Franta

Evolutia paleogeografica
cutari hercinice: Masivul Armorican, Masivul Central Francez, Masivul Vosgi, Podisul Ardeni; post-hercinice :o indelungata slefuire si o ampla eroziune; era mezozoic: miscari epirogenetice insotite de depuneri groase de sedimente: Bazinul Parisului, Bazinul Acvitaniei; orogeneza alpina: muntii Alpi si Pirinei; apar vulcani (M.C.Francez); cuaternar: continuarea procesului de eroziune in sisiemele de vai deja create; instalarea glaciatiei montane, care continua modelarea vailor si acumularea depunerilor morenaice; Odata cu topirea ghetarilor nivelul apei a crescut, apar estuarele, se colmateaza golfurile;

Relief
Masivul Armorican N-V Frantei in pen Bretagne; alt medie 450 m ; Masivul Central Francez alt medie 700m; regiunea vulcanica Cantal in sud (caterul: Plomb du Cantal); relief carstic: podisul Causse si bazinul raului Tarn; Muntii Vosgi - situati in N-E tarii; alt max 1400m (Ballon de Guebwiller); sistem hercinic, alcatuiti din sisturi cristaline, gresii, granite; se intalnesc rel glaciar: ghetari, morene, lacuri glaciare (Longemer), circuri glaciare; Masivul Ardeni la granita cu Belgia; alcatuit din sisturi cristaline; alt medie 600m;

Muntii Alpi orogeneza alpina alt max 4807m Mont Blanc; cel mai mare oras Grenoble; Muntii Pirinei alt care trec de 3000m; sunt fragmentati de vai puternic adancite care permite comunicarea intre Franta si Spania; Muntii Jura granita cu Franta si Elvetia; soclu cristalin pe care se aseaza o cuvertura calcaroasa; nu depasesc 1800m Bazinul Parisului depozite sedimentare mezozoice si nozozoice 3 rauri imporante: Loire, Seine, Meuse.

Clima
nord-vest - predomin clima temperat-maritim, cu ierni blnde i veri rcoroase, precipita iile fiind repartizate uniform de-a lungul lunilor anului. centrul ri - clima temperat de tranzi ie, cu ierni mai reci i veri mai calde. litoralul sudic - clim subtropical-mediteranean, sud-vestul - datorit mun ilor Pirinei clima poate fi, la nl imi de peste 1.500 de metri, temperat alpin.

Hidrografie
Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhone). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d'Annecy.

Vegetatie
Vegetaia Franei este variat. n munii Alpi, Jura i Vosges - pdurile de foioase (fag, tejar) i de conifere ocup peste un sfert din teritoriul Franei. in landele nisipoase din S-V se dezvolt pduri de pin, n insula Corsica este dominant maquisul mediteranean.

Fauna
Fauna este relativ bogat: psri (flamingo, egrete, fluierari n Camargue), uri (n Pirinei), vulturi, marmote, ibex, mufloni (n Corsica). Capra neagra, cerbul sika (japonez), muflonul corsican triesc n libertate, n pdurile Franei, dar i n parcuri i rezervaii naturale.

Orase

Bordeaux este un ora n sud-vestul Fran ei, prefectura departamentului Gironde i capitala regiunii Aquitania. Ora ul este traversat de fluviul Garonne. Centrul istoric vechi al ora ului Bordeaux a fost nscris n anul 2005 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Lille este prefectura departamentului Nord capitala regiunii Nord-Pas de Calais. Ora ul are o popula ie de 191 164 locuitori, dar zona metropolitan are peste 1,7 milioane de locuitori Lyon este situat la confluen a fluviului Rhne cu rul Sane, la 460 km spre sud-est de Paris i la 314 km spre nord de Marsilia. Este capitala departamentului Rhne i a regiunii Ron-Alpi Marsilia este al doilea cel mai mare ora din Fran a. Situat n vechea provincie francez Provence i pe coasta Mediteranei, este cel mai mare port comercial al rii

Resurse naturale
pacuri naurale: La Vanoise- fondat in 1963 Pyrenees Orientales Port Cros rezervatii nationale de vanatoare: Chambord Burus Les Bauget reservatii speciale: Camargue in delta Rhonului