Cursul 6

Cadru topologic pentru R

n
n continuarea precedentei p arti, din cursul 5, dedicat a, n ntregime, unor aspecte de ordin algebric
(relative la R
n
, n principal), sunt prezentate aici elemente cu caracter topologic legate de R
n
. Se
denesc mai nti notiuni de baz a din domeniul topologiei generale, dup a care sunt expuse chestiuni
ce privesc spatiile metrice, cu referiri de interes la R
n
. n cele din urm a, sunt luate n atentie notiunile
de sir si de serie de elemente din R
n
si se dau, n context, caracteriz ari unor puncte si multimi de
puncte topologic remarcabile.
Elemente de topologie general a
Initiat a, cu mai bine de un secol n urm a, n lucr arile lui Karl Weierstrass si dezvoltat a ulterior prin
contributiile semnicative ale unor matematicieni ca J. W. Alexander, P. I. Alexandrov si S. Lefshetz,
topologia, numit a (pn a prin 1930) analysis situs, este, ca ramur a a matematicii, disciplina care
se ocup a de asa-numitele propriet ati topologice ale multimilor de puncte, adic a de acele propriet ati
care pot formulate folosind numai notiunea de multime deschis a si notiunile obisnuite din teoria
multimilor, precum element, submultime, complementar a, reuniune, intersectie si alte asemenea. To-
todat a, ca ramur a de sine-st at atoare a matematicii, topologia are n vedere si propriet atile de ordin
specic ale functiilor, ntre care existenta limitei (de un anumit tip) ntr-un punct si continuitatea
ntr-un punct sau pe o multime sunt cele mai studiate. Devenit a n prezent obiect fundamental al
matematicii, topologia are aplicatii aproape n toate domeniile stiintei, chiar si n cele nematematice,
mai cu seam a n leg atur a cu demonstrarea unor rezultate de existent a din cadrul acelor probleme ce
reclam a solutii de un anumit fel, cu anumite propriet ati si care s a apartin a anumitor multimi.
Ca entitate matematic a n sine, notiunea de topologie (structur a topologic a) pe o multime este
introdus a de urm atoarea denitie.
Denitia 6.1 Fie A o mul time nevida oarecare. Numim topologie (sau structura topologica) pe
A o mul time t, de submul timi (par ti) ale lui A, care satisface urmatoarele condi tii:
(AT1) ?, A t;
(AT2) orice reuniune de elemente (mul timi) din t este un element al lui t;
(AT3) orice intersec tie nita de mul timi din t apar tine lui t.
Exemple:
a) Multimea t
0
a tuturor submultimilor 1 ale lui R, pentru care, ec arui punct r 1 i corespunde
un - R

+
astfel nct j R [ r - < j < r + - _ 1, este, dup a cum, f ar a dicultate, se
poate constata, prin vericarea axiomelor (AT1) - (AT3), o topologie pe R. Aceasta se numeste
topologia uzuala (obi snuita) pe multimea numerelor reale.
b) Oricare ar multimea A, multimea tuturor p artilor sale, adic a multimea T(A) este desigur o
topologie pe A, deoarece veric a (AT1) - (AT3). Aceasta este denumit a topologie discreta pe
A.
c) Pentru o multime oarecare A, diferit a de ?, multimea ?, A ndeplineste (AT1) - (AT3) si este
deci o topologie pe A, denumit a topologie grosiera (nondiscreta) (pe A).
Denitia 6.2 Spunem ca topologia t
1
, pe o mul time A, este mai putin na dect topologia t
2
,
pe aceea si mul time A, sau, altfel zis, toplogia t
2
este mai na dect t
1
daca t
1
_ t
2
. Se noteaza
aceasta prin t
1
4 t
2
.
Observatii:
i) Relatia binar a de nete pe multimea topologiilor (pe o aceeasi multime A) este, cu evident a,
o relatie de ordine (partial a).
ii) Pe orice multime A, topologia grosier a este cea mai putin n a (dect orice alt a topologie), iar
topologia discret a este cea mai n a.
Denitia 6.3 Un cuplu (A, t), n care A este o mul time, iar t o topologie pe A, se nume ste spatiu
topologic.
Exemplu: (R, t
0
) este spatiul topologic uzual al multimii numerelor reale.
Denitia 6.4 j) ntr-un spa tiu topologic (A, t), se nume ste multime deschisa (sau t-deschisa)
orice submul time a lui A care apar tine topologiei t.
j) O submul time a mul timii A se nume ste nchisa daca complementara ei (n raport cu A) este
deschisa.
Propozitia 6.1 Daca (A, t) este un spa tiu topologic, atunci:
1. ? si A sunt mul timi nchise;
2. orice reuniune nita de mul timi nchise este mul time nchisa;
3. o intersec tie oarecare de mul timi nchise este mul time nchisa.
Demonstratie: 1. Potrivit Denitiei 6.1 (AT1) si Denitiei 6.4 j), ? este o multime deschis a.
Rezult a atunci c a A = A ? este, n conformitate cu Denitia 6.4 jj), o multime nchis a. Totodat a,
pe baza Denitiei 6.1 (AT1) si a Denitiei 6.4 j), multimea A este deschis a, de asemenea. n consecint a,
complementara ei fat a de A, adic a multimea ? este nchis a.
2. Cum, n conformitate cu (AT3) (din Denitia 6.1 ), orice intersectie nit a de multimi din t,
adic a multimi deschise (potrivit Denitiei 6.4 jj)), este tot o multime din t, deci deschis a, se poate
deduce lesne, prin complementariere n raport cu A si folosire a regulilor lui De Morgan, c a oricare
reuniune nit a de multimi nchise este o multime nchis a.
3. n mod asem an ator, folosind (AT2), complementarierea fat a de A si regulile lui De Morgan,
obtinem faptul c a o intersectie oarecare de multimi nchise este multime nchis a. J
Denitia 6.5 Daca este o mul time nevida dintr-un spa tiu toplogic (A, t), atunci t
A
= 1 [ 1
t se nume ste urma topologiei t pe .
Exemplu: Pentru a, / R, cu a < /, multimea t
0
[a;b]
= [a, /] 1 [ 1 t
0
este urma topologiei
reale uzuale t
0
pe multimea [a, /] = r R [ a 6 r 6 / (intervalul nchis [a, /]).
Denitia 6.6 Fie (A, t) un spa tiu topologic si _ A. Se nume ste vecinatate a multimii orice
submul time \ a lui A care include o mul time deschisa 1 (1 t) astfel nct, la rndul sau, 1 o
include pe ( _ 1 _ \ ). n cazul n care = r, unde r este un element al mul timii A, \ se
nume ste vecinatate a lui r.
Este de remarcat faptul c a dac a \ este o vecin atate a unei multimi (A, t), atunci \ este
vecin atate pentru orice element a si reciproc.
Propozitia 6.2 Oricare ar un element arbitrar r al unui spa tiu topologic (A, t), mul timea tuturor
vecinata tilor sale, notata cu V(r), are urmatoarele proprieta ti:
(PV1) daca \ V(r) si \ _ l _ A, atunci l V(r).
(PV2) oricare ar mul timea nita \
i
[ i 1 _ V(r), intersec tia

i2I
\
i
apar tine mul timii V(r);
(PV3) \\ V(r) = r \ ;
(PV4) \\ V(r), \ V(r), astfel nct, \j \, \ V(j).
Demonstratie: Pentru (PV1): \ V(r) = 1 t cu r 1 _ \ . Cum \ _ l _ A, urmeaz a c a
r 1 _ l. Ca atare, l V(r), n conformitate cu Denitia 6.6.
Relativ la (PV2): \\
i
V(r), i 1, 1
i
t, astfel nct r 1
i
_ \
i
, \i 1. Atunci

i2I
1
i
t
(conform axiomei (AT3) din Denitia 6.1) si r

i2I
1
i
_

i2I
\
i
. Deci

i2I
\
i
V(r).
(PV3) are loc, cu evident a, n virtutea Denitiei 6.6.
n ceea ce priveste (PV4), pe baza Denitiei 6.6, deducem c a, \\ V(r), 1 t asa nct
r 1 _ 1 _ \ . Se poate spune c a 1 V(r), deocamdat a. ntruct avem j 1 _ 1, \j 1,
putem arma c a 1 V(j), de asemenea. Asadar, lund \ = 1, are loc (PV4). J
Observatie: Propriet atile (PV1) - (PV4) sunt caracteristice pentru un sistem de vecin at ati V(r).
Mai exact, se poate ar ata c a, dac a ec arui punct r dintr-o multime A i se asociaz a o multime
~
V(r),
de p arti din A, astfel nct
~
V(r) s a satisfac a (PV1) - (PV4), atunci exist a o structur a topologic a ~ t,
unic a, pe A, n raport cu care, pentru orice r (A, ~ t), s a avem V(r) =
~
V(r), unde V(r) este sistemul
de vecin at ati atasat punctului r, prin topologia t.
Denitia 6.7 a) Fie (A, t) un spa tiu topologic si r A. Numim sistem fundamental de
vecinatati ale lui r o mul time U(r) de vecinata ti ale lui r care satisface condi tia ca, pentru
orice \ V(r), exista l U(r), astfel nct l _ \ .
b) ntr-un spa tiu topologic (A, t), se nume ste baza a topologiei t o familie B de mul timi deschise
(din t) n raport cu care orice mul time 1 t se poate reprezenta ca reuniune de mul timi din B.
Propozitia 6.3 O mul time B de par ti deschise dintr-un spa tiu topologic (A, t) este o baza pentru
topologia t daca si numai daca, oricare ar punctul r (A, t), familia B
x
= 1 B [ r 1 este
un sistem fundamental de vecinata ti pentru r.
Demonstratie: Dac a (A, t) este un spatiu topologic n care B este o baz a pentru topologia t, r
este un punct arbitrar din (A, t) si \ V(r), atunci exist a 1 t asa nct r 1 _ \ . n plus,
1 se reprezint a ca o reuniune de multimi din B. Exist a deci 1 B, astfel nct r 1 _ 1. Prin
urmare, avem 1 _ \ . Tinnd seama de Denitia 6.7 a), putem trage concluzia c a B
x
este un sistem
fundamental de vecin at ati pentru punctul r.
Reciproc, admitnd c a, pentru orice r (A, t), multimea B
x
este un sistem fundamental de
vecin at ati pentru r si considernd o multime deschis a oarecare 1 ( din t ), precum si un punct j
arbitrar din 1, putem vedea c a, ntruct 1 V(j), exist a o multime 1
y
B
y
astfel nct 1
y
_ 1.
n consecint a, avem:
_
y2D
1
y
_ 1. n acelasi timp, cum, pentru orice j 1, avem j 1
y
, rezult a:
1 _
_
y2D
1
y
. Asadar, 1 =
_
y2D
1
y
, adic a 1 se reprezint a ca o reuniune de multimi din B. J
Exemple:
1) Familia 1 = r [ r A, unde A este o multime nevid a oarecare, constituie o baz a pentru
T(A), topologia discret a pe A.
2) Familia multimilor de tipul r R [ a < r < /, cu a, / R si a < /, formeaz a o baz a pentru
t
0
, topologia uzual a pe R.
n cele ce urmeaz a, sunt date denitii si propriet ati ale unor puncte si submultimi remarcabile
dintr-un spatiu topologic oarecare (A, t)
Denitia 6.8 a) Fie o parte nevida a spa tiului topologic (A, t). Un element r
0
din se nume ste
punct interior al multimii daca V(r
0
), adica daca este vecinatate pentru r
0
.
b) Mul timea tuturor punctelor interioare ale unei mul timi _ (A, t) se nume ste interiorul
multimii si se noteaza prin

(sau i:t()).
Teorema 6.1 ntr-un spa tiu topologic (A, t), arbitrar, sunt adevarate urmatoarele rela tii si arma tii:
1

.

_ , \ _ A;
2

. _ 1 =

_

1, \, 1 _ A;
3

.

1 =

1, \, 1 _ A;
4

.

'

1 _

' 1, \, 1 _ A;
5

.

=
_
DA
D2
1, \ _ A;
6

. t = =

.
Demonstratie: Relatia 1

este, clar, evident a. Pentru 2

, e r

, oarecare. Atunci V(r) si,
cum, prin ipotez a, _ 1, rezult a, pe baza (PV1) (din Propozitia 6.2), c a 1 V(r). Deci r

1.
Altfel spus,

_

1, ori de cte ori _ 1. Pentru 3

, n virtutea relatiei 2

, pe baza faptului c a
1 _ si 1 _ 1, vedem c a

1 _

si

1 _

1. Deci

1 _



1. Dar are loc si
incluziunea invers a, dup a cum urmeaz a: \r

1 = r

si r

1, adic a V(r) si 1 V(r).
De aici, tinnd cont de (PV2) (din Propozitia 6.2), rezult a c a 1 V(r). Deci r

1, adic a

1 _

1. n privinta relatiei 4

, deoarece _ ' 1 si 1 _ ' 1, avem

_

' 1 si

1 _

' 1, tinnd seama de 2

. n consecint a, deducem c a

'

1 _

' 1. Pentru 5

, dac a r este un
element arbitrar al lui

, exist a atunci o multime 1 t, astfel nct r 1 _ . Ca atare, r
_
DA
D2
1
si deci

_
_
DA
D2
1. Invers, dac a r
_
DA
D2
1, reiese c a exist a 1 t, asa nct r 1 _ . Prin urmare,
V(r) si, astfel, r

. Altfel spus:
_
DA
D2
_

. n ceea ce priveste 6

, dac a t, rezult a c a
_
_
DA
D2
, adic a _

, n virtutea relatiei 5

. Tinnd cont si de 1

, obtinem: =

. Reciproc, dac a
=

, atunci, n virtutea relatiei 5

, reiese c a

t, adic a t. J
Denitia 6.9 a) Un element r din A care este punct interior complementarei A, unde _ A,
se nume ste punct exterior al lui .
b) Mul timea punctelor exterioare unei mul timi _ A se nume ste exteriorul lui si se noteaza
1rt().
Propozitia 6.4 Un element r dintr-un spa tiu topologic (A, t) este punct exterior pentru o mul time
_ A daca si numai daca exista cel pu tin o vecinatate \ V(r) astfel nct \ = ?.
Demonstratie: r 1rt() = r

A = (A ) V(r) = 1 t, cu r 1 _ A =
1 t, r 1 si 1 = ? = \ V(r) astfel ca \ = ?. J
Denitia 6.10 i) Un element r dintr-un spa tiu topologic (A, t) se nume ste punct aderent pentru
o mul time _ A daca \ ,= ?, \\ V(r).
ii) Mul timea tuturor punctelor aderente ale unei mul timi din spa tiul topologic (A, t) se nume ste
aderenta (sau nchiderea) multimii si se noteaza cu .
Teorema 6.2 n orice spa tiu topologic (A, t), au loc urmatoarele rela tii si arma tii:
1

. _ , \ _ A;
2

. _ 1 = _ 1, \, 1 _ A;
3

. ' 1 = ' 1, 1, \, 1 _ A;
4

. 1 _ 1, 1, \, 1 _ A;
5

. =

FA
(XnF)2
1, \ _ A;
6

. (A ) t = = .
Demonstratie: Pentru 1

, dac a r (oarecare) , atunci, pentru orice \ V(r), avem r \ si

deci r \ , adic a \ ,= ?. Altfel spus, r . Asadar: _ . Relativ la 2

, dac a _ 1 si
r , avem ? ,= \ _ \ 1, \\ V(r). Deci r 1, adic a _ 1. Ct priveste 3

, tinnd seama
de 2

, din faptul c a _ '1 si 1 _ '1, rezult a c a _ ' 1 si 1 _ ' 1. Deci: '1 _ ' 1.
Reciproc, dac a \r ' 1, avem l ( ' 1) ,= ?, \l V(r). Dac a am presupune c a r , si
r , 1, atunci vor exista dou a vecin at ati \, \ V(r) astfel nct \ = ? si \ 1 = ?.ns a
l = \ \ V(r) si l ( ' 1) = ? - ceea ce nu este po sibil, att timp ct, n realitate,
l ('1) ,= ?, \l V(r). Pentru 4

, ntruct 1 _ si 1 _ 1, prin intersectie, deducem

c a 1 _ 1. Privitor la 5

, se poate vedea, mai nti, c a = A1rt(), ceea ce nseamn a c a

este o multime nchis a. Cum, din 1

, _ , avem:

FA
(XnF)2
1 _ . Invers, contnd cu anticipatie pe
6

, avem 1 = 1, \1 _ A, asa nct (A 1) t. Atunci, din faptul c a _ 1, n conformitate cu 1

,
rezult a: _ _ 1 = 1. De aici, lund intersectia dup a 1, obtinem: _

FA
(XnF)2
1. Prin urmare,
prin dubl a incluziune, are loc 5

. n ne, pentru 6

, dac a este nchis a, nseamn a c a multimea (A)

este deschis a. Deci A =

A = 1rt(). Atunci: = A 1rt() = . Reciproc, dac a = ,
deducem c a = A 1rt(), adic a A = 1rt() =

A . Deci (A ) t, ceea ce nseamn a c a
este nchis a. J
Denitia 6.11 i) Fie _ (A, t). Se nume ste frontiera a multimii , notata cu 1r() (sau
cu 0), mul timea A .
ii) O multime _ (A, t) se nume ste densa n A, atunci cnd = A.
Exemplu: n (A, t
0
), avem: Q = R. Cu alte cuvinte, multimea numerelor rationale este dens a n
R, n raport cu topologia uzual a pe R.
Denitia 6.12 Fie (A, t) un spa tiu topologic si _ A.
a) Un element r A se nume ste punct de acumulare pentru mul timea daca, pentru orice
vecinatate \ a lui r, are loc rela tia
(\ r) ,= ?.
b) Mul timea tuturor punctelor de acumulare ale unei mul timi _ (A, t) se nume ste multime
derivata a lui si se noteaza cu
0
.
Propozitia 6.5 n orice spa tiu topologic (A, t), sunt adevarate rela tiile urmatoare:
1

.
0
_ , \ _ A;
2

. _ 1 =
0
_ 1
0
, \, 1 _ A;
3

. (' 1)
0
=
0
' 1
0
, \, 1 _ A.
Demonstratie: 1

. \r
0
= (\ r) ,= ?, \\ V(r) = \ ,= ?, \\ V(r) = r .
2

. \r
0
= (\ r) ,= ?, \\ V(r)
AB
== ? ,= (\ r) _ (\ r) 1 = r 1
0
.
3

. _ ' 1 si 1 _ ' 1 =
0
_ ( ' 1)
0
si 1
0
_ ( ' 1)
0
=
0
' 1
0
_ ( ' 1)
0
.
Pe de alt a parte, \r ( ' 1)
0
= (l r) ( ' 1) = ((l r) ) ' ((l r) 1) ,= ?,
\l V(r). Dac a am avea r ,
0
si r , 1
0
, atunci ar exist a dou a vecin at ati \, \ V(r) asa nct
(\ r) = ? si (\ r) 1 = ?, de unde, notnd cu l = \ \, am obtine contradictia
(l r) = (l r) 1 = ?. Asadar, (' 1)
0
_
0
' 1
0
si, ca atare, are loc 3

. J
Teorema 6.3 Daca _ (A, t), atunci:
j) = '
0
;
jj) = ==
0
_ .
Demonstratie: j) _ si
0
_ = '
0
_ . Invers, dac a r (arbitrar ales) , atunci
\ ,= ?, \\ V(r). n aceast a situatie, exist a dou a posibilit ati: sau r sau r , si, inevitabil,
(\ r) ,= ?, adic a r
0
. Asadar: r '
0
. Altfel spus, avem si incluziunea _ '
0
.
jj) Dac a = , tinnd seama de j), avem: = = '
0
. Adic a:
0
_ . Reciproc, dac a

0
_ , atunci: = '
0
= . J
Denitia 6.13 i) Fie _ (A, t), cu nevida. Un element r, din , care nu este din
0
, se
nume ste punct izolat al lui . Mul timea punctelor izolate ale mul timii se nume ste partea
discreta a multimii si se noteaza cu 1.() (sau cu T())
ii) Mul timea _ (A, t) se nume ste discreta daca si numai daca orice punct al sau este un punct
izolat, adica daca = 1.() (sau
0
= ?).
Denitia 6.14 a) Fie
1
,
2
T(A) ?, unde (A, t) este un spa tiu topologic. Mul timile
1
si

2
se numesc separate daca si numai daca exista 1
1
, 1
2
t, astfel nct:
1
_ 1
1
,
2
_ 1
2
si 1
1
1
2
= ?.
b) O mul time _ (A, t) se nume ste neconexa daca si numai daca exista doua mul timi separate,

1
si
2
_ (A, t), astfel nct =
1
'
2
.
c) Mul timea _ (, t) se nume ste conexa daca si numai daca nu este neconexa.
Denitia 6.15 Fie (A, t) un spa tiu topologic.
a) O familie | = l
i
[ i 1 de par ti ale lui A se nume ste acoperire a unei mul timi _ (A, t)
daca
_
_
i2I
l
i
.
Daca
~
| _ | si este inclusa n
_
U
i
2
~
U
l
i
, spunem ca
~
| este o subacoperire a lui |. O acoperire
| a lui se nume ste deschisa daca elementele l
i
ale lui |, \i 1, sunt mul timi deschise
(adica l
i
t, \i 1).
b) O submul time a spa tiului topologic (A, t) se nume ste compacta daca, din orice acoperire
deschisa a sa, se poate extrage o subacoperire nita (adica avnd un numar nit de elemente).
Observatie: Denitiile si rezultatele de mai sus sunt f ar a ndoial a valide n cazul n care A = R
n
(\: N

). Dotnd pe R
n
cu o topologie t, se poate vorbi despre spatiul topologic (R
n
, t) si, n cadrul
acestuia, notiunile si propriet atile lor, prezentate n cadrul general de pn a aici, se vor p astra.
Spatii metrice. Referiri la R
n
Denitia 6.16 a) Fie A o mul time nevida. Se nume ste distanta (sau metrica) pe A, o func tie
d : A A R care satisface urmatoarele condi tii:
(AD1) d(r, j) = 0 = r = j, \r, j A;
(AD2) d(r, j) = d(j, r), \r, j A (simetria);
(AD3) d(r, j) 6 d(r, .) + d(., j), \r, j, . A (inegalitatea triunghiulara);
b) Perechea (A, d), n care A este o mul time nevida si d este o metrica pe A, se nume ste spatiu
metric.
Observatie: Din Denitia 6.16, rezult a c a, dac a (A, d) este un spatiu metric, atunci d(r, j) > 0,
\r, j A.
Exemple:
1) Fie A = R si d
1
: R R R, cu d
1
(r, j) = [r j[, \r, j R. Tinnd seama de propriet atile
functiei modul pe R, se poate vedea c a d
1
satisface axiomele (AD1) - (AD2), ind deci o metric a
pe R, numit a metrica uzuala. Astfel, (R, d
1
) este un spatiu metric.
2) Fie : N

si A = R
n
. Considernd d
2
: R
n
R
n
R, denit a prin
d
2
(x, y) =
_
n

k=1
(r
k
j
k
)
2
_1
2
, \x = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), y = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) R
n
,
se poate constata usor c a d
2
ndeplineste (AD1) si (AD2). De asemenea, pe baza inegalit atii
Cauchy-Buniakowski-Schwarz, se veric a c a d
2
satisface si (AD3). Prin urmare, d
2
este o metric a
pe R
n
(numit a metrica euclidiana), iar (R
n
, d
2
) este un spatiu metric (euclidian).
Pe R
n
se mai pot deni, ca distante, si urm atoarele aplicatii:
d
p
(x, y) =
_
n

k=1
[r
k
j
k
[
p
_1
p
, \j > 1, x = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), y = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) R
n
,
~
d(x, y) =
n

k=1
1
2
k

[r
k
j
k
[
1 +[r
k
j
k
[
, \x = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), y = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) R
n
.
n particular, din metrica (Minkowski) d
p
, pentru j = 1, se obtine distanta (Manhattan) d
1
,
denit a prin:
d
1
(x, y) =
n

k=1
[r
k
j
k
[, \x = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), y = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) R
n
,
iar pentru j , se ajunge la distanta (Cebsev) d
1
, denit a prin:
d
1
(x, y) = max
16k6n
[r
k
j
k
[, \x = (r
1
, r
2
, . . . , r
n
), y = (j
1
, j
2
, . . . , j
n
) R
n
.
3) Dac a A este o multime nevid a oarecare, aplicatia d : A A R, denit a prin
d(x, y) =
_
1, dac a x ,= y
0, dac a x = y
,
satisface, cu evident a, axiomele (AD1) - (AD3) din Denitia 6.16, ceea ce nseamn a c a d este o
metric a pe A (numit a metrica discreta). Spatiul (A, d) se numeste spatiu metric discret.
4) Orice spatiu normat (\, | |) (vezi Denitia 5.16 - b) este un spatiu metric, n raport cu distanta
d : \ \ R, ori de cte ori (\, +, ) este un spatiu liniar real (peste R), unde
d(x, y) = |x y|, \x, y \.
n acest caz, d se numeste distanta indusa de norma | |. n general, nu orice distant a este
indus a de o norm a. Astfel, metrica
~
d, denit a mai sus pe R
n
, nu este indus a de nici o norm a,
ntruct
~
d(x, 0) nu satisface cea de-a doua axiom a din Denitia 5.16 a).
5) Orice spatiu prehilbertian real este un spatiu metric. Distanta n cauz a este distanta indus a
de norma dat a de produsul scalar ce intervine n aceast a situatie. Se poate trage concluzia c a,
n raport cu orice produs scalar denit pe R
n
(deci si n raport cu produsul scalar euclidian),
multimea R
n
, nzestrat a cu metrica indus a de respectivul produs scalar (prin intermediul normei
asociate lui), poate considerat a c a este un spatiu metric.
6) Fie R = R ' , + si asa-numita functie a lui Baire, ) : R [1, 1], denit a prin:
)(r) =
_

_
1, r =
r
1 +[r[
, r R
1, r = +
.
Prin intermediul acesteia, aplicatia d
f
: R R R, dat a prin
d
f
(r, j) = [)(r) )(j)[ , \r, j R,
satisface axiomele (AD1) - (AD3) din Denitia 6.16 a), ind deci o metric a pe R. Perechea
(R, d
f
) este atunci un spatiu metric.
Denitia 6.17 Fie (A, d) un spa tiu metric.
a) Distanta de la un element r A la o multime nevida _ A este notata cu j(r, ) si
egala, prin deni tie, cu inf d(r, a) [ a .
Pentru mul timea vida ?, se accepta, prin conven tie, ca j(r, ?) = +.
b) Distanta dintre doua multimi nevide , 1 _ (A, d) este denita prin:
j(, 1) = inf d(a, /) [ a , / 1.
Prin conven tie, j(, ?) = j(?, ) = +, \ _ A.
c) Se nume ste diametru al unei multimi nevide _ (A, d) elementul din R, notat cu j() si
dat de rela tia:
j() = supd(a, ~ a) [ a, ~ a .
Conven tional, j(?) = .
Propozitia 6.6 Fie (A, d) un spa tiu metric oarecare. Atunci, pe baza Deni tiei 6.17, au loc urma-
toarele arma tii:
i) _ 1 _ (A, d) = j() 6 j(1)
ii) j() = 0 = este unipunctuala n (A, d).
Denitia 6.18 Fie o submul time nevida a spa tiului metric (A, d).
j) se nume ste marginita daca j() < +.
jj) este numita multime nemarginita daca j() = +.
Pe o multime A , nevid a si dotat a cu o metric a d, se pot introduce diferite structuri topologice,
dintre care una este intim legat a de metrica d, numindu-se topologie compatibila (sau generata)
cu (de) aceasta metrica. n scopul preciz arii sale, introducem acum notiunile de sfer a deschis a si
de bil a, n conformitate cu urm atoarea denitie.
Denitia 6.19 Fie (A, d) un spa tiu metric, r
0
A si r R

+
. Numim sfera deschisa (respectiv
nchisa sau bila) de centru r
0
si raza r mul timea r A [ d(r, r
0
) < r, notata cu o(r
0
; r) (respectiv
mul timea 1(r
0
; r) = r A [ d(r, r
0
) 6 r).
Observatie: Termenul de sfera de raz a r si centru r
0
este atribuit multimii 1r (o(r
0
; r)).
Topologia t
d
, generat a (indus a) de metrica d, pe multimea A este atunci aceea care are drept
baz a (n sensul Denitiei 6.7 b)) multimea tuturor sferelor deschise din A. ntr-o asemenea topologie,
o multime 1 este deschis a dac a ea este vid a sau dac a, pentru orice punct r 1, exist a r R

+
, asa
nct o(r; r) _ 1. Familia tuturor multimilor de acest fel este ns asi topologia t
d
pe A. Faptul c a
t
d
este, n sensul Denitiei 6.1, o topologie pe A, se poate vedea prin vericarea satisfacerii de c atre
aceasta a axiomelor (AT1) - (AT3). Se poate vedea, de asemenea, c a orice sfer a deschis a din A (n
sensul Denitiei 6.19) este element din t
d
, meritndu-si ntr-adev ar denumirea de deschis a.
n particular, multimea R
n
, dotata, de exemplu, cu metrica euclidiana d
2
, poate privit a,
prin prisma cuplului (R
n
, t
d
2
), unde t
d
2
este topologia indus a de d
2
, ca un spatiu topologic. ntr-un
asemenea context, t
d
2
poart a denumirea de topologie euclidiana sau uzuala pe R
n
, iar (R
n
, t
d
2
)
se numeste spatiu topologic euclidian real , :-dimensional .
Denitia 6.20 Doua metrici, d si
^
d, pe o aceea si mul time A, se numesc echivalente daca induc
aceea si topologie pe A, adica daca t
d
= t
^
d
.
Teorema 6.4 Fie d si
^
d metrici pe o mul time A. Daca exista doua constante reale si pozitive, c si
,, astfel nct
(+) c d(r, j) 6
^
d(r, j) 6 , d(r, j), \r, j A,
atunci d si
^
d sunt metrici echivalente.
Demonstratie: Se constat a c a prima (cea de la stnga) dintre inegalit atile din (+) implic a faptul
c a t
d
4 t
^
d
, iar cealalt a inegalitate conduce la relatia t
^
d
4 t
d
, ajungndu-se astfel la concluzia c a (+)
implic a egalitatea topologiilor t
d
si t
^
d
, ceea ce nseamn a echivalenta metricilor d si
^
d.
Astfel, pentru a ar ata c a t
d
4 t
^
d
, se consider a r arbitrar din A si o sfer a arbitrar a o
d
(r; r). Lund
r

= c r 0, observ am c a o
^
d
(r; r

) _ o
d
(r; r), ntruct, \j o
^
d
(r; r

), avem
^
d(r, j) < r

= c r
si, din (+), deducem c a c d(r, j) 6
^
d(r, j) < c r. De aici, rezult a c a d(r, j) < r, adic a j o
d
(r; r).
Deci o
d
(r; r) t
^
d
si, astfel, reiese c a t
d
4 t
^
d
. n mod cu totul similar, se arat a c a are loc si relatia
invers a, adic a t
^
d
4 t
d
J
Exemplu: Metricile d
1
, d
2
si d
1
sunt echivalente pe R
n
. Aceasta ntruct, dup a cum se poate
vedea, (nedicil n fond) au loc relatiile urm atoare, de tipul (+):
d
1
(x, y) 6 d
2
(x, y) 6
_
: d
1
(x, y), \x, y R
n
si,
d
1
(x, y) 6 d
1
(x, y) 6 : d
1
(x, y), \x, y R
n
.
Observatii:
1) Conditia (+) este doar sucient a, nu si necesar a pentru echivalenta a dou a metrici, d si
^
d. F ar a
s a satisfac a numaidect (+), dou a metrici pot echivalente. De exemplu, pe A = R

+
, metricile
d(r, j) = [r j[ si
^
d(r, j)

1
r

1
j

, \r, j R

+
, sunt echivalente (inducnd o aceeasi topologie),
dar nu satisfac nici o relatie de tipul (+).
2) n cazul n care metricile d si
^
d sunt induse de niste norme, atunci conditia (+) este nu numai
sucient a, ci si necesar a pentru ca respectivele metrici s a e echivalente. n acel caz, la nivelul
normelor | | si |[ |[ ce induc pe d si pe
^
d, relatia (+) revine la urm atoarea:
(++) c|r| 6 |[r|[ 6 ,|r|, \r A,
unde c, , R

+
, iar A este spatiul liniar real n cauz a. Se poate spune atunci c a (++) reprezint a
conditia necesar a si sucient a ca normele | | si |[ |[ (implicit, si metricile induse de aceste
norme) s a e echivalente.
Siruri si serii de elemente din R
n
Cum, dup a cum am v azut deja, R
n
, nzestrat cu o distant a, poate apreciat, n pereche cu metrica
respectiv a, ca un spatiu metric, consideratiile ce urmeaz a sunt potrivite si pentru cazul n care, n
particular, A, multimea la care ne referim n general, este R
n
.
Denitia 6.21 Fie (A, d) un spa tiu metric oarecare si (r
n
)
n2N
un sir de puncte din A.
a) Spunem ca sirul (r
n
)
n2N
este marginit daca mul timea elementelor sale este marginita, adica
daca exista ~ r A si r R

+
astfel nct r
n
o(~ r, r), \: N.
b) Sirul (r
n
)
n2N
este unul fundamental (Cauchy) daca: \- 0, :
"
N, a sa nct, \:
N, : > :
"
si \j N, d(r
n+p
, r
n
) < -.
c) Sirul (r
n
)
n2N
este numit convergent la un r
0
A daca sirul de numere reale (d(r
n
, r
0
))
n2N
converge la 0.
Teorema 6.5 Fie A = R
m
(: N

), dotat cu metrica euclidiana d

2
. Un sir de puncte din R
m
este
convergent, n R
m
, daca si numai daca, cele : siruri componente (ale coordonatelor) sunt convergente
si, atunci limita sirului din R
m
este punctul ale carui coordonate sunt limitele celor : siruri din R
ale coordonatelor.
De asemenea, un sir de puncte din R
m
este sir Cauchy daca si numai daca toate componentele
sale sunt siruri Cauchy n R. La fel, studiul unei serii din R
m
, revine la studiul componentelor sale
n R.
Demonstratie: Fie (x
n
)
n2N
R
m
un sir pentru care x
n
=
_
r
1
n
, r
2
n
, . . . r
m
n
_
, \: N si r
j
n
R,
\: N, \, = 1, :. Totodat a, \y =
_
j
1
, j
2
, . . . , j
m
_
R
m
, este adev arat a relatia:
( ! ) [j
j
[ 6 |j|
e
=
_
m

i=1
_
j
j
_
2
_1
2
, \, = 1, :.
Admitnd c a x
n
d
2
x

=
_
r
1

, r
2

, . . . , r
m

_
R
m
, adic a lim
n!1
d
2
(x
n
, x

) = 0, n R, deducem, pe seama
relatiei ( ! ), c a, lund j
j
= r
j
n
r
j

, \, = 1, :, avem:
( !! ) [r
j
n
r
j

[ 6 d
2
(x
n
, x

) 6
m

i=1
[r
i
n
r
i

[, \, = 1, :.
ntruct d
2
(x
n
, x

) 0, reiese c a [r
j
n
r
j

[ 0, \, = 1, :, ceea ce nseamn a c a toate cele :

siruri componente ale sirului (x
n
)
n2N
sunt convergente n R, la coordonatele corespunz atoare ale lui
r

. Faptul reciproc rezult a adev arat pe baza inegalit atii din partea dreapt a a relatiei ( !! ).
n ceea ce priveste concluzia relativ a la un sir Cauchy (x
n
)
n2N
R
m
, ea rezult a n virtutea relatiei
( ! ), n care, de data aceasta, se ia j
j
= r
j
n+p
r
j
n
, \, = 1, :. La fel si concluzia privitoare la o serie
din R
m
. J
Propozitia 6.7 (De caracterizare a punctelor aderente ale unei multimi dintr-un spatiu
metric, cu ajutorul sirurilor)
Fie o submul time a unui spa tiu metric (A, d).Un punct r A este aderent pentru daca si
numai daca exista un sir de puncte din care sa convearga la r, n t
d
.
Demonstratie: Se tine seama de faptul c a r = \ ,= ?, \\ V(r). n particular,
pentru \ = o
d
_
r;
1
:
_
, cu : N

, avem: o
d
_
r;
1
:
_
,= ?, \: N

. Alegnd cte un punct

r
n
o
d
_
r;
1
:
_
, \: N

, obtinem un sir (r
n
)
n2N
pentru care d(r
n
, r) <
1
:
, \: N

, adic a
d(r
n
, r) 0, cnd : . Cu alte cuvinte, r
n
d
2
r.
Reciproc, dac a (r
n
)
n2N
este un sir convergent, n t
d
, la un punct r din A, atunci, \- 0,
:
"
N, astfel nct, \: N, : > :
"
, avem d(r
n
, r) < -. Altfel spus, r
n
o
d
(r; -). Deci:
o
d
(r; -) ,= ?, \- 0. Ori, aceasta nseamn a c a r . J
Observatie: n virtutea rezultatului stipulat de Propozitia 6.7, putem arma c a o multime
dintr-un spatiu metric (A, d) (si, n particular, din R
n
) este nchis a (n raport cu t
d
), adic a = ,
dac a si numai dac a limita oric arui sir convergent de puncte din apartine lui .
Propozitia 6.8 (De caracterizare a punctelor de acumulare cu ajutorul sirurilor)
Fie _ (A, d). Atunci r
0
daca si numai daca exista un sir (r
n
)
n2N
, astfel nct r
n
,= r,
\: N

si lim
n!1
d(r
n
, r) = 0.
Altfel spus, r
0
daca si numai daca r r.
Denitia 6.22 a) Un spa tiu metric (A, d) se nume ste complet daca si numai daca orice sir
Cauchy din A este convergent la un punct din A.
b) Un spa tiu prehilbertian si complet (ca spa tiu metric, cu metrica indusa de norma data, la rndul
ei, de produsul scalar n cauza) se nume ste spatiu Hilbert.
c) Un spa tiu normat si complet (n raport cu metrica indusa de norma existenta) se nume ste spatiu
Banach.
Teorema 6.6 Spa tiul R
n
, nzestrat cu produsul scalar euclidian, este un spa tiu Hilbert. Dotat cu
norma euclidiana, R
n
este un spa tiu Banach, ind un spa tiu complet n raport cu metrica euclidiana.
Demonstratie: n conformitate cu Teorema 6.5, un sir din R
n
este de tip Cauchy dac a si numai
dac a toate cele : siruri componente ale sale sunt siruri Cauchy n R. Cum, n R, nzestrat cu metrica
(topologia) uzual a, orice sir Cauchy este convergent, se poate spune, n virtutea aceleiasi teoreme, c a
sirul considerat n R
n
, ca sir Cauchy, este, n mod necesar, convergent n R
n
(n raport cu metrica
euclidian a). Prin urmare, (R
n
, d
2
) este un spatiu metric complet. Cum d
2
este indus a de norma
euclidian a | |
2
, putem arma c a spatiul normat (R
n
, | |
2
) este complet, adic a un spatiu Banach.
n ne, ntruct | |
2
este norma dat a de produsul scalar euclidian ,
e
, se poate zice c a spatiul
prehilbertian (R
n
, ,
e
) este complet n raport cu metrica indus a de norma dat a de ,
e
, adic a
(R
n
, ,
e
) este un spatiu Hilbert. J
Bibliograe
1. W. G. Chinn, N. E. Steenrod - Introducere n topologie, Editura Tehnic a, Bucuresti, 1981.
2. Olga Costinescu - Elemente de topologie generala, Editura Tehnic a, Bucuresti, 1969.
3. Rodica Luca-Tudorache - Analiza matematica. Calcul diferen tial (Cap. 3), Editura Tehnopress,
Iasi, 2005.
4. E. Popescu - Analiza matematica. Calcul diferen tial (Cap. 4), Editura Matrix Rom, Bucuresti,
2006.
5. V. Postolic a - Ecien ta prin matematica aplicata. Analiza matematica (Cap. IV), Editura
Matrix Rom, Bucuresti, 2006.
6. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice (Cap. 4), Editura Polirom, Iasi, 1998.