Sunteți pe pagina 1din 6

MODULUL : MANAGEMENT I COMUNICARE LUCRAREA DE VERIFICARE NR.

1 ( TEMA 1) DISCIPLINA : PSIHOPEDAGOGIA COMUNICRII

CHELBEA _DANIELA _GEORGINA _TIMIOARA

TEMA 1. PSIHOPEDAGOGIA COMUNICRII ASCULTAREA I CAPCANELE EI N CADRUL COMUNICRII DIDACTICE


Exist 6 nevoi relaionale fundamentale (n acelai timp ele reprezint i obiectivele oricrui proces de comunicare). Una dintre acestea este : nevoia de a fi ascultat, auzit, ineles ntr-o relaie suntem ntotdeauna 3: eu, tu i relaia dintre noi. n momentul n care spun ceva, important este ca mesajul s ajung la celalalt n acelai fel n care l-am transmis, adic s fiu receptat i neles. Teste efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca o persoan obinuit i poate aminti numai 50 % din ceea ce a ascultat (dac este chestionat imediat) i numai 25% dup 2 luni. Fenomene care pot perturba comunicarea sunt: blocajul ,bruiajul, filtrarea informaiei, distorsiunea informaiei. nelegerea unui mesaj presupune potrivirea informaiei primite n tiparele mentale existente (n harta mental a interlocutorului). -Ce doreti s mi comunici? -Mesajul iniial.. -Ce mi spui de fapt? -Ce neleg eu? -Ce rein eu? -Ce accept eu? -Ce am neles eu ca doreai s mi comunici? -Mesajul final. Ascultarea, alturi de vorbire, scriere si citire este o component a procesului de comunicare.n general ascultarea este un aspect al comunicrii neglijat sau chiar neluat n considerare, ascultarea fiind privit ca o abilitate pasiv n privina creia sunt puine de fcut. Se presupune ca atta timp ct nu suferim de deficiene de auz suntem automat capabili sa ascultm si prin urmare nu este nevoie sa mai nvm s facem acest lucru. Urmare a unor studii statistice cu privire la modul de ocupare zilnica a timpului, s-au ajuns la urmatoarele rezultate: 9 % scris 30 % vorbit-adic 39 % transmitere 16 % citit

45 % ascultare-adic 61% recepionare Dac aceast statistic este corect nseamn c lucrtorul i petrece 45% din comunicare ascultnd. Prin urmare, ascultarea este cea care duce povara comunicri. Dup alte statistici, pentru o bun comunicare este nevoie ca mai mult de 50 % din timpul de comunicare s fie folosit n procesul de ascultare. S-a gasit c aproximativ 60 % din nenelegerile care apar n general sunt datorate ascultrii incompetente. Concluzia comun a acestor studii este ca , componenta de ascultare a comunicrii este extrem de important. A asculta este o art si o disciplin. Ca si n cazul altor miestrii (ndemnari este nevoie de auto-control. Individul trebuie sa nteleag ceea ce implic ascultarea si s-i dezvolte autostapnirea pentru a fi tcut sau a asculta, lsnd deoparte propriile sale nevoi si concentrndu-i atenia asupra celorlali participani la conversaie. Ascultarea se bazeaz n mod evident pe perceperea si ntelegerea lucrurilor pe care ceilalti ni le spun. A auzi se transform n a asculta numai atunci cnd dm atetie celui care vorbete si urmrim cu grij mesajul transmis. Ascultarea este vital att pentru studentul al crui succes depinde de buna nelegere a mesajelor, ct si pentru managerul care trebuie sa tie ce rol are n coordonarea diverselor activiti. Vnzatorul trebuie sa tie cum s-i asculte clienii. Printele trebuie sa tie cum s-i asculte propriul copil. Exist ns unele domenii profesionale n care ascultarea este principalul atribut al comunicrii: psihiatria, consilierea educaional si de cuplu, interviurile personale. ns nu trebuie s se neleaga c trebuie s devenim doar asculttori sau s avem tendina de a deveni tacui. Un scriitor spunea: un om care ascult pentru c el nu are nimic de spus poate fi cu greu o surs de inspiraie. Singurul interlocutor valabil este acela care alternativ absoarbe si exprim idei Tipuri de ascultare: ascultarea pasiv, ascultarea activ Ascultarea pasiv- este ascultarea care las n seama celuilalt gsirea ideilor Tcerea -a nu spune si a nu face nimic, poate duce la emiterea de presupunerisi acceptarea tacit a unor situaii sau stri de fapt. Presupunerile si acceptarea unor stri de fapt favorizeaz n mod constructiv evoltiile ulterioare si modificrile ce se pot ivi. Ascultarea n tacere poate fi susinut, n mod ingenios, prin urmatoarele reacii, n ceea ce privete gradul de atenie: contactul vizual gestica ( a da aprobator din cap, scuturri sau clatinri din cap, schimbri brute de poziie) mimica exprimri de genul: Aha, Oh?, Hm, Da?, etc Ascultarea activ - presupune o serie de activiti menite s asigure receptionarea corect a mesajului si reinerea lui optim. Ascultarea activ: este ascultarea care face posibil soluionarea problemei prin fore proprii este ascultarea care necesit un efort susinut , adoptarea unei atitudini mentale corecte, meninerea ateniei, pentru a raiona logic dar si pentru a obine o nelegere deplin, cutnd un rspuns corect la ceea ce ni se comunic. Pentru a ne rezolva problemele si pentru a putea lua decizii corecte, este necesar s obinem ct mai multa informtie relevant. Atenia ncurajeaz vorbitorul s continuie discuia si furnizeaz ct mai multe date. Cnd deineti suficiente informaii exacte suntei n masur de a lua decizii corecte.

Ascultarea eficient duce la rezultate cum ar fi: ncurajarea interlocutorilor ; aflarea tuturor informaiilor necesare ; mbuntirea relaiilor personale ; rezolvarea problemelor ; o mai buna nelegere a celor cu care venim n contact. Cu alte cuvinte un bun ascultator castig: informtie ; nelegere ; recepie (ascultare) reciproc ; cooperare. Avantajele n urma practicrii ascultrii active sunt : Strngem informaii pentru a ne clarifica asupra unei situaii ncurajm verbal i non verbal interlocutorul s expun ideile i astfel l punem n valoare Putem lua decizii mult mai bune verificnd informaii, date, fapte. ncurajm interlocutorul s capete ncredere n noi. Ne place s fim ascultai atunci cnd expunem o idee i de aceea apreciem cnd o persoan: Se concentreaz asupra celor spuse de noi, orict de tentai sunt s-i lase mintea s zboare. Confirm uneori cele spuse de noi fr s ne ntrerup. Ateapt i are rbdare s terminm ideea. ntreruperile sunt extrem de nepoliticoase i chiar periculoase n lumea afacerilor. Este o diferen de nuan ntre ntreruperile ocazionale fcute pentru a confirma i cele fcute pentru c interlocutorul fierbe de nerbdare s i exprime propria prere. Pune ntrebri atunci cnd nu neleg i ne dau posibilitatea de a explica termeni necunoscui sau chestiuni tehnice nenelese. Ne ncurajeaz verbal i nonverbal s continum. Limbajul nonverbal pe care l percepem este c persoana din faa noastr nclin uor capul spre aprobare, zmbete sau se apleac uor pentru a ne auzi mai bine. Pstreaz linitea - nu flutur hrtii, nu vorbete la telefon i nu face gesturi care s se interpun ca i bariere n comunicare. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Reguli pentru asigurarea unei ascultri active i eficace : urmrii acordul ntre limbajul verbal i cel nonverbal al interlocutorului concentrai-v asupra coninutului mesajului. ascultai pentru a nelege mesajul, nu pentru a pregti rspunsul. suspendai evaluarea mesajului pna la nelegerea sa complet. grupai ideile pentru a depista structura mesajului astfel nct s-l putei reine mai uor. rezumai mental mesajul sub forma unei schie a punctelor principale. luai notie din cnd n cnd pentru a v ajuta n memorarea mesajului, prevenirea distragerilor i demonstrarea interesului fa de ceea ce v spune interlocutorul. nu anticipai ceea ce vrea s spun vorbitorul i nu terminai frazele in locul lui. nu adoptai comportamente nonverbale care denot nerbdare sau plictiseal (verificarea ceasului, cscatul, privitul n alt parte, micri necontrolate etc). COMPORTAMENTUL DE ASCULTTOR pasiv activ

Ascult stilul, cuvintele i gramatica i petrece timpul gndindu-se ce va spune Ascult numai faptele Pretinde c ascult i i pierde uor atenia Face i altceva n timp ce ascult D semne de nerbdare Nu verific nelegerea din timp n timp Nu arat un interes real fa de interlocutor

Ascult ce se spune Vrea s neleag complet mesajul Ascult mesajul real Este foarte atent i nu permite factorilor externi s i distrag atenia Nu mai face i altceva ntre timp Nu trage concluzii Nu i arat nerbdarea Confirm nelegerea Confirm non-verbal c ascult

Erori n ascultarea activ: -Exagerarea ; -Redimensionarea ; -Adugarea ; -Omisiunea ; -Anticiparea ; -Rmnearea n urm; -Analizarea . Bariere si blocaje n ascultare ce trebuiesc evitate 1.Ascultarea nceput-oprit Acest obicei nefericit de ascultare provine din faptul c majoritatea indivizilor gndesc de circa 4 ori mai repede dect poate sa vorbeasca o persoana obisnuit. Ca atare, asculttorul, are dintr-un minut de ascultare drept timp liber de gndire. Uneori el utilizeaza acest timp suplimentar pentru a se gndi la el (sau ea), la propriile probleme, preocupri sau necazuri n loc s asculte, s fac legturi sau s rezume ceea ce vorbitorul tocmai a spus. Acest lucru se poate depsi acordnd atenie nu numai cuvintelor ci si semnelor non-verbale, ca de exemplu gesturilor, ezitrilor, etc, pentru a putea concretiza nivelul sentimentelor. 2. Ascultarea ca un steag rosu Pentru unii indivizi, unele cuvinte sunt ca un steag rou pentru un taur. Cnd aud aceste cuvinte se supr si nu mai vor sa asculte. Aceti termeni variaz n cadrul fiecrui grup, societti sau organizaii: comunist, capitalist, bani,tineret modern, prozelitism, etc. Acestea sunt semnale la care noi rspundem aproape automat, oprindu-l pe vorbitor s continuie (sau ncetam sl mai ascultm). n acel moment pierdem contactul cu el si nu-l mai putem nelege. Prima etap n depirea acestei bariere constau n a afla care sunt cuvintele, care sunt steaguri roii pentru noi personal si sa ncercm s le contientizm pentru a scapa de reaciile respective la aceste cuvinte. 3. Ascultarea cu gndirea blocat- urechi deschise Uneori ne decidem cam repede care s fie subiectul, fie vorbitorul este prea plictisitor si ceea ce spune nu are nici un sens. Alteori ne grbim sa tragem concluzia c putem spune dinainte ceea ce vorbitorul tie sau ceea ce el va spune, ca urmare tragem concluzia c nu are rost s

ascultm deoarece nu vom auzi nimic nou. Este mult mai bine s asculi pentru ca sa-i dai seama cu certitudine dac acest lucru este adevarat sau nu. 4.Ascultarea cu ochii ca sticla Uneori ne uitm n mod intens la o persoan si dm impresia c ascultm dar gndul nostru poate fi la alte lucruri sau locuri ndeprtate. n acele momente cdem n confortul propriilor noastre gnduri. Ochii notrii sunt ca sticla si o expresie vistoare apare pe feele noastre. Cu puin experien ne puteam da seama atunci cnd oamenii au o asemenea expresie. n mod similar si ei pot vedea acest lucru la noi si noi nu reuim s pclim pe nimeni. Amnai visele din timpul zilei pentru alte momente. Dac se remarc oameni cu privirea ca sticla, trebuie gasit momentul potrivit pentru a sugera o pauz sau o schimbare de ritm. 5. Prea complicat pentru mine ca s ascult Cnd ascultm idei care ne par prea complexe sau complicate, suntem tentai s nu ascultm.Totui, trebuie s facem un efort pentru a urmri disctia si pentru a nelege. S-ar putea s descoperim c subiectul si discuia sunt interesante si s nelegem ceea ce persoana spune. Este posibil ca nici alii din grup s nu nteleag i atunci este foarte util s avem curajul s punem ntrebri de clarificare sau s cerem exemplificari atunci cnd este posibil. 6. Nu clatina barca n timp ce asculi Oamenilor nu le place sa aib ideile lor favorite, prejudecaile si punctele de vedere, contrazise. Ca atare, cnd un vorbitor spune ceva care este n contradicie cu ceea ce credem sau gndim noi, s-ar putea ca n mod incontient s ncepem s nu mai ascultm sau chiar s intrm n defensiv si s plnuim un contra-atac. Chiar daca vrem sa facem acest lucru, este mai bine sa ascultm; aflai ceea ce vorbitorul gndeste, constientizti si cealalta latur a problemei astfel nct s putei nelegemai bine si s rspundei ntr-un mod constructiv.

Bibliografie: Simona Iovanut Comunicarea Editura Waldpress 2001 M. Cameron- Arta de a-l asculta pe cellalt, Ed. Polirom 2006 .L. Soitu Pedagogia comunicrii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1997. Quintilian Ars oratoria, Editura Minerva, Bucureti, 1974, E. Nstsel, I. Ursu Argumentul su despre cuvntul bine gndit, Editura tiinific i Enciclopedica, Bucureti, 1980 S. Marcus Empatie i personalitate, Editura Atos, Bucureti, 1977, V. Florescu Retorica i neoretorica, Editura Academiei, Bucureti, 1973.