Sunteți pe pagina 1din 5

Darie Dan Comunicare publica, an II Calcaiul lui Ahile mitul invulnerabilitatii imperfecte Perioada antica (ca si cea medievala

de altfel) este una a razboaielor asa-zis oneste. De ce oneste? In lupta, fiecare combatant isi infrunta dusmanul in mod direct, atacand si aparandu-se cu sabia si scutul sau. Astfel, victoria sau infrangerea, supravietuirea sau moartea, sunt decise de caracteristici proprii ale luptatorului, de curajul, puterea sau iscusinta sa. Intr-o asemenea conjunctura istorica aparitia eroului fantastic, imposibil de ucis cu orice arma a epocii este de la sine inteleasa.Acest prototip de erou invulnerabil este dezideratul oricarui razboinic. Si totusi acest vis nu este perfect. Fie ca este vorba de cultura elina, germanica sau persana, eroul are acel punct sensibil in care este lovit si astfel, ucis. Desi este cunoscut generic drept calcaiul lui Ahile, acest loc variaza in cele trei culturi amintite, dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. Cultura elina Ahile este personajul central al epopeei lui Homer, Iliada.Eroul este fiul zeitei nereide Tetis si al lui Peleu, regele din Thessalia.Inca de la nasterea sa, Zeita Tetis ii stie destinul. Stie ca fiul ei va deveni un mare luptator, dar si ca Moira (zeita sortii neinduplecate) i-a harazit sa-si piarda viata sub zidurile Troiei. Pentru a-l feri de cruda soarta, zeita isi unge pruncul cu ambrozie, pentru a-l face nemuritor.Il vara in flacari pentru a-l cali. Merge in Infern si il scalda in celebrul rau Styx, pentru ca nici o arma sa nu-i poata rani trupul.Atat doar ca micutul Ahile a fost tinut de calcaiul stang cand a fost cufundat in rau, si acest loc a ramas necalit. Soarta nu poate fi invinsa. Sfarsitul eroului survine, dupa cum fusese prevestit, in timpul asediului Ilionului. Paris, fiul regelui Priam, il tinteste pe Ahile cu sageata fatala.Zeul Apollo, aliatul troienilor, indreapta sageata spre calcaiul eroului aheu, dandu-i o putere nemarginita. Lovit in acelasi timp si de un muritor si de un zeu, fiul zeitei Tetis moare pe campul de lupta. Cultura germana In lumea germana, Cantecul nibelungilor il impune pe Siegfrid. Erou de o vitejie fara seaman, acesta ucide balaurul (considerat de unii cercetatori ca fiind o reprezentare metaforica a armatelor Imperiului Roman) si se scalda in sangele lui. Datorita sangelui balaurului, pielea sa capata un aspect solzos, aramiu.Armele ce-l loveau, alunecau, fara a-l putea rani. Insa in timp ce se scalda, o frunza de tei i se lipeste de umar. Siegfrid nu o observa decat prea tarziu. Acest loc va deveni punctul sau slab.Eroul este ucis miseleste de Hagen, la indemnul Brumhildei. Cultura persana Eroul invulnerabil al persilor se numeste Isfendiar*. Intr-una din aventurile sale el se lupta cu pasarea magica Simurgh. Legenda spune ca in aceasta lupta Simurgh este ranita grav, aproape mortal, si sangele ei il improasca pe Isfendiar pe tot trupul; tot trupul in afara de ochi, pe care acesta ii inchide cand este improscat. Din acea zi, datorita virtutilor sangelui pasarii Simurgh, Isfendiar devine asemenea acesteia: nu putea fi ucis de nici o arma, ci doar ranit. Sfarsitul lui Isfendiar survine in lupta cu Rustem, marele erou al mitologiei persane antice (o figura similara grecului Heracles).Acesta, sfatuit de pasarea Simurgh

protectoarea familiei sale-, isi face o sageata din lemn de tamarisc, o sageata cu doua varfuri. In timpul luptei, Rustem tinteste sageata in ochii lui Isfendiar, singurul loc neprotejat de sangele magic. Sageata isi atinge tinta si soarta lui Isfendiar este pecetluita. Concluzii Ajunsi in acest punct, intrebarea ce se ridica este cu totul legitima: de ce aceasta armura imperfecta? De ce eroii au fost creati cu acesta fisura mica, dar suficienta pentru a le aduce sfarsitul? Motivul, in principiu acelasi in toate culturile, este cel mai bine exprimat in mitologia elina. Pentru vechii greci, eroul este, prin definitie, fiul unui zeu/zeite cu o muritoare/muritor. (Heracles este fiul lui Zeus si al Alcmenei, Ahile este fiul zeitei Tetis cu Peleu). Astfel, acesta se gaseste situat la confluenta eternului cu perenul. El beneficiaza de anumite atribute extraordinare (putere, vitejie, inteligenta) dar este totusi om, supus greselii, sortii si mortii. Perfectiunea, nemurirea sunt caracteristice zeilor. A crea eroi perfecti, imbatabili si indestructibili, inseamna a-i zeifica din start, a-i indeparta de ascultatorul de atunci/ cititorul de azi. Personajele de mai sus au reprezentat si reprezinta modele de comportament demne de urmat. Oamenii ii iubesc si incearca sa se apropie de ei tocmai accesibilitatii conferite de natura umana. Eroul legendar se lupta din rasputeri, sufera la infrangere, se bucura la victorie, uraste, iubeste, nu este un Hyperion nemuritor si rece, este un om animat de sentimente. Este tangibil. In antiteza, zeul este intangibil, este partial ascuns, este temut pentru puterea sa misterioasa, identificarea cu acesta este imposibila. *Faptele povestite aici sunt preluate din Shah Name (Cronica regilor) poem epic de dimensiuni apreciabile al poetului persan Firdousi. In aceasta opera, autorul prezinta istoia Iranului de la Creatie pana la cucerirea ei de catre arabi in secolul al VII-lea. Prima jumatate a poemului cuprinde toate miturile din istoria legendara timpurie a Persiei, faptele regilor si eroilor fabulosi din vechime. Partea a doua prezinta personajele istorice dar multe dintre ispravile acestora, asa cum sunt prezentate de Firdousi, sunt foarte putin fundamentate istoric.

Ahile era fiul zeitei marine Thetis si al muritorului Peleus - regele mirmidonilor din Fthia si nepotul lui Zeus. Se spune ca Thetis fusese rvnita att de Zeus ct si de Poseidon , nsa cei doi au renuntat la ea n favoarea lui Peleus atunci cnd titanul Prometeu a profetit ca ea va aduce pe lume un fiu mai puternic ca tatal lui. Atunci Zeus a dat-o de sotie lui Peleus, care a trebuit mai nti sa o nvinga 19419i813t pe Thetis n lupta. Cnd l-a nascut pe Ahile, Thetys a vrut sa l faca nemuritor. Ahile a fost cufundat n ntregime de catre mama sa n apele Styxului , nsa i-a ramas afara calciul de care-l tinea Thetys. O alta versiune spune ca Thetys l-a uns pe baiat cu ambrozie si l-a asezat deasupra focului , pentru a-i arde toate componentele de muritor ale corpului, pentru a-l purifica. ntrerupta nsa de Peleus, Thetys s-a nfuriat si a dat drumul copilului fara a fi terminat ritualul. Homer nu face nici o referire la aceasta invulnerabilitate n Iliada. Dimpotriva, descrie o scena n care Ahile este ranit.

Copil fiind, Ahile a fost ncredintat centaurului Cheiron , care l-a crescut pe muntele Pelion. Acolo, Ahile a nvatat sa traga cu arcul, sa vneze lei si mistreti, sa fuga repede ca o caprioara, dar si sa cnte din lira si din gura. Ulterior, pentru a-l mpiedica sa participe la razboiul troian - unde stia ca-si va gasi moartea, asa cum prorocise preotul Calhas , si ncercnd sa zadarniceasca mplinirea destinului - Thetys si-a trimis fiul la curtea lui Lycomedes , regele dolopilor din insula Skyros, care l-a tinut ascuns, deghizat n vesminte femeiesti, printre fiicele lui. Una dintre ele, Deidamia , i-a nascut lui Ahile un fiu, pe Neoptolem (sau Pyrrhus ). ntre timp nsa, grecii pregateau razboiul mpotriva Troiei. La chemarea lui Odiseu si Diomede , Ahile se alatura armatelor grecesti, n fruntea mirmidonilor si mpreuna cu prietenul sau Patrocle si cu batrnul ntelept Fenix. La despartire, odata cu plecarea flotei din Aulida, Peleus i daruieste lui Ahile armele sale: armurile si sulita primite ca dar de nunta si caii primiti de la Poseidon Conform lui Plutarh si a nvatatului bizantin Ioannes Tzetzes , atunci cnd corabiile aheilor au ajuns la Troia , Ahile s-a luptat si l-a ucis pe Cicnos din Colones, un fiu al lui Poseidon . Cicnos era invulnerabil, nsa avea un punct slab, capul. Dupa Dares Phrygius, tot Ahile este cel care l-a ucis pe Troilos, cel mai tnar fiu al lui Priam si al Hecubei , n templul zeului Apollo . Trolius avea aproape douazeci de ani, iar legenda spune ca daca ar fi ajuns la aceasta vrsta Troia ar fi devenit invincibila. Tot Ahile a cucerit si legendarul oras Teba, din Asia, unde domnea tatal sotiei lui Hector , Andromaca. Ahile l-a ucis pe Ection, regele Tebei, si pe toti cei sapte fii ai sai. Regina, mpreuna cu toate bogatiile din oras, cu Chryseis - fiica lui Chryses, preotul lui Apollo - si cu Briseis fura luate drept prada de razboi de catre Ahile si mirmidonii sai. Dar Chryseis fu data lui Agamemnon . Iliada lui Homer este cea mai cunoscuta relatare a faptelor lui Ahile din timpul razboiului troian. Epopeea homerica acopera doar cteva saptamni din cadrul razboiului si nu prezinta moartea lui Ahile. ncepe cu retragerea din lupta a lui Ahile, dupa ce acesta s-a simtit dezonorat deAgamemnon , comandantul aheilor . Agamemnon luase ca sclava cu ceva timp n urma pe Chriseis. Chrises, tatal acesteia, l-a rugat pe Agamemnon sa i returneze fata, dar rugamintile i-au fost refuzate, iar Apollo a trimis asupra aheilor ciuma. n cele din urma Agamemnon a renuntat la Chriseis, dar si-a luat n schimb alta sclava, pe Briseis, care i apartinea nsa lui Ahile. Simtindu-se jignit de acest lucru Ahile a refuzat sa mai comande armata mirmidonilor . Spernd sa si mentina gloria chiar si n absenta sa din lupta, Ahile i-a cerut mamei sale Thetys sa l convinga pe Zeus sa i lase pe troieni sa mpinga armata greceasca napoi spre mare si astfel sa domine lupta. Troienii, condusi de Hector , au reusit sa ajunga la corabiile grecesti si sa distruga o parte din ele. Deoarece grecii se aflau aproape de o nfrngere grea, Ahile a ngaduit prietenului sau cel mai bun, Patrocle , sa conduca armata mirmidonilor n lupta si sa foloseasca propria-i armura. Patrocle a reusit sa i mpinga pe troieni dincolo de ziduri nsa a fost ucis de Hector nainte de a putea patrunde n Troia.

Ahile a suferit dupa prietenul lui si a tinut n cinstea acestuia multe jocuri funerare. Fiind hotart sa intre n lupta a facut rost de o noua armura la Hefaistos , cu ajutorul mamei sale, deoarece cea pe care i-o daduse lui Patrocle fusese luata de Hector. Reintrnd pe cmpul de lupta Ahile a omort o multime de dusmani, fiind mereu dornic sa si razbune prietenul. El chiar s-a luptat cu zeul rului Scamandru - Xanthos - , care fusese nfuriat de faptul ca Ahile i murdarise apele cu oamenii pe care i omorse. Zeul a ncercat sa l nnece pe Ahile, dar a fost oprit de Hera si Hefaistos. Dupa ce i alunga pe troieni n spatele zidurilor, Ahile l ntlni pe Hector si l urmari de trei ori n jurul zidurilor Troiei, pna cnd zeita Atena, lund forma fratelui printului troian, Deifobos, l convinse pe Hector sa l nfrunte fata n fata pe Ahile. Eroul mirmidon l nvinge pe Hector, l ucide, l leaga de carul sau de lupta si l trage n jurul cmpului de lupta timp de treisprezece zile. Cu ajutorul zeului Hermes , Priam, tatal lui Hector, merse la cortul lui Ahile si l convinse pe acesta sa i dea trupul fiului sau pentru a-i organiza ritualurile funerare. Ultimul pasaj din Iliada este cel al funeraliilor lui Hector. Dupa armistitiul temporar ncheiat cu Priam , Ahile se lupta si o ucide pe regina amazoniana Penthesileia , care venise n ajutorul troienilor. Se spune nsa ca dupa crima, Ahile s-a ndragostit de chipul tinerei razboinice. Soldatul aheu Thersites ia n rs iubirea lui Ahile si este ucis de acesta. Dupa ce trupurile Penthesileiei mpreuna cu alte 12 amazoane sunt date troienilor pentru a le nmormnta si dupa un scurt pelerinaj la Lesbos unde se purifica de pacatul uciderii lui Theristes, Ahile se ntoarce n lupta. Dupa moartea lui Patrocle, cel mai bun prieten al lui Ahile a devenit Antilohos , fiul lui Nestor . Atunci cnd regele Memnon din Etiopia - fiul zeitei Eos - l-a ucis pe Antilohos, Ahile este din nou nevoit sa caute razbunare pe cmpul de lupta. Lupta dintre Ahile si Memnon este doar o reproducere, o imitatie a celei dintre Ahile si Hector, singura diferenta fiind ca Memnon este spre deosebire de Hector fiul unei zeite. Acest episod sta nsa la baza epopeii Aethiopis , care a fost scrisa dupa Iliada, probabil n secolul al VIIlea .Hr. Aethiopis este o epopee pierduta, dar exista diferite fragmente din ea citate de unii autori de mai trziu. Quintus din Smirna realizeaza o scurta povestire a mortii lui Memnon. Asa cum a prezis Hector cnd se afla n pragul mortii, Ahile este ucis de catre Paris . O varianta spune ca zeul Apollo a directionat sageata lui Paris catre calciul lui Ahile, unicul sau punct sensibil, n timp ce eroul aheu se afla pe cmpul de lupta. O alta varianta sustine ca Ahile a fost ucis cu un cutit n spate de Paris n timp ce se afla cu printesa troiana Polixena, iubita sa, n templul lui Apollo. Amndoua versiunile anuleaza valoarea si moralitatea ucigasului si nu l ridica la naltimea fratelui sau Hector, ceea ce ar sugera ca Ahile ramne de nenvins pe cmpul de lupta. Dupa moarte, n cinstea eroului sunt tinute jocuri funerale, iar oasele lui sunt asezate cu cele ale lui Patrocle si Antilohos. Arctinus

of Miletus mentiona n epopeea lui pierduta despre razboiul troian ca Ahile si traieste viata de dupa moarte mpreuna cu Elena pe insula Leuke . Armura lui Ahile a reprezentat n motiv de disputa ntre Odiseu si Aiax, fiul lui Telamon (varul mai mare a lui Ahile). Dupa o tragere l-a sorti nedreapta si dupa lungi dezbateri, Odiseu a preluat armura, iar Aiax, deznadajduit, s-a sinucis. n Odiseea , cnd Ulise coboara n mparatia lui Hades , Ahile i spne ca este mai bine sa fii ultimul argat de pe pamnt dect domn n mparatia lui Hades.