MEMORIUL TEHNIC

Prin tem se solicit elaborarea unui proiect tehnologic - faza de comand - al unei baze de reparaii. Asemenea baze aparin firmelor de exploatare i reparaii pentru utilaje de construcii. n aceste baze se vor executa reparaii curente i reparaii capitale ale mainilor i utilajelor de construcii specificate n cuprinsul temei. n funcie de numrul, diversitatea i complexitatea constructiv a utilajelor de construcii care trebuie s fie reparate, precum i n funcie de gradul de integrare i cel de specializare ale unitilor de reparaii, acestea pot fi: - ateliere de reparaii; - baze de reparaii; - ntreprinderi specializate de reparaii; n aceste baze se execut reparaiile curente i capitale ale utilajelor de construcii, cu excepia reparaiilor capitale ale unor utilaje de mare complexitate, reparaii care se execut - centralizat - n ntreprinderi specializate. n aceste baze se practic metoda de reparaie prin schimb de agregate i sistemul de organizare a lucrrilor n flux staionar cu posturi de lucru - ateliere specializate. n cadrul proiectului, care se elaboreaz, se va considera c n unitatea baza - proiectat se vor executa reparaiile curente i cele capitale ale tuturor utilajelor de construcii din dotarea ntreprinderii de exploatare, respectiv ale tuturor utilajelor specificate n tem. Ciclul de reparaii al unui utilaj de construcii este determinat i caracterizat prin: - numrul de ore de funcionare pe care un utilaj nou trebuie s-1 efectueze pn la prima reparaie capital, sau pe care un utilaj reparat capital trebuie s-1 realizeze pn la urmtoarea reparaie capital; - structura ciclului de reparaii, care determin numrul, volumul, complexitatea i periodicitatea reparaiilor curente sau a reviziilor tehnice care se prevd a fi necesare i deci a fi efectuate n cadrul ciclului. La proiectare se va considera c baza de reparaie lucreaz n dou schimburi pe zi, cu excepia atelierului de prelucrri mecanice prin achiere care va lucra n trei schimburi pe zi. Pentru repararea mainilor i utilajelor de construcii se folosesc n principal dou metode i anume: metoda individual i metoda prin schimb de agregate. Alegerea metodei de reparaie este determinat de: - volumul planului de produclie; - diversitatea utilajelor ce trebuiesc reparate. n cadrul unitii care se proiecteaz, se va practica metoda de reparare prin agregate de schimb.

Modul de organizare al produciei de reparaii depinde n principal de: - volumul planului de producie; - complexitatea reparaiilor; - diversitatea utilajelor; - dotarea tehnic i nivelul de organizare al atelierelor; - asigurarea tehnico-material a producliei. n baza de reparaii care se proiecteaz se va folosi organizarea n flux staionar cu posturi de lucru specializate. n cazul aplicrii acestui sistem, executarea reparaiilor se va desfura astfel: - utilajul este introdus n hala de montare-demontare i este instalat pe un loc de munc, n sectorul destinat familiei respective de utilaje; pe acest loc se efectueaz demontarea utilajului n i respectiv din prile sale componente, precum i operaiile de reparare ale asiului; - diferitele lucrri de recondiionare sau confecionare a unor piese se execut n atelierele mecanice. Componentele bazei de reparaii tehnice trebuie s: - corespund volumului, complexitii i diversitii lucrrilor de reparaii care trebuie efectuate; -asigure calitatea reparaiilor executate n condiiile unor imobilizri reduse n reparaie a utilajelor, a realizrii unui nalt grad de integrate a produciei i a unor indicatori tehnico-economici superiori. Schema procesului tehnologic cuprinde gruparea pe linii tehnologice de reparaie, i n cadrul acestor linii, schema prevede ordinea de succesiune a executrii acestor lucrri. La elaborarea schemei procesului tehnologic se ine seama de: - planul de producie al unitii proiectate; - metode de reparaie adoptate; - gradul de dotare i specializare al unitii proiectate. La gruparea pe hale, pe ateliere i pe linii tehnologice a lucrrilor de reparaii sunt luate n considerare: - planurile de operaii; - asemnarea tehnologiei de execuie a lucrrilor de reparaie i recondiionare; - necesitatea executrii simultane sau succesive a diferitelor lucrri; - specializarea atelierelor, a halelor. Schema procesului tehnologic determin amplasarea reciproc a halelor industriale i a atelierelor n aceste hale, precum i traseele fluxurilor tehnologice.

CAPITOLUL 1 1. PROBLEME GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE NTREINERE I REPARAII ALE MAINILOR DE CONSTRUCII Elementele componente ale mainilor i utilajelor sunt supuse n timpul exploatrii procesului de uzur, proces ce duce la nrutirea parametrilor funcionali ai mainilor i utilajelor i, n final, la scoaterea acestora din exploatare. Pentru a prelungi durata total de exploatare a mainilor i utilajelor, acestea se supun unor activiti de ntreinere i reparare. Conform STAS 8174-77 prin MENTENAN se nlelege ansamblul tuturor aciunilor tehnico-organizatorice necesare meninerii sau restabilirii unui produs n starea necesar ndeplinirii misiunii cerute. Aceste aciuni sunt ntreinerile, reviziile tehnice i reparaiile. Mentenana poate avea mai multe aspecte, dup cum urmeaz: - mentenan corectiv, care cuprinde activiti de remediere i de nlocuire a pieselor uzate sau deteriorate, ambele activiti efectunduse dup producerea defectrilor; - mentenan preventiv, care cuprinde activiti destinate mpiedicrii i reducerii uzurilor, meninerii produsului n stare bun de funcionare, cu scopul evitrii ntreruperilor accidentale. n ambele cazuri sunt necesare ntreruperi pentru repunerea n funcionare a sistemului, cu observaia c mentenana corectiv determin ntreruperi aleatorii de durat neprecizat, n timp ce mentenana preventiv determin ntreruperi planificate i n general cu durate prestabilite. n foarte numeroase cazuri se aplic o mentenan mixt, la care coexist aciuni cu caracter preventiv-planificat i aciuni cu caracter corectiv. n astfel de situaii problema care se pune este ponderea fiecrui tip de mentenan n ansamblul lucrrilor de mentenan. O form de prevenire a optimizrii este reprezentata de disponibilitatea ca criteriu fundamental al eficienei mentenanei. Se observa ca amplificarea activitilor preventive i deci majorarea cheltuielilor aferente acesteia, reduce cheltuielile pentru activiti corective, precum i cele indirecte, provocate de pierderi de producie generate de ntreruperi. Rentabilizarea sistemului oblig la realizarea situaiei n care cheltuielile totale de ntreinere sunt minime. Aceast situaie definete de altfel disponibilitatea optim. Se nelege c valoarea acesteia trebuie sa fie ridicat; n caz contrar, intreg sistemul trebuie regndit n sensul unei noi tehnologii de fabricaie, materiale mai performante, etc. F F F FF

F 1.1. ASIGURAREA MENTENANTEI MASINILOR DE CONSTRUCTII IN CADRUL UNITATILOR DE REPARATII Centrele de mentenan se pot organiza n urmtoarele forme: Ateliere mobile - uniti de intervenii organizate pe mijloace autodeplasabile, cu o dotare tehnic minim necesar i personal muncitor adecvat executrii unor intervenii de mic complexitate la local de munc al utilajului. Personalul muncitor va fi compus din 5 - 6 persoane (2 - 3 mecanici, 1 lctu, l electrician, 1 sudor). Atelierele mobile sunt destinate lucrrilor de tipul reglajelor i nlocuirilor de piese i subansamble. n cazul defectelor majore, rolul echipei este de a constata defeciunea i de a informa baza de reparaii. Ateliere semifixe - centre de mentenan organizate n incinta marilor antiere de construcii, cu o dotare tehnic relativ camplet, cu personal muncitor specializat pe meserii. Se poate executa n general toat gama de intervenii tehnice din structura unui ciclu de reparaii caracteristic mainilor de construcii. Aceste uniti de reparaii se desfiineaz odat cu ncheierea lucrrii. Baze de reparaii - centre de mentenan organizate de firme ce dein i exploateaz un numr mare de maini de construcii i foarte variate din punct de vedere tipo-dimensional. Au o dotare tehnic complet, personal muncitor specializat i pot executa toat gama de lucrri prevzute de ciclul de reparaii, cu excepia celor pentru care aceste lucrri se organizeaz in centre specializate. n aceste centre de mentenan exist secii pentru fabricarea de piese noi, i de asemenea aici se pot repara i utilaje aparinnd unor firme tere. Uniti de reparaii organizate pe lng firme productoare de M.C. - au a form organizatoric bine pus la punct, dotare tehnolagic complet, personal muncitor de nalt calificare. Aceste uniti beneficiaz de dotarea tehnic, documentaia tehnic i tehnologic i de experiena personalului muncitor al intreprinderii. n aceste centre se pot culege date cu privire la comportarea in exploatare a mainilor n vederea reproiectrii anumitor uniti de asamblare mai puin fiabile, sau chiar a ntregii maini. Uniti de reparaii organizate de firme specializate n nchirierea de M.C. - au cea mai bun i eficient form de organizare a unei ntreprinderi de reparaii din toate punctele de vedere. Aceste uniti degreveaz pe constructor de activitile de ntreinere i reparaie, funcii ce nu i sunt proprii.

1.2. METODE DE REPARATII In funcie de anumiti factori se poate utiliza una din urmtoarele doua metode de reparatie: Metoda individuala; Metoda prin agregate de schimb. Metoda individual Este caracterizata prin aceea ca agregatele sau piesele defecte ale masinilor aflate in reparatie sunt montate dupa restabilire pe aceeai masina din care au parvenit. Datorita acestei caracteristici piesele si agregatele nu devin anonime in procesul de reparatie. De asemenea, un volum mare de munca determinat de repararea agregatelor si de reconditionarea sau fabricarea de piese se consuma chiar in timpul reparatiei mainii. Metoda prezinta o serie de dezavantaje si anume: - Imobilizarea mare mainii in reparatie; - O calitate mai slaba a lucrrilor de reparatii in comparatie cu cealalta metoda; - O ncrcare neuniforma a atelierelor de reparat si prin urmare o folosire necores-punzatoare a spatiilor tehnologice ale acestora; - Costurile reparatiilor sunt mai mari decat in cazul celeilalte metode. Metoda individuala de reparatie este aplicabila in cazul masinilor unict, in cazul masinilor al caror numar este mic precum si in cazul masinilor a caror fabricatie a incetat de mult. Metoda prin agregate de schimb Se caracterizeaza prin existenta unui fond de rulment format din piese reconditionate sau noi si de agregate reparate, care este folosit la inlocuirea pieselor nsi agregatelor defecte ale masinilor introduse in reparatie. Dupa sortare piesele se impart in cinci categorii: piese bune, piese simple reconditionabile, piese simple nerecuperabile, piese complexe reconditionabile si piese complexe nerecuperabile. Piesele simple se reconditioneaza sau se fabrica chiar in timpul reparatiei mainii, neinfluentind esential imobilizarea acesteia. Fabricarea sau reconditionarea pieselor complexe chiar in perioada reparatiei mainii ar conduce inevitabi la marirea timpului de imobilizare. De aceea, acestea vor fi inlocuite cu piese deja fabricate sau reconditionate din fondul de rulment, urmand ca ele sa fie folosite la randul lor, dupa restabilire, la reparatia altei masini. Principalele avantaje ale metodei sunt urmtoarele: - Timp de imobilizare al mainii in reparatie mic; - Calitate foarte buna a lucrrilor de reparatie; - Costurile lucrrilor de reparatii sunt mult mai mici.

In condiiile unui numar mare de masini in dotare, echipate eventual si cu agregate unuficate, metoda de reparatii prin agregate de shimb este utilizanila si in cazul reparatiilor curente. 1.3 ORGANIZAREA LUCRARILOR DE REPARATII Lucrrile de reparaii pot fi organizate n unul din urmtoarele trei moduri: - organizarea n flux staionar cu posturi de lucru universale; - organizarea n flux staionar cu posturi de lucru specializate; - organizarea n flux intermitent cu posturi de lucru specializate. Organizarea in flux stationar cu posturi de lucru universale Se caracterizeaza prin aceea ca masina ramane in acelasi loc de munca in cursul intregului proces tehnologic de reparatie iar toate lucrarile de reparatie, cu exceptia celor aferente instalatiei electrice, sunt efectuate de o aceeai echipa de muncitori cu concursul atelierelor de prelucrari mecanice si reconditionari. In practica se intalnesc doua variante de aplicare a acestei organizari: O prima varianta se aplica masinilor care pot fi deplasate pentru reparatie in baze de reparatie. In aceste baze, masinile sunt introduse in hale de reparatie, asezate pe un anumit loc de munca pe care se executa majoritatea operatiilor de baza din cadrul procesului tehnologic. O a doua varianta se aplica masinilor mari, care nu pot fi deplasate pentru reparatie in baze de reparatii. In acest caz masinile se demonteaza pentru reparare chiar pe locul unde sunt exploatate. Pe acelasi loc si de ctre aceeai echipa care a facut demontarea se inlocuiesc piesele si agregatele defecte, se fac reglajele necesare, se incearca masina in gol si in sarcina. Unele agregate defecte ale mainii se repara in cadrul bazei de reparatii. Organizarea in flux stationar cu posturi de lucru unversale prezinta o serie de dezavantaje: - Timp mare de imobilizare in reparatie - Echipele de muncitori care executa reparatiile trebuie sa aiba un grad mare de universabilitate si o calificare foarte buna. Aceasta metoda se aplica in cazul masinilorunicat sau in cazul in care numarul masinilor este mic. Organizarea in flux stationar cu posturi de lucru specializate Procesul tehnologic se desfasoara astfel: Masina este introdusa in hala de demontare-montare a bazei de reparatii si asezata pe pe un anumit loc de munca; pe acest loc de munca o echipa specializata realizeaza demontarea agregatelor de pe masina, din aceasta ramanand numai cadrul metali de sustinere, o alta echipa efectuand dupa aceea repararea acestuia;

Agregatele demontate sunt transportate in ateliere specializate unde sunt reparate simultan de ctre echipe de muncitori specializate; Fabricarea de piese si reconditionarea acestora se executa in ateliere de prelucrari mecanice si de reconditionari; Refacerea mainii din partile sale componenete, reparate sau reconditionate intre timp; se executa pe acelas loc pe care s-a facut demontarea de echipe specializate. Piesele demontate sunt supuse operatiei de spalare-curatire, apoi sunt sortate in trei categorii: piese bune, piese reconditionabile, piese nerecuperabile. Piesele bune si cele recuperabile sunt depozitate temporar in magazia de completare. De aici piesele reconditionabile sunt executate in ateliere de fabricare-reconditionare, unde sunt supuse proceselor de reconditionare. Dupa reconditionare sunt expediate in magazia de completare. In magazia de completare, piesele bune sau reconditionate sunt grupate in containere, pe agregate si expediate, in funcie de planul de productie, in atelierele de reparat agregate. Din aceste ateliere, agregatele reparate sunt expediate in atelierul de montare-demontare pentru a fi montate pe masina. Acest mod de organizare prezinta o serie de avantaje: - Timp de imobilizare in reparatie mult mai mic decat in cazul precedent; - Calitatea lucrrilor de reparatie este superioara; - Spatiile tehnologice sunt rational utilizate; - Costul relativ scazut al reparatiilor determinat in special de organizarea industri-ala a productiei. Organizarea in flux stationar cu posturi de lucru specializate se dovedeste eficienta la unitatile in care se executa reparatii capitale si/sau reparatii curente la o gama larga de masini, numarul acestora fiind relativ mare. Organizare in flux intermitent cu posturi de lucru specializate Este utilizat in cadrul unitatilor specializate in efectuarea de reparatii la un tip de masini sau la cateva tipuri similare ca funcionare. Se numeste in flux intermitent cu posturi de lucru specializate deoarece masinile introduse in reparatie ocupa in mod succesiv diverse pozitii pe parcursul procesului tehnologic, pe fiecare post de lucru efectuandu-se o anumita gama de lucrari. Reparatiile se executa pe linii de reparatii, distingandu-se: - Linii de demontare, LD; - Linii de montaj, LM; - Linii intermediare de reparare a agregatelor, LIR. Procesul tehnologic de reparatie decurge astfel: - Masina spalata exterior, eventual predemontata, se introduce pe linia de demontare; - Partile componente ale mainii se introduc, in ordinea demontarii, pe liniile de reparatie intermediare unde sunt supuse operatiilor de reparare;

- Pe linia de montaj se reconstituie utilajul, operatiile de reconstituire se fac in ordine inversa demontarii. Specific acestui sistem este organizarea tuturor operatiilor pe tacte, prin tact intelegandu-se durata de executare a operatiilor pe un anumit loc de munca. Se disting trei tipuri de tacte: tactul uzinei, tactul liniei tehnologice, tactul postului de lucru. Organizare in flux intermitent cu posturi de lucru specializate prezinta o serie de avantaje: - Imobilizarea redusa in reparatie; - Procesul de productie se realizeaza intr-un ritm stabilit, care asigura realizarea planului de productie pe fiecare loc de munca si la nivelul intregii uzine; - Calitatea superioara a reparatiilor. 1.4. CICLUL DE REPARAII Reprezint totalitatea interveniilor tehnice executate n perioada de funcionare a mainii dintre dou reparaii cu grad maxim de complexitate sau din momentul intrrii n exploatare i pn la prima reparaie cu grad maxim de complexitate. Un ciclu de reparaii se caracterizeaz prin: - durat; - structur. Durata ciclului reprezint timpul cumulat de bun funcionare a mainii ntre cele dou reparaii cu grad maxim de complexitate care constituie limitele ciclului. Acest timp se exprim, de regul, n maini ore/ciclu. Sunt situaii n care durata ciclului este exprimat n alte uniti, ca de exemplu km echivaleni/ciclu n cazul mainilor de transport. Durata ciclului este diferit de la un tip de main la altul, uneori chiar n cazul mainilor de acelai tip (intervin condiiile specifice n care este exploatat fiecare main n parte). n cazul stabilirii corecte a duratei ciclului trebuie s se tind spre mrirea duratei, spre reducerea nivelului cheltuielilor determinate de interveniile tehnice care se fac pe parcursul ciclului, n paralel cu determinarea gradului optim de complexitate al acestora, fr a se reduce prin aceasta sigurana n funcionare a mainii. Structura ciclului se refer la tipurile de intervenii tehnice care se fac pe parcursul ciclului. Aceste intervenii, n funcie de politica de mentenan adoptat, pot fi de dou tipuri: intervenii preventive i intervenii corective. Interveniile preventive sunt planificate i se execut n mod obligatoriu la termenele stabilite, avnd drept scop prevenirea scoaterii forate a mainilor din funcionare. n cazul mainilor de construcii, interveniile preventive sunt urmtoarele: ntreinerile zilnice (Iz), reviziile tehnice (RT), reparaiile curente (RC) i reparaiile capitale (RK).

1.5. POLITICI DE MENTENANTA. OPTIMIZARE POLITICILOR DE MENTENANTA Politici de mentenanta de inlocuire-reparare capitala. Politica 1-politica de inlocuire la varsta limita (ARP) Sistemul este inlocuit sau reparat preventiv cand atinge o varsta limita; cand sistemul se defecteaza inainte de a atinge varsta limita el este reparat corectiv. Varsta limita este stabilita aperiodic. Momentul T=0 pentru masurarea varstei limita il constituie ultima interventie asupra sistemului. Politica 2-politica de inlocuire reparare in bloc (BRP). Sistemul este inlocuit reparat capital preventiv periodic la momentul nT, indiferent de starea sistemului. Daca intre doua interventii preventive se defecteaza sistemul este inlocuit reparat capital corectiv. In acest caz avem de aface cu o politica periodica. Este o politica rigida prin faptul ca indiferent de starea sistemului acesta este inlocuit la moment stabilit aperiodic. Politici BRP derivate: Sistemul este inlocuit reparat capital la momentul nT. Daca intre doua interventii preventive planificate sistemul se defecteaza el este restabilit prin reparatie minimala Sistemul este inlocuit reparat capital la momentul nT. Daca sistemul se defecteaza intre doua interventii preventive el este restabilit dupa caz fie prin reparatie minimala, fie prin inlocuire reparare capitala. Politici de inspectie Sistemul este reparat inlocuit preventiv numai daca este gasit uzat. Sesizarea momentului iesirii din parametrii se face prin inspectii. Politica 3-politica de inspectie periodica (ERP) La momentul nT sistemul este inspectat periodic. Daca sistemul este gasit uzat el este reparat preventiv in acel moment, sau la un moment care este stabilit prin prognoza. Daca sistemul se defecteaza intre dou inspectii periodice el este inlocuit reparat corectiv. Politici ERP derivate: Daca intre doua inspectii periodice restabilit prin reparatie minimala sistemul se defecteaza el este

Daca sistemul se defecteaza intre doua inspectii periodice el este restabilit dupa caz fie prin reparatie minimala, fie prin inlocuire reparare capitala. Politici complexe Presupune reparatii capitale, revizii tehnice preventiv periodice. O astfel de politica este politica pentru masini de constructii. Este o politica de mentenanta preventiv periodica cu planificare controlata.esta o simbioza intre BRP si ERP Optimizarea politicilor de mentenanta Criterii: Costul mentenantei; Disponibilitatea sistemului. Optimizarea dupa criteriul cost mentenanta pentru politica BRP C(t)-costul cumulat al intretinerii sistemului in intervalul [0,t] C(T)- costul unitar al intretinerii sistemului in intervalul [0,t] c1-costul mediu al unei reparatii minimale c2-costul mediu al unei inlocuiri corective c3- costul mediu al unei inlocuiri preventive c3<c2 Criteriul analitic pentru optimizare:
C( t ) = lim C( t ) c3 + Nic ( t ) c 2 = t t T

Nic(T)-numarul mediu de inlocuiri corective ale sistemului in [0,T]. Poate fi calculat daca se cunoaste procesul stohastic punctual. Functia C(T) este continua care pentru sistemul care se deterioreaza este unimodala adica admite un extrem si acela este un minim. Punand conditia de minim rezulta valoarea optima pentru T Optimizarea dupa criteriul disponibilitatii sistemului pentru politica ARP
A= m m + m2
x 0 x

A( x ) =
0

R ( t ) dt

R ( t ) dt + F( x ) m 2c + R ( x ) m 2 p

, unde

m = R ( t ) dt

m=media timpilor de buna functionare m2=durata medie de restabilire m2c=media duratei de restabilire prin corectie corectiva m2p= media duratei de restabilire prin corectie preventiva

1.6. PROCESUL TEHNOLOGIC GENERAL AL REPARARII MASINILOR DE CONSTRUCTII Pentru mainile de construcii se deosebesc mai multe tipuri de intervenii, astfel: ntreinerile zilnice (Iz), au ca scop prevenirea uzurilor anormale i a defeciunilor tehnice, asigurarea fucionrii normale i prevenirea accidentelor din timpul exploatrii mainilor. Acestea sunt executate de mecanicul de deservire i de ajutorul acestuia la sfritul programului de lucru, n incinta antierului sau a locului de munc al mainii. Periodic, la anumite termene prescrise, tot cu ocazia ntreinerilor zilnice se execut lucrri prevzute n fia tehnic a mainii - se schimb filtrele de ulei i de aer, se face splarea i curarea general a mainii i se nlocuiesc anumite piese cu vitez mare de uzur (ntreinere periodic). Revizia tehnic (RT) cuprinde un ansamblu de operaii prin care se verific starea general a mainii, se regleaz sistemele i mecanismele acesteia, se nlocuiesc unele piese cu vitez mare de uzare specificute n normativele de reparaii. Aceste revizii sunt planificate i se ncheie cu ntocmirea unui document ce cuprinde date cu privire la identitatea mainii i a mecanisinului de deservire, starea tehnic general a mainii, oportunitatea efecturii unor intervenii, identificarea celor care au efectuat revizia tehnic. La trecerea de la sezonul cald la cel rece i invers se face o revizie tehnic sezonier prin care maina este echipat i pregtit cu cele necesare sezonului ce urmeaz. Reparaii curente (RC) ce pot fi de gradul 1 (RC1) i de gradul 2 (RC2). RC1 - intervenii de mic complexitate prin care se nlocuiesc piesele cu vitez mare de uzur i se execut unele reglaje. Acestea pot fi fcute n incinta antierului de ateliere mobile sau semifixe, fie ntr-un centru de mentenan. RC2 - intervenie preventiv planificat i are ca scop restabilirea strii tehnice a mainii la parametrii maximali. Se face n centrele de mentenan ale firmelor ce dein i exploateaz maini de construcii. Reparaii capitale (RK) care au un caracter planificat i au ca stop restabilirea parametrilor tehnico-funclionai, asigurnd funcionarea corect a mainii pe durata unui ciclu de reparaii. Se execut numai n uniti specializate. F
F F F F F F F F

CAPITOLUL 2 2. CI DE CIRCULAIE n fiecare din HC se prevede o cale de circulaie magistral cu o lime de 3,5-4 m i amplasat dup axa longitudinal a halei. Aceste ci sunt necesare pentru introducerea n hale i respectiv expedierea din acestea a mainilor de construcii, precum i pentru transportul uzual intern. Deasemenea, n fiecare din HL se prevede o cale de circulaie, cu o lime de 1,5-2 m, care este amplasat lng HC alturat; aceast cale este folosit pentru transportul intern cu crucioare, precum i pentru circulaia personalului muncitor. La extremitatea grupului de hale industriale este rezervat o travee, n care este marcat deasemenea o cale de circulaie, cu limea de 3,5-4 m necesar pentru transportul uzinal interior, pentru aprovizionarea magaziei generate etc. Fluxuri tehnologice Fluxul tehnologic reprezint n mod grafic circulaia utilajului i a prilor sale componente n incinta spaiilor tehnologice de la intrarea acestora n reparaie i pn la sfritul acesteia. El asigur realizarea organizatoric a schemei procesului tehnologic general de reparaie. Proiectarea fluxurilor tehnologice se face innd seama de urmtoarele principii: - Traseul fluxului tehnologic s urmeze drumul cel mai scurt posibil; - Traseul fluxului tehnologic trebuie s fie continuu, fr ncruciri sau ntoarceri i fr s se realizeze gtuiri; - Traseul de desfurare a fluxului trebuie s permit utilizarea optim a mijloacelor de transport uzinal i s nu permit stagnri. Simbolizarea fluxului se face cu ajutorul unor linii de forme diferite sau culori diferite care s diferenieze importana i caracterul circulaiei. Principalele fluxuri sunt: fluxul lucrrilor de montare-demontare a utilajelor n agregate i a agregatelor n piese de schimb, fluxul lucrrilor de reparare-recondiionare. Amplasarea mainilor unelte n ateliere Mainile unelte i celelalte dotri tehnice din cadrul atelierului de prelucrri mecanice se vor amplasa avnd n vedere urmtoarele considerente: - Mainile unelte se amplaseaz grupat, pe familii (strunguri manuale, maini de frezat, maini de rectificat etc.). Acest lucru este determinat de faptul c mainile unelte sunt folosite pentru prelucrarea mecanic i recondiionarea unei mari diversiti de piese, nefiid indicat organizarea unei linii tehnologice de fabricaie.

CAPITOLUL 3 3. NORME DE TEHNICA SECURITII I IGIENA MUNCII n proiectul de tehnologie se indic msurile care trebuie s fie avute n vedere la elaborarea proiectelor de construclii i de instalaii ale unitii de reparaii, msuri a cror realizare asigur desfurarea activitii de producie n condiii de securitate i igien a muncii. Astfel, trebuiesc asigurate condiii pentru iluminare natural i artificial corespunztoare a atelierelor centrului de mentenan, precum i ventilarea ce trebuie s fie realizat pentru evacuarea noxelor. n halele industriale trebuie, de asemenea, s fie realizate i urmtoarele msuri : - mpmntarea tuturor receptorilor de for i conectarea acestora la un conductor continuu format din platbande metalice sudate, legate la prizele de pmnt ; prize care s asigure o rezisten de maximum 3 a conexiunii receptor-pmnt ; - existena unei reele i a unor prize monofazice de 24 V, folosite, n special, pentru lmpile de lucru portabile i ali receptori ; aceste prize vor fi de o anumit construcie i vor fi marcate vizibil, corespunztor tensiunii de lucru ; - evacuarea gazelor arse de la motoarele cu ardere intern, motoare aflate pe bancurile de rodaj, evacuare ce trebuie s fie efectuat, prin canalizri, direct de la aceste motoare n exteriorul halei ; - organizarea unei staii generatoare de acetilen, staie amplasat ntr-o construcie corespunztoare, pentru a se evita pericolul de accidente n eventualitatea descompunerii accidentale a acetilenei ; - marcarea cilor de circulaie. F F F F F F F F F F FF F F

F CAPITOLUL 4 4. PROIECTAREA CENTRELOR DE MENTENAN ASISTATA DE CALCULATOR 4.1. ALGORITMUL DE CALCUL INTRODUCEREA DATELOR INIIALE Datele initiale se constituie din numarul de masini si utilaje de constructii din fiecare tipodimensiune data prin tema, precum si dintr-o multime de indici, coificienti, consumuri specifice, norme de timp, preturi unitare etc. ale caror valori sunt extrase din normative cu caracter national, departamentul de standarde sau din literatura de specialitate. DETERMINAREA VOLUMULUI DE MUNC NECESAR EFECTURII REPARAIILOR CURENTE Determinarea numarului de cicluri: Se determin numrul echivalent de cicluri pentru fiecare tipodimensiune de main cu relaia : i i N ec = M e u [ cicluri ] C M = nr de masini din aceeasi tipodimen siune i e = indice de exploatare [ mas. an exploatare / mas. an dotatie ] i u = indicele de utilizare [mas.ore/m as. an exploatate ] C = ciclul de reparatie [mas. ore/ciclu] Verificare pentru grupa 1 de utilaje: Utilajul Automac. 125kN Automac. 250kN Automac. 450kN
1. N ec = 47

Indici C ie 11500 0,90 11500 0,90 11500 0,90

iu 2600 2600 2400

Vol. de munca unitar tc tk 0,16 2000 0,19 2200 0,22 2300

Imobilizare zc zk 40 40 45 45 60 60

0,90 2600 = 9.56 [ cicluri ] Aleg 10 cicluri. 11500 0,90 2600 2. N ec = 28 = 5.69[ cicluri ] Aleg 6 cicluri. 11500 0,90 2400 3. N ec = 56 = 10.51 [ cicluri ] Aleg 11 cicluri. 11500

Determinarea volumului de munca pentru reparatii curente:

Tcj = N ecj C j t cj [ore om/ an] Tcj = vol de munca pt. reparatii curente [ ore om/an ] t cj = vol de munca unitar pt. reparatii curente [ ore/mas. ore] Tc1 = 10 11500 0,16 Tcj = 18400 [ore om/ an] Tc 2 = 6 11500 0,19 Tcj = 13110 [ore om/ an] Tc 3 = 11 11500 0,22 Tcj = 27830[ore om/ an] Tc = Tc1 + Tc 2 + Tc 3 = 59340[ore om/ an]

Tkj = N ecj t kj [ore om/ an]

Determinarea volumului de munca pentru reparaia capital:

t kj = volumul de munca unitar pentru reparatia capitala [ oreom/cicl u ] Tk 1 = 10 2000 Tk1 = 20000[ore om/ an] Tk 2 = 6 2200 Tk 1 = 13200[ore om/ an] Tk 3 = 11 2300 Tk 1 = 25300[ore om/ an] Tk = Tk 3 + Tk 3 + Tk 3 = 58500[ore om/ an]

T( c + k ) = Tc + Tk

Determinarea volumului total de munc :

T( c + k ) = 117840 [oreom/an ]

VOLUMUL DE MUNCA NECESAR ATELIERULUI i : Verificare pentru atelierul 13 CUTII DE VITEZE : Grupa Tc Ac % Tc13 I 59340 4,3 2552 II III 111520 5 5576 IV 43968 3,4 1495 V 80880 3,3 2669 VI 100800 3,3 3326 VII 27404 5 1370 VIII 23880 6,6 1576 IX Total 18564
TC + K = (TCi Ai + Tki Bi ) [ ore om/an ]
i =1 9

Tk 58500 72100 30900 48500 67600 107800 12800 -

Bk % 3,7 6 4 4,4 4,2 4 8,3 -

Tk13 2165 4326 1236 2134 2839 4312 1062 18074

Ai , Bi = procente pt determinar ea volumelor de munca R c si R k al atelierului " i" TC + K = 36638 [ ore om/an ]

DETERMINAREA NUMARULUI DE MUNCITORI DE BAZA:

M bi = T( c + k ) i Fm i n

M bi = nr. de muncitori Fm = fondul de timp al unui muncitor pe an Fm = 2200[ore om/ore an] i n = indice de realizare a normelor i n = 1,1 - 1.5 Repartizar ea muncitoril or : 60% schimb 1 40% schimb 2 M a = k i M bi M a = nr. de muncitori auxiliari k i = proportia dintre muncitorii auxiliari si de baza k i = 0,05

DETERMINAREA NR. DE MASINI UNELTE PENTRU ATELIERUL M.U.:

M b 35 = T( c + k )35 Fm i n 35

Fm = 2200 [ ore loc/ loc an ] i n 35 = indice de realizare a normei de munca in = 1,15

DETERMINAREA NUMARULUI TOTAL DE M.U. DIN CADRUL ATELIERULUI DE PRELUCRARI MECANICE:

U= Tc + k k Fu in k i

Tc + k = volumul de munca al atelierului de prelucrari mecanice i n = 1,15 Fu = fondul de timp al M.U. ore mas. Fu = 2300 mas. an k i = coef. de incarcare al M.U.; k i = 0,9 k = coef. pt. 2 schimburi; k = 0,627

Pentru atelierele de spalare, curatire piese, vopsitorie, rodaj, probe, unitatea reprezantiva este numarul instalatiilor din dotare.

Pentru spatiile auxiliare de tip magazie generala, magazie de compeltare, depozit de carburanti sau lubrifianti unitatea baza reprezentativa este cantitatea de materiale depozitate. NUMARUL TOTAL DE PERSONAL MUNCITOR : N p = ( M b + M a + M mg + M c + M DS ).1.025 N p nr. personal M b nr.muncitori de baza M a nr.muncitori auxiliari M mg nr.muncitori de la magazia generala M c nr.muncitori de la magazia de .completare M DS nr.muncitori distributi e scule CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRIC W = k cons Fu Pi k cons = coeficient [kWh / an ] de consum ; k cons = 0.15;

Fu = fondul de timp pentru MU ; Fu = 2300ore / an; Pi = puterea instalata .

DIMENSIONAREA HALELOR HC = hala centrala; HL = hala laterala. Atelier DIMENSIONAREA HALELOR Suprafete HL1 HC

HL2

Smin Demontare-montare Demontare agregate in piese Degresare Control sortare Magazie intermediara de completare Actionri H+P Motoare termice Agregate Sisteme de mers Lacatuserie Construcii metalice Electricitate Prelucrari mecanice Scularie Energomec Metalizare Sudura Total Total valoare medie

Smax

Smin 1715 20

Smax 2325 24

Smin

Smax

50 16 50 338 206

75 20 70 408 246 114 144 60 64 180 180 70 74 136 448 104 78 187 512 126 96 921 843.5

32 90 782 883

40 125 984

2117 2485

2853

766

Stalpii halelor au dimensiunile 40X60 cm pentru halele laterale respectiv 60X80 pentru halele centrale. T = travee; d= 9, 12, 15, (18) m. D= 18, 21, 24, ( 27 ) m. D ( d )= deschiderile halelor centrale ( laterale ).

Aleg T = 6 m. Aleg d = 12 m Aleg D = 18 m

*HL: T = 6 m d = 12 m S = 883 m2 883/72 = 12.26 13 travee (se adopta 13travee) *HC: T = 6 m D = 18 m S = 2485 m2 2485/108 = 23.05 26 (26 multiplu de 13) Solutia se adopta d = 12 m , D = 18 m si nr de travee 12 + 1