Sunteți pe pagina 1din 33

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRATIE PUBLICA

Criza economica

BUCURESTI 2009

Criza economica (1929-1933) pe plan mondial si european The Great Depression


1.1 Prezentarea faptelor Mutatiile profunde survenite n productia si comertul mondial, n sistemul valutar si de credit dezorganizat, n schimbarea locului diferitelor state n diviziunea internationala a muncii, avnd ca efect dezechilibrul economiei mondiale, ne ndreptatesc ca n continuare sa detaliem problemele economice cu care s-a confruntat lumea dupa 1918. Pierderile materiale, uriasul consum neproductiv, distrugerile de razboi, au dus la diminuarea substantiala a avutiei nationale a statelor beligerante si au avut consecinte grave asupra nivelului de trai al popoarelor. Potentialul industrial al Europei s-a redus la 40%, cel agricol la 30%. La sfrsitul razboiului, tarile europene mai detineau numai 52% din comertul international fata de 63% n anul 1913. Balantele de plati ale tarilor europene nregistrau deficite foarte mari, de asemenea datoria externa a beligerantilor crescuse considerabil1. Spre deosebire de tarile europene, puterea economica a Statelor Unite ale Americii a sporit enorm n timpul primului razboi mondial. Daca nainte de 1914, SUA era debitoare unor tari vest-europene, dupa razboi toate aceste tari datorau sume imense americanilor (grupul tarilor Antantei datorau SUA peste 10 miliarde dolari). Aproape 1/3 din stocul mondial de aur era detinut la sfrsitul razboiului de Statele Unite; societatea americana intra ntr-o perioada de prosperitate cu totul deosebita, necunoscuta pna atunci n istoria economica a lumii. Datorita lichiditatilor de care dispuneau, companiile americane si-au plasat capitalurile pe diverse piete ale lumii, n special n Europa Occidentala, dar si n spatiul central european. n anii20, o mare parte din aceste capitaluri gasind o fructificare mai rentabila n tara lor de origine, au fost retrase treptat si dirijate catre diversele ramuri de activitate ce puteau aduce beneficii din ce n ce mai mari. Capitalurile reintroduse au fost ntrebuintate n parte pentru crearea de noi societati industriale, comerciale, bancare, dar si n augmentarea capitalului societatilor deja create; de asemenea, o mare din capitaluri au fost folosite n speculatii bursiere, deoarece acestea aduceau cstiguri deosebite ntr-un timp relativ redus. Jocul de bursa a atras importante capitaluri si din alte state occidentale, datorita afluxului de aur Statele Unite ajungnd sa dispuna n anul 1927 de un stoc de 4.700 milioane dolari aur2. Dorinta de realizare a unor beneficii sporite a intensificat operatiile de bursa, astfel ca n afara de capitalurile reale ntrebuintate s-a recurs pe scara larga la credite de report, dobnda raporturilor depasind 40% catre finele anului 1928. Orict de mari ar fi fost beneficiile operatiunilor bursiere, exista o limita peste care nu se mai pot fructifica n mod real capitalurile atunci cnd se platesc dobnzi att de ridicate, n septembrie 1929 ajungndu-se la punctul culminant: echilibrul ntre beneficiile obtinute si dobnzile ce trebuiau platite s-a rupt, angajamentele financiare de diverse tipuri nu au mai putut
1

Ilie Puia, Relatiile economice externe ale Romniei n perioada interbelica, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1982, p.28. 2 Mitita Constantinescu, Politica economica aplicata, vol.III, Editura Tiparul Romnesc, Bucuresti, 1943, p.160-162.

fi onorate, implicnd crashul de la Bursa din New York. Pierderile capitalistilor si ntreprinderilor care-si mobilizasera lichiditatile n operatiuni de bursa au fost imediate si de mari proportii, iar pierderile bancilor au determinat restrngerea drastica a creditelor, cu repercusiuni grave asupra ntregii activitati economice. Afluxul de capital catre SUA a fost dirijat ntr-o masura importanta si spre intensificarea productiei, care, progresnd continuu, a dat nastere aceluiasi dezechilibru, deoarece consumul neputnd asimila productia a generat scaderea preturilor (n special la materiile prime, printre care cerealele, bumbacul etc). Statele Unite au sprijinit un anumit timp pretul grului, renuntnd ulterior la aceasta politica, att din cauza supraproductiei agricole ct si datorita crahului bursier. Agricultura americana este practic ruinata, cu efect direct asupra industriei care nu-si mai gaseste plasament nici n interior, producatorii agricoli renuntnd la cumpararea produselor industriale care se mentineau la preturi ridicate, dar nici n exterior deoarece toate pietele de desfacere si n special cele europene sufereau de pe urma lipsei cronice de lichiditati. De aici, diminuarea puterii de cumparare fata de oferta de produse a pietei mondiale si implicit dezechilibrul fortelor de productie si de consumatie. Crahul de la Bursa din New York, ce reprezinta n esenta scaderea enorma a cursurilor valorilor mobiliare, reflectndu-se n pierderi de miliarde de dolari cu repercursiuni imediate asupra valorilor mobiliare ale tuturor statelor lumii, precum si scaderea preturilor produselor de larg consum si n primul rnd al cerealelor, au avut drept consecinta imediata restrngerea dramatica a creditelor acordate de institutiile financiare3. Spiritul de initiativa, bazat pe credite usor accesibile, economii depuse spre fructificare, precum si capacitatii de absorbtie a pietei pentru noi emisiuni de capital, s-a vazut deodata lipsit de acest sprijin vital. Multe ntreprinderi proiectate, care trebuiau sa se nfiinteze, sa constituie noi debuseuri pentru industrii si sa absoarba sporul normal al fortei de munca, nu au mai fost create. ntreprinderile deja create sau vazut fie complet paralizate n activitatea lor, fie si-au restrns drastic productia. Criza generala a cuprins piata americana; data fiind interdependenta economica a tarilor, bazata pe intensitatea schimburilor comerciale, a circulatiei capitalurilor si a rapiditatii transporturilor, recesiunea s-a propagat cu repeziciune n ntreaga lume. Urmarile vor fi incalculabile, n special pe plan politic prin consolidarea si cstigarea puterii de catre forte politice populiste, de extrema dreapta, cum este cazul Germaniei. Lupta s-a dat mai nti ntre productia agricola si industria americana, extinzndu-se apoi asupra celorlalte tari, fiecare cautnd sa-si pastreze debuseurile din trecut. Producatorii de materii prime, n primul rnd producatorii agricoli, au sporit productia si au scazut pretul; nsa, din cauza supraproductiei si a lipsei de debuseuri suficiente pentru desfacerea acesteia, preturile continund sa scada, acestia si-au redus consumatia la puterea lor de cumparare, cu repercusiuni profunde asupra productiei industriale. Statele industrializate, datorita dificultatilor interne mari, nu mai pot face vnzari pe credit tarilor importatoare, astfel ca stocurile de produse industriale, care formeaza o rezerva necesara circulatiei marfurilor, au devenit mpovaratoare, ceea ce a determinat reducerea productiei si scaderea preturilor produselor deja fabricate4.
3 4

Ibidem, p.170. Mircea Musat, Ion Ardeleanu, Romnia dupa Marea Unire, vol.II, partea 1, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p.362.

Comerciantul, dndu-si seama de reducerea consumului precum si de scaderea preturilor produselor fabricate, si restrnge drastic aprovizionarea de teama unor noi scaderi de preturi dar nu mai putin adevarat si din cauza ca marfurile nu i se mai acorda pe credit. Este eliminat de asemenea si creditul comercial sau creditul pe marfuri, fabricantii opinnd ca vnzarile nu le vor permite comerciantilor sa plateasca produsele furnizate. Astfel, gravul dezechilibru survenit ntre capacitatea de productie si consumatie, conduce la marea criza economica mondiala din perioada 1929-1933, cu repercusiuni grave asupra tuturor statelor lumii, att cele puternic industrializate, unde provoaca somaj masiv, dar si asupra tarilor agricole, unde se generalizeaza saracia. Datorita faptului ca stadiile de evolutie economica au fost diferite, nici criza nu s-a manifestat pretutindeni n acelasi timp si cu aceeasi intensitate. Astfel, economia Ungariei a cunoscut primele semne de criza nca n 1928 n agricultura, sector n care scaderea preturilor la o treime n 1932, comparativ cu 1929, a grabit ruinarea proprietarilor rurali, n paralel cu scaderea la 50-60% ntre aceiasi ani a productiei industriale, cu acuta criza n finante si cu cresterea numarului somerilor. Anul 1929 a fost an de debut al impasului n Austria, n Finlanda (cu punctul culminant n 1932), n Germania, unde criza s-a dovedit deosebit de grava, volumul productiei industriale reprezentnd n 1932 numai 45% din nivelul atins n 1913, mpletita cu o puternica criza agricola, n Marea Britanie, unde intensitatea crizei a cobort productia industriala pna la nivelul nceputului de secol, n Polonia, a carei economie a suportat cu greu recesiunea mondiala5. n anul 1930, criza economica s-a declansat n Cehoslovacia, atingnd apogeul n 1933; n Belgia, n chiar timpul cnd si sarbatorea centenarul independentei si societatea atinsese un nivel ridicat de dezvoltare economica; n Iugoslavia, unde societatea preponderent rurala suporta foarte greu criza agricola, determinnd un nou exod al taranilor si muncitorilor peste granita; n Norvegia cu criza prelungita pna n 1935, cu volumul productiei cobort pna la 38% n 1932, cu comertul exterior diminuat cu 37-40%, cu 47 de banci nchise; n Olanda, cu o productie industriala coborta catastrofal n anii 1932-1933, cu puternice lovituri date comertului, transportului maritim si procesului de prelucrare a materiilor prime din colonii si cu violente lovituri date agriculturii; n Suedia, cu punctul culminant la nceputul lui 1932, odata cu prabusirea marelui concern de chibrituri Kreuger si cu o revenire rapida la dezvoltare n anul 19336. La sfrsitul aceluiasi an, 1930, recesiunea a cuprins si Franta, cu o evolutie mai lenta dect n alte state, prelungita nsa pna n 1936, dar si cu cuprinderea imperiului colonial, ceea ce a avut ca urmare intensificarea miscarii nationale de eliberare n Indochina (Vietnam,Cambodgia, Laos), Maroc si Algeria. n 1931 criza a cuprins Spania, unde productia industriala s-a redus substantial, agricultura a fost ruinata, iar somajul a crescut puternic. La sfrsitul anului 1931 criza a atins si Danemarca. Depresiunile economice, binenteles, nu au reprezentat un lucru nou pentru societatea capitalista; nou era faptul ca declansarea crizei din 1929-1933 a avut un impact puternic si grav n toata lumea capitalului, provocnd un adevarat soc psihologic, mai ales dupa ce consecintele stabilizarilor monetare din perioada premergatoare au dat siguranta ca rentremarea mijloacelor

Ioan Saizu, Alexandru Tacu, Europa economica interbelica, Institutul European, Iasi, 1997, p.102. 6 Ibidem

banesti va antrena o crestere a economiilor, va stimula spiritul ntreprinzatorilor si va favoriza renasterea industriala; nou era si faptul ca nici nu se consolidase bine ncrederea n capacitatea capitalismului de autoperfectionare prin modelul doctrinar liberal, care a fost predominant n mai toate statele, cnd crahul financiar produs ca fapt american la Bursa de la New York a creat forta devastatoare a unei tornade, cu caracter decisiv pentru economia mondiala. Criza economica din 1929-1933 a agravat cele doua componente negative mostenite de la prima conflagratie mondiala: folosirea incompleta a capacitatilor de productie si somajul. Dar criza a pus n fata generatiei alte doua probleme esentiale: a debuseurilor n Europa Occidentala industrializata si, n acelasi timp, a productiei agricole n sud-estul continentului, desi descentralizarea spatial-geografica a industriei a continuat -dupa demonstratia lui Mihail Manoilescu- chiar n timpul crizei7. Decalajul dintre caracterul industrial si cel agricol al spatiilor geopolitice respective fiind periculos, cele doua crize, s-a apreciat n epoca, nu se puteau rezolva dect una prin alta. Astfel, dupa ce curba descendenta a activitatii economice a fost evidenta n Statele Unite, fenomenul s-a instalat foarte repede, dar cu particularitati, n fiecare din economiile statelor din Europa, state care pna atunci au cunoscut, cu unele exceptii, un deceniu de prosperitate cu cresteri spectaculoase n industrie, nsa foarte inegale. Situatia a fost grava si n agricultura, unde scaderea preturilor n mai mare grad dect la articolele industriale a demoralizat initiativele privind mecanizarea. n Germania, de exemplu, n timp ce impozitele au sporit n perioada 1924-1932 cu 236%, indicele preturilor la produsele agricole a scazut de la 100% la 60%, iar pretul masinilor agricole nu a cobort sub 86%. De asemenea, a avut efecte dezastruoase si n sectorul financiar. Extinderea retragerii creditelor pe termen scurt, recurgerea la aur n plata datoriilor si n echilibrarea balantelor, repatrierea masiva a capitalurilor n aur si devize, suspendarea de catre Marea Britanie a dreptului de schimbare a lirei n aur (renuntarea, deci, la etalonul aur), introducerea de catre Germania a controlului valutar concomitent cu renuntarea la convertibilitatea marcii si abandonarea de catre SUA n martie 1933, chiar n perioada desfasurarii Conferintei Economice Mondiale, la sustinerea cursului dolarului si permiterea devalorizarii propriei monede n comparatie cu aurul, demonstreaza ct de complicata a fost perioada sub raport financiar8. Drept raspuns, bancile si-au restrns activitatea, iar cele care nu au reusit sa-si integreze ct mai repede mprumuturile, precum Kreditanstalt (Viena), au dat faliment, trnd n cadere multi actionari. Falimentul bancilor si restrictiile creditului au produs o reactie n lant, care a obligat pe multi ntreprinzatori sa-si nchida portile si sa concedieze muncitorii. Pe de alta parte, daca n primul deceniu interbelic miscarea internationala a capitalurilor s-a desfasurat potrivit modalitatilor recomandate de modelul liberal, supravegherea tranzactiilor ramnnd o exceptie, crahul din octombrie 1929 a stopat aproape complet fluxul investitiilor, determinnd numeroase state sa stabileasca controlul asupra schimburilor. n asemenea conditii, venitul national n SUA a cobort de la 100% n 1925-1929 la mai putin de 68% n 1931, adica la nivelul indicelui Frantei n primul razboi mondial. Nu este de mirare ca n Europa Occidentala, de exemplu, somajul a crescut de la 3500000 n anii 1921-1925 la 15000000 la sfrsitul anului 1932. Numai n Germania proportia fortei de munca neutilizata s-a

Mihail Manoilescu, Fortele nationale productive si comertul exterior. Teoria protectionismului si a schimbului international, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p.355. 8 Ioan Saizu, Alexandru Tacu, op.cit., p.104. 5

ridicat la 43%. La sfrsitul crizei, somajul a ramas, n pofida tuturor masurilor de combatere, la aproape 30% din forta de munca n Germania, 22% n Marea Britanie si 27% n SUA9. Pe ansamblu, daca factorii care au contribuit la restrngerea puternica a activitatii economice au fost numerosi si extrem de complecsi n corelarile lor, cteva principale elemente au avut un numitor comun: productia unor articole (gru, bumbac si cupru n SUA, ca si a materialelor de razboi n toate tarile care au luat parte la prima conflagratie mondiala) era mare si cererea restrnsa n mod drastic, n ciuda ajustarilor operate dupa 1921; expansiunea rapida a asezarilor industriale, Europa Occidentala concentrndu-si energiile pentru a-si acoperi trebuintele fara sa astepte importul produselor din alte zone; agrarizarea statelor industriale si industrializarea statelor agrare; datoriile de razboi, inflatia si stabilizarea monetara au alterat schimbul international; instabilitatea pietei valorilor, ceea ce a facut ca ntreprinzatorii sa se ndoiasca de necesitatea contractarii de noi credite pentru a spori productia n conditiile n care nu aveau siguranta ca marfurile le vor fi absorbite. n acest fel, distorsiunile ivite n structura postbelica a lumii au afectat toate regiunile globului, dar efectele au fost percepute cel mai sever n Europa Vestica si Centrala; de consecinte nu a fost ferita nici zona estica, unde fragilele state succesoare ale imperiilor multinationale nu erau nca economic consolidate10. Practic, toate statele lumii occidentale si nu numai, au ajuns la concluzia ca interventia autoritatii centrale n problemele economice era fundamentala, ca doar astfel se putea asigura bunastarea cetatenilor, ca principiu de baza al statului protector si revenirea economiilor la functionalitatea normala. Tot att de evidente au fost si convingerile exprimate la unele reuniuni internationale din epoca potrivit carora problemele economice ale timpului nu puteau fi rezolvate de pe pozitii mondiale, ca natiunile trebuiau sa se implice n mod individual. Spre exemplu, Conferinta de la Londra (iunie 1933) convocata sa gaseasca remedii comune (Parisul si Londra au propus n special stabilirea unui raport ntre dolar, lira si franc, ceea ce Fr.D. Roosevelt, doritor sa asigure succesul politicii sale, nu a admis) a esuat si, odata cu aceasta, orice speranta de a da crizei o solutie care sa nu fie strict nationala11. Prin urmare, initiativele economice autarhice au devenit politica care a dominat n numeroase state continentale. Desi diferite, solutiile ncercate au avut si unele trasaturi comune deoarece, pentru a limita dezechilibrul balantei comerciale, numeroase state au procedat la devalorizare ( nu s-a uzitat de masuri deflationiste n democratiile liberale) si si-au protejat propriile piete prin tarife vamale ridicate. Dispozitiile protectioniste au ntretinut o atmosfera de tensiune putin favorabila cooperarii internationale. Pentru a combate criza, majoritatea guvernelor au fixat preturi, au adoptat taxe ridicate, au reglementat importul prin intermediul cotelor, au acordat subventii pentru a stimula tipul de productie cerut si au fixat linii de credit speciale. Dar efectele nu au fost cele dorite. n Marea Britanie, de pilda, indicele exportului produselor industriale a cobort de la 163 n 1929 la 124 n 1933 fata de 1913 a fost luat ca baza, iar Danemarca si-a diminuat indicele exportului produselor agricole n acelasi interval de la 149 la 81, comparativ cu anul antebelic12.

Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500 pna n 2000, Editura Cartier, Bucuresti, 2001, p.228.
10 11

Ioan Saizu, Alexandru Tacu, op. cit., p.114. Corneliu Olaru, Echilibre monetare europene 1918-1939, Editura Isis, Bucuresti, 1995, p.27-30. 12 Ioan Saizu, Alexandru Tacu, op.cit., p.115.

La 21 septembrie 1931, Anglia a decis sa renunte la etalonul aur reintrodus n 1925, suspendnd convertibilitatea n aur a lirei sterline. Aceleasi masuri au fost luate nu numai n coloniile si dominioanele Marii Britanii, dar si n Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Portugalia, Grecia, Argentina etc. Caderea devizei britanice a fost semnalul unei slabiciuni generale, iar n masura posibilului, bancile centrale se debaraseaza, mai lent pna n 1931, mai rapid ulterior, de stocurile proprii de devize. Aceasta implica, concomitent, o crestere a stocului de aur chiar daca nu toate statele pot proceda la fel; au avut de pierdut Marea Britanie si tarile scandinave, Spania, Germania, Austria si Ungaria, celelalte tari sporindu-si, mai mult sau mai putin, stocurile de aur13. Din 1928 (anul apogeului sistemului devize aur) pna n 1930, totalul rezervelor n devize ale Europei scade cu 355 milioane dolari (14,3%); din octombrie 1930 n octombrie 1931 scaderea a fost cu 539 milioane dolari (25,4%), pe ansamblu scaderea fiind de 895 milioane dolari (36,6% n raport cu situatia de la sfrsitul anului 1928).

13

Corneliu Olaru, op.cit., p.81-82.

Din datele prezentate n tabel, putem trage concluzia ca, n special state precum Romnia, Austria, Polonia sau Italia au fost grav afectate din punct de vedere monetar de criza financiara internationala. Cu scopul de a rezista restrictiilor n domeniul creditului, majoritatea statelor au cerut, n plus, o scurta amnare a platilor si au aplicat o politica fortata n domeniul monetar. Daca n SUA bancile au fost nchise temporar n martie 1933, pentru a fi apoi progresiv redeschise pe masura ce au probat ca sunt capabile sa-si ndeplineasca obligatiile, unele state europene, ndeosebi Germania, a ntarit, paralel cu stimularea exporturilor prin acordarea de avantaje speciale cumparatorilor n baza unor conventii bilaterale, sistemul rezervei federale cu scopul evident de a mbunatati tipul de credit prin care sa controleze activitatea comerciala. Pe termen lung, o mare nsemnatate a avut practica statelor de a cumpara valorile societatilor industriale si comerciale aflate n dificultate, sau de a le acorda capital suficient n schimbul dreptului de participare la administrarea lor. Astfel, n Italia s-a nfiintat n 1933 un institut pentru reconstructia industriei cu menirea de a acorda asistenta financiara ntreprinderilor. Masurile au vizat si sectorul agricol. In Marea Britanie si n Tarile de Jos, productia agricola a fost protejata prin cresterea taxelor la frontiera si prin contingentare. Franta acorda, ntre altele, subventii viticultorilor pentru eliminarea soiurilor cu scazut grad alcoolic. n spatiul german, guvernul a protejat micile proprietati cu ajutorul unei legi care a interzis vnzarea, mpartirea ntre mostenitori sau ipotecarea terenurilor, ca si restrngerea productiei. Cu toate acestea, agricultura mai cu seama cuprinsa ntre Marea Baltica si Marea Neagra, a iesit mai greu din criza dect sectorul industrial14. Pentru a contracara efectele crizei, guvernele au luat masuri si n plan social. n primul rnd s-a dorit combaterea somajului, pentru care n SUA, Franta, n Germania si n alte state s-au alcatuit planuri de lucrari publice n domenii precum: forestier, irigatii, desecari etc., nvedernd ca economia, aflata n impas, a simtit nevoia de un impuls venit pe orice cale, impuls care, la rndu-i, s-a transformat n ceea ce s-a numit efect de antrenare. Semnificativ este faptul ca n Marea Britanie, n baza lucrarilor publice, s-au asigurat 63% locuri de munca, ceea ce pune n evidenta un efort deosebit. Dar folosirea somerilor s-a facut si n avantajul lucrarilor cu caracter strategic. Astfel, n Franta, somerii au fost ntrebuintati la construirea liniei Maginot, de fortificare a frontierei cu cel de-al Treilea Reich, iar n Germania multi au fost absorbiti odata cu construirea soselelor strategice si mobilizarea militara a tarii. De unde si scoaterea grevelor n afara legii n Italia si n Germania, cu impunerea contractelor de munca. n Franta, doctrina conventiei colective de munca, adica a ntelegerii ntre ntreprinderi si sindicate n diferite sectoare industriale, a primit autoritate n 1936, prin mijlocirea acordurilor Martignon, de a impune arbitrajul obligatoriu15. n asemenea conditii dificile, care amenintau nsasi baza societatilor capitaliste occidentale, interventia statului a aparut ca legitima, indispensabila. Lupta contra crizei a adncit, n chip firesc, implicarea puterii centrale. Economia trebuia dirijata printr-o planificare supla, indicativa, programatica, ntemeiata pe o stiinta economica n stare sa nglobeze productia si repartitia n vederea asigurarii unei stabilitati sociale, necesara mentinerii coeziunii societatii. La putin timp dupa preluarea functiei de presedinte al SUA, Franklin D. Roosevelt a initiat n spirit dirijist procesul de restructurare a economiei americane prin New Deal, care a
14 15

Ioan Saizu, Alexandru Tacu, op. cit., p.117. Ibidem, p.118. 8

atras atentia economistilor timpului si care a fost apreciat drept cea mai eficienta formula de implicare a puterii centrale n economie, evidenta n trei mari domenii: politica industriala, politica agricola si politica financiara. Ca expresie a dirijismului liberal, New Deal-ul, menit sa refaca prestigiul economiei americane dupa ce criza a zguduit profund impresia favorabila n soliditatea ei, a fost o constructie care a plecat de la constatarea ca n sistemul economic existau cteva elemente viciate n chip fundamental. Roosevelt a pus accentul pe masurile monetare si de credit pentru combaterea crizei. La nceputul anului 1933 s-a ajuns la concluzia ca fenomenele de criza nu puteau fi nlaturate dect prin stoparea scaderii preturilor si cresterea profiturilor. O prima masura a fost luata la 19 aprilie 1933, cnd etalonul aur a fost abandonat, convertibilitatea n aur a dolarului suspendata, exportul de aur interzis16. La 12 mai 1933, presedintele a fost autorizat sa devalorizeze dolarul cu pna la 50%. Alte masuri cuprinse n New Deal se refera la controlul preturilor, al creditului, al puterii de cumparare. Totodata, statul a concentrat uriase fonduri pe calea mprumuturilor bancare n vederea subventionarii industriasilor si finantarii de lucrari publice pentru redresarea somajului. Planul lui Roosevelt, impregnat de dorinta de a da o noua ordine lucrurilor, comporta fuziunea ntr-o singura mare administratie a tuturor organismelor si de sustinere a unui vast program de lucrari publice federale (electrificare rurala, rempadurirea bazinelor fluviale, construirea de noi cai ferate etc.), care din diferite motive, nu puteau fi ntreprinse de capitalul particular. Incluznd si suspendarea unor clauze ale legilor contra trusturilor, pentru a permite diverselor grupe de industrii sa se uneasca n vederea elaborarii de programe de productie, ncheierii de acorduri relative la preturile de vnzare, ocuparii unui numar ct mai mare de lucratori si garantarii unor salarii minimale, programul lui Roosevelt a putut fi apreciat drept unul din proiectele cele mai revolutionare si cele mai importante n vederea controlului industriei ce a fost vreodata elaborat n Statele Unite17. Desi a avut un merit deosebit n combaterea gravelor consecinte ale crizei prin coordonarea si controlul activitatilor, prin reprimarea efectelor depresiunii si a inflatiei cu ajutorul diminuarii platilor externe n moneda fara echivalent n aur sau cu unul redus, prin extinderea facilitatilor reciproce, reducerea tarifelor si a taxelor vamale, ca si prin ncheierea de noi acorduri comerciale cu mai multe state, fiecare continnd clauza natiunii celei mai favorizate, New Deal-ul a ntmpinat si o anumita opozitie interna, din cauza, ntre altele, ca atribuia sefului executivului prea multa autoritate n detrimentul Congresului si al puterii judecatoresti. Impactul crizei cu politica a fost devastator n Occident; daca n Germania aceasta a dus la dictatura nazista, n Franta si Anglia, stlpii pacii postbelice, a dat rezultate diferite, chiar divergente: la Paris dezagregarea puterii executive si instabilitate ministeriala, la Londra sprijin electoral masiv n favoarea conservatorilor.

16 17

Ioan Saizu, Alexandru Tacu, op.cit., p.144. Programul de reorganizare al presedintelui Roosevelt, n Romnia industriala, XXVI, 1933, (817), p.3.

1.2. Premisele crizei


America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor active actiuni si imobiliare in principal. Activitatea economica a explodat in perioada 1920-29, indicele productiei industriale calculat de FED crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o crestere de 41%), in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului SUA in aceeasi perioada a fost de 4.6%. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca intre 1925-1929, industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei industriale a lumii. Insa conform NBER, toata aceasta perioada de crestere economica a fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni, in perioada ianuarie 1920 - iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%, a doua a avut loc intre mai `23 si iulie`24 iar a treia intre octombrie `26 - noiembrie`27, insa fara sa aiba implicatii economice serioase. Tot in aceasta perioada, FED a inceput sa utilizeze politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care, prin imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor, a dus la cresterea investitiilor in economie, cu efect direct in cresterea PIB. In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929, indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la 381.17 puncte in 4 sept. 1929) iar motivele au fost urmatoarele (cf American History 102): 1. Cresterea numarului investitorilor Investitiile la bursa au fost vazute drept o cale usoara de imbogatire (easy money) si se estimeaza ca in orice moment al perioadei 1925-29, cel putin 4 milioane de americani detineau actiuni la bursa. Intrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu iesirea altora, a asigurat un flux continuu de bani noi in piata ceea ce a dus la o crestere fara precedent a pretului actiunilor. 2. Cresterea ratei de economisire Datorita cresterii economice, tot mai multi americani isi permiteau sa faca economii, iar o parte din aceste economii erau investite la bursa 3. Politica banilor ieftini In aceasta perioada, bancile ofereau americanilor posibilitatea contractarii de imprumuturi mult mai usor decat inainte si este foarte probabil ca pe langa masini si case, multi dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani si la bursa 4. Investitiile companiilor au creat supraproductie In 1925, in industrie au devenit vizibile primele semne ale supraproductiei (cresterea stocurilor). Insa, anticipand cresterea cererii, managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi capacitati de productie, accentuand o problema deja existenta. Au fost angajati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pe datorie produse si servicii, generand astfel o crestere a productiei si implicit o crestere a pretului actiunilor.

10

5. Lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera La momentul respectiv, cadrul legal era unul extrem de permisiv si drept urmare, companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin emiterea de noi actiuni care erau vandute investitorilor. Tranzactionarea in marja a explodat, investitorii, convinsi de continuitatea trendului ascendent, cumparau actiuni in marja (platind doar o fractiune din valoare) urmand sa le vanda peste cateva luni la un pret mai mare si sa castige diferenta, ceea ce a dus la crearea unui urias joc piramidal avand in vedere ca majoritatea banilor care erau investiti la bursa de fapt nu existau. 6. Psihoza consumului Anii `20 au reprezentat pentru americani o perioada de consum feroce iar drept exemplu, am sa va dau cateva cifre: productia de masini a crescut de la 2M in 1920 la 5.5M in 1929 iar numarul biletelor de cinema vandute a crescut de la 40 la 100 de milioane pe saptamana, cinematografia devenind a zecea industrie ca importanta. Americanii cumparau orice, de la masini, aparate de radio si aspiratoare, la bilete de cinema si excursii in Europa, deci nu este de mirare ca actiunile companiilor de orice fel au crescut la bursa intr-un mod complet necontrolat. Optimismul in ceea ce priveste evolutia economiei era atat de mare incat, la alegerea sa in 1928, presedintele Hoover a declarat ca America se afla astazi mai aproape de triumful bogatiei asupra saraciei decat a fost in toata istoria sa iar la inceputul anului 1929, John Jacob Raskob, CEO General Motors, a scris un articol numit Toata lumea trebuie sa se imbogateasca in care a sugerat ca orice american poate deveni bogat daca va investi saptamanal la bursa $15, desi la momentul respectiv venitul unui muncitor nu depasea $17-$22/saptamana.

1.3 Cifre si fapte


In luna octombrie a anului 1929, istoria a considerat ca a venit momentul ca America sa plateasca pentru toate excesele facute in ultimii 10 ani. Bursa s-a prabusit cu 40% si doua au fost zilele care au ramas in memoria investitorilor: 24.10 - black Thursday - joia neagra, ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish (crescator) in bearish (de scadere) si, in special, 29.10 - black Tuesday martea neagra, cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA, zi in care s-a anulat toata cresterea bursei din ultimul an. Doar in perioada 29 oct-13 nov, de pe bursa s-au evaporat 30 de miliarde de dolari, suma comparabila cu totalul cheltuielilor SUA in primul razboi mondial. In trei ani, indicele Dow Jones a pierdut 89% din valoare, scazand de la 381.17 puncte in 03.09.1929 la 41 de puncte in 05.07.1932 si ii vor trebui 26 de ani pentru a isi depasi din nou maximul atins inaintea crizei. Oficial, criza economica a durat din august 1929 pana in martie 1933, iar evolutia PIBului SUA a fost urmatoarea: 1929 - $87 miliarde; 1930 $75 (-13%); 1931 $59 (-21%); 1932 $42 (-29%); 1933 - $40 (-5%). Pentru a vedea si influenta acestei crize asupra celorlalte economii dezvoltate, va prezint tabelul de mai jos in care se vede evolutia indicelui productiei industriale aferent fiecarei tari in perioada crizei, anul 1929 fiind luat drept reper (100).

11

1927 Britain 95 Canada 85 France 84 Germany 95 Italy 87 Sweden 85 U.S. 85

1928 94 94 94 100 99 88 90

1929 100 100 100 100 100 100 100

1930 1931 94 86 91 78 99 85 86 72 93 84 102 97 83 69 Tabelul18

1932 89 68 74 59 77 89 55

1933 95 69 83 68 83 93 63

1934 105 82 79 83 85 111 69

1935 114 90 77 96 99 125 79

Ca urmare a scaderii activitatii industriale, in 1933 aproximativ 25% (15 milioane) dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor care aveau totusi de lucru a scazut cu 43%. In ceea ce priveste sectorul bancar, daca in anii premergatori crizei apareau banci noi intrun ritm de 4-5 pe zi, in timpul crizei au falimentat in medie doua pe zi. Criza din sectorul bancar a avut trei faze: 1. octombrie-decembrie 1930, moment in care pentru prima data, unele banci au inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a facut ca panica sa se raspandeasca rapid. Daca inainte de crearea FED in 1913, bancile private aveau posibilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin imprumuturi acordate prin intermediul unor case de clearing si/sau suspendarea temporara a dreptului de a lichida un depozit, dupa crearea FED, luarea unor astfel de masuri a devenit responsabilitatea acesteia dar in 1930, Rezervele Federale fie nu au dorit, fie nu au putut sa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul bancar. 2. iunie-decembrie 1931. Aceasta faza a fost prefatata de falimentul celei mai mari banci austriece, Kredit-anstalt (mai 1931), moment care a adus panica si in sistemul bancar european. In anul respectiv in SUA, indicele preturilor a scazut cu 9.4% (deci deflatie), indicele productiei industriale s-a prabusit cu 15%, masa monetara M1 s-a redus cu 5.7% iar rata dobanzii a ramas stabila la 11.3%. 3. decembrie 1932 martie 1933. Aceasta a treia faza a reprezentat apogeul Marii Crize. Comparativ cu 1929, datele macroeconomice aratau astfel: rata somajului a crescut de la 3% la 25%, bursa a pierdut 80% din capitalizare, indicele productiei industriale a scazut cu 52%, masa monetara s-a contractat cu 33%, indicele preturilor a scazut cu 33% iar o treime dintre banci ori au dat faliment, ori au fost preluate.

Renasterea
Sfarsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F.D. Roosevelt, care a venit la Casa Alba cu un plan ce a ramas in istorie: The New Deal. Printre masurile luate de noul guvern se regasesc: (i) infiintarea Reconstruction Finance Corporation, o entitate prin intermediul careia au fost furnizate lichiditati sistemului financiar; (ii) adoptarea Securities Exchange Act prin care s-au reglementat tranzactiile in marja si s-a stabilit cadrul legal in ceea ce priveste

18

Sursa: Industrial Statistics, 1900-57 (Paris, OEEC, 1958)

12

imprumuturile pe care bancile le pot acorda pentru astfel de tranzactii; (iii) bancile de investitii sau separat de cele comerciale prin Glass-Steagal Act. Pentru combaterea somajului, noul guvern a infiintat Civilian Conservation Corps, o organizatie care angaja tineri intre 18 si 25 de ani pentru munca in folosul comunitatii (plantare de copaci, ecologie, etc), tineri care erau platiti cu $30 pe luna. Se estimeaza ca aproximativ doua milioane de americani au fost inrolati in acest program. In ceea ce priveste agricultura, Congresul a aprobat legea numita Agricultural Adjustment Act, prin care statul acorda fermierilor o compensatie baneasca pentru ca acestia sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului (avand in vedere scaderea preturilor din perioada anterioara, scadere care a dus la falimentul agriculturii, acum statul incerca sa creasca pretul alimentelor prin reducerea productiei). Intre 1932-35, venitul fermierilor americani a urcat cu 50% iar pana in 1940, se estimeaza ca aproximativ 6 milioane de fermieri au primit un astfel de ajutor. Industria a beneficiat de aparitia in 1933 a the National Industrial Recovery Act (NIRA) prin care guvernul a stabilit noi reguli de business si a incurajat crearea a noi locuri de munca insa, NIRA a fost declarat neconstitutional in 1935 datorita faptului ca incuraja formarea cartelurilor si favoriza companiile mari. Toate aceste masuri (si multe altele), au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat insa in 1935, productia industriala inca era cu 25% mai mica decat in 1929, in timp ce somajul scazuse de la 25% la 17%. Doar in 1940 se poate spune ca economia SUA si-a revenit complet dupa aceasta criza.

13

Capitolul 2. Criza economica mondiala actuala


Se crede ca actuala criza economica a aparut din cauza inflatiei globale, somajului ridicat, pretul ridicat al petrolului si al alimentelor, un alt motiv ar fi valuarea scazanda a dolarului, o piata mobiliara prost gestionata , si de criza creditelor ipotecare19. Criza financiar actual a izbucnit la nceputul anului 2007 n Statele Unite, nainte de a se extinde la toat economia mondial, reamintete AFP, care prezint principalele etape ale acestui fenomen. Cronica evenimentelor 2007 - februarie - Din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite nu i mai achit creditele de tip subprime (credite ipotecare cu grad ridicat de risc), ceea ce provoac primele falimente ale unor instituii bancare specializate. - august - Cad bursele. Bncile centrale intervin pe piee cu lichiditi. 2008 - 22 ianuarie - Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. - 17 februarie - Banca britanic Northern Rock este naionalizat. - 11 martie - O nou injecie masiv de lichiditi pe piaa creditelor de ctre bncile centrale, pentru a face fa contraciei acesteia. - 16 martie - JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de investiii Bear Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED. - 7 septembrie - Trezoreria american decide naionalizarea bncilor Fannie Mae i Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante. - 15 septembrie - Banca de investiii Lehman Brothers i depune bilanul, iar Bank of America anun cumprarea Merrill Lynch. - 16 septembrie - Compania de asigurri AIG (American International Group) este salvat de Guvernul american, care i ofer 85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital. - 17 septembrie - Bursele din lume cad. Bncile centrale intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe pia. - 18 septembrie - Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS, instituie financiar concurent. - 26 septembrie - JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritilor federale. - 28 septembrie - Compania de asigurri belgiano-olandez Fortis este ajutat de statele belgian, olandez i luxemburghez. Banca britanic Bradford and Bingley este naionalizat.
19

http://wiki.lexisnexis.com/academic/index.php?title=Economic_Crisis_2008

14

- 30 septembrie - Banca Dexia este naionalizat de autoritile franceze i belgiene. - 3 octombrie - Camera Reprezentanilor adopt un plan de salvare a sectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Senatul aprobase deja setul de msuri. - 4 octombrie - Reuniune de urgen, la Paris, a liderilor membrilor europeni ai G8 (Germania, Frana, Italia, Marea Britanie), care nu reuesc s ajung la un acord privind nfiinarea unui fond european pentru susinerea instituiilor financiare aflate n dificultate. - 5 octombrie - BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg, devenind cea mai mare banc de depozite din Europa. - 8 octombrie - Londra anun un plan de salvare care include o naionalizare parial a bncilor. Fondul Monetar Internaional (FMI) revizuiete n scdere previziunile privind creterea economic mondial, n condiiile n care bursele sunt n scdere. -10 octombrie - G7 i ia angajamentul s mpiedice falimentul oricrei bnci importante. - 12 octombrie - Cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de aciune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a bncilor. - 13 octombrie : Cretere spectaculoas a burselor, n replic la mobilizarea guvernelor. - 15 octombrie: Bursele cad din nou. Wall Strret nregistreaz cea mai mare scdere de dup 1987. Europenii, reunii la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial nainte de sfritul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaional. Preul petrolului scade sub 70 de dolari barilul. - 20 octombrie - Criza financiar risc s antreneze pierderea a 20 de milioane de locuri de munc n lume pn la sfritul anului 2009, avertizeaz Biroul Internaional pentru Munc. - 24 octombrie - Islanda cere oficial FMI un ajutor de dou miliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul bancar. - 26 octombrie - FMI anun c acord un mprumut de 16,5 miliarde de dolari Ucrainei. - 27 octombrie - rile membre G7 critic volatilitatea excesiv a ratei de schimb a yenului, care atinge cel mai ridicat nivel n comparaie cu dolarul din ultimii 13 ani. - 28 octombrie - Euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar din aprilie 2006. FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro mprumut Ungariei. - 29 octombrie - FED scade rata dobnzii de referin la 1,0%. - 31 octombrie - Banca Japoniei scade rata dobnzii de referin la 0,30%. - 6 noiembrie - FMI anun c rile dezvoltate vor nregistra n 2009 prima contractare a Produsului Intern Brut din 1945, estimat la 0,3%. Creterea economic mondial este estimat la maxim 2,2%. Banca Central European (BCE) scade rata dobnzii de referin la 3,25%. - 15 noiembrie - prima reuniune la nivel nalt a G20, organizaie din care fac parte rile dezvoltate i economiiile emergente. - 17 noiembrie - Japonia intr n recesiune economic; PIBul anual scade cu 0,4% n trimestrul al treilea. - 18 noiembrie - GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a alocrilor din bani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului. Aciunile General Motors i Ford se depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12 luni. - 20 noiembrie - UE acord Ungariei un mprumut de 6,5 miliarde euro. Preul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acord Islandei un mprumut n valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ara

15

s-i revina din criza financiar cu care se confrunt. Banca central a Elveiei a cobort dobnda cheie cu 1 punct procentual la 1%.20

2.2 Cauzele crizei


Care sunt cauzele crizei economice actuale? Aceasta este, de fapt, furtuna perfecta care s-a pregatita ani de zile acum i, n final, a ajuns la punctul culminant. S urmarin fiecare pas.

Instabilitatea pietei Recenta instabilitate a pietei a fost cauzat de mai muli factori, printre care si o schimbare dramatic n abilitatea de a crea noi linii de credit, care au inghetat fluxul de bani si a ncetinit creterea economic precum i cumprarea i vnzarea de active. Astfel indivizii, companiile i instituiile financiare au avut de suferit, si multe instituii financiare s-au ales cu bunuri provenite din ipoteci, a caror valoare era mult sub valoarea imprumutului , astfel neaducandu-se bancilor sumele de bani necesare pentru a plti mprumuturile. Acest lucru a secat rezerva de numerar i a restrans capacitatea de a face noi mprumuturi, prin limitarea acordari creditelor . Au existat i ali factori, precum creditele ieftine care au condus la facilitarea cumpararii de case sau a investiiilor favorizand specula imobiliara. Creditele ieftine au creat mai muli bani n sistem pe care oamenii doreau sa-i cheltuiasca. Din pcate, oamenii doreau s cumpere acelai lucru, ceea ce a determinat creterea cererii i a inflaiei. Firme private de echitate au investit cu bani imprumutati din dorinta de a cumpara companii si a creat sute de miliarde de dolari prin simpla birocratie, dar fr a crea ceva de valoare. n ultimele luni mai multe speculaii cu privire la pretul petrolului si a mai mare a omajului a crescut n continuare a inflaiei.

Cum s-a ajuns asa de rau ? Lcomia. Economia americana este construita din credit. Creditul este un instrument eficiend daca este folosit cu nelepciune. De exemplu, creditul poate fi utilizat pentru a ncepe sau extinde o afacere, care poate crea locuri de munc. De asemenea, poate fi utilizat pentru a achiziiona active precum case sau maini. Din nou, mai multe locuri de munc sunt create iar nevoile oamenilor sunt satisfcute. Dar, n ultimul deceniu, creditul nu a mai putut fi controlat, i a scpat de sub control. Brokerii care acorda credite de ipoteca, acionand doar ca intermediari, au determinat cine primeste mprumuturi, apoi au trecut respnsabilitatea pentru aceste mprumuturi altora, sub form de credit ipotecar, sprijinit active (dupa ce au luat o taxa pentru ei, initiind mprumutul). Exotice i riscante ipotecile au devenit comune i brokerii care au aprobat aceste mprumuturi absolvindu-se de responsabilitate ambalarii acestora cu alte credite ipotecare i revanzandu-le ca "investiii".
20

NewsIn

16

Mii de oameni au luat mprumuturi sune mai mari dect si-au putut permite, n sperana c ar putea obtine profit de pe urma casei sau ar putea cere mai trziu credit de refinantare, la o rat mai mic - pe care l-ar putea folosi ca prghie pentru alte "investiii" imobiliare . O mulime de oameni s-a imbogait rapid i a vrut mai mult. Nu demult, tot ce aveai nevoie pentru a cumpara o casa, era cuvntul ca-ti poti permite ipoteca. Brokerii nu aveau nici un motiv s nu iti vnd o cas. Au fcut o reducere a vanzarii, apoi au combinat ipotecile cu alte tipuri de credite ipotecare dand mai departe responsabilitatea mprumutului. Dar multe dintre aceste ipoteci erau adevarate bombe cu ceas. Pieata imobiliare a sczut Scdere brusc a preurilor la locuine a declansat o reacie n lan n economia noastr. Persoanele fizice i investitorii nu au mai putut obtine profit rapid de pe urma caselor lor, ratele ipotecilor reglabile s-au ajustat surprinzator astfel ipotecile nu au mai putut fi accesibile pentru multi proprietari, si mii de credite ipotecare prestabilite, lsnd investitorii i instituiile financiare sa detina geanta. Aceasta a cauzat pierderi masive din valori mobiliare ipotecare, iar multe bnci i societile de investiii au nceput sa piarda bani. Aceasta, de asemenea, a cauzat o supraabunden de case pe pia care a determinat o scadere a preurilor locuinelor i a ncetinit constructia de noi case , provocand scoaterea din afaceri a mii de companii de constructii si muncitori. Preurile reduse ale locuinelor au cauzate complicaii suplimentare, precum valoarea scazuta a locuintelor in raport cu valoare ipotecii si proprietari au ales s plece, pur i simplu n loc de a plti ipoteca lor.

Creditul intrat la apa Aceste pierderi masive au cauzat ca multe banci sa isi restranga cerinele lor de creditare, dar era deja prea trziu pentru muli dintre ei ... prejudiciul a fost deja fcut. Mai multe bnci i instituii financiare au fuzionat cu alte instituii sau pur i simplu au fost cumparate. Altele au fost destul de norocoase pentru a primi ajutor de la guvern fiind nc funcionale. Ajutorul economic este proiectat pentru a crete fluxul de credite Multe dintre instituiile financiare care s-au ales cu ipoteci riscante, nu-si mai poat permite s-i extind creditul. Dac imprumuturile lor actuale nu aduc un cash flow pozitiv i nu pot acorda imprumuturi persoanelor fizice i a intreprinderilor, acea instituie financiar este sortita esecului.Ideea din spatele ajutorului economic este de a achizitiona aceste titluri riscande de valoare ipotecare de la instituii financiare, acordand acestor banci posibilitatea de a mprumuta mai muli bani persoanelor fizice i ntreprinderilor, sperand astfel sa impulsioneze economia Creditul a provocat aceasta situatie Cel care ne-a adus in situatia aceasta a fost creditul, dar, de asemenea, este adevrat c economia noastr este incredibil de instabil, i faptul c este construita pe credit, necesita un aflux de numerar, sau s-ar putea prabusi altfel.

17

Dup cum am menionat anterior, creditul n sine nu este un lucru ru. Credit promoveaz creterea economic i ocuparea forei de munc. Slaba utilizare a creditului, poate fi catastrofaica, ceea ce suntem pe punctul de a vedea acum. Atata timp cat un ajutor economic vine cu modificri de reglementare a imprumutului i o supraveghere mai mare a industrie, mpreun cu alte msuri de siguran pentru a proteja contribuabilii i de prevenire a furturilor, exist o posibilitate de a stabiliza pieata, ceea ce toat lumea vrea. Ramane de vazut daca acest lucru va functiona sau nu, dar cum acesta a fost deja votat i a aprobat, noi toi trebuie s sperm c da.21

Capitolul 3. Paralela intre criza economica din 1929 si cea din 2008
Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:

The 2008 Financial Crisis - Causes and Effects, Patrick on September 29, 2008, http://cashmoneylife.com/2008/09/29/economic-financial-crisis-2008-causes/
21

18

da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam, creditele subprime au declansat aceasta criza economica), active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit. nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata. Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multe elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca Federala Americana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele. America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat in evenimente premergatoare celui de-Al doilea Razboi Mondial. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii 30, statul american a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a subventionat anumite activitati economice. Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac).22 "Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este socialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a spus congresmanul Ron Paul. Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie). Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernele
22

http://www.ziare.com/Asemanari_ciudate_intre_criza_economica_din_1929_si_cea_din_2008-428273.html

19

garanteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari". In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din Italia, Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman Sachs Bank. Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii 30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking Corporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul actualului presedinte al SUA, George W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant al concernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich, alaturi de gigantii IG Farben si Krupp. Asemanari sunt destul de evidente le voi enumera : caderea Bursei de la New York. In octombrie. 1929/2008. Scaderea imprumuturilor. Scaderea productiei.

Istoria se repeta Actuala criza a luat nastere tot pe Wall Street si de la un fenomen care tine nu doar de economie, ci de psihologia sociala. Americanul nu a mai fost multumit cu locuinta veche. S-a dezvoltat din nou aceasta industrie, s-au dat credite facile, preturile au crescut mereu. Oamenii siau reevaluat, astfel, locuintele si au cerut, de la banca, diferenta de valoare. Prin alte credite. Bancile au acceptat si au nascocit creditele de consum care, evident, s-au consumat. Balonul s-a spart, si in zilele noastre, tot in domeniul imobiliar, dupa ce au aparut greutati in industrie, mai ales in industria auto. In anul 2006 au fost scoase la vinzare, de bancile americane, circa 1,3 milioane de locuinte. Cit ar fi de mare America, daca atitea case nu pot fi achitate la banca, e criza clar. Ca si dupa Marea Criza, si acum statul a intervenit in economie, cu masuri de redresare economica. Au pompat bani in banci, au dat drumul la investitii mari, guvernamentale, in infrastructura. Se incerarca, astfel, sa se miste economia. Bancile, care au ramas cu puzderia de case in garantie, au trecut la reesalonarea creditelor, pe mai multi ani, astfel incit creditele sa poata fi recuperate.

Capitolul 4. Previziuni pentru viiotor asupra crizei economice


Actuala criza economica globala este privita de multi cu teama si suspiciune. Totusi,actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii Europene. Cateva dintre acestea sunt enumerate in continuare:

20

1. Economia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat cea europeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte din decalajul PIB fata de americani. 2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult mai mult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-a prabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro si integrarii mai profunde in UE din Regatul Unit. 3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite un sprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderarea tarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si au sanse mari sa-l castige 4. Dupa ce a respins prin vot popular tratatul de reforma constitutionala a Uniunii, Irlanda va organiza un nou referendum in acest an, iar in sondaje se pare ca situatia s-a schimba radical in favoarea Bruxellesului din cauza situatiei economice nefavorabile 5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni 6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor. 7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia 8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata proprie puternica este indispensabila pentru acest scop. Consecinte neasteptate ale crizei economice: 1. Guvernul va deveni mai istet...Intr-o recesiune globala, guvernele din intrega lume pot sa recruteze o categorie de birocrati mai bine pregatiti. Cu numai cativa ani in urma, guvernul USA avea probleme grave de recrutarea a personalului din Ministerul de Externe deoarece tinerii de 25 de ani priceputi in problemele mapamondului nu erau dornici sa lucrzee ca functionari publici, in conditiile in care puteau face bani frumosi pe Wall Street. Totusi, atunci cand situatia se deterioreaza grav, stabilitatea si siguranta unui job in cadrul guvernului par mult mai atractive. 2. ...si mai corupt. Palmele politicienilo devin tot mai lipicioase. Inrautatirea situatiei globale micsoreaza cererea de bunuri si servicii in intreaga lume. Aceasta inseamna ca siguranta unui contract cu guvernul este deosebit de agreabila pentru orice om de afaceri care se straduieste sa se mentina pe linia de plutire. Un raport din ianurie al Transperancy International avertiza ca nivelul coruptiei va creste pe plan mondial in timpul actualei

21

3.

4.

5.

6.

crize, deaorece companiile pretuiesc mai mult supravietuirea deact integritatea corporatista. Copiii cor fi mai economi. Realitatile macroeconomice din timpul copilariei au un efect profund asupra optiunilor de natura financiara pe care le facem mai tarziu in viata, indiferent de cati bani castigam, arata un studiu al economistilor Ulrike Malmendier si Stefan Nagel de la Universitatea California- Berkley si, respectiv, de la Universitatea Standford. Generatia care a crescut in timpul Marii Depresiuni, de exemplu, a fost mai nclinata decat parintii si copiii lor spre evitarea riscurilor cand era vorba de bani. Cu alte cuvinte, copii tai nu vor fi dependenti de comertul electronic si probabil ca le vei gasi alocatiile inghesuite sub saltea. Pamantul nu mai este plat- si putinor oameni le va pasa. Situatiile grele pe plan global nasc adesea protectionism si alte bariere in aclea strainilor. Turismul in afara granitelor va scadea probabil. Programele de studiu in strainatate vor fi si ele afectate New York Times a scris recent despre o scadere dramatica a numarului sud-coreenilor care studiaza in alte tari. Mass-media isi va diminua de asemenea, foarte probabil, numarul birourilor din strainatate pentru a reduce costurile. Literatura Marii Depresiuni va fi sic. Epocilor le place sa dezgroape figuri de stil specifice culturii epocilor analoage din trecut. Asa ca este de asteptat ca mai multe carti despre Marea Depresiune sa domine topul anzarilor pe Amazon. Deja Hodding carter IV a primnit un avans consistent pentru a scrie A Year of Living Within Our Means, o carte despre cum a trait familia sa incadrandu-se strict in buget prin masuri de reducere a costurilor, in anii '30. Scolile de stat vor fi cool. O prelungire a situatiei economice precare va afecta profund institutiile d einvatamant superior. In ultimul deceniu, scolile private au luat-o mult inaintea scolilor de stat in ceea ce priveste resursele si cheltuielile, deoarece dotarile lor au crescut mutumita succesului finaciar pe termen lung. Multe univesitati de elita au urmat exemplu dat de Harvard si au adoptat sisteme de admitere care nu iau in calcul nevoile finaciare ale palicantilor, acordand pachete generoase de ajutor financiar. Ascest lucru se v acshimba. Donatiile in SUA au scazut cu 10 pana la 30% pe parcursul anului trecut, ceea ce va face parte din admiterea fara evaluare financiara ceva de domeniul trecutului, iar pachetele de ajutor financiar vor fi mult mai putin generoase. Criza creditelor va face, de asemenea, mai dificila obtinerea de catre tineri a unor imprumuturi rezonabile pentru studii.23

Continurea extinderii si integrarii europene, plus adoptarea treptata a unei structuri federale, poate face din UE o forta in secolul 21; daca Europa este deja recunoscuta ca soft power datorita celui mai bun model democratic si social de pe planeta, ea are obligatia istorica sa devina si o superputere adevarata, altfel statutul ei va depinde prea mult de conjucturile aleatoare influentate de altii. Cum ar putea evolua lucrurile in viitor? Bursele scad din vara lui 2007 iar marile economii ale lumi au incep sa semnalizeze ca au probleme de la inceputul anului trecut. In pietele emergente, rezultatele proaste au inceput sa vina abia de la sfarsitul anului trecut. Mai avem de
23

Foreign Policy Romania, martie/aprilie 2009, p96-97

22

suferit deci. Probabil ca 2009 va fi un an de convulsii iar in 2010-2011 am putea atinge minimele, punct din care economia globala va incepe sa se refaca cu pasi mici. Bursele isi vor reveni mai repede, anticipand imbunatatirea indicatorilor macro, iar pietele imobiliare mai lent, dupa ce economia a dat primele semne de insanatosire.

Capitolul 6. Efectele crizei creditelor din America asupra Europei


Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul financiar global si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini foarte adanci si destul de solide, si are la baza riscuri excesive, intelegeri intre autoritatile de politica monetara si industria financiara si absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare, interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic.

23

Piata imobiliara supraincalzita si excesele consumatorului american au inceput sa-si arate efectele negative asupra intregii economii a SUA, materializate intr-o criza care a imbolnavit sistemul financiar global. Banca Mondiala si alte institutii de rating au trebuit sa-si revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea economica globala din 2008-2009. La baza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA, care au castigat sute de miliarde de dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata indoielnic. Aceste datorii au fost apoi transformate in obligatiuni si vandute institutiilor financiare din toata lumea, care le-au revandut fondurilor de pensii si fondurilor speculative. Criza a debutat practic in toamna lui 2006, in SUA, odata cu executarea silita a tot mai multor americani, care nu-si mai puteau achita ratele, iar pe parcursul anului 2007 s-a transformat intr-o criza a creditelor la nivel mondial. Reducerea trasabilitatii riscului in procesul de inovare financiara, confuzia cu privire la concepte fundamentale cum ar fi lichiditatea, absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare si falsa precizie in ceea ce a devenit un sistem cu o complexitate accentuata exponential, au fost facorii esentiali.24 Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si ciclul de afaceri este o problema atat pentru managerii de risc, cat si pentru agentiile de rating. Fondul Monetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de bursele din intrega lume, pe fondul crizei creditelor imobiliare din SUA, erau previzibile si nu constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale economiei mondiale. Cu toate acestea, sustine cresterea dobanzilor pentru a tine sub control presiunile inflationiste. Bancile centrale din lumea intreaga si-au unit fortele pentru a combate efectele crizei creditelor. Masuri internationale de precautie asupra efectelor crizei Federal Reserve (Fed), sistemul american de banci centrale, impreuna cu Banca Centrala Europeana (BCE) si bancile centrale din Canada, Marea Britanie si Elvetia au anuntat o serie de pasi prin intermediul carora bancile aflate in criza vor avea acces la lichiditati, in speranta de a elimina criza creditelor ce ameninta sa arunce economia americana in recesiune, afectand si cresterea economica pe plan global. Fed ofera sume mari Bancii Centrale Europene si Bancii Centrale a Elvetiei, prin linii de schimburi valutare menite a reduce presiunea in Europa. Linia de schimburi valutare cu BCE va fi de aproximativ 20 miliarde dolari, in timp ce cea cu Banca centrala a Elvetiei se va ridica la patru miliarde dolari. BCE va utiliza aceasta linie pentru a oferi dolari institutiilor europene, in cazul in care firmele financiare vor fi confruntate cu "presiuni ridicate" pe piata creditelor pe termen scurt. Decizia Bancii Centrale Europene de a imprumuta dolari bancilor din zona euro le va oferi acestora posibilitatea sa isi finanteze operatiunile, precum vehiculele de investitii ce nu apar in registrele contabile, mai ales daca marimea bancii ingreuneaza posibilitatea de a cumpara dolari de pe pietele valutare. Si Banca Centrala a Frantei sustine ca problematica si criza imprumuturilor imobiliare riscante de pe piata americana nu prezinta riscuri globale pentru bancile din Europa continentala. Institutia estimeaza ca profitabilitatea anumitor banci ar putea fi afectata, dat fiind ca o parte din veniturile lor provin de pe piata americana, dar nu si soliditatea bilanturilor sau portofoliul bancilor europene.

24

Analistii Moody's Investors Serv

24

Analistul Goldman Sachs, Peter Berezin Euro,sustine ca euro ar putea atinge nivelul de 1,55 dolari pana la jumatatea anului 2008. Chiar daca impactul este mai mic decat in SUA, acest lucru va afecta cresterea economica din Spania, Marea Britanie si Irlanda. Cu toate astea, economia din zona euro si-a aratat elasticitatea, ceea ce face mai putin probabila o lovitura economica puternica. Interventiile bancilor centrale ale celor mai mari economii ale lumii, de resuscitare a sistemelor financiare prin injectarea unor cantitati uriase de lichiditati in circuitele bancare au mari sanse sa devina cea mai inspirata miscare de pe pietele financiare din istoria economiei, pe masura ce bursele din intreaga lume incep sa prezinte primele efecte pozitive. Banca Centrala Europeana a injectat deja 156 miliarde euro, Rezerva Federala a Statelor Unite, 62 miliarde dolari (45,3 mld. euro), iar Banca Japoniei, 8,5 miliarde dolari (6,2 mld. euro). Piata bancara germana a resimtit si ea cutremurul ipotecar din State, multe banci germane facand front comun pentru a scapa criza. Britanicii in schimb nu au injectat bani in sistemul financiar. Efectele negative asupra burselor din Europa Centrala si de Est par sa se diminueze de la vest la est. Problemele de pe piata creditelor ipotecare americane au avut o influenta nefavorabila asupra tranzactiilor de pe bursele din Europa Centrala si de Est,insa nu au afectat bancile din aceasta regiune. In contextul in care piata financiara si cea valutara sunt principalele motoare ale globalizarii economice, efectele negative ale crizei creditelor ipotecare s-au propagat pe intreg mapamondul. Efect pozitiv asupra economiei romanesti Specialistii companiei de consultanta si cercetare imobiliara Property Secrets sustin ca lovitura pe care criza de pe piata creditelor din SUA a dat-o pietelor financiare internationale are un efect pozitiv in Romania, Bulgaria si in alte tari din aceasta regiune, deoarece incetinirea cresterii economice din intreaga lume, este exact ceea ce aveau nevoie economiile din Europa Centrala si de Est, in special Romania si Bulgaria, tari care erau in pericol de supraincalzire. Economiile acestor state se dovedesc incredibil de puternice, in contextul problemelor generale la nivel mondial, iar incetinirea inevitabila a avansului nu va fi excesiva. Economia romaneasca pe an are toate "ingredientele" necesare pentru a creste, in medie, cu 5%-6% pe an, in urmatorii sapte ani, considera Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Economia Poloniei a crescut, anul trecut, cu 6,5%, cea mai mare crestere din ultimii zece ani, a Romaniei cu 6%, in timp ce cresterea economica din Bulgaria a fost de 6,2%, din Cehia de 6%, iar din Slovacia de 9%. Ritmul rapid de crestere este insotit insa de factori negativi, cum ar fi amplificarea inflatiei si a deficitului de cont curent, explica specialistii firmei de consultanta. Dominique Strauss-Kahn, presedinte al Fondului Monetar International , sustine ca anul 2009 ar trebui sa marcheze revenirea cresterii economice in Statele Unite ale Americii, estimand ca bancile franceze vor iesi cu bine din criza. Astfel, in Statele Unite ale Americii vor fi trei trimestre de evolutii negative, lucru ce va avea consecinte asupra economiei globale. Si pentru ca inca nu se stie cat de mari sunt datoriile ascunse in sistemul financiar, bancile au devenit refractare la ideea de a se mai imprumuta una pe alta, iar investitorii sunt tot mai suspiciosi cand vine vorba de sanatatea sistemului financiar. Tot ca un efect al crizei, pretul alimentelor a crescut, anul acesta, in intreaga Europa. Prin urmare, in zona euro, inflatia a ajuns la 3,1 procente, in mare parte din cauza cresterii inflatiei alimentelor la 4,3%. 25

Analistii Bancii Centrale Europene au afirmat ca pretul mancarii isi va mentine si anul viitor trendul ascendent. Guvernele din intreaga lume au decis astfel sa elimine tarifele de import pentru a contrabalansa cresterea preturilor. Dupa China, Rusia, Mexic, India, Peru, Uniunea Europeana este urmatoarea care ia aceasta masura. Tarifele de import vor fi eliminate odata cu luna iunie, iar masura va fi pusa in aplicare si de Romania. Actuala criza este cea mai mare de la Marea Criza, insa nu este cea mai grava din toate timpurile, iar nivelul de crestere economica in Europa va fi mai scazut, insa nu comparabil cu economia americana. Efectele se simt si de vor resimti in continuare dupa cum apreciaza analistii, insa in mod diferit de fiecare tara in parte, in functie de dezvoltarea economica si de relatiile pe care aceasta le are cu SUA.25 Falimente, nationalizari salvatoare si tot mai multe ajutoare Efectele crizei, insa, au inceput sa fie resimtite din ce in ce mai accentuat dupa prima jumatate a lui 2008. Astfel, pe 7 septembrie, cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite, Freddie Mac si Fannie Mae, au fost puse sub supraveghere federala. Pe 15 septembrie, banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, a dat faliment, iar una dintre cele mai mari banci americane, Bank of America, a anuntat ca preia Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii. Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au putut impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital. Pe 16 septembrie, banca centrala americana - Federal Reserve (Fed) - si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piata financiara. Guvernele au demarat, la randul lor, tot mai multe actiuni de salvare a pietelor financiare. Astfel, pe 3 octombrie, Congresul american a adoptat un plan de 700 miliarde euro de salvare a sistemului bancar, iar a doua zi, la Paris, a avut loc un mini-summit al celor mai importante patru state europene care au incercat sa gasesasca noi solutii la criza in desfasurare. Pe 8 octombrie, guvernamental britanic a adoptat un plan de salvare a sistemului bancar, iar marile banci centrale ale lumii au luat decizii concertate de relaxare a politicii monetare. Cu toate acestea, pe 10 octombrie, marea majoritate a burselor mondiale se confruntau cu scaderi semnificative. Pe 12 octombrie, reprezentantii Eurogroupului au ajuns la un acord de actiune, care prevedea garantii ale imprumuturilor interbancare, recapitalizari ale bancilor, iar a doua zi Parisul, Berlinul, Madridul, Viena si alte capitale europene si-au prezentat planurile de salvare a sistemului bancar. Marile economii au inceput sa intre in recesiune

25

http://www.banknews.ro/stire/16341_criza_creditelor,_efect_pozitiv_asupra_economiei_romanesti.html

26

Comisia Europeana (CE) a publicat pe 3 noiembrie primele estimari de recesiune in 2008 si de stagnare in 2009, precum si o crestere a numarului de someri pana la 2 milioane in perioada 2008-2010. La randul sau, Germania publica pe 5 noiembrie un plan menit sa sustina economia, iar pe 6 noiembrie, Fondul Monetar International (FMI) anticipa ca tarile dezvoltate vor intra in recesiune in 2009, prima dupa al Doilea Razboi Mondial, si ca nivelul cresterii economice mondiale nu va depasi 2,2%. Intre timp, somajul a urcat in SUA in noiembrie la 6,5%, la maximul ultimilor 14 ani, iar Washingtonul a anuntat ca renunta sa mai cumpere activele toxice ale bancilor, dar va investi direct in capitalul acestora. China a anuntat, la randul sau, pe 12 noiembrie, un plan de relansare economica. Germania, Italia si Hong Kong-ul au intrat in recesiune, iar zona euro, pentru prima data de la infiintare, anunta intrarea in recesiune, pe 14 noiembrie. Japonia a anuntat si ea pe 17 noiembrie ca a intrat in recesiune, iar doua zile mai tarziu, Islanda, in prag de colaps, obtine un ajutor de la FMI si de la tarile nordice. Pe 24 noiembrie, Marea Britanie, care intrase deja in recesiune, a anuntat un plan de relansare economica, iar a doua zi a dat detalii despre planurile de sustinere a consumului si a pietei imobiliare. Uniunea Europeana (UE) si-a facut in sfarsit intrarea pe scena ajutoarelor de stat la sfarsitul lui noiembrie, cand a anuntat un plan de 200 miliarde euro pentru stimularea economiei, dupa divergente interminabile intre marile economii europene. Ca o completare a peisajului sumbru, Statele Unite au anuntat pe 1 decembrie ca se aflau deja de un an in recesiune. Ulterior, Banca Centrala Europeana (BCE) a luat cea mai ampla decizie de relaxare a politicii monetare de la infiintarea sa, coborand-o cu 0,75 puncte procentuale, la 2,50%. Atat banca centrala a Marii Britanii, cat si cea a Suediei au scazut, la randul lor, semnificativ dobanzile cheie. O relaxare puternica a politicii monetare a avut loc si in SUA, unde banca centrala americana a demarat masuri de relaxare a politicii monetare inca din septembrie 2007, in vederea stimularii cresterii economice. In prezent, dobanda cheie a Federal Reserve este cuprinsa intr-un culoar de fluctuatie de 0-0,25%. Criza va continua sa se resimta si in 2009 Cele mai afectate segmente au fost industriile auto, de siderurgie si transporturi aeriene, iar cresterea somajului a luat amploare pe masura ce tot mai multe fabrici au inceput sa anunte masuri de reducere a productiei si de restrangere a activitatilor. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) previziona pentru 2009 o crestere economica de 0,3% si o accentuare semnificativa a somajului, mai ales in Europa. Drept urmare, secretarul general al OCDE previziona la finalul acestui an ca se vor pierde intre 8 si 10 milioane locuri de munca in spatiul OCDE, format in special din state dezvoltate, si intre 20 si 25 milioane in toata lumea, pana in 2010.26

Romania si criza economica


26

NewsIn

27

Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - imprumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a facut pe multi sa spere ca Romania nu va fi afectata de criza ce incepuse in SUA inca din vara lui 2007. Insa, pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice ale lumii, increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatia financiara a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i mai poata recupera. Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat in valuri si catre institutiile financiare romanesti. Multe dintre ele s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare pe care le acordasera companiilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie si investitii. In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru ca cererea si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei

Cele mai afectate industrii Domeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si cea textila, sectorul constructiilor si industria lemnului27. Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la contractele de munca temporare, trimiteri in somaj tehnic, numarul persoanelor afectate urmand sa se situeze intre 100.000 si 400.000, potrivit analistilor. Astfel, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 100.000 si 300.000 de angajati din productia pentru export, iar presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata ca firme din 30 de judete au disponibilizat de la inceputul lunii octombrie aproape 50.000 de angajati. Statistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele trei luni ale anului. Astfel, productia industriala a scazut cu 0,7% in octombrie fata de luna anterioara, in timp ce fata de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimarii cu 4,6% a industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul de utilitati si din industria extractiva28. In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care exclude vanzarile de autovehicule si motociclete, a scazut in octombrie cu 19% fata de luna precedenta, iar ritmul anual de crestere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu 3,6% mai mici in octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorul bunurilor de capital si al produselor de uz curent, potrivit INS. Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere in octombrie, la 3,6% raportat la aceeasi luna din 2007, in timp ce exporturile au avansat cu 13,3%, evolutie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%. Piata imobiliara a fost prima care a cedat
27 28

NewsIn Institutul National de Statistica (INS).

28

Tranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara acestui an, pe seama evolutiei incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile masuri de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Pe de alta parte, temperarea cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptat dupa scumpirile galopante din ultimii cinci ani. Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor, iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din marjele de profit ca sa poata vinde. Efectul in lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si electrocasnice. In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de extindere, tocmai din cauza blocarii pietei imobiliare. Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu 30%, in timp ce la apartamentele noi scaderea a fost de 5-10% in 2008. Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 20,8% in octombrie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 41.672 unitati, potrivit ultimelor datele prezentate de Institutul National de Statistica (INS).

Piata auto, trasa in jos Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea. Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006. Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii noiembrie ca planurile constructorului american de masini nu au fost afectate de criza financiara. E de vazut, insa, daca investitiile de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova se vor avea intradevar loc din ianuarie 2009, in conditiile in care Ford nu a primit ajutor guvernamental din partea SUA, spre deosebire de competitorii sai - General Motors si Chrysler. Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Dacia a mai anuntat ca nu va reinnoi cele 620 de contracte pe durata determinata care ajung la termen in decembrie 2008 si va reduce ritmul productiei incepand cu 12 ianuarie 2009, ca urmare a scaderii "brutale" a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus, compania a taiat bugetul de investitii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro. Si furnizorii Dacia au anuntat ca vor trimite personalul in somaj tehnic, urmand sa decida care vor fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto. Vanzarile de masini noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv de 29

autoturisme second-hand, de devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au determinat reducerea semnificativa a creditarii. Criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel mai scazut nivel din 1999, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 2008 diminuandu-se cu 53% fata de aceeasi perioada din 2007.29 Cea mai grava criza din 1929 Economia mondiala se confrunta cu cea mai grava criza economica si financiara de la Marea Depresiune, de acum 80 de ani, iar guvernele fac eforturi masive ca sa sustina pietele, in contextul in care marile economii ale lumii au intrat in recesiune. Turbulentele de pe pietele financiare mondiale au inceput in vara lui 2007 cand au fost suspendate de la tranzactionare titlurile a doua fonduri de investitii ale bancii franceze BNP Paribas, din cauza acumularii de credite neperformante, scrie NewsIn. Imprumuturile cu probleme faceau parte din categoria asa numitelor produse "subprime", prin care bancile acceptau sa dea credite in schimbul unor garantii minime. Bancile americane imprumutasera masiv in astfel de conditii, iar cu timpul, populatia nu a mai putut sa ramburseze creditele. Problema lipsei de lichiditati cu care au inceput sa se confrunte unele banci a degenerat in criza de lichiditate in momentul in care tot mai multe banci au inceput sa refuze sa mai imprumute alte banci, de teama ca nu isi vor mai recupera banii. Criza de lichiditate s-a extins din America in Europa si treptat pe toate marile piete financiare, pentru ca imediat dupa ceea sa loveasca in plin economia reala la nivel mondial.

Falimente si nationalizari Evolutia acestei situatii a inceput sa fie punctata, initial treptat, de falimente si nationalizari. Astfel, in 17 februarie a fost nationalizata banca britanica Northern Rock, dupa care, in 16 martie, banca JPMorgan Chase & Co a cumparat banca de investitii Bear Stearns, la un pret foarte scazut, cu ajutorul bancii centrale americane. Intre timp, pe 11 martie, bancile centrale mondiale au facut o noua injectie masiva de lichiditati pe pietele de credit. Efectele crizei, insa, au inceput sa fie resimtite din ce in ce mai accentuat dupa prima jumatate a lui 2008. Astfel, pe 7 septembrie, cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite, Freddie Mac si Fannie Mae, au fost puse sub supraveghere federala. Pe 15 septembrie, banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, a dat faliment, iar una dintre cele mai mari banci americane, Bank of America, a anuntat ca preia Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii. Companiile, lovite n lan Din cauza stagnrii creditrii, oamenii nu vor mai consuma la fel de mult, companiile nu vor mai vinde aceleai cantiti de produse, iar salariile nu se vor mai majora n ritmul cu care neam obinuit. Dac n perioada august 2007-august 2008 salariul mediu net a crescut cu 24%,
29

Potrivit datelor APIA

30

pentru anul viitor guvernul a prevzut n proiectul de buget un salt de doar 10% al salariilor angajailor. Scderea consumului va lovi n lan toate domeniile: Bursa, imobiliarele, retailul, industria auto i a bunurilor de larg consum. O lovitur mai mic o vor primi serviciile, care ns nu vor mai face profituri la fel de mari. Cristian Ghinea, analist politic la Societatea Academic din Romnia, afirm c vor fi afectate companiile care au investit mult i aveau probleme de lichiditate, deoarece banii nu se mai ntorc rapid, iar finanrile nu sunt la ndemn. n opinia sa, cei care au contractat credite prea mari vor plti pentru incontiena lor. Creditul cu buletinul semna cu un FNI mai complex. Romnii vor nelege c pentru orice consum trebuie s plteasc i c viaa nu e ieftin, adaug el. Statul intervine i aici Constructorii auto au luat deja msuri de urgen. Fiat a nchis temporar mai multe fabrici, Chrysler, de asemenea, a pus lactul la facilitatea din Delaware, iar Nissan a redus producia unei uzine din Spania. i astea sunt doar cteva exemple. i productorii de accesorii i piese auto trec prin momente foarte dificile. Liderii europeni analizeaz posibilitatea acordrii de finanare pentru industria auto, pentru a stimula producia de maini mai puin poluante, n timp ce guvernul american a aprobat deja credite cu dobnzi reduse n valoare total de 25 de miliarde de dolari pentru cele trei mari concerne din Detroit: General Motors, Chrysler i Ford. Aciunile companiilor auto listate s-au prbuit dramatic n acest an. Spre exemplu, Renault a pierdut 70% din capitalizarea bursier. CONSECINE. O mare parte dintre productorii de autoturisme vor lsa la vatr mii de angajai PENTRU C NU SUNT BANI Proiecte n aer Piaa, ntreinut luni ntregi de investiii speculative cu capital strin, a fost lovit din plin de lipsa de lichiditi. Aa au aprut mai multe uniti locative dect clieni cu potenial de cumprare. Faptul c bncile au nceput s modifice dobnzile i poate duce pe unii clieni la incapacitate de plat i-i ndeprteaz pe cei care i plnuiau o achiziie imobiliar prin credit, explic Ciprian Hric, partener n cadrul companiei de consultan imobiliar Teneo. Lipsa lichiditilor a lovit toate pieele din Europa. Investiiile imobiliare au sczut n Germania cu pn la 40%, iar preurile s-au redus cu pn la 20%. Situaia este ns stabil, susin specialitii, n condiiile n care aspectul predominant al pieei - nchirierea - are o cerere constant. Nici Italia nu a scpat de criz - preurile au sczut cu 10% n special n sud, n lipsa clienilor strini. PERICOL. Mai multe proiecte imobilare risc s rmn nefinalizate Sectorul Bancar si politica monetara a BNR Dupa cum stiti, sectorul bancar american a stat la baza acestei crize prin faptul ca, in goana lor dupa profit, bancile au acordat credite si persoanelor care in mod normal nu indeplineau criteriile de eligibilitate, persoane care, la un moment dat, au ajuns sa nu isi mai poata plati ratele, iar bancile au inceput sa execute garantiile (garantii care, de multe ori erau supraevaluate). Astfel, 31

s-a ajuns la o supraoferta de imobile pe piata ceea ce a dus la prabusirea preturilor. S-a discutat mult despre sectorul bancar romanesc si soliditatea acestuia; punctul meu de vedere este acela ca acest sistem este solid, iar bancile sunt bine capitalizate. Nici o banca romaneasca nu are investitii in afara tarii, deci nu exista riscul pierderilor din reevaluarea unor active si in plus mai sunt rezervele minime obligatorii pe care toate bancile le au la BNR. Aceste rezerve reprezinta garantiile pe care fiecare banca este obligata sa le depuna la BNR pentru toate creditele pe care le ofera (18% in cazul creditelor in lei si 40% in valuta) si reprezinta o rezerva importanta de bani pe care bancile o au la BNR si pe care Banca Centrala o poate introduce in sistem in caz de nevoie. Noile norme BNR intrate in vigoare incepand cu 1 octombrie vor incetini semnificativ creditarea, iar ritmul de crestere al acesteia se va diminua de la 50% in acest an la 25-35% anul viitor. Totusi, bancile vor continua sa acorde credite, insa la dobanzi mai mari si cu garantii mai multe, iar multi dintre cei care erau eligibili pentru un credit, acum nu va mai fi, ceea ce va genera multe nemultumiri si frustrari romanului mare amator de cumparaturi pe credit. Politica monetara a BNR va ramane restrictiva, iar dobanda de referinta, acum la 10.25% este foarte posibil sa scada incepand cu primul trimestru al anul viitor, avand in vedere foarte probabila reducere a ritmului de crestere a PIB si, de asemenea, continuarea tendintei de reducere a inflatiei. In ceea ce priveste rezervele minime obligatorii, acestea vor fi pastrate la un nivel inalt cu cat mai mult cu cat incertitudinea pietelor internationale este maxima.

Piata fortei de munca si cresterile salariale Un lucru este sigur: in 2009, salariile vor creste cu un ritm mult mai mic decat in 2008 anul acesta ritmul de crestere va depasi 20% dar anul viitor nu va trece de 10-12%. Companiile vor fi mult mai atente la costuri, este foarte probabil ca primele si bonusurile sa nu mai fie acordate la fel de usor ca si pana acum. Vom vedea o reduce a fluctuatiei de personal (avand in vedere reducerea oportunitatilor pe piata), iar firmele se vor concentra pe retentia angajatilor. Companiile, care se bazeaza in principal pe utilizarea fortei de munca ieftine si care genereaza si o valoare adaugata mica, vor face si cele mai multe concedieri, dar rata somajului nu va creste semnificativ avand in vedere ca sunt industrii, care acum se confrunta cu un deficit de forta de munca (in special constructiile) si care vor absorbi, cel putin in parte, acesti someri. Cum va fi resimtita aceasta criza la nivelul omului de rand? Vom cumpara mai putine masini si produse elctronice, creditele vor fi mai scumpe si greu accesibile, in lipsa finantarii, multe IMM-uri vor da faliment (sectorul IMM va fi de departe cel mai lovit de criza avand in vedere, pe de o parte, managementul slab ce caracterizeaza acest sector cat si faptul ca productivitatea este foarte mica). Ceea ce sigur nu vom vedea vor fi urmatoarele: recesiune, falimente bancare sau reducerea consumului.

32

BIBLIOGRAFIE
Facts and Myths about the Financial Crisis of 2008 - V.V. Chari, Lawrence Christiano, and Patrick J. Kehoe, Working Paper 666, October 2008 Foreign Policy Romania, martie/aprilie 2009, p96-97 http://www.ziare.com/Asemanari_ciudate_intre_criza_economica_din_1929_si_cea_din_2008428273.html http://khris.ro/index.php/01/2009/marea-criza-economica-din-perioada-1929-1933/ http://www.banknews.ro/stire/22736_criza_economica_actuala,_de_la_subprime_la_recesiune_si _primul_summit_g20.html http://stirileprotv.ro/stiri/economie/criza-economica-din-2008-replica-celei-din-1929.html http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/832066/Amintiri-despre-viitor-criza-din-1929-1933/ http://www.dailybusiness.ro/tipareste-stire/economia-mondiala-traieste-cea-mai-grava-criza-din1929-20718 http://www.moneyline.ro/articol_26902/criza_financiara_a_adus_cel_mai_negru_an_din_istorie_ pentru_bursa_romaneasca.html http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2009/02/09/criza-economica-trasa-la-indigo-2.html http://www.capital.ro/articol/79-de-ani-de-la-criza-din-1929-113525.html http://www.depression2.tv/chronicles/blacktuesday.html http://cashmoneylife.com/2008/09/29/economic-financial-crisis-2008-causes/ http://en.wikipedia.org/wiki/Global_financial_crisis_of_2008 http://www.nytimes.com/2009/02/15/business/15global.html?_r=1 http://en.wikipedia.org/wiki/Global_financial_crisis_of_2008 http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_crisis_of_2007-2008 http://www.globalresearch.ca/index.php?context=va&aid=12283 http://www.cafebabel.com/eng/article/26545/analysis-financial-crisis-2008-explained.html http://www.historycommons.org/project.jsp?project=credit_crisis http://www.aim.org/guest-column/the-cause-of-the-2008-financial-crisis/ http://en.wikipedia.org/wiki/Subprime_mortgage_crisis#Financial_market_impacts.2C_2007 http://www.globalissues.org/article/768/global-financial-crisis http://www.twnside.org.sg/crisis_4.htm http://www.wikinvest.com/concept/2008_Financial_Crisis http://www.informatiabt.com/?c=123&a=1159 http://www.moolanomy.com/866/what-caused-the-financial-crisis-of-2008/ http://www.globaleconomiccrisis.com/

33