P. 1
Auxiliare Curriculare Nivel 3 12

Auxiliare Curriculare Nivel 3 12

|Views: 2,823|Likes:
Published by tanase_v

More info:

Published by: tanase_v on Sep 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/27/2015

pdf

text

original

Sections

AUXILIARE

CURRICULARE
PENTRU
CICLUL SUPERIOR AL
LICEULUI
(nivelul 3)






2007


asamblat de:
profesor Tănase Viorel

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Programul PHARE TVET RO 2003 / 005-551.05.01-02




A AU UX XI IL LI IA AR R C CU UR RR RI IC CU UL LA AR R
pentru
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC
MODULUL: CIRCUITE ELECTRONICE
NIVELUL: 3



2006
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

2


AUTORI:

Maia Drăghici -prof. ing., grad didactic I,
Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii Gh. Airinei, Bucureşti
Cristina
Păunescu
-prof., drd., Grupul Şcolar Electronică Industrială, Bucureşti
Vasile Măniga -prof. ing., grad didactic I,
Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi, Botoşani



















CONSULTANŢĂ:

Cîrstea Ioana - inspector de specialitate, expert CNDIPT
Roşu Dorin - dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT
Popescu Angela - prof. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT




CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
3

CUPRINS

1. Introducere
2. Competenţe specifice. Obiective.
3. Fişa de descriere a activităţii.
4. Fişa de progres.
5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie).
6. Materiale de referinţă pentru profesor.
FOLIA transparentǎ1 – Redresorul: Definiţie, clasificare, modele.
FOLIA transparentǎ 2 – Stabilizatorul: Definiţie, clasificare, modele.
FOLIA transparentǎ 3 – Amplificatorul electronic: Definiţie, clasificare,
modele.
FIŞA Conspect 1 – Oscilatorul electronic: Definiţie, clasificare,
particularitǎţi.
FOLIA transparentǎ 4 – Porţile logice: definiţie, simboluri, tabele de
adevǎr.
FOLIA transparentǎ 5 – Proiectul
FOLIA transparentǎ 6 – Fazele proiectului
FIŞA Conspect 2 – Codificatoare/ Decodificatoare: Definiţie,
particularitǎţi, tabele de funcţionare ale decodificatorului BCD.
FIŞA Conspect 3 – Multiplexorul/ Demultiplexorul: definiţie, particularităţi
Fişǎ instructaj nr. 1- Norme de tehnica securităţii muncii şi de
prevenire şi stingere a incendiilor în laboratorul de tehnologie.
Fişă instructaj nr. 2- Proces verbal de instruire a elevilor clasei
FIŞA nr. 1 – de lucru Lucrul în echipă
FIŞA nr. 2 – de verificare a abilităţilor dobândite în cadrul unităţii de
competenţă.
FIŞA nr. 3 – de evaluare
FIŞA nr. 4 – de evaluare Tabel de evaluare şi notare.
FIŞA nr. 5 – de evaluare Proba practicǎ şi oralǎ
7. Materiale de referinţă pentru elevi.
Fişa de documentare1 Schema bloc a unei surse de tensiune
stabilizate.
Fişa de lucru 1 Surse de tensiune continuǎ
Aplicaţii:1,2,3.
Fişa de lucru 2. Amplificatoare de c.c. şi c,a.
Aplicaţii:4,5,6,7.
Fişa de lucru 3. Modularea şi demodularea în amplitudine.
Aplicaţii: 8,9,10,11.
Fişa de lucru 4. Porţi logice.
Fişa de lucru 5. Decodificatoare.
Aplicaţii: 12,13.
Fişa de lucru 6. Multiplexoare.
Proiect. Sursǎ de tensiune stabilizatǎ
8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru.
9. Bibliografie.

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
4




Prezentul material se adresează pregătirii elevilor, pentru toate calificările
domeniului TEHNIC de nivel 3.
Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de învăţare este
CIRCUITE ELECTRONICE, pentru clasa a XI-a ruta scurtă, respectiv clasa a XII-a ruta
progresivă a liceului tehnologic. Instruirea la acest modul, care are alocate 1,5 credite,
se desfăşoară în 72 de ore, în următoarea structură:
• laborator tehnologic: 24 de ore;
• instruire practică: 48 ore.
În acest modul au fost agregate competenţe din unitatea de competenţă tehnică
generală Circuite electronice şi din unitatea de competenţă cheie Managementul
relaţiilor interpersonale.
Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop
orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru
formarea abilităţilor din domeniul tehnic, prin implicarea lui interactivă în propria
formare.
Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor, urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională. Ele conţin sarcini de lucru care constau în:
Căutarea de informaţii utilizând diferite surse (manuale, documente,
standarde, pagini Web);
Rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi practice;
Întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile
desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea
competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată.
Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului Circuite electronice,
conţinând folii transparente, fişe conspect, fişe de lucru pentru activităţi practice, teste
de evaluare.
Sugestiile pentru activităţile cu elevii sunt în concordanţă cu stilurile de învăţare
ale acestora: vizual, auditiv şi practic. Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de
1. INTRODUCERE
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
5
nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a XI-a / a XII-a, enunţurile fiind formulate într-un
limbaj adecvat şi accesibil.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de
evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului
elevului consemnată în fişe de evaluare şi de progres al elevului.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor
cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite
cu uşurinţă:
elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor
secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv;
profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev
şi ca dovezi de evaluare.




Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardele de
Pregătire Profesională pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în
procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru obţinerea
Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a competenţelor
din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardele
respective.
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
6





Circuite electronice
♦ C 1 : Identifică tipuri de circuite electronice
♦ C 2 : Evaluează performenţele circuitelor electronice
♦ C 3 : Conectează circuite electronice în echipamente şi instalaţii
Managementul relaţiilor interpersonale
♦ C 4 : Creează şi menţine relaţii profesionale
După parcurgerea modului Circuite electronice elevii vor fi capabili să:
¾ identifice circuitele electronice după simboluri;
¾ precizeze rolul funcţional al circuitelor electronice;
¾ identifice intrările şi ieşirile circuitelor electronice;
¾ precizeze parametrii specifici unui circuit electronic;
¾ măsoare parametrii unui circuit electronic folosind AMC-uri adecvate;
¾ interpreteze rezultatele măsurătorii prin comparare cu valorile standard şi
datele de catalog;
¾ selecteze tipul de circuit electronic utilizat în echipamente / instalaţii din
domeniu;
¾ execute operaţii de conectare a unui circuit electronic în echipamente /
instalaţii, conform documentaţiei tehnice;
¾ verifice funcţionalitatea echipamentului / instalaţiei, după conectarea
circuitului electronic;
¾ creeze infrastructuri ale comunicării bazate pe încredere şi înţelegere
reciprocă;
¾ asculte activ şi să încurajeze dialogul constructiv;
¾ stabilească relaţii de cooperare, în interesul reciproc al părţilor;
¾ susţină munca în echipă;
¾ aplice modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale.

2. COMPETENŢE SPECIFICE.
OBIECTIVE
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
7











Competenţǎ

Exerciţiu

Subiect

Rezolvat
Circuite electronice
Managementul relaţiilor interpersonale
FC1
Aplicaţia:1,2,3.
ƒ Blocurile componente, principiul de
funţionare a surselor de tensiune.

FL2
Aplicaţia:4,
5,6,7.
ƒ Principiul de funcţionare a
amplificatoarelor electronice

FL3
Aplicaţia:
8,9,10,11.
ƒ Principiul modulaţiei în amplitudine a
semnalelor electrice, simboluri ale
mod./demod.

FL4

ƒ Simboluri, tabele de adevǎr pentru
porţile logice, identificare circuite
integrate cu porţi logice.

FL5
Aplicaţia:12,13
ƒ Principiul de funcţionare al
decodificatorului; tabelul funcţional al
decodificatorului binar/zecimal.

C 1
FL6 ƒ Principiul de funcţionare al
multiplexorului, identificare circuite
integrate cu multiplexoare.

FL1 ƒ Vizualizare formelor de undǎ ale
semnalelor la ieşirea fiecǎrui modul
funcţional şi mǎsurarea tensiunilor.

FL2

ƒ Mǎsurarea tensiunilor la intrarea şi
ieşirea amplificatorului, determinarea
amplificǎrii.

FL3

ƒ Vizualizarea formelor de undǎ ale
semnalelor nemodulat, modulat şi
demodulat; determinarea gradului de
modulaţie.

C 2,C3,C4
FL5 ƒ Mǎsurarea tensiunilor la ieşirile
decodificatorului BCD.

3. FIŞA DE DESCRIERE A
ACTIVITĂŢILOR
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
8



Modulul (unitatea de competenţă):
Numele elevului: _________________________
Numele profesorului: _________________________

Evaluare Competenţe
care trebuie
dobândite
Data
Activităţi efectuate şi
comentarii
Data
Aplicare în
cadrul unităţii
de competenţă
Bine
Satis-
făcător
Refa
cere




































Comentarii






Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie
dobândite (pentru fişa următoare)





Resurse necesare


4. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
9

SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE PROGRES

• Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat,
evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea
competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie
dezvoltate şi evaluate.
• Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,
materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi
relevante pentru planificare sau feed-back.
• Aplicare in cazul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care
elevul si-a însuşit competenţele tehnice generale, tehnice specializate şi
competenţele pentru activităţi cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă.
Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din
următoarele trei coloane.
• Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe
care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor
module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să
pregătească elevul pentru ceea ce va urma.
• Competenţele care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care
urmează a fi dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru
aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.
• Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice,
reţete, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o
sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele
cerute.
Notă: Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului
elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata
derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, în
acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
10



redresor - circuit electronic capabil să transforme energia electrică de
curent alternativ în energie electrică de curent continuu.
monofazat - o singură fază
monoalternanţă /
bialternanţă
- o singură alternanţă /două alternanţe
tranzistor - dispozitiv semiconductor activ
transformator
electric
- circuit electric care modificǎ tensiunea reţelei la valoarea
necesară pentru a obţine o anumită tensiune continuă
stabilizator - circuit electronic care se conectează între sursa de alimentare
nestabilizată şi consumator, având rolul de a menţine
constantă tensiunea sau curentul consumatorului, în raport cu
variaţiile tensiunii sursei, ale rezistenţei sarcinii, ale
temperaturii ambiante şi a altor factori perturbatori
stabilizator
parametric
- stabilizator care utilizează caracteristicile curent-tensiune ale
diodei Zener fără să mai recurgă la circuite suplimentare de
comandă
filtre de netezire - circuit electric cu rolul de a micşora componenta variabilă care
se menţine în tensiunea de la ieşirea redresorului
amplificatoare
electronice
- cuadripoli activi capabili să redea la ieşire semnale electrice de
putere mult mai mare decât cea de la intrare
oscilatoare - circuite electronice care produc oscilaţii întreţinute cu o
anumitǎ frecvenţǎ
modulatoare - circuite electronice care efectueazǎ modularea semnalelor
electrice în amplitudine, frecvenţǎ sau fazǎ
demodulatoare - circuite electronice care efectueazǎ demodularea semnalelor
electrice
porţi logice - circuite electronice simple care realizeazǎ funcţii logice
codificatoare - circuite logice combinaţionale care transformǎ un numǎr
zecimal sau în altǎ bazǎ în numǎr binar.
decodificatoare - circuite logice combinaţionale care transformǎ un numǎr
prezentat în cod binar în echivalentul zecimal sau în altǎ bazǎ
multiplexoare - circuite logice combinaţionale care permit transmiterea datelor
de la mai multe intrǎri spre o singurǎ ieşire
demultiplexoare - circuite logice combinaţionale care permit transmiterea datelor
de la o intrare unicǎ la mai multe ieşiri


5. GLOSAR DE TERMENI
Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal.
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
11




















































6. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
12
Folie transparentă 1



REDRESORUL
















Clasificarea
redresoarelor

















Redresorul este un circuit electronic capabil să transforme energia
electrică de curent alternativ în energie electrică de curent
continuu.
după tipul
tensiunii
alternative
redresate
după numărul de
alternanţe ale
curentului
alternativ pe care le
redresează
monofazate
polifazate
monoalternanţă
bialternanţă
Modele de redresoare
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
13
Folie transparentă 2


STABILIZATORUL
















Clasificarea
stabilizatoarelor








Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conectează
între sursa de alimentare nestabilizată şi consumator, având rolul
de a menţine constantă tensiunea sau curentul consumatorului, în
raport cu variaţiile tensiunii sursei, ale rezistenţei sarcinii, ale
temperaturii ambiante şi a altor factori perturbatori.
după modul de
montare al
elementului de
reglaj
serie
derivaţie
după
complexitatea
schemei
folosite
cu amplificator de eroare
fără amplificator de eroare
după modul de obţinere a
semnalului de eroare care
comandă elementul de reglaj
cu compensare
cu reacţie
Modele de stabilizatoare
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
14
Folie transparentă 3


AMPLIFICATORUL ELECTRONIC








Clasificarea amplificatoarelor:
• După natura semnalului cu preponderenţă amplificat:
- amplificator de tensiune;
- amplificator de curent;
- amplificator de putere.

• Dupǎ banda de frecvenţǎ:
- amplificator de c.c. ( de la f=0);
- amplificator de audiofrecvenţǎ(20Hz-20kHz);
- amplificator de radiofrecvenţǎ(20kHz-30MHz);
- amplificator de foarte înaltǎ frecvenţǎ (30MHz-300MHz).

• Dupǎ lǎţimea benzii de frecvenţǎ:
- amplificator de bandǎ îngustǎ;
- amplificator de bandǎ largǎ.







Amplificatoarele electronice sunt cuadripoli activi, capabili
să redea la ieşire semnale electrice de putere mult mai
mare decât cele de intrare.
Modele de amplificatoare
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
15



Fişă conspect 1


OSCILATORUL ELECTRONIC




















Clasificarea
oscilatoarelor










Oscilatoarele LC pot fi:
- oscilatoare în trei puncte: conţin un cuadripol de reacţie cu componente de tip
bobine-L şi condensatoare-C, conectat la cei 3 electrozi ai unui tranzistor.
- oscilatoare cu cuplaj magnetic.

Oscilatoarele cu cristale de cuarţ conţin în circuitul de reacţie un cristal de cuarţ

Oscilatoarele RC conţin:
- un cuadripol de reacţie cu componente de tip rezistoare-R şi condensatoare-C
- un etaj de amplificare cu unul sau douǎ tranzistoare.

Oscilatoarele sunt circuite electronice care, folosind energia
de curent continuu a sursei de alimentare, produc oscilaţii
întreţinute cu o anumitǎ frecvenţǎ de oscilaţie.
după forma
semnalului
generat
sinusoidale
ne sinusoidale
după domeniul
de frecvenţe
de joasǎ frecvenţǎ
de înaltǎ frecvenţǎ
de foarte înaltǎ frecvenţǎ
după natura componentelor
din reţeaua de reacţie
oscilatoare LC
oscilatoare RC
oscilatoare cu cuarţ
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
16



Folie transparentă 5

PORŢILE LOGICE








Mǎrimile aplicate acestor circuite se numesc mǎrimi binare, reprezentate simbolic
prin cifrele 0(absenţǎ semnal) şi 1(prezenţǎ semnal).


POARTA SAU/ SAU NU
Tabel de adevǎr:



Simbol :





POARTA ŞI/ ŞI NU
Tabel de adevǎr:



Simbol :






POARTA NU
Tabel de adevǎr:



Simbol :



Variabile
logice
de intrare
Suma
Logicǎ
Suma
Logicǎ
negatǎ

A

B

A+B

A +B
0 0 0 1
0 1 1 0
1 0 1 0
1 1 1 0
Variabile
logice
de intrare
Produsul
Logic
Produsul
Logic
negat

A

B

AxB

A xB
0 0 0 1
0 1 0 1
1 0 0 1
1 1 1 0
Variabila logicǎ
de intrare
Complementare

A

A
0 1
1 0
Porţile sunt circuite electronice simple care realizeazǎ
operaţii logice.
A
B
A+B
A+B

A
A
A
B
A
B
AxB
AxB
A
B
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
17
Fişă conspect 2

CODIFICATOARE/DECODIFICATOARE








Codificatorul zecimal- binar are un numǎr de 10 intrǎri şi 4 ieşiri, la intrare se
aplicǎ datele în sistem zecimal iar la ieşire apar datele codificate în binar.

Transformarea unui numǎr zecimal în codul BCD este realizatǎ conform tabelului
de adevǎr de mai jos:















Notǎm cu i
0
, i
1
, i
2
, i
3
, i
4
, i
5
, i
6
, i
7
, i
8
, i
9
intrǎrile în codificator şi cu A, B, C, D ieşirile.











Decodificatorul binar- zecimal are un numǎr de 4 intrǎri şi 10 ieşiri. Fiecǎrei
combinaţii de 0 şi 1 la intrare, îi corespunde un 1 pe o singurǎ ieşire.
Tabelul de adevǎr corespunzǎtor decodificatorului binar-zecimal este:





3
2
2
2
1
2
0
2
I
A B C D
0 (i
0
) 0 0 0 0
1 (i
1
) 0 0 0 1
2 (i
2
) 0 0 1 0
3 (i
3
) 0 0 1 1
4 (i
4
) 0 1 0 0
5 (i
5
) 0 1 0 1
6 (i
6
) 0 1 1 0
7 (i
7
) 0 1 1 1
8 (i
8
) 1 0 0 0
9 (i
9
) 1 0 0 1
Codificatoarele sunt circuite logice combinaţionale
care furnizeazǎ la ieşire un cuvînt binar de n biţi atunci cînd
una din cele m intrǎri ale sale este activatǎ.
Decodificatoarele sunt circuite logice combinaţionale
cu n intrǎri şi 2
n
ieşiri. Dacǎ la intrǎrile decodificatorului se
aplicǎ o anumitǎ combinaţie logicǎ numai una dintre ieşiri
este activatǎ.
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
18

INTRĂRI IEŞIRI
3
2
2
2
1
2
0
2
Numǎr
zecimal
A B C D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
3 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
4 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
5 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
6 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
7 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
9 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1


Decodificatorul binar/zecimal/7 segmente este utilizat cînd cifrele zecimale, în
vederea afişǎrii sunt realizate din segmente. Se face astfel trecerea de la cuvintele
binare ale intrǎrii (A, B, C, D) la cuvintele de ieşire care sǎ comande segmentele a,
b, c, d, e, f, g, sintetizînd cifrele de la 0 la 9.










Tabelul de adevǎr corespunzǎtor decodificatorului binar-zecimal / 7 segmente
este:


3
2
2
2
1
2
0
2
Numǎr
zecimal
A B

C

D

a b c d e f g
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0
2 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1
3 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1
4 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1
5 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1
6 0 1 1 0 0 0 1 1 1 1 1
7 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0
8 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
9 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1



a
b
c
d
e
f
g
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
19
Fişă conspect 3

MULTIPLEXOARE/DEMULTIPLEXOARE










Multiplexoarele au: n intrǎri de selecţie, 2
n
intrǎri de date şi o singurǎ ieşire.





































Multiplexoarele sunt circuite logice combinaţionale
care permit transmiterea datelor de la una din cele n intrǎri
la o cale de ieşire unicǎ.
I
1
I
2

I
2
n

E
MULTIPLEXOR
Intrǎri
de date
Ieşire
A
1
A
2
A
n
Intrǎri de
selecţie
Demultiplexoarele sunt circuite logice combinaţionale
care permit transmiterea datelor de la o intrare unicǎ, la
una din cele 2
n
ieşiri.

DEMULTIPLEXOR
A
1
A
2
A
n
Intrǎri de
selecţie
Intrare de
date
E
1

E
2


E
2
n
Ieşiri
I
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
20
FIŞA instructaj nr. 1
ŞCOALA/ CLASA:
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE
Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea
condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente
de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi
prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează
şi conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.
Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea
următoarelor obiective:
• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;
• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia
muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;
• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;
• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate electric;
• În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea
incendiilor;
• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire
şi stingere a incendiilor;
• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu
vapori de benzină sau cu gaze inflamabile provenite de la substanţele din
laborator;
• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea
mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un
prosop;
• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor
se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;
• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente
precum:
> Răniri ale mâinilor;
> Răniri ale ochilor;
> Insuficienţe respiratorii, etc.
• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se
va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.
Elevii:
• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul
pauzelor, vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător
de lucru;
• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie;
• Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;
• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului;
• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;
• Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente
nedorite, care vor fi sancţionate conform prevederilor legala şi ale regulamentului de
ordine interioară.
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
21
FIŞA instructaj nr. 2

PROCES-VERBAL,

Încheiat astăzi …………….cu elevii clasei……………cu ocazia efectuării
protecţiei muncii

Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16. ,
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

Profesor,

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
22
FIŞA nr. 1-de lucru


Lucrul în echipă
(în pereche sau în grup)


Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să
le îndepliniţi)


Cu cine vei lucra?


Ce anume
trebuie făcut?
Cine va face acest
lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente şi sprijin
va fi nevoie din partea celorlalţi?









Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
• s-au asigurat că au înţeles obiectivele
• au stabilit ceea ce trebuie făcut
• au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
• s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”

Martor / evaluator (semnătura): Data:
(ex.: profesor, şef catedră)

Nume elev:

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de
organizare a activităţii.

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
23
FIŞA nr. 2-de verificare


FIŞA pentru verificarea abilităţilor dobândite în cadrul unităţii de
competenţă


Scrieţi litera corespunzătoare în coloane.
Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau
niciodată


Elevii trebuie să citească:
Să înţeleagă
textul în
întregime

înţeleagă
propoziţii
Vocabular/
descifrare
Trebuie să
aflu mai
mult
Cărţi
Manuale
Ziare
Fişe conspect
Fişe de activităţi
Statistici (grafice)
Table/imagini proiectate
Literatură de specialitate
Notiţe
Semne şi simboluri
Instrucţiuni
Referate
Proiecte
Site-uri web
Lucrările altora


Altele: ………………………………………………………………………………………… ..

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
24
FIŞA nr. 3-de evaluare
FIŞA de evaluare


Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute

Metoda de evaluare Da Nu
Evaluarea este iniţială,
formativă şi/sau
sumativă?
Este nevoie
de informaţii
suplimentare
Teste prestabilite
Examinări pe parcurs
Examinări finale
Teme stabilite
Proiecte
Teste practice
Prezentări orale
Evaluare a unor activităţi de
lucru

Mapele de lucrări
Evaluare continuă
Analize /rapoarte formale
Demonstraţii
Altele:
...........................................................................................................................................
Comentarii:
..................................................................................................................................

Fişele 6 şi 7 sunt utile pentru a verifica modul în care se face evaluarea şi care sunt
tipurile de evaluări ce vor fi utilizate.






CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
25
FIŞA nr. 4-de evaluare

ŞCOALA:
DISCIPLINA :
DATA: ...................
CLASA..................
TITLUL LECTIEI:
TABEL DE EVALUARE ŞI NOTARE

Nr. crt. Nume şi Prenume
Punctaj obţinut la
aplicaţii practice
Total
puncte
Nota
obţinută
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Notă: La 10 puncte corespunde nota zece, fracţiunile sub 0,5 puncte nu se adună, iar
cele peste 0,5 puncte se majorează la un punct.



CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
26
Folie transparentă 6



















































PROIECTUL
ROLUL PROFESORULUI

• Coordonator
• Moderator
• Formator,
• Consultant,
• Un “umăr” de sprijin
• Manager de conflicte
• Expert
• Persoana care învaţă

«Activitatea în cadrul
proiectelor le oferă elevilor
posibilitatea de a testa
singuri tot ceea ce este
nou, de a privi dincolo de
graniţele disciplinelor si
ale şcolii şi de a învăţa cu
multă plăcere, ca într-un
joc»

METODĂ DE EXPLORARE DIRECTĂ,
NEMIJLOCITĂ A REALITĂŢII
ROLUL ELEVULUI

• De a fixa scopuri clare
• De a forma grupe de lucru constante
• De a elabora, controla şi respecta un plan
• De a conveni asupra unor reguli şi de a le respecta
• De a împărţi şi coordona munca
• De a acţiona ca membrii ai echipei
• De a rezolva conflictele în mod constructiv
• De a finaliza munca în mod satisfăcător
• De a informa colegii despre rezultatele muncii proprii
• De a conştientiza propria muncă
• De a controla şi evalua rezultatele procesului de învăţare
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
27
Folie transparentă 7






DENUMIREA FAZEI

CONŢINUTUL FAZEI ACTIVITATEA ELEVILOR
1 INFORMAREA
Compilarea informaţiei
necesare
Motivarea la nivel înalt
Familiarizarea elevilor cu
metoda proiect
Încurajarea lucrului în echipă


Colectează şi analizează
informaţia necesară
planificării şi realizării
sarcinilor
2 PLANIFICAREA
Organizarea la nivel
individual
Integrarea intra şi
intergrupuri
Pregătesc planul de
acţiune pe care îl vor
utiliza în indeplinirea
sarcinilor
3 DECIZIA
Implicarea profesorului şi
membrilor grupului la decizia
colectivă
Învăţarea evaluării
problemelor
Proces de comunicare
Definesc diferite
componente ale planului
de acţiune
Primesc sarcini specifice
(din partea profesorului)
pentru a dovedi că şi-au
dobândit cunoştinţele
necesare
4 IMPLEMENTAREA
Activităţi bazate pe
experienţă şi investigare
Proces de feed-back
Activităţi conduse
independent

Urmează sarcinile
independent, în acord cu
planul de acţiune stabilit
5 CONTROLUL
Faza de autocontrol

Evaluează ei înşişi
rezultatele muncii
6 EVALUAREA
Discutarea colectivă a
rezultatelor
Mecanisme flexibile şi
deschise
Participarea întregului grup
*pot fi generate noi obiective
şi sarcini
Evaluează împreună cu
profesorul procesul şi
rezultatele obţinute






FAZELE PROIECTULUI
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
28
FIŞA nr. 5-de evaluare
FISA DE EVALUARE
pentru proba practicǎ şi proba oralǎ


Partea I: Monitorizarea progresului proiectului

1. Nume şi prenume candidat:

2. Calificare:

3. Nume, prenume şi specializare îndrumător de proiect:

4. Tema proiectului:

5. Data începerii activităţilor la proiect:

6. Competente vizate/ implicate in realizarea/ executia proiectului:



7. Stabilirea planului de activităţi individuale ale candidatului pentru proiect:
- Data:
- Semnătura candidatului: - Semnătura îndrumătorului:

8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului – suportul scris:
Perioada:
Revizuit:
Forma finală acceptată de către îndrumător:

9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului:

Nr.
crt.
Observaţii
Semnătura
elevului
Semnătura
profesorului
1.





2.





3.





4.





5.








CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
29
Partea a II-a: Aprecierea calităţii activităţii candidatului


CRITERIUL

DA / NU OBSERVATII
1. Activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului se
raportează adecvat la tema proiectului



2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă
personală, candidatul demonstrând reflecţie critică



3. Activităţile practice au fost întreprinse sub supravegherea
îndrumătorului de proiect



4. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
proiectului a fost făcută conform planificării iniţiale



5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea profesorului îndrumător



6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise a
proiectului a fost realizată integral



7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii scrise a
proiectului au fost prelucrate corespunzător şi nu sunt o
compilaţie de citate


8. Situaţiile-problemă cu care s-a confruntat candidatul pe
parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu ajutorul
îndrumătorului


9. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului
candidatul a facut dovada efortului personal, a originalităţii
soluţiilor propuse, a imaginaţiei în abordarea sarcinii


10. Solutiile găsite de către candidat pentru rezolvarea
problemelor practice au o bună transferabilitate în alte contexte
practice




Profesor îndrumător,
__________________________________________ Data_____________________


CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
30
Partea a III-a: Aprecierea calităţii proiectului

CRITERIUL

DA / NU OBSERVATII
1. Proiectul / produsul are validitate în raport de: temă, scop,
obiective, metodologie abordată



2. Proiectul / produsul demonstreaza completitudine şi
acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă



3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului
au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform
planificării



4. Optiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse
este bine justificată şi argumentată în contextul proiectului



5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
consistenţă internă



6. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
logică şi argumentare a ideilor



7. Proiectul / produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică
personală, cu elemente de originalitate în găsirea soluţiilor



8. Proiectul / produsul are aplicabilitate practică şi în afara
şcolii



9. Realizarea proiectului / produsului a necesitat activarea unui
număr semnificativ de unităţi de competenţe, conform S.P.P.-
ului pentru calificarea respectivă


10. Proiectul / produsul respectă cerinţele de calitate impuse,
conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a
examenului pentru certificarea competenţelor profesionale –
nivel 2




Profesor îndrumător,
__________________________________________ Data_____________________

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
31




















































7. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEV
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
32
FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1

Schema bloc a unei surse de tensiune continue stabilizate









Formele de undă ale tensiunilor































Observaţie
În lipsa stabilizatorului, sursa se numeşte sursă de tensiune continuă
nestabilizată, iar în prezenţa stabilizatorului poartă denumirea de sursă de
tensiune continuă stabilizată.


Alimentare
reţea
( ~ )

Transfor
mator
de reţea

Element
redresor
Filtru
de
netezire

Sarcină
R
S

Stabilizator
Transformatorul: modifică tensiunea alternativă a reţelei, la valoarea necesară (mai
mică sau mai mare), pentru a obţine o anumită tensiune redresată.
Elementul redresor: transformă tensiunea alternativă într-o formă de undă cu
componenta continuă diferită de zero (pe durata alternanţei pozitive-la redresorul
monoalternanţă sau pe durata ambelor alternanţe la redresorul-dublă alternanţă).
Filtrul de netezire: atenuează ondulaţiile tensiunii redresate pntru a fi mai aproape
ca formă de tensiunea continuă (poate fi simplu-cu bobină sau cu condensator, poate
fi compus-de tip LC).
Stabilizatorul: are rolul de a face ca tensiunea, la ieşirea sursei stabilizate să fie
independentă de variaţiile tensiunii sursei de alimentare, ale rezistenţei de sarcină,
ale temperaturii ambiante şi a altor factori perturbatori.
U
1
U
2
U
3
t
U
3
monoalternanţǎ
t
U
2
dubla alternanţǎ
t
U
1

U
2
monoalternanţǎ
t
t
U
3
dublǎ alternanţǎ
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
33
FIŞĂ DE LUCRU 1

LUCRARE DE LABORATOR Nr. 1
Surse de tensiune continuă



• Platformă de experimentare;
• Multimetru analogic;
• Osciloscop;
• Cordoane de legătură.



Pentru alimentarea montajelor electronice este necesară tensiunea continuă.
Deoarece alimentarea se realizează de obicei de la reţeaua de curent
alternativ, este necesar ca tensiunea reţelei să fie redresată. Aceasta se
realizează în 3 etape:
• Transformarea tensiunii alternative de 220V a reţelei, în tensiune
alternativă de valoare mai mică, realizată cu ajutorul unui
transformator coborîtor de tensiune.
• Transformarea tensiunii alternative în tensiune pulsatorie, cu ajutorul
unor elemente redresoare(diodă sau sistem de diode).
• Transformarea tensiunii alternative pulsatorii într-o tensiune cît mai
apropiată ca formă de tensiunea continuă, cu ajutorul unor filtre.
Pentru măsurarea tensiunii electrice, după fiecare componentă a sursei
de tensiune, se utilizează aparate de tip multimetru sau voltmetru analogic
de cc sau ca.
Etapele de lucru pentru efectuarea măsurării sunt:
• Punerea selectorului aparatului în poziţia corespunzătoare mărimii de
măsurat;
• Selectarea domeniului de măsurare;
• Conectarea corectă a multimetrului în montaj;
• Citirea indicaţiei aparatului (diviziuni pe scara gradată);
• Calcularea valorii tensiunii înmulţind numărul de diviziuni citite cu
constanta aparatului pentru domeniul selectat.
Pentru vizualizarea formelor de undă ale tensiunilor se utilizează osciloscopul
catodic, care se conectează între punctele de măsură, după fiecare
componentă a sursei de tensiune.


Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
34



I. Realizaţi montajul de mai jos fără alimentare; sunt figurate punctat legăturile
pe care le veţi face ulterior, pe parcursul lucrării.
















SCHEMA ELECTRICĂ A PLATFORMEI DE EXPERIMENTARE

















D
1
D
2
=Diode (elemente de redresare) U
I
= Tensiunea de intrare
C=Condensator (filtru) Us =Tensiunea de sarcină
R
s
=Rezistenţa de sarcină



Us
Desfăşurarea lucrării
6
U
I
(∼)
220V

R
s


C
4
9
U
3

D
1
D
2
3
U
2
2

U
1
1
5
10 7 8
∼ 220 V
Osciloscop
1 2 4 3
8 9
4
10
+

Platformǎ de experimentare
5
6 7
6
+
V

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
35

II. Controlaţi polaritatea de conectare a voltmetrului şi osciloscopului (conectat pe
intrarea de c.c.). Puneţi voltmetrul pe un domeniu corespunzător valorii tensiunii din
secundarul transformatorului.
Conectaţi alimentarea (∼ 220 V) şi vizualizaţi:
• Tensiunea U
1
(la ieşire transformatorului), între bornele 1-6.
• Tensiunea U
2
(la ieşire redresorului), între bornele 3-6 şi 3-8.
• Tensiunea U
3
(la ieşire filtrului), între bornele 4-9.
• Tensiunea U
s
(la ieşire rezisorului R
s
), între bornele 5-10.

Realizaţi legăturile suplimentare (1-2; 3-4; 4-5; 6-9; 9-10),
respective (6-7; 8-9; 9-10) după decuplarea de la reţea, apoi
conectaţi din nou alimentarea.

III. Reprezentaţi grafic, unele sub celelalte, formele de undă U=f(t) pentru
tensiunile vizualizate la punctul anterior.
Măsuraţi şi notaţi tensiunile indicate de voltmetru.

IV. Răspundeţi la următoarele întrebări:
o Care este rolul elementului D
1
în funcţionarea sursei?
o Cum s-a modificat forma semnalului după realizarea conexiunii 1-2?
o Cum s-a modificat forma semnalului după realizarea conexiunilor 1-2 şi
6-7? Ce tip de redresare este în acest caz?
o Ce element s-a folosit pentru netezirea pulsaţiilor tensiunii de la
ieşirea redresorului?

V . Întocmiţi referatul lucrării, care va cuprinde:
o Graficele (unul sub altul) pentru tensiunile vizualizate la punctul III.
o Valorile tensiunilor indicate de voltmetru.
o Răspunsurile la întrebǎrile de la punctul IV.












Atenţie!
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
36
"
Aplicaţia 1
Analizaţi componentele surselor de tensiune din laborator şi identificaţi
blocul stabilizator.

Aplicaţia 2
Să se completeze schema-bloc a unui circuit redresor.





Elementele nemarcate sunt: 1............
2............

Aplicaţia 3
1. Redresarea curentului alternativ constă în transformarea …………… în …………… .

2. Transformatorul de reţea din schema bloc a unui redresor are rolul de a
transforma energia de ………………… în energie de…………………… , de aceeaşi frecvenţă.

3. Elementul redresor se poate realiza cu componente electronice care conduc
…………………………………… .

4. Filtrul din schema bloc a unui redresor are rolul de a …………… forma de undă a
semnalului redresat şi se poate realiza cu ………………………… sau ………………………… .

Reţeaua
~
Transformator
de reţea

1

2
R
S
Sarcina
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
37

FIŞĂ DE LUCRU 2
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 2
Amplificatoare de c.c. şi c.a.



• Platformă de experimentare –amplificator de c.c. ;
• Generator sinusoidal;
• Osciloscop;
• Sursă de tensiune stabilizată;
• Două voltmetre de c.c. ;
• Cordoane de legătură.


Amplificatoarele sunt cuadripoli activi care redau la ieşire semnale electrice de
putere mai mare decît cea de la intrare. Sporul de putere se obţine de la o sursă de
energie electrică (sursa de alimentare).
Parametrul cel mai important al amplificatoarelor este amplificarea, care
reprezintă raportul între o mărime electrică de la ieşirea amplificatorului şi
mărimea corespunzătoare de la intrare.

TIPUL AMPLIFICĂRII EXPRESIA MATEMATICĂ
Au : amplificare de tensiune Au=Uieş/Uintr
Ai : amplificare de curent Ai=Iieş/Iintr
Ap: amplificare de putere Ap=Pieş/Pintr
Un alt parametru specific amplificatoarelor este caracteristica amplitudine-
frecvenţă care reprezintă curba de variaţie a modulului amplificării în funcţie de
frecvenţă.
Simbolurile grafice pentru amplificatoare sunt:





I. Realizaţi montajul de mai jos fără alimentare.








Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
Desfăşurarea lucrării
+
Sursă stabilizată
24Vcc

Platformǎ de
experimentare
amplificator c.c
+

V
2
+

V
1
1
2
3 4 5
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
38

II. Verificaţi montajul şi polarităţile, puneţi instrumentele pe domenii
corespunzǎtoare de măsură, conectaţi sursa de alimentare stabilind tensiunea la
24V.

III. Măsuraţi, cu ajutorul celor două voltmetre, valorile tensiunilor U
1
, care
reprezintă semnalul la intrarea amplificatorului, respectiv U
2,
care reprezintă
semnalul la ieşirea amplificatorului.


Repetaţi aceleaşi operaţii pentru tensiuni de alimentare de 12V şi 6V.
Valorile citite vor fi notate în tabelul următor:

U
alim
(Vc.c.) U
1
(Vc.c.)

U
2
(Vc.c.) A




Ultima coloană va fi completată după ce calculaţi valorile amplificării folosind formula:




IV. Realizaţi montajul de mai jos fără alimentare.














V . Verificaţi montajul şi polarităţile, puneţi instrumentele pe domenii
corespunzǎtoare de măsură, conectaţi sursa de alimentare stabilind tensiunea la
24V.
• Stabiliţi frecvenţa generatorului sinusoidal la valoarea de 50Hz;
• Vizualizaţi pe ecranul osciloscopului semnalul de ieşire;
• Variaţi tensiunea de intrare în amplificator, în trepte de 0,05V şi
măsuraţi de fiecare dată tensiunea de la ieşire(osciloscop);
A=U
2
/U
1

+
Sursă stabilizată
24Vcc

Platformǎ de
experimentare
amplificator c.a
+
− +

1
2
3 4
Generator
sinusoidal
U
in
U
ieş
Osciloscop
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
39
• Pe baza valorilor citite completaţi tabelul de mai jos.


U
in
(V) Uieş(V)

A
.
.
.
.
.
.

Amplificarea se determină cu formula:



• Folosind oscilograma tensiunii de la ieşire, determinaţi :
o domeniul de frecvenţe pentru care amplificarea rămîne
constantă;
o semnalul maxim de intrare la care apar distorsiuni (semnalul de
la ieşirea amplificatorului nu reproduce exact forma semnalului
de intrare).

VI. Răspundeţi la următoarele întrebări:
o Ce se întîmplă cu amplificarea cînd scade tensiunea de
alimentare?
o Care este ordinul de mărime al amplificării în c.c.?
o Care este ordinul de mărime al amplificării în c.a.?

VII . Întocmiţi referatul lucrării, care va cuprinde:
o Tabelele completate la punctele III şi V;
o Rǎspunsurile la întrebǎrile de la punctul VI.














A=U
ieş
/U
in

CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
40
"

Aplicaţia 4
Completaţi spaţiile punctate :
1.Amplificatoarele electrionice sunt.................. activi, capabili să redea la ieşire
semnale electrice de ..................mult mai mare decât cele de intrare.

Aplicaţia 5
1. În coloana A sunt enumerate tipuri de amplificare iar în coloana B expresia
amplificării Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.

A TIPUL AMPLIFICĂRII B EXPRESIA MATEMATICĂ
1.Ai : amplificare de curent a.Au=Uieş/Uintr
2.Au : amplificare de tensiune b.Ai=Iieş/Iintr
3.Ap: amplificare de putere c.Ap=Pieş/Pintr


Aplicaţia 6
1. Precizaţi care sunt criteriile de clasificare a amplificatoarelor electronice.





Aplicaţia 7

În coloana A sunt enumerate tipuri de amplificatoare, iar în coloana B benzi de
frecvenţă. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.

A B
1. Amplificator de audiofrecvenţă a. 10mHz-50mHz
2. Amplificator de radiofrecvenţă b. 0Hz
3.Amplificator de foarte înaltă
frecvenţă
c. 20Hz-20kHz
4. Amplificator de curent continuu d. 20kHz-30MHz
e. 30MHz-300MHz


a
b c
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
41
FIŞĂ DE LUCRU 3
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 3
Modularea şi demodularea în amplitudine



• Platformă de experimentare-modulator/demodulator în amplitudine;
• Generator de joasă frecvenţă;
• Osciloscop;
• Sursă de tensiune stabilizată 24 V cc;
• Cordoane de legătură.



Modulaţia în amplitudine-MA este procesul prin care se realizează
modificarea parametrului amplitudine-A a unui semnal de înaltă frecvenţă-F (numit
purtătoare), în funcţie de un semnal de joasă frecvenţă-f (numit semnal
modulator), avînd amplitudinea- a.

Purtătoarea are expresia:

Semnalul modulator are expresia:

Un lanţ de transmitere a informaţiei prin semnale modulate cuprinde; sursa de
semnal, traductor electroacustic de emisie, modulator, mediul de transmisie,
demodulator, traductor electroacustic de recepţie.
Modulaţia în amplitudine se realizează prin montaje cu elemente neliniare de
circuit: diode, tranzistoare sau cu circuite integrate, numite modulatoare.
Frecvenţele obţinute la ieşirea modulatorului sunt:f;2f;F-f;F;F+f;2F.
Simbolul modulatorului este:
MOD

Se defineşte gradul de modulaţie în MA:
a A
a A
m
+

=
Operaţia inversă modulării este demodularea realizată de către un demodulator.
Simbolul demodulatorului este:
DEMOD


Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
u
F
=A cos2πFt
u
f
=a cos2πft
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
42



I. Realizaţi montajul de mai jos fără alimentare.













II. Conectaţi alimentarea (amplitudinea semnalului modulator se stabileşte între
1-10V, iar frecvenţa lui între 500-3000Hz),vizualizaţi şi desenaţi:
a. la borna 6, forma reală a semnalului nemodulat; măsuraţi şi
notaţi valoarea frecvenţei purtătoare.
b. la borna 7, forma reală a semnalului modulat (reglaţi
frecvenţa semnalului modulator astfel încît oscilograma să
fie stabilă, iar fenomenul de modulaţie evident); măsuraţi şi
notaţi valorile amplitudinilor A şi a.
c. la borna 8, forma reală a semnalului demodulat.

III. Calculaţi gradul de modulaţie pentru oscilograma de la punctul b.

IV. Întocmiţi referatul lucrării care trebuie să conţină:

o Oscilogramele obţinute la punctele a,b şi c.
o Valorile măsurate ale frecvenţei purtătoare şi ale amplitudinilor.
o Gradul de modulaţie calculat la punctul III.










Desfăşurarea lucrării
1
Platformǎ de experimentare
Modulator /demodulator
în amplitudine
Sursă stabilizată
24Vcc

+
Generator
sinusoidal

4
3 2
5 7 6 8
+

Osciloscop
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
43
"
Aplicaţia 8

Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi încercuiţi litera A (adevărat) sau F(fals)
corespunzătoare afirmaţiei corecte.
a. În procesul de modulaţie în amplitudine cele două semnale utilizate sunt
modulatorul şi purtătoarea. A F
b. La ieşirea unui modulator MA se obţin frecvenţele: f, F-2f, F+3f şi 4F.
A F

Aplicaţia 9

Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos:
1. Modulaţia în amplitudine se realizează prin montaje cu ……………… de circuit de
tipul diode, ………… sau circuite integrate numite…………………… .
2. Gradul de modulaţie se defineşte în funcţie de cele două ………… ale semnalului
……………… şi ale purtătoarei.
3. Fenomenul invers modulării este ……… care se realizează cu ajutorul unor …………

Aplicaţia 10

Enumeraţi componentele unui lanţ de transmitere a informaţiei prin semnale
modulate.

Aplicaţia 11

Se consideră expresia matematică a unui semnal modulator:



Precizaţi care sunt parametrii caracteristici ai acestui semnal şi unitatea de
măsură corespunzătoare fiecărui parametru.









u
f
=a cos2πft
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
44
FIŞĂ DE LUCRU 4

LUCRARE DE LABORATOR Nr. 4
PORŢI LOGICE

POARTA SAU (OR)




• Circuit integrat SN74LS32
• Sursă de c.c. de 5V
• 1 tranzistor BC182
• 1 rezistor cu R=330Ω
• 1 rezistor cu R=10kΩ
• 1 LED



Tabel de adevăr Simbol








Circuit integrat SN74LS32 cu 4 porţi SAU(OR) cu 2 intrări

Semnificaţie pini:

o 1,2 intrări; 3-ieşire
o 4,5 intrări; 6-ieşire
o 9,10 intrări; 8 ieşire
o 12,13 intrări; 11-ieşire






A B f
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
A

B
f
14 13 12 11 10 9
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
SN74LS32
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
45


I. Realizaţi montajul de mai jos:

















II. Alimentaţi montajul realizat astfel:
ƒ Conectaţi alimentarea la circuitul integrat: pinul 7 la masă – 0V,
pinul 14 la +5V.
ƒ Conectaţi pe intrările celor 4 porţi potenţiale de: 0V -0 logic,
+5V-1 logic, cu ajutorul comutatoarelor A şi B (comutator
deschis-0V, comutator închis -+5V).
ƒ Verificaţi starea ieşirii (LED aprins-1 logic; LED stins -0 logic)
pentru fiecare combinaţie de potenţiale aplicată intrărilor.
ƒ Intocmiţi tabelul de adevăr pentru fiecare poartă a integratului.
ƒ Precizaţi tipul porţilor conform tabelului de adevăr întocmit
anterior.

POARTA ŞI (AND)




• Circuit integrat SN74LS08
• Sursă de c.c. de 5V
• 1 tranzistor BC182
• 1 rezistor cu R=330Ω
• 1 rezistor cu R=10kΩ
• 1 LED

Desfăşurarea lucrării
Materiale necesare
5V
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
A
B
10kΩ
330Ω
SN74LS32
LED
BC182
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
46




Tabel de adevăr Simbol








Circuit integrat SN74LS08 cu 4 porţi ŞI(AND) cu 2 intrări

Semnificaţie pini:
o 1,2 intrări; 3-ieşire
o 4,5 intrări; 6-ieşire
o 9,10 intrări; 8 ieşire
o 12,13 intrări; 11-ieşire






I. Realizaţi montajul de mai jos:

















A B f
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1
Cunoştinţe teoretice necesare
A

B
f
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
SN74LS08
Desfăşurarea lucrării
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
A
B
10kΩ
330Ω
5V
LED
SN74LS08
BC182
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
47
II. Alimentaţi montajul realizat astfel:
ƒ Conectaţi alimentarea la circuitul integrat: pinul 7 la masă –
0V, pinul 14 la +5V.
ƒ Conectaţi pe intrările celor 4 porţi potenţiale de: 0V -0
logic, +5V-1 logic, cu ajutorul comutatoarelor A şi B
(comutator deschis-0V, comutator închis -+5V).
ƒ Verificaţi starea ieşirii (LED aprins-1 logic; LED stins -0
logic) pentru fiecare combinaţie de potenţiale aplicată
intrărilor.
ƒ Întocmiţi tabelul de adevăr pentru fiecare poartă a
integratului.
ƒ Precizaţi tipul porţilor conform tabelului de adevăr
întocmit anterior.

POARTA SAU-NU (NOR)



• Circuit integrat SN74LS02
• Sursă de c.c. de 5V
• 1 tranzistor BC182
• 1 rezistor cu R=330Ω
• 1 rezistor cu R=10kΩ
• 1 LED



Tabel de adevăr Simbol






Circuit integrat SN74LS02 cu 4 porţi SAU-NU(NOR) cu 2 intrări

Semnificaţie pini:
o 2,3 intrări; 1-ieşire
o 5,6 intrări; 4-ieşire
o 8,9 intrări; 10 ieşire
o 11,12 intrări; 13-ieşire


A B f
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
A

B
f
SN74LS02
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
48



I. Realizaţi montajul de mai jos:
















II. Alimentaţi montajul realizat astfel:
• Conectaţi alimentarea la circuitul integrat: pinul 7 la masă – 0V, pinul
14 la +5V.
• Conectaţi pe intrările celor 4 porţi potenţiale de: 0V -0 logic, +5V-1
logic, cu ajutorul comutatoarelor A şi B (comutator deschis-0V,
comutator închis -+5V).
• Verificaţi starea ieşirii (LED aprins-1 logic; LED stins -0 logic) pentru
fiecare combinaţie de potenţiale aplicată intrărilor.
• Întocmiţi tabelul de adevăr pentru fiecare poartă a integratului.
• Precizaţi tipul porţilor conform tabelului de adevăr întocmit anterior.

POARTA SI-NU (NAND)



• Circuit integrat SN74LS00
• Sursă de c.c. de 5V
• 1 tranzistor BC182
• 1 rezistor cu R=330Ω
• 1 rezistor cu R=10kΩ
• 1 LED


Desfăşurarea lucrării
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
A
B
10kΩ
330Ω
5V
SN74LS02
LED
BC182
Materiale necesare
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
49



Tabel de adevăr Simbol

A B f
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0


Circuit integrat SN74LS00 cu 4 porţi ŞI-NU(NAND) cu 2 intrări

Semnificaţie pini:
o 1,2 intrări; 3-ieşire
o 4,5 intrări; 6-ieşire
o 9,10 intrări; 8 ieşire
o 12,13 intrări; 11-ieşire






I. Realizaţi montajul de mai jos:


















Cunoştinţe teoretice necesare
A

B
f
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
SN74LS00
Desfăşurarea lucrării
5V
14 13 12 11 10 9 8
1 2 3 4 5 6 7
+5V
0V
A
B
10kΩ
330Ω
LED
SN74LS00
BC182
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
50
II. Alimentaţi montajul realizat astfel:
• Conectaţi alimentarea la circuitul integrat: pinul 7 la masă – 0V, pinul
14 la +5V.
• Conectaţi pe intrările celor 4 porţi potenţiale de: 0V -0 logic, +5V-1
logic, cu ajutorul comutatoarelor A şi B (comutator deschis-0V,
comutator închis -+5V).
• Verificaţi starea ieşirii (LED aprins-1 logic; LED stins -0 logic)
pentru fiecare combinaţie de potenţiale aplicată intrărilor.
• Intocmiţi tabelul de adevăr pentru fiecare poartă a integratului.
• Precizaţi tipul porţilor conform tabelului de adevăr întocmit anterior.
III Întocmiţi referatul lucrării care trebuie să conţină:
Tabelele de adevăr pentru cele 4 porţi ale circuitelor integrate verificate
anterior;
Simbolurile porţilor logice pentru cele 4 montaje verificate;





























CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
51
FIŞĂ DE LUCRU 5
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 5
DECODIFICATOARE




• Platformă experimentală: Decodificator BCD-zecimal CDB 442E;
• Sursă stabilizată 5V cc;
• Voltmetre de cc;
• Cordoane de legătură



Decodificatorul reprezintă un circuit logic combinaţional-CLC, cu n intrări şi un
număr de 2
n
ieşiri. Dacă la intrările decodificatorului se aplică o anumită
combinaţie logică, numai una dintre ieşiri este activată.















Decodificatorul binar-zecimal realizează conversia numărului de la intrare,
prezentat în cod binar, în echivalentul zecimal. El are un număr de 4 intrări şi 10
ieşiri.



I. Realizaţi montajul de mai jos, fără alimentare:



Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
Desfăşurarea lucrării
2
n
ieşiri
E
1
E
2
E
2
n
n intrǎri
DECODIFICATOR
A
1
A
2
A
n
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
52

















PLATFORMĂ
EXPERIMENTALĂ



















II. Alimentaţi montajul realizat, astfel:
Conectaţi alimentarea,reglaţi sursa la 5Vcc şi treceţi circuitul pe poziţia zero
(binar şi zecimal) punînd butoanele b
1
, b
2,
b
3
, b
4
pe poziţia deschis (butoanele
corespund intrărilor D, C, B, A, aceasta fiind ordinea corectă în sistem binar).
Pentru a aplica la intrări semnale logice 1,se pun butoanele pe poziţia închis.

1 2 3 4 5 6 7 8
16 15 14 13 12 11 10 9
b
1
b
2 b
3
b
4
1kΩ
PL6V2Z
Vcc A B C D
CDB 442 E
GND
1
3
2

11 12 9 10 7 8 6 5
+
_
Sursǎ
stabilizatǎ
5V cc
11

4
12 9 10 7 8 6
1

3

2

5
V V V V V
+ + + + +
_
V
+
_ _ _
_ _
PLATFORMĂ
EXPERIMENTALĂ
+
V
V
V
+
+
+
_
_
_
V
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
53
III Măsuraţi valoarea tensiunii la ieşiri cu ajutorul voltmetrelor. La ieşire,
semnalul logic 1 corespunde unei tensiuni de 3-5V, iar semnalul logic 0 corespunde
unei tensiuni de 0V.
Pe baza rezultatelor obţinute completaţi tabelul de de funcţionare urmǎtor:


INTRARI
D C B A
BORNE DE IESIRE
b
1
b
2
b
3
b
4

1 2 5 6 7 8 9 10 11 12



































CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
54
"
Aplicaţia 12

Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos:
1. Decodificatorul reprezintă un circuit ............ combinaţional-CLC, cu n........... şi un
număr de ........

ieşiri.
2. Dacă la ......... decodificatorului se aplică o anumită combinaţie logică este ............
numai una dintre ieşiri.
3. Decodificatorul binar-zecimal realizează ...................... numărului de la intrare,
prezentat în cod ................., în echivalentul zecimal.

Aplicaţia 13
Se consideră tabelul de mai jos corespunzător funcţionării unui decodificator
binar zecimal cu 4 intrări şi 10 ieşiri.
Completaţi spaţiile goale din tabel cu valorile 0 sau 1 asociate intrărilor sau ieşirilor
decodificatorului.


INTRARI IESIRI
3
2
2
2
1
2
0
2
A B C D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0 0 0 1 0
0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1











CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
55
FIŞĂ DE LUCRU 6
LUCRARE DE LABORATOR Nr. 6
MULTIPLEXOARE




• Platformă experimentală: Multiplexor CI 74LS153
• Sursă stabilizată 5V cc;
• 1 tranzistor BC182;
• 1 rezistor cu R=330Ω;
• 1 rezistor cu R=10kΩ;
• 1LED.



Multiplexorul este un circuit logic care permite transmiterea datelor de la un
număr mai mare de intrări la o singură ieşire. Multiplexorul digital se utilizează în
telecomunicaţii pentru transmiterea unui număr mare de semnale digitale pe o
singură linie. Există două tipuri de intrări: intrări de date şi intrări de selecţie.
Pentru o combinaţie logică aplicată intrărilor de selecţie se transferă la ieşire
informaţia logică ce se găseşte pe una din intrări.



I. Realizaţi montajul de mai jos, fără alimentare:

















Materiale necesare
Cunoştinţe teoretice necesare
Desfăşurarea lucrării
+5V
LED
5V
330Ω
BC182
10kΩ
74LS153
A


B
7
0ut
STROBE
C
0


C
1



C
2


C
3
MUX
15
1
6
5
4
3
14
2
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
56

CI 74LS153 are 2 multiplexoare cu: 4 IN de date-C
0,
C
1,
C
2,
C
3
, 2 IN DE
ADRESĂ-A,B, 1 IN de validare-STROBE şi 1 IESIRE-out.
Pentru funcţionarea circuitului este necesar ca semnalul de validare să fie 0 logic şi
în acest caz, la ieşire, se transmite semnalul de la intrarea selectată.

II. Alimentaţi montajul realizat, astfel:
• Conectaţi alimentarea la circuitul integrat: pinul 7 la masă – 0V şi
pinul 15 la +5V.
• Conectaţi pe intrările A şi B potenţiale de: 0V -0 logic, +5V-1 logic,
cu ajutorul comutatoarelor (comutator deschis-0V, comutator închis
-+5V).
• Conectaţi pe intrarea STROBE potenţialul 0V cu ajutorul
comutatorului asociat.
• Verificaţi starea ieşirii (LED aprins-1 logic; LED stins -0 logic)
pentru fiecare combinaţie de potenţiale aplicată intrărilor.
• Întocmiţi tabelul de adevăr de mai jos corespunzător funcţionării
multiplexorului.

INTRĂRI DATE IEŞIRE
A B
OUT
0 0

0 1

1 0

1 1




















CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
57







Sursǎ de alimentare stabilizatǎ



Cum veţi lucra? Cât veţi lucra? De unde vă veţi informa?


























MOD DE LUCRU
• individual
• pe grupe
TIMP DE LUCRU
Şase
săptămâni
SURSE DE
INFORMARE
surse reale: alimentatoare de cc din
dotarea laboratorului
surse virtuale: soft educaţional, internet
surse mass-media
literatura tehnică de specialitate
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
58






SURSĂ DE ALIMENTARE STABILIZATĂ





Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind:
Schema electrică a unei surse de alimentare stabilizată;
Componente electrice şi electronice ale modulelor sursei;
Tehnologii de realizare a montajelor cu componente electronice;
Măsurarea mărimilor electrice;
Vizualizarea semnalelor electrice;
Reprezentarea grafică a variaţiei unor mărimi electrice.





După ce veţi fi dobândit cunoştinţele teoretice necesare, veţi observa şi studia
surse de alimentare aflate în dotarea laboratorului sau atelierului, după următorul
plan:
Identificarea surselor de alimentare din dotare;
Precizarea tipului constructiv al sursei de alimentare;
Explicarea modului de funcţionare al sursei de alimentare;
Interpretarea schemei electrice în vederea realizării sursei;
Stabilirea materialelor necesare realizării practice;
Stabilirea sculelor, aparatelor şi dispozitivelor necesare;
Realizarea practică a sursei de alimentare;
Realizarea montajului de verificare a sursei realizate;
Vizualizarea semnalelor la ieşirea fiecărui bloc component;
Reprezentarea grafică a semnalelor vizualizate;
Măsurarea parametrilor semnalului obţinut la ieşirea fiecărui bloc
component;




INFORMAŢII
TEORETICE
PLANUL DE LUCRU
SUCCES ÎN REALIZAREA
PROIECTULUI
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
59





Unitatea de competenţă: Circuite electronice

Competenţa 1: Identifică tipuri de circuite electronice
Competenţa 2: Evaluează performanţele circuitelor electronice




FIŞĂ DE LUCRU 1
Referatul lucrării:
Graficele (unul sub altul) pentru tensiunile vizualizate la punctul III.














Răspunsurile la întrebǎrile de la punctul IV.

o Rolul elementului D
1
în funcţionarea sursei este de a redresa
tensiunea la ieşirea transformatorului (redresare monoalternanţǎ).
o După realizarea conexiunii forma semnalului se modificǎ prin
suprimarea alternanţei negative. După realizarea conexiunii 1-2 şi
6-7 tensiunea devine pulsatorie (alternanţa negativǎ devine
pozitivǎ); în acest caz redresarea este de tip dublǎ alternanţǎ.
o Pentru netezirea pulsaţiilor tensiunii de la ieşirea redresorului s-a
folosit un condensator electrolitic-C.

Aplicaţia 2
Elementele nemarcate sunt: 1. Element redresor..........
2. Filtru de netezire...........


t
t
U
2
dubla alternanţǎ
t
U
1

t
U
3
dublǎ alternanţǎ
t
U
3
monoalternanţǎ
U
2

monoalternanţǎ
t
U
1

SOLUŢII
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
60
Aplicaţia 3
1. curent alternativ, curent continuu
2. curent alternativ, curent alternativ
3. unilateral
4. netezi, bobine, condensatoare

FIŞĂ DE LUCRU 2
Răspunsurile la întrebări:
o Amplificarea scade cînd tensiunea de alimentare scade;
o Amplificarea în c.c.este de ordinul unitǎţilor;
o Amplificarea în c.a. este de ordinul zecilor.

Aplicaţia 4
1. cuadripoli, putere

Aplicaţia 5
1. 1-b; 2-a;3-c.

Aplicaţia 6







Aplicaţia 7
1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – b.

FIŞĂ DE LUCRU 3
Oscilogramele obţinute la punctele a,b şi c.


















a.După natura semnalului cu preponderenţă amplificat
b. Dupǎ banda de frecvenţǎ
c. Dupǎ lǎţimea benzii de frecvenţǎ
U
M
t
U
MA
t
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
61






Aplicaţia 8

a. A b. F

Aplicaţia 9
Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos:
1. elemente; tranzistoare; modulatoare.
2. amplitudini; modulator.
3. demodularea; demodulatoare.

Aplicaţia 10
Sursa de semnale; emiţǎtor; modulator; mediu de transmisie; demodulator; receptor.

Aplicaţia 11
a – amplitudine, se mǎsoarǎ în volţi-V;
f – frecvenţǎ, se mǎsoarǎ în herţi- Hz.

FIŞĂ DE LUCRU 5

INTRARI
D C B A
BORNE DE IESIRE
b
1
b
2
b
3
b
4

1 2 5 6 7 8 9 10 11 12
0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1
0 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1
0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1
0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1
0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1
0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1

Aplicaţia 12

1. logic; intrǎri; 2
n
.
2. intrările; activatǎ.
3. conversia; binar.


t
U
M

demodulat
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
62
Aplicaţia 13


INTRARI IESIRI
3
2
2
2
1
2
0
2
A B C D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

FIŞĂ DE LUCRU 6


INTRARI DE DATE IESIRE
A B
OUT
0 0 0
0 1 1
1 0 0
1 1 1





Modulul Circuite electronice este un ansamblu care poate fi parcurs independent
oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care elevii le pot verifica în diferite faze
ale însuşirii lor.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului
instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul
de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea practică şi laboratorul tehnologic se vor desfăşura în spaţii special amenajate,
dotate corespunzător, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) se
recomandă utilizarea următoarelor metode:
• probe orale: întrebări cu răspuns scurt, prezentare orală sub forma unei
adresări sau unei opinii, exerciţii de citire a documentaţiei tehnice, studii de
caz;
• probe practice: identificarea tipurilor de circuite electronice, evaluarea
parametrilor specifici unui sistem electronic, conectarea în echipamente/
instalaţii a circuitelor electronice şi verificarea funcţionalităţii acestora;


SUGESTII METODOLOGICE
CIRCUITE ELECTRONICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3
63











Următoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la
îndeplinirea exerciţiilor din cadrul modulului Circuite electronice, dar
se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de
studiu şi o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea
informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de
competenţă.

1. Robe, M., (coord.), (2000), Componente şi circuite electronice – Sinteze
pentru examenul naţional de bacalaureat, Editura Economicǎ, Bucureşti.

2. Airinei, Gh., (1980), Echipamente electronice pentru telecomunicaţii – Manual
pentru licee industriale, Editura Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureşti.

3. Trifu, A., Electronicǎ digitalǎ – Manual pentru şcoalǎ profesionalǎ anul II,
Editura Economicǎ, Bucureşti.

4. Miroiu, C., Olaru, V., (1983), Lucrǎri Practice de Componente şi circuite
electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

5. Chivu, A., Cosma, D., (2005), Electronicǎ analogicǎ, electronicǎ digitalǎ –
Lucrǎri practice, Editura Arves, Bucureşti.




PROFIL TEHNIC
1


MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Programul PHARE TVET RO 2003/005-551.01.02


AUXI LI AR CURRI CULAR
CLASA a XII-a

PROFILUL: TEHNIC
NIVELUL: 3
MODULUL: DETECTAREA DEFECTELOR























2006
eroarea relativa reala :

ε

PROFIL TEHNIC
2





AUTOR:

PROF. CARMEN ARDELEANU
Colegiul Tehnic de Comunicaţii Nicolae Vasilescu Karpen – Bacău




CONSULTANŢĂ:

Angela Popescu – Expert CNDIPT
Remus Cazacu – Expert, Colegiul Tehnic de Comunicaţii
Nicolae Vasilescu Karpen – Bacău


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
3
FOARTE IMPORTANT !

VĂ RUGĂM SĂ CITIŢI CU ATENŢIE ATÂT GHIDUL, CÂT ŞI MATERIALELE DE
REFERINŢĂ ÎNAINTE DE A COMPLETA SECŢIUNILE!






Pag.
Introducere…………………………………………………………….…….… 4
Modulul II: Detectarea defectelor …………………….…………………… 5
Unităţi de competenţă………………………………………………………. 5
Obiective………………………………………………………………………. 7
Materiale de referinţă, Folii, Fişe conspect ……………………………. 8
Activităţi pentru elevi, fişa de descriere a activităţii, fişe de lucru,
fişe de evaluare, teste de autoevaluare….……………………………….
40
Soluţii şi sfaturi metodologice……………………..……………………… 84
Bibliografie……………………………………………………….…………… 121

























MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
4





Acest ghid îşi propune să orienteze, să instruiască, şi să modeleze cadrul
didactic care călăuzeşte paşii elevilor în domeniul detectării defectelor, în
problematica variată şi complexă a tehnologiei în depistare a tipurilor de deranjamente,
a metodelor de localizare şi înlăturare a acestora. În acelaşi timp, are şi menirea de a-l
sprijini în activitatea de proiectare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţământ,
cu scopul de a-i conduce pe elevi la rezultate cât mai bune.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardele de Pregătire
Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este
necesară validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a
probelor de evaluare cuprinse în SPP.
Această lucrare nu conţine soluţii pentru toate domeniile şi calificările
cuprinse în nomenclator, ci se vrea să reprezinte o variantă care să-l conducă pe
profesor la o evaluare cât mai exactă a competenţelor profesionale ale elevilor.
Activităţile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de performanţă
în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională şi în
Curriculum. Activităţile din ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din
unităţile de competenţă prin probele de evaluare ce sunt prevăzute în standarde.
Acest ghid are la bază curriculumul pentru liceu tehnologic, ruta progresivă,
nivelul 3 de calificare, clasa a XII-a şi clasa a XIII-a, domeniile de pregătire:

• Tehnician electronist
• Tehnician în instalaţii electrice
• Tehnician de telecomunicaţii
• Tehnician mecatronist
• Tehnician operator telematică
• Tehnician proiectant CAD
• Tehnician operator tehnică de calcul
• Tehnician electrotehnist
• Tehnician automatizări
• Tehnician operator telematică
• Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii
• Tehnician prelucrări mecanice
• Tehnician electromecanic
• Tehnician transporturi

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
5






Competenţa 23.1 – Selectează metode de control al semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice.
Competenţa 23.2 – Depistează defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Competenţa 23.3 - Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.



Unităţi de
competenţă
Competenţe Conţinuturi tematice


















23
Detectarea
defectelor







23.1 Selectează
metode de control al
semifabricatelor,
pieselor, sistemelor
tehnice

• Metode de control:
- vizual (pentru defecte macroscopice)
- cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru
determinarea uzurilor, durităţii, fisurilor
microscopice, răsucirilor)
- cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru
determinarea uzurii roţilor dinţate, rulmenţilor, a
elasticităţii arcurilor, segmenţilor)
- defectoscopic nedistructiv (cu lichide
penetrante, cu radiaţii Gamma, ultrasonic,
magnetic, cu aparate de măsură electrice)

• Mijloace si aparate de măsură şi control:
lupă, şubler, comparator, micrometru, ruletă,
calibre, microscop metalografic, lichide
penetrante, surse de radiaţii, contoare pentru
radiaţii, pulberi magnetice, megohmetru,
termometre, pirometre, manometre

• Defecte:
- defecte macroscopice: abateri
dimensionale şi de formă, de suprafaţă
- defecte microscopice: de structură internă,
incluziuni metalice şi nemetalice, pori, fisuri,
segregaţii
- defecte de funcţionare.





MODULUL:
DETECTAREA DEFECTELOR
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
6








23.2 Depistează
defectele
semifabricatelor,
pieselor, sistemelor
tehnice.













23.3 Efectuează
controlul
semifabricatelor,
pieselor, sistemelor
tehnice.



• Cauze:
- abateri de la tehnologiile de elaborare a
materialelor
- abateri de la tehnologiile de fabricaţie
- exploatare necorespunzătoare a sistemelor
tehnice


• Metode de control:
- nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu
lichide penetrante, cu radiaţii Gamma,
ultrasonic, magnetic, cu aparate de măsură
electrice)

• Norme de sănătate şi Securitate a muncii:
utilizarea echipamentului de protecţie
adecvat metodei de lucru, verificarea
integrităţii şi funcţionării mijloacelor şi
aparatelor utilizate, respectarea normelor de
lucru

• Evaluarea controlului: compararea cu
normele şi standardele în vigoare, cu fişele
tehnologice

• Rezultatele controlului:
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzător
calitativ / remediabil / rebut




Igiena şi
securitatea
muncii

Aplică legislaţia şi
reglementările privind
securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor.
¾ Reguli specifice de protecţia muncii, de
sănătate la locul de muncă şi prevenirea şi
stingerea incendiilor la executarea lucrărilor
de întreţinere a liniilor de cabluri.
Lucrul în
echipă
Identifică sarcinile şi
resursele necesare pentru
atingerea obiectivelor.
Îşi asumă rolurile care îi revin
în echipă.
Colaborează cu membrii
echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor.
¾ Colaborarea cu membrii unei echipe,
asumarea rolului, identificarea sarcinilor
şi resurselor la executarea lucrărilor de
întreţinere a cablurilor de comunicaţii.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
7
23
DETECTAREA DEFECTELOR

OBIECTIVE

Competenţa 23.1 – Selectează metode de control al semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice
Competenţa 23.2 – Depistează defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Competenţa 23.3 - Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.


După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili să:

Selectaţi metodele adecvate de control.
Alegeţi mijloacele şi aparatele de măsură şi control corespunzătoare metodelor
de control.
Constataţi defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Analizaţi cauzele producerii defectelor semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Utilizaţi metodele de testare nedistructivă respectând normele de sănătatea şi
securitatea muncii.
Evaluaţi rezultatele controlului.













MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
8








1. FI ŞA CONSPECT NR. 1


SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO

Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de
televiziune care operează în buclă închisă. Faţă de televiziunea publică care este
disponibilă oricărui individ care are un receptor TV, imaginile obţinute de sistemul de
supraveghere video sunt disponibile numai acelora conectaţi în buclă ce au drepturi de
acces. Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost utilizat în 1950 şi de atunci a
devenit un element esenţial în orice sistem de securitate profesional.

În cele mai multe instalaţii bucla este o legătura fizică, un cablu purtător de imagini produse
de camera şi înregistrate / vizualizate pe un monitor de supraveghere.
Cu foarte puţine excepţii, imaginile sunt transmise sub forma de semnal video numit
compozit (deoarece este compus) pe o impedanţă de 75 de ohm şi având o valoare de 1
Vvv (vârf la vârf).

În afara sistemelor de protecţia proprietăţii şi a celor de control al aplicaţiilor, sistemele de
supraveghere video mai oferă avantaje şi în alte zone cum ar fi:
- Asistarea autorităţilor poliţieneşti în monitorizarea traficului şi implementarea unor reacţii
prompte în caz de urgente.
- Asistarea managerilor din industrie în monitorizarea fluxurilor tehnologice, identificarea
strangulărilor în producţie şi luarea rapidă a măsurilor corective.
- Monitorizarea mediilor ostile care nu sunt accesibile oamenilor, de exemplu reactoare
nucleare, furnale, etc.






MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
9
2. FI ŞA CONSPECT NR. 2


UTI LI TATEA SI STEMELOR DE SUPRAVEGHERE

Cele mai cunoscute aplicaţii ale sistemelor de supraveghere video CCTV sunt:
- Controlul traficului;
- Verificarea alarmelor;
- Controlul mulţimilor;
- Evaluarea în cazul asigurărilor;
- Supravegherea accesului în zone restricţionate;
- Controlul angajaţilor;
- Supravegherea parcărilor;
- Supravegherea magazinelor;
- Controlul procesului industrial;
- Supravegherea laboratoarelor.

BENEFI CI I LE SI STEMELOR DE SUPRAVEGHERE VI DEO

Sistemele de supraveghere video oferă o eficienţă sporită şi o detecţie mai rapidă a
problemelor.
Ca rezultat, sistemele CCTV oferă o serie de avantaje precum:
- reducerea costurilor privind securitatea;
- răspuns mai rapid în situaţii de criză;
- identificarea mai uşoară a suspecţilor;
- un sentiment de siguranţa sporit;
- simplitatea şi fiabilitate;
- un control mai bun din partea personalului de conducere al companiilor faţă de
proprii angajaţi.

COMPONENTELE DE BAZĂ ALE UNUI SI STEM DE SUPRAVEGHERE VI DEO
CCTV:

- Camere de supraveghere video: Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse, Domuri
- Obiective: 1/3" 1/4"
- Lentile: Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris
- Posibilităţi de alimentare: Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc
Monitoare, Sisteme de înregistrare (Servere cu placi de captura, DVR-uri
stand alone) = 240VAC, 12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc.
- Monitoare: ( 9"-60"); Monocrom, Color, înaltă rezoluţie (peste 400 TVL la color),
medie rezoluţie
- Multiplexoare = Intrări a mai multe camere TV, ieşire 1-2 monitoare şi 1 ieşire
video înregistrator
- Comutatoare video = Comută de la o cameră la alta.
- Transmisie video = Tip de cablu folosit, distanţa ce trebuie parcursă, etc.
- Detecţie video de mişcare = detectează mişcarea în cadru pe baza unui impărţiri
a ecranului în puncte de detecţie.
- Carcase pentru camere de supraveghere = Protecţia la umezeală, îngheţ
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
10

3. FI ŞA CONSPECT NR. 3


CONFI GURAREA SI STEMULUI

a. Unde este montat sistemul: în interior, în exterior, combinat ?
b. Unde sunt localizate camerele de supraveghere video: holuri, camere, parcări? . Ce fel
de cadre se văd: unghiuri largi, normale (aprox 40º) sau variabile
apropiat/depărtat.
c. Ce surse de alimentare se utilizează ? 240, 24 sau 12 Vca
d. Numărul total al camerelor de supraveghere video ?
e. Se utilizează sisteme de mişcare stânga-dreapta (panoramare - Pan ), sus-jos
(înclinare - Tilt), apropiere (zoom) a camerelor de supraveghere video?
f. În interior ( dacă e cazul) mecanismul de mişcare este intens folosit ?
g. În exterior (dacă e cazul) mecanismul de mişcare suportă sarcini suplimentare
(strat de zăpada, vânturi extreme, etc.) ?
h. Suporţii de montare a camerelor de supraveghere video sunt pentru: perete, tavan
sau parapet ?
i. Sistemele de control al mecanismelor Pan & Tilt şi Zoom sunt automate (camera are
nişte căi de mişcare presetate pe care le urmează) sau manuale (un operator foloseşte
aceste funcţii pentru a monitoriza perimetrul)?.
j. Monitoarele sunt de :14",15", 17", 21”; ?
k. Ce metodă de înregistrare se utilizează - calculator cu placă de captură, server
preconfigurat de supraveghere video sau înregistrator digital?
l. Ce mediu de transmisie este utilizat - cabluri: Coaxiale, Torsadate, Fibră optică ?


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
11

4. FI ŞA CONSPECT NR. 4

ANALOG SAU DI GI TAL ?

Până acum 1-2 ani marea majoritate a camerelor TVCI au fost analogice, producând
o imagine satisfăcătoare, la un preţ acceptabil. Introducerea camerelor digitale DSP
(digital signal processing) a mărit versatilitatea camerelor de securitate, mărind şi
calitatea imaginii color.
Camerele DSP se împart în două mari categorii :
1) Camere DSP standard, care oferă în general o imagine mai bună într-un spectru
de lumină mai larg decât omoloagele lor analogice şi la un preţ mai bun.
2) Camere DSP Premium, care, din punct de vedere funcţional, sunt mai
performante, permiţând montajul în sisteme mai complexe. Aceste camere includ -
intelligent BLC - compensarea automată, inteligentă a contraluminii, detecţia video a
mişcării, posibilitatea de control şi reglaj de la distanţă (aşa numitele camere cu OSD -
on screen display ).

FORMATUL CAMEREI CCTV / SENZORUL DE I MAGI NE

Senzorul de imagine CCD (Charge Coupled Device) este dispozitivul care transformă
lumina ce cade pe el în semnal electric, retransmis ulterior prin circuite specializate şi
reconvertit în imagini video de monitorul TV.
Practic, senzorul de imagine reprezintă "ochiul camerei TV".
Camerele TV utilizate în circuit închis sunt echipate în general cu senzori de imagine
proiectaţi pentru piaţa de consumatori pentru camcorder (există şi excepţii şi astea de
obicei sunt mai scumpe).
La origine, camerele CCD aveau senzorii de imagine de mărimea unui dreptunghi cu
diagonala de ½ inch, dar tendinţa de miniaturizare a condus la dezvoltarea senzorilor
de 1/3 inch şi mai nou chiar de ¼ inch.
Senzorii de ½" au o sensibilitate şi o rezoluţie mai mare, datorate simplului fapt că
senzorii CCD, fiind mai mari, pot capta mai multă lumină.
Piaţa camerelor de 1/3" s-a dezvoltat puternic în ultimii ani cu performanţe din ce în
ce mai apropiate de cele ale fraţilor mai mari (şi mai scumpi).
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
12

5. FI ŞA CONSPECT NR. 5


CAMERE CU OSD


În mod obişnuit reglajul camerelor TV se făcea cu ajutorul unor comutatoare (Dip -
Switch) şi a mai multor aparate specializate pentru reglajul acestora.

Deoarece noile camere apăreau cu din ce în ce mai multe posibilităţi de reglaj, a
devenit practic imposibil utilizarea metodei tradiţionale cu comutatoare. Ar fi trebuit să
fie din ce în ce mai multe. De aceea s-a apelat la o metodă "clasică", utilizată în
computere şi anume meniurile de instrucţiuni.

În acest fel, instalatorul poate selecta pe meniurile, care apar pe monitor, toate
posibilităţile de ajustaj pe care le doreşte să le modifice în vederea optimizării imaginii
camerei TV.

Dacă la început acest tip de reglaj se făcea local, cu ajutorul unui monitor de service
şi a unor butoane montate pe camera TV, acum au apărut camerele TV cu reglaj de la
distanţă:
¾ cu ajutorul unor cabluri suplimentare, formând o reţea proprie cu protocoale de
tip RS 485;
¾ direct, prin cablu coaxial.

De obicei, la cablul coaxial se cuplează un convertor de date - cutie de comandă -
care permite transformarea semnalului provenit de la computer pe interfaţa RS 232/C,
într-un semnal transmis pe cablu coaxial. Aceste semnale de reglaj sunt decodificate în
camera TV aflată la distanţă.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
13
6. FIŞA CONSPECT NR. 6


MULTI PLEXOARE

Până în anii 1980, utilizatorii de sisteme multi-cameră care aveau nevoie să
înregistreze imaginile trebuia să plătească un cost destul de mare pentru a-şi satisface
acest "moft". Câte un înregistrator video de fiecare cameră TV. Acest lucru conducea la
costuri enorme şi o gestiune a benzilor extrem de greoaie.
Dezvoltarea aparatelor Video Time Lapse recorder şi a video multiplexoarelor a
permis înregistrarea simultană pe aceeaşi bandă a mai multor camere TV - tipic 16. Mai
mult, toate aceste camere puteau fi vizualizate simultan pe acelaşi monitor - ceea ce
reducea substanţial costurile înglobate în monitoarele TV şi marea eficienţă a
operatorului care nu mai trebuia să "alerge" cu privirea pe un perete de monitoare.
Video-multiplexoarele au revoluţionat piaţa de televiziune cu circuit închis şi au făcut
ca din ce în ce mai mulţi să-şi poată permite luxul achiziţionării unor astfel de sisteme.
Camerele TV nu produc imagini într-un flux continuu, ci, de fapt, produc fotografii cu
o viteză foarte mare (25 de imagini pe secundă). În fapt, şi aceste imagini complete sunt
formate din 2 imagini incomplete. Acestea din urmă se numesc câmpuri şi sunt în
număr de 50 într-o secundă.
Un multiplexor acţionează ca un comutator video foarte rapid, preluând un număr
predefinit de cadre (sau chiar câmpuri) de la fiecare cameră în parte, transmiţându-le
către monitor sau înregistrator.
Din cauza preluării parţiale a cadrelor de la o cameră, imaginea nu va fi chiar
continuă cum se vede acasă la televizor, ci va fi un pic sacadată. Spre exemplu, în loc
să vedeţi pe monitor un om care merge normal pe o stradă, veţi vedea un om care
"sare" în diferite puncte de pe monitor. În fapt, sunt poziţiile în care a fost surprins de
sistemul TV. Acest lucru ar părea desigur deranjant dacă aţi vedea, acasă, relaxat, un
film artistic.











MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
14
7. FI ŞA CONSPECT NR. 7

TI PURI DE MULTI PLEXOARE

1. MULTI PLEXOARE SI MPLEX

Maşinile simplex operează doar într-unul din regimurile de înregistrare, redare sau
vizualizare multi-imagine (vizualizarea simultană a mai multor imagini pe ecran). Veţi
putea constata, de exemplu, că nu veţi putea înregistra toate camerele şi în acelaşi timp
să le vedeţi în regim multi-imagine pe ecranul monitorului. În cazul în care alegeţi să
înregistraţi simultan toate camerele pe monitor veţi putea vizualiza doar câte o cameră
la un moment dat. Dacă veţi dori să vedeţi imagini în timp real în regim multi-imagine,
nu veţi putea în schimb să înregistraţi toate camerele TV "simultan". Asta pentru că
aceste multiplexoare nu au decât o singură placă procesoare încorporată. Evident,
aceste aparate sunt mai ieftine - câteodată chiar la jumătate de preţ. Multiplexoarele
simplex sunt utilizate în general în sisteme unde prezenţa omului nu este necesară şi
unde se mizează mai mult pe înregistrarea video, în cazul unor evenimente.

2. MULTI PLEXOARE DUPLEX

Cele mai utilizate multiplexoare în securitate sunt cele de tip duplex. Aceste maşini
înregistrează continuu informaţia în acelaşi timp în care operatorul vizualizează în regim
multi-imagine zonele de securitate. Sunt mai scumpe şi încorporează 2 plăci digitale.

3. MULTI PLEXOARE TRI PLEX

Sunt cazuri în care înregistrarea şi vizualizarea în timp real a evenimentelor nu poate
fi oprită pentru a permite revederea imaginilor înregistrate. În aceste condiţii, se va
putea utiliza un înregistrator suplimentar care, cuplat şi el la multiplexorul triplex, va
permite operatorului:
¾ să vadă imaginile înregistrate pe care le doreşte;
¾ să supravegheze şi zonele de securitate în timp real;
¾ să înregistreze şi celălalt înregistrator.



Toate aceste acţiuni au loc simultan. Acest lucru se poate face doar cu multiplexoare
triplex, care încorporează, de această dată, 3 plăci digitale.



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
15
8. FI ŞA CONSPECT NR. 8

ALTE CARACTERI STI CI GENERALE ALE MULTI PLEXOARELOR; DETECŢI A ACTI VI TĂŢI I

Nu este totul să poţi înregistra imaginea şi să aduni informaţia. Trebuie să fii capabil
şi să o poţi gestiona, filtra şi să extragi foloase din ea. S-a constat că, în cele mai multe
cazuri, se înregistrează o uriaşă cantitate de informaţie inutilă. Acest lucru mănâncă
mulţi bani şi creează serioase dificultăţi în recuperarea şi gestiunea informaţiei utile. De
aceea, s-a pus problema găsirii unor soluţii care să permită filtrarea şi selectarea
informaţiei utile.
Anume, atunci când se întâmplă cu adevărat ceva. Acum dacă acest "ceva" este
relevant din punct de vedere al securităţii… este o altă poveste. Oricum, se elimină
înregistrarea momentelor în care chiar nu se întâmplă nimic. Este un uriaş pas înainte.
De aceea, multiplexoarele de generaţie mai nouă au posibilitatea de analiză a
conţinutului imaginii captate de la fiecare cameră TV. Multiplexorul "alege" scenele în
care există activitate sau s-a schimbat ceva în cadru. De exemplu cineva a început să
se mişte.
Detectarea activităţii va conduce automat la o priorizare a camerelor TV, care vor fi
înregistrate şi la frecvenţa cadrelor preluate de la aceste camere (evident frecvenţa va fi
mai mare).
De exemplu, dacă la camera 3 apare o activitate, multiplexorul poate fi programat să
„înregistreze” camera 3 mult mai des şi pe o perioadă mai mare de timp (predefinită).
Astfel, dacă într-o secvenţă obişnuită de înregistrare aveţi următoarea ordine: camera 1,
2, 3, 4, 5,.. cu o comutare de la o cameră la alta în intervale de timp egale, la apariţia
unei activităţi pe scena camerei 3 multiplexorul ar putea înregistra: 3,1,3,2,3,4,3,5,3 .. în
acest caz sistemul se concentrează, practic, pe zonele relevante din punct de vedere al
informaţiei.

GESTI ONAREA ALARMELOR
Cele mai multe tipuri de multiplexoare acceptă intrări de alarmare de la alte
echipamente, în principiu de la orice tip de detector utilizat în securitate sau incendiu
(contacte de uşi, detectoare de prezenţă, de fum, staţii manuale de incendiu etc.). La
declanşarea unui astfel de senzor, camera TV corespunzătoare va intra şi ea "în
alarmă", iar multiplexorul o va favoriza în transmiterea de informaţie video către
videoînregistrator.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
16

9. FI ŞA CONSPECT NR. 9

TELEMETRI E Î NCORPORATĂ

Şi ca şi cum cele descrise mai sus n-ar fi de ajuns ca să facă din multiplexoare nişte
unelte performante, fabricanţii de astfel de aparate s-au gândit să mai introducă o
facilitate: şi anume să poată controla printr-o tastatură ataşată, sau chiar de la
butoanele aparatului, mişcarea camerelor TV pe orizontală şi verticală, precum şi să
trimită comenzi obiectivelor cu distanţa focală variabilă automată (zoom).
Mai nou, chiar mişcarea dom-urilor de mare viteză poate fi controlată direct din
multiplexor, eliminând în acest fel aparatura suplimentară telemetrică de control mişcare
camere TV.

MONOCROM SAU COLOR ?

Este culoarea un moft? Bineînţeles că nu! În definitiv, culoarea face parte din mediul
natural în care trăim. Pe lângă formă, culoarea este o componentă importantă a
informaţiei vizuale pe baza căreia creierul nostru ia decizii.
Oamenii reţin mai uşor imaginile color.
Camerele TV color aduc o informaţie suplimentară valoroasă. Şi totuşi, camerele TV
color clasice (sensor CMOS) au un oarecare dezavantaj (care a început să dispară cu
noile tehnologii): sunt mai puţin sensibile. Cu alte cuvinte au nevoie de mai multă lumină
decât cele monocrom pentru a produce o imagine utilizabilă. În plus, unele camere
monocrom pot oferi şi posibilitatea vizualizării în radiaţie infraroşu, opţiune folositoare
acolo unde amplasarea surselor suplimentare de iluminat nu este posibilă.














MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
17
10. FI ŞA CONSPECT NR. 10

Î NREGI STRATOARE ANALOGI CE; VI DEO- TI ME LAPSE RECORDERUL

Video-Recorder-ele industriale de securitate sunt proiectate şi construite să
înregistreze continuu, 24 h/ zi, 365 de zile/ an. Acest efort considerabil este susţinut de
soluţii mai bune în construcţia aparatului, soluţii negrevate de acele compromisuri care
se fac la aparatele comerciale la care design-ul şi preţul contează cel mai mult.
Aparatele comerciale sunt construite pentru o utilizare medie de 3-4 ore pe zi.
În plus, aparatele industriale sunt concepute să funcţioneze în medii mai dure, cu
praf, „duşmanul numărul 1”, care duce în cele mai multe cazuri la supraîncălziri. Chiar
dacă nici un fabricant nu recomandă utilizarea maşinii în condiţii grele, ei s-au gândit şi
la aceste posibilităţi.
Nu în ultimul rând, video-înregistratoarele industriale au caracteristici specifice pe
care cele comerciale nu le au: Sunt destinate să înregistreze pe o bandă de 180 de
minute cel puţin 24 de ore de activitate. Acest lucru este realizat prin rularea periodică a
benzii prin faţa capului de înregistrare - sacadată faţă de sistemul dumneavoastră de
acasă care rulează banda continuu. Practic aparatul industrial înregistrează nişte poze,
sau succesiuni de poze, la anumite intervale de timp. Cu cât dorim să înregistrăm mai
multe ore pe aceeaşi bandă, cu atât mai mult intervalele de timp în care aparatul
rulează banda prin faţa capului sunt mai mari.
Dacă operatorul ar dori să acopere evenimentul, ar putea opri aparatul şi chiar să
scoată banda sau s-o şteargă? Fals, aceste aparate sunt prevăzute şi cu elemente de
securitate, astfel încât persoanele abilitate să administreze sistemul de securitate să
poată interzice, prin parole, accesul operatorului la anumite facilitaţi de sistem. În aceste
condiţii de siguranţă, operatorul nu ar putea opri înregistrarea, indiferent pe ce buton ar
apăsa.

11. FI ŞA CONSPECT NR. 11

Î NREGI STRATOARE DI GI TALE

În principiu, înregistratoarele digitale sunt nişte multiplexoare ce au încorporat un
hard-disk, ca la un PC.
Aceste aparate au înlăturat în mare măsură neajunsurile unui VCR. Imaginile sunt de
înaltă calitate (în acest caz nemaiputând fi vorba de zgomot şi nici de degradarea
imaginilor). În plus, accesul la informaţie se face la fel de rapid ca şi cum aţi accesa un
fişier de pe computer. Alt avantaj este gestionarea informaţiei, care se face mult mai
uşor. Marea problemă este faptul că, deocamdată, memoria de computer este relativ
mai scumpă decât benzile video.
Marea bătălie se duce însă pe mai multe planuri, ceea ce le dă deja video
înregistratoarelor digitale sorţi clari de izbândă. Pe de-o parte, producătorii se
străduiesc să transforme imaginile în cantităţi de informaţie cât mai mici, păstrând totuşi
calitatea deosebită a imaginii digitale. Cele mai multe maşini utilizează compresia JPEG
care solicită suficientă cantitate de memorie. Alte firme producătoare au optat pentru
standardul Wavelet care este mai puţin "mâncător" de memorie şi permite stocarea mai
multor imagini pe HDD, alţii MPEG iar alţii au "inventat" chiar soluţii hibrid -
wavelet/MPEG.


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
18
12. FI ŞA CONSPECT NR. 12

FACI LI TĂŢI NOI

Spuneam ca video-înregistratoarele digitale sunt de fapt nişte multiplexoare cu hard-
disk încorporat. Asta înseamnă că la aceste maşini se vor regăsi cam toate
caracteristicile multiplexoarelor: detecţie activitate, gestionarea alarmelor, etc.
În plus, datorită noului concept de integrare, noile maşini vin cu posibilitatea de
cuplare în reţelele de calculatoare Ethernet. Transmisia informaţiei se face pe
protocoale standard, admise azi de lumea informaticii: TCP/IP.
Cuplarea în reţeaua Ethernet revoluţionează practica securităţii; imaginile pot fi
accesate chiar din biroul directorului de securitate, de pe propriul PC, fără a mai fi
nevoie de acea investiţie costisitoare în noi monitoare. În plus, din informaţia cercetată,
se pot extrage imaginile esenţiale - atât mici secvenţe de „film”, cât şi poze care se pot
ataşa la un e-mail şi transmite forţelor de ordine.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
19




13. FI ŞA CONSPECT NR. 13

COMPUNEREA ŞI CLASIFICAREA REŢELELOR URBANE DE CABLURI TELEFONICE

Reţeaua de cabluri telefonice, reprezintă totalitatea instalaţiilor subterane şi supraterane,
cu ajutorul cărora se stabilesc legături între abonaţii conectaţi în centralele telefonice dintr-o
localitate urbană.
Reţeaua urbană de cabluri telefonice se compune din:
• repartitor principal - care se află în clădirea centralei telefonice, constituind punctul de
plecare al reţelei de cabluri;
• subrepartitoare şi repartitoare stradale - care leagă două reţele de cabluri (reţeaua
principală cu reţeaua unei întreprinderi sau a unui quartal de blocuri);
• galeria de cabluri - încăpere specială din subsolul clădirii CTA, unde intră canalizaţia principală
cu cabluri ce sunt orientate spre repartitor;
• canalizaţie telefonică - ce cuprinde camerele de tragere, conducte principale cu 4 Be şi
conducte din PVC;
• cabluri principale (de alimentare) - constituie cablurile de plecare din repartitorul principal;
sunt, în general, de mare capacitate;
• cabluri de distribuţie - se ramifică din cablurile principale şi au pe ele instalate cutii terminale,
nişe sau cutii de distribuţie la care se conectează circuitele abonaţilor;
• cabluri de intercomunicaţie - destinate pentru legătura între centralele telefonice din acea
localitate;
• liniile de stâlpi - care servesc la suspendarea si susţinerea cablurilor telefonice;
• cutii terminale, nişe, cutii de distribuţie - care constituie puncte finale ale reţelei de cabluri.




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
20
14. FI ŞA CONSPECT NR. 14

CLASIFICAREA REŢELELOR DE CABLURI TELEFONICE URBANE SE POATE FACE DUPĂ
URMĂTOARELE CRITERII:

A. DUPĂ STRUCTURA REŢELEI:
• reţele
• reţele suple
• reţele semirigide
• reţele rigide
• reţele suple

B. DUPĂ MODUL DE INSTALARE:
• Reţele de cabluri aeriene (pe stâlpi şi ziduri). Aerian, cablurile se pot instala până la
capacitatea de 202 perechi inclusiv
• Reţele de cabluri subterane

C. DUPĂ TIPUL CONSTRUCTIV AL CABLULUI:
• Reţele de cabluri
• Reţele de cabluri
• Reţele de cabluri cu manta de PVC
• Cabluri cu manta de PVC
• Reţele de cabluri cu manta de polietilenă
• Cabluri autopurtate
• Cabluri cu manta de plumb sau aluminiu şi PVC
• Reţea de cabluri cu fibră optică Cabluri cu gel

D. DUPĂ CENTRALELE TELEFONICE CARE LE DESERVESC:
• Reţele de cabluri ale centralelor telefonice urbane de oficiu
• Reţele de cabluri ale centralelor telefonice de abonat (de instituţie)

CABLURILE TELEFONICE URBANE

Acestea se utilizează pentru realizarea circuitelor de convorbire între abonaţii
telefonici ai unei localităţi.
Conductorii cablurilor telefonice urbane fabricate în ţară sunt de diametru: 0,35; 0,4;
0,5; 0,65; 0,7; 0,8 si 0,9 mm.
Cablurile telefonice urbane construite în ţara noastră au următoarele capacităţi: 6; 11;
16; 26; 51; 101; 202; 303; 404; 606; 909; 1212; 2424.
Cele de provenienţă străină au capacităţi diferite în funcţie de fabrica furnizoare.
Toate aceste capacităţi se fabrică în manta de plumb şi izolaţie de hârtie iar până la
204 per. inelusiv, se fabrică şi în manta de PVC şi izolaţie polietilenă. La cablurile urbane se
utilizează torsadarea firelor în perechi de quarte.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
21
15. FI ŞA CONSPECT NR. 15


SIMBOLURILE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIA CABLURILOR URBANE UZITATE SUNT:

T = telefonie; U = urban; Y = izolaţie sau manta PVC; 2Y = izolaţie sau manta de
polietilenă; H = izolaţie hârtie; P = manta plumb; A = autopurtat; E = ecran de folii din
aluminiu; S = cuarte stea; Ab(Z) = armatura din benzi de OL (zincat).
Exemplu:
TUHP= cablu telefonic urban cu izolaţie hârtie şi manta de plumb;
TU2YYA = cablu telefonic urban cu izolaţie de hârtie şi manta PVC
autopurtat.
NOTĂ: În reţeaua de cabluri de telecomunicaţii se utilizează şi alte tipuri de cabluri
(fibră optică, cabluri de gel).


CANALIZAŢIE TELEFONICĂ


Cuprinde camerele de tragere, blocuri de beton cu 4 găuri (4Be), conducte de beton sau
PVC cu o gaură (1Be) şi galeria cablurilor de la oficiul telefonic, precum şi galerii tehnice.
CANALIZAŢIA PROPRIU-ZISĂ se clasifică după tipul construcţiei:
a) canalizaţie principală - formată din blocuri de beton cu 4 găuri în care se instalează, de
regulă, cablurile de alimentare (se utilizează si conducte PVC de tip mediu sau greu).
b) canalizaţie secundară - formată din conducte de beton sau PVC cu o gaură în care se
instalează cablurile de distribuţie; !a ieşirea canalizaţiei secundare la stâlpi şi ziduri, aceasta
este terminată de un cot racord, manşon deschis de fontă si apărătoare "U" de cablu, iar la
intrarea în subsolurile blocurilor se obturează conductele la ambele capete (în ultima cameră de
tragere şi în subsolul blocului).

CAMERELE DE TRAGERE

Se folosesc la tragerea şi joncţionarea cablurilor în canalizaţie, schimbarea direcţiei şi
ramificarea acesteia, verificarea stării cablurilor şi stabilirea deranjamentelor.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
22
16. FI ŞA CONSPECT NR. 16

GALERIA DE CABLURI

Galeria de cabluri este o încăpere special amenajată necesară pentru introducerea în
clădirea centralei telefonice a cablurilor de canalizaţie şi orientarea lor spre repartitor.
Amplasarea galeriilor de cabluri se face în subsolul clădirii centralei telefonice sub sala
repartitorului astfel ca unul din pereţii lungi ai galeriei să corespundă pe verticală cu locul unde
se instalează cablurile în repartitor, accesul cablurilor între cele două încăperi făcându-se prin
fanta special construită în acest scop.
REPARTITOARE

Legăturile între centrala telefonică şi reţeaua exterioară de cabluri telefonice se
realizează prin intermediul repartitorului.

Repartitoarele sunt:

• de perete pentru centralele telefonice mici;
• complexe pentru centralele telefonice mari (în special automate) fiind compuse din partea
orizontală pe care se montează regletele de ruptură la care duc cablurile din CTA (partea de
multiplu) şi partea verticală pe care se montează regletele cu sistemul de protecţie (bobine
termice şi protectori) la care se conectează cablurile ce vin din reţea (partea de grup). Legătura
între regletele orizontale şi cele verticale se face prin punţile din fir săritor, prin care se
conectează la circuitul abonatului numărul de apel corespunzător. Protectorii pot fi cu cărbune
sau gaz (tip PG1).
• subrepartitoare (SR) şi repartitoare stradale, care fac legătura între cablurile din canalizaţia
principală, cu cablurile ce alimentează quartaluri de blocuri sau întreprinderi, instituţii. Toate
verticalele sunt conectate la priza de pământ a repartitorului (max. 4 ohmi). Sistemul de protecţie
electrică din repartitoare este prevăzut cu dispozitive sonore si optice.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
23






17. FI ŞA CONSPECT NR. 17

PORŢI LOGICE
Porţile logice sunt cele mai simple circuite logice combinaţionale ce conţin un
număr maxim de 50 de tranzistoare integrate.

Exemple de porţi logice:









































Funcţia realizată:

„ŞI- Nu”
A
B
A*B
Simbolul porţii:
Denumirea porţii:

„ŞI - Nu ” sau „NAND”
A
Simbolul porţii:
B
A*B
Denumirea porţii:

„SAU” sau „OR”
Funcţia realizată:

„SAU”
A
B
A+B
Simbolul porţii:

Funcţia realizată:

„SAU-NU ”
Denumirea porţii:

„SAU-NU ” sau „NOR”
A
B
A+B
Simbolul porţii:
Funcţia realizată:

„NU ”
Denumirea porţii:

„INVERSOR ” A A
Simbolul porţii:
Funcţia realizată:

„ŞI”
Denumirea porţii:

„ŞI ” sau „ AND”
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
24
18. FI ŞA CONSPECT NR. 18


DEFECTELE LEMNULUI

Prin defecte se înţeleg abaterile de la creşterea normală a arborilor, de la
structura, aspectul şi compoziţia chimică a lemnului şi care au ca efect reducerea valorii
de întrebuinţare a acestuia.
Defectele pe care le prezintă lemnul sunt variate, datorită atât caracteristicilor
speciei lemnoase cât şi condiţiilor de creştere şi accidentelor care pot interveni în timpul
vieţii arborelui. Ele pot apare în lemn şi urma operaţiilor de exploatare, transport,
depozitare şi prelucrare necorespunzătoare.
Defectele sunt prezente la toate sortimentele de lemn, fiind principalul element
care contribuie la sortare şi clasificarea calitativă.
Cunoaşterea defectelor este necesară pentru a se interveni la eliminarea
efectului unora dintre ele, în operaţiile de debitare sau prelucrare a sortimentelor
respective.
Principalele defecte sunt prezentate în STAS 466/73 şi trebuie cunoscute de toţi
factorii care participă la producerea, prelucrarea şi utilizarea lemnului.

Criteriile de performanţă pe care va trebui să le atingeţi:
a) Recunoaşterea defectelor de formă
b) Selectarea pieselor cu noduri
c) Însemnarea defectelor ce urmează să fie eliminate

Tipuri de defecte:
Defecte de formă: curbura, însăbierea, conicitatea anormală, lăbărţarea,
ovalitatea, canelura, înfurcirea;
Noduri: definiţie, cauze, clasificare în funcţie de gradul de sănătate şi de
aderenţa la lemn;
Defecte neadmise (conform normelor de calitate);

Modul de însemnare a defectelor ce urmează a fi eliminate:

ÖMateriale: - creta forestieră,
- creion de tâmplărie.
ÖDefecte ce se însemnează pentru eliminare:
- conform standardelor în vigoare,
- conform normelor de calitate specifice unui anumit domeniu.
ÖLoc de însemnare:
în stânga şi / sau în dreapta defectului în funcţie de sortimentul de lemn şi de cea ce se
urmăreşte prin debitare.


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
25

FOLIA 1

Localizarea deranjamentelor

Pentru localizarea deranjamentelor în cablurile urbane se vor folosi următoarele metode:
• măsurători electrice;
• verificări vizuale pe teren (ziua când prin măsurători electrice se constată că este deranjament,
presupunându-se că acesta a fost provocat de lucrări executate de alte întreprinderi);
• metoda inductivă folosind aparatul Hicker;
• deschideri succesive ale cablului.

Cel care conduce acţiunea de ridicare a deranjamentului va analiza datele preliminare asupra
deranjamentului, stabilind care metodă este indicată de aplicat, în vederea depistării cât mai rapide a
locului CU defecţiune.

Pentru utilizarea metodei de depistare a deranjamentelor în cabluri prin măsurători electrice
este necesar a se tine o evidenţa asupra cablurilor, privind lungimea cablului (dacă sunt înseriate mai
multe tipuri de cabluri, fabricaţii diferite, lungimea, rezistenta şi capacitatea electrică a fiecărei porţiuni),
rezistenţa şi capacitatea unui circuit în stare normală. Se poate, astfel, efectua o etalonare a fiecărui
cablu şi deci determina locul deranjamentului pe baza măsurătorilor electrice.

Aceasta evidenţă se va ţine la Serviciul Tehnic al D. Tc. Serviciul Reţele, de fiecare dată când
lucrează în reţeaua de cabluri şi este nevoit să schimbe o secţiune de cablu cu caracteristici diferite (la
restabilirea deranjamentelor, prin înlocuirea cablurilor sau cu ocazia întreţinerii preventive (IP) pentru
omogenizarea reţelei), trebuie să comunice la Serviciul Tehnic din D. Tc., modificările ce trebuie făcute,
în evidenţa cablurilor urbane (,,Pasport").

În timpul localizării deranjamentului, circuitele cablului deranjat se izolează în repartitor, prin
scoaterea bobinelor termice şi întoarcerea blocurilor de porţelan şi cărbuni.

La căutarea pe teren a locului deranjamentului se observă dacă există urme de lucrări sau
accidente care ar fi putut provoca deranjamentul. Un prim indiciu al locului unde cablul are izolamentul
scăzut (mantaua are fisură prin care pătrunde umezeala), îl constituie faptul că mantaua cablului se
încălzeşte datorită trecerii curentului de alimentare a aparatului telefonic, prin rezistenta de izolament
scăzută.

Procedeul de deschidere succesivă a joncţiunilor se aplică numai în caz de forţă majoră, când
nu se dispune de aparate de măsură adecvate sau când, prin folosirea acestora, nu s-a putut
determina cu precizie locul deranjamentului. Acest procedeu se mai foloseşte pentru găsirea locului
desprinderilor sau ruperii circuitelor.

Reclamaţiile primite din partea abonaţilor folosesc la stabilirea zonei în care se află
deranjamentul (după adresele posturilor telefonice reclamate).

Ex.: Când reclamaţiile se limitează la un cartier sau la un grup de locuinţe, este posibil să fie
deranjat un cablu de capacitate mică, de distribuţie, din zona respectivă, iar dacă reclamaţiile vin din
mai multe puncte dispersate, se presupune că este un deranjament pe cablul principal de alimentare.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
26
FOLIA 2


Refacerea comunicaţiilor

Înlăturarea propriu-zisă a deranjamentului de cablu, după localizarea acestuia, se face prin
desfacerea mantalei cablului (sau joncţiunii), parafinarea conductoarelor, dacă sunt umede, repararea
perechilor defecte, înlocuirea porţiunilor de conductori cu izolaţia deteriorată si închiderea la loc a
porţiunii desfăcute, cu ajutorul manşoanelor de plumb sau PVC.

Din punct de vedere al acţionării asupra locului unde a fost depistat deranjamentul, pot apărea,
în general, două situaţii:
• se poate interveni pentru înlăturarea deranjamentului, acesta fiind în camere de tragere sau pe cablu
aerian;
• nu se poate interveni direct asupra cablului, deranjamentul fiind conductă în canalizaţie sau în
săpătura, necesitând mai întâi lucrări de sondaj pentru degajarea porţiunii de canalizaţie deteriorată şi
pentru crearea accesului la cablu.

Primul caz se întâlneşte mai frecvent întrucât cablurile aeriene şi din camerele de tragere sunt
mult mai expuse la diferite lovituri care pot provoca deteriorarea mantalei.

În vederea intervenţiei la cablurile în canalizaţie, camera de tragere de la locul deranjamentului
şi două camere adiacente, obligatoriu, se aerisesc şi se verifică prezenta sau eventualele scurgeri de
gaze (folosind metanometru), apoi se identifică cablul deranjat după eticheta de numărătoare, se
examinează mantaua cablului şi manşonul joncţiunii şi, numai dacă nu se constată semnalmente
exterioare de deranjament, se deschide joncţiunea.

La cablurile care nu permit parafinarea se vor respecta instrucţiunile de lucru ale fabricantului.
De asemenea se înlocuiesc cutiile terminale, când sunt găsite defecte, regletele şi formele de
cabluri din nişele telefonice.

Înlocuirea unei porţiuni de cablu, în vederea ridicării deranjamentului, se hotărăşte de
conducătorul intervenţiei (şef formaţie, şef sector, şef Centru Cabluri, şef Serviciu Reţele, Dir. Tehnic).

În canalizaţie, înlocuirea cablurilor, în general, se face atunci când locul deranjamentului este
pe conducta între două camere de tragere.

În situaţiile deranjamentelor apărute ca urmare a deteriorării canalizaţiei telefonice, în vederea
micşorării duratei deranjamentului, se procedează astfel:
• se efectuează săpătura pentru înlăturarea conductelor sparte si accesul la cablul deranjat;
• se repară provizoriu cablul pentru asigurarea legăturilor (diametrul manşonului să nu fie mai mare de
80 mm);
• se repară definitiv canalizaţia (cu conducte spintecate pentru canalizaţii ocupate cu cabluri şi cu
conducte normale sau pentru conductele libere);
• se acoperă cât mai repede săpătura, pentru a nu stânjeni circulaţia, apoi se trece la refacerea
pavajului;
• pentru repararea definitivă a cablului, de regulă se trage un nou cablu de aceeaşi capacitate si
diametru al firului, pe o conductă liberă (când există între cele două camere), respectând si sensul de
tragere al cablului, indicat de fabricant pe tamburi; se joncţionează în cele două cămine, la cablul vechi,
fără întreruperea legăturilor şi numai după aceea se va tăia.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
27
FOLIA 3

Refacerea comunicaţiilor

În cazul cablurilor de capacitate mare (peste 404 perechi), pentru deranjamentele localizate pe
conductă, deranjamente care au scos din funcţiune complet perechile din cablu, este indicat să se
încerce efectuarea unui sondaj, spargerea conductei, deschiderea cablului, uscarea cablului si
închiderea lui.

În funcţie de situaţia la locul sondajului se poate construi o camera de tragere tangentă cu
unul din pereţi la canalizaţia telefonică, caz în care cablul reparat nu mai este necesar a fi înlocuit
(costul cablului acoperă cheltuielile construcţiei camerei de tragere).

Apariţia noii camere de tragere, specială în canalizaţia telefonică existentă, se anunţă la
colectiv Pasport din Serviciul Tehnic al D. Tc.

Dacă nu este posibil să se construiască camera de tragere, atunci se repară canalizaţia, cu
conducte spintecate sau PVC si se închide sondajul, urmând a se trece la înlocuirea cablului reparat.

Metoda aceasta are avantajul că asigură o mare operativitate în restabilirea comunicaţiilor.
Pentru cazuri speciale, din cauza nopţii, a unor condiţii atmosferice neprielnice sau a numărului mare
de deranjamente, se admite ca, după restabilirea legăturilor, joncţiunea să se închidă în faşă de
cauciuc, dar este obligatoriu ca în maximum 72 ore să se închidă în manşon normal.

Se va evita, pe cât posibil, lăsarea în faşă de cauciuc a joncţiunilor din canalizaţie. Înainte de
închiderea joncţiunii se verifică dacă circuitele cablului au fost aduse în parametrii electrici normali, în
caz contrar se reface parafinarea pentru eliminarea unor eventuale urme de umezeală.

Pentru intervenţia la deranjamente, se va amenaja mijloc de transport dotat cu scule, unelte,
material si personal corespunzător intervenţiilor.










MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
28
FOLIA 4

Măsuri pentru prevenirea deranjamentelor
şi recuperarea pagubelor pentru cazurile deranjamentelor provocate

Pentru asigurarea bunei funcţionări a reţelei de cabluri telefonice, trebuie luate o serie de
măsuri organizatorice, dintre care cele mai importante sunt:
• asigurarea reţelei cu personalul calificat(se ţine seama că formarea profesională a unui jonctor cere
un timp mai îndelungat decât la liniile aeriene);
• asigurarea mijloacelor de transport necesare, utilaje (vidanjă - Honda), compresoare (grup
electrogen), materiale, scule, echipament de uzură şi protecţie, etc.
• intervenţii directe şi din timp, la RGAB, gaze, RADET, FDEB etc., în vederea preîntâmpinării unor
inundaţii (în canalizaţia telefonică, subsoluri de blocuri), scăpări de gaze, atingere cu energie electrica,
pe traseele aeriene de folosinţă comună sau la punctele de încrucişări ale traseelor de tc. cu cele de
energie electrica.
• stabilirea obligaţiilor de serviciu pentru fiecare salariat în parte, urmărirea de către conducere a
rezolvării obligaţiilor de serviciu, întocmai si la termen;
• organizarea programată, pe baza ,,Graficului de muncă anual" (7.1.8.) a întreţinerii preventive (IP),
precum si a activităţii de intervenţii pentru înlăturarea deranjamentelor şi concomitenţa întreţinerii
curente (1C);
• ţinerea la zi a documentelor tehnice asupra reţelei de cabluri (,,Pasportul" - Serviciul Tehnic - D. Tc.),
• instruirea personalului pe linie profesionala şi din punct de vedere al protecţiei muncii;
• executarea măsurătorilor electrice programate şi luarea de măsuri pentru aducerea în norme a
cablurilor;
• măsuri din timp, de protecţie împotriva coroziunii cablurilor;
• organele de întreţinere şi de urmărire a lucrărilor de investiţii (în reţeaua de cabluri) vor verifica şi
supraveghea, pe termen, executarea lucrărilor, conform avizelor date, oferind asistenţă tehnica ori de
câte ori vor fi solicitate de către constructor.


NOTĂ:

Este obligatorie supravegherea permanentă a reţelei de cabluri, atât de către salariaţii din
sectorul de întreţinere cabluri, cât şi din alte sectoare de activitate ale D. Tc. (cu munca de teren) şi
aducerea la cunoştinţa conducerii unităţii de situaţia unor lucrări efectuate de terţi sau accidente
neprevăzute, care ar periclita buna funcţionare a reţelei de cabluri; se va anunţa telefonic ,,Dispecerul"
Serviciului Reţele sau ai D. Tc. Funcţionarea corespunzătoare a reţelei de cabluri poate fi defectată si
de unele lucrări executate de terţi, ce pot provoca deranjamente în reţea.
Aceste deranjamente provocate de terţi constituie contravenţie şi sunt tratate conform legilor în
vigoare.
Constatarea pagubelor cât şi recuperarea lor, atât la mijlocul fizic de tc., cât şi pentru
întreruperile circuitelor din cablu, se vor face pe baza

de „Proces verbal de contravenţie" (Anexa)
întocmită la faţa locului de către şeful de formaţie cabluri, în prezenţa reprezentantului unităţii care a
provocat paguba.






MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
29
FOLIA 5


Defectele de formă


a. Recunoaşterea defectelor de formă

1. Identificaţi defectele de formă ale mostrelor de mai jos:

a - curbură b - lăbărţare c - canelură







2. Elaboraţi o scurtă prezentare a defectelor identificate.
















a – curbura – se manifestă prin devierea axei trunchiului de la linia dreaptă.
Poate fi simplă sau multiplă, într-un plan sau în mai multe planuri. Se măsoară
prin săgeata maximă a curburii.
b – lăbărţarea – se manifestă prin creşterea accentuată a diametrului
trunchiului la bază. Ea se măsoară prin diferenţa diametrelor de la bază şi de la
un metru înălţime.
c – canelura – se manifestă prin creşterea vălurată a suprafeţei exterioare a
trunchiului şi apare mai ales la lemnul de carpen.
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
30
FOLIA 7

Tipurilor de noduri



Criteriul de clasificare Tipuri de noduri
După gradul de sănătate
- sănătoase
- vicioase
După gradul de aderenţă
- concrescute
- parţial concrescute
- căzătoare
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
31
FOLIA 8

Traseele de secţionare în funcţie tipul defectului

Marcarea traseelor astfel încât pierderile să fie minime:












a - înfurcire b - lăbărţare



c - curbură d - noduri.




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
32

FOLIA 9

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
33
FOLIA 10


Schema electronică a aparatului EM – 72





























MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
34
FOLIA 11


Schema plăcii de circuit imprimat






MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
35
FI ŞA CONSPECT NR. 19
ŞCOALA: ________________
CLASA: _________________
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE
Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea
condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de
muncă sau îmbolnăviri profesionale.
În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi
prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi
conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.
Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea
următoarelor obiective:
• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;
• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia
muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;
• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;
• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate electric;
• In laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;
• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire şi
stingere a incendiilor;
• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu
vapori de benzină sau cu gaze inflamabile provenite de la substanţele din laborator;
• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea
mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;
• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se va
face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;
• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum:
> Răniri ale mâinilor;
> Răniri ale ochilor;
> Insuficienţe respiratorii, etc.
• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va
face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.

Elevii:
• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul
pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru;
• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie;
• Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;
• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului;
• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;
• Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite, care
vor fi sancţionate conform prevederilor legala şi ale regulamentului de ordine interioară.



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
36
FIŞA nr. 10


PROCES-VERBAL,

Încheiat astăzi, ……………., cu elevii clasei ………, cu ocazia efectuării
instructajului pentru protecţia muncii


Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16. ,
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

Profesor,
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
37






Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul II
UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE.
Acest tabel vă va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul
vostru.
Bifaţi în rubrica „

Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi efectuat.
Compe
tenţa
Sarcina de
lucru
Obiectiv Rezolvat
C 59.10 UTILIZAREA CIRCUITELOR INTEGRATE LOGICE
C 23.1

Lucrare
practică
• Stabilirea operaţiilor specifice tipului de
lucrare
• Cunoaşterea tipurilor de deranjamente, a
defectelor
• Stabilirea cauzelor care determină
deranjamentele, defectelor
• Alegerea SDV, AMC şi echipamentelor de
lucru necesare desfăşurării lucrărilor
• Executarea operaţiilor conform
documentaţiei tehnice.
• Aplică legislaţia şi reglementările privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă,
prevenirea şi stingerea incendiilor.
• Identifică sarcinile şi resursele necesare
pentru atingerea obiectivelor.
• Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
• Colaborează cu membrii echipei pentru
îndeplinirea sarcinilor.

C 23.2

Lucrare
practică
• Identificarea tipului de deranjament, defect
din pe baza datelor preliminare.
• Localizarea deranjamentului, defectului prin
metode adecvate
• Remedierea deranjamentului, defectului
respectând tehnologiile specifice.

C 23.3

Lucrare
practică
• Stabilirea metodei de măsurare adecvată
parametrului de măsurat.
• Descoperirea deranjamentelor, defectelor în
aplicaţii
• Alegerea aparatelor de măsură conform
metodei de măsurare şi parametrilor
măsuraţi.
• Realizarea montajului, metodelor de
măsurare conform specificaţiilor tehnice.
• Efectuarea măsurării parametrilor .
• Remedierea defectelor, deranjamentelor

Nume şi prenume elev ……………………………………………………………
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
38
FIŞA nr. 1
FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului
Această format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.
Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului,
acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp
informaţii relevante pentru analiză.
FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului
Modulul (unitatea de competenţă)
Numele elevului _________________________
Numele profesorului __________________________
Evaluare
Competenţe
care trebuie
dobândite

Data
Activităţi efectuate
şi comentarii

Dat
a
Aplicare în
cadrul unităţii
de
competenţă
Bine
Satisfă
cător
Refa
cere


Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie
dobândite (pentru fişa următoare)
Resurse necesare
Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia
legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor
tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi
evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele
utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare
sau feedback.
Aplicare în cadrul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze în măsura în care elevul si-a
însuşit competenţele tehnice generale, tehnice specializate şi competenţele pentru
activităţi cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica
gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din cele trei coloane
Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul
trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste
informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea
ce va urma.
Competenţe care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi
dobândite. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe
sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi
de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare
suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
39

FIŞA nr. 2


PLAN DE ACŢIUNE


Numele elevului:

Abilităţi cheie asupra cărora
îmi planific să mă concentrez:

Comunicare şi numeraţie
Lucrul în echipă
Descrierea activităţii care mă va ajuta să îmi dezvolt
abilităţile:
Asigurarea calităţii la locul
de muncă
Cum planific să realizez acest lucru:





De ce anume voi avea nevoie:





Cine altcineva este implicat:


Până la ce dată va fi
realizat:
Unde anume se va realiza:




„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu profesorul
meu”




Semnături:

Elev:


Profesor:


Data:




Acestea sunt exemple de acţiuni şi planuri efectuate de elevi care vor fi folositoare în
cadrul procesului de evaluare din timpul şi de la finalul unei unităţi de competenţă sau al
unui modul.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
40
FIŞA nr. 3


ANALIZA unei activităţi

Nume:

Activitatea:



Ce am făcut:







Ce a mers bine:
Ce modificări am adus planului:







Ce ar fi putut merge mai
bine:
Abilităţile cheie pe care le-am
folosit: √
Comunicare şi numeraţie
Lucrul în echipă
Cine m-a ajutat:







Dovezi pe care le am în
mapa de lucru:
Asigurarea calităţii la locul
de muncă

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul
meu”.


Semnături:

Elev: Profesor: Data:




Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea reuşitelor şi
nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe parcursul desfăşurării unei
activităţi.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
41
FIŞA nr. 4

Lucrul în echipă
(în pereche sau în grup)


Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să
le îndepliniţi)

Cu cine vei lucra?

Ce anume
trebuie făcut?
Cine va face acest
lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente şi sprijin
va fi nevoie din partea celorlalţi?




Ce anume vei face tu?


Organizarea activităţii:


Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?


Unde vei lucra?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
• s-au asigurat că au înţeles obiectivele
• au stabilit ceea ce trebuie făcut
• au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
• s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”


Martor/evaluator (semnătura): Data:
(ex.: profesor, şef catedră)

Nume elev:






Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de
organizare a activităţii.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
42

FIŞA nr. 6


FIŞA
pentru verificarea abilităţilor dobândite în cadrul unităţii de
competenţă


Scrieţi litera corespunzătoare în coloane.

Alegeţi dintre următoarele variante: F = frecvent U = uneori R = rar sau
niciodată

Elevii trebuie să citească:
Să înţeleagă
textul în
întregime

înţeleagă
propoziţii
Vocabular/
descifrare
Trebuie să
aflu mai
mult
Cărţi



Manuale



Ziare



Fişe conspect



Fişe de activităţi



Statistici (grafice)



Table/imagini proiectate



Literatură de specialitate



Notiţe



Semne şi simboluri



Instrucţiuni



Referate



Proiecte



Site-uri web



Lucrările altora





Altele: ………………………………………………………………………………………… ..

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
43

FIŞA nr. 7
FIŞA de evaluare


Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute

Metoda de evaluare Da Nu
Evaluarea este iniţială,
formativă şi/sau
sumativă?
Este nevoie
de informaţii
suplimentare
Teste prestabilite
Examinări pe parcurs
Examinări finale
Teme stabilite
Proiecte
Teste practice
Prezentări orale
Evaluare a unor activităţi de
lucru

Mapele de lucrări
Evaluare continuă
Analize /rapoarte formale
Demonstraţii
Altele:
...........................................................................................................................................
Comentarii:
..................................................................................................................................

Fişele 6 şi 7 sunt utile pentru a verifica modul în care se face evaluarea şi care sunt
tipurile de evaluări ce vor fi utilizate.






MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
44
FIŞA nr. 8


ŞCOALA:
DISCIPLINA :
DATA: .................. ;
CLASA.................
TITLUL LECTIEI:
TABEL DE EVALUARE ŞI NOTARE
Nr.crt Nume şi Prenume Punctaj obţinut sarcina de rezolvat Total Nota
aplicaţii Aritmogrif puncte obţinută
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
-17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24,
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
Notă: La 10 puncte corespunde nota zece, fracţiunile sub 0,5 puncte nu se adună, iar cele peste
0,5 puncte se majorează la un punct.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
45

ACTIVITATEA 1 FISĂ DE OBSERVAŢII


LUCRARE PRACTICĂ

DEPISTAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE
SUPRAVEGHERE

Realizarea lucrării de laborator presupune lucrul în echipă de 4 elevi. Membrii grupului
organizează şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa de lucru. Fiecare membru
trebuie să primească o sarcină de lucru şi să –şi asume responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul lucrului
în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să rezolve problema şi să o analizeze. Elevii
trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare domeniului: Reţele de
telecomunicaţii.






Descrierea activităţilor care trebuie realizate de elevi:

- 1. Vizionarea atentă a traseului
- 2. Identificarea defectelor:
a. defectarea unei camere video.................................................................
b. lipsa alimentării..............................................................................................
c. întreruperea conexiunilor...............................................................................
d. lipsa imaginii pe monitor..........................................................................
e. defectarea monitorului.............................................................................
f. defectarea plăcii de captură....................................................................
g. defectarea PC-ului..................................................................................
h. degradarea soft-urilor.............................................................................

Se consideră lucrare realizată, dacă elevul execută cel puţin 50% din numărul activităţilor
enumerate mai sus.
Numele elevului:……………………………………………………………….
Clasa:…………………………………………………………………………...
Data:…………………………………………………………………………….
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
46

ACTIVITATEA 2 FISĂ DE OBSERVAŢII

LUCRARE PRACTICĂ

LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR APĂRUTE
ÎNTR-UN CABLU TELEFONIC DE INTERIOR BIFILAR

Realizarea lucrării de laborator presupune lucrul în echipă de 2 elevi. Membrii grupului
organizează şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa de lucru. Fiecare membru
trebuie să primească o sarcină de lucru şi să –şi asume responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul lucrului
în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să rezolve problema şi să o analizeze. Elevii
trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare domeniului: Reţele de
telecomunicaţii.






Descrierea activităţilor care trebuie realizate de elevi:

1. Vizionarea atentă a traseului …………………………………………………….
2. Identificarea porţiunii care este deteriorată……………………………………
3. Verificarea cu ohmmetrul sau cu un buzer a secţiunilor cablului………………
4. Restabilirea continuităţii cablului dacă cele două secţiuni nu prezintă defecţiuni,
fără a crea scurtcircuit……………………………………………………………..
5. Protejarea îmbinării dintre cabluri cu bandă izolatoare………………………..
6. Înlocuirea porţiunii deteriorate……………………………………………………


Se consideră lucrare realizată, dacă elevul execută cel puţin 50% din numărul activităţilor
enumerate mai sus.
Numele elevului:……………………………………………………………….
Clasa:…………………………………………………………………………...
Data:…………………………………………………………………………….
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
47

ACTIVITATEA 3 FISĂ DE OBSERVAŢII

LUCRARE PRACTICĂ

LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR APĂRUTE LA
MONTAREA UNUI TERMINAL TELEFONIC
Realizarea lucrării de laborator presupune lucrul în echipă de 2 elevi. Membrii grupului
organizează şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa de lucru. Fiecare membru
trebuie să primească o sarcină de lucru şi să –şi asume responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul lucrului
în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să rezolve problema şi să o analizeze. Elevii
trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare domeniului: Reţele de
telecomunicaţii.





Descrierea activităţilor care trebuie realizate de elevi:
a). Confecţionarea cordoanelor de linie şi microreceptor

ƒ Pregătirea capetelor de cabluri în vederea sertizării…….……
ƒ Introducerea conectorilor după schemă………………………..
ƒ Executarea sertizării şi verificarea a continuităţii………………
b). Verificarea funcţionării terminalului telefonic

ƒ Conectarea cordoanelor de linie şi a microreceptorului………
ƒ Instalarea la linia de test a prizei telefonice……………………
ƒ Verificarea funcţionalităţii circuitelor telefonice………………..
ƒ Măsurarea căderii de tensiune pe terminal cu receptorul în
furcă şi ridicat……………………………………………………...
ƒ Curentul absorbit de aparat din linie……………………………
c). Remedierea defectelor de conectică

ƒ Verificarea microreceptorului, a cordonului de linie şi a
cordonului de microfon………………………………….……….
ƒ Refacerea conexiunilor de linie şi de microreceptor………….

Se consideră lucrare realizată, dacă elevul execută cel puţin 50% din numărul activităţilor
enumerate mai sus.
Numele elevului:……………………………………………………………….
Clasa:…………………………………………………………………………...
Data:…………………………………………………………………………….
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
48

ACTIVITATEA 4
LUCRARE DE LABORATOR
TESTAREA CIRCUITELOR COMBINAŢIONALE

• Această lucrare se va desfăşura în laborator
• Veţi lucra în grupe de 4 – 5 elevi

1. Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii în laborator ;

Tema:
TESTAREA CIRCUITELOR COMBINAŢIONALE

2. Obiectivele lucrării:
1. Elevul să poată lucra practic cu circuite integrate, obişnuindu-se cu configuraţiile,
simbolurile, modul de conectare, mărimile tensiunilor de alimentare, intrare şi ieşire
specificate.
2. Se studiază caracteristicile şi modul de lucru pentru diferite tipuri de circuite
basculante bistabile

3. Cunoştinţe teoretice necesare:

4.
5. Testarea bazată pe modele structurale
6. Majoritatea defectele fizice care pot să apară într-un circuit logic pot fi tratate, din
punctul de vedere al efectelor asupra funcţionării, ca defecte logice. In circuitele
reprezentate la nivel de poartă logică se utilizează cel mai frecvent modelele de
defect logic:
7. conexiune blocată la nivelul 0 sau 1 (stuck-at-0 fault, stuck-at-\ fault);
8. scurtcircuit {bridging fault) între conexiuni de semnal, adică între conexiuni pe care se
propagă valorile logice generate de sursele de semnal (intrările primare şi ieşirile
porţilor).
9. In circuitele MOS şi BiCMOS reprezentate la nivel de tranzistor, modelele de defect
logic cele mai utilizate sunt:
10. tranzistor stuck-on, adică tranzistor aflat în conducţie pentru orice valoare a
tensiunii grilă-sursă din domeniul de alimentare [Vss, VDD\;
11. tranzistor stuck-off, adică tranzistor blocat pentru orice valoare a tensiunii grilă-
sursă din domeniul de alimentare [Vss, VDD].
12. Determinarea unui set T de teste cu ajutorul unui model structural se realizează
prin combinarea a două procese sau proceduri de calcul, numite generarea testelor
şi respectiv simularea defectelor. Numărul de teste trebuie să fie cât mai mic, pentru
ca durata testării să fie acceptabilă, iar nivelul de încredere în rezultatul testării
trebuie să fie cât mai apropiat de 100%. Pentru aceasta, este necesar ca:
13. fiecare test inclus în setul T trebuie să detecteze un număr cât mai mare de
defecte logice din circuitul care face obiectul testării, nedetectate de alte teste;
14. fiecare defect logic trebuie să fie detectat cu cel puţin un test din setul T.




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
49



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
50

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
51


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
52
5. Materiale necesare:

- Platforma E18;
- Cordoane de legătură.
- Sursă de tensiune stabilizată de 5V cc;
- Programul Crocodile

6. INDICAŢII DE LUCRU

Se va urmări cu multă atenţie, dată fiind sensibilitatea circuitelor integrate la
supratensiuni, să se verifice corectitudinea montajelor (în special a polarităţilor) şi să nu
se depăşească tensiunile indicate.

6.1 Procedura experimentală de lucru şi înregistrarea datelor obţinute pentru:


1.



















2.Circuitul desenat în figura de mai jos implementează funcţia logică
Z(a,b,c) = a-(b®c).
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
53

a. Să se determine toate testele abc care detectează defectele singulare j0, d0 şi
respectiv lx;
b. Să se reprezinte prin expresii logice funcţiile Zdx şi Zel realizate de circuitul cu
defectul d
x
şi respectiv e
c. Să se determine toate testele care detectează scurtcircuitul AND(/z, m);
d. Să se precizeze toate conexiunile blocate şi toate scurtcircuitele de tip OR,
singulare, care sunt detectate de testul abc = 101.

3. Să se precizeze care dintre testele tx = 1110 (abcd), t2 = 1010 sau secvenţele de
teste (f,, t2), (t2, t}) detectează scurtcircuitul AND(a,/) din circuitul desenat în
figura de mai jos.


















4. Să se determine un test sau o secvenţă de teste care să detecteze la ieşirea F
defectul AND(a, g) din circuitul reprezentat în figura următoare.


















MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
54


5. Funcţia logică F(a, b, c, d, e) reprezentată prin tabela de adevăr din figura de
mai jos este minimizată prin metoda Karnaugh. în tabelă sunt efectuate 4 grupări
pentru acoperirea unităţilor şi a variabilei e; gruparea Gl este redundantă
deoarece unităţile acesteia sunt acoperite de G3 când e = 1 şi de G4 când e — 0.

















Expresia "sumă de produse" a funcţiei F, în care sunt considerate toate cele 4 grupări,
este:
Gl G2 G3 G4
F = aed + abd + ade + ace.
Circuitul desenat în figura următoare implementează funcţia F, în forma:
F = a + d-(c + e) + abd + c ■ a + e.
G1+G3 G2 G4


















Să se determine testele abcde care detectează defectul m0 şi să se interpreteze
rezultatul obţinut.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
55


6. Să se construiască un set de teste T complet, care să detecteze toate defectele
singulare stuck-at care se pot defini în circuitul (detectorul de paritate) desenat în
figura următoare.



























Prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale

• Tabelele de adevăr
• Răspunsurile la test
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
56


ACTIVITATEA 1


LUCRARE PRACTICĂ

DEPISTAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE
SUPRAVEGHERE

• Această lucrare se va desfăşura pe teren
• Veţi lucra în grupe de 4 elevi

3. Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare
reţelelor de telecomunicaţii ; ( vezi fişa conspect7)

4. Obiectivele lucrării:

Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt
deranjamentele care pot apărea în cazul SISTEMELOR DE SUPRAVEGHERE să
găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlătura aceste
defecţiuni.

5. Cunoştinţe teoretice necesare:

Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de
televiziune care operează în buclă închisă. Faţă de televiziunea publică care este
disponibilă oricărui individ care are un receptor TV, imaginile obţinute de sistemul de
supraveghere video sunt disponibile numai acelora conectaţi în buclă ce au drepturi de
acces. Primul sistem de supraveghere video CCTV a fost utilizat în 1950 şi de atunci a
devenit un element esenţial în orice sistem de securitate profesional.
Utilitatea sistemelor de supraveghere
Cele mai cunoscute aplicaţii ale sistemelor de supraveghere video CCTV sunt:
- Controlul traficului;
- Verificarea alarmelor;
- Controlul mulţimilor;
- Evaluarea în cazul asigurărilor;
- Supravegherea accesului în zone restricţionate;
- Controlul angajaţilor;
- Supravegherea parcărilor;
- Supravegherea magazinelor;
- Controlul procesului industrial;
- Supravegherea laboratoarelor.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
57

Componentele de bază ale unui sistem de supraveghere video CCTV:
- Camere de supraveghere video: Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse, Domuri
- Obiective: 1/3" 1/4"
- Lentile: Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris
- Posibilităţi de alimentare: Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc
Monitoare, Sisteme de înregistrare (Servere cu placi de captura, DVR-uri stand alone) =
240VAC, 12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc.
- Monitoare: ( 9"-60");Monocrom, Color, înaltă rezoluţie (peste 400 TVL la color), medie
rezoluţie
- Multiplexoare = Intrări a mai multe camere TV, ieşire 1-2 monitoare şi 1 ieşire video
înregistrator
- Comutatoare video = Comută de la o cameră la alta.
- Transmisie video = Tip de cablu folosit, distanţa ce trebuie parcursă, etc.
- Detecţie video de mişcare = detectează mişcarea în cadru pe baza unui impărţiri a
ecranului în puncte de detecţie.
- Carcase pentru camere de supraveghere = Protecţia la umezeală, îngheţ, căldură
excesivă, praf, vânt, etc.

Lucruri de care trebuie ţinut cont
Video-înregistratoarele ca şi automobilele au nevoie de întreţinere permanentă. Acest
lucru înseamnă costuri suplimentare. A nu face întreţinerea la timp şi în mod
corespunzător are ca efecte următoarele:
• Reducerea calităţii imaginii înregistrate - impactul asupra credibilităţii
probei poate fi important
• Invalidarea garanţiei aparatului
• Chiar defectarea mai gravă a acestuia cu consecinţe mai mari asupra
bugetului şi a securităţii înseşi.
Recomandarea este ca la 8000 de ore de funcţionare - aproximativ 1 an de zile - să
fie solicitată schimbarea capetelor şi a părţilor asociate acestora. De asemenea, este
recomandat ca benzile să fie utilizate şi păstrate în strictă concordanţă cu
recomandările fabricaţilor.

4. Materiale necesare
- 4 camere de supraveghere CCD, situate în interior, pe holuri, cu funcţionare
continuă
- modul de telealimentare
- sistem de supraveghere cu un monitor de 15” fără personal de observare
- cabluri torsadate şi/sau coaxiale şi conectică

5. Aparate de măsură: ohmmetre, megohmmetru , punţi de măsură, osciloscop, voltmetru,
ampermetru.

6. SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, pistol de lipit, cuţite de cablu, scări, maşină de găurit,
platformă suspendată.
6.1 Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă.


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
58
6.2 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice
de consum , norme interne, instrucţiuni de lucru şi de
serviciu.
7. INDICAŢII DE LUCRU

Putem realiza următorul algoritm de depistare a defectelor instalaţiei cum ar fi:
- defectarea unei camere video
- lipsa alimentării
- întreruperea conexiunilor
- lipsa imaginii pe monitor
- defectarea monitorului
- defectarea plăcii de captură
- defectarea PC-ului
- degradarea soft-urilor


















MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
59


Lipsă imagine pe
momitor pentru
camera X
Celelalte
camere
funcţione
Monitorul
funcţione
ază
Se
verifică
camera X
Remedier
ea
defectului
Există
alimentarepen
tru cameră, nu
Remedier
ea
defectului
Se
verifică
monitorul
Remedierea
defectului
(înlocuire
cablu)
Conexiunea
este bună
(cablul şi
Verifică
conexiunea
cameră
Se
înlocuieşt
e placa de
captură
Placa de captură
funcţionează
Se
verifică
placa de
DA
DA
NU
DA
DA
NU
NU
NU
NU DA
Computerul funcţionează şi
stocheză informaţie
Se verifică
computerul
Se înlocuieşte
computerul sau
unitatea de stocare a
Se reinstalează
soft-urile
NU DA
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
60

ACTIVITATEA 2

LUCRARE PRACTICĂ

Tema:
LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR APĂRUTE ÎNTR-UN
CABLU TELEFONIC DE INTERIOR BIFILAR

• Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de
practică)
• Veţi lucra în grupe de 2 elevi

1. Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare
reţelelor de telecomunicaţii ; ( vezi fişa conspect7)

2. Obiectivele lucrării:

Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt
deranjamentele care pot apărea în cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice, să
găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlătura aceste
defecţiuni.

3. Cunoştinţe teoretice necesare:

Tipuri de cabluri de conectare a paratelor telefonice, structura, construcţia,
organizarea reţelei de telecomunicaţie, operaţii de întreţinere, reparaţii, metode şi
mijloace de înlăturare a deranjamentelor.
(vezi fişa conspect1, 2, 3, 4, 5)

A. COMPUNEREA ŞI CLASIFICAREA REŢELELOR URBANE DE CABLURI TELEFONICE

Reţeaua de cabluri telefonice, reprezintă totalitatea instalaţiilor subterane şi supraterane cu
ajutorul cărora se stabilesc legături între abonaţii conectaţi în centralele telefonice dintr-o
localitate urbană.
Reţeaua urbană de cabluri telefonice se compune din:
• repartitor principal - care se află în clădirea centralei telefonice, constituind punctul de
plecare al reţelei de cabluri;
• subrepartitoare şi repartitoare stradale - care leagă două reţele de cabluri (reţeaua
principală cu reţeaua unei întreprinderi sau a unui quartal de blocuri);
• galeria de cabluri - Încăpere specială din subsolul clădirii CTA, unde intră canalizaţia principală
cu cabluri ce sunt orientate spre repartitor;
• canalizaţie telefonică - ce cuprinde camerele de tragere, conducte principale cu 4 Be şi
conducte din PVC;

• cabluri principale (de alimentare) - în general, de mare capacitate, constituind cablurile de
plecare din repartitorul principal;
• cabluri de distribuţie - se ramifică din cablurile principale şi au pe ele instalate cutii
terminale, nişe sau cutii de distribuţie la care se conectează circuitele abonaţilor;
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
61
• cabluri de intercomunicaţie - destinate pentru legătura între centralele telefonice din
aceeaşi localitate;
• liniile de stâlpi - care servesc la suspendarea si susţinerea cablurilor telefonice;
• cutii terminale, nişe, cutii de distribuţie - care constituie puncte finale ale reţelei de cabluri.

B. TIPURI DE DERANJAMENTE:
a) Deranjamente în care izolaţia conductoarelor este slabă:
Rezistenţa de izolaţie scade atunci când etanşeitatea cablului nu este asigurată şi
umezeala ajunge la dielectricul din interior. Această situaţie apare ca urmare a fisurării
mantalelor cablului sau datorită lucrărilor de slabă calitate efectuate la joncţiuni.

b) Deranjamente ale conductoarelor.
În funcţie de afectarea fizică a conductoarelor se disting următoarele tipuri de
deranjamente:
9 Fir rupt a. la joncţiuni, datorită torsării ;
b. la cutiile cu cap de cablu, datorită sudării necorespunzătoare a firelor la
bornelor cutiei
9 Dezechilibru de rezistenţă - apare la joncţiuni datorită unei torsări incorecte,
determinând diafonia;
9 Desperecherea - apare în joncţiuni datorită neatenţiei jonctorului care încurcă firele
perechilor
9 Cuplajul accidental - apare la cablurile cu mantale deformate caracterizate de un
dezechilibru capacitiv şi inductiv la cablurile

C.CAUZELE DERANJAMENTELOR

a) Lucrări neprevăzute;
b) Fisurarea sau deteriorarea mantalei datorită îmbătrânirii materialului;
c) Calamităţi naturale.

D.DETERMINAREA NATURII DERANJAMENTULUI
Natura deranjamentului este determinată de personalul de verificare sau de personalul
de întreţinere a reţelei de cabluri.
Verificările care se pot face sunt:
9 Verificarea izolamentului cu ajutorul voltmetrului, megaohmetru;
9 Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectării unui buzer,
înseriat cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat şi printr-o cască
telefonică ce se conectează cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv.

E. METODE DE LOCALIZARE A DERANJAMENTELOR
1. Localizarea deranjamentelor prin căutare
a). Căutarea vizuală
b). Căutarea cu ajutorul aparatelor de inducţie
2. Localizarea deranjamentelor prin măsurări în regim permanent
3. Localizarea deranjamentului prin măsurări presupune parcurgerea unor etape pentru
obţinerea unui cablu unitar şi omogen, fără ramificaţii. Aceste etape cuprind măsurări pe porţiuni
şi deschideri de joncţiuni succesive, ceea ce duce la următoarele dezavantaje:
9 Timp mare pentru localizare
9 Consum mare de forţă de muncă
9 Consum suplimentar de materiale
9 Probabilitate crescută de a avaria alte circuite la deschiderea joncţiunii.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
62
F. ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR

Înlăturarea deranjamentelor de cablu, după localizarea acestuia, se face prin desfacerea
mantalei cablului, prin parafinarea conductoarelor, dacă sunt umede, repararea perechilor
defecte, înlocuirea porţiunilor de conductori cu izolaţia deteriorată şi închiderea la loc a porţiunii
desfăcute, cu ajutorul manşoanelor de plumb sau PVC.

4. Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior,
sau exterior), banda izolatoare, aliaj de lipit

5. Aparate de măsură: ohmmetre, buzer; megohmmetru, MAVO, aparat Hickey, masă de
verificare, punţi de măsură, analizor de reţea.

6. SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, letcon, cuţite de cablu, microreceptor portabil, scări, maşină
de găurit, platformă suspendată.

6.1 Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă.

6.2 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice
de consum, norme interne, instrucţiuni de lucru şi de serviciu.


7. INDICAŢII DE LUCRU
Se va stabili tipul deranjamentului, natura, cauzele care l-au determinat şi
modul de înlăturarea a acestuia.

Procedura de lucru:

a) Se execută o verificare organoleptică ( se observă cu atenţie întreg traseul, dacă
este posibil). Defecţiunea apare în locurile de trecere sau în locaţii, unde cablul poate fi lovit,
rupt, tras, tăiat sau forfecat.
b) Se identifică porţiunea deteriorată;
c) Se verifică secţiunile cablului pe rând cu ohmmetrul sau cu un buzer;
Dacă cele două secţiuni nu prezintă defecţiuni, se restabileşte continuitatea cablului, fără a crea
scurtcircuit, îmbinarea lor făcându-se decalat.
d) Se înfăşoară îmbinarea dintre cabluri cu bandă izolatoare:
Dacă defecţiunea nu se datorează unei solicitări mecanice, ea fiind de natură corozivă, defecte
de fabricaţie, etc.) se procedează astfel:
¾ Se secţionează la jumătate cablul bifilar, şi se verifică cu ohmmetrul cele două secţiuni;
¾ Secţiunea întreruptă se va înlocui, dacă este posibil;
¾ Dacă nu este posibil, se va secţiona şi aceasta la jumătate şi se va proceda la fel ca mai
înainte.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
63
ACTIVITATEA 3

LUCRARE PRACTICĂ

Tema:
LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR APĂRUTE LA
MONTAREA UNUI TERMINAL TELEFONIC

• Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de
practică)
• Veţi lucra în grupe de 4 elevi

Pregătirea
Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare
reţelelor de telecomunicaţii ; ( Vezi fişa conspect 7)

Obiectivele lucrării:
Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt
deranjamentele care pot apărea la conectarea aparatelor telefonice, să găsească
metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlăture aceste defecţiuni.

Cunoştinţe teoretice necesare:
Tipuri de terminale telefonice, tipuri de cabluri telefonice, elemente de conectică,
construcţia, organizarea reţelei de locale telefonice, operaţii de întreţinere, reparaţii,
metode şi mijloace de înlăturare a deranjamentelor. Se vor folosi foliile 1,2,3, fişe
conspect1,2,3,4,5,6)

1. Cauzele deranjamentelor
a). Lucrări neprevăzute;
b). Fisurarea sau deteriorarea datorită îmbătrânirii materialului;

2. Determinarea naturii deranjamentului
Natura deranjamentului este determinată de personalul de verificare sau de personalul
de întreţinere a reţelei de telefonie.
Verificările care se pot face sunt:
9 Verificarea izolamentului cu ajutorul multimetrului;
9 Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectării unui buzer, înseriat
cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat şi printr-o cască telefonică ce se
conectează cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv.

3. Metode de localizare a deranjamentelor
Localizarea deranjamentelor prin căutare vizuală
Localizarea deranjamentelor prin Măsurări de curent continuu

Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior,
sau exterior), banda izolatoare, linie telefonică, priză de conectare, terminal telefonic

Aparate de măsură: multimetru

SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, cuţite de cablu, microreceptor portabil
Echipamente de lucru: halat.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
64
Documentaţie tehnică: Standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, instrucţiuni de lucru şi
de serviciu.

INDICAŢII DE LUCRU:

a). Confecţionarea cordoanelor de linie şi microreceptor

o Folosind cleşte sertizor, cabluri flexibile cu 2 sau 4 fire şi conectori RJ, se
parcurg următoarele etape:
ƒ Pregătirea capetelor de cabluri în vederea sertizării
ƒ Introducerea conectorilor ţinând cont de conexiunea din schemă
ƒ Executarea sertizării
ƒ Verificarea vizuală şi cu ohmmetru a continuităţii

b). Verificarea funcţionării terminalului telefonic
o Având la dispoziţie linia de test, terminalul telefonic şi cordoanele confecţionate
în etapa anterioară, se execută următoarele operaţii:
ƒ Se conectează cordoanele de linie şi microreceptorul
ƒ Se instalează la linia de test priza telefonică
ƒ Se verifică funcţionalitatea circuitelor telefonice:
™ Prezenţa atenuată a efectului local
™ Transmiterea numărului
™ Recepţionarea semnalului de apel
ƒ Se execută măsurători în c.c. şi în c. a.:
™ Căderea de tensiune pe terminal cu receptorul în furcă şi ridicat
( Explicaţi diferenţele: buclă întreruptă şi buclă stabilită )
™ Curentul absorbit de aparat din linie
ƒ Pe baza măsurătorilor, să se calculeze rezistenţa statică a terminalului
telefonic.
ƒ
c). Remedierea defectelor de conectică

o Remedierea deranjamentelor în funcţie de tip, presupun următoarele operaţii:
ƒ Se verifică microreceptorul, cordonul de linie şi cordonul de microfon
ƒ Se refac conexiunile de linie şi de microreceptor.


d).Concluzii

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
65
ACTIVITATEA 5


MINIPROIECT

1. Pagina de titlu

• Numele şcolii
• Numele candidatului
• Numele îndrumătorului
• Anul de absolvire
• Calificarea profesională


2. Cuprinsul


3. Argumentul


4. Conţinutul propriu-zis

• Scopul şi obiectivele proiectelor
• Probleme soluţionate
• Perspectiva personală a candidatului în abordarea temei
• Unitatea practic-aplicativă


5. Bibliografie

6. Anexe

• Desene
• Schiţe
• Experimente
• Măsurători

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
66

1. Tema:
TERMINALUL TELEFONIC

2. ARGUMENT


În acest proiect am prezentat lucrarea ,, Terminalul telefonic”.
Dezvoltarea explozivă a telecomunicaţiilor în ultimele decenii a determinat
apariţia unor noi servicii dintre care telefonia mobilă şi Internetul se disting prin impactul
pe care l-au avut în rândul clienţilor lor.
Totuşi telefonia fixă, cu serviciul de voce, rămâne un stâlp de rezistenţă în
multitudinea de servicii oferite pe piaţa deosebit de dinamică a telecomunicaţiilor.
În această lucrare am tratat terminalele telefonice clasice care alături de reţele şi
sistemele de comutaţie/transmisiuni permit realizarea apelurilor.
Am conceput acest proiect astfel încât să poată fi folosit ca un ghid pentru
laboratorul de telecomunicaţii pentru dobândirea competenţelor legate de construcţia,
funcţionarea şi depanarea aparatelor telefonice clasice (electromagnetice), cu disc de
apel.
Proiectul cuprinde: schema electrică a aparatului telefonic, schema plăcii de
circuit imprimat, funcţionarea aparatului telefonic, deranjamentele posturilor telefonice,
cauzele care le provoacă şi procedeele pentru înlăturarea lor, norme de protecţie a
muncii.
Lucrarea poate fi utilă pentru elevii de la calificările ,, electronist reţele de
telecomunicaţii” şi ,, tehnician telecomunicaţii” în vederea obţinerii de abilităţi privind
reţelele telefonice.

TERMINALUL TELEFONIC

Vom descrie terminalul telefonic cel mai utilizat din ţara noastră. Este un aparat
clasic, robust şi fiabil, având performanţe similare cu alte terminale din aceiaşi
generaţie.
Din punct de vedere constructiv aparatul se compune din două subansamble:
- microreceptorul care conţine traducătoarele electroacustice (microfonul şi
receptorul);
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
67
- aparatul propriu-zis care încorporează într-o carcasă din material termoplastic
următoarele elemente: soneria, discul de apel şi placa de circuit imprimat. Pe placă sunt
conectate: transformatorul electric, varistorul, lamelele de contact ale furcii, două
rezistoare, unul sau două condensatoare şi console pentru conexiuni cu celelalte
componente.
Legătura microreceptorului se face prin cordonul de microreceptor; conectarea la
linie a aparatului este realizată prin cordonul de linie, având la capăt o rozetă de
conexiuni sau un ştecher (pentru priza tip telefon).
Cordoanele cu câte trei conductoare din fire leonice, prevăzute la capete cu
papuci de conexiuni.
Schema electrică este realizată în două variante (FOLIA 10,11).

Observaţii:

• Varianta b foloseşte un singur condensator, dar există un contact al furcii
în plus faţă de varianta a;
• Poziţia contactelor furcii din schemă corespunde situaţiei în care
microreceptorul este aşezat în furcă;
• Schema plăcii de circuit imprimat arată ca în figura 2;
• Discul aparatului conţine două contacte; unul de impulsii (C.I.) şi unul de
şuntare (C.S.), care sunt legate în circuit prin trei conductoare prevăzute cu papuci de
conexiune, la console D
2
, D
3
, D
4
(D
2
-D
4
pentru C.I. şi D
2
-D
3
pentru C.S.). Contactul de
impulsii este protejat printr-un stingător de scântei format din R=100 şi C=0,47 μF).
• Condensatorul c=μF este înseriat cu soneria când microreceptorul este în
furcă, evitând astfel trecerea curentului continuu (stabilirea buclei) prin sonerie;
• Traducătoarele electroacustice sunt conectate la linie printr-un
transformator de tip diferenţial într-o schemă de puncte echilibrată în vederea evitării
efectului local (fig. 3), unde R
e
=680 şi Z
L
=impedanţa liniei telefonice.

Dacă puntea este echilibrată, curentul de convorbire produs de microfon nu va
trece prin receptor.
Condiţia de echilibru va fi:
Z
L
*Z
3,6
=R
e
*Z
4,5

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
68














Figura 3. Schemă de punte echilibrată

Dacă Z
3,6
=Z
4,5
(înfăşurări identice) rezultă R
e
=Z
L

Deci R
e
modelează impedanţa liniei telefonice. Dacă aparatul se conectează la o
centrală manuală de tip BC, discul nu are utilizare şi poate fi deconectat.
Deschiderea circulară din carcasă se acoperă cu o plăcuţă (disc fals) şi cosele
D
3
-D
4
se interconectează printr-o punte (călăreţ).
Prin conectarea sau scoaterea punţii între cosele D
5
-S
1
se creează un
dezechilibru între posturile cuplate în vederea contorizării independente a convorbirilor,
(pentru taxare).

Aparatul funcţionează astfel:

a) Primirea apelului de la centrală:
Aparatul este în repaus, microreceptorul fiind aşezat în furcă, astfel încât la linie
este conectată soneria în serie cu condensatorul. Dacă centrala transmite semnalul de
apel (75V, 15-50Hz) soneria va fi excitată pe circuitul: firul L
1
, condensatorul C(1μF),
CF2, sonerie, punte (S

2
-L’
2
) firul L
2
.
Pentru posturile cuplate (pe linie comună) apelul se transmite selectiv pe câte un
fir al liniei cu întoarcere prin pământ (figura 4).
În acest caz se mută puntea de pe cosele L’
2
- S

2
pe S

2
-P

şi borna P a aparatului
se conectează la o priză de pământ.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
69














4. Conectarea la linie (firele a,b) a soneriilor posturilor cuplate pentru
transmiterea selectivă a apelului
b) Transmiterea apelului către centrală:
La ridicarea microreceptorului din furcă se stabileşte o buclă de curent continuu
de la bateria centralei prin elementul de semnalizare a apelului, linia telefonică,
(microfonul este eliminat pe: circuitul: L
1
, C.I., mf, (înfăşurarea 4,8), CF
3
, L
2)
.
A: Element de semnalizare a apelului (anunclator sau releu)
mf: microfon










Figura 5. Circuitul de alimentare a microfonului
Elementul de semnalizare va fi acţionat şi C.T.A. declanşează o secvenţă de
operaţii care au ca finalitate conectarea liniei respective la un registru (circuit care
memorează informaţia de selecţie).
c) Transmiterea numărului:
Dacă se găseşte un registru liber, linia chemătoare va fi conectată la registru,
abonatul va fi informat prin tonul de disc şi se poate transmite informaţia de selecţie.
După armare discul corespunzător cifrei care trebuie transmisă, la revenire, contactul
de impulsuri se deschide de atâtea ori câte unităţi are cifra formată şi bucla de curent
continuu se întrerupe repetat, registrul memorând aceste impulsuri ,,lipsă de curent”.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
70

d) Realizarea convorbirii :
Semnalul de convorbire produs de mf se suprapune peste curentul ontinuu de
alimentare şi se transmite în linie către receptorul postului corespondent. Curentul de
convorbire va ajunge la receptor prin circuitul : L
1
, C, mf în paralel cu (R
2
şi Z
3,6
), Z
4,5
,
CF
3
, L
2
. Din înfăşurările 3-6 şi 4-5 se introduce un curent în înfăşurarea 2-7 la bornele la
care este conectat reeptorul.






MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
71
DERANJAMENTELE POSTURILOR TELEFONICE
CAUZELE CARE LE PROVOACĂ ŞI PROCEDEELE PENTRU ÎNLĂTURAREA
LOR

În tabel se indică deranjamentele, cauzele care le provoacă şi măsurile ce
trebuie luate pentru înlăturarea lor în cazul aparatului tip BC.

1. Nu se primeşte apelul 1. Contact imperfect la
lamelele furcii;
2. Soneria blocată, bobina
soneriei defectă sau
întreruptă din conexiune;
3. Poza de pământ
întreruptă sau cu
rezistenţă mare din cauza
contactului de conexiune
imperfect.
1. Se curăţă contactele
levierului şi se reglează;
2. Se reglează soneria şi
se verifică conexiunile ;


3. Se verifică şi se reface
legătura la priza de
pământ ;
4. Se înlocuieşte.
2. Aparatul nu are
alimentare/nu
funcţionează
1. Contact imperfect la
arcul levierului ;
2. Scurtcircuit în
condensator ;
3. Contact imperfect la
contactele de impulsii ale
discului sau cordonul de
conexiuni al discului
întrerupt ;
4.Cordonul sau rozeta
aparatului defecte.
5. Firul de interior
întrerupt ;
6. Capsulele de microfon
sau de receptor nu fac
contact în microreceptor.
1. Se reglează ;

2. Se înlocuieşte ;

3. Se reglează sau se
schimbă cordonul,
eventual discul ;


4. Se înlocuiesc ;

5. Se înlocuieşte ;

6. Se măreşte
presiunea de la lamelele
de contact


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
72


3. Aparatul nu are ton 1. Rezistenţa de buclă a
aparatului mai mare de
1500 ;
2. Defecţiune în C.T.A.
1. Se curăţă contactele de
lucru, înlocuiesc capsulele
microreceptoare ;
2. Se remediază
defecţiunea.
4. Ton continuu 1. Discul defect (nu face
întreruperea) ;
1. Se verifică contactele
impulsorului de la disc ;
5. Pocnituri în receptor la
formarea numărului de
apel.
1. Cordonul discului
întrerupt ;
2. Contactele discului
pentru scurtcircuitarea
receptorului murdare sau
dereglare ;
3. Soneria dereglată.
1. Se înlocuieşte;

2. Se curăţă şi se
reglează;
Se reglează.
6. Nu se face corect sau
deloc selecţia.
1. Viteza discului
necorespunzătoare ;
2. Cordonul
microreceptorului legat
greşit sau incorect ;
3. Bobina de inducţie
întreruptă ;
4. Varistorul de la capsula
receptoare defect.
1. Se reglează viteza
discului ;
2. Se înlocuieşte sau se
leagă corect ;

3. Se înlocuieşte ;

4. Se înlocuieşte.
7. Noi auzim rău, suntem
auziţi bine.
1. S-au deplasat bobinele
megneţilor receptorului ;
2. Membrana este îndoită
sau ruginită ;
3. S-au demagnetizat
magneţii ;
4. Capacul receptorului
este spart.
1. Se reglează ;

2. Se înlocuieşte ;

3. Se înlocuieşte capsula ;
4. Se înlocuieşte capsula.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
73
8. Noi auzim, nu suntem
auziţi.
1. Capsula microfonului
defectă ;
2. Întreruperi în cordonul
microreceptorului ;
3. Cordonul
microtelefonului este legat
greşit.
1. Se înlocuieşte ;

2. Se înlocuieşte ;

3. Se leagă corect.



NORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Personalul muncitor calificat şi necalificat trebuie să posede cunoştinţele
generale cu privire la lucrul în condiţii de securitate a muncii precum şi cele specifice
lucrărilor ce urmează a le executa.
La cursurile de calificare, recalificare şi de perfecţionare profesională se vor
preda cunoştinţe generale de protecţie a muncii specifice activităţii respective.
Obligaţia efectuării instructajului de protecţie a muncii o au cei ce organizează,
controlează şi conduc procesul de muncă.
Instructajul de protecţie a muncii se efectuează tuturor persoanelor care depun o
activitate cu caracter direct productiv, de manipulare şi transport, de întreţinere, de
reparaţii şi alte asemănătoare, precum şi celor care prin natura obligaţiilor profesionale
conduc aceste activităţi sau au acces liber în secţiile, sectoarele, incintele unde se
desfăşoară.
Instructajul se efectuează şi persoanelor care lucrează sau au acces liber în
laboratoarele unde există pericol de accidentare, în staţii pilot, ateliere, anexe, staţii
experimentale şi alte unităţi similare.
Instructajul de protecţie a muncii va cuprinde:
a) Instructajul introductiv general care se efectuează:
- noilor încadraţi în muncă;
- celor transferaţi de la o unitate la alta;
- celor reveniţi în unitate ca detaşaţi;
- ucenicilor, elevilor şi studenţilor la efectuarea practicii profesionale.
b) Instructajul la locul de muncă se efectuează la locul unde a fost repartizată
persoana nou încadrată în unitate de către conducătorul desemnat să conducă procesul
de muncă unde îşi va desfăşura activitatea persoana respectivă.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
74

Bibliografie

1. Duma P. – Centrale telefonice electronice, Editura Matrix-Rom, 1998
2. Rădulescu, T., Telecomunicaţii, Editura Teora, Bucureşti, 1997
3. Rădulescu T. – Reţele de telecomunicaţii, Editura Thalia 2000
4. Vasilescu A. – Iniţiere în tehnologia digitală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981


Anexe:

• Folia 10
• Folia 11





MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
75

ACTIVITATEA 6

INSTRUIRE PRACTICĂ

Tema:

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR EXTERIOARE ŞI A ABATERILOR DE
FORMĂ LA ARBORII DREPŢI

• Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de practică).
• Veţi lucra în grupe de 2 elevi.

Realizarea lucrării practice presupune lucrul în echipă de 2 elevi. Membrii grupului
organizează şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa de lucru. Fiecare membru
trebuie să primească o sarcină de lucru şi să-şi asume responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul lucrului
în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să rezolve problema şi să o analizeze. Elevii
trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare domeniului: Măsurări tehnice.

Pregătirea
Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, specifice lucrărilor de
metrologie.
Obiectivele lucrării:
Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt
defectele care pot apărea în cazul arborilor, să găsească metodele adecvate de
localizare a acestora şi să poată înlătura aceste defecţiuni prin stabilirea unor soluţii de
remediere a acestora.
Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt defectele
care pot apărea în cazul arborilor drepţi, să găsească metodele adecvate de localizare
a acestora şi în cele din urmă să poată stabili procedeul de remediere.

Cunoştinţe teoretice necesare:
Tipuri de defecte ale arborilor, cauzele, caracterizarea lor şi metode de prevenire a
acestora.
Modul de folosire, verificare şi reglarea mijloacelor de măsurare şi control utilizate.
CLASIFICAREA DEFECTELOR LA ARBORI
În timpul exploatării, la arbori şi osii pot apărea următoarele defecţiuni: defecte de
prelucrare, deformaţii remanente (încovoieri, răsuciri), fisurări, uzarea unor tronsoane
cilindrice (ale fusurilor pentru rulmenţi, pentru lagăre sau pentru alte ajustaje),
deteriorarea orificiilor de centrare, a filetelor, îmbinărilor cu pană sau a canelurilor etc.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
76

Materiale necesare : arbori de diverse dimensiuni, suport universal.
Aparate de măsură: comparator cu cadran circular cu valoarea diviziunii de 0,01 mm.
Stabilirea tipurilor de defecte ale arborilor drepţi:
Abaterile de formă sunt : abaterea de la rectilinitate, abaterea de la planitate,
abaterea de la circularitate, abaterea de la cilindricitate şi abaterea de la forma dată a
profilului sau a suprafeţei. În analiza abaterilor de formă nu se ia în considerare
rugozitatea suprafeţei.
— Abaterea de la circularitate (fig.1.) este definită ca fiind distanţa maximă AF
C

între profilul efectiv 1 şi cercul adiacent 2. Cel mai utilizat mijloc de măsurare a abaterii
de la circularitate se bazează pe utilizarea unui inel calibrat cu diametrul cercului
adiacent.








Fig.1. Abaterea de la circularitate.
— Abaterea de la cilindricitate (fig. 2.), reprezintă distanţa maximă AF
l
între
suprafaţa efectivă 1 a piesei şi cilindrul adiacent 2 în limitele lungimii de referinţă l.
Formele reale pot fi conice, în şa, sub formă de butoi sau oarecare. Unul dintre
mijloacele de măsurare a abaterii de la cilindricitate, prezentat în figura 3, constă în
utilizarea unui comparator ce poate fi translatat pe placa de control, piesa 2 fiind fixată
între vârful 1 şi rotită sub comparatorul 3.








Fig. 2. Abaterea de la cilindricitate







— Abaterea de la forma dată a profilului şi a suprafeţei. Abaterea de la
forma data a profilului AF este distanţa maximă între profilul efectiv şi profilul
adiacent în limita lungimii de referinţă Z. Abaterea de la forma dată a suprafeţei AF
S

Fig. 3. Măsurarea abaterilor
de la cilindricitate.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
77
este distanţa maximă între profilul efectiv şi profilul adiacent în limitele suprafeţei de
referinţă. Unul dintre mijloacele răspândite pentru măsurarea abaterii de la forma
profilului constă în înregistrarea profilogramei efective şi compararea acesteia cu profilul
adiacent.

Mod de lucru :

a) Consideraţii teoretice
Pentru a efectua măsurări şi verificări, comparatorul se montează pe un suport
(fig. 1.) şi se reglează la zero cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea
nominală a cotei de măsurat.
În acest scop, după ce s-a montat comparatorul pe braţul suportului, iar pe
masă se aşează cala sub tija palpatoare, se deplasează braţul împreună cu
comparatorul pe coloană până când acul indică zero. La unele comparatoare există
posibilitatea rotirii cadranului, ceea ce uşurează reglarea la zero .















Fig. 1. Comparator cu cadran circular

După efectuarea reglării se fixează braţul pe coloană şi apoi se controlează
piesele prin introducerea acestora sub palpator.
Piesele pe care se aplică vârful palpator vor fi curăţate în prealabil.
La efectuarea măsurătorilor se va avea grijă ca temperatura să fie cuprinsă între
+15 şi +25° C.
Înainte de a se folosi comparatorul, se controlează dacă tija palpatoare se
mişcă lin, uniform, fără înţepeniri şi fără joc lateral prea mare.
b) Mod de lucru
- reglarea la zero a aparatului se face cu ajutorul unei piese etalon sau folosind
blocuri de cale plan paralele cu dimensiunea egală cu dimensiunea nominală a piesei
de măsurat;
- măsurarea se va face într-un anumit număr de secţiuni: I, II, III, IV şi V şi într-un
anumit număr de direcţii: 1, 2, 3 şi 4 ( Fig.2.) pentru ca măsurarea diametrului să fie
concludentă şi totodată, pentru a se pune în evidentă erorile formei geometrice ale
suprafeţei controlate.




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
78

Fig. 2. Secţiuni
de măsurare





Tabel 17.1 — date prescrise si rezultatele măsurării












d) Interpretarea rezultatelor
Comparându-se diametrele măsurate în cele cinci secţiuni după aceeaşi
direcţie, se stabileşte felul abaterii de la forma geometrică în secţiune longitudinală
(conicitate, butoiaş, şa).
Comparând între ele diametrele măsurate după cele patru direcţii în aceeaşi
secţiune, se stabileşte abaterea de la forma geometrică în secţiunea transversală
(ovalitatea) pentru fiecare din cele patru secţiuni:
O
v
=d
Mmax
- d
Mmin

Piesa se consideră bună dacă diametrele măsurate şi abaterile de la forma
geometrică corectă se încadrează în toleranţele prescrise.

7. Concluzii
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
79



ACTIVITATEA 4


LUCRARE DE LABORATOR


TESTAREA CIRCUITELOR COMBINAŢIONALE


Realizarea lucrării de laborator presupune lucrul în echipe a 4-5 elevi. Membrii
grupului organizează şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa de lucru.
Fiecare membru trebuie să primească o sarcină de lucru şi să îşi asume
responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul
lucrului în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să realizeze schema şi să o
analizeze. Elevii trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare
laboratorului de electronică digitală.
Fişa de lucru în laborator, fişa de observaţii şi concluzii pot fi utilizate ca mijloace
de evaluare prin care elevul poate să demonstreze că este capabil să completeze
documente simple.
Fişa de observaţii şi concluzii este completată individual, de fiecare elev.



























MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
80



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
81



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
82



DETECTAREA DEFECTELOR CU AJUTORUL
PROGRAMULUI CROCODILE







MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
83





MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
84




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
85




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
86



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
87



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
88



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
89



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
90




MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
91

DETECTAREA DEFECTELOR CU PROGRAMELE DE SIMULARE

Programele de simulare pe calculator a funcţionării circuitelor electronice oferă mesaje
de eroare şi atenţionare în cazul în care în scheme sunt greşeli. Acest aspect uşurează
foarte mult munca de proiectare şi simulare a circuitelor electronice, mai ales că, după
detectarea erorii, prin dublu click pe respectiva problemă, săgeata mouse-ului se
poziţionează automat în punctul din schemă ce trebuie corectat.
Cel mai frecvent întâlnite erori sunt:
¾ Pin (componentă electronică) neconectat
¾ Lipsă semn de masă (AGND)
¾ Lipsă valori surse de alimentare, generatoare de semnal, alte componente
¾ Markeri plasaţi incorect
¾ Lipsă valori pentru trasarea formelor de undă (Analysis-Setup-Transient-Print
Step……-Final Time)

Eroare când un pin este in aer

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
92
Lipsă semn de masă


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
93


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
94



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
95


Eroare când schema nu este alimentată corespunzător


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
96



MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
97

Eroarea când nu sunt date valori generatorului de impulsuri


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
98

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
99


Eroarea când markerii nu sunt amplasaţi corespunzător


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
100

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
101

Lipsă valori pentru trasarea formelor de undă (Analysis-Setup-Transient-Print Step……-Final Time)


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
102

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
103

Alte erori


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
104


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
105


Nu funcţionează schema şi nu este generată forma de undă.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
106


2.Circuitul desenat în figura de mai jos implementează funcţia logică
Z(a,b,c) = a-(b®c).

















a. Să se determine toate testele abc care detectează defectele singulare j0, d0 şi
respectiv lx;
b. Să se reprezinte prin expresii logice funcţiile Zdx şi Zel realizate de circuitul cu
defectul d
x
şi respectiv e
c. Să se determine toate testele care detectează scurtcircuitul AND(/z, m);
d. Să se precizeze toate conexiunile blocate şi toate scurtcircuitele de tip OR,
singulare, care sunt detectate de testul abc = 101.


a). Defectul j0 se activează dacă b = 0 sau dacă c = 0. Deoarece eroarea 1/0 rezultată
pe conexiunea/ trebuie propagată prin poarta 3, este necesară condiţia 6=1; activarea
defectului se realizează cu c = 0. Atribuirile b = 1, c = 0 implică m = 1, / = n = 0/1.
Eroarea de pe conexiunea n se propagă la ieşirea Z, prin poarta 6, dacă a = 1. Singurul
test care detectează defectul j0 este abc = 110. în acelaşi mod se arată că defectele d0
şi /, sunt detectate numai de testul abc = 110. Aceste trei defecte au efecte identice
asupra funcţionării circuitului, adică sunt echivalente din punct de vedere funcţional.
Defectele echivalente nu pot fi deosebite prin observarea răspunsurilor de la ieşirile
primare ale unui circuit.
b.) în prezenţa defectului dx se obţin expresiile logice:
1 = bc,m = bc-c = Fc = b + c, n = Im = bc, ZdX = a + n = a-bc.
în prezenţa defectului ex se obţin expresiile logice:
/ = b-b~c = bc- ZT+ c,m = hc,n = lm = bc, Zel = a + n- a-bc.


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
107


Deoarece Zdx = Zel, defectele dx şi ex sunt echivalente funcţional. Testele care
detectează aceste defecte se pot determina din condiţia bc * boc sau bc~bec; soluţia
este b = c ~ 0 şi se obţine testul abc = 100.
c) Scurtcircuitul dintre sursele de semnal h şi m este de tip nonfeedback. Acesta
se poate activa în două moduri, h = 0 şi m - 1 sau h = 1 şi m - 0. Primul mod
implică a = 1 şi (b = 1 sau c =0); eroarea se produce pe conexiunea m.
Propagarea erorii prin poarta 5 necesită / = 1, adică b = 0 sau c = 1, iar
propagarea prin poarta 6 este validată de h = 0. Se obţin testele abc = 100; 111.
Al doilea mod de activare a defectului implică a = 0, 6 = 0 şi c = 1. Eroarea de
pe conexiunea h se propagă prin poarta 6 deoarece m = 0 =» n = 0.
Rezultă că defectul AND(/z, m) este detectat la ieşirea Z de oricare dintre testele 001,
100 şi 111.
Testele pot fi determinate şi prin compararea expresiilor logice ale funcţiilor Z şi Zmi^h
m); defectul AND(/i, m) este detectat de orice combinaţie de biţi abc pentru care Z *
Zmixk m) sau Z® ZmXKh m) = 1.
ZmoQi, m)= nm + lnm - nm = a'(b + c) = a + b~c
Z = a-{bmc)
Dacă a - 0 atunci Z = 0; se obţine ZmrKh m) = 1 când b = 0 şi c = 1 =» abc = 001. Dacă
a = 1 atunci ZAND(A m) = 1; se obţine Z = 0 când b = c => abc = 100, 111.
d) Căile critice determinate de testul abc =101 sunt trasate în figura următoare











Sunt detectate conexiunile blocate a0, bu c0, e0, fx, hu i0, k0, mx, «„ Z0 şi
scurtcircuitele OR (a, b), {a, h), {a, m), {a, n), (b, c), (b, l), (c, h), (c, m), (c, n), (/, h), (/,
m), (i, n), (l, h), (/, m), (/, n);

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
108

3. Să se precizeze care dintre testele tx = 1110 (abcd), t2 = 1010 sau secvenţele de
teste (f,, t2), (t2, t}) detectează scurtcircuitul AND(a,/) din circuitul desenat în
figura de mai jos.



















Testele /b t2 determină, în absenţa defectelor, valorile logice indicate în figura
următoare. Testul tx nu detectează defectul AND(a,/) deoarece nu îl activează.












Testul t2 activează defectul AND(a,f), însă eroarea 1/0 produsă pe conexiunea a
nu se propagă pe alte conexiuni ale circuitului.
Dacă se aplică întâi testul t2, atunci atât în circuitul bun cât şi în circuitul defect
se obţin aceleaşi valori logice pe conexiuni, cu excepţia conexiunii a. în circuitul defect a
se menţine la 0 logic chiar dacă intrarea b se modifică din 0 în 1.
Răspunsul circuitului la secvenţa de teste (t2, t{) este/= 0,1 /O. Această secvenţă
detectează scurtcircuitul AND(a, f); eroarea este observabilă la ieşirea / pe durata
testului /,.
Defectul AND(a, f) poate fi detectat cu un singur test, altul decât f, sau t2. De
exemplu, abcd = 0111 =»/= 1/0.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
109

4. Să se determine un test sau o secvenţă de teste care să detecteze la ieşirea F
defectul AND(a, g) din circuitul reprezentat în figura următoare.

















Defectul AND(a, g) este de tip feedback. Deoarece în circuitul bun a = 0 implică
g=0, activarea scurtcircuitului se poate face numai cu a = 1 şi g = 0; eroarea 1/0
produsă în acest caz pe conexiunea a nu se poate propaga însă la ieşirea F.
Rezultă că AND(a, g) nu poate fi detectat cu un singur test, ci cu o secvenţă
formată din cel puţin două teste.
Primul test trebuie să determine valoarea dominantă 0 pe conexiunea g; soluţiile
sunt tj = 0***, *1** sau ■**!* (simbolul * are semnificaţie de valoare logică indiferentă iar
variabilele de intrare sunt considerate în ordinea a, b, c, d).
Bucla de reacţie pozitivă formată de scurtcircuitul AND(a, g), în care sunt incluse
porţile 2 şi 3, memorează valorile e = 1 şi g = 0; acestea se menţin în circuitul defect
indiferent ce valori logice se aplică în continuare la intrările a, b, c, d şi ca urmare
rezultă F = 0.
Al doilea test trebuie să determine la ieşirea circuitului bun valoarea logică 1;
soluţia este t2 = 1001. Pe durata testului t2 se obţine F= 1/0.
Valorile logice memorate, după aplicarea testului flf pe bucla de reacţie cauzată
de scurtcircuit pot fi "şterse" numai prin deconectarea tensiunii de alimentare a
circuitului.


MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
110


5. Funcţia logică F(a, b, c, d, e) reprezentată prin tabela de adevăr din figura de
mai jos este minimizată prin metoda Karnaugh. în tabelă sunt efectuate 4 grupări
pentru acoperirea unităţilor şi a variabilei e; gruparea Gl este redundantă
deoarece unităţile acesteia sunt acoperite de G3 când e = 1 şi de G4 când e — 0.

















Expresia "sumă de produse" a funcţiei F, în care sunt considerate toate cele 4 grupări,
este:
Gl G2 G3 G4
F = aed + abd + ade + ace.
Circuitul desenat în figura următoare implementează funcţia F, în forma:
F = a + d-(c + e) + abd + c ■ a + e.
G1+G3 G2 G4


















Să se determine testele abcde care detectează defectul m0 şi să se interpreteze
rezultatul obţinut.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
111


Defectul m0 se activează dacă se aplică c - 1. Eroarea 1/0 de pe conexiunea m
se propagă prin poarta 2 dacă e = 0 şi apoi prin poarta 3 dacă a = d = 0. însă prin
aceste atribuiri de valori, care sunt necesare, rezultă / = 1 iar propagarea erorii prin
poarta 7 este blocată. Nu există nici o combinaţie de intrare abcde care să detecteze
defectul m0, adică acest defect nu este detectabil, ceea ce înseamnă că funcţiile F şi F^
sunt identice. Circuitul care se obţine prin decuplarea conexiunii m de la intrarea c şi
legarea ei permanentă la masă (la nivelul 0 logic) poate fi simplificat după cum se arată
în figura următoare; poarta 2 nu mai este necesară deoarece h = m + e = Q + e = e.
















Circuitul simplificat implementează expresia logică:
Fm0 - a + d ■ e + abd + c • a + e . G3 G2 G4
Simplificarea structurală generată de către defectul nedetectabil m0 este
echivalentă cu eliminarea termenului redundant Gl din expresia "sumă de produse".
Defectul m0 este numit şi defect redundant.
Se poate verifica faptul că toate defectele stuck-at singulare care se pot defini în
circuitul simplificat din figura de mai sus sunt detectabile la ieşirea porţii 7; acest circuit
este numit iredundant.

Observaţie: Programele de sinteză logică nu sunt "perfecte" în sensul că
circuitele obţinute pot fi redundante, adică pot să conţină defecte stuck-at
redundante. Cu toate că un defect redundant nu modifică funcţiile logice realizate
de către un circuit, redundanţa introdusă în mod nedorit în etapa de sinteză are mai
multe dezavantaje:
• se consumă arie în mod inutil şi creşte puterea disipată;
• viteza de operare poate să scadă;
• se risipeşte efort de calcul în procesul de căutare a testelor;
• localizarea defectelor devine mai dificilă, etc.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
112


6. Să se construiască un set de teste T complet, care să detecteze toate defectele
singulare stuck-at care se pot defini în circuitul (detectorul de paritate) desenat în
figura următoare.






















Pe cele 15 conexiuni ale circuitului se pot defini 30 de defecte stuck-at singulare.
Indiferent ce valori logice se aplică la intrările a, b, c, d, e, f, g şi h, toate intrările în
porţile XOR sunt sensilbile; rezultă că toate conexiunile acestui circuit sunt critice. Un
set de teste complet se construieşte în acest caz prin selectarea unui număr cât mai
mic de combinaţii de 8 biţi care, fiind aplicate la intrările circuitului, să pună fiecare
conexiune cel puţin o dată la valoarea logică 0 şi cel puţin o dată la valoarea 1 (în
absenţa defectelor).
Testul tx = 00000000 (abcdefgh) pune toate conexiunile circuitului la valoarea
logică 0 şi detectează la ieşirea Z toate defectele stuck-at-1 singulare.
Testul t2 = 11100111 detectează 10 din cele 15 defecte singulare stuck-at-0 şi
anume Qq, uq, Cq, /o» go» f*o,jo> *o» mo Şi "o- Testul h = 10011101 detectează
defectele stuck-at-0 singulare nedetectate de t2, adică d0, e0, i0, k şi Zio-
Setul de teste T = {th t2, t3} acoperă toate defectele stuck-at singulare din
structura detectorului de paritate. Soluţia nu este unică; de exemplu, se pot alege
testele t2 = 10111101 şi r3 == 01010111 pentru a pune fiecare conexiune din circuitul
fără defecte la valoarea logică 1, cel puţin o dată.

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
113


LUCRARE DE LABORATOR

Tema:

DETECTAREA DEFECTELOR LA ARBORI

Realizarea lucrării practice presupune lucrul în echipe a câte 2 elevi. Membrii grupului
organizează şi execută împreună sarcinile cuprinse în fişa de lucru. Fiecare membru trebuie să
primească o sarcină de lucru şi să-şi asume responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în timpul lucrului
în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să rezolve problema şi să o analizeze. Elevii
trebuie să cunoască normele de protecţia muncii corespunzătoare domeniului: Măsurări tehnice.

Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare lucrărilor de
metrologie.

Obiectivele lucrării:

Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt
defectele care pot apărea în cazul arborilor drepţi, să găsească metodele adecvate de
localizare a acestora şi în cele din urmă să poată stabili procedeul de remediere.

Materiale necesare : arbori de diverse dimensiuni.

Aparate de măsură: Şublere de exterior cu valoarea diviziunii V
d
= 0,1; 0,05 sau 0,02.
Mod de lucru
a) Pentru măsurarea diametrelor exterioare se procedează pe etape, după
cum urmează:
- şurubul cursorului şi şurubul dispozitivului de avans fin fiind deblocate,
se depărtează ciocul mobil de ciocul fix, astfel încât să permită cuprinderea între ele a
diametrului piesei de măsurat;
- deplasând şublerul convenabil într-un plan perpendicular pe axa
suprafeţei cilindrice supuse măsurării, se caută diametrul minim şi se fixează în această
poziţie cursorul cu ajutorul şurubului de blocare;
- în cazul verificării unui diametru impus, se stabileşte dimensiunea cu
ajutorul cursorului şi cu dispozitivul de avans fin, apoi se încearcă pe piesă folosind
şublerul ca un calibru potcoavă.
- se efectuează citirea.

b) Pentru măsurarea abaterilor de la forma geometrică corectă se vor
executa măsurări în cel puţin cinci secţiuni diferite (1,2,3,4 şi 5 pentru conicitate, formă
de butoiaş etc.) şi pe minimum patru, cinci direcţii( I-I; II-II;…..IV-IV, în fiecare din cele
cinci secţiuni, pentru a pune în evidenţa ovalitatea).

MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
114




Fig. 1.


- pentru determinarea mai corectă a ovalităţii, este necesar ca măsurarea
diametrelor să se facă într-un număr cât mai mare de puncte de pe circumferinţa piesei
(ovalitatea calculându-se ca diferenţa a diametrelor maxime şi minime măsurate).
- se completează tabelele 1. şi 2.



Tabelul 1. Rezultatele măsurării.
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
115


c) Interpretarea rezultatelor
Piesa se consideră bună dacă dimensiunea măsurată se află între dimensiunea
minimă prescrisă d
min
şi dimensiunea maximă prescrisă d
max
.

Se constată abaterea de la forma geometrică corectă, evaluându-se precizia
formei geometrice.
Piesa se consideră bună dacă abaterile de forma (ovalitatea, conicitatea, forma
de butoiaş etc.) se înscriu în limitele câmpului de toleranţă prescris. Aceste limite sunt
indicate pe desenul de execuţie.
































Tabelul 2. Date prescrise şi concluzii privind forma geometrică efectivă a suprafeţei
MODULUL VIII: DETECTAREA DEFECTELOR
PROFIL TEHNIC
116
BIBLIOGRAFIE
1. ***, Curs C.I.D., SIEMENS
2. ***, Documentaţii aparate de măsură în telefonie, R.D.G. şi R.F.G.
3. ***, Livre bleu, C.C.I.T.T.
4. ***, Serviciul de date SD -1 MI.Tc., D.G.P.Tc.
5. ***, TELEKOM PRAXIS nr. 15-16 (1990), Messîechnik fur digitale
6. ***,SIEMENS, Digitale Nachrichtenubertraâung,Teil lundTeil 2, 10.***,
Transmisiuni P.C.M.. ROMTELECONA, 11.***,Telecommunication
Handbook, BUDAVOX,
7. Brana, C., Brana, V., Transmisia Informaţiei Numerice,
8. Duma, P., (1998), Centrale telefonice electronice, Editura Matrix-Rom
9. Lazarovici, C., Măsurări electronice şi numerice
10. Mihai, R., ş.a., Telefonie numerică
11. Milea, A., Măsurări electronice
12. Pescăruş, P., Statutul materialelor din industria lemnului
13. Pop, E., Stoica, V., Principii şi metode de măsurare numerică
14. Postelnicu, P., Linii şi sisteme de transmisiuni telefonice
15. Rădulescu, T., (1997), Telecomunicaţii, Editura Teora, Bucureşti
16. Vasilescu, A., (1981), Iniţiere în tehnologia digitală, Editura Tehnică,
Bucureşti
17. Vasilescu, A., Sinnrech, H., Transmisiuni cu modulaţia impulsurilor în
cod
18. Wandel u. Goltermann, Reviste BITS şi broşuri prezentări aparate
19. Wardalla, M., Pascu, A., Măsuri electrice în telecomunicaţii
20. Zahan, S., Telefonia digitală în reţele de telecomunicaţii


SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 1 -

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Programul PHARE TVET RO 2003 / 005 – 551.05.01 - 02







AUXILIAR CURRICULAR
PENTRU
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC



MODULUL: SISTEME DE AUTOMATIZARE


NIVELUL DE CALIFICARE: 3







2006

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 2 -











AUTOR:
prof. PINTEA MIHAELA – inginer, profesor grad didactic I,
Grup Şcolar ELECTROMUREŞ, Tg-Mureş














CONSULTANŢĂ

IOANA CÎRSTEA - inspector de specialitate, expert CNDIPT
DORIN ROŞU – doctor inginer, inspector de specialitate, expert CNDIPT
ANGELA POPESCU – inginer, inspector de specialitate, expert CNDIPT





SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 3 -






1. Introducere
2. Competenţe specifice. Obiective
3. Fişa de descriere a activităţii
4.1. Fişa de progres (referire la activităţile din fişele de lucru)
4.2. Fişă de feed-back a activităţii
5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie)
6. Materiale de referinţă pentru profesor:
• Folii transparente
• Fişe conspect
7. Materiale de referinţă pentru elevi:
• Fişe de lucru
• Fişe de evaluare
8. Soluţii la sarcinile de lucru
9. Sugestii metodologice
10. Bibliografie
Anexe (pentru documentare)















CUPRINS
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 4 -



Modulul SISTEME DE AUTOMATIZARE este destinat pregătirii elevilor din
domeniul TEHNIC, nivel 3, (clasa a XI-a- liceu tehnologic şi clasa a XII-a ruta
progresivă), însumează 1 credit şi are alocate un număr de 33 de ore / an, din care:

• teorie – 17 ore;
• laborator tehnologic – 9 ore
• instruire practică – 7 ore;

Prezentul auxiliar curricular se adresează atât elevilor, cât şi profesorilor, fiind
structurat în trei părţi: o parte cuprinzând materiale de referinţă pentru profesor, o parte
cu activităţi pentru elevi şi una cu soluţii şi sugestii metodologice.
Conţinuturile incluse în structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE oferă
elevilor cunoştinte care le permit dezvoltarea abilităţilor teoretice, practice şi creative
privind funcţionarea şi utilizarea diverselor componente ale sistemelor de automatizare.
Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire
Profesională pentru a corela, în permanenţă, criteriile de performanţă ale competenţelor
agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale
criteriilor de performanţă respective.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite în modul, profesorul, are
libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a eşalona în timp, de a utiliza activităţi
variate de învăţare şi în special cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.
Înainte de aplicarea materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să
cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale
acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta
materialele în raport cu cerinţele clasei.
Materialele de învăţare sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile fiind formulate
într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi
prin imagini.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate
cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională, pentru
fiecare competenţă.
O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii vor fi evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în tabelele de corelare ale
competenţelor cu conţinuturile.
.







1. INTRODUCERE
Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul
de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. Prin urmare, el
poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor.
Însă, pentru obţinerea Certificatului de calificare, este necesară validarea
integrală a competenţelor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor
prevăzute în standardul respectiv.
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 5 -





M Mo od du ul lu ul l I IV V: : S SI IS ST TE EM ME E D DE E A AU UT TO OM MA AT TI IZ ZA AR RE E
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ.
Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă din modul
Conţinuturile incluse în structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE
oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi dezvolte abilităţi practice privind
sistemele de reglare automată, în condiţiile participării lor nemijlocite şi
responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:

Unitatea de competenţă tehnică generală 18 - valoare credit alocat 1
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
U Un ni it ta at te ea a d de e
c co om mp pe et te en nţ ţe e
C Co om mp pe et te en nţ ţe e C Co on nţ ţi in nu ut tu ur ri i
18.1.
Caracterizează
sistemele de
reglare automată
• Schema de principiu a unui sistem de
reglare automată;
• Mărimile care intervin în schema de principiu
a unui sistem de reglare automată;
• Rolul funcţional al componentelor sistemului
de reglare automată.
18.2.
Prezintă
funcţionarea
componentelor
sistemelor de
reglare automată
• Elementele constructive ale componentelor
sistemelor de reglare: descriere, funcţionare
şi alegerea din cataloage.




18. SISTEME
DE
AUTOMATI-
ZARE

18.3.
Analizează
funcţionarea
sistemelor de
automatizare
specifice
domeniului
• Sisteme de reglare automată specifice
domeniului de pregătire: caracterizare şi
funcţionare;
• Parametrii tehnici supravegheaţi: mărimi
electrice şi neelectrice.
2. COMPETENŢE SPECIFICE.
OBIECTIVE
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 6 -

Corelarea competenţelor cu criteriile de performanţă:

Competenţa 18. 1: Caracterizează sistemele de reglare automată.

Criterii de Performanţă:
(a) Reprezentarea schemei de principiu a unui sistem de reglare automată.
(b) Indicarea mărimilor care intervin în schema de principiu a unui sistem de
reglare automată.
(c) Analizarea rolului funcţional al componentelor sistemului de reglare
automată.

Competenţa 18. 2: Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare
automată.

Criterii de Performanţă:
(a) Identificarea elementelor constructive ale componentelor sistemelor de
reglare automată.
(b) Specificarea funcţionării componentelor sistemelor de reglare automată.
(c) Alegerea componentelor sistemelor de reglare automată potrivit unor
criterii date.
Competenţa 18.3: Analizează funcţionarea sistemelor de reglare automată
specifice domeniului.
Criterii de Performanţă:
(a) Specificarea elementelor din sistemul de reglare automată.
(b) Prezentarea funcţionării sistemului de reglare automată.
(c) Monitorizarea parametrilor tehnici supravegheaţi.

Dintre conţinuturile prevăzute în curriculum, prezentul Auxiliar curricular
abordează problematica structurii SRA, al rolului funcţional al elementelor
componente ale SRA, şi anume:
1. Schema de principiu.
2. Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare
automată: de intrare (de referinţă ), de reacţie, abaterea , de comandă, de
execuţie(de reglare), de ieşire, perturbaţii;
3. Componentele sistemului de reglare automată: rol, elemente constructive,
funcţionare, alegerea din cataloage:
• traductoare de intrare şi de reacţie;
• elemente de comparaţie;
• elemente de execuţie;
• regulatoare automate.

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 7 -



Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.

Numele elevului: ……………………………. Clasa: ………
Data începerii unităţii de competenţă............ Data promovării unităţii de competenţă ………

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18. SISTEME DE AUTOMATIZARE
Compe-
tenţa
Criteriul de
performanţă
Fişa de lucru/
Fişa de
evaluare
Întrebarea Rezolvat
-Reprezentarea schemei de
principiu a unui sistem de reglare
automată.
FL1; 1.1; 1.2.1
-Indicarea mărimilor care intervin
în schema de principiu a unui
sistem de reglare automată.
FL 1; FL 2 1.2.3
18.1
-Analizarea rolului funcţional al
componentelor sistemului de
reglare automată.
FL 1 1.1; 1.2.2
-Identificarea elementelor
constructive ale componentelor
sistemelor de reglare automată.
FL1;
1.2.1;
1.2.2

-Specificarea funcţionării
componentelor sistemelor de
reglare automată.
FL3; FL4; FL5;
FL6; FL7; FL8
FEv 1.
Conform
Fişei de
lucru

18.2
-Alegerea componentelor
sistemelor de reglare automată
potrivit unor criterii date.
FL3; FL4; FL5;
FL6; FL7; FL8
FEv 2
Joc de rol
Conform
fişei de
lucru şi ev.



UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES............................................................
SEMNĂTURA CANDIDATULUI……….…………………………...................
SEMNĂTURA EVALUATORULUI……….……………….. DATA……….....
-Specificarea elementelor din
sistemul de reglare automată.

-Prezentarea funcţionării sistemului
de reglare automată.
18.3
-Monitorizarea parametrilor tehnici
supravegheaţi.

3. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 8 -





Modulul (unitatea de competenţă): 18
Numele elevului: _________________________
Numele profesorului: _________________________

Evaluare
Competenţe
care trebuie
dobândite

Data
Activităţi efectuate şi
comentarii

Data
Aplicare în
cadrul
unităţii de
competenţă
Bine
Satis-
făcător
Refa
cere

18.1.a



18.1.b



18.1.c



18.2.a



18.2.b



18.2.c



18.3.a



18.3.b



18.3.c


Comentarii


Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie
dobândite (pentru fişa următoare)



Resurse necesare


4.1. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA
PROGRESULUI ELEVULUI
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 9 -


• Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat,
evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea
competenţelor tehnice generale şi competenţelor pentru abilităţi cheie, care trebuie
dezvoltate şi evaluate. Profesorul poate utiliza fişele de lucru prezentate în auxiliar
şi/sau poate elabora alte lucrări în conformitate cu criteriile de performanţă ale
competenţei vizate şi de specializarea clasei.

• Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,
materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante
pentru planificare sau feed-back.

• Aplicare în cazul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul
şi-a însuşit competenţele tehnice generale, tehnice specializate şi competenţele
pentru activităţi cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate
indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei
coloane.

• Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe
care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor
module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească
elevul pentru ceea ce va urma.

• Competenţele care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează
a fi dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi
competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.

• Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice,
reţete, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o
sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele
cerute.




Notă: acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a
progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de
fişe pe durata derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a
evoluţiei elevului, în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru
analiză.



SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 10 -





Numele candidatului:


Clasa:

Detalii legate de
activitate:




Perioada de predare:

Activitate acceptată:

Activitate de
referinţă:

Este nevoie de mai
multe dovezi:

Comentarii:




Data de predare după revizuire:

Criteriile de performanţă îndeplinite:




Semnături de confirmare:

Profesorul Data

Candidatul Data

ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI!

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului, fiind o dovadă a
muncii acestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fişe, se
înregistrează progresul unui elev pe parcursul unei unităţi de competenţă sau
modul.









4.2. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 11 -









Următoarea listă de termeni vă va fi folositoare la înţelegerea şi dobândirea
competenţelor vizate.
În cazul în care găsiţi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la
sfârşitul acestei liste.





APARAT DE
MĂSURAT
sistem tehnic care permite determinarea cantitativă
a mărimilor ce se măsoară
AUTOMATIZARE introducerea unor dispozitive şi legături cu scopul de
a realiza operaţiile de comandă şi reglare automată a
procesului.
COMANDA CU
PROGRAM
se realizează conform unui program
COMANDA
SECVENTIALA
se realizează după un program secvenţial ce fixează
apriori succesiunea acţiunilor asupra unui sistem,
unele acţiuni depind de executarea acţiunilor
precedente sau de îndeplinirea în prealabil a unor
condiţii
COMANDĂ ansamblul de operaţii ce se efectuează în circuit
deschis şi care au ca efect stabilirea unei
dependenţe după o lege prestabilită, pentru valoarea
unei mărimi dintr-un proces în raport cu mărimi
independente de acesta.
COMANDA
AUTOMATA
comanda se realizează numai prin dispozitive
prevăzute în acest scop
COMANDA
MANUALA
omul intervine asupra elementului de execuţie
CONTROL operaţie de măsurare, verificare prin comparare,
analiză.
DIGITALĂ metodă de afişare a datelor sub formă numerică
5.GLOSAR DE TERMENI
Cuvinte cheie
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 12 -
DISPOZITIV DE
AUTOMATIZARE
ansamblul de aparate şi legături care se conectează
cu procesul în scopul realizării operaţiilor de comandă
şi de reglare dorite.
ELEMENT AL
SISTEMULUI
AUTOMAT
parte a sistemului automat care formează o unitate
constructivă şi realizează una sau mai multe din
funcţiunile sistemului automat.
Un element are una sau mai multe mărimi de intrare
şi o mărime de ieşire, prin care se primesc şi se
transmit mărimile fizice caracteristice funcţionării
elementului. Elementele componente ale unui sistem
automat formează un ansamblu unificat dacă
elementele sunt legate între ele prin semnale de
intrare şi ieşire cu variaţii în domenii date (2…10 mA
c.c. ; 1…5 mA c.c. ; 0…20 mA ; 0,2…1 daN/cm
2

kgf/m
2
).
EROARE diferenţa dintre rezultatul unei măsurări şi valoarea
mărimii măsurate
MĂRIMI ELECTRICE măsoară caracteristicile electrice cu ajutorul
aparatelor de măsură
MĂRIMI MECANICE măsoară caracteristicile mecanice cu ajutorul
aparatelor de măsură
MEMBRANĂ element elastic folosit în construcţia aparatelor de
măsură
PRECIZIE caracteristică a aparatului de măsură în funcţie de
care se alege aparatul şi se evaluează calitatea
măsurării
PROCES ansamblul transformărilor, caracterizat prin una sau
mai multe mărimi măsurabile, pentru care se
realizează o automatizare.
REGLARE (automată – manuală)- ansamblul de operaţii care au
drept scop ca pe baza comparaţiei valorii măsurate a
unei mărimi din proces cu o valoare prestabilită să
acţioneze asupra procesului astfel că mărimea reglată
să fie adusă sau menţinută la valoarea prescrisă prin :
- stabilirea unei dependenţe după o lege
prestabilită pentru valoarea unei mărimi dintr-
un proces în raport cu mărimi independente sau
dependente de proces ;
reducerea influenţei mărimilor perturbatoare asupra
mărimilor din proces.
SEMNAL mărime fizică utilizată pentru transmiterea unei
informaţii
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 13 -
SEMNALIZARE ansamblul de operaţii care au ca efect declanşarea
unor semnale de alarmă (optică, acustică) pentru a
atrage atenţia asupra apariţiei unor situaţii normale -
anormale în funcţionarea procesului.
SENSIBILITATE caracteristica unui element care exprimă raportul
dintre variaţia mărimii de ieşire şi variaţia mărimii de
intrare care o produce, după ce regimul staţionar a
fost atins
SIGURANTA IN
FUNCTIONARE
calitatea unui element de a funcţiona cu o
probabilitate prestabilită un interval de timp
determinat, fără să se depăşească valorile tolerate
SISTEM AUTOMAT ansamblul cuprinzând procesul şi dispozitivul de
automatizare.
TELECOMANDA comanda se realizează de la distanţă (se folosesc
metode şi dispozitive de teletransmitere).
TRADUCTOR parte a unui ansamblu de măsurarecare care are
rolul de a transforma informaţia de măsurare într-o
mărime fizică prelucrabilă


GLOSARUL – poate fi completat pe măsura parcurgerii modulului
şi ar fi indicat ca fiecare elev să aibă în portofoliu o listă cu
cuvintele cheie propriei discipline de specialitate.
O parte dintre termenii specifici domeniului auotmatizărilor sunt
definiţi în cuprinsul fişelor de conspect sau al fişelor de lucru urmând ca
profesorul şi elevii să-i descopere şi să-i adauge prezentului glosar.

CUVINTELE CHEIE - Sunt evidenţiate cu litere îngroşate.













SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 14 -



















SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 15 -
În această secţiune sunt prezentate câteva exemple de folii transparente (FT).
Foliile transparente sunt o alternativă viabilă pentru prezentarea frontală a
informaţiilor de către profesor.

Au fost incluse următoarele folii transparente:
FT1 – Fig. 1 Schema funcţională a unui sistem,
Fig. 2 Modelul structural al unui sistem de reglare automată
FT2 – Fig. 3 Modelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA)
FT3, FT4 – Fig. 4 Tipuri de semnale aplicate SRA, clasificarea semnalelor
FT5 – Clasificarea traductoarelor
FT6 – Traductoare parametrice
FT7 – Traductoare generatoare
FT8 – Schema bloc a unui element de execuţie EE (a) şi adaptarea dintre
regulatorul electric R şi elementul de execuţie EE prin intermediul
unui convertor electro-hidraulic E/H (b)
FT9 – Clasificarea elementelor de execuţie

Fişele de lucru sunt prezentate ca exemplu pentru modalitatea de organizare a
instruirii, folosind retroproiectorul sau prezentări digitale, pentru secvenţele în care
elevului nu i se pun la dispoziţie materiale scrise.

Elevii vor rezolva exerciţiile propuse în fişele de lucru folosind informaţiile
sintetizate în foliile transparente, în fişele de conspect şi în indicaţiile profesorului şi pot
consulta manuale de specialitate, pliante, fişe tehnice, prospecte, precum şi site-urile de
specialitate.

Fişele de lucru şi evaluare au fost concepute astfel încât să acopere o parte din
criteriile de performanţă ale competenţelor stabilite în Standardul de Pregătire
Profesională şi anume – cele corespunzătoare competenţelor 18.1. şi 18.2. Pentru
competenţa numărul 18.3. profesorii vor elabora fişe de lucru cu SRA specifice calificării
elevilor clasei.
Au fost întocmite fişe de evaluare care să atingă competenţele vizate după
parcurgerea conţinuturilor aferente acestora, astfel:

Competenţa 18.1. – Caracterizează sistemele de reglare automată.

FL1 – 1. Identificarea elementelor din schema funcţională a unui sistem.
2. În modelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA)
2.1. Identificarea elementelor schemei
2.2. Prezentarea pe scurt a rolului funcţional al elementelor
componente ale schemei
2.3. Identificarea mărimilor care intervin în funcţionarea sistemului.
FL2 – Identificarea semnallor utilizate în sistemele de reglare automată

Competenţa 18.2. – Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de
reglare automată.
FL3 – 3 a) Traductoare rezistive de deplasare;
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 16 -
3 b) Traductoare inductive de deplasare;
3 c) Traductoare capacitive de deplasare.

FL4 – Traductoare de nivel
FL 5 – Traductoare de forţă
FL 6 – Traductoare de presiune
FL 7 – Traductoare de debit
FL 8 – Traductoare de temperatură

FEv 1 – evaluarea competenţelor vizate – Traductoare electrice
FEv 2 – evaluarea competenţelor vizate (evaluare finală) – Sisteme de reglare
automată.
METODA CUBULUI (evaluarea întregii unităţi de competenţă):

Identificarea subansamblurilor constructive ale sistemelor
de reglare automată;

Specifică mărimile fizice care apar într-un SRA;

Explică funcţionarea unui SRA pe baza schemei date.

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 17 -


FT 1
Fig. 1 Schema funcţională a unui sistem



S – sistem;
U
(t)
– mărime de intrare;
Y
(t)
– mărime de ieşire.



Comportarea dinamică a sistemului poate fi definită prin relaţiile:

R
(U(t), Y(t), t)
= 0




Fig. 2 Modelul structural al unui sistem de reglare automată ca
reuniune a două părţi: dispozitivul de automatizare (D.A.) şi instalaţia
tehnologică (I.T.)




r – mărimea de referinţă;
U – mărimea de comandă;
Y – mărimea de ieşire;
Y
r
– mărimea de reacţie inversă;
P – mărimea perturbatoare.






S
Y
(t)

U
(t)
D.A. I.T.
U
Y
r
r Y
P P
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 18 -
FT 2




Fig. 3 Modelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA)








Elementele componente ale eschemei unui SRA:

E.C. – element de comparaţie;
R.A. – regulator automat;
E.E. – element de execuţie;
I.T. – instalaţie tehnologică;
Tr - traductor

Mărimi care intervin în schema de elemente a unui SRA:

U – mărime de intrare a sistemului;
ε – semnalul de eroare;
Y
r
– mărime de reacţie;
X
c
– mărimea de ieşire a regulatorului automat;
X
m
– mărime de intrare a instalaţiei tehnologice;
Y – mărime de ieşire a sistemului (a instalaţiei tehnologice);
P – perturbări.
Y
r
-
X
m
X
c
ε
E.E. R.A.
U +
E.C.
Tr
I.T.
P
Y
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 19 -

FT 3
Fig. 4 Tipuri de semnale aplicate SRA










U
(t)

t
0
c) semnal impuls
unitară
(semnal impuls
unitar Dirac)
t
U
(t)
1
0
a) semnal
treaptă unitară
1 pentru t > 0
u
(t)
=
0 pentru t ≤ 0
t
b) semnal rampă
unitară
U
(t)

t pentru t > 0
u
(t)
=
0 pentru t ≤ 0

0
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 20 -
FT 4
























CLASIFICAREA SEMNALELOR UTILIZATE ÎN SRA
(după A. Szuder)

1
3 4 2
2’
4’ 3’ 1’
t
u
T/2
T

d) semnal sinusoidal
u
(t)
= Umax sin ωt
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 21 -

FT 5
CLASIFICAREA TRADUCTOARELOR





































după natura
mărimii de
intrare
traductoare de
mărime
traductoare de calitate
(caracteristici ale
compoziţiei corpurilor)
mărimi
neelectrice
mărimi
electrice
temperatură
debit
presiune
nivel
umiditate
viteză etc.
tensiune
curent
rezistenţă
frecvenţă
gazoanalizoare
traductoare de
pH
f
după natura
mărimii de
ieşire
traductoare parametrice
(transformă o mărime
neelectrică într-un
parametru de circuit
rezistive
inductive
capacitive
fotoelectrice
traductoare generatoare
(transformă o mărime
neelectrică într-o forţă
electromotoare)
de inducţie
sincrone
piezoelectrice
termoelectrice
Caracteristicile traductoarelor
caracteristica de transfer:
dependenţa dintre mărimea
obţinută la ieşirea traductorului
şi mărimea aplicată la intrarea sa
domeniul de măsurare: intervalul
în care variază mărimea de
intrare şi în care traductorul are
precizia cerută
precizia: eroarea
relativă a
traductorului
rapiditatea: timpul
de răspuns al
traductorului
fineţea: consumul de
energie al
traductorului
sensibilitatea: raportul dintre variaţia mărimii de
ieşire care corespunde unei variaţii a mărimii de
intrare
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 22 -

FT 6

TRADUCTOARE PARAMETRICE

Mărimi fizice
de bază
Mărimi fizice derivate Elemente sensibile tipice


Deplasare
- deplasare liniară;
- deplasare unghiulară
- lungime (dimensiuni
geometrice);
- grosime;
- straturi de acoperire;
- nivel
- deformaţie (indirect forţă,
presiune sau cuplu);
- altitudine.
- rezistive;
- inductive;
- fotoelectrice;
- electrodinamice (de inducţie,
selsine, inductosine).

Viteză
- viteză liniară;
- viteză unghiulară;
- debit.
- electrodinamice (de inducţie);
- fotoelectrice.



Forţă
- efort unitar;
- greutate
- acceleraţie (vibraţie);
- cuplu;
- presiune (absolută, relativă,
vacuum, nivel, debit);
- vâscozitate.
- termorezistive;
- termistoare;
- rezistive;
- inductive;
- capacitive;
- piezorezistive;
- magnetorezistive.


Temperatură
- temperatură ( pentru solide,
fluide, de suprafaţă);
- căldură (flux, energie);
- conductibilitate termică.
- termorezistenţe;
- termistoare;
- termocupluri.
Masă - debit de masă - complexe (dilatare+deplasare)

Concentraţie
- densitate;
- componente în amestecuri de
gaze;
- ioni de hidrogen în soluţii.
- idem ca la forţă;
- termorezistive;
- electrochimice;
- conductometrice.

Radiaţie
- umiditate;
- luminoasă;
- termică;
- nucleară.
- fotoelectrice;
- detectoare în infraroşu;
- elemente sensibile bazate pe
ionizare.




SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 23 -

FT 7


TRADUCTOARE GENERATOARE


Mărime fizică
de măsurat
Efect
utilizat
Mărime
de ieşire
Termoelectricitate Tensiune
Temperatura
Piroelectricitate Sarcina
Foto-emisie Curent
Efect fotovoltaic Tensiune
Flux de
radiaţie optică
Efect foto-electric Tensiune
Forţa Piezo-electricitate
Sarcina
electrică
Presiune Piezo-electricitate
Sarcina
electrică
Acceleraţie Piezo-electricitate
Sarcina
electrică
Viteza
Inducţie
electromagnetică
Tensiune
Poziţie (Magnet) Efect Hall Tensiune













SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 24 -
FT 8


Schema bloc a unui element de execuţie EE (a)
şi adaptarea dintre regulatorul electric R şi elementul de
execuţie EE prin intermediul unui convertor electro-hidraulic
E/H (b)
















c
a)

ME OE
x m c
a)
R E / H EE
a c c' m
b)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 25 -

FT 9
Clasificarea elementelor de execuţie

De curent
alternativ Motor
rotativ

De current
continuu


Electric


Solenoid
Cu membrană
Cu 2 feţe
active
Cu piston

Cu o faţă
activă

Pneumatic
sau
Hidraulic


Cu distribuitor





Motor
de
execuţie


Mixt
Reostat
De joasă
tensiune


Electric


Întrerupător
De înaltă
tensiune
Cu dublă
acţiune Robinet
Cu simplă
acţiune
Clapetă



Organ
de
execuţie



Neelectric
Vană
Plană
(fluture)



SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 26 -
FIŞĂ CONSPECT 1 (FC1)






Schema unui sistem şi a unui sistem de reglare automată este
prezentată în FT1 şi FT2.

Prin Sistem de Reglare Automată (SRA) se înţelege un sistem realizat
astfel încât între mărimea de ieşire şi mărimea de intrare se realizează
automat, fără intervenţia omului, o relaţie funcţională care reflectă legea
de conducere a unui proces.
Elementul de comparaţie (EC) are rolul de a compara permanent mărimea
de ieşire a instalaţiei tehnologice cu o mărime de acelaşi fel cu valoare
prescrisă (considerată constantă), rezultatul comparaţiei fiind semnalul
de eroare ε.
Regulatorul automat (RA) are rolul de a efectua anumite operaţii asupra
mărimii ε primită la intrare, respectiv are rolul de a prelucra această
mărime după o anumită lege, numită lege de reglare, rezultatul fiind
mărimea Xc aplicată ca mărime de comandă elementului de execuţie.
Elementul de execuţie (EE) are rolul de a interveni în funcţionarea
instalaţiei tehnologice pentru corectarea parametrilor reglaţi conform
mărimii de comandă transmise de RA.
Instalaţia tehnologică (IT) este în cazul general un sistem supus unor
acţiuni externe numite perturbaţii şi acţiunii comenzii generate de RA a
cărui mărime de ieşire este astfel reglată conform unui program prescris.
Traductorul (Tr) este instalat pe bucla de reacţie negativă are rolul de a
transforma mărimea de ieşire a IT de regulă într-un semnal electric
aplicat EC.

Clasificarea SRA
Există mai multe posibilităţi de clasificare a SRA în funcţie
de criteriul adoptat. Mai importante sunt următoarele:

1. După caracterul informaţiei apriorice asupra IT se deosebesc SRA cu
informaţie apriorică completă şi SRA cu informaţie apriorică incompletă.
În primul caz, caracteristicile IT sunt practic invariabile în timp, în al
doilea caz aceste caracteristici se modifică (sub influenţa unor
perturbări) într-un mod care nu este dinainte cunoscut. Pentru a
compensa influenţa unor asemenea modificări asupra performanţelor
Tema: Sisteme de reglare automată
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 27 -
sistemului se folosesc elemente suplimentare, de adaptare, rezultând
sisteme adaptive.
2. După dependenţele – în regim staţionar – dintre mărimile de ieşire şi de
intrare ale elementelor componente se deosebesc SRA liniare (când
dependenţele sunt liniare) şi SRA neliniare (când cel puţin una din
dependenţe este neliniară). Din punct de vedere matematic sistemele
liniare sunt descrise prin ecuaţii liniare, iar cele neliniare prin ecuaţii
neliniare.
3. După caracterul prelucrării semnalelor se deosebesc SRA continue (când
toate mărimile care intervin sunt continue în timp) şi SRA discrete (când
cel puţin una dintre mărimi are o variaţie discretă în timp).
4. După aspectul variaţiei în timp a mărimii de intrare (şi deci şi al mărimii
de ieşire) se deosebesc trei categorii:
• sisteme de reglare automată, dacă mărimea de intrare este
constantă;
• sisteme cu program, dacă mărimea de intrare variază după un anumit
program;
• sisteme de urmărire, dacă mărimea de intrare variază aleatoriu în
timp.
5. După numărul de bucle principale (de reacţie) se deosebesc sisteme cu o
buclă principală şi sisteme cu mai multe bucle principale sau sisteme de
comandă.
6. După viteza de răspuns a IT la un semnal aplicat la intrare se deosebesc
SRA pentru procese rapide, când constantele de timp ale IT nu depăşesc
10 secunde (acţionările electrice) şi SRA pentru procese lente când IT au
constante de timp mai mari şi de multe ori au şi timp mort.
7. După caracteristicile construcţiei dispozitivelor de automatizare se
deosebesc SRA unificate (când toate mărimile care circulă sunt unificate,
adică au aceeaşi gamă şi aceeaşi natură) şi SRA specializate, când nu se
întâmplă acest lucru. La sistemele unificate, diferite blocuri ale
dispozitivelor de automatizare pot fi conectate în diferite moduri
rezultând astfel o varietate mare de structuri realizate cu un număr
relativ mic de elemente componente.
8. După agentul purtător de semnal se deosebesc sisteme electronice,
pneumatice, hidraulice şi mixte.


SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 28 -
FIŞĂ CONSPECT 2 (FC2)



Noţiuni generale

În scopul măsurării mărimilor fizice care intervin într-un proces
tehnologic, este necesară de obicei convertirea acestora în mărimi de altă
natură fizică pentru a fi introduse cu uşurinţă într-un circuit de
automatizare.
Elementul care permite convertirea unei mărimi fizice (de obicei
neelectrică) într-o altă mărime (de obicei electrică) dependentă de prima,
în scopul introducerii acesteia într-un circuit de automatizare, se numeşte
traductor.
În structura traductoarelor se întâlnesc, în general, o serie de
subelemente constructive, ca, de exemplu: convertoare, elemente
sensibile, adaptoare etc.
Structura generală a traductoarelor este foarte diferită de la un tip de
traductor la altul, cuprinzând unul, două sau mai multe convertoare
conectate în serie. În majoritatea cazurilor, structura generală a unui
traductor este cea din figura următoare:








Mărimea de intrare X
i
(de exemplu: presiune, nivel, forţă etc.) este convertită
de către elementul sensibil într-o mărime intermediară X
0
(deplasare liniară
sau rotire), care este transformată în mărimea de ieşire Xe (tensiune
electrică, rezistenţă electrică, inductanţă, capacitate etc.), aplicată circuitului
de automatizare cu ajutorul unui adaptor.

Caracteristicile generale ale traductoarelor

De obicei, adaptorul cuprinde şi sursa de energie care face posibilă
convertirea mărimii Xo în mărimea Xe.
La un traductor, mărimea de intrare Xi şi cea de ieşire Xe sunt de natură
diferită, însă sunt legate între ele prin relaţia generală de dependenţă:
Tema: Traductoare

Element
sensibil
Adaptor
X
i
X
o
X
e
Traductor
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 29 -
Xe = f
(Xi)

care poate fi o funcţie liniară sau neliniară, cu variaţii continue sau
discontinue.
Pe baza acestei relaţii de dependenţă, se stabilesc următoarele
caracteristici generale valabile pentru orice traductor:
• Natura fizică a mărimilor şi de ieşire de intrare (presiune, debit,
temperatură, deplasare etc., respectiv rezistenţă electrică, curent,
tensiune etc.);
• Puterea consumată la intrare şi cea transmisă elementului următor
(de sarcină). De obicei, puterea de intrare este relativ mică (câţiva
waţi, miliwaţi sau chiar mai puţin), astfel încât elementul următor în
schema de automatizare este aproape totdeauna un amplificator;
• Caracteristica statică a traductorului, care este reprezentarea
grafică a releţiei generale de dependenţă, este prezentată în
figura de mai jos:


• Sensibilitatea absolută sau panta K
a
, care este raportul dintre variaţia
mărimii de ieşire şi a mărimii de intrare:
K
a
= ∆ X
e
/ ∆ X
i
;
• Panta medie (K
m
), care se obţine echivalând caracteristica statică cu o
dreaptă având coeficientul unghiular:
K
m
= tg α ≈ K
a
;
• Domeniul de măsurare, definit de pragurile superioare de
sensibilitate Xi max şi Xe max şi de cele inferioare Xi min şi
Xe min.
Clasificarea şi caracteristicile traductoarelor este prezentată în folia
transparentă FT5, iar caracteristicile traductoarelor parametrice şi ale
traductoarelor generatoare sunt prezentate în foliile transparente FT6,
respectiv FT7. În anexe sunt prezentate câteva planşe cu diferite traductoare
utilizabile la predare sau la alegerea unui traductor pentru un proiect de SRA
specific calificării elevilor.

X
e

min

X
e max

α

X
e



X i

min

Xi

max

X
i

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 30 -
FIŞĂ CONSPECT 3 (FC3)





În prima fază de dezvoltare a automatizărilor s-au folosit sisteme de
măsurare specializate, în sensul că valorile mărimii de măsurat se obţin
într-un domeniu de variaţie ales arbitrar. De exemplu, pentru un domeniu
de măsurare al temperaturii cuprins între 500 şi 800 0C, semnalul obţinut
la ieşirea unui traductor variază între 0 şi 100 mV, sau între 0 şi 500mA
etc. Pentru a fi adaptate la asemenea domenii de variaţie, aparatele de
măsurare – indicatoare, înregistratoare etc., precum şi regulatoarele,
trebuie să funcţioneze pentru aceleaşi valori limită ale domeniului de
măsurare. În acest caz, aparatele de măsurare şi regulatoarele trebuie să
fie realizate „special” (specializate) pentru traductoarele
corespunzătoare.
În prezent, majoritatea sistemelor automate de măsurare şi control
(precum şi cele de reglare) sunt unificate, în sensul că domeniul de
variaţie al semnalului din canalul de transmitere este standardizat
(semnale unificate). De exemplu, pentru semnale electrice se foloseşte
domeniul de curent i=2...10mA c.c. sau i=4...20mA c.c., iar pentru semnale
pneumatice se utilizează presiuni unificate p=0,2....1 kgf/cm2
(p=2...10daN/cm2).
De exemplu, pentru un domeniu de variaţie al presiunii măsurate de 0-15
atm, traductorul elaborează la ieşire un curent unificat i=2...10mA c.c.
(respectiv 0 atm => 2mA şi 15 atm => 10 mA). Un asemenea sistem de
semnal unificat la care pentru o mărime de intrare nulă se obţine un
curent diferit de zero se numeşte semnal unificat „cu zero viu”. Raţiunea
de a se folosi un semnal „cu zero viu” rezidă în aceea că un „zero real”
poate să însemne nu numai o intrare nulă, dar şi o defectare a sistemului
de convertire a mărimii măsurate.
Folosirea unor traductoare cu semnal de ieşire unificat implică şi
utilizarea unor aparate de măsurat sau regulatoare având acelaşi semnal
de intrare unificat. Acest lucru prezintă un avantaj considerabil datorită
faptului că numărul tipurilor de aparate de pe panoul central este foarte
redus (aparatură unificată). În acest caz, aparatura respectivă este mai
uşor de înlocuit.
Procesul de unificare a aparaturii de automatizare se extinde şi la alte
semnale ca, de exemplu, unificarea parametrilor surselor de alimentare (f
= 500 Hz, f = 1000Hz) etc., ceea ce implică o structură modulară a
echipamentelor în ansamblul lor.
Tema: Echipamente de măsurare
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 31 -
FIŞĂ CONSPECT 4 (FC4)



1. Noţiuni generale

Elementele de execuţie sunt componente ale sistemelor automate care
primesc la intrare semnale de mică putere de la blocul de conducere şi
furnizează mărimi de ieşire, în marea majoritate a cazurilor, de natură
mecanică (forţe, cupluri) capabile să modifice starea procesului în
conformitate cu algoritmul de conducere stabilit.
Având un dublu rol, informaţional şi de vehiculare a unor puteri
importante, elementele de execuţie au o structură complexă,
reprezentând subsisteme în cadrul sistemelor automate. În general,
elementul de execuţie este format din două părţi distincte: motorul de
execuţie ME (numit şi servomotor) şi organul de execuţie OE Schema bloc
a unui EE este prezentată în folia transparentă FT8 a.
Relaţia care se stabileşte între mărimile m de la ieşirea EE (mărimea de
execuţie) şi c mărimea de intrare a EE (provenită de la regulator)
defineşte comportarea EE în regim staţionar. Raportul dintre aceste
mărimi, pentru orice valoare a lui c, ar fi ideal să fie constant, dar
intervin în cursul funcţionării EE anumiţi factori care influenţează
mărimea m (frecări, reacţii ale mediului ambiant, greutăţi neechilibrate
etc.).
Există cazuri când trecerea de la regulator la EE trebuie adaptată,
folosind un convertor care transformă mărimea de comandă, de exemplu
din electrică în hidraulică, dacă intrarea în EE trebuie să fie hidraulică,
situaţie prezentată în folia transparentă FT8 b.
EE poate acţiona asupra modificării de energie în două moduri:
• Continuu, dacă mărimea m poate lua orice valoare cuprinsă între
două valori limită;
• Discontinuu, dacă mărimea m poate fi modificată numai pentru două
valori limită (dintre care cea inferioară este în general zero).
Dacă intervenţia asupra organului de execuţie se realizează manual,
partea motoare ME nu mai este necesară.
După natura sursei de energie folosite pentru alimentarea părţii motoare
ME, EE se pot clasifica în:
• Electrice;
• Hidraulice;
• Pneumatice.
Clasificarea EE este prezentată în folia transparentă FT9
Tema: Elemente de execuţie (EE)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 32 -
2. Acţionarea electrică a EE

Acţionarea electrică a organelor de execuţie se realizează cu
electromagneţi sau cu motoare electrice de curent continuu sau de curent
alternativ.
Folosind electromagneţi, se obţine o acţionare discontinuă, bipoziţională,
întrucât se pot obţine la ieşire două poziţii staţionare (închis-deschis,
dreapta-stânga); trecerea de la o stare la alta se face într-un timp scurt.
În multe procese tehnologice cu reglare automată, pentru variaţia mărimii
de acţionare (de exemplu, pentru reglarea temperaturii, debitului,
presiunii etc.) trebuie modificată poziţia elementelor de reglare ale
organului de execuţie (vanelor, supapelor, cursoarelor etc.), care
determină valoarea fluxului de energie condus spre obiectul reglării.
Această comandă se poate realiza şi cu motoare electrice.
Pentru organele de execuţie de putere mică se folosesc în general
motoare bifazate (asincrone) cu rotorul în scurtcircuit, iar pentru organe
de execuţie de puteri mari, motoare trifazate cu rotorul în scurtcircuit.
Se construiesc servomotoare asincrone în următoarele variante: cu o
singură rotaţie, cu mai multe rotaţii sau cu o cursă rectilinie. Cele cu
mai multe rotaţii, la care cursa completă a elementului de reglare
corespunde cu câteva rotaţii ale arborelui de ieşire, se folosesc mai
frecvent pentru acţionarea robinetelor sau a supapelor regulatoare.
La servomotoarele cu mişcare rectilinie, arborele de ieşirte este înlocuit
printr-o tijă, a cărei cursă completă corespunde cu cursa completă a
elementului de reglare. Parametrii principali, în funcţie de care se aleg
elementele, sunt: cuplul de rotaţie la arborele de ieşire sau forţa la
dispozitivul cu cursă rectilinie şi durata unei rotaţii complete a arborelui
de ieşire sau a unei curse complete a tijei.
Acţionările electrice cu motoare se împart în două grupe:
• Cu viteză constantă;
• Cu viteză variabilă.
Pentru comanda motoarelor bifazate şi trifazate asincrone se folosesc
bobine de reactanţă cu saturaţie (amplificatoare magnetice).
Din punct de vedere constructiv, partea motoare a EE este construită din
două subansambluri independente:
• Amplificatorul de execuţie;
• Motorul de execuţie.
În cazul motoarelor de curent continuu, comanda se poate face în două
moduri:
• Variind curentul de excitaţie şi menţinând constant curentul
din indusul motorului;
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 33 -
• Variind curentul din indusul motorului şi menţinând constant
curentul de excitaţie.
În general, în SRA se întrebuinţează metoda a doua, pentru că pierderile
de energie sunt mai mici. Aceste motoare sunt folosite mai ales în SRA în
care parametrul legat este turaţia sau un cuplu.
Avantajele utilizării servomotoarelor de c.c. decurg din cerinţele de
funcţionare ale acestora:
• Posibilitatea de reglaj în limite largi;
• Stabilitate a vitezei;
• Putere de comandă mică;
• Cuplu de pornire şi viteză de răspuns mare.
Dezavantajul folosirii motoarelor de c.c. îl constituie apariţia scânteilor la
colector în timpul comutaţiei, făcându-l nefolosibil în medii inflamabile sau
explozive, precum şi producerea de perturbaţii radiofonice.

3. Acţionarea hidraulică a EE

Acţionările hidraulice au fost primele mecanisme din tehnica reglării
automate destinate reglării proceselor, prin dezvoltarea sistemelor
electrice de reglare, folosirea elementelor hidraulice a scăzut datorită
neajunsurilor elementelor hidraulice (lipsa posibilităţii de comandă la
distanţă, necesitatea etanşării îngrijite a corpurilor şi conductelor,
dependenţa caracteristicilor de variaţiile de temperatură ale mediului
ambiant şi necesitatea unei surse hidraulice).
În ultimul timp, elementele hidraulice cunosc o largă răspândire, întrucât
prezintă unele avantaje faţă de cele electrice, de exemplu: bandă mare de
trecere (frecvenţe ridicate de lucru), raport putere/gabarit maxim, lipsa
în majoritatea cazurilor a unui reductor de ieşire şi varietatea mare a
formelor de mişcare a axului de ieşire (rotativ, oscilant, liniar).
Caracteristicile statice principale ale elementelor de acţionare hidraulice
sunt caracterizate de viteză şi de forţă care determină viteza de ieşire şi
forţa dezvoltată de motorul de execuţie în funcţie de elementul de
comandă. Folosind presiuni înalte se pot comanda EE până la 200m, fără
pierderi importante de presiune.
Deosebit de eficientă este hidraulica atunci când trebuie acţionate, în
acelaşi timp, mai multe EE (de exemplu: macazurile folosite în
transporturi etc.).
În instalaţiile de automatizare se folosesc, în majoritatea cazurilor,
motoare hidraulice cu piston, care pot fi:
o Cu mişcare liniară;
o Cu mişcare de rotaţie (limitată la un unghi de 1800).


SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 34 -

4. Acţionarea pneumatică a EE

Motoarele de execuţie pneumatice se folosesc foarte mult pentru că
prezintă următoarele avantaje:
• Fluidul folosit (aerul) nu prezintă pericol de incendiu;
• După utilizare, aerul este evacuat în atmosferă, nefiind necesare
conducte de întoarcere ca la cele hidraulice;
• Pierderile de aer în anumite limite, datorate neetanşietăţii, nu produc
deranjamente;
• Sunt simple, robuste, sigure în funcţionare şi necesită cheltuieli de
întreţinere reduse.
Dezavantajele acestor motoare sunt următoarele:
• Viteza de răspuns este mică (în medie 1/3 – 1/4 din viteza de răspuns
a motoarelor hidraulice);
• Precizia motoarelor pneumatice este redusă.
Se recomandă folosirea servomotoarelor pneumatice în următoarele
cazuri:
• Servomotorul are greutate redusă;
• Temperatura mediului ambiant este ridicată şi cu variaţii mari;
• Mediul ambiant este exploziv;
• Nu se cere precizie mare;
• Nu se cer viteze de lucru mari.
Motoarele pneumatice pot fi liniare sau rotative. Cele liniare se pot realiza
cu piston sau cu membrană.






SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 35 -
FIŞĂ CONSPECT 5 (FC5)




1. Noţiuni generale

Regulatorul automat are rolul de a prelucra operaţional semnalul de
eroare ε (obţinut in urma comparaţiei liniar – aditive a mărimii de intrare
r şi a mărimii de reacţie yr in elementul de comparaţie) şi de a da la ieşire
un semnal de comandă u pentru elementul de execuţie.




Informaţiile curente asupra procesului automatizat se obţin cu ajutorul
traductorului de reacţie Tr şi sunt prelucrate de regulatorul automat RA
in conformitate cu o anumită lege care defineşte algoritmul de reglare
automată. Algoritmii de reglare (legile de reglare) convenţionali utilizaţi în
mod curent in reglarea proceselor automatizate (tehnologice) sunt de tip
proporţional – integral – derivativ (PID). Implementarea unei anumite legi
de reglare se poate realiza printr-o varietate destul de largă a
construcţiei regulatorului, ca regulator electronic, pneumatic, hidraulic
sau mixt.
Cu toate că există o mare varietate de regulatoare, orice regulator va
conţine următoarele elemente componente: amplificatorul (A), elementul
de reacţie secundară (ERS) şi elementul de comparare secundară (ECS).










RA

EE+IT

Tr

ε

r


u

y

y
r


P

Tema: Regulatoare automate (RA)
A
Xrs
ERS
ECS
u ε ε
1

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 36 -
• Amplificatorul (A) este elementul de bază. El amplifică mărimea
ε1 cu un factor KR deci realizează o relaţie de tipul
u
(t)
= K
R
ε
1(t)

unde K
R
reprezintă factorul de amplificare al regulatorului.
• Elementul de reacţie secundară ERS primeşte la intrare mărimea
de comandă u (de la ieşirea amplificatorului) şi elaborează la
ieşire un semnal x
rs
denumit mărime de reacţie secundară.
• Elementul de comparare secundară (ECS) efectuează continuu
compararea valorilor abaterii ε şi a lui xrs dupa relatia
ε
1(t)
= ε
(t)
– x
rs(t).

• ERS este de obicei un element care determină o dependenţă
proporţională între xrs şi u. Regulatorul poate avea o structură
mai complicată. De exemplu, la unele regulatoare există mai multe
etaje de amplificare, la altele există mai multe reacţii secundare
necesare obţinerii unor legi de reglare mai complicate.
Structura regulatoarelor automate. Blocul regulator este alcătuit din mai
multe părţi componente interconectate funcţional care permit realizarea
atât a legii de reglare propriu-zise (exprimată analitic prin dependenţa
dintre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare), cât şi a unor funcţii
auxiliare de indicare, semnalizare a depaşirii valorii normale pentru
anumite mărimi, desaturare, trecere automat – manual.
Legile de reglare clasice (de tip P, PI, PID) se realizează în cadrul
regulatoarelor cu acţiune continuă cu ajutorul circuitelor operaţionale cu
elemente pasive instalate pe calea de reacţie a unor amplificatoare
operationale.
Prin alegerea convenabilă a relaţiei de corecţie (care prezintă o anumită
funcţie de transfer HC(s)) se obţin diferiţi algoritmi de reglare. Pentru
legile de reglare tipizate funcţiile de transfer ideale au expresiile:
• Regulator P: H
R(s)
= K
R

• Regulator PI: H
R(s)
= K
R
*(1 + 1/Ti*S )
• Regulator PID: H
R(s)
= KR *(1 + (1/Ti*S) + Td*S + 9*Td/Ti )
unde KR reprezintă factorul de amplificare, Ti – constanta de timp de
integrare, Td – constanta de timp de derivare iar 9 – factorul de
interinfluentă.
În anexa 2 sunt date schemele de conexiuni ale amplificatoarelor
operaţionale pentru realizarea operaţiilor de bază:
• Amplificator operaţional neinversor;
• Amplificator operaţional inversor;
• Amplificator operaţional inversor sumator;
• Amplificator operaţional diferenţial;
• Amplificator operaţional integrator;
• Amplificator operaţional derivativ.
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 37 -

2. Clasificarea regulatoarelor

Se poate face după mai multe criterii.

a) În funcţie de sursa de energie exterioară folosită, acestea se clasifică în:
• regulatoare directe – atunci când nu este necesară o sursă de
energie exterioară, transmiterea semnalului realizându-se pe seama
energiei interne;
• regulatoare indirecte – când folosesc o sursă de energie exterioară
pentru acţionarea elementului de execuţie.
b) După viteza de răspuns există:
• regulatoare pentru procese rapide folosite pentru reglarea
automată a instalaţiilor tehnologice care au constante de timp mici
(mai mici de 10 s).
• regulatoare pentru procese lente folosite atunci când constantele
de timp ale instalaţiei sunt mari (depăşesc 10 sec).
c) În funcţie de particularitaţile de constructie şi funcţionale avem
clasificarile:
• După tipul acţiunii:
o regulatoare cu acţiune continuă - sunt cele in care mărimile (t)
şi u(t) variaza continuu in timp;
o dacă dependenţa dintre cele două mărimi este liniară, regulatorul
se numeşte liniar;
o dacă dependenţa dintre cele două mărimi este neliniară,
regulatorul este neliniar;
o regulatoare cu acţiune discretă sunt cele la care mărimea (t)
deci şi u(t) reprezintă un tren de impulsuri.
După caracteristicile constructive există:
o regulatoare unificate utilizate pentru reglarea a diferiţi
parametrii (temperatură, presiune, etc.);
o regulatoare specializate utilizate numai pentru o anumită mărime.
După agentul purtător de semnal există:
o regulatoare electronice;
o regulatoare electromagnetice;
o regulatoare hidraulice;
o regulatoare pneumatice.

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 38 -


































Senzori!!!
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 39 -
FIŞA DE LUCRU 1 (FL1)
Tema: Caracterizează sistemele de reglare automată
1. Identificaţi elementele din schema funcţională a unui sistem prezentat mai
jos.

S –
U
(t)

Y
(t)

2. În Modelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA)
prezentat în figura de mai jos sunt marcate elementele componente
ale sistemului şi mărimile fizice care intervin în funcţionarea
sistemului.
2.1. Identificaţi elementele schemei
2.2. Prezentaţi pe scurt rolul funcţional al elementelor componente ale
schemei
2.3. Identificaţi mărimile care intervin în funcţionarea sistemului.


2.1. E.C. –
R.A. –
E.E. –
I.T. –
Tr –

2.3. U –
ε -
Y
r

X
c

X
m

Y –
P -
Y
r
-
X
m
X
c
ε
E.E. R.A.
U +
E.C.
Tr
I.T.
P
Y

S
Y
(t)

U
(t)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 40 -
FIŞA DE LUCRU 2 (FL2)
Tema: Identificarea semnalelor utilizate în SRA
Pentru semnalele prezentate mai jos identificaţi tipul şi modul de
definire.














U
(t)
1
0
t
t
U
(t)

0

U
(t)

t
0


1
3 4 2
2’
4’ 3’ 1’
t
u
T/2
T
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 41 -
FIŞA DE LUCRU 3 (FL3)
Tema: Traductoare de deplasare
Cele mai simple şi cel mai frecvent utilizate traductoare de deplasare
sunt cele rezistive, cele inductive şi cele capacitive.
TRADUCTOARE DE DEPLASARE
Rezistive Capacitive Inductive
transformă o deplasare
liniară sau unghiulară într-o
variaţie a rezistenţei unui
reostat sau a unui
potenţiometru
transformă o deplasare
liniară sau unghiulară
într-o variaţie a
capacităţii electrice a
unui condensator
transformă o deplasare
liniară sau unghiulară
într-o variaţie a
inductanţei unui circuit
magnetic
variaţiile parametrilor de circuit sunt măsurate
prin determinarea curentului absorbit sau a tensiunii corespunzătoare

3. a) Traductoare rezistive de deplasare
Principiul de funcţionare a traductorului rezistiv de deplasare este
ilustrat în figura de mai jos:




Traductorul rezistiv de deplasare are următoarele caracteristici:
• diametrul minim al conductorului: 0,05 mm
• viteza maximă a cursorului: 1 m/s
• deplasări măsurate: de ordinul centimetrilor
• numărul maxim de utilizări: aproximativ 10
6
.
1. Reprezentaţi o schemă electrică prin care să ilustraţi principiul de
funcţionare a traductorului de deplasare, cunoscând că variaţia de
rezistenţă este măsurată prin căderea de tensiune între capătul A şi
cursor.
pistă de contact: plasată de-a lungul
traiectoriei pe care se determină deplasarea
cursor:solidar cu subansamblul
mobil a cărui deplasare se măsoară
înfăşurare din conductor de crom (sau
nichel-cupru ori nichel-crom-fier, cu
rezistivitate mare) bobinat spiră lângă spiră
suport izolator
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 42 -
Rezistenţa R a spirelor dintre capătul A şi cursor este proporţională cu
deplasarea liniară x şi variază ca în figura următoare:
Cursorul poate face contact:
1 – cu o singură spiră a înfăşurării
2 – cu două spire ale înfăşurării


2. Ce legătură există între numărul de spire N ale traductorului şi
numărul de poziţii distincte pe care le poate sesiza cursorul în cazul în
care cursorul face contact cu o singură spiră a înfăşurării?
În cazul al doilea (când cursorul face contact cu două spire ale
înfăşurării), o spiră a traductorului este scurtcircuitată de cursor şi rezultă
(N–2) poziţii distincte.
3. Analizaţi principiul de funcţionare şi precizaţi consecinţele apăsării
insuficiente a cursorului pe spirele traductorului.
4. Ce se întâmplă dacă forţa de apăsare a cursorului pe spirele
traductorului este prea mare?
3. b) Traductoare inductive de deplasare
Principiul de funcţionare a traductorului inductiv de deplasare este
ilustrat în figurile de mai jos:
Traductor cu armătură mobilă
(pentru deplasări mici, de ordinul
zecimilor de milimetru)
Traductor cu miez mobil
(pentru deplasări mari)











armătură
mobilă
armătură
fixă
solenoid
(alimentat în
c.a.)
bobină
miez
magnetic
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 43 -
Componentele mobile ale traductoarelor inductive (armătura şi respectiv
miezul) sunt solidare cu subansamblul a cărui deplasare trebuie determinată.
Modificarea poziţiei acestora înseamnă –într-un circuit magnetic– modificarea
inductivităţii, deci a curentului absorbit de solenoid, respectiv de bobina
cilindrică. Deci, curentul indicat de ampermetru este direct proporţional cu
deplasarea.
1. De ce este necesară alimentarea bobinelor traductorului în curent
alternativ (c.a.)?
2. Ce se întâmplă dacă înlocuim curentul alternativ (c.a.) cu curent
continuu (c.c.)?

3. c) Traductoare capacitive de deplasare
Principiul de funcţionare a unui traductor capacitiv de deplasare poate
fi înţeles pornind de la relaţia de calcul a unui condensator, relaţie din care
rezultă că se deosebesc trei categorii de astfel de traductoare.












1. Completaţi spaţiile libere din frazele următoare care descriu
principiul de funcţionare a traductoarelor capacitive de deplasare:
a) Un traductor cu dielectric variabil are ……………………… dintre armături
fixă, iar dielectricul este ……………………… putându-se deplasa după una
dintre axele Ox sau Oy.
d
S
C
. ε
=
x
S
ε
ε
0 d

+


x
ε
ε
0
d


S +
x
S
ε
0 d
+



x
S
ε
0
+



traductoare cu suprafaţă variabilă
traductoare cu distanţă variabilă
traductoare cu dielectric variabil
sau
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 44 -
b) Dacă dielectricul se deplasează după axa Ox, capacitatea
traductorului este echivalentă conectării în ……………………… a două
condensatoare cu dielectrici diferiţi: unul cu ……………………… ε
0
şi celălalt
cu ……………………… ε.

c) Dacă dielectricul se deplasează după axa Oy, capacitatea
traductorului este echivalentă conectării în ……………………… a două
condensatoare cu dielectrici diferiţi: unul cu ……………………… ε
0
şi celălalt
cu ……………………… ε.

d) Un traductor cu suprafaţă variabilă are ……………………… dintre
armături fixă şi ……………………… armăturilor, de asmenea, fixă. Ceea ce
variază este însă, ……………………… pe care, cele două armături se suprapun
(sunt “drept în drept”).

e) La traductoarele cu distanţă variabilă, ……………………… dintre armături
variază cu ………………………, iar suprafaţa armăturilor şi ……………………… sunt
aceleaşi.
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 45 -
FIŞA DE LUCRU 4 (FL4)
Tema: Traductoare de nivel
Măsurarea nivelului în recipienţi este foarte importantă pentru multe
procese tehnologice şi pentru evaluarea stocurilor existente.
În procesul de măsurare a nivelului pot apărea o serie de probleme
specifice ca, de exemplu: vase speciale sub presiune sau la temperaturi înalte,
prezenţa spumei la suprafaţa exterioară sau a turbulenţelor, corozitatea
substanţelor folosite etc. Aceste probleme se rezolvă prin soluţii constructive
adecvate.
Cele mai simple traductoare de nivel se bazează pe forţa arhimedică:
evident, ele pot fi folosite numai în cazul lichidelor.
Traductorul cu plutitor









Traductorul cu imersor








La utilizarea traductorului cu plutitor nu este necesară cunoaşterea
densităţii lichidului. În schimb, pentru traductorul cu imersor, este necesar să
se ştie valoarea acestei mărimi.
G
x
tambur: poziţia sa
relativă dă indicaţii
despre nivelul lichidului
contragreutate: echilibrează
mişcarea plutitorului
plutitor: se află permanent
pe suprafaţa lichidului
resort: forţa sa elastică şi forţa
arhimedică sunt echilibrate de
greutatea imersorului
imersor: parţial introdus în lichid şi
suspendat de resort, îşi modifică
poziţia în funcţie de nivelul lichidului
G
x
F
a
F
e

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 46 -
În cazul substanţelor sub formă de pulbere sau granule, determinarea
nivelului are drept scop determinarea masei de substanţă: pentru aceasta se
recurge la cântărirea recipientului cu tot conţinutul său. Masa de substanţă
este egală cu diferenţa dintre masa măsurată şi masa recipientului.
În cazul unor condiţii speciale (temperaturi ridicate, medii corosive,
periculoase etc.) măsurarea nivelului se efectuează fără a interveni asupra
recipientului – adică fără contact – apelând la ultrasunete sau microunde.
Principiul de funcţionare a traductorului de nivel cu microunde este
reprezentat în schema următoare:









Timpul între emisia şi recepţia microundelor, respectiv atenuarea
acestora, reprezintă o măsură a distanţei până la suprafaţa de separare între
lichid şi aer.
1. Investigaţi mediul în care vă desfăşuraţi activitatea cotidiană, la
şcoală şi acasă, pentru a descoperi situaţii sau instalaţii în care se
utilizează traductoare de nivel.
Ce fel de traductoare sunt acestea?
Completaţi tabelul următor:

Nr. crt. Instalaţia Tipul traductorului




receptor de microunde
lichid conductor (reflectă
microundele) sau dielectric
(atenuează microundele)
x
R E
AE - antenă de emisie
emiţător de microunde
AR - antenă de recepţie
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 47 -
2. Completaţi aritmogriful următor:
a – ajută la emisia şi captarea undelor;
b – parţial introdus în lichid;
c – poziţia sa indică nivelul lichidului;
d – lichid care reflectă microundele;
e – sunete cu frecvenţă foarte mare;
f – lichid care atenuează microundele;
g – emite microunde;
h – caracterizat de forţa eleastică;
i – echilibrează mişcarea plutitorului.

a T
b R
c A
d D
e U
f C
g Ţ
h O
i R
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 48 -
FIŞA DE LUCRU 5 (FL5)
Tema: Traductoare de forţă

Pentru măsurarea forţei se pot folosi fie traductoare specifice, fie
traductoare de deplasare care captează forţa şi o transformă într-o
deplasare.
Traductoarele elastice se bazează pe modificarea reversibilă a formei
unei structuri de bază (bară, inel) sub acţiunea forţei aplicate: măsurând
lungirea sau contracţia structurii respective, se obţin informaţii despre
mărimea forţei care a determinat-o.
În acest an, Lordul Kelvin a descoperit că, odată cu modificările
de natură mecanică ale unui corp metalic sau semiconductor
supus unei forţe, are loc şi o modificare a rezistivităţii acestuia
– efectul tensorezistiv.
Se utilizează primele timbre tensorezistive: un fir conductor în
zig-zag sau o folie conductoare foarte subţire se depune pe un
suport izolator şi se lipeşte pe piesa solicitată. Suportul
izolator şi adezivul pentru lipire sunt materiale elastice şi
foarte durabile.






Timbrele tensometrice se utilizează cunoscându-se caracteristica de
transfer. Pentru un timbru metalic, această caracteristică se reprezintă
astfel:









anul
1856
anul
1920
suport izolator
fir (folie)
terminal
Δl (F)
ΔR
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 49 -
ŞTIAŢI CĂ …
… un timbru tensometric are rezistenţa nominală între 100 şi 500 Ω şi poate
măsura deformaţii de câţiva milimetri până la câţiva centimetri?
… materialele conductoare utilizate la realizarea timbrelor tensometrice sunt
aliaje de nichel-crom (nichrom), nichel-crom-cupru-fier (karma), platină-
wolfram, nichel-cupru (constantan)?
… timbrele tensometrice semiconductoare au sensibilitatea mult mai mare
decât cele metalice, însă sunt neliniare (dependenţa rezistivitate–forţă nu
este o ecuaţie de gradul I)?
1. Cunoscând relaţia dintre rezistenţa electrică şi rezistivitate,
realizaţi un scurt “îndrumar de laborator” pentru determinarea forţei
utilizând timbre tensometrice. Îndrumarul va cuprinde:
a) schema montajului de lucru
b) aparatele necesare
c) modul de lucru.
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 50 -
FIŞA DE LUCRU 6 (FL6)
Tema: Traductoare de presiune

Presiunea reprezintă un parametru de bază pentru majoritatea
proceselor tehnologice în care se folosesc fluide. Deoarece presiunea se
defineşte pe baza forţei, rezultă că metodele de măsurare sunt asemănătoare
cu cele pentru măsurarea forţelor. Ceea ce diferă este forma elementelor
sensibile, care pot fi:

Membrane






a – plană
b – gofrată triunghiular
c – gofrată sinusoidal
d – gofrată trapezoidal

Tuburi







a – silfon
b – tub Bourdon (1 – oval;
2 – eliptic; 3 – în D)

Pistoane
cu resort



Fraţii Curie descoperă fenomenul piezoelectric: cristalele de
cuarţ presate pe două feţe opuse produc între alte două feţe
opuse, o tensiune proporţională cu presiunea exercitată.
ŞTIAŢI CĂ …
… nu numai cuarţul (SiO
2
) are proprietăţi piezoelectrice, ci şi turmalina, oxidul
de zinc, titanatul de bariu şi altele?
… cristalele de cuarţ sunt folosite la ceasurile electronice de mână şi la
ceasurile de precizie, a căror eroare în măsurarea timpului este foarte mică,
de câteva zecimi de secundă într-o mie de ani?
sf.
sec.


a)
b)
c)
d)
a)
b)
1)
2)
3)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 51 -
1. Explicaţi principiul de funcţionare a unei brichete piezoelectrice sau a
unui aprinzător pentru aragaz.



Undele sonore sunt caracterizate prin presiune şi viteză: pentru
procesele tehnologice în care intervin aceste unde, foarte importantă este
presiunea, deoarece viteza particulelor, fiind foarte mică, este dificil de
determinat.
Vibraţiile sonore sunt “culese” de pavilionul urechii. Undele
intră în conductul auditiv şi ajung la timpan. Acesta începe să
vibreze şi informaţia este transformată (prin componentele anatomice ale
urechii) în impulsuri electrice care sunt transmise la creier.
Putem spune deci, că timpanul este un traductor de presiune (acustică)
la purtător !
2. În figura următoare sunt reprezentate schema de principiu şi
componentele unui microfon. Explicaţi modul de funcţionare a acestui
microfon.







3. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, scriind A sau F,
după caz, în faţa fiecăruia. Dacă apreciaţi că enunţul este fals,
înlocuiţi cuvântul marcat, astfel încât să se obţină un enunţ adevărat.
_____ Membranele gofrate sunt mai dificil de realizat, dar sunt mai
sensibile.
_____ Se poate considera că o membrană gofrată amplifică efectul
obţinut cu o membrană plană, de atâtea ori, câte onduleuri are.
_____ Silfoanele şi membranele fac parte din aceeaşi categorie de
elemente sensibile.
_____ La pistonul cu resort, forţa elastică a acestuia, echilibrează
presiunea de măsurat.
Cum auzim?
capilar: prin acesta, cavitatea şi
exteriorul comunică pentru a elimina
influenţa variaţiilor de presiune ale
mediului ambiant
membrană: preia presiunea
acustică şi o transformă
într-o deplasare care se
transmite unui traductor
carcasă
cavitate închisă
(capsula microfonului)
spre traductorul
electric

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 52 -
FIŞA DE LUCRU 7 (FL7)
Tema: Traductoare de debit

Măsurarea debitului este o problemă legată de curgerea unui fluid; ca
fenomen, curgerea este caracterizată prin viteză însă, de cele mai multe ori,
interesează debitul.
Prezenţa unui traductor într-un fluid poate influenţa curgerea acestuia.
Debitul poate fi:
• volumic Q
v
= volumul de fluid care trece printr-o secţiune a conductei de
curgere, în unitatea de timp
• masic Q
m
= masa de fluid care trece printr-o secţiune a conductei de
curgere, în unitatea de timp
Q
m
= ρ . Q
v



Măsurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificării
regimului de curgere prin intermediul unui corp fizic sau prin intermediul unor
fenomene care sunt influenţate de curgere.
Cel mai simplu traductor de debit se bazează pe observaţia că un fluid
care curge poate pune în mişcare de rotaţie un sistem mecanic. Astfel, există




1. Descrieţi şi alte situaţii în care este valorificată energia mecanică
generată prin curgerea unui fluid.
Un alt traductor de debit, foarte simplu, se obţine prin montarea unei
palete pe direcţia de curgere a fluidului – debitmetrul cu paletă.
Datorită curgerii fluidului, asupra paletei
acţionează o forţă care o roteşte în jurul
articulaţiei, rotire care este pusă în evidenţă
printr-un traductor de deplasare unghiulară:
cu cât forţa este mai mare, cu atât unghiul α
este mai mare.
densitatea fluidului
curgerea
fluidului
traductoare cu cupe
traductoare cu elice
traductor electric
de turaţie
măsurarea
debitului volumic
α
v
r
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 53 -
În ambele cazuri descrise mai sus este evident că măsurarea modifică
debitul de curgere a fluidului, iar informaţia care se obţine este însoţită de
erori.
Şi atunci, cum s-ar putea proceda pentru a evita aceste dezavantaje?
De exemplu, sunt numeroase situaţiile în care, în diferite procese
tehnologice (industriale) se impune măsurarea debitului de apă. Pentru aceasta,
trebuie să cunoaştem că apele industriale sunt bune conducătoare de
electricitate: practic, ele sunt un conductor lichid care curge (se deplasează)
cu o anumită viteză.
Există aşadar, două dintre condiţiile necesare pentru a genera o
tensiune electromotoare prin fenomenul de inducţie.






Schema de principiu a unui astfel de traductor – numit traductor
electromagnetic – este următoarea:







Electromagnetul produce un câmp magnetic de inducţie B, ale cărui linii
de câmp sunt “tăiate” de conductorul lichid format de fluidul care curge cu
viteza v (orientată perpendicular pe secţiunea de curgere, dinspre planul
desenului). Tensiunea electromotoare indusă este “culeasă” de doi electrozi
metalici, conectaţi la un voltmetru V a cărui indicaţie este proporţională cu
viteza de curgere, deci cu debitul fluidului.
2. Analizaţi schema traductorului electromagnetic şi aflaţi sensul
tensiunii electromotoare induse aplicând regula mâinii drepte;
reprezentaţi sensul respectiv, lăsând doar o săgeată dintre cele două
reprezentate în dreptul voltmetrului (ştergând-o pe cea
necorespunzătoare).
conductor
deplasare
câmp
magnetic
+
+
legea
inducţiei
tensiune electromotoare proporţională
cu viteza de deplasare
V S N
v
B
electrod (metalic)
pol magnetic (al unui
electromagnet)
tub izolator (conductă
de curgere)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 54 -
ŞTIAŢI CĂ …
… un traductor electromagnetic măsoară debitele fluidelor cu viteze între 1 şi
10 m/s, iar eroarea relativă este maxim 1 %?
… este suficient un timp de maxim 1 secundă pentru a afla debitul unui fluid,
utilizând un traductor electromagnetic?
DICŢIONAR curgere laminară = curgere constantă în timp
curgere turbulentă = curgere variabilă în timp
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 55 -
FIŞA DE LUCRU 8 (FL8)
Tema: Traductoare de temperatură

Măsurarea electrică a temperaturii prezintă importanţă nu numai în ceea
ce priveşte mărimile termice: ea poate furniza, indirect, informaţii şi despre
debite, presiuni joase, tensiuni, curenţi.
Un traductor de temperatură foarte simplu se realizează pornind de la
proprietatea cunoscută a materialelor conductoare de a-şi modifica
rezistivitatea, şi deci şi rezistenţa electrică, atunci când temperatura lor se
modifică.








Măsurând (prin metode cunoscute) rezistenţa electrică a unui conductor cu o
anumită temperatură, se pot obţine informaţii despre valoarea temperaturii
respective. Un astfel de traductor, numit termorezistor, poate fi realizat şi cu
materiale semiconductoare şi în acest caz se numeşte termistor.
Constructiv, traductoarele rezistive de temperatură se pot realiza:
• fie ca o înfăşurare, pe un suport izolant;
• fie ca o peliculă (film) depusă pe o placă din aluminiu, oxidată (timbre
termorezistive).
Pentru temperaturi foarte mari (mii de grade), măsurarea temperaturii
se efectuează prin metode fără contact, adică prin pirometrie (în limba
greacă, “piro” înseamnă foc).
Un pirometru măsoară energia termică radiată de un corp care are o
anumită temperatură. Această energie, depinde evident, de temperatura
corpului respectiv şi se propagă în spaţiu sub formă de unde electromagnetice.

Elementul sensibil al unui pirometru este o lampă cu filament de wolfram
a cărui culoare poate fi modificată prin varierea curentului care trece prin
filament.
R = R
0
(1 + α.∆θ)
rezistenţa electrică
la o temperatură
oarecare
rezistenţa electrică la
temperatura de referinţă
(de obicei, 20 ˚C)
coeficient de variaţie
a rezistenţei cu
temperatura
variaţia de temperatură
(faţă de temperatura de
referinţă)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 56 -
Măsurarea se face prin comparaţie: pe imaginea suprafeţei radiante
(care emite energie termică) se suprapune această lampă. Prin reglarea
curentului din filament, se modifică temperatura acestuia, deci şi culoarea sa,
până când imaginea filamentului dispare. În acest moment, temperatura
măsurată este egală cu temperatura filamentului. Deci, valoarea curentului prin
filament este o măsură a temperaturii suprafeţei radiante.















1. Analizaţi principiul de măsurare a temperaturii cu pirometrul şi
precizaţi ce influenţă are sensibilitatea vizuală a operatorului asupra
determinării.
2. În activitatea cotidiană, oamenii utilizează frecvent termometre.
Acestea sunt traductoare neelectrice care transformă temperatura
într-o deplasare. Cum se obţine această deplasare?
ŞTIAŢI CĂ
- în tehnică, măsurarea temperaturilor se efectuează într-o gamă largă de
valori, de la zecimi de grad, la zeci de mii de grade, măsurătorile curente
fiind situate, de regulă, în intervalul 70 … 4000 K?
- traductoarele de temperatură se caracterizează, în general, printr-un timp
de răspuns mare: acest timp este necesar stabilirii echilibrului termic între
elementul sensibil al traductorului şi corpul a cărui temperatură se
determină?
T
m
= T
f
T
m
< T
f
T
m
> T
f
dacă filamentul lămpii este mai închis decât suprafaţa radiantă,
temperatura filamentului este mai mică decât temperatura de
măsurat

creşterea curentului prin filament produce încălzirea acestuia şi
treptat, se ajunge la situaţia când filamentul nu se mai vede
pentru că are aceeaşi culoare ca şi suprafaţa radiantă

o nouă creştere a curentului prin filament produce o încălzire
şi mai mare, iar filamentul începe să se vadă din nou, dar cu o
nuanţă mai deschisă – chiar alb – faţă de suprafaţa caldă

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 57 -
FIŞA DE EVALUARE 1 (FEv 1)

Tema: Traductoare electrice

I. Pentru fiecare dintre enunţurile următoare, încercuiţi litera corespunzătoare
răspunsului corect.
20 p
1. Într-un sistem automatizat, rolul traductorului electric este de a:
a) amplifica semnalul măsurat
b) transforma semnalul de măsurat în semnal electric
c) măsura direct o mărime
d) limita semnalul de măsurat.

2. Termistorul este un traductor:
a) de nivel
b) de deplasare
c) de forţă
d) de temperatură.

3. Un exemplu de traductor de nivel este traductorul:
a) cu membrană elastică
b) cu elice
c) cu plutitor
d) rezistiv.

4. Un traductor de forţă este, de exemplu:
a) timbrul tensometric
b) pirometrul
c) silfonul
d) electromagnetul.

5. Un traductor este caracterizat de:
a) precizie, fineţe, sensibilitate, stabilitate
b) fineţe, sensibilitate, rapiditate, stabilitate
c) rapiditate, fineţe, precizie, sensibilitate
d) stabilitate, precizie, sensibilitate, rapiditate.




SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 58 -
II. În coloana A sunt enumerate tipuri de traductoare, iar în coloana B sunt
enumerate mărimi neelectrice. Scrieţi în dreptul cifrelor din coloana A,
litera corespunzătoare din coloana B pentru a stabili asocierile corecte între
traductoare şi mărimile pentru care se utilizează. 15 p

A. B
1. traductorul cu imersor
2. traductorul cu armătură mobilă
3. pistonul cu resort
a. deplasare
b. presiune
c. nivel
d. debit

III. Scrieţi în spaţiul din faţa fiecărui enunţ litera A, dacă apreciaţi că enunţul
este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 30 p
........... Un traductor de densitate se poate obţine dintr-un traductor cu imersor.
...... La traductorul de nivel cu microunde, acestea sunt reflectate sau atenuate.
......... Timbrele tensometrice semiconductoare sunt mai puţin sensibile decât
cele metalice.
........... Areometrul este un traductor densitate-tensiune.
............ Fotodioda este un traductor electric de energie radiantă.

IV. Cunoscând relaţia de calcul a capacităţii unui condensator plan,
d
S
C
. ε
= ,
enumeraţi categoriile de traductoare capacitive de deplasare. 9 p

Alegeţi una dintre aceste categorii şi explicaţi – cu ajutorul unei scheme –
principiul de funcţionare. 16 p








SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 59 -


?
?
Fiecare elev din grupă primeşte un card pe care
se găseşte înscris simbolul unui element component al
schemei unui SRA.
Stabiliţi împreună tipul instalaţiei tehnologice
automatizate şi nivelul parametrului reglat, după care
individual stabiliţi caracteristicile tehnice (tipul, mărimea
sau mărimile de intrare, mărimea de ieşire, funcţionarea
etc.) ale elementului care vă revine, notând datele pe o fişă
de lucru.
Alcătuiţi “lanţul SRA” aşezându-vă în ordinea ocupată
de fiecare element în schema unui SRA şi verificaţi modul
în care sistemul poate fi funcţional pe baza datelor
prezentate de fiecare dintre voi.
Corectaţi eventualele greşeli sau lipsuri astfel încât la
final sistemul de reglare automată realizat de voi să fie
“complet”, lanţul SRA să se închidă.
? ?

Joc de
rol
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 60 -
FIŞA DE EVALUARE 2 (FEv 2)
(evaluare finală)
Tema: Sisteme de reglare automată
I. Pentru fiecare dintre enunţurile următoare, încercuiţi litera corespunzătoare
răspunsului corect. 20 p
1. Ce mărime exercită influenţe nedorite asupra mărimii de ieşire a SRA ?
a) Mărimea de intrare ;
b) Abaterea ;
c) Perturbările.
2. Ce element component al SRA permite obţinerea abaterii ?
a) Elementul de comparaţie ;
b) Traductorul ;
c) Elementul de execuţie.
3. Ce performanţă este importantă în regim staţionar ?
a) Rapiditatea ;
b) Precizia ;
c) Suprereglajul.
4. Funcţionarea traductoarelor parametrice inductive se bazează pe :
a) Legea inducţiei electromagnetice?
b) Variaţia reluctanţei circuitului magnetic?
c) Modificarea curentului electric ce străbate traductorul?
5. Unele tipuri de traductoare se numesc generatoare deoarece :
a) Necesită o sursă de energie în circuitul de ieşire ?
b) Sunt folosite ca generatoare de energie (putere) electrică ?
c) Mărimea de ieşire este un curent sau o tensiune electrică ?
6. Pentru măsurarea debitului unui fluid se pot folosi :
a) Traductoare de nivel ?
b) Traductoare termorezistive ?
c) Traductoare capacitive ?
7. Funcţia elementului de execuţie este aceea de :
a) A executa comenzile primite de la instalaţia tehnologică ?
b) A modifica valoarea parametrilor din proces ?
c) A transforma o energie de o anumită formă (de exemplu electrică) în altă formă de
energie (de exemplu hidraulică) ?
8. Motorul de execuţie reprezintă :
a) parte constructivă a elementului de execuţie ?
b) parte constructivă a instalaţiei tehnologice ?
c) Un organ de execuţie în care s-a adăugat un element de execuţie ?
9. Care din următoarele motoare de execuţie se folosesc în medii explozive ?
a) Motor electric de current continuu;
b) Motor pneumatic;
c) Motor hidraulic.
10. Care dintre motoarele de execuţie pot transmite cupluri (forţe) mari ?
a) Electrice ;
b) Pneumatice ;
c) Hidraulice.
11. Sistemele de măsurare automată se folosesc pentru :
a) informarea calitativă asupra parametrilor din proces ?
b) informarea cantitativă asupra parametrilor din process?
c) semnalizarea funcţionării instalaţiilor tehnologice?

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 61 -
12. Un sistem de control automat poate fi realizat cu ajutorul unui:
a) Ampermetru?
b) Manometru?
c) Releu.
13. Printre funcţiile auxiliare ale aparatelor înregistratoare există şi aceea de:
a) Trasare a mărimilor măsurate pe o bandă de hârtie?
b) Calculare a sumei, diferenţei sau a raportului unor mărimi?
c) Semnalizare a ieşirii din limite a mărimilor măsurate?
14. Care este semnalul unificat la regulatoarele automate pneumatice?
a) 0,2…1 bari;
b) 0,5… 2,5 bari;
c) 0,7… 3,5 bari.
15. La ce tip de regulatoare liniare intervin trei componente în legea de reglare?
a) PI ;
b) PID;
c) PD.
16. La care tip de regulatoare neliniare intervine zona de insensibilitate?
a) La regulatoarele bipoziţionale cu caracteristică ideală de releu;
b) La regulatoarele bipoziţionale cu caracteristică de releu cu histerezis;
c) La regulatoarele tripoziţionale.
17. Ce lege de reglare poate fi obţinută cu regulatoare electronice care conţin numai
rezistenţe în circuitele de intrare şi reacţie ?
a) Proporţional-integrală ;
b) Integrală ;
c) Proporţională.
18. Cum se realizează integrarea pe cale numerică?
a) Prin intermediul unei sume;
b) Prin intermediul unor diferenţe;
c) Prin calculul unor valori medii.
19. Cum se obţine derivarea pe cale numerică?
a) Prin intermediul unei sume;
b) Prin intermediul unei diferenţe;
c) Prin calculul unor valori medii.
20. În componenţa căror elemente intervin capacităţile pneumatice?
a) Amplificatoare;
b) Elemente de corecţie;
c) Elemente de comparaţie.

II. 1. În coloana A sunt enumerate câteva relaţii matematice ale unor legi de reglare, iar în
coloana B sunt enumerate tipuri de regulatoare. Scrieţi în dreptul cifrelor din coloana A,
litera corespunzătoare din coloana B pentru a stabili asocierile corecte între ele. 9p

A. B.
1) H
R(s)
= K
R
*(1 + 1/Ti*S )
2) H
R(s)
= K
R

3) H
R(s)
= KR *(1 + (1/Ti*S) + Td*S + 9*Td/Ti )

a. Regulator P
b. Regulator PID
c. Regulator PI
d. Regulator PD

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 62 -
2. Pentru schema de mai jos corelaţi valorile mărimilor din coloana A (corespunzătoare
rezistenţelor R1 şi R2) cu cele din coloana B (corespunzătoare tensiunii de ieşire a AO).
9p











III.Scrieţi în spaţiul din faţa fiecărui enunţ litera A, dacă apreciaţi că enunţul este
adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 20 p

1) ….. Prin Sistem de reglare automată se înţelege un sistem realizat astfel încât între
mărimea de ieşire şi mărimea de intrare se realizează automat, fără intervenţia
omului, o relaţie funcţională care reflectă legea de conducere a unui proces.
2) ….. Traductorul este instalat pe bucla de reacţie negativă are rolul de a transforma
mărimea de intrare a IT de regulă într-un semnal electric aplicat EC.
3) ….. După caracterul prelucrării semnalelor se deosebesc SRA continue (când toate
mărimile care intervin sunt discrete în timp) şi SRA discrete (când cel puţin una
dintre mărimi are o variaţie continuă în timp).
4) ….. Relaţia K
a
= ∆ X
e
/ ∆ X
i
reprezintă Sensibilitatea absolută sau panta
traductorului.
5) ….. Pentru semnale unificate electrice se foloseşte domeniul de curent i = 2...10A
c.c. sau i=4...20A c.c., iar pentru semnale unificate pneumatice se utilizează
presiuni unificate p = 0,2....1 kgf/cm2 (p = 2...10daN/cm2).
6) ….. În general, elementul de execuţie este format din două părţi distincte : motorul
de execuţie (numit şi servomotor) şi organul de execuţie.
7) ….. Legile de reglare clasice (de tip P, PI, PID) se realizează în cadrul
regulatoarelor cu acţiune continuă cu ajutorul circuitelor operaţionale cu elemente
pasive instalate pe calea de reacţie a unor amplificatoare operationale.
8) ….. După viteza de răspuns există regulatoare liniare şi regulatoare neliniare.
9) ….. După agentul purtător de semnal există: regulatoare electronice, regulatoare
magnetice, regulatoare hidraulice, regulatoare pneumatice şi regulatoare mecanice
10) ….. Elementul component central al unui regulator numeric este microprocesorul.

IV. În figura de mai jos este reprezentată reglarea turaţiei şi a curentului motorului M de
curent continuu. Elementele schemei sunt :
• ECn - element de comparaţie al turaţiei ;
• ECi – element de comparaţie al curentului ;
• Trn – traductorul de turaţie realizat cu generatorul tahometric GT ;
• Tri – traductorul de curent ;
• RAn – regulatorul automat al turaţiei ;
• RAi – regulatorul automat al curentului.
Schema de reglare se numeşte schemă de reglare în cascadă. 32 p

A B
1 R1 = 10 kΩ R2 = 10 kΩ a) Vout = - 0,675 V
2 R1 = 1 kΩ R2 = 675Ω b) Vout = - 5 V
3 R1 = 10 kΩ R2 = 1,35 kΩ c) Vout = + 1 V
d) Vout = + 5 V
e) Vout = - 1 V

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 63 -
1) Precizaţi numărul buclelor de reacţie din schemă şi elementele care intră în
alcătuirea lor. Ce reprezintă elemental notat EE? ( 12 p)
2) Ce reprezintă pentru regulatorul de curent mărimea de ieşire a regulatorului de
turaţie ? ( 4 p )
3) Explicaţi pe scurt funcţionarea acestei scheme, precizînd mărimile care intervin.
( 10 p )
4) Ce avantaj credeţi că are această schemă în comparaţie cu schema fără buclă
interioară. ( 6 p )




















{
Iex = ct.
MA
GT
Trn
RAn RAi
EE
Tri
M
ECn ECi
i
n
i
i
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 64 -






Fişa de lucru 1 Conform FT1, FT2, şi FC1.
Fişa de lucru 2 Conform FT3 şi TF4.
Fişa de lucru 3a
1. Schema electrică echivalentă traductorului rezistiv de deplasare este:










2. Sunt egale
3. Nu “simte” deplasarea.
4. Apare frecarea şi uzura mai mare, traductorul funcţionează incorect şi are erori mari.
Fişa de lucru 3b
1. Deoarece inductivitatea este o mărime caracteristică bobinelor numai în c.a.
2. În c.c., o bobină este caracterizată de rezistenţa electrică şi aceasta nu depinde de poziţia
miezului magnetic. Deci, traductorul nu ar fi influenţat în nici un fel de deplasarea
componentelor mobile (miez, armătură).
Fişa de lucru 3c
a. distanţa; mobil
b. paralel; permitivitate (absolută); permitivitate (absolută)
c. serie; permitivitate (absolută); permitivitate (absolută)
d. distanţa; suprafaţa; suprafaţa
e. distanţa; deplasarea; dielectricul
Fişa de lucru 4

a A N T E N Ă
b I M E R S O R
c T A M B U R
d C O N D U C T O R
e U L T R A S U N E T E
f D I E L E C T R I C
g E M I T Ă T O R
h R E S O R T
i C O N T R A G R E U T A T E


8. S0LUŢII LA SARCINILE DE LUCRU
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 65 -
Fişa de lucru 5
Schema montajului de lucru









Aparate necesare: ohmmetru serie (sau multimetru)
Modul de lucru:
• se reglează ohmmetrul (indicaţia pentru R
x
= 0 şi pentru R
x
= ∞)
• se măsoară rezistenţa nominală a timbrului tensometric (înainte de aplicarea forţei)
R
n
= ……. Ω
• se măsoară rezistenţa timbrului tensometric în timp ce forţa F este aplicată piesei
R
1
= ……. Ω
• se determină ΔR = R
1
– R
n
= …….. Ω
• utilizând caracteristica de transfer a timbrului tensometric utilizat, se determină forţa
aplicată piesei (forţă proporţională cu deformaţia Δl )

Fişa de lucru 6
3. A; A; F (“membranele” se înlocuieşte cu “tuburile”; A)
Fişa de lucru 7
1. La hidrocentrale, la morile de apă, la deplasarea vapoarelor.
2. Sensul t.e.m. induse este în jos.
Fişa de lucru 8
1. Ochiul uman este sursă de erori subiective: operatorii diferiţi percep diferit momentul
dispariţiei filamentului.
2. Prin dilatare liniară a corpului termometric (alcool, mercur etc.).

Fişa de evaluare FEv 1
I. 1 – b; 2 – d; 3 – c; 4 – a; 5 – c;
II. 1 – c; 2 – a; 3 – b;
III. A; A; F, F; A
IV. traductoare cu suprafaţă variabilă, traductoare cu distanţă variabilă, traductoare cu
dielectric variabil
Fişa de evaluare FEv 2 (evaluare finală)
I
1 – c 6 – c 11 – b 16 – c
2 – a 7 – b 12 – c 17 – c
3 – b 8 – a 13 – c 18 – a
4 – b 9 – b 14 – a 19 – b
5 - c 10 - c 15 - b 20 - b
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

66
II. 1. 1 – c ; 2 – a ; 3 – b.
II. 2. 1 – e ; 2 – a ; 3 – b.
III. 1 – A; 2 – F; 3 – F; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – F; 9 – F; 10 – A;
IV. 1. În schemă sunt două bucle de reacţie: una interioară, conţinând elementul de
comparaţie ECi, regulatorul automat RAi, elementul execuţie EE, motorul M şi,
traductorul de curent Tri, şi a doua exterioară, incluzând elemental de comparaţie ECn,
regulatorul automat RAn, întreaga buclă interioară, motorul M şi traductorul de turaţie
Trn realizat prin intermediul generatorului tachometric GT.
2. Mărimea de comandă de la ieşirea regulatorului de turaţie devine mărime de intrare a
buclei interioare, fiind aplicată elementului de comparaţie ECi.
3. Prin folosirea acestei scheme se asigură menţinerea turaţiei n la o valoare prescrisă prin
mărimea de intrare i
n
a buclei de reglare a turaţiei, precum şi menţinerea valorii
curentului principal la valoarea corespunzătoare mărimii de intrare i
i
(a buclei interioare),
egală cu mărimea de comandă c
n
de la intrarea regulatorului de turaţie RAn.
4. Avantajul acestei scheme constă în faptul că se asigură reglarea şi limitarea abaterilor
atât ale turaţiei, cât şi ale curentului şi influenţa anumitor perturbaţii care acţionează
asupra motorului este eliminată mai rapid (prin acţiunea buclei interioare).


SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

67





COMPETENŢA 18.1: Caracterizează sistemele de reglare automată.

În fişele de lucru FL1, FL2, sunt propuse exerciţii care cer elevilor să
reprezinte schema de principiu a unui sistem de reglare automată, să indice
mărimile care intervin în sc de principiu a unui sistem de reglare automată şi
să analizeze rolul funcţional al componentelor sistemului de reglare automată.
Aceste fişe au fost concepute pentru evaluarea cunoştinţelor dobândite pe
baza explicaţiilor, a foliilor transparente FT1 la FT4 şi a fişeide conspect FC1.

Competenţa 18. 2: Prezintă funcţionarea componentelor sistemelor de reglare
automată.

În fişele de lucru FL3 la FL8 sunt date sumare explicaţii referitoare la diferitele
tipuri de traductoare folosite în SRA şi exerciţii simple care urmăresc
identificarea traductoarelor, a modului de realizare şi funcţionare ale acestora
precum şi a mărimilor lor caracteristice. Exerciţiile sunt uşor de aplicat la
clasă şi de rezolvat, în funcţie de nivelul clasei şi de apropierea specializării
elevilor de domeniul automatizărilor, aceste exerciţii pot fi completate cu
unele cu un nivel mai ridicat dar care să asigure dobândirea competenţelor
împuse prin SSP-uri.

În fişa de evaluare FEv 2 este prezentat un test complet de evaluare a
competenţelor 18.1 şi 18.2.

Se recomandă ca pentru evaluarea competenţei 18.3. Analizează
funcţionarea SRA specifice domeniului să se folosească metoda cubului.

La rezolvarea exerciţiilor propuse se folosesc informaţiile din fişe le de lucru,
din fişele de conspect, din foliile transparente, anexe, manuale, cataloage,
pliante, prospecte cu aparate electrice şi se pot apela site-urile:

www.ccir.ro
www.acero.ro
www.universulenergiei.educatia.ro
www.fland.ro
www.amco-otopeni.ro
www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro
www.eei.ro/automat
www.sycomelco.ro

9. SUGESTII METODOLOGICE
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

68


Alimpie, I., - Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice, Editura de
Vest, Timişoara, 1996
* * * – Dicţionar. Inventatori şi invenţii. Editura Tehnică, Bucreşti, 2001
* * * - Evoluţia tehnologia. Editua Aquila ΄93, Oradea, 2001
* * * - Colecţia revistei Ştiinţa pentru toţi
* * * - Enciclopedia tehnică ilustrată, Editura Teora, Bucureşti,
1999
* * * - Ştiinţa azi. Dosarele cunoaşterii, Editura Egmont,
Bucureşti, 2000
*** – Cataloage de produse, pliante, prospecte, fişe tehnice.
*** – Dicţionar Politehnic, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967;
*** – Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1979;
Bălăşoiu, T., ş.a. - Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi SRA,
manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, liceu tehnologic,
specializarea electrotehnică, Editura Econimică
Preuniversitaria, Bucureşti, 2002
Bichir, N. şi colectiv – Maşini, aparate, acţionări şi automatizări, manual pentru
clasa a XI–a şi a XII–a licee industriale şi şcoli profesionale,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;
Breitsameter, F., ş.a. – Odiseea progresului în 1700 de întrebări şi răspunsuri de
cultură generală, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001
Fransua, Al., Cănescu, S. – Electrotehnică şi electronică, manual pentru licee de
specialitate, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1972;
Mareş, Fl., Bălăşoiu, T., Fetecău, Gr., Enache, S., Federenciuc, D. – Elemente
de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare
automată, manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, Editura
Economică, Bucureşti, 2002;
Mareş, Fl., ş.a. - Solicitări şi măsurări tehnice. Laborator tehnologic. Auxiliar
curricular pentru clasa a X-a, liceu tehnologic – profil tehnic,
Editura Econimică Preuniversitaria, Bucureşti, 2001
Mihoc, D., Simulescu, D., Popa, A., – Aparate electrice şi automatizări, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1982;
Mirescu, S.C., ş.a. – Laborator tehnologic. Lucrări de laborator şi fişe de lucru,
Vol. I şi II. Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti,
2004
10. BIBLIOGRAFIE
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

69

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

70
ANEXA 1

MANOMETRE I. VARIANTE CONSTRUCTIVE MECANICE:










a) Manometre cu carcasa din oţel şi burdon
din alamă
diametre de carcasă:
Ø40 ;Ø50 ;Ø63 ;Ø80 ;Ø100 ;Ø160 mm
clase de precizie: ± 1,6%; ± 2,5%
domenii: 0/0,6 ... 0/400 bar sau vacuum -1/0
bar ... -1/+24 bar

b) Manometre cu carcasă şi burdon din oţel
inox
diametre de carcasă:
Ø63 ;Ø80 ;Ø100 ;Ø160 ;Ø250 mm
clase de precizie: ± 1%
domenii: 0/0,6 ... 0/7.000 bar sau vacuum -
1/0 bar ... -1/+24 bar
c) Manometre cu carcasă şi burdon din oţel
inox si 1,2,3 sau 4 contacte electrice
diametre de carcasă: Ø100 ;Ø160 ;Ø250 mm
clase de precizie: ± 1%
domenii: 0/1 ... 0/1.600 bar sau vacuum -1/0
bar ... -1/+24 bar
contacte: standard, magnetice sau
inductive (contactele pot fi configurate: min,
max, min-min, max-max, sau min-max)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

71














d)Manometre cu capsulă:
diametre de carcasă: Ø 100 sau Ø 160 mm
domenii: 0/2,5 pana la 0/600 mbar sau
vacuum -4/0 mbar pana la -600/0
racordări la proces: axiale sau radiale cu filet
G ½”
element elastic din alamă sau oţel inox
e) Manometre diferenţiale - diferite tipuri
II. TRADUCTOARE DE PRESIUNE
RELATIVĂ, ABSOLUTĂ SAU
DIFERENŢIALĂ
clase de precizie: ± 1%; ± 0,5%; ± 0,25% ;
± 0,1%
semnale de ieşire: 2 fire (4…20 mA) sau 3
fire (0...20 mA; 0…5 V ; 0…10 V)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

72


TRADUCTOARE DE NIVEL

















variante cu filet sau
submersibile
clase de precizie: ± 1%; ±
0,5%; ± 0,25% ; ± 0,1%
domenii de masură: 0/0,4 ... 0/
600 m H2O

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

73
TERMOMETRE











a) termometre cu bimetal, carcasă din
oţel şi tijă imersabilă din alamă:
diametre de carcasă: Ø63 ; Ø80 ; Ø100 ;
Ø160 mm
clase de precizie: ±1% ; ±2%
conectări la proces: axiale sau radiale,
diverse tipuri de filet
lungimi tijă: 45...250 mm
diametre tijă: între 8 şi 12 mm
b) termometre cu bimetal, construcţie tout
inox
diametre de carcasă: Ø63; Ø80; Ø100; Ø160
mm
clase de precizie: ±1%
domenii de masură: între -30...+500 °C
conectări la proces: axiale, radiale sau cu
cadran rabatabil, diverse tipuri de filet
lungimi tijă: intre 45 si 1000 mm
diametre tijă: 6; 8; 9,6 mm
c) termometre cu presiune de gaz,
carcasa şi tijă imersabilă din oţel inox
cu sau fără capilar
diametre de carcasă:
Ø63 ;Ø80 ;Ø100 ;Ø160 mm
clase de precizie: ±1%
domenii de masura: -200°…+800°C
conectări la proces: axiale sau radiale,
diverse tipuri de filet
lungimi tijă: 50…1.000 mm
diametre tijă: intre 6 si 20 mm
lungimi capilar de până la 20 m

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

74










d) termometre cu presiune de gaz cu
1,2,3,4 contacte electrice, carcasă şi tijă
(sau capilar+tijă) imersabilă din oţel inox
diametre de carcasă: Ø100; Ø160 mm
clase de precizie: ±1%
domenii de masură: -200° + 800°C
conectări la proces: axiale sau radiale,
diverse tipuri de filet
lungimi tijă: 50…1.000 mm
diametre tijă: intre 6 si 20 mm
lungimi capilar de până la 20 m
TERMOMETRE DIGITALE, FIXE
SAU PORTABILE
display cu 3, 4 sau 5 digiti
clase de precizie: ±0,5% ; ±0,1%
domenii de masură: -270°…+1.000°C
alimentare cu baterie proprie
Termometrele portabile se livrează
cu diverse tipuri de sonde de
temperatură, in funcţie de aplicaţie.
TERMOMETRE
PORTABILE CU
INFRAROŞU
(măsurare de la
distanţă) cu domenii
între 32/+400°C şi
+200/+1.800°C
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

75
TERMOCUPLE ŞI TERMOREZISTENŢE








senzori de temperatură cum
ar fi Pt 100, Ni 100, Cu 10
soluţii constructive diverse
opţional: cu teci de protecţie
adaptate la mediul de lucru
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

76


































• REDUCTOARE DE PRESIUNE
• SUPAPE DE PREAPLIN
• SUPAPE DE SIGURANTA
• VALVE CU FLOTOR
• SEPARATOARE DE ONDENS
• INDICATOARE DE CURGERE
• FILTRE DE PROTECTIE
Reductoarele de presiune ajută la
reducerea unor mari şi frecvente fluctuaţii
de presiune până la o presiune constantă
reglabilă, în aval faţă de valvă. Un arc ţine
valva deschisă aceasta închizându-se pe
măsură ce presiunea de ieşire creşte.

Supapele de preaplin ajută la
controlul unei presiuni constante
in amonte faţă de valvă. Un arc
ţine valva închisă, aceasta
deschizându-se pe măsură ce
presiunea de intrare creşte.
• REDUCTOARE DE PRESIUNE
• SUPAPE DE PREAPLIN
• SUPAPE DE SIGURANTA
• VALVE CU FLOTOR
• SEPARATOARE DE ONDENS
• INDICATOARE DE CURGERE
• FILTRE DE PROTECTIE
• REDUCTOARE DE PRESIUNE
• SUPAPE DE PREAPLIN
• SUPAPE DE SIGURANŢĂ
• VALVE CU FLOTOR
• SEPARATOARE DE
CONDENS
• INDICATOARE DE CURGERE
• FILTRE DE PROTECŢIE
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

77











































Supapele de siguranţă sunt
destinate protecţiei rezervoarelor
şi conductelor. Acestea previn
depăşirea unor limite de presiune
in momentul în care toate
echipamentele automate de
control şi monitorizare nu mai
funcţionează.
Valvele cu flotor
controlează nivelul de lichid
din rezervoare şi pot fi
montate în rezervor, pe
rezervor sau pe conducte.

Separatoare
de condens
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 78 -







































INDICATOARE DE CURGERE
Pot fi în variante cu vizor: fără indicator sau cu indicator tip paletă,
morişcă sau cu bilă.

FILTRE DE PROTECŢIE

SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 79 -

ANEXA 2


















































a)



b)

c)
SISTEME DE AUTOMATIZARE
Profil Tehnic
Nivel 3

- 80 -





















































d)
e)

f)

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Programul PHARE TVET RO 2003 / 005 – 551.05.01– 02




A AU UX XI IL LI IA AR R C CU UR RR RI IC CU UL LA AR R
pentru
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

PROFILUL: TEHNIC
MODULUL: UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD
NIVELUL: 3





<238<238ru9+’1









2006
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

2




AUTORI:

Cristina Moisi
(Păunescu)
-prof., doctorand, Grup Şcolar Electronică Industrială, Bucureşti
Maia Drăghici
-prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Poştă şi
Telecomunicaţii Gheorghe Airinei, Bucureşti
Vasile Măniga
-prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi,
Botoşani














CONSULTANŢĂ:

Ioana Cîrstea - inspector de specialitate, expert CNDIPT
Dorin Roşu - dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT
Angela Popescu - prof. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT




UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
3







CUPRINS

1. Introducere 4
2. Competenţe specifice. Obiective 6
3. Fişa de descriere a activităţii 7
4. Fişa de progres 8
5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 10
6. Materiale de referinţă pentru profesor 11
Lecţia 1: Fişă conspect – Stabilirea mediului de lucru 12
Lecţia 2: Folie transparentă – Comenzi de desenare 16
Lecţia 2: Fişă conspect – Comenzi de desenare 17
Lecţia 3: Folie transparentă – Comenzi de editare 20
Lecţia 3: Fişă conspect – Comenzi de editare 21
Lecţia 4: Folie transparentă – Comenzi de cotare 26
Lecţia 4: Fişă conspect – Comenzi de cotare 27
Lecţia 5: Fişă conspect – Aplicaţii în geometrie 32
7. Materiale de referinţă pentru elevi 34
Exerciţii 35
Test de verificare 40
8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru 41
9. Bibliografie 43

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
4

1. I NTRODUCERE


Prezentul material se adresează pregătirii elevilor, pentru toate calificările
domeniului TEHNIC de nivel 3.
Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de învăţare este
Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD, pentru clasa a XI-a ruta scurtă, respectiv clasa a XII-
a ruta progresivă a liceului tehnologic. Instruirea la acest modul, care are alocat 1 credit,
se desfăşoară în 33 de ore în următoarea structură:
• teorie: 17 ore;
• laborator tehnologic: 16 ore.
Modulul Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD oferă elevilor oportunitatea de a-şi
forma competenţe tehnice în legătură cu proiectarea asistată de calculator.
Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop
orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru
formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională.
Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului Utilizarea aplicaţiilor
de tip CAD, conţinând folii transparente, fişe de documentare, fişe de lucru pentru
activităţi practice, teste de evaluare.
Sugestiile pentru activităţile cu elevii sunt în concordanţă cu stilurile de învăţare
ale acestora: vizual, auditiv şi practic. Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de
nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a XI-a / a XII-a, enunţurile fiind formulate într-un
limbaj adecvat şi accesibil.
Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de
evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi a comportamentului
elevului consemnată în fişe de evaluare şi de progres.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor
cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite
cu uşurinţă:
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
5
elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea cunoştinţelor, pentru
reluarea unor secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv;
profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev
şi ca dovezi de evaluare.



Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardele de
Pregătire Profesională pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în
procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru obţinerea
Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a competenţelor
din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardele
respective.

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
6


2. COMPETENŢE SPECIFICE.
OBIECTIVE


Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD
♦ C 1 : Analizează specificul proiectului
♦ C 2 : Identifică şi utilizează elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii
♦ C 3 : Interpretează şi modifică desene în 2D
♦ C4 : Vizualizează şi interpretează prezentări în 3D.
După parcurgerea modului Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD elevii vor fi capabili:
¾ să utilizeze meniurile derulante CAD din cadrul proiectului;
¾ să utilizeze comenzile folosind linia de comenzi;
¾ să aplice procedeele de bază pentru desenare CAD;
¾ să realizeze cotarea desenelor;
¾ să pregǎtească mediul de desenare;
¾ să aplice textele pe desene;
¾ să modeleze în 3 D.















Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
7









Competenţa

Exerciţiul

Subiect

Rezolvat
Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD
Lecţia 1 ƒ Stabilirea mediului de lucru 12
C 1
Exerciţiul 1,
Test
ƒ Stabilirea mediului de lucru 41
Lecţia 2,
Exerciţiul 2,
Test
ƒ Comenzi de desenare 16, 41
Lecţia 3,
Exerciţiul 3
ƒ Comenzi de editare 20, 41
Lecţia 4,
Exerciţiul 4
ƒ Comenzi de editare 26, 41
C 2
Exerciţiul 5 ƒ Comenzi de cotare 42
C 3

Lecţia 1,
Exerciţiul 1,
Test
ƒ Stabilirea mediului de lucru 12, 41
C 4
Lecţia 5 ƒ Aplicaţii în geometrie 32
3. FIŞA DE DESCRIERE A
ACTIVITĂŢILOR
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
8

4. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Modulul (unitatea de competenţă):
Numele elevului: _________________________
Numele profesorului: _________________________

Evaluare Competenţe
care trebuie
dobândite
Data
Activităţi efectuate şi
comentarii
Data
Aplicare în
cadrul unităţii
de competenţă
Bine
Satis-
făcător
Refa
cere




































Comentarii






Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie
dobândite (pentru fişa următoare)





Resurse necesare



Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
9
SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE PROGRES

• Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat,
evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea
competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie
dezvoltate şi evaluate.
• Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev,
materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi
relevante pentru planificare sau feed-back.
• Aplicare in cazul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care
elevul si-a însuşit competenţele tehnice generale, tehnice specializate şi
competenţele pentru activităţi cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă.
Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia dintre
următoarele trei coloane.
• Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a identifica activităţile pe
care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor
module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi în pregătirea
elevului pentru ceea ce va urma.
• Competenţele care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care
urmează a fi dobândite. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru
aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.
• Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice,
reţete, seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o
sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele
cerute.
Notă: Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului
elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata
derulării modulului, aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, în
acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
10


5. GLOSAR DE TERMENI

CAD -
Computer Aided Design (proiectare asistată de calculator) sau
Computer Aided Drafting (desenare asistată de calculator)
CADD -
Computer Aided Design and Drafting (proiectare desenare
asistate de calculator)
CAM -
Computer Aided Manufacturing (fabricare asistată de calculator)
CAE -
Computer Aided Engineering (inginerie asistată de calculator)
CAI -
Computer Aided Instruction (instruire asitată de calculator)
Layer -
Strat în care pot fi desenate anumite părţi din desene mai
complexe, părţi care au comune culoarea, tipul de linie folosit
etc.
Desene
prototip
(template)
-
Desene în care sunt predefinite elemente de bază, cum ar fi
unităţile de măsură, culorile, tipurile de linie. Sunt folosite ca
elemente iniţiale pentru un desen nou. Fişierele sunt salvate cu
extensia .dwt.
.dwg -
Extensia unui fişier desen (drawing) creat de AutoCAD
Colimator -
Cursor care apare pe ecran sub forma a două linii care se
intersectează
Entitate -
Element grafic de bază al unui desen
Cotare -
Măsurarea şi marcarea pe desen a dimensiunii unei entităţi

Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal.

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
11




















6. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR










Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
12
Fişă conspect
Lecţia 1

STABILIREA MEDIULUI DE LUCRU



A. SISTEMUL DE COORDONATE
Sistemul principal de coordonate al AutoCAD-ului este numit WCS (World
Coordinate System). Utilizatorul poate defini, însă, propriul sistem de coordonate,
numit UCS (User Coordinate System), prin folosirea comenzii UCS cu opţiunile:



Semnificaţii:
1. New – alegerea unui nou UCS prin precizarea
Zaxis – unei noi origini şi a unui punct pe noua axă Oz, în sensul ei pozitiv
3point – a trei puncte necoliniare: originea, un punct pe noua axă Ox şi un
punct pe noua axă Oy, în sensurile pozitive ale acestora
Object – asocierii cu un obiect existent în desen (dreaptă, cerc etc.)
2. Move – defineşte originea unui nou UCS prin deplasarea vechii origini pe axa Oz
3. World – UCS implicit



B. STABILIREA LIMITELOR DESENULUI



Limitele desenului sunt date prin fixarea colţului din stânga jos (lower left corner) şi a
celui din dreapta sus (upper right corner). Dimensiunile 297, 210 sunt pentru pagina de
format A4, orizontal.
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
13

C. SELECTAREA PUNCTELOR
Tehnici:
1. Indicarea poziţiei punctelor cu ajutorului cursorului de la mouse
2. Indicarea coordonatelor absolute prin tastare directă

a. coordonate carteziene plane
Exemplu: 4,5 // abscisa x, ordonata y
b. coordonate polare
Exemplu: 6<45 // distanţa r, unghiul f



3. Indicarea coordonatelor relative la punctul curent, specificând deplasarea pe
orizontală, verticală sau pe direcţia dată de unghiul cerut, cu ajutorul simbolului @.
a. coordonate carteziene plane
Exemple:
– @ deplasare pe axa Ox, 0 ⇒ x+deplasare, 0(deplasare pe orizontală)
– @ 0, deplasare pe axa Oy ⇒ 0, y+deplasare (deplasare pe verticală)
– @ deplasare pe axa Ox, deplasare pe axa Oy ⇒ x + deplasare, y + deplasare
(deplasare oblică)

Command: line
Specify first point: 4,5
Specify next point or [Undo]: @10,0
Specify next point or [Undo]: @0,10
Specify next point or [Undo]: @4,5


(0,0) (10,0)
(10,10)
(14,15)

b. coordonate polare
Exemple:
– @ deplasare distanţă < unghi (deplasare cu păstrarea direcţiei)
– @ distanţă < deplasare unghi (deplasare cu păstrarea distanţei faţă de punctul de
referinţă)

Command: line
Specify first point: 14,6
Specify next point or [Undo]: @7<45
Specify next point or [Undo]: @6,0
Specify next point or [Close/Undo]: @2<-90
(14,6)
7
45°
6
2

4. Tehnica OSNAP – indicarea precisă a punctelor în raport cu punctele
caracteristice ale unor entităţi deja existente (capete de segmente, mijloace de
segmente, centre de cerc etc.)

CENter – centru de cerc sau de arc
ENDpoint – cel mai apropiat capăt al unui segment de dreaptă sau arc de cerc
INTersection – punct de intersecţie
MIDpoint – mijlocul unui arc de cerc sau al unui segment de dreaptă
PERpendicular – piciorul perpendicularei din punctul curent pe entitatea selectată
QUAdrant – capetele fiecărui cvadrant (sfert) al unui cerc sau arc de cerc
TANgent – punctul de tangenţă cu un cerc sau arc de cerc

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
14
Exemple:

1. Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 20,10
Specify radius of circle or [Diameter] <5.5068>: 5
Command: point
Specify a point: cen
of (cursorul mişcat peste centrul cercului face selecţia)

2. Command: line
Specify first point: 14,8
Specify next point or [Undo]: 26,14
Specify next point or [Undo]:
Command: line
Specify first point: end
of (cursorul mişcat peste capătul segmentului face selecţia)

3. Presupunem existenţa a 2 semidrepte intersectate de o dreaptă.
Command: line
Specify first point:int
of (cursorul mişcat peste punctul de intersecţie dintre dreaptă şi
semidreaptă face selecţia)
4. Command: line
Specify first point: 14,8
Specify next point or [Undo]: 26,14
Specify next point or [Undo]:
Command: line
Specify first point: mid
of (cursorul mişcat peste capătul segmentului face selecţia)

5. Presupunem existenţa a 2 semidrepte care au un punct comun.
Command: line
Specify first point:int
of (cursorul mişcat peste capătul primei semidrepte face selecţia)
Specify next point or [Undo]: per
to (cursorul mişcat peste cea de a doua semidreaptă face selecţia)
6. Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 20,10
Specify radius of circle or [Diameter] <5.5068>: 5
Command: point
Specify a point: qua
of (cursorul mişcat peste conturul cercului face selecţia
cuadrantului – punctul cardinal – cel mai apropiat)
7. Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 20,10
Specify radius of circle or [Diameter] <5.5068>: 5
Command: point
Specify a point: tan
of (cursorul mişcat peste conturul cercului face selecţia punctelor
de tangenţă peste care trece)
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
15

D. ORGANIZAREA DESENULUI

Diferitele elemente ale unui desen pot fi organizate pe straturi, pentru fiecare strat
(layer) putând fi asociate o anumită culoare, un anumit tip de linie, o anumită grosime a
liniei. Astfel, pentru un desen de ansamblu, fiecare piesă componentă a ansamblului
poate fi desenată pe un layer separat; la un desen de execuţie al unei piese, liniile de
contur, haşurile, cotele pot fi desenate pe layer-e diferite.
În acest fel, se poate renunţa oricând la afişarea unuia sau mai multora dintre layer-e.
Comanda cu care se pot crea şi modifica layer-e este LAYER, comandă ce
determină afişarea unei casete de dialog prin care se pot selecta direct proprietăţile
asociate layer-oelor.


Pentru setarea culorilor şi tipurilor de linie există următoarele două ferestre de dialog:





Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
16

Folie transparentă
Lecţia 2


COMENZI DE DESENARE


Line
Construct
Polyline
Polygon
Rectangle
Arc
Circle
Revision Cloud
Spline
Ellipse
Ellipse Arc
Insert Block
Make Block
Point
Hatch
Gradient
Region
Table
Multiline
Text




Comanda Semnificaţie
Line − Desenează segmente de dreaptă
Construct(ion Line) − Desenează drepte
Polyline − Desenează obiecte compuse din segmente de dreaptă şi
arce de cerc
Polygon − Desenează poligoane regulate
Rectangle − Desenează un dreptunghi
Arc − Desenează un arc de cerc
Circle − Desenează un cerc
Revision Cloud − Desenează obiecte compuse din arce de cerc
(asemănătoare formei norilor), obiecte menite să atragă
atenţia asupra unei anumite părţi a ansamblului desenat
Spline − Desenează o curbă spline (curbă netedă care trece prin sau
foarte aproape de o mulţime dată de puncte din plan sau din
spaţiu)
Ellipse − Desenează o elipsă
Ellipse Arc − Desenează un arc de elipsă
Insert Block − Inserează un desen deja executat ca bloc într-un alt desen
pe cale de execuţie
Make Block − Transformă un desen executat într-un bloc ce urmează să fie
inserat într-un alt desen
Point − Desenează un punct
Hatch − Haşurează o zonă închisă
Gradient − Haşurează o zonă închisă folosind treceri gradate de culori
pentru a accentua impresia de lumină reflectată de un obiect
Region − Creează o zonă bidimensională închisă, formată din linii
curbe închise
Table − Creează un tabel în desen
Multiline Text − Scrie text

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
17
Fişă conspect
Lecţia 2
COMENZI DE DESENARE
A. LINE
Pentru desenarea unei linii sunt necesare două puncte, care pot fi date fie prin
coordonate carteziene, fie prin coordonate polare. De asemenea, pot fi folosite atât
coordonatele absolute, cât şi cele relative.
Command: line
Specify first point: 140,140
Specify next point or [Undo]: @ 50, 50
Specify next point or [Undo]: @ - 60, 0
Specify next point or [Close/Undo]: @ 20 < - 90
(140,140)
(190,190) (130,190)
(130,170)

B. ARC
Pentru desenarea unui arc de cerc pot fi alese mai multe variante, după cum se
încadrează respectivul arc în ansamblul din care face parte. O parte dintre acestea sunt
prezentate mai jos:
1. Arc definit prin trei puncte
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 140,140
Specify second point of arc or [Center/End]: 190,190
Specify end point of arc: 130,190
(140,140)
(190,190)
(130,190)

2. Arc definit prin punct iniţial, centru, punct final
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 278,156
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: 244,167
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: 250,187
(250,187)
(278,156)
(244,167)

3. Arc definit prin punct iniţial, centru, unghi la centru
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 30, 98
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: 56, 80
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: 45

(30,98)
(56,80)
45°

4. Arc definit prin punct iniţial, centru, lungimea corzii
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 108, 112
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: 136, 109
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: L
Specify length of chord: 50
(108,112)
(136,109)
L
=
5
0

5. Arc definit prin punct iniţial, punct final, rază
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 205, 121
Specify second point of arc or [Center/End]: E
Specify end point of arc: 229, 92
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: R
Specify radius of arc: 18
(205,121)
(228,92)
r=
1
8


Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
18


C. CIRCLE

Pentru desenarea unui cerc pot fi alese mai multe variante, după cum sunt
cunoscute puncte prin care trece, centrul, raza, diametrul sau entităţi la care cercul este
tangent. Mai jos sunt prezentate în detaliu aceste metode.


1. Cerc definit prin centru şi rază

Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 35,35
Specify radius of circle or [Diameter]: 15
(35,35)
r=15

2. Cerc definit prin centru şi diametru

Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 15,15
Specify radius of circle or [Diameter] <20>: d
Specify diameter of circle <40>: 30
(15,15)
D=15

3. Cerc definit prin trei puncte
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 3p
Specify first point on circle: 20, 20
Specify second point on circle: 40, 20
Specify third point on circle: 25,30

(20,20) (40,20)
(25,30)

4. Cerc definit prin două puncte diametral opuse
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p
Specify first end point of circle's diameter: 25,25
Specify second end point of circle's diameter: 45,45

(25,25)
(45,45)

5. Cerc tangent la două entităţi, de rază dată
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: ttr
Specify point on object for first tangent of circle: (se alege primul
obiect căruia cercul îi va fi tangent)
Specify point on object for second tangent of circle: (se alege al
doilea obiect căruia cercul îi va fi tangent)
Specify radius of circle: 32









Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
19
D. HATCH

Haşurarea suprafeţelor secţionate se face cu ajutorul comenzilor HATCH şi
GRADIENT, care au ca efect plasarea unui model de haşură într-o suprafaţă mărginită
de un contur închis. Modelul de haşură poate fi ales dintr-un fişier de modele, prin
introducerea numelui modelului respectiv, sau poate fi creat de către utilizator. La
tastarea comenzii HATCH apare următoarea fereastră de dialog:



Etape de lucru:
1. Alegerea modelului – opţiunea Patern
2. Alegerea unghiului de înclinare a modelului – opţiunea Angle
3. Alegerea distanţei dintre elementele componente ale modelului de haşură –
opţiunea Scale
4. Alegerea punctului de plecare pentru aplicarea modelului – opţiunea Hatch origin
5. Marcarea zonei de haşurare ( e foarte important să fie o zonă închisă) – opţiunea
Boundaries cu următoarele posibilităţi:
– Alegerea unui punct din interiorul zonei de haşurat (Add: Pick points)
– Selectarea unor obiecte de haşurat (Add: Select objects)
6. Aplicarea haşurii

Există, de asemenea, opţiuni pentru lăsarea unor zone libere în interiorul zonelor
marcate pentru haşurare (zonele interne lăsate libere se numesc insule). Comanda
GRADIENT permite aplicarea unor modele de haşură care să simuleze modul în care
poate cădea lumina pe obiectul căruia le-au fost aplicate.

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
20
Folie transparentă
Lecţia 3


COMENZI DE EDITARE


Erase
Copy
Mirror
Offset
Array
Move
Rotate
Scale
Stretch
Trim
Extend
Break a Point
Break
Join
Chamfer
Fillet
Explode



Comanda Semnificaţie
Erase − Şterge obiectele selectate
Copy − Desenează cópii ale obiectelor
Mirror − Desenează simetricele obiectelor selectate, în raport cu o
dreaptă
Offset − Desenează un obiect de acelaşi tip cu cel selectat, prin
punctul sau la distanţa indicate
Array − Creează cópii multiple ale unui obiect, într-o reţea
rectangulară sau polară
Move − Mută obiectele selectate, prin translaţie, după un vector
definit prin două puncte
Rotate − Roteşte obiectele selectate, în plan, în jurul unui punct
Scale − Scalează (măreşte sau micşorează) obiectele, în raport cu un
punct
Stretch − Permite deformarea unui obiect, păstrând legăturile dintre
părţile componente
Trim − Retează porţiuni ale obiectelor desenate, dincolo de o
muchie tăietoare
Extend − Extinde obiectele selectate până la o frontieră aleasă
Break a Point − Elimină un punct din obiectul selectat
Break − Elimină o porţiune din obiectul selectat sau îl separă în două
părţi
Join − Uneşte două sau mai multe obiecte, formând unul singur
Chamfer − Realizează teşirea unui contur sau a unui colţ
Fillet − Realizează racordarea (rotunjirea) unui contur sau a unui colţ
Explode − Explodează (desface) entităţile compuse (blocuri, polilinii,
cote, reţele, solide, regiuni etc.) în obiectele componente







Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
21
Fişă conspect
Lecţia 3

COMENZI DE EDITARE

A. ERASE
Comanda este folosită pentru ştergerea obiectelor care nu mai sunt necesare în
desen. Procedura implică activarea comenzii ERASE (din meniul derulant, lista de
instrumente sau de la linia de comandă), selectarea obiectelor de şters şi acţionarea
tastei ENTER.
Exemplu:
Command: erase
Select objects: 1 found

B. MIRROR
Comanda este folosită pentru obţinerea simetricelor unor obiecte selectate faţă de o
dreaptă definită de utilizator. În final, este posibilă alegerea între a renunţa la obiectul
desenat iniţial, păstrând doar simetricul său şi a păstra ambele obiecte, creînd unul nou.

Command: mirror
Select objects: 1 found
Select objects: 1 found, 2 total
Select objects: 1 found, 3 total
Select objects: 1 found, 4 total
Select objects: 1 found, 5 total
Select objects: (ENTER)
Specify first point of mirror line: end
of (se alege capătul primului segment)
Specify second point of mirror line: end
of (se alege capătul ultimului segment)
Erase source objects? [Yes/No] <N>: n
1.

2.
3.

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
22
C. ARRAY
Comanda creează cópii ale unui obiect, într-o reţea cu formă matriceală sau
circulară. Evident, se începe cu desenarea obiectului care urmează să fie copiat, după
care va fi creată reţeaua în care vor fi dispuse cópiile.
Etape de lucru:
I. Multiplicarea într-o reţea rectangulară (matriceală)
1. Desenarea triunghiului de copiat
Command: line
Specify first point: 40,40
Specify next point or [Undo]: @1,0
Specify next point or [Undo]: @1<120
Specify next point or [Close/Undo]: end
of (se alege capătul de plecare)
Specify next point or [Close/Undo]: (ENTER)

2. Aplicarea comenzii ARRAY – e urmată de apariţia unei ferestre de dialog ce
permite alegerea numărului de obiecte de aşezat pe fiecare linie şi pe fiecare
coloană, distanţa dintre ele, precum şi selecţia obiectelelor care vor fi
distribuite în reţeaua astfel definită.
Selectarea
obiectelor
Final
II. Multiplicarea într-o reţea circulară (polară)
1. Desenarea triunghiului de copiat
2. Desenarea cercului pe care se va defini reţeaua polară
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 50,50
Specify radius of circle or [Diameter]: 20
3. Mutarea triunghiului pe cerc (ca pas intermediar am construit cercul
circumscris triunghiului, pentru ca centrul său să poată fi punctul ce va fi
mutat în cvadrantul nordic al cercului mare)
Command: move
Select objects: 3 found (se selectează cele trei laturi ale triunghiului)
Select objects: (ENTER)
Specify base point or [Displacement] <Displacement>: cen
of (se alege centrul cercului circumscris triunghiului)
Specify second point or <use first point as displacement>: qua
of (se selectează cercul mare)

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
23
4. Aplicarea comenzii ARRAY – e urmată de apariţia unei ferestre de dialog ce
permite alegerea centrului în jurul căruia va fi definită reţeaua polară,
numărul de cópii ce vor fi plasate în desen, valoarea unghiuluidupă care se
va „umple” reţeaua, precum şi alegerea obiectelor ce vor fi copiate.

Selectarea
obiectelor

Final

D. TRIM
Comanda este folosită pentru retezarea anumitor porţiuni din desen, porţiuni delimi-
tate de muchii ce vor fi folosite ca muchii tăietoare.
Etape de lucru:
1. Activarea comenzii TRIM (din meniul derulant, bara de instrumente, sau
de la tastatură în linia de comandă)
2. Selectarea muchiilor tăietoare (inclusiv cu selecţie de grup)
Command: trim
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ...
Select objects or <select all>: (se selectează porţiunea dreptunghiulară cu
colţurile P
1
şi P
2
)
Specify opposite corner: 2 found
Select objects:
P
1
P
2
3. Selectarea obiectelor de retezat
Select object to trim or shift-select to extend or
[Fence/Crossing/Project/Edge/eRase/Undo]: (se selectează liniile interne,
adică cele două arce de cerc dispuse în interiorul dreptun-ghiului şi cele
două coarde de cerc formate de intersecţiile cu dreptunghiul)
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
24


4. Obţinerea figurii finale

E. CHAMFER
Comanda este folosită pentru teşirea colţurilor unei secvenţe de segmente de
dreaptă; pentru fiecare segment pe care se aplică teşirea se alege distanţa până la care
se va reteza linia.
Etape de lucru:
1. Activarea comenzii CHAMFER (din meniul derulant, bara de instrumente,
sau de la tastatură în linia de comandă)
2. Alegerea distanţelor de teşire
Command: chamfer
Select first line or [Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]: d
Specify first chamfer distance: 2
Specify second chamfer distance: 3
3. Selectarea celor două segmente de dreaptă ce vor fi teşite
Select first line or [Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]:
Select second line or shift-select to apply corner:






Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
25
4. Obţinerea desenului cerut
Figura iniţială

Figura finală


F. FILLET
Comanda este folosită pentru racordarea a două entităţi (segmente de dreaptă sau
arce de cerc) folosind arce de cerc de rază impusă.
Etape de lucru:
1. Activarea comenzii FILLET (din meniul derulant, bara de instrumente, sau de
la tastatură în linia de comandă)
2. Alegerea razei arcului de cerc folosit ca racord
Command: fillet
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.00
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: r
Specify fillet radius <0.00>: 1
3. Selectarea celor două obiecte de racordat
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: (se alege primul
obiect de racordat)
Select second object or shift-select to apply corner: (se alege al doilea
obiect de racordat)




4. Obţinerea desenului cerut
Figura iniţială

Figura finală


Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
26

Folie transparentă
Lecţia 4


COMENZI DE COTARE


Linear
Aligned
Arc Length
Ordinate
Radius
Jogged
Diameter
Angular
Quick Dimension
Baseline
Continue
Quick Leader
Tolerance
Center Mark
Dimension Edit
Dimension Text Edit
Dimension Update
Dimension Style Control



Comanda Semnificaţie
Linear Dimension − Realizează cotarea liniară (măsoară lungimea unui
segment)
Aligned Dimension − Aliniază cota
Arc Length − Măsoară lungimea unui arc de cerc
Ordinate Dimension − Realizează cotarea în coordonate
Radius Dimension − Cotează raze de cerc
Jogged Dimension − Cotează raze de cerc atunci când centrul cercului se află în
afara zonei de lucru şi nu poate fi pus în evidenţă
Diameter Dimension − Cotează diametre de cerc
Angular Dimension − Cotează unghiuri
Quick Dimension − Cotează rapid obiecte (QDIM)
Baseline Dimension − Cotează faţă de o singură bază
Continue Dimension − Cotează în serie
Quick Leader − Cotează prin linie de indicaţie
Tolerance − Introduce toleranţe geometrice
Center Mark − Marchează centrul unui cerc sau al unui arc de cerc
Dimension Edit − Editează cote
Dimension Text Edit − Editează textul cotei
Dimension Update − Actualizează cote
Dimension Style
Control
− Creează şi modifică stiluri de cotare
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
27

Fişă conspect
Lecţia 4

COMENZI DE COTARE

Cotarea unui element dintr-un desen reprezintă marcarea grafică a dimensiunilor
sale. Orice sesiune de cotare începe cu comanda DIM şi continuă cu comenzi specifice
fiecărui tip de element care trebuie marcat pe desen. Mai jos sunt detaliate câteva tipuri
de cotare.

A. LINEAR DIMENSION
Cotarea liniară poate fi orizontală, verticală sau oblică. În ultimul caz, totuşi, se
recomandă cotarea aliniată.
Etape de lucru:
1. Desenarea obiectului care trebuie cotat

2. Deschiderea sesiunii de cotare
Command: dim
Dim: hor (pentru cotare orizontală; pentru cotarea verticală există varianta
ver, iar dacă se doreşte deschiderea directă a sesiunii de cotare cu
această cotare, poate fi folosită direct comanda DIMLINEAR)
3. Specificarea poziţiei unde va fi marcată cota
Specify first extension line origin or <select object>: end
of (se marchează primul capăt al segmentului de dreaptă sau al arcului de
cerc de cotat)
Specify second extension line origin: int
of (se marchează cel de-al doilea capăt al segmentului de dreaptă sau al
arcului de cerc de cotat)


4. Specificarea formatului textului de afişat
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: (se marchează locul
unde va fi afişată cota)
Enter dimension text <10.0000>: 10,00 (se stabileşte textul de afişat pe cotă)

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
28


5. Obţinerea cotei finale

B. ALIGNED DIMENSION
Cotarea aliniată este folosită pentru a măsura distanţe, iar specificul acestei comenzi
este dat de poziţia ei paralelă faţă de linia de demarcaţie a capetelor elementului
măsurat. Comanda folosită este DIMALIGNED sau, în cadrul unei sesiuni de cotare
deschisă deja, ALI
Exemplu:

Etape de lucru:
1. Desenarea obiectului care trebuie cotat

2. Deschiderea sesiunii de cotare
Command: dim
Dim: ali (dacă se doreşte deschiderea directă a sesiunii de cotare cu
această cotare, poate fi folosită direct comanda DIMALIGNED)
3. Specificarea poziţiei unde va fi marcată cota
Specify first extension line origin or <select object>: ( se marchează primul
capăt al segmentului de dreaptă sau al arcului de cerc de cotat)
Specify second extension line origin: (se marchează cel de-al doilea capăt
al segmentului de dreaptă sau al arcului de cerc de cotat)
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
29


4. Specificarea formatului de text afişat

5. Obţinerea cotei finale

C. RADIUS DIMENSION
Cotarea radială este folosită pentru dimensionarea arcelor de cerc. Ea se referă fie la
cotarea razelor de cerc (DIMRADIUS) – prin precizarea lungimii razei precedată de litera
R, fie la cotarea diametrelor de cerc (DIMDIAMETER) – prin precizarea lungimii diametrului
precedată de simbolul pentru diametre (Ø).
Exemple:

Etape de lucru:
1. Desenarea obiectului care trebuie cotat
2. Deschiderea sesiunii de cotare
Command: dim
Dim: rad (dacă se doreşte deschiderea directă a sesiunii de cotare cu
această cotare, poate fi folosită direct comanda DIMRADIUS)
3. Precizarea textului de afişat
Select arc or circle: (selectarea obiectului de cotat)
Enter dimension text: 4,00
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: (marcarea poziţiei
unde va fi plasată cota)
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
30


4. Obţinerea cotei finale

D. ANGULAR DIMENSION
Comanda este folosită pentru marcarea pe desene a măsurilor unghiurilor. Pentru a
scrie pe cotă simbolul pentru grade se foloseşte combinaţia %%d.
Exemplu:

Etape de lucru:
1. Desenarea obiectului de cotat
2. Deschiderea sesiunii de cotare
Command: dim
Dim: ang (dacă se doreşte deschiderea directă a sesiunii de cotare cu
această cotare, poate fi folosită direct comanda DIMANGULAR)
3. Specificarea celor două obiecte care marchează unghiul ce urmează să fie cotat
Select arc, circle, line, or <specify vertex>: (se selectează primul segment)
Select second line: (se selectează al doilea segment)


4. Specificarea poziţiei unde va fi marcată cota
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: (se marchează
poziţia de afişare)

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
31

5. Precizarea textului de pe cotă
Enter dimension text <45>: 45%%d
Enter text location (or press ENTER):

6. Obţinerea cotei finale

E. QUICK LEADER
Comanda este folosită pentru marcarea pe desene a diferite indicaţii asupra
obiectelor spre care indică.
Exemplu:

Etape de lucru:
1. Desenarea obiectului de cotat
2. Deschiderea sesiunii de cotare
Command: dim
Dim: lea (dacă se doreşte deschiderea directă a sesiunii de cotare cu
această cotare, poate fi folosită direct comanda DIMLEADER)
3. Specificarea punctelor ce marchează săgeata indicatoare
Leader start: mid
of (punctul de start)
To point: (se marchează pe rând fiecare punct de trecere)
4. Precizarea textului de pe cotă
Dimension text <0.0000>: %%c30
5. Obţinerea cotei finale





Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
32
Fişă conspect
Lecţia 5

APLICAŢII ÎN GEOMETRIE

De bună seamă, există o gamă largă de avantaje pe care programele de proiectare
asistată de calculator le aduc în tehnică, pornind de la precizia reprezentării, multiplele
posibilităţi de definire a obiectelor grafice de către utilizator, posibilităţile deosebite de
editare a acestora, existenţa unui sistem de cotare foarte elaborat, capacitatea de
modelare în două şi trei dimensiuni, până la posibilitatea dezvoltării programului de
către utilizator prin aplicaţii directe în limbajele AutoLISP, C, DCL, Visual Basic.
Totuşi, avantajele nu se opresc aici, ba chiar există unele de folos mai devreme
decât specializarea în folosirea acestor programe. Şi aici prezentăm o clasă de aplicaţii
în matematică: generarea corpurilor de rotaţie.
Exemplu:
Se consideră un triunghi dreptunghic şi se cere imaginea corpului obţinut prin rotirea
triunghiului în jurul catetei, respectiv a ipotenuzei.



Etape de lucru:
1. Desenarea triunghiului
2. Activarea comenzii de rotire REVOLVE
Command: revolve
Current wire frame density: ISOLINES=4
3. Selectarea obiectului de rotit
Select objects: 1 found
Select objects:

4. Selectarea axei de rotaţie
Specify start point for axis of revolution or
define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: (se marchează primul capăt)
Specify endpoint of axis: (se marchează al doilea capăt al axei de rotaţie)



Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
33
5. Specificarea unghiului de rotaţie
Specify angle of revolution <360>: 360
6. Vizualizarea corpului obţinut (structural şi ca suprafaţă de rotaţie)




Pentru vizualizarea tridimensională se vor folosi opţiuni din meniul derulant VIEW –
Shade (3D Wireframe sau Flat Shaded), iar pentru rotirea convenabilă a desenelor
există opţiunea 3D Orbit din acelaşi meniu:




Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
34



















7. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEV







Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
35
Exerciţiul 1

Lecţia: Stabilirea mediului de lucru
Obiective: Recunoaşterea etapelor de lucru într-o sesiune de desen
Enunţ: Să se realizeze desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru
fiecare etapă se va nota comanda folosită.
a) Să se stabilească dimensiunile paginii la formatul A4 portret.
b) Să se stabilească unitatea de măsură la milimetri.
c) Pentru fiecare desen să se stabilească un layer diferit în ceea ce priveşte
culoarea, stilul şi dimensiunea liniei folosite.
d) Să se realizeze desenele plecând din punctele marcate (colţul din stânga
jos) şi folosind coordonatele carteziene sau plane (relative sau absolute).
e) Să se salveze fiecare desen în directorul de lucru.

Evaluare: a) – 5p; b) – 5 p; c) – 4 x 5 p; d) 4 x 15 p; e) – 10 p.



(60,130)
30
20


30
55
(130,130)

4
0
4
0
40
(60,50)


40
4
0
(130,50)






Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
36

Exerciţiul 2

Lecţia: Stabilirea mediului de lucru
Obiective: Recunoaşterea tipurilor de selecţie a punctelor cerute de desen.
Enunţ: Să se realizeze desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru
fiecare etapă se va nota comanda folosită.
a) Să se stabilească dimensiunile paginii la formatul A4 portret.
b) Să se stabilească unitatea de măsură la milimetri.
c) Să se stabilească un layer diferit în ceea ce priveşte culoarea, stilul şi
dimensiunea liniei folosite pentru liniile drepte şi pentru cercuri.
d) Să se realizeze desenele folosind comenzile de desenare şi tehnici
OSNAP de marcare a punctelor.
e) Să se salveze desenele în directorul de lucru.

Evaluare: a) – 5p; b) – 5 p; c) – 2 x 5 p; d) câte 15 p pentru fiecare desen şi încă 15 p
pentru folosirea tehnicii OSNAP; e) – 5 p.





F40


6
0
60

F
4
0
50



Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
37
Exerciţiul 3

Lecţia: Comenzi de editare
Obiective: Folosirea corectă a comenzilor de editare MIRROR şi TRIM.
Enunţ: Să se realizeze desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru
fiecare etapă se va nota comanda folosită.
a) Să se stabilească dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi să se
stabilească unitatea de măsură la milimetri.
b) Să se realizeze desenul din figura 1, folosind comenzile de desenare şi
tehnici OSNAP de marcare a punctelor.
c) Folosind oglindiri succesive ale triunghiului din figura 1, să se realizeze
figura 2.
60
60°


Figura 1 Figura 2

d) Să se realizeze desenul din figura 3, folosind comenzile de desenare.
e) Să se obţină prin retezare figura 4, folosind ca bază obiectul din figura 3.

Figura 3 Figura 4

f) Să se salveze desenele în directorul de lucru.

Evaluare: a) – 10p; b) – 15 p; c) – 15 p; d) – 25 p; e) – 25 p; f) – 10 p.

Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
38

Exerciţiul 4

Lecţia: Comenzi de editare
Obiective: Folosirea corectă a comenzilor de editare FILLET şi CHAMFER.
Enunţ: Să se realizeze desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru
fiecare etapă se va nota comanda folosită.
a) Să se stabilească dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi să se
stabilească unitatea de măsură la milimetri.
b) Să se realizeze desenul din figura 1, folosind comenzile de desenare.
c) Să se realizeze figura 2 prin racordare, pornind de la entităţile din figura 1.

R
5
R
5

Figura 1 Figura 2

d) Să se realizeze desenul iniţial (înainte de teşire) corespunzător celui din
figura 3, folosind comenzile de desenare.
e) Să se obţină, prin teşire cu distanţele cerute, figura 3.
15
5
5
5

f) Să se salveze desenele în directorul de lucru.

Evaluare: a) – 10p; b) – 15 p; c) – 20 p; d) – 25 p; e) – 20 p; f) – 10 p.
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
39
Exerciţiul 5
Lecţia: Comenzi de cotare
Obiective: Folosirea corectă a comenzilor de cotare.
Enunţ: Să se realizeze desenele de mai jos urmărind cerinţele enumerate. Pentru
fiecare etapă se va nota comanda folosită.
a) Să se stabilească dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi să se
stabilească unitatea de măsură la milimetri.
b) Să se realizeze şi să se coteze desenele din figurile 1 şi 2 , folosind
comenzile de cotare liniară.

Figura 1 Figura 2
c) Să se realizeze şi să se coteze desenele din figurile 3 şi 4, folosind
comenzile de cotare aliniată şi unghiulară.


Figura 3 Figura 4
d) Să se realizeze şi să se coteze desenele din figurile 5 şi 6, folosind
comenzile de cotare radială şi cu linie de indicaţie.


Figura 5 Figura 6
e) Să se salveze desenele în directorul de lucru.

Evaluare: a) – 10p; b) – 20 p; c) – 20 p; d) – 20 p; e) – 20 p; f) – 10 p.
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
40
Test de evaluare
Lecţia: Comenzi de desenare
Obiective:
1. Stabilirea corectă a unităţilor de măsură şi a limitelor foii de lucru.
2. Folosirea corectă a tipurilor de marcare a punctelor OSNAP.
3. Folosirea corectă a comenzilor de desenare.
Enunţuri:

I. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
1. Desenarea obiectelor în AutoCAD se poate face cu ajutorul comenzilor date de
la tastatură. 5 p
2. Comanda HATCH este folosită pentru desenarea poligoanelor regulate 5 p

II. Alegeţi variantele corecte de răspuns pentru fiecare din următoarele cerinţe:
1. Pentru desenarea segmentelor de dreaptă se pot folosi comenzile : 5 p
a) LINE; b) PLINE; c) POLYGON; d) RECTANGLE.
2. Pentru desenarea unui triunghi echilateral ştiind coordonatele unui vârf şi
lungimea laturilor, cea mai eficientă soluţie o reprezintă comanda: 5 p
a) LINE; b) POLYGON; c) RECTANGLE; d) ARC.

III. Completaţi următoarele enunţuri:
1. Comanda PLINE e folosită pentru a desena ............................................. 5 p
2. Marcarea mijlocului unui segment de dreaptă se face cu ajutorul tipului OSNAP
................................. 5 p

IV. Scrieţi răspunsurile la următoarele întrebări:
1. Ce este un desen prototip? 5 p
2. Ce extensie are un fişier salvat ca desen AutoCAD? 5 p

V. Realizaţi în AutoCAD cerinţele de mai jos. Pentru fiecare dintre ele, se vor nota pe
foaia de test comenzile folosite.
1. Desenaţi un triunghi echilateral în care ştim coordonatele unui vârf şi lungimea
laturii. 10 p
2. Definiţi două layer – e cu culori ale liniei diferite 5 p
3. Desenaţi cercul circumscris triunghiului anterior şi pe cel înscris în el, fiecare cu
un layer diferit. 10 p
4. Marcaţi pe desen perpendicularele din cele trei vârfuri pe cele trei laturi. 10 p

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru este de 45 de minute.
Se acordă din oficiu 10 puncte.
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
41



8. SUGESTII METODOLOGICE. SOLUŢII LA FIŞELE DE
LUCRU
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a
individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra
procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul valorificării
optime a aptitudinilor acestuia. De aici apere necesitatea individualizării învăţării, lărgirii
orizontului şi perspectivelor educaţionale, de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat
rezolvării lor ş.a. În context, lucrul în grup, simularea, practica în atelier / la locul de
muncă, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi
proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea
abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin
reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi creativităţii elevilor.
Profesorul poate propune elevilor realizarea unor mini proiecte, cu teme alese
împreună cu elevii, referitoare la obiecte grafice specifice domeniului de activitate
pentru care aceştia se specializează.

Soluţii la exerciţiile propuse:

Exerciţiul 1
a) LIMITS cu dimensiunile 210, 297
b) UNITS
c) LAYER
d) LINE cu punctul de plecare specificat şi apoi folosind coordonate relative
pentru celelalte colţuri. Se recomandă coordonatele carteziene pentru deplasări
orizontale şi verticale şi coordonate polare pentru alte tipuri de deplasări.
Atenţie la deplasările în sensurile negative ale axelor de coordonate!
e) Salvare cu extensia .dwg.

Exerciţiul 2
d) Pentru segmente se va folosi comanda LINE, iar pentru cercuri, CIRCLE.
Atenţie la dimensiuni! Tipurile OSNAP ce pot apărea sunt: END, INT, CEN, PER,
TAN.

Exerciţiul 3
c) Comanda MIRROR aplicată de 3 ori, păstrând central triunghiul desenat iniţial
(figura 1) şi având ca axă de oglindire fiecare latură a sa.
e) Comanda TRIM cu selectarea cercului ca muchie tăietoare şi a entităţilor din
interiorul cercului pentru retezare.

Exerciţiul 4
c) Comanda FILLET aplicată celor 3 colţuri din figura 1, cu razele specificate,
respectiv cu raza 0 pentru colţul din stânga jos.
d) Comanda LINE (PLINE), eventual pentru jumătatea superioară urmată apoi de
comanda MIRROR pentru jumătatea inferioară.
e) Comanda CHAMFER cu distanţele specificate.
Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
42

Exerciţiul 5
b) Comanda DIM cu opţiunile HOR şi VER. Atenţie la simbolul Ø plasat pe cotă
(%%c)!
c) Comanda DIM cu opţiunile ALI şi ANG. Atenţie la simbolul pentru grade (%%d)!
d) Comanda DIM cu opţiunile RAD şi LEA.

Soluţii la test

I. 1. adevărat; 2. fals.
II. 1. a,b; 2. a.
III. 1. secvenţe de segmente de dreaptă şi arce de cerc; 2. MID.
IV. 1. vezi glosarul de termeni; 2. extensia .dwg.
V. 1. vezi exerciţiul 1;
2. LAYER;
3. Pentru cercul circumscris: comanda CIRCLE cu opţiunea 3P,după care se aleg
cele trei vârfuri ale triunghiului. Pentru cercul înscris: comanda CIRCLE cu opţiunea
TTr, după care se marchează puncte de tangenţă cu două laturi ale triunghiului.
Pentru calculul razei, poate fi folosită formula ,
S
r
p
= unde S este aria triunghiului, iar
p este semiperimetrul său.
4. Comanda LINE pentru fiecare perpendiculară, pornind din câte un vârf şi
oprindu-ne la piciorul perpendicularei (PER) de pe latura opusă.



Nivelul 3
UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD

Profilul: TEHNIC
43



9. BIBLIOGRAFIE








1. Brana, M., şi colaboratori, (1994), AutoCAD – Ghid practic, Editura Tehnică,
Bucureşti
2. Simion, I., (2000), AutoCAD 2000 – Aplicaţii, Editura Teora, Bucureşti
3. *** Autocad 2006 – Help
4. Standard de Pregătire Profesională, Nivel 3, Tehnician Proiectant CAD
5. http://www.didactic.ro
6. http://www.e-scoala.ro/matematica


Nivelul 3


1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXI LI AR CURRI CULAR
CLASA A XI - A

DOMENIUL: TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI
CALIFICAREA: ELECTRONIST ÎN AUTOMATIZĂRI


MODULUL : UTILIZAREA COMPONENTELOR ŞI CIRCUITELOR
ELECTRONICE
2006



2


AUTOR:


PROF. ING. POPA VIRGIL, Grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII
NICOLAE VASILESCU-KARPEN, BACĂU






CONSULTANŢĂ:

PROF. ING. EMANOIL-REMUS CAZACU, Grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC DE
COMUNICAŢII NICOLAE VASILESCU-KARPEN, BACĂU






















3
CUPRINS

1. Cuprins………………………………………………………………………. 3
2. Introducere………………………………………………………………….. 3
3. Fişa de descriere a activităţii.............................................................. 7
4. Fişe pentru înregistrarea progresului elevului.................................. 9
5. Materiale de referinţă pentru elevi……….……………………..…. 17
6. Glosar de termeni................................................................................. 28
7. Materiale de referinţă pentru profesori …………….………………… 29
8. Soluţii şi sugestii metodologice.………………………………………. 94
9. Breviar de calcul pentru proiect………………………………………… 110
10. Cerinţele proiectului ……………………………………………………… 112
11. Bibliografie…………………………………………………………………. 156






Structura modulară a Standardului de Pregătire Profesională necesită o ordonare
cât mai eficientă a elementelor tehnice pe care profesorul trebuie să le predea elevilor.
Prezentul auxiliar didactic îşi propune să ofere un sprijin în procesul de predare-învăţare
atât profesorului, cât şi elevului.
Profesorul care utilizează materialele de învăţare trebuie să cunoască şi să
valorifice conţinutul acestora, deoarece structurarea informaţiilor este generată de
curriculum modular alcătuit pe baza Standardului de Pregătire Profesională.
În afara unităţii de competenţă pentru care se utilizează explicit, în Ghidul
profesorului sunt vizate şi abilităţi cheie, prin exerciţiile propuse şi, mai ales, prin modul
de organizare a activităţilor (individual, în grup, frontal).
Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul
trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de
învăţare ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv.
Materialele de învăţare sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile fiind formulate
într-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi
imagini.
S-au utilizat schemele şi structurarea sistematizată, în scopul creşterii gradului
de atractivitate şi pentru evitarea redundanţei.
Structurarea conţinuturilor se bazează pe principiul subordonării la
competenţele de format şi la criteriile de performanţă ale fiecărei competenţe:
astfel, au fost selectate şi organizate corespunzător, informaţii care permit formarea
unei competenţe şi atingerea criteriilor de performanţă prevăzute în SPP.
Fiecare etapă de învăţare este urmată de execiţii prin care sunt exersate diferite
stiluri de învăţare şi, de asemenea, abilităţile cheie.
Materialele de învăţare urmăresc cu stricteţe condiţiile de aplicabilitate ale
criteriilor de performanţă pentru fiecare competenţă, aşa cum sunt acestea precizate în
Standardele de Pregătire Profesională.
Sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:
™ folii transparente
™ teste
™ materiale informative
™ fişe de lucru
™ aplicaţii tip proiect
™ calculatorul personal şi soft-uri specializate






Prezentul auxiliar nu acoperă întreaga temetică cuprinsă în Standardul de
Pregătire Profesională şi în Curriculum.


FOARTE IMPORTANT !
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

4






UNITATEA DE COMPETENŢĂ 24: UTILIZAREA COMPONENTELOR ŞI
CIRCUITELOR ELECTRONICE

24.1. Competenţa 1 - Identifică componentele electronice discrete.

24.2. Competenţa 2 - Verifică funcţionalitatea componentelor electronice discrete.

24.3. Competenţa 3 - Analizează funcţionarea circuitelor electronice.

24.4. Competenţa 4 - Realizează circuite electronice cu componente discrete practic
şi prin simulare computerizată.

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitate de
competenţă
Competenţe Conţinuturi tematice
Identifică
componentele
electronice discrete
Componente electronice discrete
¾ Diode semiconductoare
¾ Tranzistoare bipolare
¾ Tranzistoare cu efect de câmp
¾ Dispozitive multijoncţiune (diacul, triacul,
tiristorul),
¾ Dispozitive optoelectronice
¾ Realizare practică. Recunoaşterea
componentelor electronice discrete după
criteriile precizate.
Realizarea
circuitelor cu
dispozitive
electronice
discrete
Verifică
funcţionalitatea
componentelor
electronice discrete
Funcţionarea componentelor electronice
discrete
¾ Principii de funcţionare: fenomenele fizice care
stau la baza funcţionării dispozitivelor
semiconductoare
¾ Regimuri de funcţionare: static, dinamic,
caracteristici statice, circuite de polarizare,
dreaptă de sarcină statică, circuite echivalente
¾ Parametrii: conform documentaţiei tehnice
¾ Defecte: străpungerea joncţiunilor, modificarea
parametrilor electrici
¾ Realizare practică: Stabilirea regimurilor de
funcţionare ale componentelor electronice
discrete, măsurarea parametrilor specifici,
identificare defectelor
MODULUL 24: UTILIZAREA COMPONENTELOR ŞI CIRCUITELOR
ELECTRONICE
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

5
Unitate de
competenţă
Competenţe Conţinuturi tematice
Analizează
funcţionarea
circuitelor
electronice.
Tipuri funcţionale de circuite
¾ Surse de electroalimentare
¾ Amplificatoare (de tensiune, de putere, de
curent, cu reacţie), amplificatoare operaţionale
¾ Oscilatoare (RC, LC, cuarţ)
¾ Circuite pentru formarea impulsurilor
(comparatoare, limitatoare, circuite de derivare,
circuite de integrare)
¾ Circuite pentru generarea impulsurilor (circuite
monostabile, astabile, circuite basculante
bistabile, generatoare de tensiune liniar
variabilă)
¾ Realizare practică. Explicarea funcţionării
circuitelor electronice şi rolul componentelor

Realizează circuite
electronice cu
componente discrete
practic şi prin
simulare
computerizată
Simulare computerizată a circuitelor
¾ Pentru surse de electroalimentare (tensiuni,
curenţi şi puteri nominale, factor de ondulaţie)
¾ Pentru amplificatoare (amplificare, distorsiuni,
raport semnal/zgomot, gama dinamică,
sensibilitate)
¾ Pentru oscilatoare (forma semnalului, domeniu
de frecvenţă, stabilitatea frecvenţei, frecvenţa
de oscilaţie)
¾ Realizare practică. Verificarea funcţionării
montajului.












M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

6










Recunoaşterea componentelor electronice discrete după criteriile precizate

Stabilirea dispunerii pe capsulă a terminalelor componentelor electronice
discrete

Montarea componentelor electronice discrete în circuite respectând reguli
de protecţie antistatică.

Interpretarea principiilor de funcţionare a componentelor electronice.

Stabilirea regimurilor de funcţionare ale componentelor electronice
discrete.

Măsurarea parametrilor componentelor electronice discrete.

Identificarea defectelor specifice ale componentelor electronice discrete.

Explicarea funcţionării circuitelor electronice.

Explicarea funcţionării circuitelor electronice.

Realizarea practică a circuitelor electronice utilizând scule şi dispozitive
specifice.

Simularea circuitelor electronice utilizând soft specializat.









OBIECTIVE
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

7





Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul II
UTILIZAREA COMPONENTELOR ŞI CIRCUITELOR ELECTRONICE.
Acest tabel vă va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul vostru.
Bifaţi în rubrica „

Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi efectuat.
Compe-
tenţa
Sarcina de
lucru
Obiectiv Rezolvat
C 24
UTILIZAREA COMPONENTELOR ŞI CIRCUITELOR ELECTRONICE
Exerciţiul 1,2, 3
Lucrare de
laborator
• Identificarea componentelor electronice utilizate
după: simbol, aspect fizic, codificare

Exerciţiul 3 4
Lucrare de
laborator
• Caracteristici ale componentelor electronice
Exerciţiul 3
• Stabilirea corectă a parametrilor circuitelor şi
componentelor electronice

Exerciţiul 5,6
Lucrare de
laborator
• Precizarea parametrilor amplificatoarelor
operaţionale

C 24.1

Exerciţiul
1,2,3,4,5,6
Lucrare de
laborator
• Citirea, selectarea şi sintetizarea informaţiilor din
documente simple
• Utilizarea soft-ului specializat în proiectarea şi
simularea funcţionării circuitelor electronice


Exerciţiul 4
• Enumerarea parametrilor circuitelor electronice
de tipul AO utilizate din schemele bloc
• Utilizarea corectă a termenilor de specialitate

C 24.2

Lucrare de
laborator
• Prezintă funcţionarea circuitelor integrate
utilizate în schema bloc
• Alegerea circuitelor integrate
• Selectarea circuitelor integrate
• Pregătirea şi manevrarea corectă a ustensilelor de
laborator

C 24.3

Lucrare de
laborator
• Executarea montajelor cu circuite integrate
pentru implementare

C 24.4
Lucrare de
laborator
• Descoperirea defectelor în funcţionarea
montajelor cu circuite electronice
• Remedierea defectelor






Nume şi prenu
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

8
FIŞA nr. 1


ŞCOALA:………………………………....
DISCIPLINA :…………………………..
DATA: .................. ………………………
CLASA................. ……………………...

TABEL DE EVALUARE ŞI NOTARE
Nr.crt Nume şi
Prenume
Punctaj obţinut la
aplicaţii practice
Sarcina de
rezolvat
Aritmogrif
Total
puncte
Nota
obţinută
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
-17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24,
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
Notă: La 10 puncte corespunde nota zece, fracţiunile sub 0,5 puncte nu se adună, iar cele peste
0,5 puncte se majorează la un punct.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

9
FIŞA nr. 2
FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Această format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.
Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului,
acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp
informaţii relevante pentru analiză.
FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului
Modulul (unitatea de competenţă)
Numele elevului _________________________
Numele profesorului _______________________
_____________________
Evaluare
Competenţe
care trebuie
dobândite

Data
Activităţi
efectuate şi
comentarii

Data
Aplicare în
cadrul unităţii
de
competenţă
Bine
Satis-
făcător
Refa-
cere


Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie
dobândite (pentru fişa următoare)
Resurse necesare

Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia
legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor
tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi
evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele
utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare
sau feedback.
Aplicare în cadrul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit
competenţele tehnice generale,tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi
cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de
îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.
Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a identifica activităţile pe care elevul
trebuie să le efectueze în perioada următoare, ca parte a modulelor viitoare. Aceste
informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea
ce va urma, mai degrabă decât pur şi simplu să reacţioneze la problemele care se
ivesc.
Competenţe care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi
dobândite. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe
sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi
de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare
suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

10
FIŞA nr. 3
PLAN DE ACŢIUNE

Numele elevului:

Abilităţi cheie asupra cărora
îmi planific să mă concentrez:

Comunicare şi numeraţie
Lucrul în echipă
Descrierea activităţii care mă va ajuta să îmi
dezvolt abilităţile:
Asigurarea calităţii la locul
de muncă
Cum planific să realizez acest lucru:



De ce anume voi avea nevoie:



Cine altcineva este
implicat:




Până la ce dată va fi
realizat:
Unde anume se va
realiza:




„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu
profesorul meu”




Semnături:

Elev:


Profesor:


Data:

Acestea sunt exemple de acţiuni şi planuri efectuate de elevi care vor fi
folositoare în cadrul procesului de evaluare din timpul şi de la finalul unei unităţi de
competenţă sau al unui modul.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

11
FIŞA nr. 4


ANALIZA UNEI ACTIVITĂŢI

Nume:

Activitatea:



Ce am făcut:




Ce a mers bine:
Ce modificări am adus planului:




Ce ar fi putut merge mai
bine:
Abilităţile cheie pe care le-
am folosit:
Comunicare şi numeraţie
Lucrul în echipă
Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în
mapa de lucru:
Asigurarea calităţii la
locul de muncă

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu
profesorul meu”.


Semnături:
Elev: Profesor: Data:
Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea
reuşitelor şi nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe parcursul
desfăşurării unei activităţi.


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

12
FIŞA nr. 5
Lucrul în echipă
(în pereche sau în grup)

Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie
să le îndepliniţi)


Cu cine veţi lucra?


Ce anume
trebuie făcut?
Cine va face acest
lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente şi sprijin
va fi nevoie din partea celorlalţi?




Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
• s-au asigurat că au înţeles obiectivele
• au stabilit ceea ce trebuie făcut
• au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
• s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul
de organizare a activităţii”
Martor/evaluator (semnătura):
Data:
(ex.: profesor, şef catedră)

Nume elev:

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de
organizare a activităţii.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

13
FIŞA nr. 7
FIŞA de evaluare


Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute

Metoda de evaluare Da Nu
Evaluarea este iniţială,
formativă şi/sau
sumativă?
Este nevoie
de informaţii
suplimentare
Teste prestabilite
Examinări pe parcurs
Examinări finale
Teme stabilite
Proiecte
Teste practice
Prezentări orale
Evaluare a unor activităţi de
lucru

Mapele de lucrări
Evaluare continuă
Analize /rapoarte formale
Demonstraţii
Altele:
...........................................................................................................................................
Comentarii:
..................................................................................................................................

Fişele 6 şi 7 sunt utile pentru a verifica modul în care se face evaluarea şi care sunt
tipurile de evaluări ce vor fi utilizate.














M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

14
FIŞA nr. 8
Nume elev:
ŞCOALA:
CLASA:
NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE
Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea
condiţiilor de muncă nonnale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de
muncă sau îmbolnăviri profesionale.
În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi
prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi
conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.
Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea
următoarelor obiective:
• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;
• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia
muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;
• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;
• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate electric;
• În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea
incendiilor;
• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire şi
stingere a incendiilor;
• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu
vapori de benzină sau cu gaze inflamabile;
• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea
mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;
• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se
va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;
• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente
precum: răniri ale măinilor, răniri ale ochilor, insuficienţe respiratorii, etc.
• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va
face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.

Elevii:
• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul
pauzelor vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de
lucru;
• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie;
• Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;
• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului;
• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;
• Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.

Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce la accidente nedorite,
de aceea, abaterile vor fi sancţionate conform prevederilor legale şi ale regulamentului
de ordine interioară.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

15
FIŞA nr. 9

PROCES-VERBAL,
Încheiat astăzi …………….cu elevii clasei……………cu ocazia efectuării
instructajului pentru protecţia muncii


Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16. ,
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

Profesor,
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

17





Fişa conspect 1


Problema se rezolvă mai întâi pe caiet, desenându-se
schema electronică şi forma de undă care trebuie să se
obţină, explicandu-se la tablă, de catre un elev, modul de funcţionare. Dupa aceea se
desenează circuitul în program specializat şi se face simularea funcţionării circuitului.
Forma de undă care rezultă trebuie să fie la fel cu cea desenată pe tablă. Se realizează
apoi circuitul pe platforma experimentală şi se vizualizează pe osciloscop formele de
undă comparându-se cu cele obţinute în programul de simulare. (Fişă conspect 1)









Să se deseneze redresorul monofazat dublă alternanţă în punte cu filtrarea
tensiunii redresate şi apoi să se realizeze circuitul în programul DE SIMULARE şi pe
platforma experimentală DL 3155 M10 comparându-se formele de undă obţinute.
Realizaţi redresorul fără condensator de filtrare şi explicaţi forma de undă
rezultată.
Cum funcţionează dioda redresoare din punte?
Cu ce scop este introdus condensatorul în circuit?
Explicaţi forma de undă care rezultă.







Problema nr. 1
Timp de
lucru 120
minute
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

18










Dioda semiconductoare este formată din două regiuni semiconductoare,
una de tip n şi una de tip p.

Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători/sintagmele corespunzătoare
astfel ca enunţul să fie corect. lucrând în perechi (eventual cu colegul de bancă)
consultându-vă şi ajutându-vă reciproc. Veţi verifica corectitudinea răpunsurilor prin
confruntare cu folia prezentată de profesor. Specificaţi pe schemă.
( Vezi folia 1).








1. Dioda semiconductoare este in esenţă o …………………. p-n care conduce
curentul electric atunci cand este polarizată ……………………… şi care este
blocată atunci când este polarizată ………………………….
2. Când dioda este polarizată direct se aplică borna + a sursei exterioare pe zona
…. şi borna – pe zona n
3. La redresorul ………………………. monoalternaţă cu o diodă se va redresa doar
una din cele doua …………………….. ale tensiunii sinusoidale de la intrare.
4. Tensiunea inversă la care dioda conduce se numeşte tensiune inversă de
…………………………..
5. Efectul de străpungere al joncţiunii p-n polarizată invers este folosit în special în
cazul diodei …………………. care este în aşa fel construită încât prin ea să
circule un curent ………………… de valoare semnificativă














EXERCIŢIUL nr. 2
Timp de
lucru 20
minute
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

19
EXERCIŢIUL nr. 3










Consultaţi glosarul termenilor de specialitate şi alte surse de informare
indicate de profesor şi rezolvaţi exerciţiul de mai jos acasă, lucrând individual!
( Vezi folia 3)











Scrieţi în dreptul fiecărui termen semnificaţia acestuia:


Dioda



Tranzistorul


AO


Străpungere


CBA














……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………
Timp de
lucru 20
minute
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

20
EXERCIŢIUL nr. 4









Stabiliţi, încercuind litera A (adevărat) sau F (fals), valoarea de adevăr a
următoarelor afirmaţii :

Amplificatorul Operational este un element de circuit descris prin următorii
parametri electrici:
a. amplificare de tensiune mare (>10
4
)
b. impendanta de intrare mare (>10
4
Ω)
c. impendanta de ieşire mică (<10
2
Ω)
d. deriva a tensiunii la ieşire cât mai mică posibil
e. în conexiune AO inversor tensiunea amplificată de la ieşirea AO este în
antifaza cu tensiunea de la intrare









Timp de
lucru 20
minute
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

21
EXERCIŢIUL nr. 5







Este un exerciţiu care solicită răbdare şi
cunoştinţe de complexitate medie, care îşi propune să antreneze toţi elevii. Permite
elevului să-şi autoevalueze cunoştinţele. Se pot organiza şi grupe de câte 2 elevi care
să-şi corecteze lucrările reciproc. Răspunsurile vor fi afişate de profesor pe tablă sau pe
folie.
Un exerciţiu care face apel la inventivitatea elevilor. El poate fi rezolvat individual,
pe grupe, sub formă de concurs sau împreună cu profesorul, la tablă. Rezolvarea poate
fi făcută şi pe calculator.
Folosindu-vă de cunoştinţele dobândite încercaţi să rezolvaţi următorul:
ARITMOGRIF, utilizând termenii de mai jos:


Lista termenilor specifici :
TRANSISTOR CARACTERISTICI
DIODA REDRESARE
CONECTARE TENSIUNE
PULSATORIE INTRARE
SINUSOIDALA CURENT
AMPLIFICATOR REZISTENTA
OPERATIONAL STRAPUNGERE
BASCULANT ZENER
BISTABIL POTENTIAL
ASTABIL INVERSOR












M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

22

A
2 9 19 20 1 2 9 12
15 16 5 18 1 20 9 15 14 1 12
1 19 20 1 2 9 12
2 1 19 3 21 12 1 14 20
16 21 12 19 1 20 15 18 9 5
16 15 20 5 14 20 9 1 12
18 5 26 9 19 20 5 14 20 1
19 20 18 1 16 21 14 7 5 18 5
9 14 22 5 18 19 15 18
26 5 14 5 18
B





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

23









• Această lucrare se va desfăşura în laborator.
• Veţi lucra în grupe de 4 – 5 elevi.

1. Pregătirea

Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii în laborator
( FIŞA 8, 9 );

Tema: AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE

2. Obiectivele lucrării:

1. Elevul să poată lucra practic cu circuite integrate, obişnuindu-se cu configuraţiile,
simbolurile, modul de conectare, mărimile tensiunilor de alimentare, intrare şi ieşire
specificate.
2. Se studiază caracteristicile şi modul de lucru pentru AO

3. Cunoştinţe teoretice necesare:
Amplificatoarele operaţionale au o foarte largă utilizare( Fişa conspect 2, 3) .

Amplificatorul Operaţional
Amplificatorul Operaţional este, de fapt, un amplificator de curent continuu cu
performanţe foarte înalte: câştig, banda de trecere şi impendata de intrare, cât mai mari
posibil (astfel incât, de exemplu, câştigul să poată fi considerat ∞ → a ) şi decalaj de
tensiune raportată la intrare, deriva şi impedanta de ieşire cât mai mici posibil.








LUCRARE DE LABORATOR
AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

24
În figura de mai jos se observă cum amplificarea AO scade odată cu creşterea
frecvenţei


Schema electronică a amplificatorului operaţional este dată în figura de mai jos:


4. Tipuri de Amplificatoare Operaţionale

• µA 741
• LM 741
• SA 741
• AD 704

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

25
5. Materiale necesare:

- Platforma DL 3155 E 10R;
- Platforma DL 3155 M18;
- Cordoane de legătură.
- Sursă de tensiune stabilizată de 6V cc;
- Program de simulare

6. INDICAŢII DE LUCRU

Se va urmări cu multă atenţie, dată fiind sensibilitatea circuitelor integrate la
supratensiuni, să se verifice corectitudinea montajelor (în special a polarităţilor) şi să nu
se depăşească tensiunile indicate.



6.1 Procedura experimentală de lucru şi inregistarea datelor obţinute


6.6.1 Analiza unui AO folosind platforma experimentală DL 3155 E 10R

• Executati un amplificator de tensiune utilizand AO µA 741
:











• Conectaţi intrarea + a AO la generatorul de
semnal.
• Conectaţi iesirea AO la sondă unui osciloscop
cu două spoturi.
• Alimentaţi modulul.
• Modificati valoarea tensiunii de intrare de la
generatorul de semnal.
• Analizaţi variatia tensiunii la ieşirea AO direct pe
forma de undă care apare pe ecranul
osciloscopului.
• Conectaţi intrarea - a AO la generatorul de
semnal şi parcurgeţi toate etapele din cazul
aplicării semnalului pe bornă.
• Comentaţi diferenţele apărute în cele două
cazuri.
• Desenaţi pe caiete formele de undă, schema
electronică şi interpretaţi rezultatele.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

26

Să se analizeze funcţionarea unui circuit sumator cu AO de tipul AD 704, utilizând
un program specializat


Să se deseneze formele de undă obţinute atât în programul de simulare computerizată,
cât şi direct pe osciloscop, după realizarea montajului pe platformă.
Executaţi schema amplificatorului operaţional inversor şi simulaţi funcţionarea ei
într-un program specializat.


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

27
Executaţi schema amplificatorului operaţional neinversor şi simulaţi funcţionarea
ei într-un program specializat.



6.6.4 Prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale obtinute din execuţia
schemelor pe platformele experimentale Dl 3155 E 10R şi Dl 3155 M18

Se compară formele de undă simulate cu cele obţinute pe osciloscop. Se
interpretează rezultatele obţinute, pe baza teoriei predate la AO

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

28



redresor - este un circuit electronic capabil să transforme energia electrică
de curent alternativ în energie electrică de curent continuu.

monofazat - o singură fază

monoalternanţă - o singură alternanţă

bialternanţă - două alternanţe

transformatorul - are rolul de a modifica tensiunea reţelei la valoarea necesară
pentru a obţine o anumită tensiune continuă.

stabilizator - este un circuit electronice care se conectează între sursa de
alimentare nestabilizată şi consumator, având rolul de a menţine
constantă tensiunea sau curentul consumatorului, în raport cu
variaţiile tensiunii sursei, ale rezistenţei sarcinii, ale temperaturii
ambiante şi a altor factori perturbatori.

stabilizator - utilizează caracteristicile curent-tensiune ale diodei Zener fără să
parametric mai recurgă la circuite suplimentare de comandă.

filtre de netezire - au rolul de a micşora componenta variabilă care se menţine în
tensiunea de ieşire, cât mai mult posibil.

amplificatoare - sunt cuadripoli activi capabili să redea la ieşire semnale electrice
electronice de putere multmai mare decât cele de intrare

amplificatoare - au rolul de a debita puterea necesară în sarcină în condiţiile unui
de putere randament energetic cât mai ridicat, a unei amplificări de putere
maxime cu distorsiuni minime ale semnalului amplificat.

amplificatoare - sunt amplificatoare de curent continuu cu structură complexă,
operaţionale având reacţie negativă interioară şi care fiind prevăzute cu buclă de
reacţie negativă externă

amplificator - semnalul de intrare este aplicat pe intrarea inversoare
operaţional
inversor

amplificator - semnalul de intrare este aplicat pe intrarea neinversoare
operaţional
neinversor




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

29



FIŞA CONSPECT 1
Dioda semiconductoare
Este formată din două zone semiconductoare, una de tip p şi una de tip n, iar la
suprafaţa lor de contact definim joncţiunea p-n.



În figură am desenat golurile cu roşu , electronii cu albastru, iar zona desenată
cu verde este chiar joncţiunea.

Polarizarea inversă a diodei
În continuare aplicăm pe joncţiune un câmp electric extern cu + pe catodul diodei
şi - pe anod. Dioda este polarizată invers, electronii care sunt purtători majoritari în zona
n (desenaţi cu albastru) sunt atraşi de borna +, golurile care sunt purtători majoritari in
zona p (desenate cu roşu) sunt atrase de borna -, regiunea de trecere desenată cu
verde se măreşte şi prin ea nu vom avea circulaţie de purtători majoritari de la zona p la
zona n şi invers şi deci nu circulă curent electric prin joncţiune.

Polarizarea directă a diodei

Inversăm acum polii sursei de alimentare aplicând + pe zona p şi - pe zona n.
Ştim că, în acest caz, dioda conduce şi prin ea trece un curent semnificativ format din
purtători majoritari (electronii din zona n şi golurile din zona p). Pentru ca dioda să
conducă, este necesar ca potenţialul sursei exterioare să fie mai mare de 0,2 V pentru
Germaniu şi de 0,6 V pentru Siliciu pentru ca să fie depăşită bariera de potenţial din
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

30
zona joncţiunii care apare în mod natural atunci cand am realizat joncţiunea p-n, dar nu
aplicăm nici un câmp electric exterior.


Diodele semiconductoare au marcat cu un cerc catodul, sau zona n, ca în figura
de mai jos:


Caracteristica de transfer a diodei semiconductoare

Graficul din figura de mai sus reprezintă caracteristica de transfer a diodei
semiconductoare. U
d
reprezintă tensiune de polarizare directă a diodei iar U
INV
este
tensiunea inversă de polarizare a diodei. În polarizare directă dioda începe să conducă
numai dacă tensiunea directă aplicată pe ea este mai mare decât valoarea barierei de
potenţial care este de 0,2 V la Ge şi 0,6 V la Si. În cazul în care tensiunea de polarizare
inversă, U
INV
, aplicată diodei depăşeşte valoarea tensiunii de străpungere inversă,
dioda va conduce din nou. Acest mod de lucru al diodei este însă periculos şi poate
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

31
conduce la distrugerea diodei, dacă nu limităm curentul invers prin diodă cu rezistenţe
exterioare. Fenomenul de străpungere al joncţiunii p-n în polarizare inversă este numit:
- efect Zener, dacă valoarea tensiunii inverse de străpungere este mai mică de 5V;
- efect de avalanşă, dacă valoarea tensiunii inverse de străpungere este mai mare de
5V;
Dioda semiconductoare este foarte folosită în schemele electronice de amplificatoare,
oscilatoare, circuite de detecţie şi modulaţie dar şi în alimentatoare ca diodă redresoare.
2.3.1. DIODE REDRESOARE

Simbolul diodei redresoare
Simbolul utilizat pentru dioda redresoare este semnul general al diodei
semiconductoare.

Simbolul sugerează că dispozitivul conduce într-un singur sens, cel direct (de la A la
C), care este indicat de sageată. Această proprietate, de conducţie unidirecţională, este
fundamentală pentru dioda redresoare.

O dioda redresoare ideală ar trebui să posede o caracteristică statică de forma celei
din figura de mai jos, adică dispozitivul să se comporte ca un scurtcircuit (rezistenţă
nulă) în sens direct şi ca un întrerupător deschis (rezistentă infinită) în sens invers.


Caracteristica statică a diodei ideale

În sens direct, curentul prin diodă apare, practic, numai de la o anumită tensiune
aplicată, numită tensiune de deschidere, V
D
(sau de prag V
P
), cu valori de 0,2 – 0,3 V la
Ge şi 0,6 – 0,7 V la Si. Din acest punct de vedere, dioda redresoare cu Ge este mai
avantajoasă, randamentul de redresare fiind mai bun.

I
A
V
A
0
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

32
Redresorul monofazat monoalternanţã

Schema electricã

Forma de undã

Funcţionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative în primar, ia naştere
în secundar tot o tensiune alternativã, ce se aplicã pe anodul diodei, dioda conduce, în
circuit apare un curent proporţional cu tensiunea aplicatã, deci având aceaşi formã cu
ea. Pe durata alternanţelor negative, dioda este blocatã şi curentul prin circuit este nul.
Curentul prin sarcinã circulã deci într-un singur sens, sub forma unor alternanţe (curent
pulsatoriu).




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

33

FILTRE CU CONDENSATOR

În acest caz, se montează un condensator în paralel cu rezistenţa de sarcinã.
Condensatorul are tendinţa de a se opune variaţiilor de tensiune, deci tensiunea de la
bornele sale, care este şi tensiunea de sarcinã, are tendinţa de a se menţine constantã.
Condensatorul se încărcã pânã la valoarea de vârf a tensiunii redresate şi se descărca
prin rezistenta de sarcinã între intervalele de conducţie ale diodei. Încărcarea
condensatorului se face rapid, prin circuitul alcătuit din rezistenţa de conducţie a diodei
şi cea a înfãşurãrii transformatorului, deci cu o constantã de timp micã. Descãrcarea se
face lent, prin rezistenta de sarcinã de valoare mare. În consecinţã, tensiunea pe
sarcinã se apropie de o valoare constantã.
Un dezavantaj îl poate constitui valoarea mare a curentului prin dioda, ce se
reprezintă în acest caz sub forma unor impulsuri de duratã mai micã decât
2
T
şi de
amplitudine relativ mare, ce pot duce, în anumite cazuri, la distrugerea diodei.
SCHEMA ELECTRICĂ

FORMA DE
UNDĂ


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

34

DIODA ZENER

Efectul de străpungere al joncţiunii p-n polarizată invers este folosit
în special în cazul diodei Zener care este în aşa fel construită încât prin
ea să circule un curent invers de valoare semnificativă. Un rezistor trebuie
conectat întotdeauna în serie cu dioda Zener pentru a preveni distrugerea
ei ca urmare a creşterii excesive a curentului invers prin ea. Dioda Zener
stabilizează tensiunea continuă aplicată la circuitul de intrare la o valoare
corespunzătoare valorii de străpungere la care lucrează. De exemplu
dioda marcată 5V6 va stabiliza tensiunea continuă în circuitul de ieşire la o
valoare de 5,6 V. Dioda Zener reprezintă cel mai simplu circuit de
stabilizare a tensiunii continue: stabilizatorul parametric cu dioda Zener pe
care îl vom prezenta în continuare.

Tensiunea continuă nestabilizată are o variaţie cuprinsă între 8 şi 12 V.
Rezistorul R
S
limitează curentul prin dioda Zener în scopul prevenirii distrugerii
acesteia. Rezistorul R
S
şi dioda Zener formează un circuit serie. Se observă că
tensiunea de intrare este suma dintre tensiunea pe dioda Zener şi tensiunea pe R
S
.
Dacă presupunem că tensiunea continuă de intrare este de 12 V atunci căderea de
tensiune pe rezistenţa R
S
va fi U
Rs
= 12 V – 5.6 V = 6.4 V. Se ştie că prin dioda Zener
curentul invers este aproximatv egal cu din valoarea maximă a curentului absorbit
de rezistenţa de sarcină.R
sarcină
care are valoarea de 100 mA. Rezultă că prin dioda
Zener vom avea un curent invers de aproximativ 10 mA. Dioda Zener şi rezistenţa de
sarcină R
sarcină
sunt conectate în paralel astfel încât suma curenţilor de pe cele două
ramuri este chiar curentul care circulă prin rezistenţa R
S
.
I
Rs
= I
Rsarcină
+ I
Z
= 100 mA + 10 mA = 110 mA.
Tensiunea pe R
S
este
U
Rs
= 12 V – U
Z
= 12 V – 5.6 V = 6.4 V (Volţi). Unde:
12 V este tensiunea continuă maximă de intrare
5.6 V este tensiunea pe dioda Zener
Acum putem aplica legea lui Ohms pentru a calcula valoarea rezistenţei R
S
Ω = Ω = = = 58 058 . 0
110
4 . 6
K
mA
V
I
U
R
Rs
Rs
S

Acum putem calcula şi puterea pe rezistenţa R
S
W mA V I U P
Rs Rs Rs
704 . 0 110 4 . 6 = ∗ = ∗ =

Acesta este cel mai simplu stabilizator de tensiune: stabilizatorul parametric cu
dioda Zener.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

35




Alte tipuri de diode: dioda varactor sau varicap, LED –ul (Light Emitting Diode –
dioda electrol-luminiscentă), dioda Tunel, dioda cu contact punctiform, dioda Pinn, etc.



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

37
FIŞA DE CONSPECT 2

TRANZISTORUL BIPOLAR

La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca
două diode semiconductoare legate în serie.



În partea de jos avem o zonă de semiconductor de tip n cu
un contact metalic, care reprezintă Emitorul. Deasupra acesteia există o zonă
semiconductoare foarte subţire de tip p, la care se conectează un electrod metalic,
numit Bază. Apare astfel prima joncţiune p-n. A doua zonă de tip n cu un contact
metalic reprezintă Colectorul şi, împreună cu zona n a Bazei, formează a doua
joncţiune p-n. Rezultă în final tranzistorul npn.



Acest tranzistor bipolar are următoarele caracteristici constructive:

¾ regiunea Bazei este foarte subţire şi slab dopată;
¾ regiunea Emitorului este puternic dopată;
¾ Regiunea Colectorului este mare şi de obicei este conectată la capsula metalică
pentru disiparea uşoară a căldurii

După cum se poate vedea joncţiunea Emitor-Bază este polarizată direct iar
joncţiunea Colector-Bază este polarizată invers. Emitorul puternic dopat va emite spre
regiunea Bazei purtători majoritari, electronii care vor penetra adanc în Bază deoarece
aceasta este foarte subţire şi slab dopată. O mică parte din aceşti electroni se vor
recombina cu golurile majoritare din bază. Ceilalţi electroni care au ajuns în Bază devin
aici purtători minoritari pentru joncţiunea Colector-Bază polarizată invers şi ei vor fi
antrenaţi spre Colector datorită tensiunii Ucc de valoare mare care polarizează invers
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

38
joncţiunea Colectorului. Putem spune că suprafaţa mare a Colectorului va “colecta”
electronii care vin din Bază. Se poate observa că are loc un transfer al electronilor
majoritari din Emitor în Bază datorită polarizării directe a joncţiunii p-n. Aceşti electroni
care vin din Emitor devin în Bază purtători minoritari şi sunt antrenaţi spre Colector
datorită tensiunii inverse aplicate pe Colector. Astfel electronii minoritari din Bază sunt
trasferaţi în Colector unde devin din nou purtători majoritari asigurând asfel un curent
mare de Colector. Acest efect se numeşte efect de transistor (transfer resistor) de
unde şi denumirea de transistor. Două diode montate in opoziţie (de fapt transistorul
este format din 3 regiuni n, p, n sau altfel spus din două joncţiuno p-n)care în mod
normal nu funcţionează în această conexiune. Graţie efectului de transistor descris
anterior funcţionarea transistorului bipolar devin posibilă.

Cel mai important aspect al funcţionării transistorului bipolar este faptul că printr-
un curent mic de Bază putem controla un curent mare de colector.
Putem folosi aici analogia cu robinetul care să ajute mai mult la inţelegerea
fenomenului din transistorul bipolar. Apa potabilă de la sistemul de canalizare din oras
are un debit şi o presiune de valori ridicate la fel cum valoarea curentului de Colector
este mult mai mare decat curentul de Bază. Debitul prin robinet este controlat de o forţă
foarte mică, generată mecanic de mâna noastră prin învârtirea acestuia. La fel se
petrece şi în cazul transistorului bipolar unde printr-un curent mic de Bază putem
controla un curent mare de colector.
Din tot ceea ce am arătat până acum rezultă că tranzistorul se comportă ca un
amplificator de curent cu factorul de amplificare directă in curent β care este definit în
curent continuu ca raportul dintre curentul de Colector şi curentul de Emitor.

β=
B
C
I
I
.. De aici rezultă că I
C
= β*I
B

Teoretic β ia valori cuprinse între 19 şi 499 dar practic el are valori cuprinse între
50 şi 200.
Celălalt tip de transistor bipolar este cel de tipul pnp ca în figura de mai jos :







M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

39

GENERALITĂŢI. STRUCTURA TRANZISTORULUI BIPOLAR
Tranzistoarele bipolare (TB) sunt dispozitive semiconductoare alcătuite dintr-o
succesiune de trei regiuni realizate prin impurificarea aceluiaşi cristal semiconductor,
regiunea centrală fiind mult mai îngustă şi de tip diferit faţă de regiunile laterale.
Regiunea centrala este mult mai slab dotată cu impurităţi decât celelalte regiuni şi se
numeşte baza (B). Una dintre regiunile laterale, puternic dotată cu impurităţi, se
numeşte emitor ©, iar cealaltă, mai săracă în impurităţi decât emitorul, se numeşte
colector (C). Regiunile TB formează cele doua joncţiuni ale acestuia.
În figura 1 sunt reprezentate cele două structuri ale TB şi simbolurile acestora.

Fig. 1. Structura şi simbolul TB de tip : a) pnp ; b) npn

Structurile din fig.1. ale celor două tipuri de TB reprezintă modelele structurale
unidimensionale ale acestora. Denumirile regiunilor extreme sunt corelate cu funcţiile
lor. E este sursa de purtători, care determină în general curentul prin tranzistor, iar C
colectează purtătorii ajunşi aici. B are rolul de a controla (modifica) intensitatea
curentului prin tranzistor în funcţie de tensiunea dintre B si E. Tranzistorul transferă
curentul din circuitul de intrare de rezistenţă mică în circuitul de ieşire de rezistenţă
mare, de unde şi denumirea de tranzistor (TRANSISTOR = TRANSFER RESISTOR).
Ce două joncţiuni ale tranzistorului sunt :
– joncţiunea de emitor sau : – emitor-baza (EB) pentru TB pnp ;
– baza-emitor (BE) pentru TB npn ;
– joncţiunea de colector sau : – colector-baza (CB) pentru TB pnp ;
– baza-colector (BC) pentru TB npn.
TB este un dispozitiv activ care are ca funcţie de bază pe cea de amplificare.
Proprietatea de amplificare a TB se datoreşte aşa-numitului efect de tranzistor. Pentru
TB se pot defini trei curenţi şi trei tensiuni, aşa cum sunt prezentate în fig. 2.
C
E
B
n p n
E B C
b
p n p
E B C
a
C
E
B
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

40


Fig.2. Mărimile la borne ale TB: a) pnp; b) npn
Tensiunile sunt legate prin relaţia: v
CB
= v
CE
+ v
EB
, (1) iar curentii prin relatia: i
E
= i
C
+ i
B
.
(2)
Pentru a obţine relatia (2), TB este asimilat cu un nod în care suma algebrică a
curenţilor este zero. Ca urmare a relatiilor (1) si (2), numai două tensiuni şi doi curenţi
sunt mărimi independente. Alegerea mărimilor electrice care descriu comportarea
tranzistorului se poate face în moduri diferite. Criteriul este urmatorul: se consideră
tranzistorul ca un diport (un bloc cu două borne ce formează poarta de intrare şi alte
două borne ce formează poarta de ieşire). Deoarece tranzistorul are doar trei borne
(terminale), una dintre ele trebuie să fie comună intrării şi ieşirii. Borna comună
defineşte conexiunea tranzistorului.
CONEXIUNI FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
Aşa cum am mai spus, TB trebuie tratat ca un diport (cuadripol), dar având doar trei
borne, una dintre ele va fi comună circuitelor de intrare şi ieşire. TB are trei noduri de
conectare fundamentale :
– conexiunea BC (cu baza comunaă) (fig. 3, a) ;
– conexiunea EC (cu emitorul comun) (fig. 3, b) ;
– conexiunea CC (cu colectorul comun) (fig. 3,c)
B
I
b
a
b
V
CE
C
E
i
c
I
e
V
CB V
EB
V
CE
B
C
E
i
c i
e
I
b
V
CB V
EB
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

41


Fig. 3. Conexiunile fundamentale ale TB:
a) conexiunea BC; b) conexiunea EC; c) conexiunea CC
1.c. Regimurile de funcţionare ale tranzistoarelor

După felul polarizării aplicate celor două joncţiuni ale unui tranzistor, se pot deosebi
patru regimuri de funcţionare:

¾ regim activ normal: - joncţiunea emitorului polarizată direct;
- joncţiunea colectorului polarizată invers;

¾ regim de saturaţie - joncţiunea emitorului polarizată direct;
- joncţiunea colectorului polarizată direct;

¾ regim de tăiere - joncţiunea emitorului polarizată invers;
- joncţiunea colectorului polarizată invers;

¾ regim activ invers - joncţiunea emitorului polarizată invers;
- joncţiunea colectorului polarizată direct;

• Regim activ normal a fost prezentat până acum.
• Regim de saturaţie. Ambele joncţiuni sunt polarizate direct. Pe tranzistor sursele
sunt montate în opoziţie, având valori apropiate. Tensiunea rezultantă colector-emitor va fi:

EB CB CE
U U U − =

VCC

VCC

npn
IC

I E

VEE

pnp
IC

I E

I B

VEE

VCB

VEB

-
+
+
-
I B

VCB

VEB

VCC

+
-
-
+
I C
I E

I B

VCE

VEB

VBB
VCC

pnp
I C
I E

I B

VCE

VEB

VBB

npn
a
b


+

E
I
I B

VCE

VCB

VEE

pnp
+
-
I E
I B

VCE

VCB

VEE

+
-

+
VCC

npn
VCC

c
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

42
Valoarea
CE
U de saturaţie este de valoare mică, aproximativ de 0,2 – 0,3 V. Curentul
ce trece prin tranzistor are valori relativ mari, dar mai mici decât în cazul regimului activ
normal; aceasta deoarece, prin joncţiunea colectorului, trec în sens contrar atât curentul de
goluri al emitorului, cât şi curentul de difuziune dat de golurile majoritare ale colectorului
dirijate spre bază. Curentul rezultat, de saturaţie este egal cu diferenţa celor doi curenţi.
• Regimul de tăiere (de blocare) se caracterizează prin faptul că, ambele
joncţiuni fiind polarizate invers, curenţii care circulă prin tranzistor sunt curenţi reziduali de
valoare mică. Când tranzistorul se află în acest regim, tensiunea la bornele sale este foarte
mare, deci şi rezistenţa sa echivalentă este foarte mare. În acest regim el se comportă ca
un comutator ce întrerupe circuitul, un comutator deschis.
• Regim activ invers. În acest caz emitorul joacă rolul colectorului, iar colectorul
pe cel al emitorului. Joncţiunea colectorului fiind polarizată direct, colectorul injectează
goluri în bază iar emitorul, a cărui joncţiune este polarizată invers, le colectează. În acest
regim tranzistoarele sunt folosite forte rar, deoarece coeficientul de amplificare în curent
este mai mic ca în regim activ normal. În adevăr, tehnologic suprafaţa colectorului se face
mai mare decât a emitorului, tocmai pentru a îmbunătăţi procesul de captare. În situaţia
inversă, electrodul care captează (emitorul) are o suprafaţă mai mică decât cel ce
injectează (colectorul), deci amplificarea în curent este mai scăzută. Se utilizează
câteodată în regim de comutaţie.


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

43

CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
Pentru calcule practice ale circuitelor cu tranzistoare se utilizează caracteristicile
statice ridicate experimental. Există trei tipuri de caracteristici în TB:
a. caracteristicile de intrare care corelează două mărimi de intrare, parametru fiind
o mărime de ieşire;
b. caracteristicile de transfer care corelează o mărime de ieşire cu una de intrare,
ca parametru putând fi, în principiu, oricare altă mărime;
c. caracteristicile de ieşire care corelează două mărimi de ieşire, parametru fiind o
mărime de intrare.
Întrucât caracteristicile statice depind de tipul schemei de conectare, în cele ce
urmează le prezentăm pe cele corespunzătoare conexiunii EC.

Caracteristicile statice ale tranzistoarelor bipolare în conexiunea EC

Vom considera cazul unui TB npn de mică putere. În schema EC, tensiunile au ca
nivel de referinţă potenţialul emitorului. Ca mărimi de intrare avem: V
BE
= –V
EB
si I
B
, iar
ca mărimi de ieşire pe V
CE
şi I
C
.

a) Caracteristici de intrare
Considerăm caracteristica I
B
= I
B
(V
BE
) cu
V
CE
= ct. În figură sunt reprezentate
caracteristicile de intrare tipice pentru un
TB cu Si.

Fig. 4 Caracteristica statică de intrare
I
B
= I
B
(V
BE
) cu V
CE
= ct. (conexiune EC)
Examinând caracteristicile, observăm că
dacă plecăm de la V
BE
= 0 şi, mărind
valoarea acestei tensiuni, curentul I
B
este
practic nul până la o anumită valoare V
BED
= (V
BE,on
= Vα ) numită tensiune de
deschidere sau de prag. În jurul acestei valori curentul creşte exponenţial cu V
BE
, după
care variaţia acestuia poate fi considerată practic liniară.
Se defineşte rezistenţa diferenţială de intrare a tranzistorului în montaj EC cu relaţia:
dI
B
V
BE
d
V
ct
EC in
CE
R

=
,
(32)
Trebuie remarcat că TB în montaj EC, datorită variaţiilor mici al lui I
B
, posedă o
rezistenţă diferenţială de intrare de valoare mare (mii de Ω ), spre deosebire de cazul
montajului BC, pentru care R
in,BC
are o valoare foarte mică (zeci de Ω).


γ
r

V
VCC
1 . 0 >
V
VCC
0 =
] [ A
I B
μ
VBE0

] [V
VBE

0
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

44
b) Caracteristici de transfer
Considerăm caracteristica I
C
= I
C
(I
B
) pentru V
CE
= ct. (fig.5 ).

Fig. 5 Caracteristica de transfer (conexiune EC) I
C
= I
C
(I
B
) pentru V
CE
= ct.
În regiunea valorilor medii ale curentilor dependenta experimentala I
C
= I
C
(I
B
) este
cvasiliniara, astfel încât în zona acestor curenţi
I
I
B
C
F
1
1
=
β
(33) poate fi considerat
constant.
Caracteristici de ieşire
În figura 6 este reprezentată familia caracteristicilor experimentale de ieşire I
C
=
I
C
(V
CE
) cu I
B
= ct., caracteristice pentru un tranzistor npn.
Caracteristica I
B
= 0 nu este, de
fapt, limita regiunii de tăiere. Pentru a
bloca tranzistorul este necesară
blocarea joncţiunii emitorului. În acest
caz, pentru TB I
C
este egal cu I
CE0
.
Funcţionarea TB în regim de saturaţie
este întâlnită frecvent în circuitele
digitale, deoarece în această regiune
se asigură o tensiune de ieşire bine
specificată, care reprezintă o stare
logică. În circuitele analogice se evită
în mod uzual regiunea de saturaţie,
deoarece factorul de amplificare al TB
este foarte mic.

Fig. 6. Caracteristicile de ieşire I
C
= I
C
(V
CE
) cu I
B
= ct.


2) Tensiuni tipice pe jonctiunile tranzistorului
V
VCE
10 =
V
VCE
5 =
I C1
I B1
[ ] A
I B
μ
[ ] mA
I C
Regiune de tăiere
V sat
VCE
3 , 0 : 05 , 0 , =
20 10
Regiune de
saturaţie
Regiune active
normala
A μ 10
A μ 20
A μ 30
A μ 40
A μ 50
0 =
I B

] [V
VCC

] [mA
IC

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

45

Considerăm caracteristica de transfer I
C
= I
C
(V
BE
) pentru tranzistorul npn cu Ge,
respectiv cu Si (fig. 7).
Tabelul 1. Valori tipice ale tensiunilor pe joncţunile tranzistorului npn
Tensiune [V]
Tip tranzistor
V
CE,sat

V
BE,sat
=
V
V
BE,reg.activ

V
BED
(V
)
V
BE,taiere

Si 0,2 0,8 0,7 0,5 0,0
Ge
0,1 0,3 0,2 0,1 – 0,1

Fig. 7. Valori tipice ale tensiunilor pe joncţunile tranzistorului npn
MULTIPLICAREA ÎN AVALANŢĂ LA JONCŢIUNEA COLECTORULUI
Caracteristicile electrice ale tranzistoarelor sunt afectate de fenomenul de multiplicare în
avalanţă a purtătorilor de sarcină. Acest fenomen este provocat de câmpul electric
intens din regiunea de sarcină spaţială. Tensiunile mai apar, de regulă, pe joncţiunea
colectorului şi aici apare multiplicarea curentului iniţial cu un factor:









=
V
V
CB
M
n
σ
1
1
(34) :unde V
a
este tensiunea de străpungere a joncţiunii colectorului.
I I CB C
=
I I CBS C
=
I I CB C 0
=
IC
Saturati
Reg
activ
Deschidere
(prag)
Blocar
-0.1
0
1 . 0 =


3 . 0 =

V
BE
[V]
Baza in
gol
-0.3 -0.2 -0.1 0 0.06 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
I I I C CE C 0 0
= =
(baza in gol)
Reg. activa
Saturat
Blocare
I I I CBE CES C
≈ =
V
BE

[V]

IC
V γ
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

46
4.5. POLARIZAREA TRANZISTORULUI ÎNTR-UN PUNCT DAT DE FUNCŢIONARE,
ÎN REGIUNEA ACTIVĂ NORMALĂ
Ca şi în cazul tuburilor electronice, circuitele de polarizare au rolul de a plasa
funcţionarea tranzistorului în PSF ales în cadrul regiunii permise de pe caracteristicile
statice ale TB. Considerăm cazul TB în conexiune EC.
Punctul static de funcţionare (PSF) se gaseste la intersectia unei caracteristici I
C
=
I
C
(V
CE
) pentru o anumita valoare I
B
cu dreapta de sarcină statică.
PSF al TB trebuie să fie situat în regiunea permisă (fig. 8), delimitată de următoarele
curbe:







Figura 8
a. dreapta I
C
= I
Cmax
pentru a feri TB de distrugerea joncţiunilor;
b. hiperbola de disipaţie maximă corespunzătoare puterii maxime admisibile;
c. dreapta V
CE
= V
Cemax
pentru a nu apărea fenomenul de străpungere a TB;
d. dreapta I
C
= I
Cmin
pentru menţinerea joncţiunii emitorului polarizată direct şi
în prezenţa semnalului; I
Cmin
este situată în regiunea activă a
caracteristicilor;
e. dreapta V
CE
= V
Cemin
= V
C,sat
; pentru ca tranzistorul să nu intre în regim de
saturaţie este necesar ca V
CE
să fie mai mare decât tensiunea
corespunzătoare acestui regim.
Menţinerea unei funcţionări liniare a TB este legată de fixarea PSF în regiunea liniară
a caracteristicilor statice. PSF se fixează pe dreapta de sarcină astfel încât, în regim
dinamic, în funcţie de amplitudinea semnalului care se aplică la intrare, tranzistorul să
nu intre nici în blocare nici în saturaţie (fig. 9).
Ecuatia dreptei de sarcină statică (pentru schemele din fig.10) este: V
CC
= I
C
(R
C
+ R
E
)
+ V
CE
, (35) obtinuţă dacă se consideră I
C
= I
E
.




ICmax
ICmin
VCEmax
VCEmin
Regiune
Tăiere
Regiune
Saturaţie
Hiperbola de
disipaţie maximă
VCE
Regiune
permisă
IC
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

47


Fig. 9. Stabilirea PSF pentru TB
În practică există trei tipuri fundamentale de reţele care asigură polarizarea TB
(fig.10).





Fig. 10. Circuite de polarizare pentru TB
M
1
M
0
M
2
t
t
t
I b
VCC
V
CE
0

Vce
V
CE min

V
CE max


V
CE

0
0
0
0
I
C max
I
C
R R
V
E c
CC
+

i
b
i
b
=I
B
i
c
I
c
I
C0
R
C
R
E
R
B
i
I
E
V
V
BB
T
b

+V
CC
R
C
R
B
R
E
T
c
+V
CC
R
E
R
2
R
1
A
B
T
a
+V
CC
R
C
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

48

Aplicând teorema lui Thévenin la stânga punctelor AB (fig. 10, a) obtinem un circuit de
forma celui din fig. 10, b, unde
) 37 ( , ) 36 ( ,
2 1
2
2 1
2 1
V
R R
R
V
R R
R R
R CC BB B
+
=
+
= ,

Rezistenţele R
1
si R
2
pot fi alese de valoare suficient de mică pentru ca R
B

satisfacă condiţia

F
+ 1) R
E
>> R
B
. (38)
Satisfacerea condiţiei (38) determină ca reacţia negativă introdusă de R
E
, să ducă la
micşorarea dependenţei lui I
C
de β
F
, care depinde puternic de temperatură.
Considerăm schema din figura14, b. Conform teoremei a II-a a lui Kirchhoff vom
avea:
V
BB
= R
B
I
B
+ V
BE
+ R
E
I
E
(.38, a)
Ştim că I
C
= β
F
I
B
+ I
CE0
. În regim uzual β
F
I
E
>> I
CE0
, deci frecvent se foloseşte relaţia
I
C
= β
F
I
B
. (38, b)
Din (38, a) şi (38, b) rezultă I
E
= β
F
I
B
+ I
B
= (β
F
+ 1)I
B
,
V
BB
= R
B
I
B
+ V
BE
+ R
E

F
+ 1)I
B
= V
BE
+ [R
B
+ (β
F
+ 1)R
E
]I
B
,
) , 38 (
) 1 (
c
R R
V V
I
E
F
B
BE BB
B
+ +

=
β

Din (38, b) şi (38, c) rezultă
) . 38 ( ,
) 1 (
) (
d
R R
V V
I I
E
F
B
BE BB
F
B
F
C
+ +

=
β
β
β

Conform lui (38, d) se observa ca cresterea lui β
F
determina atât o crestere a
numaratorului cât si a numitorului. I
C
devine independent de β
F
doar când acesta tinde
la infinit.
Daca V
BB
este egal cu V
CC
se obtine schema din figura 10, c
În figura 14.a avem schema de polarizare uzuală a tranzistorului bipolar. Pentru
a calcula valorile punctului static de funcţionare I
C
, U
CE
, apoximând I
E
=I
C
, şi U
BE
=0.6
V, se procedează în felul următor:
Aplic teorema lui Kirchhoff II pe ochiul de reţea care cuprinde joncţiunea Bază –
Emitor. Calculăm în prealabil tensiunea între punctele A, B aplicând teorema lui
Thevenin:
U
R R
R
U CC BB
2 1
2
+
=

U
BE
– U
BB
+ I
E
*R
E
=0
I
E
=
E
BE BB
R
U U −
; dar I
E
= I
C
Aplic teorema lui Kirchhoff II pe ochiul de reţea care cuprinde joncţiunea
Colector–Emitor pentru a calcula U
CE:
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

49
U
CE
+ I
C*
(R
C
+ R
E
) = U
CC
U
CE
= U
CC
– I
C*
(R
C
+ R
E
)

Rezultă în felul acesta valorile pentru punctul static de funcţionare I
C
, U
CE
.


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

49
Amplificator cu transistor bipolar
Forma de unda

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

50
Dacă modificăm valorile generatorului de semnal V
AMPL
=50mV şi frecvenţa Freq=3KHz
rezultă următoarea formă de undă:


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

51

REACŢIA ÎN AMPLIFICATOARE

INTRODUCERE. STRUCTURI GENERALE

Reacţia constituie un procedeu prin intermediul căruia se infIuenţează diverşi
parametri ai unei scheme electronice. Acest procedeu se foloseşte în eleetronică mai
ales pentru a controla performanţele sau funcţionarea anumitor montaje. Cele mai
cunoscute aplicaţii ale reacţiei sunt cele din cadrul amplificatoarelor şi al generatoarelor
de semnal (oscilatoarelor).
În cazul unui amplificator, prin reacţie se înţelege aplicarea unei tensiuni
proporţionale cu unul din parametrii săi de ieşire (tensiune, curent sau putere), înapoi la
intrare, împreună cu semnalul de intrare.
Reacţia conferă amplificatoarelor proprietăţi deosebite: îmbunătăţirea stabilităţii
funcţionării; mărirea impedanţei de intrare şi micşorarea impedanţei de ieşire (pentru
anumite tipuri de reacţie); reducerea distorsiunilor de toate tipurile şi a tensiunilor
perturbatoare provenite din amplificator.
Dacă se ţine seama atât de modul în care se culege de la ieşire, cât şi de modul în
care se aplică la intrare semnalul de reacţie, se disting următoarele tipuri generale de
reacţie: serie-serie (fig 1.a), serie-paralel (fig. 1.d), paralel-serie (fig. 1.c), paralel-paralel
(fig. 1.b). Schemele bloc de principiu pentru aceste tipuri de reacţie sunt redate în
figurile următoare:


a b

c d
Considerând atât amplificatorul (A), cât şi cuadripolul de reacţie (ß) descrişi prin
parametrii de cuadripol, în cele patru figuri sunt indicaţi parametrii recomandaţi pentru
calcule.
Astfel, dacă prin amplificator cu reacţie se întelege cuadripol rezultant, de borne
de intrare 1’- 1’ şi ieşire 2’-2’, parametrii acestuia se obţin prin însumarea parametrilor
cuadripol constituienţi precum urmează:
|| Z’|| = || z || + || z
ß
|| ; || h’|| = || h || + || h
ß
||
|| g’|| = || g || + || g
ß
|| ; || y’|| = || y || + || y
ß
||
Cunoscând parametrii de cuadripol ai amplificatorului cu reacţie, mărimile
caracteristice ale acestuia se pot determina pe baza relaţiilor valabile în cazul unui
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

52
cuadripol oarecare. Aceste procedee generale de calcul sunt riguroase dar, adesea,
incomod de aplicat în practică datorită dificultăţilor de identificare a cuadripolilor
constituenţi (amplificator de reacţie), în schemele complexe cu reacţie.

Structurile cu reacţie mai frecvent întâlnite în practică sunt cele serie-paralel şi
paralel-paralel, denumite pe scurt amplificatoare cu reacţie serie respectiv
amplificatoare cu reacţie paralel

Influenţa reacţiei negative asupra caracteristicilor amplitudine-frecvenţă

În cazul aplicării unei reacţii negative, caracteristica de frecvenţă se modifică
după cum se observă din figura IV.1 obţinându-se o lărgire a benzii de frecvenţe. Se
poate demonstra că frecvenţele limită superioare şi inferioare devin:
A
f
j
β −
=
1
1
'
unde
j j
f f < '

) 1 ( ' A f
s
β − =
unde
s s
f f > '

















Influenţa reacţiei negative asupra distorsiunilor neliniare

Să presupunem că la intrarea amplificatorului se aplică un semnal sinusoidal, iar
la ieşire datorită caracteristicii neliniare a tranzistorului, semnalul apare distorsionat.
Prin circuitul de reacţie negativă, este aplicat din nou la intrare în opoziţie de fază, deci
cu o deformare contrară celei de la ieşire. În consecinţă, semnalul rezultat va fi mai
puţin deformat prin compensare.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

53
Factorul de distorsiuni în cazul amplificatorului cu reacţie negativă, este dat de formula:
A β
δ
δ

=
1
'
unde
δ δ < '


Influenţa reacţiei negative asupra impedanţelor de intrare şi de ieşire ale
amplificatorului

În cazul amplificatorului cu reacţie serie, impedanţa de intrare creşte faţă de
cazul amplificatorului fără reacţie. Într-adevăr plecând de la formulele:
1
1
int
1
1
int
'
'
' ;
I
U
Z
I
U
Z = =


şi folosind relaţiile
r
r
U
U
2
1
= β
şi
r
U U U
1 1 1
' − =
şi faptul că I
1
= I’
1
, rezultă:
( )
( )
int int
1
1
1
1
int
1
1
'
'
' Z Z A
I
U A
I
U
Z > − =

= = β
β



Se poate demonstra că impedanţa de ieşire scade în cazul folosirii reacţiei negative,
după formula: ies ies
Z
A
Z
) 1 (
1
'
β −
=
unde
ies ies
Z Z < '

În general, dacă se foloseşte o reacţie negativă foarte puternică 1 1 >> − A β
înlocuind în relaţia
A
A
A
β −
=
1
'
rezultă
β β
1 1
' − =

=
A
A
adică amplificarea cu reacţie
devine independentă de parametri amplificatorului, obţinându-se astfel amplificatoare
de mare stabilitate.
Aceste consecinţe ale aplicării reacţiei negative în amplificatoare justifică pentru
că este nelipsită din amplificatoare.




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

54


Fişa de conspect 3
Amplificatoare operationale

Amplificatorul Operational este, de fapt, un amplificator de curent continuu cu
performanţe foate înalte: câstig, banda de trecere şi impendata de intrare cât mai mari
posibil (astfel încât, de exmplu, câstigul să poată fi considerat ∞ → a ) şi decalaj de
tensiune raportată la intrare, deriva şi impedanta de ieşire cât mai mici posibil. Dacă i se
ataşează, nişte reţele de reacţie şi de intrare, poate realiza o serie de transformări ale
semnalelor analogice aplicate la intrare, astfel că raspunsul reprezintă prelucrarea
matematică a semnalului (schimbarea semnului, adică înmulţirea cu -1, înmulţirea cu o
constantă, însumarea – atunci când la intrare se aplică mai multe semnale). Astfel,
răspunsul y se obţine prin aplicarea unui operator matematic O asupra semnalui x,
adică y=Ox, de unde şi denumirea de amplificator operaţional. Cu ajutorul amplifica-
toarelor operaţionale se mai poate realiza şi sinteza unor reţele sau semnale în dome-
niul frecvenţelor sau a timpului cu erori minime, multe din acestea cu aplicaţii în
aparatele de măsurat electronice (ca, de exemplu: filtre active RC, divizoare analogi-
ce).
Amplificatorul Operaţional este un element de circuit descris prin parametri
electrici extremi şi prin caracteristicile sale. AO sunt scheme electronice complexe de la
care se doreşte obţinerea unor performanţe:
¾ amplificare de tensiune mare (>10
4
)
¾ impendanta de intrare mare (>10
4
Ω)
¾ impendanta de iesire mică (<10
2
Ω)
¾ caracteristica de transfer cât mai liniară, care să treacă prin origine (U
1
=0
U
e
=0)
¾ puncte de intersecţie cu axele stabile
Parametri amplificatoarelor operaţionale reale – Aspecte teoretice.
Simbolul utilizat pentru amplificatoare operaţionale este prezentat în figura 1.1. Pe
lângă bornele prezentate amplificatoarelor pot avea terminale pentru compesarea
mărimilor reziduale, pentru compesarea în domeniul de frecvenţei sau terminale cu
funcţii speciale vor fi prezentate la fiecare tip de circuit analizat.



1.Amplificatorul Operaţional inversor

Schema de principiu (de curent alternativ) este reprezentată în fig.1. Semnalul se
aplică pe borna notată (-), iar borna notată (+) este legată la masă.
Aplicând teorema I a lui Kirchhoff în jurul nodului de intrare se obţine relaţia:
i R
I I I = +
1

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

55




Fig.1.Amplificator proporţional inversor

unde
1
I
este curentul dat de tensiunea
aplicată la intrarea (-)
R
I
curentul de reacţie, ce apare
prin bucla deschisă formată de
rezistenţa
2
R

i
I
este curentul prin intrarea
amplificatorului operaţional.
Deoarece
0 ,
1 1
= ∞ = I Z
, deci
R
I I − =
1
, dar

1
1
1
1
1
R
V
R
V V
I
A
=

=
deoarece,

0 = =
B A
V V


2
0
R
V
I
R
=
.Se obţine astfel

2
0
1
1
R
V
R
V
− =
şi deci
1
2
1
0
) (
R
R
V
V
A − = =



Se observă semnul (-), indicând că tensiunea de ieşire este în opoziţie de fază cu
cea de intrare.
Unele proprietăţi ale amplificatoarelor operaţionale se pot deduce din această relaţie.
Astfel
Înmulţirea cu o constantă.
Punând condiţia
1 2
kR R =
, k>1 se obţine
1 0
kV V − =

Împărţirea cu o constantă.
Dacă
k
R
R
1
2
=
, k>1 atunci
k
V
V
1
0
− =

Deci tensiunea de ieşire este o fracţiune a tensiunilor de intrare.
Circuit repetor
Pentru
2 1
R R =
avem
1 0
V V − =

Se observă că, prin montarea în cascadă a unui număr de amplificatoare
operaţionale, se pot obţine tensiuni în fază ce cea de intrare.
Circuit sumator. În cazul când la intrarea inversoare se aplică mai multe tensiuni, prin
intermediul unor rezistenţe, la ieşire se obţine un semnal în antifază, proporţional cu
suma lor. În schema din fig.2 se pot scrie relaţiile următoare aplicând prima teorema a
lui Kirchhoff în jurul nodului A
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

56
i R n
I I I I I I = + + + + + ) ... (
3 2 1

dar
k
k
k R
R
U
I
R
V
I
I
= =
=
;
; 0
0
1


=
− =
n
k
k
k
R
V
R
V
1
0




Fig.2 Amplificator operaţional
inversor sumator

Presupunând, pentru simplificare
R R R R R
n
= = = = = ...
3 2 1
rezultă

=
=
n
k
k
V V
1
0


2. Amplificatorul Operaţional neinversor

În acest caz semnalul se aplică pe borna cu (+) .Schema amplificatorului este
reprezentată în figura II.3. În acest caz, pentru a deduce valoarea amplificării se
observă că tensiunea între borna A şi masă se obţine tensiunea de ieşire astfel
1
0 1
0
R
R R
V
V
A
+
=

Dar, deoarece
∞ = A
, atunci
0 = +
B A
V V
deci
1
V V V
B A
= =
(
1
V
reprezintă tensiune de
intrare). In acest caz
1
2 1
0
1
R
R R
V
V
+
=
.
Notând
2
1
1
2 1
1
0
1
R
R
R
R R
V
V
A + =
+
= =
+

se observă că semnalul de ieşire este în fază cu cel de intrare.

Proprietăţile acestui amplificator se
pot deduce ca şi în cazul celui
inversor din formula amplificării. Se
observă că el nu poate diviza
deoarece
1 >
+
A
, decât în cazul în
care una dintre rezistenţele se
înlocuieşte cu un dispozitiv ce
prezintă o



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

57

Cu elemente fizice obişnuite el poate realiza următoarele:

Înmulţirea cu o constantă. Se pune condiţia:
) 1 (
1 2
1 2 1
− =
= +
k R R
kR R R
Atunci
1 0
kV V =



Sumator
Pe circuitul din fig. 4 se pot stabili următoarele relaţii:
'
' ' '
0
1
R
R R
V
V
+
=
.
În jurul nodului B aplicând prima teoremă a lui Kirchhoff obţinem:
0 ...
1 3 2 1
= = + + + + I I I I I
n















Fig.5. Amplificator proporţional neinversor sumator







Fig 6. Forma de unda a amplificatorului proporţional neinversor sumator


în care
n
B n
n
B
R
V V
I
R
V V
I

=

=
:
:
1
1
1



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

58
Înlocuind, obţinem
0 ...
1
1
=

+ +

n
B n B
R
V V
R
V V


Pentru simplificare presupunem că
R R R R
n
= = = = ...
2 1
găsim

=
=
n
k
B k
nV V
1

Dar
'
' ' '
0
R
R R
V
V V
B A
+
= =
şi deci
'
' ' '
0
R
R R
V
n V
k
+
=
şi dacă
' ' ' ' '
nR R R = +
:

=
=
n
k
k
V V
1
0

Se observă că la ieşire s-a obţinut suma tensiunilor aplicate la intrare în aceeaşi
fază.
Pentru a funcţiona în curent alternativ, amplificatorul operaţional trebuie sa fie
prevăzut cu condensatoare pe circuitele de semnal sau pe cele de reacţie, după scopul
urmărit. Obţinerea unei amplificări liniare impune alegerea judicioasă a valorilor
condensatoarelor folosite.

Circuit integrator derivator proporţional integrator, proporţional derivator cu
Amplificator Operaţional

1. Circuit de integrare cu AO

Obţinerea funcţiei de transfer. Pentru obţinerea funcţiei de transfer de tip integrator(I)
se foloseşte schema din figura 1 cu aplicare semnalului de intrare la borna inversoare,
cu o rezistenţă
1
R
în circuitul de intrare şi o capacitate
2
C
în circuitul de reacţie
Pentru curentul
1
I
prin rezistenţa
1
R
rezultă relaţia
1
1
1
R
u
I ≈
, iar pentru curentul
2
I
prin












Fig.1 Circuit de integrare cu AO
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

59


. Fig 2 Circuit de integrare cu AO şi caracteristica sa

capacitatea
2
C
se obţine relaţia
dt
dU
I
C2
2
=
, unde tensiunea
2 C
U
de la bornele
capacităţii
2
C
are expresia

1 2 1 2
U U U U
C
− ≈ − =
.


Din ultimele două relaţii rezultă că
dt
dU
C I
2
2 2
− =

Ştiind că
2 1
I I =
, rezultă că
1
1 2
2
R
U
dt
dU
C ≈ −
sau
1
1 1
2
1
U
C R dt
dU
− ≈
;

Integrând această relaţie se obţine:

− ≈ dt U
C R
U
1
1 1
2
1

Această expresie arată că schema din figura de mai sus realizează o lege de integrare,
tensiunea de ieşire
2
U
fiind proporţională cu integrala tensiunii de intrare
1
U
. Notând:
i
T C R =
2 1
expresia capătă aspectul

− ≈ dt U
T
U
i
1 2
1

Semnul minus al expresiei este determinat de aplicarea semnalului de intrare la borna
inversoare.

2. Circuit de derivare cu AO

Obţinerea funcţiei de transfer. Funcţia de transfer de tip derivativ (D) nu se foloseşte
separat, dar componenta derivativă intervine în legile PD şi PID. Pentru obţinerea
funcţiei de transfer D se foloseşte schema din fig.2, cu folosirea bornei de intrare
inversoare, cu capacitatea
1
C
în circuitul de intrare şi cu rezistenţa
2
R
în circuitul de
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

60
reacţie; datorită schimbării poziţiilor rezistenţei şi capacităţii (în raport cu schema din
fig.1. ) în locul unui efect de integrare se obţine un efect de derivare.











Fig.2 Circuit de derivare cu AO



Fig 2.Forma de unda a circuitului de derivare cu AO



Menţinând aproximaţiile anterioare pentru amplificatorul operaţional rezultă relaţia:
dt
dU
C I
1
1 1


2
2
2
R
U
I − ≈
; şi înlocuind aceste valori în relaţia
2 1
I I =
se obţine

dt
dU
C
R
U
1
1
2
2

respectiv
dt
dU
C R U
1
1 2 2
− =

Se obţine astfel o lege D, semnalul de ieşire
2
U
fiind proporţional cu semnalul de
intrare şi notând
D
T C R =
1 2
, relaţia va căpăta aspectul
dt
dU
T U
D
1
2
− ≈


=
=
n
i
i u u
1
0


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

61
Circuit de derivare cu AO
Forma de undă

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

62


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

63
Fişa de conspect 4
Circuite basculante, generatoare de impulsuri

Generalitãţi

Pentru generarea directã a impulsurilor se foloseşte frecvent o categorie mare de
circuite electronice, numite circuite basculante. Aceste circuite se caracterizeazã
obişnuit printr-o funcţionare care are loc în douã etape diferite. Într-o etapă se produc
variaţii rapide ale tensiunilor şi curenţilor, etapã care dureazã, de obicei, un timp foarte
scurt şi poartã numele de etapã de basculare şi o etapã în care tensiunile şi curenţii
variazã foarte lent, sau rãmân eventual neschimbaţi. De obicei, circuitele basculante
sunt realizate cu ajutorul unor dispozitive semiconductoare introduse prin scheme cu
reacţie. Bucla de reacţie funcţioneazã în etapa de basculare şi este întreruptă în
cealaltă etapă. Circuitele basculante pot fi clasificate după numărul stărilor stabile
distincte, în care se pot găsi astfel:
- circuite basculante astabile;
- circuite basculante bistabile;
- circuite basculante monostabile.

• Circuitele basculante astabile trec automat dintr-o stare în alta, stări care
durează intervale de timp bine determinate. Trecerea dintr-o stare în alta nu este
provocată de impulsuri aplicate din exterior. Acest circuit transformă tensiunea continuă
într-o succesiune de impulsuri de formă dreptunghiularã şi durată fixă.
• Circuitele basculante bistabile pot rămâne un timp oricât de lung în una din
cele două stări stabile pe care le pot avea. Trecerea dintr-o stare în alta este provocată
prin aplicarea unui impuls scurt de comandã din exterior.
• Circuitele basculante monostabile au o singură stare stabilă în care pot
rămâne un timp nedefinit. La aplicarea unui impuls din exterior, în perioada stabilă,
aceste circuite trec într-o nouă stare care durează un interval de timp bine determinat
după care revin la starea stabilă anterioară.
În afarã de circuitele basculante menţionate mai sus, mai există şi alte tipuri de
generatoare de impulsuri care au o funcţionare mai aparte. Acestea sunt:
- circuitul basculant autoblocat denumit uneori şi blocking generator, circuit ce este
capabil să furnizeze impulsuri foarte scurte, de amplitudine foarte mare;
- circuitul basculant Schmitt, denumit şi trigherul Schmitt, circuit capabil să
transforme variaţii foarte lente ale tensiunii de intrare în impulsuri dreptunghiulare
cu fronturi foarte abrupte.

Circuitul basculant astabil

Fig. 1.1 Schema de principiu a unui circuit basculant astabil.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

64

Circuitul multivibrator astabil este un oscilator RC, denumit şi oscilator de relxare. Un
oscilator de relaxare utilizeazã unul sau mai multe condensatoare, care prin timpul lor
de încărcare şi descărcare, prin rezistenţe, produc la ieşire o tensiune variabilă de
formă dreptunghiulară sau o succesiune de impulsuri dreptunghiulare. Acest circuit sau
generator de impulsuri se utilizează pentru producerea semnalelor de sincronizare
necesare în aproape toate instalaţiile electronice de automatizări sau calcul. Din acest
motiv el este denumit şi ceas sau orologiu, de unde semnalele produse se numesc
semnale de sincronizare, de ceas,de orologiu sau de tact.
Multivibratorul astabil produce la ieşire un semnal de formă aproximativ
dreptunghiulară şi frecvenţă fixă.
El este utilizat pentru comanda vitezei de desfăşurare a operaţiilor pe care le
realizează instalaţiile electronice de automatizare şi calcul.


Circuitul basculant astabil simetric cu tranzistoare

• Funcţionarea circuitului. Circuitul prezentat în figura 1.1 este un circuit oscilator
în adevăratul sens al cuvântului, deoarece oscilaţiile iau naştere prin existenţa reacţiei
pozitive existentă între ieşirea şi intrarea circuitului.
Pentru a înţelege funcţionarea circuitului, vom merge din aproape în aproape,
desenând circuitul din figura 1.1, format din două părţi, conform figurii 1.2, a şi b.
În figura 1.2, a se prezintă prima parte din care este format acest circuit, adică
tranzistorul Q
1
şi toate componentele aferente circuitului său. În figura 1.2, b se
realizează acelaşi lucru, însă pentru circuitul tranzistorului Q
2
.


a b
Fig. 1.2 Circuitele componente ale schemei prezentate în figura 1.1

Se observã că circuitul din care face parte Q
1
este un amplificator inversor, în
configuraţia emitor comun, amplificând astfel orice semnal ce i se aplică pe bază, dacă
prin polarizare punctele de funcţionare a tranzistorului se află în regiunea activă sau
liniară. Se presupune că, într-adevăr, punctul de funcţionare se află în regiunea liniară,
că amplificarea etajului este 10 şi că pe baza lui Q
1
se aplică un semnal de +1µV.
Acesta pozitivează şi mai tare dioda emitor-bază, curentul de colector va creşte, ceea
ce va duce la scăderea tensiunii de pe colector cu 10 µ V.
Se consideră acum circutul lui Q
2
care este identic cu circuitul lui Q
1
şi este deci tot
un amplificator inversor. Se presupune, ca mai sus, că punctul de funcţionare al lui Q
2

este tot în regiunea activă şi că amplificarea etajului este tot de 10. Se observă însă că
variaţia de tensiune 10µV de pe colectorul lui Q
1
se aplică pe baza lui Q
2
. Fiind o
variaţie de tensiune, ea se va transmite integral prin C
C1
. În acest moment, faza lui Q
2

va fi polarizată cu o tensiune spre negativ de 10 µ V.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

65
O tensiune mai puţin negativă pe baza lui Q
2
va avea ca rezultat o oarecare
închidere a diodei emitor-bază, deci va produce o micşorare a curentului colector, care
fiind mai mic va produce o cădere de tensiune mai mică pe R
C2
. Ca urmare, V
C2
, în
urma amplificării etajului, va creşte spre pozitiv cu +10 µ V. Aceşti curenţi de +10 µ V se
aplică însă pe baza lui Q
1
. Se vede deci clar că reacţia pozitivă a circuitului (necesară
apariţiei oscilaţiilor) deoarece semnalul de la ieşire, respectiv tensiunea de colector a lui
Q
2
, se aplică în fază pe intrarea circuitului (baza lui Q
1
) cu semnalul de intrare aplicat
iniţial.
S-a precizat anterior că prin aplicarea unui semnal care deschide tranzistorul Q
1
,
acesta îl va amplifica şi inversa şi îl va aplica pe baza lui Q
2
, acţionând în sensul
închiderii acestuia. Acest fenomen se repetă pentru tensiuni de amplificat din ce în ce
mai mari până când Q
1
va fi complet deschis (saturat), iar Q
2
complet închis (blocat).
Pentru Q
1
saturat şi Q
2
blocat, circuitul se află în această stare numai un timp dat,
după care Q
1
se blochează şi Q
2
se saturează, acestei stări urmându-i din nou prima,
după aceeaşi perioadã de timp. Practic, perioada de tranziţie între cele douã stări ale
circuitului este foarte scurtă, astfel încât tensiunea pe colectorul lui Q
1
sau Q
2
(V
C1
şi
respectiv V
C2
), vor avea o formă de undă dreptunghiulară care va varia între +V
CC

(blocat) şi 0 V (saturat).
Circuitul din figura 1.1 se poate foarte bine compara cu circuitul din figura 1.3, cu
formele de undă corespunzătoare punctelor A şi B.
În acest circuit tranzistoarele au fost înlocuite comutatoarele C
1
şi C
2
. Trebuie
precizat că niciodată ambele comutatoare nu pot fi închise sau deschise în acelaşi timp.


Fig. 1.3 Circuitul basculant astabil prezetat sub formã de circuit cu comutatoare

Să vedem acum datorită cărui fapt cele două stări ale circuitului (Q
1
saturat-Q
2
blocat
şi Q
1
blocat-Q
2
saturat) se succed neîntrerupt. Se va redesena circuitul din figura 1.1,
dând de data aceasta valori diverselor componente, conform figurii 1.4.


Fig. 1.4. Circuit basculant bistabil. Schemã cu valori practice

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

66
Pânã acum, asupra acestui circuit se cunosc următoarele: în momentul aplicării
tensiunii de polarizare, unul din tranzistoare va intra în saturaţie, iar celalalt se va bloca
automat, iar după un anumit timp situaţia se va inversa, tranzistorul blocat va intra în
conducţie şi se va satura, iar celãlalt se va bloca.
Dacã Q
1
este saturat, conduce tensiunea sa de colector V
C1
=0 V prin emitorul pus la
masă. Deci, în punctul A tensiunea este zero. Pe de altã parte, Q
2
este blocat şi deci
tnsiunea sa de colector V
C2
=+V
CC
= +12 V.
Placa din dreapta a condensatorului C
C2
este la potenţialul +12 V, deoarece este
conectatã în punctul B care este de fapt si colectorul tranzistorului Q
2
(blocat). Placa din
ştanga lui C
C2
este la potenţialul 0 V, prin baza tranzistorului saturat Q
1
, astfel încât
acest condensator va fi încărcat cu o diferenţã de potenţial de 12 V, atâta timp cât Q
2
este blocat.
Dacã se presupune acum cã Q
2
începe să conducă, acesta va intra în saturaţie într-
o perioadã foarte scurtă de timp, datorită reacţiei pozitive a circuitului. Dar C
C2
nu are
timp să se descarce în aceeaşi perioadă de timp şi posedă aici o diferenţă de potenţial
de 12 V. Deoarece această diferenţă de 12 V rămâne, iar placa din dreapta este pusă la
pământ prin colectorul lui Q
2
în saturaţie, placa din stânga se va schimba brusc pe – 12
V, deoarece un condensator nu-şi poate schimba brusc tensiunea la borne.
În figura 1.5, a condensatorul este încărcat cu 12 V, după cum se vede. Placa din
stânga este la masă, iar placa din dreapta la +12 V. Dacă în continuare placa din
dreapta este pusă brusc la masă, în acelaşi timp placa din stânga va avea o tensiune
mai negativă decât masa şi va trebui să scadă la -12 V.

a b
Fig. 1.5 Schimbarea bruscã a tensiunii pe una din plãcile unui condensator încărcat.
Sarcina pe condensator nu îşi poate schimba brusc valoarea:
a-polarizare iniţială; b-polarizare după schimbsrea tensiunii aplicate brusc pe una din
armături.
Vedem acum cã prin schimbarea bruscã a tensiunii pe placa din stânga a lui C
C2
, pe
baza lui Q
1
vor exista -12 V, tensiune ce va bloca puternic tranzistorul Q
1.
Totodată, în
tot circuitul nu există nici o sursă de tensiune negativă care să menţină placa din stânga
a lui C
C2
la acest potenţial. Datorită acestui fapt, C
C2
se va descărca prin rezistenţa R
B1

către 0 V şi apoi va căuta să se încarce la o tensiune egală cu cea a sursei de
polarizare V
CC
= +12V ai cursei de polarizare.
În cadrul acestei excursii de tensiune, potenţialul plăcii din stânga a lui C
C2
va atinge
şi tensiunea de +0,7 V tensiune suficientă pentru polarizarea în sens direct a diodei
emitor-bază a lui Q
1
(blocat).
Aplicarea pe baza tranzistorului a unei tensiuni de +0,7 V este suficientă pentru a
deschide această diodã şi a trece tranzistorul în conducţie.

Fig. 1.6 Curba de descărcare-încărcare a condensatorului C
2
.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

67
Odată intrat în conducţie, el va trece rapid în saturaţie, datorită reacţiei pozitive a
circuitului. De data aceasta însă C
C1
va juca rolul condensatorului care posedã diferenţe
de potenţial de 12 V şi va declanşa prin descărcarea lui intrarea in conducţie a lui Q
2
,
blocând astfel pe Q
1
. Se vede astfel că prin descărcarea succesivă a celor două
condensatoare C
1
şi C
2
, cele două tranzistoare conduc şi se blochează succesiv,
realizând astfel la ieşire, pe colectoare o tensiune variabilă în timp de formă
dreptunghiulară (tren de impulsuri colectoare) de duratăă şi amplitudine constantă (+12
V şi 0 V).
În figura 6.8 se dă diagrama tensiunilor, funcţie de timp, în diverse puncte ale
circuitului.
O altã problemă importantă a acestui circuit este perioada de timp pentru care un
tranzistor este blocat şi celălalt saturat, aceasta fiind bineînţeles legată de constanta de
timp a circuitului RC (în cazul nostru: R
B1
C
C2
si R
C2
C
C1
).
( ) ( ) s s C R C R RC T
C B C B C
μ 33 10 33 10 1 10 33
6 9 3
1 2 2 1
= ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ = = = =
− −

Aceasta este constanta de timp a circuitului pentru o jumătate de circuit, dar conform
figurii 6.7, tensiunea de pe placa stângă a condensatorului nu atinge valoarea de 0,7 V
în perioada egală cu o constanta de timp T
c
, ci mai devreme, practic la aproximativ 0,7
T
c
.
Deci : s μ 23 10 33 7 , 0
6
= ⋅ ⋅



Această durată corespunde numai perioadei de timp cât un tranzistor este blocat,
iar celălalt saturat. Durata unui ciclu complet (Q
1
saturat şi apoi blocat) corespunde cu:

s s μ 46 10 23 2
6
= ⋅ ⋅



Frecvenţa este inversă perioadei şi deci va fi:
kHz f 22 10 22 10 22 10 022 , 0
10 46
1
3 6 6
6
= ⋅ = ⋅ = ⋅ ≅

=



Oscilatorul va oscila pe o frecvenţă fixă de 22 kHz şi va genera 22 000 impulsuri
dreptunghiulare pe secundã.

CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL ASIMETRIC

Formele de undă ale circuitului astabil sunt considerate simetrice, deoarece
perioada cât tranzistorul Q
1
este blocat şi Q
2
saturat este egală cu perioada cât Q
1
este
saturat şi Q
2
blocat. Aceasta este o consecinţă a simetriei circuitului, adică a identităţii
paralele a componentelor care îl compun. Dacă aceste componente nu ar fi simetrice,
perioada cât un tranzistor este blocat nu ar mai fi egală cu perioada cât acesta este
saturat. În acest caz, formele de undă generate nu mai sunt simetrice, iar circuitul se
numeşte multivibrator astabil asimetric.
Fig. 1.8 Circuit basculant astabil asimetric
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

68

Simetria multivibratorului astabil simetric constã din egalitatea constantelor de timp,
adică R
B1
C
C2
= R
B2
C
C1
, adică R
B1
= R
B2
si C
C1
= C
C2
.
Asimetria circuitului prezentat in figura 6.9 constã din faptul cã aceste constante de
timp nu mai sunt egale. După cum se poate observa R
B1
≠ R
B2,
ceea ce duce la :

T
C1
≠ T
C2,
adică :
R
B1
C
C2
≠ R
B2
C
C1


Se vor calcula aceste contacte, pentru valorile date în figura 6.9:

( ) ( ) s T
C
μ 33 10 1 10 33
9 3
2
= ⋅ ⋅ ⋅ =
− −

( ) ( ) s T
C
μ 10 10 1 10 10
9 3
1
= ⋅ ⋅ ⋅ =
− −

ceea ce înseamnă că C
C2
se poate descărca într-o perioadă de 3,3 ori mai scurtă decât
cea a lui C
C2
. Ca urmare, timpul total pentru care Q
1
este blocat este aproximativ
s s μ 7 10 10 7 , 0
6
= ⋅ ⋅

, iar timpul pentru care Q
2
este blocat, s μ 23 10 33 7 , 0
6
= ⋅ ⋅


Suma celor două durate de conducţie sau blocare este:

T
C
= T
C1
+ T
C2
= 30µs
sau
T
C
= 0,7(R
B1
C
C2
+ R
B2
C
C1
) ≈ 30 µs.

Frecventa de oscilaţie va fi deci:

kHz
T T
f
c
33
10 30
1 1 1
6


= = =





CIRCUITUL BASCULANT BISTABIL

Circuitul basculant bistabil sau multivibratorul bistabil este un circuit care posedă
două stări stabile şi care este asemănător ca structură şi ca principiu de funcţionare
multivibratorului astabil. Între cele două tipuri de circuite există o mare diferenţă de
funcţionare şi anume: circuitul basculant astabil nu posedă o stare stabilă, conducţia
trecând alternativ pe un tranzistor sau pe celălalt, pe când circuitul bistabil posedă două
stări stabile, conducţia rămânând stabilă pe un tranzistor până ce, prin aplicarea unui
semnal exterior, conducţia va trece pe celălalt tranzistor, circuitul atingând astfel cea
de-a doua stare stabilă a sa. Datorită acestui fapt, circuitul bistabil îndeplineşte o funcţie
de memorare.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

69

Fig. 1.9 Schema de principiu a circuitului bistabil (multivibratorul bistabil)
Circuitul de memorare este circuitul al cărui semnal de ieşire depinde atât de
semnalul aplicat pe intrare, cât şi de starea iniţialã în care se află circuitul.
Conform celor spuse mai sus, semnalul de ieşire al circuitului basculant bistabil va
depinde atât de semnalul aplicat, cât şi de starea iniţială a circuitului.
Circuitul basculant bistabil este un circuit cu două stări stabile care produce la ieşire
impulsuri de formă dreptunghiulară. Durata stărilor stabile depinde de succesiunea
impulsurilor semnalului de intrare. Acesta este utilizat ca circuit de memorie, circuit de
deplasare, circuit de numărare sau pentru divizarea frecvenţei.
După utilizările pe care le are, circuitul bistabil este unul din cele mai importante
circuite din domeniul electronicii industriale, automaticii şi tehnicii de calcul.

BISTABILUL DE TIP D (TRIGGER SCHMITT)
Bistabilul (triggerul) Schmitt reprezintã un circuit basculant cu două stări stabile de
echilibru, având însă o schemă asimetrică. Cuplajul între tranzistoare este asigurat din
colectorul lui T
1
în baza lui T
2
prin rezistenţa R, iar invers, între T
2
T
2
, prin intermediul
rezistenţei R
e
. Din această cauză, circuitul mai este numit circuit bistabil cu cuplaj prin
emitor.


Fig. 4.3 Circuit basculant bistabil Schmitt

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

70
Funcţionarea bistabilului este următoarea: se consideră în starea iniţială T
1
blocat şi
T
2
în conducţie puternică: la aplicarea la intrare a unui semnal a cărui amplitudine
depăşeşte tensiunea de blocare („nivelul de prag”), T
1
începe să conducă. Tensiunea
sa de colector scade, se aplică prin cuplaj rezistiv pe baza lui T
2
care îşi micşoreazã
conducţia, pe rezistenţa comună R
E
apare o micşorare a căderii de tensiune,
determinând o conducţie însă mai puternică a lui T
1
, ducând într-un timp extrem de
scurt la situaţia: T
1
saturat, T
2
blocat (a doua stare stabilă).
Starea durează până când semnalul exterior scade sub o anumită valoare faţă de
valoarea de deschidere a tranzistorului T
1
. În acest caz T
1
îşi micşorează conducţia,
determinând apariţia stării iniţiale (T
1
blocat, T
2
saturat).
Datorită specificului său de funcţionare circuitul basculant bistabil Schmitt poate
avea următoarele utilizări:
— Formator de impulsuri pentru un semnal e intrare alcãtuit dint-o succesiune
de impulsuri de polarităţi diferite; circuitul basculează ori de câte ori se schimbă
polaritatea impulsurilor de intrare;
— Discriminator de amplitudine a impulsurilor; circuitul basculează, deci dă
semnalul de ieşire ori de intrare (de câte ori semnalul de intrare sau impulsurile de
intrare depãşesc tensiunea de prag);
— Memorator de impulsuri pentru un semnal de intrare alcătuit dintr-o
succesiune de impulsuri de polaritãţi diferite; circuitul basculeazã ori de câte ori se
schimbã polaritatea impulsurilor de intrare.

Exemplu de circuit astabil.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

71

Forma de unda simplă a CA
Time
0s 10us 20us 30us 40us 50us 60us 70us 80us 90us 100us
V(R4:1) V(Q2:c)
-4V
0V
4V
8V
12V


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

72




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

73

Folie transparentă 1

Redresorul




















Clasificarea
redresoarelor












Prin redresor se înţelege un circuit electronic capabil să transforme energia
electrică de curent alternativ în energie electrică de curent continuu.
- după tipul
tensiunii
alternative
redresate:
- după numărul de
alternanţe ale
curentului
alternativ pe care le
redresează:
- după posibilitatea
controlului asupra
tensiunii redresate:
- după natura
sarcinii:
- monofazate
- polifazate
- monoalternanţă
- bialternanţă
- necomandate
- comandate
- cu sarcină rezistivă
- cu sarcină inductivă
- cu sarcină capacitivă
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

74

Folie transparentă 2

Stabilizatoare

















Clasificarea
stabilizatoarelor
























Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conectează între sursa de
alimentare nestabilizată şi consumator, având rolul de a menţine constantă
tensiunea sau curentul consumatorului, în raport cu variaţiile tensiunii sursei, ale
rezistenţei sarcinii, ale temperaturii ambiante şi a altor factori perturbatori.
după modul de
montaj al
elementului de
reglaj
- serie
- derivaţie
după
complexitatea
schemei
folosite
- cu amplificator de eroare
- fără amplificator de eroare
după modul de obţinere a
semnalului de eroare care
comandă elementul de reglaj
- cu compensare
- cu reacţie
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

75

Folie transparentă 3
Amplificatoare opetaţionale

Circuit de derivare cu AO


Time
0s 1ms 2ms 3ms 4ms 5ms 6ms 7ms 8ms 9ms 10ms
V(V1:+) V(U1A:OUT)
-5V
0V
5V
10V


Forma de undă
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

76

Dacă C=1uF ( C e de 10 ori mai mare)


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

77
Dacă C=0.001uF ( C e de 10 ori mai mica)





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

78

Circuit de integrare cu AO








M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

79

Am crescut R
2
de la 1k la 10 k


Forme de undă




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

80



Modific V
1
=-3V si V
2
=+5v



Forme de undă




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

81
Observaţii





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

82


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

83





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

84
Folie transparentă 4
Circuite Basculante Bistabile


Time
0s 1ms 2ms 3ms 4ms 5ms 6ms 7ms 8ms 9ms 10ms
V(R3:2)
0V
5V
10V
SEL>>
V(R4:1)
0V
5V
10V
V(V1:+)
0V
5V
10V


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

85



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

86
Folie transparentă 5
DETECTAREA DEFECTELOR ÎN PROGRAMELE DE SIMULARE

Programele de simulare pe calculator a funcţionării circuitelor electronice oferă mesaje
de eroare şi atenţionare în cazul în care în scheme sunt greşeli. Acest aspect uşurează
foarte mult munca de proiectare şi simulare a circuitelor electronice mai ales că după
detectarea erorii prin dublu click pe respectiva problemă săgeata mouse-ului se
poziţionează automat în punctul din schemă ce trebuie corectat.
Cele mai frecvent întălnite erori sunt:
¾ Pin (componentă electronică) neconectat
¾ Lipsă semn de masă (AGND)
¾ Lipsă valori surse de alimentare, generatoare de semnal, alte componente
¾ Markeri plasaţi incorect
¾ Lipsă valori pentru trasarea formelor de undă (Analysis-Setup-Transient-Print
Step……-Final Time)

Eroare când un pin este în aer




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

87
Lipsă semn de masă





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

88





Erorare când schema nu este alimentată cum trebuie


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

89



Eroarea când nu sunt date valori generatorului de impulsuri

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

90




Eroarea când marcari nu sunt amplasaţi corespunzător

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

91


Lipsă valori pentru trasarea formelor de undă (Analysis-Setup-Transient-Print
Step……-Final Time)

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

92


Alte erori


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

93



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

94










Prin acest exerciţiu elevii sunt solicitaţi să cunoască tipurile de diode
redresoare, modul de conectare a lor în punte, efectul introdus de condensatorul
de filtrare.
După rezolvarea exerciţiilor, elevii vor consulta manualul pentru verificarea
corectitudinii.
Dacă elevii nu se descurcă singuri, vor primi ajutorul profesorului.
Redresorul în punte fără condensator de filtrare (circuit electronic, formă de undă)




EXERCIŢIUL nr.1
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

95




Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(R1:2) V(V1:+)-V(V1:-)
-20V
-10V
0V
10V
20V










M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

96
Redresorul în punte cu condensator de filtrare (circuit electronic, formă de undă)



Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(V1:+)-V(V1:-) V(R1:2)
-12V
-8V
-4V
0V
4V
8V
12V



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

97




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

98







M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

99









Elevii sunt solicitaţi să lucreze în perechi sau individual cu consultarea
colegului de bancă la completarea finală a răspunsului. La sfârşit timpului acordat,
profesorul va cere răspunsul elevilor prin chestionarea orală sau completând pe
tablă răspunsurile corecte. Elevii în final îşi vor corecta răspunsurile după tablă.
Evaluarea orală permite profesorului să determine abilităţile de comunicare
ale elevilor.


1. Dioda semiconductoare este în esenţă o jonctiune p-n care conduce curentul
electric atunci când este polarizată direct şi care este blocată atunci când
este polarizată invers.
2. Când dioda este polarizată direct, se aplică borna + a sursei exterioare pe
zona p şi borna – pe zona n.
3. La redresorul monofazat monoalternaţă cu o diodă se va redresa doar una
din cele două alternante ale tensiunii sinusoidale de la intrare.
4. Tensiunea inversă la care dioda conduce se numeşte tensiune inversă de
străpungere.
5. Efectul de străpungere al joncţiunii p-n polarizată invers este folosit în
special în cazul diodei Zener care este în aşa fel construită încât prin ea să
circule un curent invers de valoare semnificativă



EXERCIŢIUL nr.2
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

100








La sfârşitul fiecărui modul este un glosar cu termeni, în care elevii găsesc
explicaţi termenii de specialitate din exerciţiu. Acesta poate fi completat de elevi
cu alţi termeni şi ataşaţi portofoliului acestora. Este indicat ca termenii să fie
aşezaţi în ordine alfabetică.
Profesorul va încuraja acest lucru, care este util ca strategie pe termen lung.

Scrieţi în dreptul fiecărui termen semnificaţia acestuia:

Dioda



Tranzistorul


AO


Străpungere


CBA

EXERCIŢIUL nr.3
Joncţiune p-n care permite trecerea curentului electric atunci când este
polarizatâ direct şi este blocată când este polarizată invers

Dispozitiv electronic format din 3 regiuni pnp şi respectiv 2 joncţiuni p-n

Amplificator Operational

Fenomenul apare în cazul polarizării inverse a diodei…

Circuit Basculant Astabil
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

101








Prin acest exerciţiu se verifică cunoştinţele elevilor, folosind o metodă mai
uşoară, printr-o evaluare eficientă a exerciţiului:
Răspunsurile corecte vor fi afişate şi pe tablă:


a) A
b) A
c) A
d) A
e) A





EXERCIŢIUL nr.4
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

102









Este un exerciţiu care solicită răbdare şi cunoştinţe de complexitate medie,
care îşi propune să antreneze toţi elevii, inclusiv pe cei timizi. Permite elevului să-şi
autoevalueze cunoştinţele. Se pot organiza şi grupe de câte 2 elevi care să-şi
corecteze lucrările reciproc. Răspunsurile vor fi afişate de profesor pe tablă sau pe
folie.
Un exerciţiu care face apel la inventivitatea elevilor. El poate fi rezolvat
individual de elevi, pe grupe sub formă de concurs sau împreună cu profesorul la
tablă. Rezolvarea poate fi făcută şi pe calculator.
Folosindu-vă de cunoştinţele dobândite, încercaţi să rezolvaţi următorul:
ARITMOGRIF


Lista termenilor specifici:

CLC CLC
TABEL TABEL
CONECTARE CONECTARE
TACT TACT
BISTABIL BISTABIL
CODIFICATOR CODIFICATOR
STARE STARE
BASCULANT BASCULANT
CTL CTL
NIVEL NIVEL






EXERCIŢIUL nr.5
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

103


A
B I S T A B I L
O P E R A T I O N A L
A S T A B I L
B A S C U L A N T
P U L S A T O R I E
P O T E N T I A L
R E Z I S T E N T A
S T R A P U N G E R E
I N V E R S O R
Z E N E R
B







Soluţia este: TRANSISTOR
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

104











Realizarea lucrării de laborator presupune lucrul în echipe a 4-5 elevi.
Membrii grupului organizează şi execută împreună sarcinile de lucru cuprinse în fişa
de lucru. Fiecare membru trebuie să primească o sarcină de lucru şi să–şi asume
responsabilitatea rezultatelor echipei.
Profesorul observă şi analizează nivelul de cooperare, atmosfera creată în
timpul lucrului în echipă. Elevii pot dovedi practic că sunt capabili să realizeze
schema şi să o analizeze. Elevii trebuie să cunoască normele de protecţia muncii
corespunzătoare laboratorului de electronică digitală.
Fişa de lucru în laborator, fişa de observaţii şi concluzii pot fi utilizate ca
mijloace de evaluare prin care elevul poate să demonstreze că este capabil să
completeze documente simple.
Fişa de observaţii şi concluzii este completată individual de fiecare elev.

Tema: AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE

1. Obiectivele lucrării:
1. Elevul să poată lucra practic cu circuite integrate, obişnuindu-se cu
configuraţiile, simbolurile, modul de conectare, mărimile tensiunilor de
alimentare, intrare şi ieşire specificate.
2. Se studiază caracteristicile şi modul de lucru pentru AO

2. Cunoştinţe teoretice necesare:
Amplificatoarele operaţionale au o foarte largă utilizare( Fişa conspect 2, 3) .

Amplificatorul Operaţional
Amplificatorul Operaţional este, de fapt, un amplificator de curent continuu
cu performanţe foate înalte: castig, banda de trecere şi impendata de intrare cât
mai mari posibil (astfel încât, de exmplu, castigul să poată fi considerat ∞ → a ) şi
decalaj de tensiune raportată la intrare, deriva şi impedanta de ieşire cât mai mici
posibil.
Se va urmări cu multă atenţie, dată fiind sensibilitatea circuitelor integrate
la supratensiuni, să se verifice corectitudinea montajelor (în special a polarităţilor)
şi să nu se depăşească tensiunile indicate.
6. LUCRARE DE LABORATOR
AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

105
Procedura experimentală de lucru şi inregistarea datelor obţinute
Analiza functionarea unui circuit sumator cu AO de tipul AD 704 utilizând
programul DE SIMULARE


Formele de undă
Time
0s 0.4ms 0.8ms 1.2ms 1.6ms
V(V11:+) V(V12:+) V(U1A:OUT) V(R4:1)
-5.0V
-4.0V
-3.0V
-2.0V
-1.0V
0V
1.0V
2.0V
3.0V
4.0V
5.0V







M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

106
Schema amplificatorului operaţional inversor. Simulaţi funcţionarea ei în
programul DE SIMULARE.

Forme de undă
Time
0s 0.5ms 1.0ms 1.5ms 2.0ms 2.5ms
V(R2:1) V(U2A:OUT)
-10V
-8V
-6V
-4V
-2V
0V
2V
4V
6V
8V
10V








M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

107
Schema amplificatorului operaţional neinversor. Simulaţi functionarea ei în
programul DE SIMULARE.

Forma de undă
Time
0s 0.5ms 1.0ms 1.5ms 2.0ms 2.5ms
V(V2:+) V(U1A:OUT)
-10V
-8V
-6V
-4V
-2V
0V
2V
4V
6V
8V
10V






M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

108


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

109
6.6.4 Prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale obţinute din execuţia
schemelor pe platformele experimentale Dl 3155 E 10R şi Dl 3155 M18

Se compară formele de undă simulate în PROGRAMUL DE SIMULARE, cu
cele obtinuţe pe osciloscop. Se interpretează rezultatele obtinuţe pe baza teoriei
predate la AO




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

114

Breviar de calcul pentru proiect



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

115


Schema electricã a unui stabilizator cu reacţie, de tip serie cu rezistenţa R
conectată la intare
Valori componente: V1 23.5,D1:D4 – 1N4148,C1- 100nF,R1- 15 k,R2-
5.6k,R3-22k,R4-10k,R5-1k,Dz-3.3V,T1,T2-2N2222.
Se aplică la intrarea redresorului o tensiune din secundarul unui
transformator de valoare 23,5. Prin calcul, rezultă că tensiunea medie la ieşirea
redresorului cu filtru, notată cu
0
U este:
π
sm
o
U
U
2
=
V U 15
0
=
Calculez rezistenţa echivalentă a stabilizatorului împărţind tensiunea medie
continuă de la ieşirea filtrului la curentul consumat de sarcina filtrului (adică de
stabilizator). U
mediu
= U
0
=15V.
Tensiunea la ieşirea stabilizatorului V
out
se calculează cu formula
2
4
3
5
) 1 (
BQ R
V
R
R
V ⋅ + =
În care tensiunea din baza tranzistorului Q2 este:
( )
2 2 BEQ DZ BQ
V V V + = .
Se obţine:
2
4
3
) 1 (
BQ out
V
R
R
V ⋅ + =
Rezultă cu aproximaţie V
out
= 12.5V
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

116
Curentul consumat de stabilizator este suma dintre curenţii din rezistorul R1 şi
cel din colectorul tranzistorului Q1. Curentul de colector al transistorului este
aproximativ egal cu cel de emitor, care la rândul lui este o sumă a curenţilor:
I
R5
, I
(R3,R4)
, I
(R2,D6)


( )
5 3 2
1
1
1 1 R R R
R
Q R STAB
I I I
R
V
I I I + + + = + =
Se obţine:








+
+
+

+

=
5 4 3 1
1
2 R
V
R R
V
R
V V
R
V V
I
out out DZ out
BQ mediu
STAB

Tensiunea din baza tranzistorului Q1 va fi:
( )
1 1 BEQ out BQ
V V V + =
Se obţine pentru curentul consumat de stabilizator:
Notăm cu R
f
rezistenţa echivalentă a stabilizatorului, cu U
0
tensiunea
medie continuă de la ieşirea filtrului şi cu I
Stab
curentul consumat de stabilizator
care are o valoare aproximativă de 14,7 mA. Determinam R
f
rezistenţa
echivalentă a stabilizatorului astfel:
STAB
o
f
I
U
R =
Determinăm valoarea necesară pentru capacitatea condensatorului de
filtrare din condiţia ca, constanta de timp a filtrului să fie de cel puţin zece ori mai
mare decât perioada semnalului aplicat la intrarea în redresor:
SEMNAL f f
T C R 10 ≥
RETEA f
f
f R
C
1
10 ≥


CERINŢELE PROIECTULUI

¾ Să se documenteze în legătură cu tipuri de surse de alimentare
uzuale
¾ Să propună o schemă bloc de sursă de alimentare
¾ Să analizeze funcţionarea diodei redresoare
¾ Să propună scheme simple de redresoare
¾ Să aleagă cea mai bună variantă de filtrare a tensiunii redresate
¾ Să propună tipuri de stabilizatoare
¾ Să realizeze calculele pentru una din schemele redresare cu
filtrarea şi stabilizarea tensiunii redresate


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

117













M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

118
COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII
NICOLAE VASILESCU-KARPEN
BACĂU







LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE







ÎNDRUMĂTOR, CANDIDAT,
Prof. VIRGIL POPA PANTELIMON RĂZVAN-FLORIN










MAI 2006


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

119




SURSE DE ALIMENTARE


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

120

REFERAT
de evaluare a proiectului



Unitatea de învăţământ Colegiul Tehnic de Comunicaţii N. Vasilescu-Karpen
Bacău
Meseria / Specialitatea: Tehnician operator tehnică de calcul
Îndrumător proiect: Prof. ing. Popa Virgil

Având în vedere metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de
certificare a competenţelor profesionale şi analizând activitatea desfăşurată de
elevul PANTELIMON RĂZVAN-FLORIN clasa a XII-a E, în urma evaluării
proiectului cu tema: SURSE DE ALIMENTARE, şi în baza următoarelor criterii de
apreciere :

1. Estetica lucrării ……………………………………………………FB
2. Identificarea surselor de informaţie adecvate ………………… FB
3. Acoperirea, ordonarea şi valorificarea informaţiei …………….FB
4. Acoperirea elementelor majore de conţinut ……………………FB
5. Prezentarea informaţiilor, respectând cerinţele tehnologice de exploatare
şi caracteristicile tehnice ale echipamentului ………………….FB
6. Contribuţia proprie ………………………………………………. FB
7. Originalitatea lucrării …………………………………………… FB
8. Abilitatea de relaţionare şi comunicare ……………………… .FB
9. Conştiinciozitate şi responsabilitate ……………………………FB
10. Interesul în rezolvarea sarcinii ………………………………… FB



Propun comisiei de examinare ADMIS






Îndrumător proiect
Prof. ing. VIRGIL POPA





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

121


Cuprins




1. Memoriu justificativ
2. Norme de protecţie a muncii
3. Generalităţi
4. Clasificarea redresoarelor
5. Filtre de netezire
6. Circuite stabilizatoare
7. Anexe
8. Bibliografie





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

122

1. Memoriu justificativ

Ştiinţa este un ansamblu de cunoştinţe abstracte şi generale fixate
într-un sistem coerent, obţinut cu ajutorul unor metode adecvate şi având
menirea de explica, prevedea şi controla un domeniu determinant al realităţii
obiective.
Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului
cu un secol şi jumătate în urmă au deschis o eră nouă a civilizaţiei omeneşti
Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în
dezvoltarea tehnică a proceselor de respective şi a condus la uriaşe creşteri
ale productivităţii muncii. Datorită mecanizării, s-a redus considerabil efortul
fizic depus de om în cazul proceselor de producţie, întrucât maşinile motoare
asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură în alte forme de
energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor unelte care execută
operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor.
După etapa mecanizării, omul îndeplineşte în principal funcţia de
conducere a proceselor tehnologice de producţie. Operaţiile de conducere nu
necesită decât un efort fizic redus, dar necesită un efort intelectual important.
Pe de altă parte unele procese tehnice se desfăşoară rapid, încât viteza de
reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a transmite o comandă
necesară în timp util.
Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor
de producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie
transferate unor echipamente şi aparate destinate special acestui scop,
reprezentând echipamente şi aparate de automatizare. Omul rămâne însă cu
supravegherea generală a funcţionării instalaţiilor automatizate şi cu
adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi optimizare.
Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asigurarea
tuturor condiţiilor de desfăşurare a acestora fără intervenţia nemijlocită a
operatorului uman. Această etapă presupune crearea acelor mijloace tehnice
capabile să asigure evoluţia proceselor într-un sens prestabilit, asigurându-se
producţia de bunuri materiale la parametri doriţi.
Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie
astfel concepute încât să permită implementarea lor mijloacelor de
automatizare, capabile să intervină într-un sens dorit asupra proceselor
asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplină concordanţă cu cerinţele
optime.
Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare
profesională în cadrul liceului, consider că se încadrează în contextul celor
exprimate mai sus. Doresc să fac dovada gradului de pregătire în meseria de
,,tehnician electronist’’, cunoştinţe dobândite în cadrul disciplinelor de
învăţământ.
În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în
timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă
în perioada de elaborare a lucrării de diplomă.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

123
Consider că tema aleasă în vederea obţinerii diplomei de atestare în
specialitatea de tehnician operator tehnică de calcul dovedeşte capacitatea
mea de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele, de a rezolva problemele
teoretice dar şi practice folosind procese tehnologice din specializarea mea.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

124

2. Norme de protecţie a muncii



Protecţia muncii este o problemă de stat, urmărind îmbunătăţirea continuă
a condiţiilor de muncă şi înlăturarea cauzelor care pun în pericol viaţa şi
sănătatea oamenilor muncii în procesul de producţie. Protecţia muncii are un rol
însemnat în organizarea producţiei, creşterea productivităţii muncii şi întărirea
disciplinei în producţie.
Organizarea protecţiei muncii este reglementată prin acte normative, între
care: Legea nr. 5/ 1965, Decretul 971/ 1965, HCM 304/ 1975, Normele
departamentale de protecţia a muncii în telecomunicaţii, cu Ordinul MTTc 1809/
1979.
S-au stabilit o serie de îndatoriri generale, între care:
- toţii oamenii muncii trebuie să-şi însuşească normele de protecţie a
muncii şi să le aplice cu stricteţe;
- trebuie să semnaleze toate defectele instalaţiilor sau apariţia de situaţii
periculoase;
- să asigure buna funcţionare a instalaţiilor, uneltelor şi încăperilor la care
lucrează;
- să folosească în timpul lucrului echipamentul de protecţie prevăzut în
normativ, precum şi echipamentul de lucru;
- să cunoască măsurile de prim ajutor ce trebuie luate în caz de
accidentări sau îmbolnăviri profesionale;
- să respecte disciplina la locul de muncă, evitând orice acţiune ar duce la
accidentări sau pericole;
- conducerile întreprinderilor trebuie să asigure aplicarea măsurilor de
protecţie a muncii pentru toţi angajaţii lor, inclusiv pentru studenţi, elevi şi ucenicii
aflaţi în practica de producţie;
- conducerile întreprinderilor stabilesc instrucţiuni proprii de protecţie a
muncii, extrase din normele departamentale şi completate cu măsuri
suplimentare de protecţie, corespunzând specificului locului de muncă.
Astfel, pentru lucrul în centrele autonome, staţiile de frecvenţă atelierele
de reparaţii şi altele cu specific apropiat, se stabilesc între altele:
- interzicerea depozitării diferitelor aparate şi materiale pe culoarele de
trecere sau între echipamente;
- verificarea periodică a punerii la pământ a echipamentelor şi protecţia
contra supratensiunilor şi supracurenţilor (protectoare şi bobine termice);
- nu se admit în electroalimentarea echipamentelor improvizaţii sau fire
înnădite, dezizolate etc.
- spălarea pieselor şi contactelor se face numai cu alcool, păstrat în
bidoane mici din tablă;
- ciocanele de lipit se vor ţine în timpul lucrului în coşuri metalice de
protecţie;
- se vor folosi numai siguranţe fuzibile calibrate;
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

125
- documentaţiile tehnice şi alte acte se vor păstra în dulapuri metalice;
- stingerea începuturilor de incendii se va face numai cu stingătoare cu
dioxid de carbon (CO
2
), fiind interzise cele cu spumă chimică, apă sau nisip;
- se vor verifica periodic toate punctele de conexiune (îmbinări, borne)
pentru asigurarea contactelor stabile la instalaţiilor de electroalimentare;
- toate intervenţiile la electroalimentare vor fi făcute numai de personal
calificat şi autorizat şi numai după scoaterea de sub tensiune;
- se interzice folosirea focului deschis sau a corpurilor incandescente în
sălile de acumulatoare;
- sălile de acumulatoare vor fi prevăzute cu ventilaţie eficientă;
- toate uneltele de lucru trebuie să fie în bună stare, fără improvizaţii sau
uzură puternică;
- prezenţa tensiunii electrice se va verifica numai cu becul cu neon sau
instrumente de măsură.
Trebuie respectate strict şi normele de circulaţie pe drumurile publice, atât
la sosirea şi plecarea de la serviciu, cât şi cu ocazia deplasărilor în timpul orelor
de serviciu.
Oamenii muncii din telecomunicaţii trebuie să aplice de asemenea
Normele de Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, din care se menţionează:
- formarea de grupe de intervenţie şi grupe de salvare şi evacuare;
- păstrarea cu deosebită atenţie şi numai în locurile permise a materialelor
inflamabile;
- interzicerea fumatului în afara locului special marcate;
- cunoaşterea mânuirii şi specificului stingătoarelor de incendii şi a
celorlalte mijloace de stingere;
- verificarea periodică a instalaţiilor electrice, evitarea improvizaţiilor şi
siguranţelor necalibrate;
- evitarea lucrului cu flacără deschisă fără supravegherea atentă şi numai
în locurile admise.



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

126

SURSE DE ALIMENTARE

3.GENERALITĂŢI

Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare surse de energie
de curent continuu. Aceste surse pot fi surse chimice (baterii galvanice,
acumulatoare) sau redresoare.
Prin redresor se înţelege un circuit electronic capabil sã transforme
energia electricã de curent alternativ în energie electricã de curent continuu.
Schema bloc a unui redresor conţine următoarele elemente (pornind de la
sursa de energie alternativã-de obicei reţeaua electricã):
ƒ transformatorul de reţea, cu ajutorul căruia se obţine în secundar valoarea
tensiunii alternative ce trebuie redresatã ;
ƒ elementul redresor, cu proprietãţi de conducţie unilateralã, la ieşirea căruia
se obţine o tensiune (de un singur sens) pulsatorie;
ƒ filtrul de netezire, cu rolul de a micşora pulsaţiile tensiunii redresate, redând
o tensiune de formã cât mai apropiatã de cea continuã ;
ƒ rezistenta de sarcinã, pe care se obţine tensiunea continuã.
În anumite cazuri, aceastã schemã bloc poate fi completată cu un etaj
suplimentar de stabilizare şi de reglare a tensiunii continue obţinute. Sunt, de
asemenea, cazuri în care unele elemente ale schemei pot lipsi: de exemplu,
poate lipsi transformatorul de reţea sau, în cazul unor instalaţii industriale care
funcţionează cu tensiune pulsatorie, poate lipsi filtrul de netezire.




a b c d e

Schema bloc a unui redresor
a-sursă de curent alternativ; b-transformatorul ;c-elementul redresor ; d-
filtrul ;e-sarcina pe care se obţine tensiunea continuă.


4.CLASIFICAREA REDRESOARELOR


Redresoarele se pot clasifica după următoarele criterii:

• după tipul tensiunii alternative redresate (numărul de faze):
¾ redresoare mofazate;
¾ redresoare polifazate;

• după numărul de alternanţe ale curentului alternativ pe care îl
redresează:

Tr

R

F

Rs
~
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

127
¾ redresoare monoalternanţă;
¾ redresoare bialternanţă;

• după posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:
¾ redresoare necomandate;
¾ redresoare comandate;

• după natura sarcinii:
¾ redresoare cu sarcină rezistivă (R) ;
¾ redresoare cu sarcină inductivă (RL) ;
¾ redresoare cu sarcină capacitivă (RC).


Tipuri de redresoare

1.Redresoare monofazate

Aceste redresoare se folosesc pentru puteri medii (sute de waţi). Ele pot fi
atât monoalternanţă, cât şi bialternanţă.


Redresorul monofazat monoalternanţã

Schema electricã
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

128

Forma de undã

Funcţionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative în primar, ia
naştere în secundar tot o tensiune alternativă, ce se aplică pe anodul diodei,
dioda conduce, în circuit apare un curent proporţional cu tensiunea aplicată, deci
având aceaşi formă cu ea. Pe durata alternanţelor negative, dioda este blocată şi
curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcină circulă deci într-un singur
sens, sub forma unor alternanţe (curent pulsatoriu).
Tensiunea la bornele sarcinii are expresia matematică:
T U U
SM S
ω sin = în intervalele care conduce;
0 =
S
U în intervalele în care dioda este blocată.

Valoarea componentei continue la bornele sarcinii este:

π
Sm
S
U
U =
0


Valoarea maximă a componentei alternative sinusoidale:

2
1
Sm
m
U
U =

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

129
Pentru a aprecia cât de apropiată este forma tensiunii redresate de aceea
a unei tensiuni continue, se introduce un coeficient numit factor de ondulaţie,
care este definit astfel:
57 , 1
2
2
0
1
= = = =
π
π
γ
Sm
Sm
U
U
U
U


Un alt criteriu de apreciere a redresorului îl constituie randamentul său,
definit ca raportul dintre puterea utilă de c.c. furnizată în sarcina şi puterea
consumată:

a
u
P
P
= η
În acest caz valoarea puterii utile va fi:
2
2 2
0
0 0
1
π
Sm
u
U
R R
U
U I P = = =

iar puterea absorbită de la reţea, în timpul alternantei pozitive în care dioda
funcţionează, va fi:

R
U
r
U
R
U
P
sm im ief
a
2 2
1
2 2
1
2
1
2 2 2
= = =

Tensiunea inversă maximă este: U
inv max
=U
im



Redresorul monofazat dublă alternanţă cu
transformator cu prizã mediană


Se observă că schema conţine două redresoare monoalternanţă, formate din:


SCHEMA ELECTRICĂ

-înfãşurarea L
1
,D
1
,R
S
;
-înfãşurarea L
2
,D
2
,R
S.

Datoritã modului în care

sunt conectate înfăşurările secundare, tensiunile la
bornele celor două secţiuni variază în antifază. La apariţia alternanţei pozitive la
înfăşurarea L
1
dioda D
1
este polarizată direct, conduce şi determină apariţia
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

130
curentului i
1
are străbate rezistenţa de sarcină R
s
. În acest interval, înfăşurarea
L
2
D
2
este polarizată invers şi curentul prin ea este zero.
Când se aplică alternanta negativă pe L
1,
dioda D
1
se blochează şi, respectiv,
apărând alternanta pozitivă pe L
2,
dioda D
2
conduce. În circuitul ei apare curentul
i
2
ce străbate R
s
în sensul din figură, sens ce coincide cu cel al curentului i
1
. În
felul acesta, la bornele sarcinii apare o tensiune având expresia matematică:






+






− +






− + = ...
2
4 sin
15
2
2
2 sin
3
2
1
2 π
ω
π
ω
π
t t
U
u
sm
s




Componenta continuă:

π
sm
o
U
U
2
=
Componenta fundamentală:

π 3
4
1
sm
U
U =
Factorul de odulaţie este: 67 , 0
3
2
2
3
4
0
1
= = = =
sm
sm
U
U
U
U
π
π
γ

Valoarea randamentului este: 8 , 0
8
2
4
2 2
2
2
≅ = = =
π
π
η
R
U
U
R
P
P
sm
sm
a
u

Tensiunea inversă maximă:
U
inv max
=2U
im



Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(R1:2) V(V1:+)-V(V1:-)
-20V
-10V
0V
10V
20V


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

131
Redresorul monofazat dublă alternanţă , în montaj de tip punte

SCHEMA ELECTRICĂ

FORMA DE UNDĂ
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

132
Redresor dublă alternanţă în punte cu filtrarea tensiunii redresate

Forma de undă
Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(V1:+)-V(V1:-) V(R1:2)
-12V
-8V
-4V
0V
4V
8V
12V


M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

133

FORMA DE UNDĂ
Schema ce oferă avantajele redresorului anterior, evitând dezavantajele
lui, este cea a unui redresor monofazat dublă alternanţă în punte.
Cele patru diode redresoare folosite formează braţele unei punţi, la care
alimentarea în curent alternativ se face printr-o diagonalã, de la secundarul unui
transformator, iar tensiunea redresată se culege la bornele unei rezistenţe
plasate în cea de-a doua diagonală.
Funcţionarea redresorului este următoarea: în timpul aplicării alternanţei
pozitive la o extremitate a secundarului transformatorului, conduc diodele D
1
şi
D
3
, care sunt polarizate direct, determinând un curent i
a
în rezistenţa R
s
, iar
diodele D
2
si D
4
fiind invers polarizate sunt blocate.
La apariţia celei de-a doua alternanţe D
1
si D
3
sunt blocate, pe când D
2
şi
D
4
conduc fiind străbătute de curentul i
a
’ ce străbate R
s
în aceeaşi direcţie cu i
a
.
Dezavantajele acestui montaj constau în numărul mare de diode folosite şi
de necesitatea unei bune izolări faţă de restul elementelor a capătului nelegat la
masă al rezistenţei de sarcina R
s
.





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

134

REDRESORUL MONOFAZAT CU DUBLAREA TENSIUNII
REDRESATE
În anumite aplicaţii practice, este necesarã obţinerea unei tensiuni
redresate mai mari decât tensiunea redresatã aplicatã. În acest caz se folosesc
scheme cu multiplicarea tensiunii.



REDRESORUL MONOFAZAT CU DUBLAREA
TENSIUNII MONTAJ DE TIP PUNTE

SCHEMA ELECTRICĂ

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

135

FORMA DE UNDĂ

Schema este alcătuitã din douã redresoare monofazate, monoalternante,
independente: D
1
,C
1
şi respectiv D
2
,C
2
. Presupunând sarcina deconectată, în
alternanţele pozitive dioda D
1
conduce, iar C
1
se încarcă la valoarea de vârf U
m
a
tensiunii alternative. În alternanţele negative, dioda D
2
se deschide şi C
2
se
încarcă la valoarea de vârf U
m
. Diferenţa de potenţial a punctelor unde se
conectează sarcina este U
AB
=+2U
m
. S-a obţinut astfel o tensiune redresată de
douã ori mai mare decât amplitudinea tensiunii alternative.
În prezenţa sarcinii condensatoarele se descarcă parţial, dar se reîncarcă de
la reţea în alternanţa convenabilă.


REDRESOARE TRIFAZATE

Pentru obţinerea puterilor mari ce depăşesc sute de waţi, se folosesc
redresoare trifazate.
În schema redată mai sus conduce pe rând cate o diodă, în timp ce celelalte
două sunt blocate. Tensiunile celor trei înfăşurări ale transformatorului sunt
decalate între ele la 120
o
. Pe rând, pe anodul unei dintre diode se aplică o
tensiune mai mare decât pe anozii celorlalte două şi această diodă se deschide
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

136
mai mult. Dioda care conduce, având o rezistenţă neglijabilă, transmite tot
potenţialul în punctul comun de legare al tuturor catozilor, blocând celelalte două
diode. Tensiunea de la bornele sarcinilor urmăreşte vârfurile sinusoidelor.
Redresorul are un factor de ondulaţie de valoare mai mică decât a
redresorului dublă alternanţă, iar frecvenţa componentei alternative aflate în
tensiunea redresată este de trei ori mai mare decât frecventa reţelei, ceea ce
uşurează
În figura ... este redată schema unui redresor trifazat în montaj de tip punte.
În acest caz, în fiecare moment sunt în conducţie câte două diode care conduc
câte o treime de perioadă, iar comutarea lor se face succesiv. Tensiunea de
ieşire se apropie foarte mult, ca formă, de o tensiune continuă. Redresorul oferă
avantajul unei încărcări echilibrate a celor trei faze, ceea ce este de mare
importanţă în cazul puterilor mari.

REDRESOARE COMANDATE

Redresoarele comandate au proprietatea de a-şi putea varia relativ uşor, în
anumite limite, valoarea tensiunii continue sau a curentului continuu de la ieşire.
Aceasta se realizează cu ajutorul unui dispozitiv de tipul tiristorului, folosit ca
element redresor, a cărei deschidere se poate varia cu ajutorul unor tensiuni de
comandă aplicate la momente de timp convenabil alese.
Aplicarea pe poarta tiristorului a unui impuls de deschidere, în momentul
apariţiei alternanţei pozitive, nu modifică valoarea tensiunii redersate. Aplicând
impulsul în momentul apariţiei alternanţei negative, tiristorul nu conduce şi
curentul, respectiv tensiunea redresată, sunt nule. Aplicarea impulsului de
deschidere la momentele decalate între
2
0
T
T ≤ ≤ , duce la micşorarea
corespunzătoare a curentului prin sarcinã. Deci, decalarea impulsului de
deschidere în intervalul [0 ,
2
T
] duce la varierea curentului redresat de la
valoarea maximã posibilã la zero, adică se obţine comandarea lui. Impulsurile de
comandă pentru deschiderea tiristoarelor se obţin cu ajutorul unor circuite de
impulsuri ale căror elemente se aleg în funcţie de parametri doriţi ai impulsurilor
de comandã.
În figurã se reprezintă schema unui redresor comandat folosind un tiristor:



5.FILTRE DE NETEZIRE

Pentru îmbunãtãţirea formei tensiunii pulsatorii redresate, în vederea
aducerii cât mai aproape de o tensiune continuă, se folosesc circuite electrice, de
tipul unor cuadripoli, numite filtre de netezire. Rolul acestora este de a micşora
(teoretic până la zero), componenta variabilă, numită pulsaţie, care se menţine în
tensiunea de ieşire, după redresare.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

137
Această componentă variabilă este periodică, având frecvenţa(f
p
) numită
fundamentală, care este un multiplu al frecvenţei reţelei; în cazul redresorului
monoalternanţă f
p
=50 Hz, în cazul redresoarelor dublă alternanţă f
p
=100 Hz, iar
în cazul redresoarelor trifazate f
p
=150 Hz (pentru redresoarele trifazate cu punct
comun) şi f
p
=150 Hz (pentru cele în montaj tip punte).
Aprecierea calităţii unui redresor se referă şi la valoarea pulsaţiilor,
folosindu-se raportul dintre amplitudinea componentei avâd frecvenţa
fundamentală, numită componenta fundamentală U
1
şi valoarea medie (continuă)
a tensiunii redresate U
0
:
100
0
1
U
U
k
P
= [%].
Acest raport poartã numele de factor de pulsaţie, se exprimă în procente
şi reprezintă un parametru al redresorului.
Eficacitatea unui filtru de netezire (numit şi celulă de filtraj) se apreciază prin
raportul dintre factorul de pulsaţie al tensiunii aplicate la intrarea sa k
pr
şi factorul
de pulsaţie pe care îl asigurã la ieşire k
ps
:
ps
pr
net
k
k
k = .
Acest coeficient poartã numele de coeficient de netezire şi valoarea ei
determină calitatea celulei de filtraj folosite.
Cele mai folosite filtre sunt :
- filtre simple (cu bobina sau cu condensator);
- filtre compuse (de tip LC).


FILTRE CU BOBINĂ

Folosirea acestui tip de filtru se bazează pe proprietatea bobinei de a se
opune variaţiei de curent şi deci tendinţei ei de a menţine curentul constant,
proprietate cu atât mai pronunţatã, cu cât frecvenţa (pulsaţia) semnalului variabil
aplicat este mai mare. Variaţiile curentului prin sarcină prin diverse valori ale
raportului
R
L ω
sunt redate în figura următoare:

SCHEMA ELECTRICĂ

Se observă că, pe măsură ce pulsaţia creste, atât în cazul redresorului
monoalternanţă, cât mai ales în cazul celui dublu alternanţă, valoarea curentului
tinde sã devină constantă.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

138

FILTRE CU CONDENSATOR

În acest caz, se montează un condensator în paralel cu rezistenţa de
sarcinã. Condensatorul are tendinţa de a se opune variaţiilor de tensiune, deci
tensiunea de la bornele sale, care este şi tensiunea de sarcinã, are tendinţa de a
se menţine constantã. Condensatorul se încarcă până la valoarea de vârf a
tensiunii redresate şi se descarcă prin rezistenţa de sarcină între intervalele de
conducţie ale diodei. Încărcarea condensatorului se face rapid, prin circuitul
alcătuit din rezistenţa de conducţie a diodei şi cea a înfăşurării transformatorului,
deci cu o constantă de timp mică. Descărcarea se face lent, prin rezistenţa de
sarcină de valoare mare. În consecinţă, tensiunea pe sarcină se apropie de o
valoare constantă.
Un dezavantaj îl poate constitui valoarea mare a curentului prin dioda, ce se
reprezintă în acest caz sub forma unor impulsuri de durată mai mică decât
2
T
şi
de amplitudine relativ mare, ce pot duce, în anumite cazuri, la distrugerea diodei.




SCHEMA ELECTRICĂ
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

139

FORMA DE UNDĂ


FILTRE COMPUSE

Folosind proprietăţile ambelor elemente de a se opune variaţiilor de curent
(bobina) şi respectiv de tensiune (condensatorul) se poate realiza un filtru LC la
care forma de undă a tensiunii redresate pe sarcină este mult îmbunătăţită.
Îmbunătăţiri substanţiale ale factorului de pulsaţie se pot obţine, în cazul
celulelor de filtraj de tip π formate din două condensatoare legate la masă, între
care se intercalează o bobinã sau chiar o rezistenţă.
Pentru realizarea unei bune filtrări, deci pentru obţinerea unui factor de
ondulaţie foarte mic, trebuie utilizate condensatoare electrolitice de capacitaţi
foarte mari (zeci-sute de µ F) şi bobine de inductivităţi foarte mari, deci
voluminoase şi scumpe.

Filtru de tip LC Filtru de tip π
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

140
6. CIRCUITE STABILIZATOARE

Tehnica de măsurare, tehnica de calcul impun adeseori existenţa unor
tensiuni continue de alimentare sau a unor curenţi continui constanţi,
independent de variaţiile tensiunii de reţea sau de variaţiile din circuitul de
sarcină.
În vederea obţinerii acestora, se folosesc circuite electronice, numite circuite
stabilizatoare, conţinând elemente neliniare (diode Zener) sau active
(tranzistoare). Ele se intercalează între redresor şi rezistenţa de sarcină, având
ca scop mişcarea variaţiilor tensiunii continue de alimentare (respectiv ale
curentului redresat) până la limitele impuse de performanţele aparatului
consumator. Cele mai frecvent folosite sunt stabilizatoarele de tensiune,
reprezentate în schema bloc de mai jos, în care consumatorul de energie
electrică de la ieşirea stabilizatorului este reprezentat sub forma unei rezistenţe
de sarcină echivalente R
s
.
Funcţionarea lor se bazează fie pe o comportare neliniarã a unui element
prin care la o variaţie mare a unui parametru (curent) corespunde o menţinere
practic constantã a altui parametru (tensiune) – cazul diodei Zener – fie pe o
schemă în care, prin intermediul unei bucle de reacţie, un element neliniar
(tranzistor) preia variaţiile de tensiune sau de curent ale sarcinii, menţinând
parametrul de ieşire constant.
• Clasificarea stabilizatoarelor folosite în aplicaţiile electronice se face
după următoarele criterii :
o dupã parametrul electric menţinut constant:
-stabilizatoare de tensiune;
-stabilizatoare de curent.
o dupã metoda de stabilizare :
-stabilizatoare parametrice;
-stabilizatoare electronice.
o dupã modul de conectare a elementului de reglaj :
-stabilizatoare de tip derivaţie;
-stabilizatoare de tip serie.


STABILIZATOARE DE TENSIUNE

• Parametri stabilizatoarelor de tensiune

Se pot defini doi parametri caracteristici ai unui stabilizator, plecându-se de
la observaţia cã tensiunea de ieşire de la bornele rezistenţei de sarcină, U
s
, ce
trebuie menţinută constantă, se modifică atât datorită variaţiilor tensiunii de
intrare (ΔU
in
), cât şi datorită variaţiei rezistenţei de sarcină (ΔR
s
).
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

141
În acest caz factorul de stabilitate în raport cu tensiunea (F
u
) se defineşte ca:
s
s
in
in
u
U
U
U
U
F
Δ
Δ
= R
s
=constant,
iar factorul de stabilizare cu rezistentă de sarcină (F
n
) este:
S
S
S
S
R
U
U
R
R
F
Δ
Δ
= U
in
=constant.
Se observă că factorul de stabilizare reprezintă raportul dintre variaţia
relativă a mărimii care produce nestabilitatea şi variaţia relativă a mărimii de
ieşire, atunci când cel de-al doilea parametru de nestabilitate se menţine
constant.

La un stabilizator ideal, aceşti factori au valori infinite. În practică, cu cât
valorile lor sunt mai mari, cu atât calitatea stabilizării este mai bună.


Tehnici de reglare

Pentru a stabiliza o tensiune existã douã tehnici principale: reglarea
derivaţie şi reglarea serie.
• Reglarea derivaţie constă în plasarea elementului de reglaj, numit şi
element de control, în paralel cu sarcina. Elementul ER este un dispozitiv
cu rezistenţa dinamicã foarte micã în comparaţie cu R
s
, ceea ce face ca,
la variaţii mari ale curentului continuu de intrare ΔI
in
, sã corespundă la
bornele elemntului ER variaţii extrem de mici ale tensiunii ΔU
s
care este
şi tensiunea de la bornele rezistenţei de sarcină. Rezistenţa R are rolul
de a prelua variaţiile tensiunii de intrare şi de a limita în acest fel
valoarea curentului prin elemntul de reglaj.
La creşterea tensiunii de intrare U
in
, va creşte şi căderea de tensiune pe R,
deci în circuit creşterea de tensiune pe R
s
va fi mai mică. Invers, la scăderea
tensiunii de intrare, pe R se va obţine o valoare mai mică a căderii de tensiune,
deci tensiunea de ieşire va înregistra o variaţie mai mică (U
in
=U
R
+U
Rs
).
În cazul variaţiei rezistenţei de sarcină ΔR
s
, variaţiile de curent ce apar sunt
preluate de elementul de reglaj ER, astfel încât curentul prin R se va menţine
constant şi deci tensiunea de la bornele sarcinii nu variază.
• Reglarea serie constã în plasarea elementului de reglaj ER în serie cu
rezistenţa de sarcinã. În acest caz, elementul de reglaj se comportă ca o
rezistenţă variabilă controlată fie de tensiunea de intrare, fie de tesiunea
de ieşire. Cresterea tensiunii de intrare are tendinţa de a duce la mărirea
tensiunii de ieşire, dar, deoarece are ca efect şi creşterea rezistenţei
elementului de reglaj, căderea de tensiune de la bornele acestuia duce
la micşorarea tensiuni de ieşire care se menţine constantă.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

142
De asemenea, variaţia sarcinii creează o variaţie de acelaşi tip a rezistenţei
elementului ER, care are ca efect readucerea tensiunii de ieşire la o valoare
constantă. Acest tip de stabilizator este eficient şi la variaţiile de curent.

REGLARE DE TIP DERIVAŢIE

REGLARE DE TIP SERIE





STABILIZATOARE PARAMETRICE

GENERALITATI

Circuitele stabilizatoare ce conţin un element neliniar, caracterizat printr-un
parametru variabil cu valoare a curentului ce îl parcurge, poartã numele de
stabilizatoare parametrice.


Stabilizatoare parametrice de tensiune

Stabilizatoarele parametrice de tensiune se pot realiza cu diode Zener.
• Stabilizatoare parametrice cu diode Zener



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

143

SCHEMA ELECTRICĂ



CARACTERISTICA ELEMENTULUI NELINIARE



Din caracteristica diodei se observă că, la variaţii mari ale curentului de
intrare ΔI
s
corespunzătoare unor variaţii mari ale tensiunii de intrare ΔU
in
), se
obţine o variaţie mică a tensiunii la bornele ΔU
z
=ΔU
s

Deoarece ΔU
in
»ΔU
s
se obţine un factor F
u
»1.
Aceste stabilizatoare se folosesc pentru a stabiliza tensiunii de ordinul 4-50
V, pentru curenţi de sarcină de ordinul 10-500 mA.
Pentru a obţine tensiuni stabilizate mai mari se pot conecta mai multe diode
Zener în serie, iar pentru a mări valoarea factorului de stabilizare se pot folosi
mai multe celule dispuse în cascadă. În oricare dintre cele două cazuri se
impune ca punctul static de funcţionare să fie situat în imediata vecinătate a
tensiunii Zener, iar puterea maximă admisibilă de disipaţie să nu depăşească
puterea maximă admisibilă a diodei.
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

144

Scheme elecrice de stabilizatoare cu mai multe diode conectate în serie



Model de stabilizator parametric de tensiune cu dioda Zener:

SCHEMA ELECTRICĂ

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

145


FORMA DE UNDĂ



STABILIZATOARE ELECTRONICE

Generalitatăţi

Prin stabilizatoare electronice se înţeleg stabilizatoarele de tensiuni continue
(sau curenţi continui), cu elemente active (tranzistoare), la care elementul de
reglaj este comandat de un semnal de eroare. Acest semnal se obţine din
compararea tensiunii de ieşire cu o tensiune fixă, numită de referinţă. Prin
aplicarea semnalului de eroare, amplificat, pe un element de reglaj se obţine o
variaţie a rezistenţei acestuia, ceea ce duce la readucerea tensiunii de ieşire la
valoarea constantã de regim.
Stabilizatoarele electronice de tensiune au căpătat o largă răspândire,
deoarece, cu ajutorul lor, tensiunile pot fi menţinute constante cu o precizie foarte
mare, iar rezistenţele de ieşire pot fi reduse până la valori de ordinul fracţiunilor
de Ω.






M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

146
Clasificare
Clasificarea stabilizatoarelor electronice se poate face după următoarele criterii:
• după modul de montaj al elementului de reglare stabilizatoarele pot fi
de tip serie şi de tip paralel
• după complexitatea schemei folosite stabilizatoarele pot fi prevăzute
cu amplificator de eroare sau pot fi fãrã amplificator de eroare
• după modul de obţinere a semnalului de eroare care comandã
elementul de reglaj, stabilizatoarele pot fi împãrţite în stabilizatoare cu
compensare şi stabilizatoare cu reacţie.
La cele cu compensare, semnalul de eroare se culege de la intrarea
sistemului, iar la cele cu reacţie, de la ieşirea lui. Fiecare dintre cele două tipuri
poate fi de tip serie sau de tip derivaţie, în funcţie de modul de montaj a
elementului de reglaj.

Stabilizatoare electronice cu compensare

Schema bloc a unui stabilizator electronic cu compensare de tip serie


Schema bloc a unui stabilizator electronic cu compensare de tip derivaţie
U
ef
-tensiunea elementului de referinţă
DE-detector de eroare
AE-amplificator comparator de eroare
ER-element de reglaj



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

147
Funcţionarea principalã a acestui tip de stabilizator
Detectorul de eroare (DE) compară permanent tensiunea de la intrare (U
in
)
cu tensiunea elementului de referinţă (U
ref
). În cazul variaţiei tensiunii de intrare,
semnalul de eroare rezultat din diferenţa celor două tensiuni este amplificat de
amplificatorul de eroare(AE). La ieşirea acestuia se obţine o tensiune de reglaj
care se aplică elementului de reglaj ER, a cărui rezistenţă de curent continuu
variază invers proporţional cu tensiunea aplicată. Efectul acestei variaţii este o
variaţie de acelaşi sens cu a tensiunii de intrare a curentului ce străbate
rezistenţa R, determinând la bornele ei o cădere de tensiune de acelaşi sens
care, prin compensare, „absoarbe” variaţia tensiunii de intrare şi, deci,
determinã menţinerea constantă a tensiunii, de ieşire de la bornele sarcinii U
s
.


• Stabilizatoare cu compensare de tip derivaţie.



Schema electrică a unui stabilizator cu compensare de tip derivaţie, fără
amplificator de eroare


Funcţionarea schemei este următoarea: variaţia tensiunii de intrare ΔU
in

determină o variaţie corespunzătoare a tensiunii pe R
B
(ΔU
RB
), deoarece
tensiunea la bornele diodei Zener se menţine constantă. Se observã că:



DZ RB in
U U U Δ + Δ = Δ

dar :
0 ≅ Δ
DZ
U
deci :


RB in
U U Δ = Δ


Aceastã variaţie de tensiune se transmite aproape integral la bornele
rezistenţei R, deoarece
BE R RB
U U U Δ + = Δ , dar variaţia tensiunii bază-emitor a
tranzistorului T în conexiune cu CC este neglijabil. În acest caz, rezultã că,
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

148
practic, întreaga variaţie a tensiunii de intrare se regăseşte la bornele
rezistenţei R şi tensiunea de ieşire rămâne aceeaşi, nefiind afectată de această
variaţie.






Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(V1:+) V(R1:2)
-20V
-10V
0V
10V
20V

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

149


Stabilizatoare electronice cu reacţie


Schema bloc a unui stabilizator electronic cu reacţie de tip serie

Schema bloc a unui stabilizator electronic cu reacţie de tip derivaţie

U
ref
-tensiunea elementului de referinţã
DE- detector de eroare
AE- amplificator comparator de eroare
ER- element de reglaj
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

150
• Principiul de funcţionare al stabilizatoarelor cu reacţie este
asemănător celui folosit în schemele de reglare automatã. Astfel, în schema bloc
se observă că, la variaţia tensiunii de ieşire (U
s
), semnalul de eroare obţinut la
ieşirea detectorului de eroare (DE), rezultat din compararea tensiunii (U
s
) cu o
tensiune de referinţă (U
ref
), de valoare constantă, se aplică amplificatorului de
eroare (AE). După amplificare, semnalul de eroare se aplică elementului de
reglaj (ER), determinând o astfel de variaţie a rezistenţei de curent continuu a
acestuia, încât tensiunea de ieşire să revină la valoarea constantă de regim.
Stabilizarea are loc oricare ar fi cauza ce provoacă variaţia tensiunii de sarcină,
deci atât la variaţia tensiunii de intrare, cât şi la variaţia rezistenţei de sarcină.
Deşi, principal, se pot folosi atât scheme de tip serie, cât şi de tip derivaţie,
cele mai răspândite sunt schemele de stabilizatoare cu reacţie de tip serie.

Stabilizatoare cu reacţie, de tip serie




Schema electrică a unui stabilizator cu reacţie, de tip serie cu rezistenţa R
conectată la intare
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

151
1

Schema electrică a unui stabilizator cu reacţie, de tip serie cu rezistenţa R
conectată la ieşire



Funcţionarea acestuia rezultă din compararea schemei electrice cu schema
bloc. Se observă că tranzistorul T
1
primeşte pe bază o tensiune U
2
care variază
proporţional cu tensiunea de ieşire. Dioda Zener, montată în circuitul lui, face ca
tensiunea circuitului (faţă de borna de referinţă) sã fie constantă, deci variaţia
tensiunii aplicate pe bază faţă de tensiunea de referinţă (U
2
-U
ref
), reprezentând
semnalul de eroare, este amplificată de T
1
. Rezultă mărimea curentului de
colector al tranzistorului T
1
, respectiv creşterea căderii de tensiune pe rezistenţa
R, care determină micşorarea conducţiei tranzistorului T
2
, deci mărirea
rezistenţei de curent continuu dintre colectorul şi emitorul acestuia. Această
mărire a rezistenţei duce la creşterea căderii de tensiune de la borne,
compensând variaţia tensiunii de intrare care a provocat reacţia, deci
determinând menţinerea constantã a tensiunii de ieşire.
În consecinţă, la orice tendinţă de variaţie a tensiunii de sarcină schema
răspunde printr-o comandă de sens contrar, atenuând tendinţa iniţială de
creştere: schema tinde sã menţină constantă, în anumite limite, tensiunea de pe
sarcină.
Prin raţionamente similare se poate arăta că schema se opune şi tendinţelor
de variaţie a rezistenţei de sarcină.
Variaţia tensiunii de ieşire poate fi reglată în anumite limite prin schimbarea
raportului dintre rezistenţele R
1
şi R
2
care furnizează tensiune de comparaţie cu
tensiunea de referinţă. Astfel de stabilizatoare de tensiune pot furniza tensiuni
reglabile între 15 şi 50 A, la curenţi de ordinul 150-200 mA, obţinându-se variaţii
ale tensiunii de ieşire de 0,1 - 0,2 % pentru variaţii ale tensiunii de intrare de
ordinul 10%.
Tranzistorul funcţionând ca element de reglaj (de control) este una din
componentele cele mai importante ale stabilizatoarelor. Condiţiile sale de lucru
M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

152
sunt extrem de dificile, având de suportat atât tensiuni mari ( )
S in CE
U U U − = ,
cât şi curenţi mari ( )
S C
I I ≅ , deci puteri mari. Alegerea acestui tranzistor este
condiţionatã deci de puterea maximă pe care trebuie sã o disipe, de tensiunea
maximă colector-emitor ce i se poate aplica şi de curentul maxim pe care-l
poate suporta. În vederea respectării acestor condiţii, elementul de reglaj
trebuie să fie prevăzut cu radiator de disipaţie a căldurii rezultate în funcţionare
şi trebuie protejat pentru situaţia în care curentul de colector depãşeşte
valoarea maximã admisibilã (ca în cazul unui scurtcircuit, de exemplu). Pentru a
evita deteriorarea sa, în acest caz se folosesc la stabilizatoare sisteme de
protecţie la scurtcircuit, care sã realizeze protecţia elementelor active, fãrã a
interveni în funcţionarea normalã a montajelor.






M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

153

ANEXE
MODEL DE CIRCUIT STABILIZATOR
CU DIODĂ ZENER DO2BZ 4V7

Schema
Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(Q1:e) V(R1:2) V(V1:+)- V(V1:-)
-12V
-8V
-4V
0V
4V
8V
12V

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

154


DACĂ ÎNLOCUIM DIODA ZENER DE 4V7 CU O DIODĂ ZENER DO2CZ10
CREŞTE TENSIUNEA STABILIZATĂ DE LA 4.7V LA APROXIMATIV 10V

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

155

Forma de undă
Time
0s 5ms 10ms 15ms 20ms 25ms 30ms 35ms 40ms 45ms 50ms
V(Q1:e) V(R1:2) V(V1:+)- V(V1:-)
-12V
-8V
-4V
0V
4V
8V
12V




M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

156
Exemplu de calcul : REDRESOR ÎN PUNTE CU STABILIZATOR





M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

157
Se aplică la intrarea redresorului o tensiune din secundarul unui transformator
de valoare 23,5. Prin calcul rezultă că tensiunea medie la ieşirea redresorului
cu filtru, notată cu
0
U este:
π
sm
o
U
U
2
=
V U 15
0
=
Calculez rezistenţa echivalentă a stabilizatorului împărţind tensiunea medie
continuă de la ieşirea filtrului la curentul consumat de sarcina filtrului (adică de
stabilizator). U
mediu
= U
0
=15V.
Tensiunea la ieşirea stabilizatorului V
out
se calculează cu formula:
2
4
3
5
) 1 (
BQ R
V
R
R
V ⋅ + =
În care tensiunea din baza tranzistorului Q2 este:
( ) V V V V V V
BEQ DZ BQ
9 . 3 6 . 0 3 . 3
2 2
= + = + = .
Se obţine:
V V
k
k
V
R
R
V
BQ out
48 . 12 9 . 3
10
22
1 ) 1 (
2
4
3
=






+ = ⋅ + =
Rezultă cu aproximaţie V
out
= 12.5V.
Curentul consumat de stabilizator este suma dintre curenţii din rezistorul R1 si
cel din colectorul tranzistorului Q1. Curentul de colector al transistorului este
aproximativ egal cu cel de emitor, care la rândul lui este o sumă a curenţilor:
I
R5
, I
(R3,R4)
, I
(R2,D6)


( )
5 3 2
1
1
1 1 R R R
R
Q R STAB
I I I
R
V
I I I + + + = + =

Se obţine:








+
+
+

+

=
5 4 3 1
1
2 R
V
R R
V
R
V V
R
V V
I
out out DZ out
BQ mediu
STAB

Tensiunea din baza tranzistorului Q1 va fi:
( ) V V V V V V
BEQ out BQ
1 , 13 6 . 0 5 , 12
1 1
= + = + =
Se obtine pentru curentul consumat de stabilizator:
mA
K K K K K
I
STAB
7 , 14
1
5 , 12
10 22
5 , 12
6 , 5
3 , 3 5 , 12
15
1 , 13 15
= ⎟





+
+
+

+

=
Notăm cu R
f
rezistenţa echivalentă a stabilizatorului, cu U
0
tensiunea medie
continuă de la ieşirea filtrului şi cu I
Stab
curentul consumat de stabilizator care
are o valoare aproximativă de 14,7 mA. Determinăm R
f
rezistenţa echivalentă a
stabilizatorului astfel:
Ω = = = K
mA
V
I
U
R
STAB
o
f
02 , 1
7 , 14
15

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

158
Determinăm valoarea necesară pentru capacitatea condensatorului de filtrare
din condiţia ca, constanta de timp a filtrului sa fie de cel putin zece ori mai mare
decât perioada semnalului aplicat la intrarea în redresor:
2 , 0
50
1
10
1
10 10 = = = ≥
RETEA
SEMNAL f f
f
T C R

F
f R
C
RETEA f
f
μ 200
1020
2 , 0 1
10 ≈ = ≥
Niveluri de tensiune



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

159
Niveluri de curent



M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

160






1. Dascălu, D., Turic, L., Huffman, I., (1981), Circuite electrice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

2. Dănilă, T., Baiciu, V., Dispozitive şi Circuite Electronice.

3. Lăzăroiu, D. F., Lăzăroiu, I., Electronică Industrială, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.

M O D U L U L : U t i l i z a r e a c o m p o n e n t e l o r ş i c i r c u i t e l o r
e l e c t r o n i c e
D O M E N I U L : E l e c t r o n i c ă ş i a u t o m a t i z ă r i
C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i

161




1
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul Phare TVET RO 2003/005 – 551.05.01-02


AUXI LI AR
CURRI CULAR


pentru clasa a XII-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, RUTA PROGRESIVĂ




Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI
PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
Modulul III : Documentaţia tehnico-economică





















2006

Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
2




AUTOR: Prof. ing. def. FĂRCAŞ VALERIA
Colegiul Tehnic de Construcţii Anghel Saligny
Cluj-Napoca



Consultanţă CNDIPT :
Ioana Cîrstea – Inspector de specialitate CNDIPT- MEdC
Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MEdC

















Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
3



CUPRINS







PAGINA
INTRODUCERE 4
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ PENTRU MODUL 7
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII 8
LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI 9
FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR 11
FIŞA DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII 12
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE 13
FIŞA DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROPRIEI ÎNVĂŢĂRI 14
GLOSAR DE TERMENI TEHNICI DE SPECIALITATE 15
MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR 16
MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI 33
SUGESTII METODOLOGICE ŞI SOLUŢIILE FIŞELOR DE
LUCRU
45
BIBLIOGRAFIE 49









4

Auxiliar curricular

Introducere


Acest auxiliar este destinat profesorilor care predau la ciclul superior al liceului, pe
ruta progresivă clasei a XII a, Modulul III: Documentaţia tehnico-economică.











Toate activităţile, exerciţiile propuse elevilor urmăresc atingerea criteriilor de
performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în standardul de pregătire profesională
şi pregătesc elevul în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin
probele de evaluare prevăzute în standarde.

Profesorul care utilizează materialele de învăţare trebuie să cunoască şi să
valorifice conţinutul acestora, deoarece structurarea informaţiilor este generată de
curriculum alcătuit pe baza Standardului de Pregătire Profesională.

Pentru reuşita procesului educativ, în cadrul aplicării propriu-zise a materialelor de
învăţare propuse, profesorul trebuie să ţină cont de particularităţile colectivului de elevi şi
de stilurile de învăţare ale acestora.

Pentru a menţine atenţia elevilor la cote înalte propunem profesorilor utilizarea de
strategii moderne:
• antrenarea gândirii critice
• implicarea elevilor în propria formare prin învăţare interactivă
• căutare pe INTERNET prin autoevaluare / interevaluare
• utilizarea unor forme variate de prezentare a proiectelor şi produselor lor în vederea
evitării monotoniei

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:

elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ in procesul de învăţare
elevii au stiluri diferite de învăţare
Informaţiile din acest auxiliar nu acoperă toate
competenţele şi toate cerinţele standardului, materialul se
doreşte a fi un ghid în activitatea educaţională destinat
cadrelor didactice care predau acest modul.
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
5
5
elevii participă cu experienţa lor, dobândită anterior, la procesul de învăţare
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu
cele noi şi pentru ordonarea lor.



Prin exerciţiile şi activităţile propuse şi prin modul de organizare a activităţilor (individual,
în grup, în perechi), elevii dobândesc abilităţi de:


cercetare, utilizând o varietate de resurse
identificare a unor soluţii alternative pentru situaţii problematice şi rezolvarea problemelor
prin aplicarea uneia dintre soluţii
luarea unei decizii, dezbaterea unei idei şi susţinerea punctului propriu de vedere
planificare, efectuare şi evaluarea unei activităţi – individuale sau de grup – prin analiza
punctelor tari, a punctelor slabe şi a aspectelor care urmează a fi îmbunătăţite în viitor
prezentare şi utilizare a instrumentelor, sculelor şi echipamentelor specifice activităţilor
practice din domeniul pentru care se pregătesc
a lua notiţe în mod sistematic şi organizat şi de a întocmi scurte rapoarte sintetice asupra
activităţilor proprii şi în echipă
lucrul în echipă cu tot ceea ce presupune implicit aceasta – asumarea de roluri şi
responsabilităţi, colaborare, cooperare şi întrajutorare, influenţa stilurilor de învăţare asupra
rezultatelor muncii în echipă, învăţarea de la colegi etc.



Se recomandă ca rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor să fie colectate şi
organizate astfel încât să poată fi regăsite cu uşurinţă:
elevilor le pot fi necesare pentru actualizare, pentru reluarea unor secvenţe la care nu au
obţinut un feed-back pozitiv;
profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elevi şi ca dovezi de
evaluare.




Acest ghid oferă sugestii metodologice pentru activităţile propuse elevului şi
totodată soluţiile exerciţiilor, ale fiselor de lucru, modalităţi de evaluare cuprinse în capitolul
destinat acestui scop care pot fi folosite ca exemple în parcurgerea acestui modul.

De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum exemple de :
• folii transparente
• teste
• fişe de documentare
• fişe conspect
• proiectul
• investigatia

Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
6
6
O trăsătură a Ghidului Profesorului o constituie includerea listelor de verificare,
care oferă elevului documente pentru portofoliul său, iar evaluatorului, mai multe seturi de
dovezi pentru portofoliul individual în educaţia permanentă .

Sunt incluse următoarele formulare:
lista de verificare
fişă de descriere a activităţii
fişă de progres şcolar


Prin parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili să recunoască şi să
întocmească documentaţia tehnico-economică pentru lucrări de construcţii, instalaţii şi lucrări
publice, atât la proiectare , cât şi pe parcursul execuţiei lucrărilor.
Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de
performanţă care se găsesc precizate în Standardul de pregătire profesională
corespunzător.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
autoevaluarea;
coevaluarea;
tema în clasă;
proiectul
investigatia

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe de autoevaluare şi coevaluare, teste şi exerciţii
de evaluare, realizarea unui proiect.






















Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
7
7
Unităţi de competenţă relevante pentru modul


Modulul Documentaţia tehnico-economică face parte din pregătirea generală din
clasa a XII a, pentru calificarea Tehnician construcţii instalaţii şi lucrări publice

1. Procesarea datelor numerice

Competenţa 2: Prelucrează datele numerice
Competenţa 3: Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

2. Documentaţia tehnico-economică

Competenţa 1: Selectează documentaţia tehnico-economică specifică lucrărilor
de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

Competenţa 2: Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică
lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

Competenţa 3: Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică
lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

Competenţa 4: Întocmeşte documentaţia tehnico-economică în timpul executării
lucrărilor

Competenţa 5: Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică
şi condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor


OBIECTIVE

La absolvirea acestui modul elevii vor fi capabili să:

selecteze sursele de documentare necesare întocmirii documentaţiei tehnico-
economice pentru proiectarea unei lucrări de construcţii, instalaţii sau a unei
lucrări publice
aleagă documentaţia tehnico-economică specifică unui obiect de investiţii
prezinte o documentaţie tehnică de execuţie
prezinte o documentaţie economică de execuţie
prezinte documentaţia de evidenţă în timpul execuţiei lucrărilor
întocmească fişele tehnologice pe operaţii şi lucrări simple
coreleze documentaţia tehnică cu condiţiile concrete de desfăşurare a
lucrărilor
întocmească graficele de execuţie
întocmească documentele de evidenţă şi de urmărire a execuţiei lucrărilor





Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
8
8
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă: Documentaţia tehnico-
economică
Numele candidatului: Nr. reg.

Data începerii unităţii de competenţă: Data promovării unităţii de competenţă:

DOCUMENTAŢIA TEHNICO- ECONOMICĂ
C
O
M
P
E
T
E
N
Ţ
A

E
X
E
R
C
I
Ţ
I
U
L

Î
N
T
R
E
B
A
R
E
A
/

S
A
R
C
I
N
A

D
E

L
U
C
R
U




SUBIECT/OBIECTIV



REALIZAT
a Identificarea documentaţiei tehnico/economice
1 b Selectarea documentaţiei tehnico/economice
folie
1
FT1 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
STUDIUL DE FEZABILITATE


folie
2
FT2 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
OBIECTUL DE INVESTIŢIE

folie
3
FT 3 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE EXECUŢIE

folie
4
FT4 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice –
DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ DE EXECUŢIE

2 1 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
REALIZAREA ANTEMĂSURĂTORII




1
folie
5
FT5 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice –
DOCUMENTAŢIA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE

P P Elaborează la proiectare documentaţia tehnică – PROIECT-
CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE S+P+M

2
FL1 FL1 ALCĂTUIREA ARBORESCENŢEI LA O CLĂDIRE DE LOCUIT
Prelucrarea datelor numerice- graficul Gantt-PROIECT- 2
fişă
doc.
FD Prelucrarea datelor numerice- graficul Gantt-PROIECT-
P P Elaborează la proiectare documentaţia economică – PROIECT-
CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE S+P+M

FL2 FL2 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIALE
3 1,2,3,4 Realizarea unei antemăsurători pentru ungard
a Realizarea antemăsurătorii pentru zugrăvirea unei încăperi



3

4 b Calculul necesarului de materiale
4 P P Întocmeşte documentaţia tehnico-economică pe parcursul lucrărilor-
PROIECT

5 p p Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică
şi condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor PROIECT

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN,
fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante. UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES
Semnătura candidatului Data ____________________ _______
Semnătura evaluatorului Data _______________________ ________


Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
9
9

LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI
Înainte de a finaliza predarea acestei unităţi de competenţă, este recomandat să
completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.
Aţi tratat următoarele aspecte:
COMPETENŢA 1: Selectează documentaţia tehnico-economică specifică lucrărilor
de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

enumerare
definire
grupare pe categorii

COMPETENŢA 2: Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor
de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

elaborează desene de execuţie pentru un obiect de investiţii
elaborează memorii de arhitectură; memorii tehnice; liste de
cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări; liste
de utilaje şi echipamente; antemăsurători pe categorii de
lucrări.

stabilirea cantităţilor de lucrări, a grupelor de lucrări:
elemente; subansambluri; ansambluri; obiect de investiţie.
elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrări


COMPETENŢA 3: Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică
lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice

prelucrează datele numerice
definirea devizelor pe categorii de lucrări; devizelor pe
obiecte; devizului general; extraselor de resurse

elaborarea devizelor şi a extraselor de resurse
elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei.

COMPETENŢA 4: Întocmeşte documentaţia tehnico-economică în timpul executării
lucrărilor

prelucrează datele numerice
definirea devizelor pe categorii de lucrări; devizelor pe
obiecte; devizului general; extraselor de resurse

elaborarea devizelor şi a extraselor de resurse
elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei.






Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
10
10


COMPETENŢA 5: Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică şi
condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor

definirea documentelor de evidenţă: grafice de execuţie a
lucrărilor; registre – jurnal de cantităţi de lucrări executate;
ataşamente; situaţii de lucrări; registre de evidenţă
consumuri de materiale şi analize comparative de material,
manoperă şi utilaj; registre

Interpretează rezultatele obţinute. Tipuri de grafice: liniare, în
coloane şi bare, circulare, radar, Gantt.
Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie.
Concluzii în baza unei analize critice.
Utilizarea rezultatelor în luarea deciziilor optime.

întocmeşte documentaţie de şantier : dispoziţii de şantier,
note de renunţare la execuţia unor lucrări, note de comandă
pentru lucrări suplimentare.


































Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
11
11
FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR
Modulul ______________Numele elevului___________________________
Profesor ________________________


Evaluare Abilităţi care
trebuie
dobândite
Data Lucrările
efectuate şi
comentarii
Aplicare în
cadrul
modulului
Bine Satisfă-
cător
Refa-
cere










































Comentarii



Priorităţi de dezvoltare
Abilităţi de bază ce urmează să fie
dobândite
(pentru fişa următoare)



Resurse necesare




Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
12
12
FIŞA DE FEEDBACK A ACTIVITĂŢII

NUMELE CANDIDATULUI

NUMĂRUL CPN

GRUPA

DETALII LEGATE DE ACTIVITATE

ULTIMA DATĂ DE PREDARE

ACTIVITATE ACCEPTATĂ

ACTIVITATE DE REFERINŢĂ








DATA DE PREDARE DUPĂ REVIZUIRE

CRITERIILE DE PERFORMANŢĂ ÎNDEPLINITE




Semnături de confirmare


_________________________ __________
PROFESORUL DATA

_________________________ __________
CANDIDATUL DATA






Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
13
13

Modulul: Numele elevului:
Data: Profesor:

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE


1. Care sunt etapele pe care le-ai parcurs în vederea rezolvării efective a sarcinilor de lucru?
……………………………………………………………………………………………………
2. Prin rezolvarea sarcinilor de lucru ai învăţat:
a) ……………………………………………………………………………………………………
b) ……………………………………………………………………………………………………
c) ……………………………………………………………………………………………………
3. Dificultăţile pe care le-ai întâmpinat au fost următoarele:
a) ……………………………………………………………………………………………………
b) ……………………………………………………………………………………………………
c) ……………………………………………………………………………………………………
4. Ţi-ai îmbunătăţi performanţa dacă:
a) ……………………………………………………………………………………………………
b) ……………………………………………………………………………………………………
5. Crezi că activitatea ta ar putea fi apreciată ca fiind:
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………


















Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
14
14
Îmbunătăţirea propriei învăţări
PLANIFICĂ → ACŢIONEAZĂ → ANALIZEAZĂ
Confirmarea ţintelor pe termen scurt

Care sunt ţintele tale pe termen scurt? Ce anume doreşti să obţii în timpul unei perioade de
câteva săptămâni? (exemplu: îmbunătăţirea abilităţilor de procesare a textului pe calculator până la
sfârşitul lunii pentru realizarea proiectului)
Ţinta 1:
Ţinta 2:

Când veţi finaliza atingerea acestor
ţinte?

Cum veţi şti că aţi realizat ceea ce aţi dorit? (exemplu:
ce anume veţi şti să faceţi în ceea ce priveşte procesarea textului, lucruri pe
care nu le ştiţi în momentul de faţă)

Care sunt acţiunile pe care doriţi să le întreprindeţi? (exemplu: merg la sala de informatică
pentru utilizarea calculatorului, cer ajutorul profesorului, exersez procesarea textului)
Acţiuni:
1.
2.
3.
4.
Termene:

De ce ajutor veţi avea nevoie? (exemplu: ajutor din partea profesorului, instructorului, materiale,
manuale)

Cine va analiza progresul vostru?
Nume:
Profesor: ∗ Supervizor: ∗ (bifează în mod corespunzător)

Când şi unde va avea loc această analiză?
Când: Unde:

“elevul a lucrat alături de mine pentru a confirma înţelegerea ţintelor pe termen scurt”
Evaluator (semnătura): Data:

Numele elevului:


Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
15
15





Această listă vă va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă. Dacă găsiţi şi
alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi la sfârşitul listei.

activ = totalitatea bunurilor mobiliare şi imobiliare în posesie
acţionar = proprietar de acţiuni
adjudecare = procedură prin care se stabileşte câştigătorul unei licitaţii
aloca = a destina o sumă de bani pentru un scop
amortizare = scăderea valorii contabile a unui mijloc fix într-un interval de
timp
beneficiar = persoană sau agent economic căruia îi este destinată investiţia
beneficiu = profit, câştig în urma desfăşurării unei activităţi
capital social
= totalitatea bunurilor mobile şi imobile ale unei societăţi
clauză = condiţie specială prevăzută într-un contract
consum
tehnologic
= folosirea unor bunuri pentru obţinerea de produse noi
credit = sumă de bani sau alte valori acordată de o instituţie bancară
sau persoană juridică care se restituie la un termen scadent
fixat anterior
debit = sumă de bani sau alte valori datorată unei instituţii bancare
sau unei persoane juridice
derulare = desfăşurarea unui proiect, sau a unei activităţi
dividend = cotă parte din profitul net al unei societăţi pe acţiuni,
repartizată acţionarilor la sfârşitul unui an financiar
eficienţă = calitatea unei munci desfăşurate cu obţinerea unui efect pozitiv
evaluare = stabilirea valorii unui activ mobil sau imobil
finanţare = furnizarea fondurilor necesare desfăşurării activităţilor propuse
fundamentare = a pune bazele unui proiect sau unei investiţii
gestionare = păstrare sau administrare a bunurilor unei societăţi
investiţie = cheltuială bănească în scopul de a obţine profit, cheltuieli
băneşti pentru realizarea unui obiect de construcţii
licitaţie = vânzare publică de bunuri
manoperă = munca manuală pentru efectuarea unei lucrări
negocia = a discuta încheierea unei înţelegeri, contract
normativ = regulă obligatorie fixată prin lege, tabele cu valori ce trebuie
respectate la efectuarea operaţiilor tehnice
patrimoniu = totalul drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic ale unei
persoane fizice sau juridice
stadiu = fază, etapă
stipula = a introduce o dispoziţie specială într-un act scris
unitate
economică
= formaţie, grupare economică care acţionează pe piaţa muncii



GLOSAR DE TERMENI TEHNICI
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
16
16

Materiale de referinţă
pentru profesor


În această secţiune sunt prezentate câteva exemple de folii transparente (FT) şi
fişe de lucru (FL) pentru elevi, obţinute prin valorificarea adecvată a materialelor de
învăţare din “Ghidul elevului” şi anume:
FT1 – Studiul de fezabilitate
FT2 – Obiectul de investiţie
FT3 – Documentaţia tehnică de execuţie
FT4 – Documentaţie economică de execuţie
FT5 – Documentaţie de evidenţă a lucrărilor în execuţie
FL1 – Alcătuirea arborescenţei pentru o clădire de locuit
FL 2– Calculul necesarului de materiale
Foliile transparente sunt o alternativă pentru prezentarea frontală a informaţiilor de
către profesor.
Fişele de lucru sunt prezentate ca exemplu pentru modalitatea de organizare a
instruirii folosind folii transparente sau prezentări pe calculator, deci pentru secvenţele în
care elevului nu i se pun la dispoziţie materiale scrise.
Abordarea instruirii prin metoda proiect pentru una din temele recomandate de
programă şi anume pentru unitatea de competenţă „Elaborează la proiectare documentaţia
tehnică specifică lucrărilor de construcţii” este tratată sub forma propunerii unei teme de
proiect ce se va realiza la faza de Proiect tehnic pentru lucrări de construcţii la o locuinţă
formată din subsol, parter şi mansardă. Metoda proiectului presupune parcurgerea
anumitor etape :

• Consideraţii metodice privind specificul metodei
• Planificarea proiectului pentru o perioada de un semestru
• Fişe de lucru şi fişe de documentare





Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
17
17
Studiul de fezabilitate FT1

Studiul de fezabilitate reprezintă o reflectare a situaţiei reale, a potenţialului unui
agent economic, a calităţii activităţii sale, care se constituie într-o garanţie a viabilităţii, în
perspectiva economiei de piaţă.

Întocmirea unui astfel de studiu are drept scop, fundamentarea obiectivului
proiectării şi de a stabili dacă introducerea noului este posibilă.

Pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate se utilizează următorul concept
structural- metodologic :
A) DESCRIEREA AGENTULUI ECONOMIC

Acest capitol cuprinde următoarele elemente :
Scurt istoric al firmei
Prezentarea generală a firmei
Prezentarea modului de constituire
Organizarea agentului economic

B) STAREA TEHNICĂ ŞI ECONOMICO-FINANCIARĂ

Pentru satbilirea strategiei dezvoltării firmei este necesară o evaluare a activităţii la
un moment dat , o diagnosticare corectă şi cuprinzătoare a potenţialului tehnico-economic,
a rezultatelor şi respectiv eficienţei utlizării acestuia.
Problemele ce se iau în considerare sunt:

Potenţialul tehnico-economic evaluat pe baza unor indicatori economici cum sunt:
Capacitatea de producţie
Mijloacele fixe: tipul şi numărul acestora
Mijloace circulante, potenţialul uman
Capacitatea proprie de cercetare –dezvoltare
Potenţialul financiar

Rezultatele economico-financiare.
Se evaluează folosind, în principal următorii indicatori:
Cifra de afaceri
Valoarea adăugată
Amortismentele anuale
Profitul impozabil
Impozitul pe profit
Profitul net


Eficienţa utililizării potenţialului tehnico-economic.
Cel mai important punct al studiului de fezabilitate şi care se evaluează prin
următorii indicatori:

Cheltuieli la 1000 lei producţie marfă- fabricată
Eficienţa utilizării mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă
Rata rentabilităţii
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
18
18
Date tehnice legate de investiţie

Soluţii constructive în anteproiect
Memorii tehnice
Caracteristicile obiectelor de construcţii
Dotarea cu utilităţi
Costul legat de investiţie - devizul general
Avize şi acorduri obţinute de la diverse instituţii
Indicatorii tehnico-economici ca valoarea totală a investiţiei, eşalonarea
pe ani a realizării investiţiei






































Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
19
19
Obiectul de investiţie FT2

Obiectul de investiţie îl reprezintă cantitatea totală de lucrări de execuţie, reparare,
extindere sau reabilitare a unor construcţii, instalaţii şi lucrări publice.

În categoria de construcţii şi lucrări publice intră: clădiri civile şi industriale; instalaţii
exterioare şi interioare de apă-canal, de gaze, de încălzire centrală, de ventilare şi
condiţionare a aerului; tronsoane de căi de comunicaţii; construcţii hidrotehnice, etc.

ELEMENTUL : este cea mai mică subdiviziune a obiectului, fiind delimitat în spaţiu şi
având o funcţiune precisă. Pentru realizarea unui element de construcţie sunt necesare
mai multe lucrări de construcţii de tipuri diferite.
De exemplu pentru realizarea unei grinzi din cadrul unui planşeu din beton armat
sunt necesare următoarele lucrări:lucrări de cofrare, lucrări de armare, lucrări de betonare.

SUBANSAMBLUL : este gruparea de elemente de acelaşi tip sau care se pot executa în
aceeaşi fază de lucrare sau cu continuitate. De exemplu, toate lucrările de fundaţii
continue ale unei clădiri.

ANSAMBLUL : este o grupare de subansambluri sau de elemente care au aceleaşi
funcţiuni sau lucrările pentru realizarea lor sunt similare. De exemplu, lucrările de
compartimentări, sau lucrările de finisaje.

PĂRŢI DE OBIECT DE CONSTRUCŢIE : este o grupare de mai multe tipuri de
ansambluri ce se realizează grupat. De exemplu: infrastructura, suprastructura, drumuri,
instalaţii.

OBIECT DE CONSTRUCŢIE : este o construcţie distinctă delimitată spaţial, cu funcţiune
bine precizată. De exemplu: locuinţă, bibliotecă, spital , hală industrială, etc.






Obiectul de
construcţie
Părţi de
obiecte de
construcţie
Elemente
Ansambluri
Subansambluri
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
20
20
Documentaţia tehnică de execuţie FT3

Documentaţia tehnică este un ansamblu coordonat de piese scrise şi piese
desenate, care prezintă detaliile de bază ale unei lucrări de construcţii.

Documentaţia tehnică de execuţie cuprinde: desene de execuţie; memorii de
arhitectură; memorii tehnice; breviare de calcul; antemăsurători pe categorii de lucrări; liste
de cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări; liste de utilaje şi echipamente,
extrase de confecţii metalice şi elemente prefabricate, tabele de tâmplărie şi finisaje,
scheme de montaj, etc.
În funcţie de gradul de complexitate a unei lucrări, documentaţia tehnică cuprinde,
studii de fezabilitate, proiecte tehnice, proiecte de detalii de execuţie.









PROIECTUL TEHNIC
P.T. este alcătuit din memorii de prezentare, avize şi
acorduri, memorii tehnice pe specialităţi (arhitectură,
rezistenţă, instalaţii), breviare de calcul, liste de
cantităţi de lucrări, liste de utilaje şi echipamente,
devizul general, devizul sintetic, devizele pe obiecte,
devizele pe categorii de lucrări, caiete de sarcini,
documentaţia de licitaţie, toate planşele de execuţie
de arhitectură, rezistenţă, instalaţii. Documentaţia se
bazează pe Studiul de fezabilitate şi peanteproiectele
de Studiu Geo şi Topo
PROIECTUL DE
DETALII DE
EXECUŢIE
D.D.E este alcătuit din totalitatea planşelor de detalii
de execuţie, începând cu detaliile de arhitectură,
rezistenţă şi instalaţii, memorii tehnice, agremente
tehnice, prescripţii tehnice, fişe tehnice, lista
prefabricatelor, lista confecţiilor metalice,
antemăsurătoarea, devize pe categorii de lucrări
PROIECTUL DE
AUTORIZAŢIE DE
CONSTRUCŢIE
P.A.C. este alcătuit din piese scrise şi desenate
extrase din P.T. avizele şi acordurile instituţiilor,
Certificatul de Urbanism, Dovada Titlului de
proprietate asupra terenului şi construcţiilor, Planşele
de arhitectură, Planşele de fundaţii cu detalii de
fundaţii, Schemele coloanelor din proiectul de
instalaţii, Planul sau proiectul de organizare a
executării lucrărilor, fişele tehnice, lista cantităţilor de
lucrări, antemăsurătoarea.
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
21
21
Documentaţia economică de execuţie FT4

Documentaţia economică de execuţie exprimă valoarea construcţiilor prin devizele
pe categorii de lucrări şi pe obiect,evaluând şi durata de execuţie a lucrării în
graficul de eşalonare a investiţiei.

DEVIZUL = piesa scrisă în care se calculează preţul unor lucrări de construcţii

ARTICOL DE LUCRARE = reprezintă partea unitară comună pe tip de lucrare care se
realizează la un obiect de construcţii. De exemplu: confecţionare armături,montare
armături, cofraje, betoane, zidărie de cărămidă,placaje, zugrăveli etc.

DEVIZUL PE CATEGORII DE LUCRĂRI = conţine enumerarea lucrărilor ce
urmează a fi executate pentru realizarea părţilor de obiect de construcţie, cheltuieli
necesare pentru execuţie, valorile parţiale şi totale ale acestor lucrări.

DEVIZUL PE OBIECT = reprezintă piesa scrisă care însumează la nivelul unui obiect
valorile lucrărilor de construcţii montaj, instalaţii, instalaţii tehnologice şi se întocmeşte
însumând devizele pe categorii de lucrări

DEVIZUL GENERAL = piesa din documentaţia economică în care se calculează preţul
total al obiectivului de investiţie.Această piesă scrisă se întocmeşte de către proiectant. În
calculul valorii obiectului de investiţii sunt cuprinse costurile totale grupate pe categorii de
cheltuieli:
Cheltuieli de proiectare
Cheltuieli pentru construcţii-montaj
Cheltuieli pentru utilajele din dotări
Cheltuieli diverse
Cheltuieli neprevăzute

ANTEMĂSURĂTOAREA = este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de
lucrare, pe articole, necesare a fi executate la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect,
şi conţine şi alte elemente necesare întocmirii devizului pe categorii de lucrări cum sunt
nominalizarea variantelor de articole de lucrări, stabilirea diferenţelor la cheltuielile de
transport şi manipulare, calculul sporurilor de manoperă şi utilaje etc. Antemăsurătoarea
urmăreşte îndeaproape succesiunea logică a tehnologiilor şi a modului în care se execută
lucrarea de construcţie. Etapele întocmirii antemăsurătorii sunt următoarele:
Întocmirea listelor de lucrări pe baza planşelor din proiectul faza PT
Încadrarea lucrărilor din liste în Normele din Colecţia de Norme şi
Indicatoare de Norme de Deviz
Calculul cantităţilor de lucrare pentru fiecare articol stabilit
DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ necesară întocmirii devizelor pe
categorii de lucrărise compune din următoarele piese scrise, care se întocmesc pe baza
pieselor desenate din proiectul de execuţie :
- antemăsurătoarea
- lista utilajelor tehnologice care necesită montaj
- extrasul de materiale


Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
22
22
Documentaţia de evidenţă a lucrărilor în execuţie FT5

Documentaţia de evidenţă a lucrărilor cuprinde o serie de documente
întocmite de executant în vederea unei urmăriri corecte a derulării activităţilor,
precum şi o urmărire a utilizării riguroase a resurselor materiale, ale ehipamentelor,
incadrarea în costuri de execuţie cât mai mici, încadrarea în termenele angajate, în
vederea realizării de lucrări de calitate numai cu materiale şi echipamente
agrementate tehnic.























situaţii de lucrări =
documente pe baza cărora se
decontează cantităţile de
lucrări efectuate
Registre de evidenţă pentru
consumurile de materiale
Evidenţa consumului de material
pe fiecare articol de lucrare
Analize de preţ pentru elemente
prefabricate, pentru materiale şi
manoperă=
Documentele prin care se
calculează preţul unitar pe
articole de lucrare
grafice de execuţie a lucrărilor=
reprezintă piesa finală a
programării producţiei în care
apar toate activităţile care
concură la realizarea obiectului
Analiza situaţiilor comparative
pentru consum de material şi
manoperă = situaţii alcătuite de
executant în vederea încadrării
costurilor în valoarea lucrărilor
executate
Registre de urmărire a calităţii
lucrărilor= documente care
atestă calitatea lucrărilor pe
faze determinante, şi care
reunesc agrementele tehnice
pentru materiale şi
echipamente
Fişe de protecţia muncii pentru
personal =
Pentru evitarea accidentelor de
muncă fiecare persoană care
desfăşoară activitatea pe şantier
este instruită şi are acest
document
Jurnal de cantităţi de lucrări
executate =
Evidenţă strictă a lucrărilor
executate în vederea decontării şi
respectării termenelor de
execuţie
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
23
23
FL1 Alcătuirea arborescenţei pentru o clădire de locuit
FIŞĂ DE LUCRU

EXERCIŢIU
Folosind diverse surse de documentare (repere bibliografice, Indicatoare de Norme
de deviz), găsiţi schema arborescentă pentru lucrările de finisaj pentru o construcţie de
locuit parter. Puteţi organiza informaţiile sub forma unor tabele prin care să puneţi în
evidenţă şi echivalenţele între diferitele tipuri de lucrări, aşa cum observaţi în exemplul
următor:

1. Fundaţii
1.1. Săpături generale
1.2. fundaţii continue
1.3. Alte tipuri de fundaţii
1.4. Nivelări de teren
2. Structura de
rezistenţă

2.1. Pereţi portanţi
2.2. Planşee din beton
armat
2.3. Şarpanta acoperiş

3. Învelitoare

3.1. Învelitoare din ţiglă
4. Compartimentări
4.1. Pardoseli de rezistenţă
4.2.Pereţi neportanţi
4.3. Tâmplărie
5. Elemente
secundare exterioare

5.1. Trotuare


6. Finisaje


7. Instalaţii
7.1. Instalaţii de apă canal
7.2. Instalaţii de încălzire
7.3. Instalaţii electrice



Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
24
24
FL 2 Calculul necesarului de materiale

FIŞĂ DE LUCRU

Pentru peretele din imaginea următoare, care urmează a se vopsi în ulei să se
aprovizioneze locul de muncă cu materialele în cantitatea necesară în vederea realizării
lucrărilor de finisaj.



















material
Cantitatea
( kg/mp )
Cantitatea ( kg )
Chit pentru reparaţii 0,200
Grund pe bază de ulei 0,090
vopsea 0,200
Hârtie de şlefuit 0,05 buc



Notă: Cantităţile sunt orientative, pentru lucrările de vopsitorii la 1 mp de lucrare.



1,50 m
1,5
90
2,10
3,00
6,00
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
25
25
C 2 : Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor de
construcţii
PROIECT

CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE S+P+M

1. Consideraţii metodice
Le Petit Larousse defineşte proiectul prin „ceea ce intenţionăm să facem”. Le
Robert adaugă ideea de scop sau de mijloace, adică scopul pe care îl urmărim şi
mijloacele pe care le vom utiliza.
Proiectul este o anticipare a ceea ce se doreşte să fie realizat în viitor. Este o
reprezentare prin desene, planuri, calcule, descrieri a ceea ce urmează să se realizeze.
Posibilitatea proiectării are marele avantaj că duce la găsirea formei celei mai
avantajoase pentru realizarea obiectivului propus, în cazul de faţă, realizarea
documentaţiei tehnice pentru un obiect de construcţie. Întrucât activitatea de construire
implică fonduri angajate importante, la realizarea oricărui obiectiv de construcţii nu se
poate acţiona fără proiect: În acest sens, proiectul devine un mijloc prin care acţiunea
spontană, bazată mai mult pe intuiţie, se transformă în acţiune bazată pe un calcul riguros.
Proiectarea este o fază care pregăteşte viitoarele activităţi, este faza de căutare a
mai multor variante, de încercare şi eliminare a greşelilor, de găsire a soluţiilor optime
pentru realizarea obiectivului propus.
Pregătirea elevilor în spiritul unei gândiri critice implică dobândirea atitudinii şi
spiritului de a realiza proiecte, adică orice acţiune care vizează realizarea unei construcţii
trebuie să fie precedată de gândire, iar elevii trebuie să-şi însuşească tehnica, destul de
complexă, de a întocmi proiecte. Este necesar ca elevii să dobândească o gândire
proiectivă şi să înveţe să utilizeze cunoştinţele pentru a anticipa la scară mică, prin efort
intelectual, acţiunea reală. Învăţarea prin realizarea de proiecte reprezintă un mod mai
cuprinzător de organizare a procesului de învăţământ prin care pot fi atinse obiectivele
unei educaţii pragmatice. Elevul trebuie să înveţe să acţioneze după ce a gândit în
prealabil şi să ajungă la concluzia că o activitate proiectată se desfăşoară ordonat, iar
greşelile pot fi evitate în mare măsură de la început.
Proiectul are un rol mare în dezvoltarea intelectuală şi elevii trebuie să fie instruiţi
să lucreze mai mult în faza de proiect.
Elevii îşi aleg sau primesc o temă relativ cuprinzătoare, pe care o realizează fie
individual, fie prin efort colectiv, în echipă.
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
26
26
Efortul elevilor se materializează într-o lucrare ce cuprinde parte scrisă şi parte
desenată, prezentată la sfârşit de semestru sau de an şcolar.
Metoda proiectelor se foloseşte împreună cu alte metode ca de exemplu metoda
investigaţiei, sau metoda studiului de caz.
Metoda proiect favorizează formarea capacităţii de a prevedea şi de a gândi
prospectiv.
Elevii presupun anticiparea rezultatului, o reprezentare a ceea ce urmează să se
realizeze în practică. De la o astfel de clarificare rezultă şi celelalte activităţi:
- elaborarea etapelor prin care trece lucrarea,
- selectarea şi procurarea materialelor necesare,
- alegerea mijloacelor şi tehnologiilor de lucru,
- stabilirea termenelor de execuţie
Într-o astfel de activitate trebuie respectate câteva norme :
• subiectul propus spre proiectare să prezinte interes pentru elevi
• elevii să elaboreze proiectul pe baza formulării clare a condiţiilor pe care acesta trebuie
să le îndeplinească;
• elevii să aibă o mare libertate de acţiune spre a se putea asigura manifestarea
originalităţii ;
• in anumite momente ale lucrului şi mai ales în final, trebuie efectuată o apreciere critică
a proiectelor pe baza unor criterii stabilite anterior cu elevii;
• elevii pot lucra atât individual, cât şi în grup

2. Prezentarea proiectului:

CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE S+P+M
În cadrul acestui proiect se propune realizarea unei documentaţii tehnice de
execuţie după modelul Proiectului tehnic pentru realizarea unei construcţii cu destinaţia de
locuinţă alcătuită structural din subsol, parter şi mansardă. Este realizată planificarea
proiectului care include etapele principale de lucru, obiectivele fiecăreia, acţiunile derivate
din aceste obiective, metodele de lucru şi distribuirea responsabilităţilor, inclusiv a
termenelor de realizare.
În vederea realizării activităţilor propuse de acest proiect se elaborează fişe de
lucru şi fişe de documentare, iar in final, o fişă de monitorizare /evaluare a proiectului.





Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
27
27
3. Planificarea proiectului
Obiectivul
etapei
Actiunea derivata din
obiectiv
Metoda de lucru Cine Timp
identificarea
cailor posibile
de rezolvare a
problemei


documentare pe ideea
de baza
- accesare INTERNET
- observare
- cercetare de proiecte


individual


1
sapt.

Selectarea
solutiei de
abordat in
cadrul
proiectului

analiza solutiilor posibile
si argumentarea variantei
optime
- listarea căilor posibile
- aplicarea metodei
votului ponderat la
stabilirea solutiei de
abordat
- dezbatere


în colectiv, sub
coordonarea
profesorului




1
sapt.
analiza soluţiei şi
identificarea domeniilor
conexe şi a necesarului
de materiale implicate
- brainstorming
- observatie dirijata
- conexiuni
interdisciplinare
în colectiv, sub
coordonarea
profesorului

1
sapt.
stabilirea grupelor de
lucru, a
responsabilităţilor care le
revin pe domenii conexe
şi a termenelor
calendaristice
- diagrama Gantt pentru
fiecare grup
- elaborare fişa
responsabilităţi
individuale în cadrul
grupului
pe grupe, sub
coordonarea
liderului si a
responsabilu-
lui de proiect


2
sapt.





identificarea
resurselor
necesare
verificarea şi corelarea
diagramelor Gantt şi a
fiselor de responsabilitati
- dezbatere
- negociere
- argumentare
colectiv, sub
coordonarea
profesorului
responsabilul
de proiect


1
sapt.
efectuarea sarcinilor
delimitate pentru fiecare
grup:
- activităţi practice;
- tehnoredactare
subproiecte
- acţiuni concrete
presupuse de sarcinile
delimitate

pe grupe

elaborarea
proiectului
asamblarea
subproiectelor într-o
forma unitară
- acţiuni concrete
presupuse de sarcinile
delimitate
liderul de grup
si responsabilul
de proiect



5
sapt.
analiza proiectului
rezultat şi validarea sa
-autoevaluare
-interevaluare
profesorul
coordonator si
responsa-bilul
de proiect


verificarea şi
evaluarea
proiectului sustinerea şi
argumentarea proiectului
-joc de roluri
(beneficiar-ofertant
client-producător)
responsabilul
de proiect
lideri de grup




1
sapt.

diseminarea
rezultatelor
elaborarea unei
comunicări şi
prezentarea ei la
sesiunea elevilor;
participarea la o
expozitie tematică
- esentializarea
- sistematizarea
- tehnoredactarea
- prezentarea cu
mijloace media

responsabilul
de proiect
lideri de grup

1
sapt.
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice
28
28
asigurarea
feed-back-ului
evaluarea activităţilor
derulate
recomăndări pentru
activităţile viitoare
- liste de verificare
- concluzionare
- prezentarea
rezultatelor
profesorul
coordonator
responsabilul
de proiect

1
sapt.
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 29

29
DIAGRAMA GANTT CORESPUNZĂTOARE PLANIFICĂRII PROIECTULUI

Luna
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Actiunea

Responsabil

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2
planificat Alegerea temei lider grup
realizat
planificat Stabilirea obiectivelor lider grup
realizat
planificat Planificarea activitatilor lider grup
realizat
planificat membrii grupului
realizat
planificat X1*
realizat
planificat X2*
realizat
planificat
Cercetarea propriu-zisa

A1
a)


A2
b)


A3
c)

X3*
realizat
planificat Realizarea proiectului membrii grupului
realizat
planificat Prezentarea rezultatelor lider grup
realizat
planificat Evaluarea proiectului profesor
realizat

a) analiza soluţiei şi identificarea domeniilor necesarului de materiale implicate
b) stabilirea grupelor de lucru, a responsabilităţilor ce le revin pe domenii şi a termenelor calendaristice
c) verificarea şi corelarea diagramelor Gantt şi a fişelor de responsabilităţi
X responsabilul desemnat în cadrul grupului pentru problemele identificate
30
FIŞA DE DOCUMENTARE
(memoriul tehnic)
Realizaţi o documentare privind modul de întocmire a memoriului tehnic
utilizând sursele bibliografice indicate şi structurându-vă ideile dupa următorul
plan :



• Ideile de bază referitoare la datele generale despre lucrare.
• Ideile de bază referitoare la obiectivul lucrării.
• Ideile de bază referitoare la amplasamentul lucrării.
• Ideile de bază în ceea ce priveşte descrierea funcţională a lucrării din
punct de vedere al arhitecturii obiectivului.
• Ideile de bază în ceea ce priveşte descrierea structurii de rezistenţă
proiectate.
• Ideile de bază în ceea ce priveşte descrierea scenariului de siguranţă la
foc.
• Ideile de bază în ceea ce priveşte datele necesare obţinerii acordului de
mediu.


BIBLIOGRAFIE:
[1] Visan S. – Mediul înconjurător – poluare şi protecţie, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
[2] Ordin M.I.775/1998
[3] *** - Standardele din seria ISO 14 000 referitoare la aspectele de mediu
ale produselor şi serviciilor
[4] Modele de memorii tehnice de la diferite proiecte





PLANUL IDEILOR
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 31

31
UTILIZAREA
GRAFICELOR

• Prelucrarea datelor;
• Redarea informaţiei generale
într-un mod vizibil;
• Prezentarea rezultatelor.



Graficul Gantt

Graficul Gantt este utilizat pentru reprezentarea succesiunii
activităţilor prevăzute în scopul implementării unui proiect. Un asemenea
proiect se poate referi, de exemplu, la realizarea unui obiectiv de construcţii
sau la parcurgerea unor paşi în elaborarea documentaţiei unui proiect de
construcţii.
Pentru construirea diagramei Gantt este necesară parcurgerea
următoarelor etape:

• definirea activităţilor necesare pentru implementarea proiectului;
• estimarea duratei fiecărei activităţi;
• ordonarea activităţilor într-o succesiune logică;
• marcarea pe grafic a succesiunii activităţilor cu ajutorul unor linii
orizontale (aceste linii arată momentul începerii şi pe cel al
terminării fiecărei activităţi).

Graficul Gantt permite vizualizarea relaţiei dintre activităţile prevăzute
pentru implementarea unui proiect, indicând etapele care trebuie parcurse în
acest scop.
De asemenea, permite observarea datei la care au fost făcute
modificări in desfăşurarea activităţilor, faţă de ceea a fost prevăzut într-o
primă etapă.


Programarea activităţilor (pe luni) Nr.
crt.
Denumirea
activităţilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Activitatea 1
2 Activitatea 2
3 Activitatea 3

n Activitatea n


Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 32

32
4. Conţinutul proiectului

Proiectul va cuprinde o parte scrisă şi o parte desenată, pentru tema
propusă. Partea desenată, care reprezintă activitatea de concepţie, va avea
toate planşele de arhitectură, precum şi planşe pentru structura de rezistenţă
pentru planşee, grinzi, sâmburi din beton armat, centuri, scări, fundaţii, detalii
de fundaţii, plan şarpantă.
Partea scrisă va cuprinde memorii tehnice pe specialităţi, memorii
pentru obţinerea acordului de mediu, pentru scenarii de siguranţă la foc, fişe
tehnologice, antemăsurătoare, devize pe categorii de lucrări, extrase de forţă
de muncă, şi extrase de materiale, lista cantităţilor de lucrări, stabilirea fazelor
determinante ale obiectivului proiectat, anexe cu pliante şi prescripţii tehnice
pentru diferite tipuri de materiale utilizate. Structura proiectului va fi prezentată
elevilor şi se vor stabili de comun acord etapele şi termenele de predare a
fiecărei secţiuni, profesorul monitorizând în permanenţă activitatea grupelor
de elevi şi a fiecărui elev în parte.

5. Portofoliul elevului ar putea conţine:
• Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care
au avut loc
• Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate
• Planuri de acţiune/evaluări/activităţi viitoare planificate şi efectuate de
către elev
• Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului în
întocmirea proiectului
• Fişa de monitorizare a activităţii elevului la întocmirea proiectului










Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 33

33









FOARTE IMPORTANT !
• Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor
propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru !
• Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru,
solicitaţi sprijinul profesorului.
• Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a
activităţilor pe care le-aţi desfăşurat pentru a evalua progresul
realizat.







MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU
ELEVI
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 34

34
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă:
Documentaţia tehnico-economică
Numele candidatului: Nr. reg.

Data începerii unităţii de competenţă: Data promovării unităţii de competenţă:

DOCUMENTAŢIA TEHNICO- ECONOMICĂ
C
O
M
P
E
T
E
N
Ţ
A

E
X
E
R
C
I
Ţ
I
U
L

Î
N
T
R
E
B
A
R
E
A
/

S
A
R
C
I
N
A

D
E

L
U
C
R
U




SUBIECT/OBIECTIV



REALIZAT
a Identificarea documentaţiei tehnico/economice
1 b Selectarea documentaţiei tehnico/economice
folie
1
FT1 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
STUDIUL DE FEZABILITATE


folie
2
FT2 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
OBIECTUL DE INVESTIŢIE

folie
3
FT 3 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE EXECUŢIE

folie
4
FT4 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice –
DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ DE EXECUŢIE

2 1 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice-
REALIZAREA ANTEMĂSURĂTORII




1
folie
5
FT5 Selectarea şi identificarea documentaţiei tehnico-economice –
DOCUMENTAŢIA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE

P P Elaborează la proiectare documentaţia tehnică – PROIECT-
CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE S+P+M

2
FL1 FL1 ALCĂTUIREA ARBORESCENŢEI LA O CLĂDIRE DE LOCUIT
Prelucrarea datelor numerice- graficul Gantt-PROIECT- 2
fişă
doc.
FD Prelucrarea datelor numerice- graficul Gantt-PROIECT-
P P Elaborează la proiectare documentaţia economică – PROIECT-
CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE S+P+M

FL2 FL2 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIALE
3 1,2,3,4 Realizarea unei antemăsurători pentru ungard
a Realizarea antemăsurătorii pentru zugrăvirea unei încăperi



3

4 b Calculul necesarului de materiale
4 P P Întocmeşte documentaţia tehnico-economică pe parcursul lucrărilor-
PROIECT

5 p p Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică şi
condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor /PROIECT

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN,
fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante. UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES
Semnătura candidatului Data ____________________ _______
Semnătura evaluatorului Data _____________________ ________

Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 35

35
EXERCIŢIUL 1

Rezolvaţi sarcina de lucru care urmează lucrând individual pe caietul de
notiţe.
timp de lucru: 15 minute.


a) Subliniaţi dintre următoarele documente, pe cele care intră în
documentaţia tehnică de execuţie:

Planul de amplasament, planurile de arhitectură, planurile cadastrale,
planurile de dezvoltare regională, planurile anuale, planurile de
rezistenţă, devizul pe categorii de lucrări, devizul pe obiect, extrasul
de manoperă, extrasul de forţă de muncă, memoriul de activitate,
memoriul tehnic, memoriul de arhitectură, memoriul de rezistenţă,
memoriul de instalaţii, planul de fundaţii, capacitatea proprie de
cercetare –dezvoltare, cifra de afaceri, eficienţa utilizării mijloacelor
de producţie şi a forţei de muncă



b) Grupaţi tipurile de documente subliniate după tipul
documentaţiei:

Documentaţia tehnică
de execuţie
Studiul de fezabilitate
Documentaţia tehnico-
economică




























Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 36

36
EXERCIŢIUL 2


Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu răspunsurile pe
care le consideraţi corecte înscriindu-le în coloana „rezolvare elev”.
După completarea acestei rubrici vei confrunta răspunsurile tale cu
cele prezentate de profesor pe folie şi-ţi vei evalua munca prin
înscrierea punctajului obţinut în ultima coloană a tabelului!

Timp de lucru 35 minute!

Fişa de autoevaluare
Tema:
Realizarea antemăsurătorii
Numele şi prenumele:

Clasa:
Data

Punctaj Nr.
crt.
Sarcini de lucru
Rezolvare
elev
maxim obţinut
1
Care este semnificaţia simbolului
articolului de lucrare CD4f?

15
puncte

2
Care sunt caracteristicile
fiecărui articol de lucrare?

10
puncte

3
Numiţi 4 simboluri de
indicatoare şi cataloage folosite
pentru lucrări de construcţii şi
lucrări aferente acestora

20
puncte

4
Cum se simbolizează articolele
pentru transportul pământului în
funcţie de mijlocul de transport
folosit

10
puncte

5 Daţi definiţia antemăsurătorii
15
puncte

6
Ce cuprinde antetul
antemăsurătorii?

20
puncte

Din oficiu 10
puncte








Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 37

37
EXERCIŢIUL nr.3


Colecţiile de norme orientative de consumuri de resurse cuprind toate
articolele de lucrări care pot să apară în cadrul unei lucrări de construcţii.
Fiecare normativ are un anumit simbol căruia i se asociază un anumit tip de
lucrări.

De exemplu pentru :
lucrările de construcţii avem Indicatorul de norme de deviz C
lucrări de instalaţii de încălzire - Indicatorul de norme de deviz I
lucrări de instalaţii sanitare - Indicatorul de norme de deviz S
lucrări de instalaţii electruce şi de forţă - Indicatorul de norme de
deviz E
lucrări de drumuri – Indicatorul de norme de deviz D
lucrările de construcţii pentru poduri- Indicatorul de norme de deviz P

Colecţia de norme este structurată pe mai multe capitole de lucrări
CA – reprezintă lucrările de betoane
CB – cofraje şi schele
CC – armături pentru betoane
CD – lucrări de zidărie şi tipuri de pereţi
Prezentarea de la începutul fiecărui capitol dă specificaţii referitoare la
condiţiile tehnice care se au în vedere la realizarea normelor din acel
capitol, consumurile orientative pentru realizarea unei unităţi de lucrare,
precum şi condiţiile de măsurare a lucrărilor.
Pentru identificarea unui tip de articol de deviz notaţia cu simbolul
aferent se interpretează astfel: de exemplu
CF01A1 – Tencuieli interioare la pereţi şi stâlpi cu mortar M25 T
C → reprezintă colecţia de norme
F → reprezintă capitolul de lucrări
01 → reprezintă numărul de ordine a normei
A1 → reprezintă varianta de normă
După înscrierea simbolului articolului se înscrie textul care cuprinde
definirea lucrărilor la care se referă norma. Consumul specific este dat pe
unitatea de măsură a articolului respectiv, astfel avem consumul de
materiale specificat, norma de forţă de muncă în ore, în funcţie de
calificarea aplicatorului sau muncitorului, norma de muncă pentru utilaje
exprimată în ore.
Antemăsurătoarea se realizează după ce se analizează planşele
proiectului şi prescripţiile indicate de proiectant urmărind parcurgerea în
succesiune etapele următoare :
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 38

38
1. întocmirea listei complete de lucrări
2. încadrarea lucrărilor din listă în articolele de lucrări din
indicatoarele de norme de deviz
3. calculul cantităţilor de lucrări pentru fiecare articol de
lucrare

Lucraţi individual
Pentru gardul din desenul de mai jos să se facă încadradrea
articolelor de lucrări, antemăsurătoarea şi calculul cantitaţilor de
lucrări în vederea realizării de vopsitorii simple. Grosimea şipcilor şi
scândurilor este de 2,5 cm.








Pentru a rezolva acest exerciţiu aveţi următoarele sarcini de lucru:
1. Calculaţi mai întâi dimensiunile fiecărui element.
2. Calculaţi suprafeţele de vopsit parţiale şi totale cu rotunjiri.
3. Căutaţi să realizaţi lista de lucrări pentru vopsit.
4. Încadraţi lucrările din listă în articole de norme de deviz.

timp alocat 35 min



20 20 20
10
1,70
3,00
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 39

39
EXERCIŢIUL 4
activitate pe perechi – timp de lucru 40 min
Profesorul împarte elevii în perechi, aşa încât se vor forma maxim
14 perechi. Fiecare echipă va avea de îndeplinit 2 sarcini de lucru:

a) Să se calculeze suprafaţa de zugrăveală pentru pereţi si tavan
la încăperea din figură. Înălţimea camerei este de 3,10 m.




Completaţi fişa de lucru de mai jos :

Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 40

40

FIŞA DE LUCRU 1
Suprafaţa calculată unitate de
măsură ( mp )
Corect
a ☺
Incorect
a
Suprafaţa perete 1
Suprafaţa perete 2
Suprafaţa perete 3
Suprafaţa perete 4
Suprafaţa tavanului
Suprafaţa totală


b) Ştiind că pentru realizarea unui mp de zugrăveală sunt necesare
următoarele cantităţi de materiale, să se alcătuiască un necesar de
materiale.
Grupele cu nr. impar vor alcătui necesarul de materiale pentru zugrăveli în
lapte de var, iar cele cu nr. par vor alcătui necesarul de materiale pentru
zugrăvelile în humă.


FIŞA DE LUCRU 2


Suprafaţa
perete 1
Suprafaţa
perete 2
Suprafaţa
perete 3
Suprafaţa
perete 4
Suprafaţa
tavanului
Suprafaţa
totală
Var gras
în bulgări

Humă
pentru
zugrăveli

Săpun pastă
pt.zugrăveli

Ipsos de
construcţii

apă






Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 41

41

FIŞA DE LUCRU 3


Suprafaţa
perete 1
Suprafaţa
perete 2
Suprafaţa
perete 3
Suprafaţa
perete 4
Suprafaţa
tavanului
Suprafaţa
totală
Pastă de
var

Sare de
bucătărie

pigmenţi

apă




pentru a veni în sprijinul vostru se dau mai jos consumurile specifice
pentru 1 mp de suprafaţă zugrăvită
zugrăveli în humă : Var gras în bulgări 0,100 kg
Humă pentru zugrăveli 0,150 kg
Săpun pastă pentru zugrăveli 0,015 kg
Ipsos de construcţii 0,012 kg
Apă 0,002 mc


zugrăveli în lapte de var : Pastă de var 0,350 kg
Sare de bucătărie 0,100 kg
Pigmenţi 0,300 kg
Apă 0,002 mc
Temă pentru acasă: Completaţi fişa de lucru a grupurilor cu
numărul de ordine opus. Dacă aţi terminat mai repede, căutaţi alte
materiale pe internet.










Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 42

42

PROIECT

CONSTRUCŢIA UNEI LOCUINŢE FAMILIALE
S+P+M

Tema proiectului este: Realizarea unui proiect la faza de proiect
tehnic pentru o locuinţă familială S + P + M


Structura proiectului este următoarea:
Proiectul va conţine o parte scrisă şi o parte desenată.

Partea scrisă va cuprinde următoarele piese :
Memoriu tehnic pe diferite specialităţi
Descrierea unui flux tehnologic
Fişă tehnologică
Antemăsurătoare
Calculul cantităţilor de materiale
Extrasul de forţă de muncă
Graficul de execuţie

Partea desenată va cuprinde următoarele piese :
Plan amplasament sc:1:1000
Plan situaţie sc:1:100
Plan parter sc:1:50
Plan subsol sc:1:50
Plan mansardă sc:1:50
Plan învelitoare sc:1:50
Faţadă principală sc:1:50
Secţiune sc:1:50
Plan fundaţii sc:1:50
Plan armare placă peste subsol sc:1:50
Plan şarpantă sc:1:50

Termenul de predare final este la sfârşitul semetrului I
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 43

43
Veţi avea şi termene intermediare conform diagramei Gantt pe care
o veţi stabili împreună cu profesorul vostru
La întocmirea proiectului consultaţi informaţiile de pe INTERNET
www.google.com, www.artisproiect.ro, www.1001case.ro, www.infoconstruct.ro

Obiectivul
etapei
Actiunea derivată din
obiectiv
Metoda de lucru Cine Timp
identificarea
cailor posibile
de rezolvare
a problemei


documentare pe ideea
de baza
- accesare
INTERNET
- observare
- cercetare de
proiecte


individual


1 sapt

Selectarea
solutiei de
abordat in
cadrul
proiectului


analiza solutiilor posibile
si argumentarea
variantei optime
- listarea cailor
posibile
- aplicarea metodei
votului ponderat la
stabilirea solutiei
de abordat
- dezbatere

în colectiv,
sub
coordonarea
profesorului



1 sapt
analiza solutiei şi
identificarea domeniilor
conexe si a necesarului
de materiale implicate
- brainstorming
- observaţie
dirijată
- conexiuni
interdisciplinare
în colectiv,
sub
coordonarea
profesorului

1 sapt
stabilirea grupelor de
lucru, a
responsabilităţilor care le
revin pe domenii conexe
şi a termenelor
calendaristice
-diagrama Gantt
pentru fiecare grup
-elaborare fisa
responsabilitati
individuale in
cadrul grupului
pe grupe, sub
coordonarea
liderului şi a
responsab.
de proiect


2 sapt





identificarea
resurselor
necesare
verificarea şi corelarea
diagramelor Gantt si a
fiselor de responsabilitati
- dezbatere
- negociere
- argumentare
colectiv, sub
coordonarea
profesorului
responsabil
de proiect


1 sapt
efectuarea sarcinilor
delimitate pentru fiecare
grup:
- activităţi practice;
- tehnoredactare
subproiecte

- acţiuni concrete
presupuse de
sarcinile delimitate

pe grupe

elaborarea
proiectului
asamblarea
subproiectelor într-o
forma unitară
- acţiuni concrete
presupuse de
sarcinile delimitate
liderul de
grup şi
responsabilul
de proiect



5 sapt
Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 44

44
analiza proiectului
rezultat si validarea sa
- autoevaluare
- interevaluare
profesorul
coordonator
şi responsa-
bilul de
proiect



verificarea şi
evaluarea
proiectului sustinerea si
argumentarea proiectului
- joc de roluri
(beneficiar-
ofertant; client-
producator)
responsabilul
de proiect
lideri de grup




1 sapt

diseminarea
rezultatelor
elaborarea unei
comunicări şi
prezentarea ei la
sesiunea elevilor;
participarea la o
expoziţie tematică
- esenţializarea
- sistematizarea
- tehnoredactarea
- prezentarea cu
mijloace media

responsabilul
de proiect
lideri de grup

1 sapt
asigurarea
feed-back-ului
evaluarea activităţilor
derulate
recomandări pentru
activităţile viitoare
- liste de verificare
- concluzionare
- prezentarea
rezultatelor
profesorul
coordonator
responsabilul
de proiect

1 sapt


EXERCIŢIU

Nr.crt. ACŢIUNE OBSERVAŢII
1. BILANŢ. Care din proiectele voastre
presupun o perseverenţă susţinută ?


2. BILANŢ. Aţi dus lipsă vreodată de
perseverenţă?


3. ACŢIUNE. Ce ar fi trebuit să faceţi ?


4. ACŢIUNE. Aţi fi putut să vă străduiţi mai
mult ?


5. ACŢIUNE. Cum anume ?


6. PERSPECTIVE. Ce decizii veţi lua în
continuare ?












Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 45

45

SOLUŢII DE REZOLVARE


Soluţia exerciţiului nr.1
a)Planul de amplasament,planurile de arhitectură,
planurile de rezistenţă, memoriul tehnic, memoriul de arhitectură,
memoriul de rezistenţă, memoriul de instalaţii, planul de fundaţii.

b)
Documentaţia tehnică
de execuţie
Studiul de fezabilitate Documentaţia tehnico-
economică
Planul de amplasament
planurile de arhitectură
planurile de rezistenţă
memoriul tehnic
memoriul de arhitectura
memoriul de rezistenţă
memoriul de instalaţii
planul de fundaţii

capacitatea proprie de
cercetare –dezvoltare,
cifra de afaceri,
eficienţa utilizării
mijloacelor de producţie
şi a forţei de muncă

devizul pe categorii de
lucrări,
devizul pe obiect,
extrasul de manoperă,
extrasul de forţă de
muncă
Soluţia exerciţiului 2.

Punctaj Nr.
crt. Sarcini de lucru
Rezolvare
elev
maxim obţin
ut
1
Care este semnificaţia simbolului
articolului de lucrare CD4f
C= grupa de lucrări
sau partea de obiect
construcţii
D=capitolul de
lucrare , zidării
4= numărul de articol
din cadrul capitolului
f=varianta de lucrare
15
puncte

2
Care sunt caracteristicile
fiecărui articol de lucrare
-număr curent al
părţii,urmat de
numărul curental
articolului de lucrări
din cadrul părţii
-simbolul articolului
-calculul cantităţii de
lucrări
10
puncte

Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 46

46
3
Numiţi 4 simboluri de
indicatoare şi cataloage folosite
pentru lucrări de construcţii şi
lucrări aferente acestora
-Indicator de Norme
de deviz C
-Indicator de Norme
de deviz D
Indicator de Norme
de deviz Ts
Indicator de Norme
de deviz Iz
20
puncte

4
Cum se simbolizează articolele
pentru transportul pământului în
funcţie de mijlocul de transport
folosit
TRA01A-
autobasculante
TRA02A-
autocamioane
TRA03A-
autotractoare pe
pneuri
TRA04A-
autoremorchere cu
trailer
TRB-transport
manual şi manipulare
mecanică
10
puncte

5 Daţi definiţia antemăsurătorii
este piesa scrisă prin
care se determină
cantităţile de lucrare
, pe articole,
necesare a fi
executate la o
categorie de lucrări
din cadrul unui
obiect,
15
puncte

6
Ce cuprinde antetul
antemăsurătorii ?
-stânga sus:
denumirea
organizaţiei care o
execută , număr
proiect, număr deviz
-dreapta sus:
denumirea investiţiei,
obiectul, codul
obiectului
-titlul care specifică
partea de obiect
20
puncte

Din oficiu 10
puncte





Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 47

47

Soluţia FL1.
6. Finisaje



6.1.Finisaje interioare brute
6.2.Finisaje interioare de
suprafaţă
6.3.Finisaje exterioare

Soluţia FL2.

material
Cantitatea
( kg/mp )
Cantitatea ( kg )
Chit pentru reparaţii 0,200
13,86 mp x 0,200 kg/mp=2,77
kg
Grund pe bază de ulei 0,090
13,86 mp x 0,09 kg/mp = 1,25
kg
Vopsea 0,200 2,77 kg
Hârtie de şlefuit 0,05 buc 13,86 x 0,05 = 0,6 buc ~1 buc

Soluţia exerciţiului 4.

FIŞA DE LUCRU 1

Suprafaţa calculată unitate de
măsură ( mp )
Corect
a ☺
Incorect
a
Suprafaţa perete 1 12,40
Suprafaţa perete 2 13,92
Suprafaţa perete 3 12,40
Suprafaţa perete 4 9,06
Suprafaţa tavanului 20,40
Suprafaţa totală 68,18

Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 48

48


FIŞA DE LUCRU 2


Suprafaţa
perete 1
Suprafaţa
perete 2
Suprafaţa
perete 3
Suprafaţa
perete 4
Suprafaţa
tavanului
Suprafaţa
totală
Var gras
în bulgări
1,24 kg 1,39 kg 1,24 kg 0,90 kg 2,04 kg 6,81 kg
Humă
pentru
zugrăveli
1,86 kg 2,09 kg 1,86 kg 1,36 kg 3,06 kg 10,23 kg
Săpun
pastă
pt.zugrăvel
i
0,20 kg 0,21 kg 0,20 kg 0,14 kg 0,31 kg 1,06 kg
Ipsos de
construcţii
0,15 kg 0,17 kg 0,15 kg 0,10 kg 0,24 kg 0,81 kg
apă 0,02 mc 0,02 mc 0,02 mc 0,02 mc 0,04 mc 0,12 mc


FIŞA DE LUCRU 3


Suprafaţa
perete 1
Suprafaţa
perete 2
Suprafaţa
perete 3
Suprafaţa
perete 4
Suprafaţa
tavanului
Suprafaţa
totală
Pastă de
var
4,34 kg 4,87 kg 4,34 kg 3,17 kg 7,14 kg 23,86 kg
Sare de
bucătărie
1,24 kg 1,39 kg 1,24 kg 0,91 kg 2,04 kg 6,82 kg
pigmenţi
3,72 kg 4,17 kg 3,72 kg 2,72 kg 6,12 kg 20,45 kg
apă
0,02 mc 0,02 mc 0,02 mc 0,02 mc 0,04 mc 0,12 mc





Modulul III: Documentaţia tehnico-economică
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea : Tehnician Construcţii şi lucrări publice 49

49
BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu, R., Pavel, C., Voiculescu, M., (1976), Construcţii civile, industriale şi
agrozootehnice. Manual pentru licee industriale cu profil de construcţii, şcoli de maiştri şi
de specializare postliceală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

2. Davidescu, I., Roşoga, C., (1994), Tehnologia lucrărilor de construcţii. Manual pentru
licee industriale cu profil de construcţii, clasa a IX-a şi a X-a, şcoli profesionale, Editura
Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti.

3. Davidescu, I., Roşoga, C., (1982), Utilajul şi tehnologia lucrărilor de finisaj în construcţii.
Manual pentru licee industriale cu profil de construcţii, clasa a IX-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.

4. Dumbravă, D., Gligan, A., Moldovan, C., ş.a., (1994), Economia şi organizarea producţiei
în construcţii-montaj. Manuale pentru licee industriale, clasa a XII-a şi şcoli profesionale,
anul III, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.

5. Foriş, A., Ispas, A., Cioroiu, C., Dobrea, C., R., (2000), Proiecte economice – Ghid de
proiectare managerială a afacerilor, vol. I şi II, Editura Infopint SRL, Odorheiu Secuiesc.

6. Fiehl, J., F., (2000), Cum să ne realizăm proiectele, Editura Polirom, Iaşi.

7. Glukman, I., Poenau-Bordea, A., (1957), Desenul de arhitectură construcţii sistematizare,
Editura Tehnică, Bucureşti.

8. Institutul de Cercetări în Construcţii şi Economia Construcţiilor, (1996), Buletinul
construcţiilor, Editura ICCEC, Bucureşti.

9. Petişanu, C., (1979), Construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

10. Petroşanu, P., Rolea, E., Angelescu, M., (1986), Executarea lucrărilor de construcţii-
montaj în acord global, Editura Facla, Timişoara.

11. Popa, Al., Darie, M., Georgescu, R., ş.a., (1981), Utilajul şi tehnologia structurilor de
construcţii, Manual pentru licee industriale, clasa a XII-a şi şcoli profesionale, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

12. Prundeanu, D., Mărgineanu, R., Sârbu, V., (1994), Desen tehnic de construcţii. Manual
pentru clasa a X-a şi a XI-a, licee industriale cu profil de construcţii şi şcoli profesionale,
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.

13. Sârbu, V., (1995), Desen tehnic de construcţii. Manual pentru clasa a IX-a, licee
industriale şi anul I şcoli profesionale cu profil de construcţii, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A., Bucureşti.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL

Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul Phare TVET RO 2003/005- 551.05.01-02



AUXI LI AR
CURRI CULAR

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

Domeniul: CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Calificarea profesională: Tehnician desenator pentru construcţii şi
instalaţii

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE-CDL











2006
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
2




AUTOR:
Prof. ing. grad I LIGIA GLODEAN - Colegiul Tehnic Anghel Saligny Baia
Mare



Consultanţă CNDIPT :
IOANA CÎRSTEA – inspector de specialitate CNDIPT- MEdC
PAULA POSEA – expert curriculum CNDIPT - MEdC



Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
3




CUPRINS





Introducere pag. 4
Competenţe vizate pag. 7
Obiective urmărite pag. 7
Fişa de descriere a activităţii pag. 8
Fişa de progres şcolar pag. 9
Cuvinte/concepte cheie pag. 11
Glosar de termeni pag. 12
Materiale de referinţă pentru profesor pag. 14
Îndrumări privind modalităţi de evaluare.
Metoda proiectului
pag. 35
Materiale de referinţă pentru elevi pag. 46
Sugestii metodologice
Soluţiile exerciţiilor
pag. 68
Bibliografie pag. 72


Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
4




INTRODUCERE


Dragi colegi,
Acest auxiliar curricular vă este destinat vouă, profesorilor care desfăşuraţi
activităţi didactice specifice domeniului Construcţii, instalaţii şi lucrări publice.
Informaţiile din acest material sunt destinate celor care pregătesc elevii clasei a XI-a din
ciclul superior al liceului pentru calificarea profesională Tehnician desenator pentru
construcţii şi instalaţii şi fac referire la:
Partea I:
competenţele şi obiectivele ce trebuie atinse la finalul parcurgerii modulului
Elemente de construcţii şi lucrări publice – CDL ;
documente elaborate de profesor ce urmăresc derularea activităţilor şi
înregistrarea progresului şcolar (fişa de descriere a activităţii, fişa de progres
şcolar);
evidenţierea conceptelor / cuvintelor cheie;
glosarul de termeni specifici;
materiale de referinţă în procesul de predare si evaluare (fişe conspect, folii,
formulare folosite pentru organizarea activităţilor, fişe de observaţii, etc.);
îndrumări privind utilizarea metodei proiectului.

Partea a II-a
exemple de exerciţii şi teste (cu soluţii anexate);
activităţi individuale sau în grup care vizează diferite stiluri de învăţare;
activitati interactive (joc de rol, metoda cubului, aritmogrife);
propuneri de teme pentru proiecte.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
5
Activităţile pentru elevi propuse în partea a II-a nu ating toate competenţele
specificate în Standardul de pregătire profesională, ele reprezintă un prim pas care să
vă ajute în elaborarea propriile dumneavoastra materiale de învatare. Auxiliarul are
drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui, cuprinzând
informaţii ce vin în sprijinul acestuia.






Scopul acestui modul este de a oferi elevilor noţiuni de bază cu privire la
elementele ce alcătuiesc construcţiile şi lucrările publice, alcătuirea diferitelor tipuri de
structuri de construcţii precum şi modul de întocmire al fişelor tehnologice pentru
acestea. Modulul are alocate 132 de ore, din care 66 de ore de laborator tehnologic şi
66 de ore de instruire teoretică.
Prin parcurgerea acestui modul elevii vor dobândi competenţele descrise în
standardul de pregătire profesională specific calificării, la unitatea de competentă
Elemente de construcţii şi lucrări publice.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională
specific, iar cele două documente vor sta la baza materialelor de învăţare elaborate de
către fiecare profesor.









Prin exerciţiile propuse sunt vizate, pe lângă atingerea competenţelor tehnice
specifice, şi abilităţile cheie mai, prin modul de organizare a activităţilor (individual, în grup,
frontal).
Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie
să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale
ATENŢIE !
Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standard, el este
doar un material orintativ având drept scop prezentarea
orientărilor conform strategiei dinTVET, a învăţării centrate pe
elev şi a corelării competenţelor din SPP cu curiculum şi cu
activităţile desfăşurate de elevi.
FOARTE IMPORTANT!
Activităţile şi exerciţiile propuse elevilor trebuie să urmărească
atingerea criteriilor de performanţă din standarde, în condiţiile de
aplicabilitate propuse de acestea, în vederea realizării competenţelor
ce vor fi evaluate prin tipurile de probe propuse de standard.

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
6
acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv. În acest sens vă propunem
să aplicaţi elevilor chestionarul de la sectiunea Materiale de referinţă pentru profesor.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţina seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei :
- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu
cele noi şi pentru ordonarea lor





IMPORTANT!!!
ACCESEAZĂ www.tvet.ro pentru a consulta
auxiliarele curriculare elaborate până în prezent.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
7


în parcurgerea modulului Elemente de construcţii şi lucrări publice

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ TEHNICE SPECIALIZATE:
UC. ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Competenţa 1 : PREZINTĂ TIPURILE DE CONSTRUCŢII
Competenţa 2 : DESCRIE ELEMENTELE DE CONSTRUCŢII
Competenţa 3: PREZINTĂ TIPURILE DE STRUCTURI DE CONSTRUCŢII
Competenţa 4: DESCRIE ELEMTELE DE LUCRĂRI PUBLICE
Competenţa 5: ÎNTOCMEŞTE FIŞE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCŢII ŞI
LUCRĂRI PUBLICE



Pentru atingerea competenţelor prevăzute în standard vă sugerăm să vă propuneţi
obiective pentru fiecare competenţă tehnică în concordanţă cu criteriile de performanţă
din standard, cum ar fi pentru:

C1 : PREZINTĂ TIPURILE DE CONSTRUCŢII
O1. Să clasifice tipurile de construcţii
O2. Să coreleze tipurile de construcţii cu utilizarea lor
C 2 : DESCRIE ELEMENTELE DE CONSTRUCŢII
O3. Să clasifice elementele de construcţii în funcţie de rolul lor
O4. Să prezinte rolul elementelor de construcţii pe categorii
O5. Să caracterizeze elementele de construcţii
C3: PREZINTĂ TIPURILE DE STRUCTURI DE CONSTRUCŢII
O6. Să clasifice structurile de construcţii
O7. Să coreleze structurile de construcţii cu elementele de construcţii
C4: DESCRIE ELEMTELE DE LUCRĂRI PUBLICE
O8. Să prezinte rolul elementelor de lucrări publice
O9. Să clasifice elementele de lucrări publice
O10. Să caracterizeze elementele de lucrări publice(drumuri, căi ferate)
C5: ÎNTOCMEŞTE FIŞE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI
PUBLICE
O11. Să prezinte elementele unei fişe tehnologice
O12. Să elaboreze fişe tehnolofice pentru lucrări de construcţii şi lucrări publice

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ / COMPETENŢE VIZATE
OBIECTIVE URMĂRITE
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
8
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în modulul Zidării simple şi tencuieli.

Numele elevului Clasa

Data începerii modulului Data promovării modulului

U.C. : ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Competenţa Exerci
ţiul
Între
barea
Subiect Rezolvat
1 1 Definiţia construcţiilor
2 Identificarea diferitelor tipuri de construcţii

C1
3 Incadrarea construcţiilor în categoriile
corespunzătoare

2 1 Prezentarea rolului elementelor de construcţii pe
categorii

2 Clasificarea elementelor de construcţii pe categorii
de elemente

3 Identificarea elementelor de construcţii
4 Fundatii directe
5 Test de autoevaluare – Pereţi
6 Pereţi din zidărie – laborator tehnologic
7 Planşee – recapitulare
8 Acoperişuri
9 Elemente de tâmplărie
C2
10 Proiect – Casa mea
C3 11 Structuri cu pereţi portanţi din zidărie
UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES
Semnătura candidatului Data
___________________ ______
Semnătura evaluatorului
_________________________ ______





ATENŢIONARE: La elaborarea fişei şi a exerciţiilor propuse
urmăriţi atingerea criteriilor de performanţă din standarde în
condiţiile de aplicabilitate propuse de acestea, în vederea
realizării competenţelor ce vor fi evaluate prin tipurile de
probe propuse de standard

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
9
FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare
elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea
permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii
relevante pentru analiză.
Contine urmatoarele rubrici:

Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia
legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor
tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi
evaluate.

Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele
utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare
sau feedback.

Aplicare în cadrul modulului
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit
competenţele tehnice generale,tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi
cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de
îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.

Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul
trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste
informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea
ce va urma.

Competenţe care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi
dobândite. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe
sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.

Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi
de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare
suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
10






Modulul ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Numele elevului_____________________________________ Clasa _________
Profesor __________________________________________

Evaluare Competenţe care
trebuie
dobândite
Data Activităţi
efectuate şi
comentarii
Aplicare în cadrul
modulului Bine Satisfă
cător
Refa
cere
C1. Prezintă tipurile
de construcţii


Ex1 Activitate individuală
Ex2 Activitate individuală


Ex3 – Fişă de
lucru
Activitate în perechi
Ex 4 –Metoda
cubului
Activitate în grup
Ex5 – Test de
autoevaluare
Activitate individuală
Ex 6 – Fişă
de lucru
Activitate în grup,
laborator tehn

Ex7 –
Recapitulare
Activitate în grup
Ex8 – Fişă de
lucru
Activitate individuală
Ex 9 – Fişă
de lucru
Activitate în perechi






C2. Descrie
elementele de
construcţii
EX 10 Proiect Activitate în grup
C3 Prezintă tipurile
de structuri de
construcţii
EX 11 –
Structuri din
zidărie
Joc de rol
Comentarii

Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie dobândite



Resurse necesare
• manuale tehnice
• fişe de documentare
• folii transparente
• site-uri INTERNET
• standarde (STAS-uri)



FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
11





Cuvintele /conceptele cheie pentru modulul Elemente de construcţii şi lucrări
publice sunt:

CIVILE
INDUSTRIALE
AGRICOLE




























CUVINTE CHEIE
CONSTRUCŢII
CLĂDIRI
CONSTRUCŢII
INGINEREŞTI
ELEMENTE DE
CONSTRUCŢII
DE IZOLAŢII: hidrofuge, termice, fonice
DE REZISTENŢĂ: fundaţii, pereţi
portanţi, planşee, grinzi, stâlpi,
scări, acoperişuri
DE COMPARTIMENTARE
ŞI ÎNCHIDERE :pereţi de închidere, de
compartimentare, elemente de tâmplărie,
învelitori
DE FINISAJ: tencuieli, placaje, pardoseli,
zugrăveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii
STRUCTURI DE
CONSTRUCŢII
ÎN CADRE

CU PEREŢI PORTANŢI

MIXTE

COMBINATE
ELEMENTE DE
LUCRĂRI PUBLICE

DRUMURI

CĂI FERATE

LUCRĂRI DE ARTĂ
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
12





Glosarul de termeni este util atât profesorului în fixarea noţiunilor noi pe
parcursul derulării modulului, cât mai ales elevului în procesul de învăţare. Completarea
listei de termeni poate constitui una din activităţile propuse elevului.
Ancadrament = elemente de evidenţiere a ferestrelor în faţadele clădirilor
Astereală = strat continuu din scânduri constituind suportul învelitorilor
flexibile (tablă plană,şindrile bituminoase)
Atic = pereţii realizaţi peste nivelul ultimului planşeu, pe conturul clădirii,
având rolul de a masca unele elemente ale acoperişului sau
terasei
Balama = piesă metalică dublă ce permite pivotarea unei uşi sau ferestre
Briandrug = piesă din metal, lemn sau beton montată orizontal deasupra unei
uşi sau ferestre cu rolul de a susţine zidăria situată deasupra
deschiderii
Calcan = perete exterior fără goluri, aflat în limita terenului beneficiarului,
spre care nu se scurg apele de ploaie
Canat = foaie de uşă plină sau cu geam
Căpriori = elemente din lemn care se dispun înclinat, dând panta
acoperişului
Cercevea = partea mobilă a ferestrei, alcătuită dintr-o ramă cu geam
Cornişă = element sub formă de consolă ce depăşeşte perimetrul clădirii,
realizată în mod obişnuit la ultimul nivel
Dolie = intersecţia punctelor acoperişului care văzute de sus formează un
unghi intrând
Falţ = tăietură realizată pe lungimea unei piese sau pe perimetrul unui
cadru, în vederea încastrării altui element
Fronton = peretele de capăt al unui tronson de clădire
Gheremele = piese prismatice din lemn prin intermediul cărora se fixează în
perete tocul uşii sau frestrei
Glaf = partea superioară a parapetului din interiorul ferestrei
Hidroizolaţia = element de protecţie împotriva umezelii şi infiltrării apei
Învelitoare = element de protecţie prevăzut la partea superioară a acoperişului
Parapet = porţiunea de perete exterior situată sub ferestre
Pereţi purtaţi = se reazemă pe elementele structurii (planşee, grinzi,etc.) care
preiau şi stransmit greutatea acestora infrastructurii
Piloţi = plemente de construcţie sub formă de stîlpi care se înfig în
pământ
Podest = plăci orizontale intercalate între rampe, cu scopul de a face
urcarea mai puţin obositoare, oferind posibilitatea schimbării
direcţiei
Rampa = porţiunea înclinată a scării
Rigole = şanţuri pentru scurgerea apelor, la străzi
Sifon = accesoriu montat la evacuarea apei din orice aparat sanitar; are 2
funcţii: reţine obiectele mici căzute din greşală prin orificiul de

GLOSAR DE TERMENI
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
13
evacuare şi conţine permanent o cantitate de apă care evită
vicierea aerului cu resturile evacuate la canal
Soclu = porţiunea de perete exterior cuprinsă între teren şi cota zero
Solbanc = partea superioară a parapetului din exteriorul ferestrei
Streaşină = prelungirea acoperişului sub formă de consolă pe perimetrul
clădirii, având rolul de a îndepărta de la faţade apele din
precipitaţii şi de a susţine dispozitivele de evacuare a apei
Şmir = primul strat al tencuielii în cazul unei suprafeţe suport din plasă
de rabiţ
Şpalet = porţiunea plină dintre 2 goluri de uşi, respectiv ferestre
Tencuială = element de finisaj aplicat pe suprafaţa elementelor de construcţie
având rol de protecţie, izolare, igienic sau decorativ
Timpan = perete exterior de capăt în cazul clădirilor alungite în plan, tip
bară
Tinci = stratul vizibil al tencuielii
Toc = parte fixă a uşii sau ferestrei
Ţesere = alternarea rosturilor verticale, la două şiruri succesive de cărămizi
cu 1/2C , 1/4C sau 3/4C
Vang = grindă aşezată de-a lungul marginilor unei scări fixe pe care se
aşează capetele treptelor
Văruială

= zugrăveală pe bază de var




IMPORTANT! Pentru elevi
Dacă găsiţi şi alţi termeni al căror sens nu îl cunoaşteţi notaţi-i în
caiet şi informaţi-vă consultând dicţionarul sau întrebaţi-vă
profesorul.
Alcătuiţi propriul vostru dicţionar.

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
14








Această secţiune, pentru modulul Elemente de construcţii şi lucrări publice, conţine
exemple de:

chestionar pentru stabilirea stilurilor de învatare
alegerea strategiei în concordanţă cu stilurile de învăţare
puncte tari ale stilurilor de învăţare
fişe de curs(documentare)
folii transparente
fişe de lucru individualizate
fişe de organizare a lucrului în echipă
planuri de acţiune ale elevilor pentru a-i ajuta să-şi planifice şi
evalueze eficient munca

Fişele de curs şi fişele de lucru sunt utile pentru:
- a sprijini dezvoltarea abilităţilor cheie
- ca îndrumare pentru activităţile de scris şi luare a notiţelor
- sintetizarea informaţiilor date
- testarea cunoştinţelor

Fişele de documentare vor fi mai utile dacă veţi ţine cont de:
- aşezarea în pagină să fie cât mai simplă
- explicaţiile orale oferiţi-le înainte de a împărţi fişele
- clarificarea cuvintelor tehnice înainte de împărţirea fişelor
- limbaj simplu şi clar
- modul de tipărire uşurează foarte mult citirea textului


MATERIALE DE REFERINŢĂ
PENTRU
PROFESOR
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
15
CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE
NUME______________________________________Data_______________
Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel mai bine.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite
Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât aveţi nevoie, aproximativ 10 şi
30 minute, dar nu este NICIO PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte
importantă pentru completarea acestui chestionar
Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.
Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare
Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau mai mult
dezaprobaţi enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU.
1
Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi în detaliu despre muzica,
sunetele şi zgomotele le-ai ascultat acolo?
DA NU ■
2
Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi ?

DA NU □
3
În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curent cu
ultimele noutăţi sau ştiri sportive?
DA NU ■
4
La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu
icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc.?
DA NU ♦
5
Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi diagrame,
imagini reprezentative?
DA NU □
6
Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „=” în diferite
poziţii?
DA NU ♦
7
Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţi anumite
lucruri? De exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..
DA NU □
8
Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie
cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o ortografie
care arată corect?
DA NU ♦
9
Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau / şi
cursurile orale?
DA NU ■
10 Vă place să asamblaţi diferite lucruri? DA NU □
11
La utilizarea calculatorului consideraţi că este util ca sunetele emise să avertizeze
utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru?
DA NU ■
12
Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi diagrame şi /
sau imagini?
DA NU ♦
13 Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? DA NU ♦
14
Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării acelei
informaţii ?
DA NU ■
15
Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber? De exemplu: sport, grădinărit,
plimbări, etc.
DA NU □
16 Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber? DA NU ■
17
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor,
vă place să priviţi singur (ă), în linişte?
DA NU ♦
18 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor? DA NU ■
19 Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe hârtie înainte? DA NU □
20 Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? DA NU □
21 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia? DA NU ■
22
Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau
oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora?
DA NU ♦
23
Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat şi să rezolvaţi ceva
atunci, pe loc?
DA NU □
24 Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi anume ? DA NU ♦
25 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? DA NU ♦
26 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine ? DA NU ■
27 Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri? DA NU □
28 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi? DA NU ■
29 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame ? DA NU ♦
30 Vă place să jucaţi diverse roluri? DA NU □
31 Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri informaţii, decât să vă petreceţi DA NU □
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
16
timpul singură într-o bibliotecă?
32
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor,
vă place să vorbiţi despre articolele expuse şi să ascultaţi comentariile celorlalţi?
DA NU ■
33 Urmăriţi uşor un drum pe hartă? DA NU ♦
34
Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a
unei sculpturi este să îl / o atingeţi?
DA NU □
35
Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele descrise în
text?
DA NU ♦
36
Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona în surdină un cântec
sau de a vorbi cu dvs. înşivă?
DA NU ■
37 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă decide ce să îmbrăcaţi? DA NU ♦
38
Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă sfătuiţi cu cineva în legătură cu
locul destinaţiei?
DA NU ■
39
Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activi aproape
tot timpul?
DA NU □

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:

Încercuiţi numai numărul întrebărilor
la care aţi răspuns cu DA
Acum marcaţi pe grafic numărul total pentru fiecare
stil de învăţare, după care uniţi cele 3 puncte

4, 6,
8,
12,13,
17,
22, 24,
25, 29,
33, 35, 37

1, 3, 9,
11, 14,
16,
18, 21,
26, 28,
32, 36,
38

2, 5,
7,
10, 15,
19, 20 ,
23, 27, 30,
31, 34, 39

Total
întrebări
încercuite
________

VIZUAL

Total
întrebări
încercuite
________
_
AUDITIV

Total
întrebări
încercuite
________
_
PRACTIC
13_____________________________________ 13
12______________________________________12
11______________________________________11
10______________________________________10
9_______________________________________ 9
8_______________________________________ 8
7_______________________________________ 7
6_______________________________________ 6
5_______________________________________ 5
4_______________________________________ 4
3_______________________________________ 3
2_______________________________________ 2
1_______________________________________ 1
0_______________________________________ 0
VIZUAL AUDITIV PRACTIC


Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă
curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate stilurile
de învăţare.


Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
17
• ALEGEREA STRATEGIEI ÎN CONCORDANŢĂ CU STILURILE DE ÎNVĂŢARE

Scopul predării
Ce speraţi să obţineţi.
Strategia de predare
Cum veţi proceda?
Puncte tari pentru acest tip de
persoană :
Vizual
1
Auditiv
2
Practic

Generarea entuziasmului
şi a interesului în privinţa
unui anumit subiect



Expunere orală


Lectură dirijată


Vizită

☯ ☯
Video / multimedia

☯ ☯ ☯
Explorarea şi influenţarea
opiniilor, emoţiilor,
convingerilor şi
atitudinilor

Discuţie

☯ ☯
Joc de rol şi studii de caz

☯ ☯
Film şi Video

☯ ☯ ☯
Rezolvarea de probleme
(Planificarea şi
organizarea propriei
învăţări)


Tutorial individual / 1:1 /
Mentorat

Brainstorming

☯ ☯ ☯
Planificarea şi revizuirea
acţiunilor


Oferirea de informaţie
De la teorie la practică:
Explicarea conceptelor
teoretice

Expunere orală


Suport de curs / fişe de lucru

☯ ☯ ☯
Citire


Demonstraţie

☯ ☯
De la teorie la practică:
Legarea teoriei de
practică

Tutoriale individuale
(schimburi în ambele sensuri)

Atelier de lucru /Simulare / Joc
de rol
☯ ☯
Dobândirea de abilităţi /
consolidarea
De la teorie la practică:
Exersarea practicilor
Atelier de lucru / Simulare /
Practică
☯ ☯
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
18
Scopul predării
Ce speraţi să obţineţi.
Strategia de predare
Cum veţi proceda?
Puncte tari pentru acest tip de
persoană :
Vizual
1
Auditiv
2
Practic

Demonstraţie

☯ ☯
Formare


Învăţarea unui sistem
“mecanic”, sau a unor
fapte concrete, sau a unei
succesiuni
Învăţare mecanică ☯
Dezvoltarea de abilităţi de
comunicare orală
Discuţie :
• Dezbatere
• Masă rotundă
☯ ☯
Joc de rol / Piesă de teatru /
Simulare
☯ ☯
Lucru în grup
• Grup cu sarcină precisă
• Grup mic
• Brainstorming
• Grup creativ
☯ ☯
Dezvoltarea de abilităţi de
comunicare în scris
Temă scrisă ☯
Dezvoltarea lucrului în
echipă
Jocuri / Piesă de teatru / joc de
rol

Teme /proiecte integrate ☯ ☯ ☯
Vizită de două sau mai multe
zile
☯ ☯ ☯
Lucru în grup
Generarea de idei:
• Brainstorming
Consolidarea ideilor:
• Grup cu sarcină precisă
• Grup mic
☯ ☯
Consolidarea informaţiei

Seminar


Joc de rol

☯ ☯ ☯
Evaluare /Test


Temă de lucru / proiect
(individual / în grup)

Analiza şi evaluarea
învăţării
Întrebări şi răspunsuri verbale
(profesor şi elev)

Examen / test


Suport de curs cu spaţii goale
de completat
☯ ☯ ☯
Întrebări de control ☯ ☯
Evaluare practică / activitate
cu sarcină / schiţarea profilului
de abilităţi

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii
19
FOLIA 1
Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare
Vizual / Vedere Auditiv / Ascultare Practic
• Vederea informaţiei în formă tipărită
vă va ajuta să o reţineţi mai bine.
• Verificarea faptului că notiţele
dumneavoastră sunt copiate cum
trebuie
• Privirea formei unui cuvânt.
• Folosirea culorilor, ilustraţiilor şi
diagramelor ca ajutor în procesul de
învăţare.
• Sublinierea cuvintelor cheie.
• Folosirea de creioane colorate pentru
învăţarea ortografierii cuvintelor
dificile: folosirea de culori diferite
pentru grupurile complexe de litere
• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a
unei “spidergram” (reţea de cuvinte,
ciorchine).
• Convertirea notiţelor dumneavoastră
într-o imagine sau bandă desenată.
• Folosirea imaginilor pentru explicarea
textelor.



• Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru vă va
ajuta să învăţaţi.
• Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţi folosind
propriile dumneavoastră cuvinte.
• Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor.
• Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să verbalizaţi
de unul /una singur(ă) gândurile şi ideile pe care le aveţi
• Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou
lucrurile
• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai
uşoară decât citirea cărţii.
• “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l
pronunţaţi şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi de
ajutor.
• Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şi exagerarea în
gând a sunetelor.
• Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set de informaţii
atunci când acestea sunt “cântate”.
• Citirea cu voce tare.
• Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare.
• Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistra
observaţiile şi gândurile.
• Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie analizate
folosind propria dumneavoastră voce, cu muzica
dumneavoastră preferată ca fundal
• Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aici
chestionarea şi rezumarea.
• Efectuarea de către dumneavoastră înşivă a
unei activităţi practice facilitează adesea
înţelegerea, de ex. experimente la fizică,
probleme la matematică etc.
• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas,
este o cale eficientă de a le ţine minte.
• Scrierea lucrurilor cu propriile
dumneavoastră cuvinte.
• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o
bandă desenată.
• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei
“spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine).
• Urmărirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor
cheie, etc. apoi pronunţarea respectivelor
cuvinte urmată de scrierea lor din memorie.
• Preferinţa pentru a atinge şi a face.
• Scrisul la tastatură este adesea mai uşor decât
scrierea de mână.
• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară
decât cea a scrisului tipărit (cu litere separate)
• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească o
sarcină.



Prezentaţi elevilor acest tabel după aplicarea chestionarului ce vizează stilurile de învăţare

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL

Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii



FOLIA 2

FUNDAŢIE ELASTICĂ CONTINUĂ SUB ZIDURI



SOLUŢIE ADOPTATĂ PENTRU:










MATERIAL









PRESCRIPŢII
DE
ALCĂTUIRE
ÎNCĂRCĂRI MARI
NIVELUL RIDICAT AL APELOR SUBTERANE IMPUNE
ADÂNCIMI MICI DE FUNDARE ÎN TERENURI SLABE
LA CLĂDIRI CU MAI MULT DE 5 NIVELURI CU STRUCTURĂ
DIN DIAFRAGME DE BETON MONOLIT SAU PANOURI MARI
BETON ARMAT C8/10, C12/15
SE AŞEAZĂ PE UN STRAT DE BETON DE
EGALIZARE
H / B = 0,20 – 0,25; H min = 30cm
Pt. H ≤ 40cm se alege varianta prismatică
Pt. H > 40 cm se alege varianta în forma de obelisc ,
unde h = (1 / 2 - 1/3) H sau h ≥ 15cm
Armătura
-de rezistenţă- la partea infererioară,transversal,
Φmin=10, OB37 si Φmin=8, PC
- de repartitie- longitudinală- min 3bare / ml
secţ/ml= 10%din armat de rezist
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

21

FIŞĂ DE DOCUMENTARE ( FD 1)
PEREŢI

Definiţie:

Pereţii sunt elemente de construcţie verticale, la care două dimensiuni
(lungimea şi înălţimea) sunt mult mai mari decât cea de a treia (grosimea). Ei au rolul
de a închide pe contur spaţiul construit sau de a separa între ele diferitele încăperi.

Clasificare:

a) După materialul din care se execută:

- pereţi
din
pământ

( lut )

- pereţi
din lemn


-pereţi
din
zidărie
- de piatră naturală

- din cărămidă

- din blocuri mici de beton

- din blocuri şi fâşii de b.c. a.

1-lut bătut
2-împletitură de nuiele
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

22

-zidărie mixtă


1-piatra naturală, 2-beton, 3-cărămidă

- pereţi
din
beton
armat
- monoliţi ( turnaţi la faţa locului)



- din elemente prefabricate
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

23


b) După rolul pe care îl au în construcţie:
- pereţi portanţi (de rezistenţă)
- pereţi autoportanţi
- pereţi purtaţi

c) După poziţia pe care o ocupă în construcţie:
- exteriori (de închidere)
- interiori (de compartimentare)

d) După modul de alcătuire:
- pereţi cu structură omogenă( alcătuiţi dintr-un singur tip de
material)
- pereţi cu structură neomogenă (alcătuiţi din mai multe straturi /
materiale, cu caracteristici diferite)

De reţinut :
-pereţi portanţi – preiau încărcările verticale gravitaţionale provenite de la planşee
şi greutatea proprie şi le transmit prin intermediul infrastructurii
terenului de fundare. Pot prelua de asemenea şi încărcările

- pereţi
din
produse
din
sticlă


-uşori
cu
alcătuire
specială
alcătuiţi dintr-un schelet de rezistenţă din lemn sau profile metalice, panouri laterale de închidere
(gipscarton, metal, lemn) şi umplutură din materiale termo şi fonoizolante (vată minerală)
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

24
orizontale provenite din vânt şi seism, îndeplinind astfel şi rolul
de contravântuire. ( a )
-pereţi autoportanţi - preiau încărcările provenite numai din greutatea proprie pe
care le transmit, prin intermediul infrastructurii, terenului de
fundare. (b )


-pereţi purtaţi ( de umplutură) – se reazemă pe elementele structurii (planşee,
grinzi,etc.) care preiau şi stransmit greutatea
acestora infrastructurii.
-pereţi de atic – pereţii realizaţi peste nivelul ultimului planşeu, pe conturul clădirii,
având rolul de a masca unele elemente ale acoperişului terasă
-pereţi timpane – pereţii de la capetele unei clădiri de formă alungită în plan (de tip
bară)
-pereţi de calcan – perete exterior aflat la limita terenului unui beneficiar, de formă
plană şi fără goluri de uşi sau ferestre

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

25
FOLIA 3

























































PLANŞEU DIN BETON ARMAT MONOLIT
CU GRINZI PE O DIRECŢIE
ALCĂTUIRE CONSTRUCTIVĂ

- placa lucrează numai după direcţia longitudinală
- l = 2 ÷ 3 m (l= distanta între grinzi)
- grinzile se dispun pe direcţia scurta a încăperii şi se reazemă pe pereţii portanţi sau pe
stâlpi din beton armat
- grinzile sunt solicitate la încărcările ce le revin de pe deschiderile învecinate p
2
=p
1
(l/2
+l/2), unde p
1
este încărcarea pe placă în (daN/mp), p
2
fiind în (daN/m)
- dimensiunile grinzilor: h
g
= ( 1/10 – 1/15 ) L si b
g
= 1/2 h
g

- armarea plăcii:
- armăturile de marca 1, 2, 3 se dispun pe directie longitudinală
- armăturile marca 4 -de repartitie (3bare/ m), pe directie transversală

UTILIZARE
- pentru încăperi cu deschideri de 6 – 12 m
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

26
FIŞĂ DE LUCRU DIFERENŢIATĂ





















STÂLPI
În spaţiul de mai jos scrieţi despre stâlpi



















STÂLPI
În spaţiul de mai jos scrieţi despre stâlpi
DEFINIŢIE




CLASIFICARE






REPREZENTARE






STÂLPI
În spaţiul de mai jos scrieţi despre stâlpi

DEFINIŢIE Sunt elemente de ................................verticale a căror lungime
este .................. decât dimensiunile secţiunii transversale.
CLASIFICARE 1. După materiale ________________
________________
________________
___________________
2.După forma secţiunii transversale
______________________
_____________________
_____________________
2. După variaţia secţiunii pe înălţime
_______________________
________________________
_________________________
REPREZENTARE -din beton


-din zidărie

-din metal
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

27
FIŞĂ DE DOCUMENTARE ( FD 2)




























































STRUCTURI DIN ZIDĂRIE
AVANTAJELE SISTEMULUI
-izolare termică şi fonică bună
-oferă posibilităţi multiple de rezolvare a
partiurilor de arhitectură
-nu necesită utilaje de capacitate mare
pt. transport şi montaj
-execuţie simplă a zidăriei
-consum redus de armătură şi cofraje
DEZAVANTAJELE SISTEMULUI
-rezistenţe mecanice relativ reduse
ale zidăriei
-posibilităţi reduse de utilizare
ALCĂTUIREA STRUCTURILOR
STRUCTURĂ TIP FAGURE
- distanţa între pereţii structurali
transversali ≤ 5m
- suprafaţa unei treame > 25 mp
- H niv ≤ 3m
- Nr. max niveluri = 5
STRUCTURĂ TIP CELULAR
- distanţa între pereţi este 6 –
9 m
- suprafaţa unei încăperi ≤
75mp
- H niv > 3m
- Nr. Max niveluri = 4
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

28
























































STRUCTURĂ TIP SALĂ
- distanţa între pereţii structurali 9 -
18m
- H niv > 4m
GOLURI ÎN PEREŢI
-pereţii transv. de la capetele tronsoanelor
se vor prevedea plini, iar dacă sunt cu
goluri acestea vor fi cât mai mici
-pereţii longitudinali vor fi fără goluri pe
prima, respectiv ultima, travee
- a ≥ 0,90-1,50m
-b
1,
b
2
,c
1,
c
2
, c
3
≥ 0,75 – 1,150m
- ( a1 + b1 + b2 ) / l ≥0,4-0,5 la per ext
-( c1 + c2 + c3 ) / l ≥ 0,65-0,80 la per int
ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI

-se întăresc cu stâlpişori din beton armat,
armături distribuite în rosturile orizontale şi
centuri din beton armat
- stâlpişorii se dispun la colţuri şi intersecţii
- în cazul întăririi cu armături în rosturile
orizontale, acestea se dispun cu Φ/ 60cm)
-centurile din beton armat se prevăd
obligatoriu la pereţii structuralila nivelul
fiecărui planşeu
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

29



















































BUIANDRUGI
- au lăţimea egală cu grosimea peretelui, iar
înălţimea de cel puţin 1/5 din lăţimea golului
-dacă diferenţ de nivel dintre cota infer. a
buiandrugului şi cea superioară nu depăşeşte
60cm, buiandrugii din beton monolit se vor
executa împreună cu centurile planşeelor,
formând centuri-buiandrugi
-dacă distanţa dintrecapetele a doi guiandrugi
pentru două goluri alăturate rezultă ≤ 50cm,
se va prevedea un singur buiandrug continuu
PLANŞEELE UTILIZATE
În tabelul de mai jos se dau domeniile de utilizare a categoriilor de planşee în
funcţie de înălţimea clădirii, tipul structurii şi zona seismică

Înălţimea clădirii(H) în (m) şi numărul de
niveluri(n)
Zona
seismică
Tipul
structurii
H≤4
n=1
H= 4- 9
n= 2;3
H =
9...12
n=4;(3)
H=12...15
n =5;(4)
fagure a,b,c,d a,b,c,d a,b,c,d a,b,c
celular a,b,c,d a,b,c a,b,c a,b,c F
sală a,b,c a,b,c a,b,c -
fagure a,b,c,d a,b,c,d a,b,c a,b,c
celular a,b,c a,b,c a,b - E
sală a,b,c a,b a,b -
fagure a,b,c a,b a,b -
celular a,b a,b a - C,D
sală a,b a - -
fagure a,b a - -
celular a,b a - - A,B
sală - - - -

Unde a – planşee monolite sau prefabricate cu suprabetonare
b – panouri sau semipanouri prefabricate monolitizate
c – fâşii prefabricate cu bucle monolitizate
d- fâşii prefabricate fără bucle, grinzi şi corpuri de umplutură fără
suprabetonare
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

30
FOLIA 4

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Munca în grup restrâns a însemnat următoarele:
• convorbirea cu alte persoane şi ascultarea lor
• obţinerea de informaţii de la anumite persoane şi transmiterea lor grupului
• organizarea a ceea ce vreţi să spuneţi
• ajutarea altora în expunerea propriului punct de vedere
• schimbul de idei cu aceştia
• înţelegerea activităţii
Puteţi să vă daţi seama că un membru al grupului dvs. nu lucrează pe măsura
capacităţii sale atunci când:
• face glume pe seama activităţii
• se laudă şi atrage atenţia asupra sa
• nu este de acord cu nimic din ceea ce se spune
• nu vrea să îndeplinească nici una dintre sarcinile pe care le presupune
activitatea
• vorbeşte prea mult sau nu vorbeşte deloc.

CHESTIONAR

Acum reflectaţi asupra celor realizate în cadrul activităţii şi apreciaţi cât de bine a
decurs ea.

1. Ce sarcină (sarcini) aţi realizat? Cât de bine (le-)aţi realizat(-o)? Aţi fi putut
face mai mult pentru a ajuta grupul la realizarea sarcinii?



2. Au existat persoane dificile în grupul dvs.? Dacă da, cum aţi procedat cu ei?



3. Cum aţi ales conducătorul de grup? Cât de bine şi-a făcut acesta treaba?



4. Dacă nu aţi avut un conducător, de ce nu? Ar fi fost mai bine dacă aţi fi avut
unul?


5. Care a fost lucrul cel mai util şi cel mai puţin util spus sau făcut?


6. Menţionaţi 2 lucruri care vă vor fi de folos când veţi lucra într-un grup mic de
tipul acesta.


Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

31
FOLIA 5







Data viitoare când lucraţi într-un grup mic:

• discuţiile sunt o parte esenţială a muncii în echipă, aveţi grijă ca discuţiile să
nu monopolizeze activitatea
• puneţi întrebări pentru a vă asigura că aţi înţeles totul
• încercaţi să găsiţi soluţii împreună în loc să aveţi o dispută individuală
• asiguraţi-vă că ştiţi ce s-a hotărât, valabil şi pentru propriile sarcini şi
termenele lor
• bună comunicare vă ajută să vă îndepliniţi sarcina


Atunci când sunteţi la locul de muncă:

• oamenii lucrează deseori în echipe restrânse; conducătorul echipei se
bazează pe dvs. să vă îndepliniţi sarcina în mod corespunzător
• nu aveţi deseori şansa de a alege oamenii cu care lucraţi; s-ar putea să vă
displacă, iar ei să nu vă placă pe dvs.
• munca în echipă presupune îndeplinirea sarcinii indiferent de ce părere aveţi
despre oamenii cu care lucraţi
• cereţi ajutorul atunci când aveţi nevoie, oferiţi ajutor de câte ori aveţi
posibilitatea.






SĂ PREZENTAŢI ELEVILOR FOLIILE 4 ŞI 5 ORI DE
CÂTE ORI DESFĂŞURAŢI ACTIVITĂŢI PE GRUPE. ESTE
IMPORTANT SĂ CONŞTIENTIZEZE IMPORTANŢA
DEZVOLTORII ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE ŞI
LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Nu uitaţi!
FOARTE
IMPORTANT!
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

32
FISA NR.1

PLAN DE ACŢIUNE

Numele elevului:

Abilităţi cheie asupra cărora
îmi planific să mă concentrez:

Comunicare şi numeraţie
Lucrul în echipă
Descrierea activităţii care mă va ajuta să îmi dezvolt
abilităţile:




Asigurarea calităţii la locul
de muncă
Cum planific să realizez acest lucru:





De ce anume voi avea nevoie:





Cine altcineva este implicat:






Până la ce dată va fi
realizat:
Unde anume se va realiza:




„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu profesorul
meu”




Semnături:

Elev:


Profesor:


Data:


Acestea sunt exemple de acţiuni şi planuri efectuate de elevi care vor fi
folositoare în cadrul procesului de învăţare şi evaluare din timpul şi de la
finalul unei unităţi de competenţă sau al unui modul pentru dezvoltarea in
special al abilitatilor cheie.

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

33

FISA NR. 2



ANALIZA unei activităţi

Nume:

Activitatea:



Ce am făcut:






Ce a mers bine:
Ce modificări am adus planului:






Ce ar fi putut merge mai
bine:
Abilităţile cheie pe care le-am
folosit: √
Comunicare şi numeraţie
Lucrul în echipă
Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am în
mapa de lucru:
Asigurarea calităţii la locul
de muncă

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul
meu”.


Semnături:
Elev: Profesor: Data:


Acest tip de fişă îl ajută pe elev în analiza propriei activităţi, în sesizarea
reuşitelor şi nereuşitelor, inclusiv în analizarea abilităţilor dobândite pe
parcursul desfăşurării unei activităţi.


Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

34
FIŞA NR.3


ORGANIZAREA / PLANIFICAREA
LUCRULUI IN ECHIPA


Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să
le îndepliniţi)


Cu cine vei lucra?


Ce anume
trebuie făcut?
Cine va face acest
lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente şi sprijin
va fi nevoie din partea celorlalţi?









Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii:

Data/Ora începerii:

Data/Ora finalizării:

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
• s-au asigurat că au înţeles obiectivele
• au stabilit ceea ce trebuie făcut
• au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
• s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): Data:
(ex.: profesor, şef catedră)

Nume elev:


Această fişă se utilizează pentru activităţile desfăşurate pe grupe şi
confirmă că toţi membri grupei au înţeles ce au de făcut şi cum anume.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

35








Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur
modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Pentru a folosi metode de evaluare cât mai variate este indicat să utilizaţi fişa de mai
jos.

FIŞA DE EVALUARE
Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute.

Metoda de evaluare Da Nu
Evaluarea este iniţială,
formativă şi/sau
sumativă?
Este nevoie de
informaţii
suplimentare
Teste prestabilite
Examinări pe parcurs
Examinări finale
Teme stabilite
Proiecte
Teste practice
Prezentări orale
Evaluare a unor
activităţi de lucru

Mapele de lucrări
Evaluare continuă
Analize /rapoarte
formale

Demonstraţii

Altele:
........................................................................................................................................
...
Comentarii:
..................................................................................................................................

ÎNDRUMĂRI PRIVIND MODALITĂŢI
DE EVALUARE
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

36

METODA PROIECTULUI
1. Consideratii generale
Proiectul este o anticipare a ceea ce se doreşte să fie realizat în viitor. Este un
model mintal sau o reprezentare prin desene, planuri, calcule, descrieri a ceea ce
urmează să se înfăptuiască.
Proiectarea este o fază pregătitoare a acţiunii, este faza de explorare, de
căutare a variantelor, de găsire a modalităţilor optime pentru realizarea lor.
Metoda proiectului este fundamentată pe principiul învăţării prin acţiune
practică, cu finalitate reală (“learning by doing”), ceea ce îi conferă şi motivaţia
necesară. Învăţarea prin realizarea de proiecte reprezintă un mod mai cuprinzator de
organizare a procesului de învăţământ, prin care pot fi satisfăcute cerinţele unei
educaţii pragmatice, în spiritul acţiunii şi independenţei în gândire.
Proiectul are un rol extrem de mare în dezvoltarea intelectuală şi elevii trebuie
să fie instruiţi să lucreze mai mult şi în faza proiectivă (pregătirea activităţilor), nu
numai în faza acţională.
Profesorul creează o situaţie de angajare a elevilor în elaborarea unui proiect,
îndrumă şi dă sugestii pentru întocmirea lui, supraveghează execuţia şi îi spijină pe
elevi în efectuarea autocontrolului. Cu toate acestea, elevii deţin controlul activităţii,
profesorul având sarcina de a crea premisele angajării lor în activitate, a
supraveghea şi a interveni atunci când se întâmpină dificultăti.
Specificul calificării (tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii)
presupune că elevii întocmesc proiecte fără să execute şi lucrările de aplicare a
proiectului, proiectarea constituindu-se într-un antrenament necesar instruirii. Aşadar,
ei fac fie un proiect după alte modele, pe care le reproduc în mod simplu pentru a se
obişnui cu acest tip de activitate, ori concep un proiect nou.
Elevii sunt puşi în situaţia de a anticipa: un rezultat, căile de a ajunge la el,
materialele şi mijloacele ce se vor utiliza. Anticiparea rezultatului presupune o
reprezentare a ceea ce urmează să se efectueze, în sensul unei prefigurări cât mai
clare a acestuia. De la o astfel de clarificare rezultă şi celelalte activităţi şi anume:
elaborarea etapelor prin care trece lucrarea, selectarea şi procurarea materialelor
necesare, alegerea mijloacelor şi procedeelor de lucru, stabilirea termenelor de
execuţie (daca este cazul), a diferitelor responsabilităţi (daca este o activitate in grup)
şi alte elemente specifice domeniului în care se proiectează.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

37
Din cele menţionate se desprind câteva norme ce trebuie respectate într-o
astfel de activitate:
















2. Etape în aplicarea metodei proiectului















4. IMPLEMENTAREA
ELEVII îşi îndeplinesc sarcinile
independent, în acord cu planul
de acţiune stabilit
2. PLANIFICAREA
ELEVII îşi pregătesc planul de
acţiune pe care îl vor utiliza în
îndeplinirea sarcinilor
3. DECIZIA
ELEVII cu ajutorul profesorului
definesc componentele planului
de acţiune
1. INFORMAREA
ELEVII îşi colectează şi
analizează informaţia necesară
planificării şi realizării sarcinilor
6. EVALUAREA
ELEVII şi PROFESORUL
evaluează în comun procesul şi
rezultatele obţinute
5. CONTROLUL
ELEVII îşi evaluează ei înşişi
rezultatele muncii
• subiectul propus spre proiectare să prezinte interes pentru elevi şi să fie
acceptat ca o muncă plăcută;
• elevii să elaboreze proiectul pe baza formulării clare a condiţiilor pe care
acesta trebuie să le îndeplinească;
• trebuie precizate etapele de desfăşurare a lucrărilor, fie de către fiecare grupă
în parte, fie prin discuţii cu profesorul;
• elevii să aibă o mare libertate de acţiune spre a se putea asigura manifestarea
originalităţii şi a inventivităţii;
• în anumite momente ale lucrului şi mai ales în final, trebuie efectuată o
apreciere critică a proiectelor pe baza unor criterii stabilite anterior cu elevii;
• elevii pot lucra atât individual (de pildă, pentru documentare), cât şi în grup
(detalierea proiectului, analiza lui critică etc.);
• munca profesorului să se concentreze asupra asigurării mijloacelor de
informare a elevilor, a cooperarii cu elevii în stabilirea obiectivelor şi a
condiţiilor; profesorul poate sugera posibilităţi noi, încurajează manifestările de
originalitate, moderează analiza critică finală a proiectelor, pune la dispoziţia
elevilor unele materiale de documentare (altele decat cele procurate de elevi),
organizează unele întâlniri cu specialiştii.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

38
3. Prezentarea proiectului: CASA MEA
În cadrul acestui proiect se propune studierea posibilităţilor de realizare
structurală a casei pe care şi-o doreşte fiecare. Este realizată planificarea
proiectului care include etapele principale de lucru, obiectivele fiecăreia, acţiunile
derivate din aceste obiective, metodele de lucru şi distribuirea responsabilităţilor,
inclusiv a termenelor de realizare. Ca aplicaţie se prezintă diagrama Gantt
corespunzătoare planificării. În vederea realizării efective a activităţilor presupuse de
acest proiect se propun fişe de lucru şi fişe de documentare, iar în final, o fişă de
monitorizare/evaluare a proiectului.

4. Planificarea proiectului
Obiectivul etapei Acţiunea derivată din
obiectiv
Metoda de lucru Cine Timp
Identificarea
căilor posibile de
rezolvare a
problemei


Documentare pe ideea de
bază
-accesare
INTERNET
-interviu cu
persoane din
domeniu
-observare
-cercetare
bibliografica


individual


1
sapt.


Selectarea
solutiei de
abordat in cadrul
proiectului


Analiza soluţiilor posibile şi
argumentarea variantei
optime
-dezbaterea pro-
contra a solutiilor
găsite
-aplicarea metodei
votului ponderat la
stabilirea solutiei de
abordat
-dezbatere


pe grupe,
sub
coordonare
a
profesorului




1
sapt.
Analiza soluţiei -brainstorming
-observatie dirijata
-conexiuni
interdisciplinare
pe grupe,
sub
coordonare
a
profesorului

1
sapt.
Stabilirea responsabilităţilor
care le revin pe tipuri de
elemente si a termenelor
calendaristice
-diagrama Gantt
pentru fiecare grup
-elaborare fisa
responsabilitati
individuale in cadrul
grupului
pe grupe,
sub
coordonare
a liderului
(responsabil
de proiect)


2
sapt.





Identificarea
resurselor
necesare
Verificarea şi corelarea
diagramelor Gantt şi a
fişelor de responsabilităţi
-dezbatere
-negociere
-argumentare
pe grupe,
sub
coordonare
a
responsabil
ul de proiect


1
sapt.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

39
Efectuarea sarcinilor
delimitate pentru fiecare
membru al grupului:
-activitati practice;
-tehnoredactare
-actiuni concrete
presupuse de
sarcinile delimitate

pe grupe
Elaborarea
proiectului
Asamblarea părţilor
proiectului într-o formă
unitară
-actiuni concrete
presupuse de
sarcinile delimitate
responsabil
ul de proiect



5
sapt.
Analiza proiectului rezultat
şi validarea sa
-autoevaluare
-interevaluare
profesorul
coordonator
şi responsa-
bilul de
proiect


Verificarea si
evaluarea
proiectului
Susţinerea şi argumentarea
proiectului
-joc de roluri
beneficiar-
proiectant
Liderii de
grup




1
sapt.
Asigurarea feed-
back-ului
Evaluarea activităţilor
derulate
recomandări pentru
activităţile viitoare
-liste de verificare
-concluzionare
-prezentarea
rezultate-lor
profesorul
coordonator
responsabil
ul de proiect

1
sapt.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

40
DIAGRAMA GANTT CORESPUNZATOARE PLANIFICARII PROIECTULUI
Luna
Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie
Actiunea

Responsabil

1 2 3 4 1 2 3 4 2 3 4 1 2 3
planificat Alegerea temei lider grup
realizat
planificat Stabilirea obiectivelor lider grup
realizat
planificat Planificarea activitatilor lider grup
realizat
planificat membrii grupului
realizat
planificat X1*
realizat
planificat X2*
realizat
planificat
Cercetarea propriu-zisa

A1
a)


A2
b)


A3
c)

X3*
realizat
planificat Realizarea proiectului membrii grupului
realizat
planificat Prezentarea rezultatelor lider grup
realizat
planificat Evaluarea proiectului profesor
realizat

a) analiza solutiei
b) stabilirea grupelor de lucru, a responsabilitatilor ce le revin pe tipuri de elemente si a termenelor calendaristice
c) verificarea si corelarea diagramelor Gantt si a fiselor de responsabilitati
X responsabilul desemnat in cadrul grupului pentru problemele identificate

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

41

FIŞA DE DOCUMENTARE 1
(Legislaţia privind proiectarea şi realizarea construcţiilor în România)

Realizati o documentare privind proiectarea, execuţia, recepţia şi exploatarea
construcţiilor, utilizând sursele bibliografice indicate.
Structuraţi-vă ideile după următorul plan:















BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] *** - Legea 10 – 1995 – privind calitatea în construcţii
[3] *** - Standarde SR ISO 6242: 1998 –Standarde de performanţă în clădiri


PLAN DE IDEI
• Ce reprezintă calitatea în construcţii?
• Ce înseamnă performanţă în clădiri?
• Prescripţii generale pentru utilizarea spaţiului?
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

42

FIŞA DE DOCUMENTARE 2
(Schema funcţională a clădirii)

Realizati o documentare privind realizarea schemei funcţionale pentru o clădire utilizând
sursele bibliografice indicate .
Schema funcţională – reprezentarea grafică (schiţă) ce indică toate spaţiile necesare
pentru clădirea proiectată şi legăturile dintre acestea
Ţineţi cont de următoarele îndrumări:
















BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] Comşa, Emil, Construcţii civile Vol I, Instutul Politehnic Cluj-Napoca, Facultatea de
Construcţii, Cluj Napoca, 1991.



ÎNDRUMĂRI
Faceţi abstracţie de tipul structurii şi modul concret de
realizare a spaţiilor şi a legăturilor dintre ele
Urmăriţi, pe baza experienţi practice, doar încăperile şi
legăturile necesare pentru asigurarea confortului
funcţional optim
Daţi mai multe variante şi alegeţi-o pe cea optimă în urma
unei dezbateri pro-contra a soluţiilor găsite

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

43

FIŞA DE DOCUMENTARE 3
(Partiul de arhitectură)

Pe baza schemei funcţionale adoptate de comun acord în cadrul grupei elaboraţi
variante de partiu
Partiul de arhitectură – reprezintă concretizarea practică a schemei funcţionale;
cunoscând dimensiunile necesare pentru fiecare încăpere, acestea se proiectează prin
delimitarea lor de către elementele de construcţie (pereţi, planşee).
Ţineţi cont de următoarele îndrumări













BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] Comşa, Emil. Construcţii civile Vol I, Instititul Politehnic Cluj-Napoca, Facultatea de
Construcţii, Cluj Napoca, 1991.
[3] *** Standarde STAS 8530/2-92 Coordonarea modulară în construcţii
[4] *** Standarde STAS 5721-80 Spaţii minime pentru amplasarea mobilierului şi a
echipamentului în clădirile de locuit



ÎNDRUMĂRI
Transpunerea cât mai exactă a schemei funcţionale în spaţiul
construit
Aceeaşi schemă funcţională se poate realiza prin mai multe
tipuri de partiuri, în funcţie de modul de dispunere a încăperilor şi
structura adoptată
Ţineţi cont de amplasament (mărimea şi forma terenului, poziţia
clădirii faţă de stradă, încadrarea clădirii în ansamblul
arhitectural specific zonei de amplasament)
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

44


FIŞA DE LUCRU
(Paşi în realizarea structurală a casei )



STABILIŢI SCHEMA
FUNCŢIONALĂ A CASEI
PROIECTAREA PARTIULUI
(VARIANTE)
Elemente verticale
portante (pereţi, stâlpi)
Varianta de
acoperiş
Tipurile de planşee
utilizate
Fundaţiile
corespunzătoare
Soluţii pentru pereţii
neportanţi de
compartimentare
şi/sau de închidere
Soluţia adoptată pentru
tâmplărie
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

45



FIŞA DE MONITORIZARE/EVALUARE PROIECT

Nr. crt. Enunt/criteriu DA NU Obs./comentarii
1. Au fost avute în vedere ideile indicate


2. Au fost accesate toate căile de documentare
indicate în plan

3. Sunt realizate toate fişele de documentare
stabilite în planul de activităţi

4. S-a realizat analiza solutiilor identificate prin
evidentierea avantajelor/dezavantajelor

5. S-a argumentat corect varianta aleasă


6. Referinţele bibliografice utilizate au fost prelucrate
corespunzător

7. Au fost numiti responsabilul de proiect / liderul de
grup

8. Au fost alocate responsabilităţile în cadrul
proiectului

9. Partea scrisă a proiectului demonstrează o bună
consistenţă internă, logică şi argumentare a
ideilor

10. S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de
lucru

11. S-au intocmit diagramele Gantt corespunzatoare


12. S-au respectat planurile stabilite


13. S-au asamblat subproiectele în proiectul final


14. S-a analizat şi validat proiectul final


15. S-a realizat prezentarea şi argumentarea
proiectului

16. Realizarea proiectului a necesitat activarea unui
număr semnificativ de unităţi de competenţe,
conform S.P.P-ului

17. S-au primit sugestii şi recomandări pentru
îmbunătăţirea activităţilor similare in viitor











Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

46





Această parte cuprinde o serie de activităţi propuse elevilor ce urmăresc atingerea
competenţelor prevăzute în standard prin :
Documentare pe diferite teme utilizând manuale, cărti de
specialitate, pliante, pagini de Internet;
Rezolvarea de exerciţii individual sau în grup;
Desfăşurarea unor activităţi practice în cadrul orelor de laborator
tehnologic;
Întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi
activităţile desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet
pentru ca evaluarea competenţelor profesionale să fie cât mai
adecvată.








SFATURI PENTRU ELEVI
- Înainte de a începe rezolvarea sarcinilor,
recapitulaţi!
- Citiţi cu atenţie toate cerinţele problemei
- Înainte de a începe lucrul, asiguraţi-vă că aveţi toate
materialele, instumentele şi ustensilele necesare
- Cereţi sfatul profesorului ori de câte ori aveţi
nevoie
- Profesorul va analiza progresul dumneavoastră
înainte de a trece la următoarea unitate de
competenţă
- Dacă vrei să ştii mai mult accesează site-uri de pe
INTERNET: www.constructii.ro,
www.1001case.ro
MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

47
U.C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
C1. PREZINTĂ TIPURILE DE CONSTRUCŢII
Exerciţiul 1 Activitate individuală, 15 min

1. Alegeţi cuvintele din lista dată şi completaţi spaţiile libere din fraza de mai
jos.
Construcţiile sunt destinate pentru ______________ şi _______________
activităţii ţinând seama de ________________ naturale de _____________

Lista: condiţii, adăpostire, desfăşurare, , protejare, amplasament

2. Priviţi imaginile de mai jos şi completaţi coloana a 2-a.

Nr. crt IMAGINE CE REPREZINTĂ




1










2





3





4


Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

48
3. Încadraţi cele patru construcţii din imagile de mai sus în categoriile
corespunzătoare destinaţiei lor

Număr
imagine
Tipul construcţiei din punct de vedere al destinaţiei
1
2
3
4

Vă autoevaluaţi consultând folia prezentată de profesor şi bifaţi după caz
CORECT/ INCORECT în tabelul de mai jos
ÎNTREBAREA CORECT ☺ INCORECT ●
1

1

2

3



2
4

1

2

3


3
4



C2 DESCRIE ELEMENTELE DE CONSTRUCŢII

Exerciţiul 2 Activitate individuală, 15 minute
1. Completaţi tabelul de mai jos

Categoria de elemente Rol Corect ☺
Incorect ●
Elemente de rezistenţă


Compartimentare şi
închidere

Asigură protecţia, igiena şi
estetica elementelor
construcţiilor

Asigură protecţia împotriva
umidităţii, a transferului de
căldură, transmiterii
zgomotului, frigului

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

49

2. Completaţi schema de mai jos













































Coevaluare: Vă evaluează colegul de banca după folia cu rezolvarea prezentată de
profesor şi bifează după caz în coloana CORECT/ INCORECT, respectiv
bifează răspunsurile corecte în dreptul schemei pentru întrebarea a 2-a.



Exerciţiul 3 Activitate în perechi, 15 minute
Completaţi următoarea fişă de lucru






Elemente de
rezistenţă
Învelitori




fonice


Elemente de
finisaj






Elemente
de
construcţie
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

50
FIŞĂ DE LUCRU


1. Pentru desenul de mai jos, completaţi semnificaţia cifrelor ce reprezintă
diferite elemente de construcţii.

























2. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri. Notaţi în dreptul lor A-
pentru adevărat şi F – pentru fals. Pe cele false rescrieţi-le corect.


Şarpanta face parte din categoria elementelor de închidere

Planşeele,pardoselile şi placajele sunt elemente de finisaj.

Stâlpii şi grinzile sunt elemente de rezistenţă.

Împotriva zgomotelor, se prevăd izolaţii termice.
3. Enumeraţi 5 elemente de construcţie ce apar în sala de clasă şi specificaţi din
ce categorie fac parte, după exemplul dat
Element Categorie de elemente
Stâlp Elemente de rezistenţă





1-
2-
3-
4-
5-
6-
7-
8-
9-
10-
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

51
EXERCITIUL 4 Activitate pe grupe, timp de lucru 35minute
Metoda cubului
Activitate de recapitulare a cunoştinţelor despre FUNDAŢII DIRECTE
Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru
Profesorul - moderatorul şi arbitrul activităţii
Etape
♦ se formează grupe de cate 6 elevi
♦ se alege un lider care să controleze derularea
acţiunii
♦ se împart sarcinile între membrii grupului;
fiecare elev din grup primeşte o foaie de hîrtie
♦ hârtie de formă pătrată ce va constitui în final
o “faţă a cubului”
♦ pe foaia de hârtie primită va fi scrisă
cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:
“faţa” - 1 = fundaţii rigide continue
„faţa” - 2 = fundaţii rigide izolate
“faţa” - 3 = funaţii elastice continue
“faţa” - 4 = fundaţii elastice izolate
“faţa” - 5 = fundaţii continue sub şiruri
de stâlpi
“faţa” - 6 = radier general
o liderul coordonează desfăşurarea acţiunii
o după rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul

Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă.
Atenţie! Foaia pe care o completaţi va trebui să cuprindă:

DENUMIREA FUNDAŢIEI________________
REPREZENTARE
FUNDAŢIE
MATERIAL DATE DESPRE
ALCĂTUIREA
CONSTRUCTIVĂ



SOLUŢIE ADOPTATĂ
PENTRU:







1

2

3 5

4

6
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

52
Exerciţiul 5

Activitate individuală, timp de lucru 15 minute

TEST DE AUTOEVALUARE

I. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, notând cu A-adevărat sau
F- fals:

1. Pereţii portanţi preiau încărcările provenite numai din greutatea proprie ( A / F)

2. Pereţii purtaţi nu se reazemă pe elementele structurii (grinzi, planşee). ( A / F )

3. Pereţii realizaţi pe conturul clădirii, peste ultimul planşeu, în cazul acoperişurilor
terase se numesc pereţi de atic. ( A / F )

4. Pereţii portanţi pot fi de închidere sau compartimentare. ( A / F )

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 10 puncte ( 10 puncte x 4= 40 puncte)

II. Se dau următoarele cuvinte : bară, timpane, capete şi clădiri.
Alegeţi-le pe cele potrivite şi completaţi spaţiile libere din enunţul de mai jos.

În cazul unei............ de tip ........, pereţii de la ......... se numesc ..........

Pentru fiecare cuvânt completat corect se acordă 5 puncte (5 puncte x 4= 20 puncte)

III . Priviţi cu atenţie figura de mai jos care reprezintă structura unui perete
din beton armat. Corelaţi notaţiile din figură cu termenii din următoarea listă.
Listă : barieră contra vaporilor, stat de rezistenţă, strat de protecţie, strat
termoizolant

1


2


3


4

Pentru fiecare corelare corectă se acordă 10 puncte ( 10puncte x 4= 40 puncte)
Vă autoevaluaţi după rezolvarea prezentată de profesor


Dacă le test aţi obţinut minimum 60 de puncte puteţi trece la activitatea următoare. Dacă
punctajul obţinut este sub cel minim vă sfătuim să reluaţi conţinutul activităţii.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

53

EXERCIŢIUL 6

Activitate pe grupe de 3 – 4 elevi (la laborator tehnologic)– timp de lucru
40 minute

Fişa de lucru
Sarcina 1: Completaţi următoarea fişă de lucru pentru pereţii din zidărie
de cărămidă plină

Grosime perete Utilizare

Figura


Mod de ţesere
în
cm
în lungimi
de
cărămidă
după
capacitatea
portantă a
peretelui
dupa
poziţia
peretelui


























































































Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

54

Sarcina 2: Activitate practică: REALIZAŢI ŢESEREA CĂRĂMIZILOR

Aţi primit cărămizi în miniatură (confectionate din lemn la scara 1: 5). Realizaţi
legăturile la colţuri sau ramificaţii de ziduri după cum urmează:

-grupa 1 – legătură de colţ pentru ziduri cu grosime de 1C
-grupa 2 – ramificaţie pentru ziduri de 1C
-grupa 3 – legătură de colţ între un zid de 1C şi celălalt de 1½ C
-grupa 4 – ramificaţie între un zid de 1 1/2C şi celalalt de 1C
-grupa 5 – legătura de colţ pentru doua ziduri de 1 ½ C
-grupa 6 – legătura în cruce (intersecţie) între două ziduri de 1 C

ATENTI E! Înainte de începerea lucrului
Asiguraţi- vă că a-ţi înţeles ce aveţi de făcut
Planificaţi şi organizaţi lucrul în echipă (completaţi fişa
de organizare a lucrului în echipă)
-Evaluarea activităţii: Fiecare grupă, prin liderul său va prezenta rezolvarea
sarcinilor. Profesorul, împreună cu ceilalţi elevi, evaluează.












Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

55
EXERCIŢIUL 7
-Activitate individuală combinată cu activitate pe grupe de câte
6 elevi (la laborator tehnologic) – timp de lucru 40 minute
RECAPITULARE - PLANŞEE
Sarcina 1
Activitate de recapitulare a cunoştinţelor despre
PLANŞEE DIN BETON ARMAT MONOLIT: reprezentare, alcătuire
constructivă, utilizare
Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru
Profesorul - moderatorul şi arbitrul activităţii
Etape
♦ se formează grupe de cate 6 elevi
♦ se alege un lider care să controleze derularea acţiunii
♦ se împart sarcinile între membrii grupului;
fiecare elev din grup primeşte o foaie de hîrtie
♦ hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a
cubului
♦ pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a
fiecărui elev
- faţa 1 – planşee sub formă de plăci plane
- faţa 2 – planşee cu grinzi pe o direcţie
- faţa 3 – planşee cu nervuri dese
- faţa 4 – planşee cu grinzi principale şi secundare
- faţa 5 – planşee pe reţele de grinzi
- faţa 6 – planşee rezemate pe stâlpi
“Idee” de ARANJAREA PE FOAIE















1

2

3 5

4

6

REPREZENTARE
SOLUŢIE ADOPTATĂ
PENTRU:
ALCĂTUIRE
CONSTRUCTIVĂ
DENUMIRE
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

56
Sarcina 2: Identificaţi tipurile de planşee reprezentate mai jos şi completaţi
tabelul (activitate individuală)






















Figura Denumire planşeu
a
b
c
d



a
b
c
d
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

57

EXERCIŢIUL 8
Activitate individuală – timp de lucru 30 minute





1. Identificaţi tipurile de acoperiş reprezentate mai jos, după numărul pantelor şi
completaţi



a- b-
c- d-



2. Corelaţi liniile principale ale suprafeţelor acoperişurilor cu notaţiile din desenul
de mai jos.




Coamă orizontală -
Coamă înclinată –
Streşină -
Dolie -
Linia de picătură -

a
b
c
d
b
d
a
a
b
c
e
FIŞĂ DE LUCRU - ACOPERIŞURI
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

58
3. Rezolvaţi următorul joc rebusistic

A-B – element ce închide clădirea la partea superioară
1 – element de rezistenţă a acoperişului cu pantă mare
2 – element al şarpantei, care dă panta
3 – acoperiş cu suprafaţă curbă
4 – element vertical al şarpantei
5 – tip de acoperiş
6 – acoperiş cu pantă mică
7 – element de protecţie al acoperişului
8 – suprafaţa suport din lemn pentru învelitoarea din tablă


A
1
2
3
4
5
6
7
8
B


4. Se dau 2 variante de realizare a acoperişului terasă. Identificaţi straturile şi
completaţi tabelul.



















Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

59
Indice
numeric din
figură
Denumire strat Rol Material din care se
execută
1 Tencuială

Protecţia planşeului mortar
2



3



4





5



6





7





8





9





10



11

12
Protecţia hidroizolaţie la
terase circulabile





Evaluarea activităţii se face de către profesor.
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

60
EXERCIŢIUL 9
Activitate pe perechi – timp de lucru 20 minute






1. Identificaţi următoarele tipuri de uşi şi ferestre.

2. Scrieţi legenda pentru cele două figuri.





























a b c d
FIŞĂ DE LUCRU
ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE
______________________
1-
2-
3-
4-
5-
6-
7-
8-
9-

_____________________
1-
2-
3-
4-
5-
6-
7-
8-
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

61

3. Observaţi cu atenţie ferestrele şi uşile sălii de clasă. Completaţi următoarea
fişă de lucru.

UŞA FERESTRE
MATERIAL
SISTEMUL DE
FUNCŢIONARE /
ÎNCHIDERE

ACCESORII


REPREZENTARE
SCHEMATICĂ








EXERCIŢIUL 10
Activitate pegrupe - 14 săptămâni


PROIECT CASA MEA

Elaboraţi un proiect cu tema Casa mea
Paşii pe care va trebui să-i urmaţi în realizarea proiectului:
1. Documentare cu privire la legislaţia din domeniu – fişa de documentare 1

















FIŞA DE DOCUMENTARE 1
(Legislaţia privind proiectarea şi realizarea construcţiilor în România)
Realizati o documentare privind proiectarea, execuţia, recepţia şi exploatarea
construcţiilor utilizând sursele bibliografice indicate.
Structuraţi-vă ideile după următorul plan:

PLAN DE IDEI
• Ce reprezi ntă calitatea în construcţii ?
• Ce înseamnă performanţă în clădiri ?
• Prescripţii generale pentru utili zarea spaţiului ?


BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] *** - Legea 10 – 1995 – privind calitatea în construcţii
[3] *** - Standarde SR ISO 6242: 1998 –Standarde de performanţă în clădiri

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

62
2. Stabiliţi schema funcţională a clădirii-fişa de documentare 2





















3. Proiectarea partiului(varianta optimă) – fişa de documentare 3



















FIŞA DE DOCUMENTARE 2
(Schema funcţională a clădirii)
Realizati o documentare privind realizarea schemei funcţionale pentru o clădire utilizând sursele
bibliografice indicate.
Schema funcţională - reprezentarea grafică (schiţă) ce indică toate spaţiile necesare pentru
clădirea proiectată şi legăturile dintre acestea
Ţineţi cont de următoarele îndrumări:

ÎNDRUMĂRI
Faceţi abstracţie de tipul structurii şi modul concret de
realizare a spaţiilor şi a legăturilor dintre ele
Urmăriţi, pe baza experienţi practice, doar încăperile şi
legăturile necesare pentru asigurarea confortului
funcţional optim
Daţi mai multe variante şi alegeţi-o pe cea optimă în urma
unei dezbateri pro-contra a soluţiilor găsite



BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] Comşa, Emil, Construcţii civile Vol I, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de
Construcţii, Cluj Napoca, 1991
[3] Site-uri internet : www.constructii.ro
FIŞA DE DOCUMENTARE 3
(Partiul de arhitectură)
Pe baza schemei funcţionale adoptate de comun acord în cadrul grupei elaboraţi variante de partiu
Partiul de arhitectură – reprezintă concretizarea practică a schemei funcţionale; cunoscând dimensiunile
necesare pentru fiecare încăpere, acestea se proiectează prin delimitarea lor de către elementele de
construcţie (pereţi, planşee)
Ţineţi cont de următoarele îndrumări

ÎNDRUMĂRI
Transpunerea cât mai exactă a schemei funcţionale în spaţi ul
construit
Aceeaşi schemă funcţională se poate reali za pri n mai multe
tipuri de partiuri, în funcţie de modul de dispunere a încăperilor şi
structura adoptată
Ţineţi cont de amplasament ( mărimea şi forma terenului, poziţia
clădirii faţă de stradă, încadrarea clădirii în ansamblul
arhitectural specific zonei de amplasament)


BIBLIOGRAFIE:
[1] Andreica, Horia, Construcţii Ediţia a II-a, Editura U.T. Pres, Cluj Napoca, 2002
[2] Comşa, Emil, Construcţii civile Vol I, Institutul Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj
Napoca 1991.
[3] *** Standarde STAS 8530/2-92 Coordonarea modulară în construcţii
[4] *** Standarde STAS 5721-80 Spaţii minime pentru amplasarea mobilierului şi a echipamentului în clădirile
de locuit
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

63

4. Stabiliţi alcătuirea structurală - fişa de lucru


FIŞA DE LUCRU
(Paşi în realizarea structurală a casei )

















Important!
Pentru fiecare element structural veţi preciza:
- alcătuirea constructivă;
- materialul din care este realizat;
- reprezentare;
- avantajele şi dezavantajele soluţiei adoptate.


5. Stabiliţi responsabilităţi fiecărui membru al echipei şi alegeţi responsabilul de
proiect
- fiecare membru al echipei se va ocupa doar de proiectarea anumitor
elemente structurale
PROIECTAREA PARTIULUI
(VARIANTE)
Elemente verticale
portante ( pereţi, stâlpi)
Varianta de
acoperiş
Tipurile de planşee
utilizate
Fundaţiile
corespunzătoare
Soluţii pentru pereţii
neportanţi de
compartimentare
şi/sau de închidere
Soluţia adoptată pentru
tâmplărie
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

64
6. Întocmiţi planificarea acţiunilor cu termene şi realizaţi diagrama Gantt
pentru acestea

Programarea activitatilor (pe săptămâni)
Nr
crt
Denumirea
activitatilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1
1
1
2
1
3
14
1
Documentare cu
privier la legislaţie

2
Stabilirea schemei
funcţionale finale



3
Stabilirea partiului-
varianta optimă

4
Stabilirea
responsabilităţilor
care le revin pe
tipuri de elemente
si a termenelor
calendaristice

5.
Proiectarea
elementelor
structurale (ce revin
fiecarui membru)

6.
Asamblarea
părţilor proiectului

7.
Prezentarea
proiectului

8
Evaluarea
proiectului


Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

65
Evaluarea şi monitorizarea se va face pe baza următoarei fişe de
monitorizare/evaluare


FIŞA DE MONITORIZARE/EVALUARE PROIECT

Nr. crt. Enunt/criteriu DA NU Obs./comentarii
1. Au fost avute în vedere ideile indicate


2. Au fost accesate toate căile de documentare
indicate în plan

3. Sunt realizate toate fişele de documentare
stabilite în planul de activităţi

4. S-a realizat analiza solutiilor identificate prin
evidentierea avantajelor/dezavantajelor

5. S-a argumentat corect varianta aleasă


6. Referinţele bibliografice utilizate au fost prelucrate
corespunzător

7. Au fost numiti responsabilul de proiect / liderul de
grup

8. Au fost alocate responsabilităţile în cadrul
proiectului

9. Partea scrisă a proiectului demonstrează o bună
consistenţă internă, logică şi argumentare a
ideilor

10. S-a realizat planificarea activităţilor pe grupe de
lucru

11. S-au intocmit diagramele Gantt corespunzatoare


12. S-au respectat planurile stabilite


13. S-au asamblat subproiectele în proiectul final


14. S-a analizat şi validat proiectul final


15. S-a realizat prezentarea şi argumentarea
proiectului

16. Realizarea proiectului a necesitat activarea unui
număr semnificativ de unităţi de competenţe,
conform S.P.P-ului


17. S-au primit sugestii şi recomandări pentru
îmbunătăţirea activităţilor similare in viitor



SUCCES !



Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

66
C3. PREZINTĂ TIPURILE DE STRUCTURI DE CONSTRUCŢII


EXERCITIUL 11 JOC DE ROL -30 minute
Pentru această activitate trebuie să jucaţi un rol în cadrul unei situaţii imaginare.
Acest procedeu vă ajută să cunoasteti şi opiniile celorlalţi.


Acesta este rolul pentru persoana nr.1
Imaginaţi-vă că sunteţi viitorul beneficiar al unei case. O firmă de proiectare vă
realizează proiectul unei case cu structură cu pereţi portanţi din zidărie . Cereţi
informaţii cu privire la:
- avantajele şi dezavantajele acestui tip de structură;
- materialele folosite la realizarea pereţilor;
- detalii despre alcătuirea structurii (celulară / fagure);
- poziţionarea golurilor;
- tipurile de planşee utilizate.


Acesta este rolul pentru persoana nr.2
Jucaţi rolul proiectantului care-i ofera clientului informatii cu privire la alcătuirea
structurală a casei proiectate.












Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

67
FOAIE DE OBSERVAŢII
ACTIVITATEA: JOC DE ROL
Folosiţi un exemplar pe care fiecare persoană îl va păstra în portofoliul său. Acordaţi fiecărei persoane
un scor de la 1 (insuficient) la 5 (excelent) pentru fiecare întrebare.
NUMELE PARTICIPANŢILOR…………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………...
RAPORT DESPRE (NUMELE ELEVULUI)………………………………………………
ÎNTREBĂRI PUNCTAJ
CÂT DE CORECT A FURNIZAT INFORMAŢIILE?
CÂT DE BINE A DEMONSTRAT CĂ ASCULTĂ?
CÂT DE MULT ŞI-A AJUTAT PARTENERUL ÎN DERULAREA
DISCUŢIILOR?
A FORMULAT CORECT ÎNTREBĂRILE?
CÂT DE ADECVATE AU FOST TONUL VOCII ŞI MANIERA DE A PUNE
ÎNTREBĂRILE?
A PERMIS PARTENERULUI DE DISCUŢIE SĂ-ŞI EXPRIME OPINIA?
CÂT DE MULT ŞI-A PRIVIT PARTENERUL ÎN TIMP CE ACESTA
VORBEA?

ALTE COMENTARII




SEMNĂTURA………………………………………………………(OBSERVATOR)
DATA…………………………………………………………………

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

68






Exerciţiul 1.
1. Construcţiile sunt destinate pentru adăpostirea şi desfăşurarea activităţii
ţinând seama de condiţiile naturale de amplasament
2. - 1 hală, 2 case de locuit, 3 pod, 4 fermă

Număr
imagine
Tipul construcţiei din punct de vedere al destinaţiei
1 Clădire industrială
2 Clădire civilă
3 Construcţie inginereasca
4 Clădire agricolă

Exerciţiul 2
1.
Categoria de
elemente
Rol
Elemente de
rezistenţă
Asigură rezistenţa şi stabilitatea construcţiei
Compartimentare şi
închidere
Delimitează spaţiul construcţiilor faţă de mediul exterior şi
separă încăperile clădirii
Finisaj Asigură protecţia, igiena şi estetica elementelor
construcţiilor
Izolaţii Asigură protecţia împotriva umidităţii, a transferului de
căldură, transmiterii zgomotului, frigului

2. Elemente de rezistenţă: fundaţii, stâlpi, grinzi, plăci, scări, pereţi, şarpantă
Elemente de compartimentare şi închidere: pereţi neportanţi, învelitori,
tâmplăria
Elemente de finisaj: zugrăveli, tencuieli, pardoseli, placaje, vopsitorii, tapete,
iopsoserii
Elemente de izolaţii: termice, fonice, hidrofuge


SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

69
Exerciţiul 3
1 - 1-fundaţie, 2-soclu, 3-izolaţie hidrofugă, 4-zid portant, 5-planşeu, 6-
centură, 7-şarpantă, 8-trotuar, 9-fereastră, 10-pardoseală
2- F,F,A,F
Exerciţiul 4 - exemplu faţa 3 – Folia 2
Exerciţiul 5
I -F,F,A,F
II- În cazul unei clădiri de tip bară , pereţii de capete se numesc timpane .
III- 1- strat de rezistenţă, 2-strat termoizolant, 3- barieră contra
vaporilor, 4-strat de protecţie
Exerciţiul 6 - S1

Grosime perete Utilizare
Figura
Mod de
tesere în
cm
în lungimi de
cărămidă
dupa capacitatea
portanta a
peretelui
dupa pozitia
peretelui
1 În
lungime
12,5 cm ½ C Pereti
neportanti
Pereti
interior
2 În lăţime 25 cm 1 C portanti interiori
3 În bloc 37,5 cm 1 ½ C portanti exteriori
4 În cruce 25 cm 1 C portanti interiori
S2
Gr 1 Gr2










Gr3 Gr 4













Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

70


Gr 5 Gr.6










Exerciţiul 7 S1 – exemplu faţa 2 - Folia 3
S2 – a- planşeu de lemn, b-fâşii prefabricate cu goluri, c-planşee cu
grinzi din beton prefabricat şi corpuri ceramice de umplutură, boltă din zidărie

Exerciţiul 8
1.
a- cu o pantă b- cu pante frânte
c- în două ape d- în patru ape
2.






3.
A
1 s A r p a n t a
2 C a p r i o r
3 c u p O l a
4 P o p
5 s E d
6 t e R a s a
7 I n v e l i t o a r e
8 a S t e r e a l a
B

Coamă orizontală - b
Coamă înclinată – c
Streşină - e
Dolie - d
Linia de picătură - a

Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

71

4.
Indice
numeric din
figură
Denumire strat Rol Material din care se
execută
1 Tencuială

Protecţia planşeului mortar
2 Placa de rezistenţă

Element de rezistenţă Beton armat
3 Şapă de egalizare

Nivelarea suprafeţei
suport
Mortar
4 Barieră contra vaporilor Reducerea cantitaţii de
vapori care migrează
iarna spre ext
Carton bitumat,pânză
bitumată
5 Termoizolaţie Asigură rezistenţa la
transfer termic
Plăci BCA, vată
minerală, polistiren
6 Protecţia termoizolaţiei Protecţia termoizolaţiei
împotriva umidităţii la
turnarea stratului
superior
Hârtie Kraft, carton
7 Beton de pantă Asig. panta neces.
scurgerii apelor meteo
Beton simplu
8 Suportul învelitorii Asigură o supraf plana si
rigida pt invelitoare
Mortar M!0 si
armătură
9 Învelitoare Protejează împotriva
apei
Staturi multiple de
carton bitumat
Pânză sau împâslitură
de sticlă bitumată si
straturi de bitum
10 Protecţia hidroizolaţiei

Nisip mărgăritar
11 Stat nisip
12
Protecţia hidroizolaţie la
terase circulabile
Protejare
Dale prefabricate

Exerciţiul 9
1. a-uşă obişnuită, b-fereastră glisantă, c-uşă turnantă, d-fereastră pivotantă
2.












Fereastră
1- cercevea
2- toc
3-montant
4- traversă
5- nervură
6- balama
7- cremon
8- lăcrimar
9- îmbinare în gură de lup

Uşă
1- supralumină
2- falţ
3- toc cu căpuşeală
4- clanţă
5- broască
6- tăblia
7- balama
8- traversă
Modulul: ELEMENTE DE CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- CDL
Domeniul: Construcţii, instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

72


BIBLIOGRAFIE


1. ANDREICA, H., (2002), Construcţii, U.T. Press, Cluj Napoca.

2. BĂLĂŞOIU, T., DIACONU, G., MUNTEANU, R., (2000), Educaţie pentru calitate
– document auxiliar curricular pentru licee tehnologice profil tehnic, M.E.N.
Proiect Phare RO9602-05 TTQM, Bucureşti. 2000

3. Larousse, (2003), Bricolaj ghid complet, Editura RAO, Bucureşti.

4. MARUSCIAC, D., (coord.), (1986), Construcţii civile II, Institutul Politehnic Cluj
Napoca, Facultatea de Construcţii, Cluj Napoca.

5. ROŞOGA, C-TIN., (1993), Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

6. ROŞOGA, C-TIN., (1996), Îndrumarul zidarului Vol. I-II, Editura Matrix Rom,
Bucureşti.

7. ŢIBREA, A., (coord.), (2002), Studiul materialelor de construcţii, Manual pentru
clasa a IX-a Ş.A.M., Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti.


Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII

Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul Phare TVET RO 2003/005- 551.05.01-02



AUXI LI AR
CURRI CULAR

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

Domeniul : CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Calificarea profesională: Tehnician în construcţii şi lucrări publice

Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII











2006
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
2




AUTOR:
Prof. ing. grad I TIBERIA MAHU - Colegiul Tehnic Anghel Saligny
Baia Mare



Consultanţă CNDIPT:
IOANA CÎRSTEA – inspector de specialitate CNDIPT- MEdC
PAULA POSEA – expert curriculum CNDIPT - MEdC



Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
3




CUPRINS





Introducere pag. 4
Competenţe vizate pag. 7
Obiective urmărite pag. 7
Fişa de descriere a activităţii pag. 9
Fişa de progres şcolar pag. 10
Cuvinte/concepte cheie pag. 11
Glosar de termeni pag. 12
Materiale de referinţă pentru profesor pag. 14
Îndrumări privind modalităţi de evaluare.
Metoda proiectului
pag. 41
Materiale de referinţă pentru elevi pag. 49
Soluţiile exerciţiilor pag. 60
Bibliografie pag. 64


Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
4

INTRODUCERE


Acest auxiliar curricular este destinat profesorilor ingineri care desfăşoară
activităţi didactice specifice domeniului Construcţii, instalaţii şi lucrări publice.
Informaţiile din acest material sunt destinate celor care pregătesc elevii clasei a XII-a
din ciclul superior al liceului tehnologic,ruta prin Şcoala de Arte si Meserii în perioada
alocată stagiului de pregătire practică. Materialul de faţă este structurat în două părţi,
după cum urmează :
Partea I :
- competenţele şi obiectivele ce trebuie atinse la finalul parcurgerii
modulului Lucrări de structuri pentru construcţii
- documente elaborate de profesor, ce urmăresc derularea
activităţilor şi înregistrarea progresului şcolar (fişa de descriere a
activităţii, fişa de progres şcolar)
- evidenţierea conceptelor / cuvintelor cheie
- glosarul de termeni specifici
- materiale de referinţă în procesul de predare şi evaluare (fişe
conspect, folii, formulare folosite pentru organizarea activităţilor,
fişe de observaţii, etc.)
- îndrumări privind utilizarea metodei proiectului

Partea a II-a
- exemple de exerciţii şi teste (cu soluţii anexate)
- activităţi individuale sau în grup, care vizează diferite stiluri de
învăţare;
- activităţi interactive (metoda cubului, aritmogrif).
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
5
Activităţile pentru elevi propuse în partea a II-a nu ating toate competenţele
specificate în Standardul de pregătire profesională, ele reprezintă un prim pas care să
vă ajute în elaborarea propriilor dumneavoastră materiale de învăţare. Auxiliarul are
drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui, cuprinzând
informaţii ce vin în sprijinul acestuia .






Scopul acestui modul este de a oferi elevilor noţiuni de bază cu privire la tipurile
de structuri specifice clădirilor (tipuri, descriere), tehnologii de execuţie, întocmirea
fişelor tehnologice, condiţii de calitate şi modalităţi de control a acesteia. Modulul are
alocate 120 de ore de laborator tehnologic, ce se vor desfăşura timp de 4 săptămâni,
câte 30de ore / săptămână.
Prin parcurgerea acestui modul, elevii vor dobândi competenţele descrise în
standardul de pregătire profesională specific calificării, la unitatea de competenţă
Lucrări de structuri pentru construcţii.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională
specific, iar cele două documente vor sta la baza materialelor de învăţare elaborate de
către fiecare profesor.









Prin exerciţiile propuse sunt vizate, pe lângă atingerea competenţelor tehnice
specifice, şi abilităţile cheie mai ales, prin modul de organizare a activităţilor (individual, în
grup, frontal).
Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie
să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale
ATENŢIE!
Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standard, el este
doar un material orientativ, având drept scop prezentarea
orientărilor conform strategiei dinTVET, a învăţării centrate pe
elev şi a corelării competenţelor din SPP cu conţinuturile din
curiculum şi cu activităţile desfăşurate de elevi.
FOARTE IMPORTANT!
Activităţile şi exerciţiile propuse elevilor trebuie să urmărească
atingerea criteriilor de performanţă din standarde în condiţiile de
aplicabilitate propuse de acestea, în vederea realizării competenţelor
ce vor fi evaluate prin tipurile de probe propuse de standard.

Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
6
acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv. În acest sens, vă propunem
să aplicaţi elevilor chestionarul de la secţiunea Materiale de referinţă pentru profesor.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei :
- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru
ordonarea lor






IMPORTANT!!!

Accesează 2Hwww.tvet.ro pentru a consulta şi alte
auxiliare curriculare.
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
7




în parcurgerea modulului


UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ TEHNICE SPECIALIZATE:
UC. LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Competenţa 1 : ANALIZEAZĂ SISTEMELE CONSTRUCTIVE ALE STRUCTURILOR
DE REZISTENŢĂ
Competenţa 2 : PREZINTĂ TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A STRUCTURILOR DIN
ZIDĂRIE
Competenţa 3 : PREZINTĂ TENOLOGIA DE EXECUŢIE A STRUCTURILOR DIN
BETON ARMAT MONOLIT
Competenţa 4 : PREZINTĂ TENOLOGIA DE MONTARE A STRUCTURILOR DIN
ELEMENETE PREFABRICATE DE BETON ARMAT
Competenţa 5 : PREZINTĂ TENOLOGIA DE EXECUŢIE A STRUCTURILOR
METALICE




Pentru atingerea competenţelor prevăzute în standard, vă sugerăm să vă
propuneţi obiective pentru fiecare competenţă tehnică, în concordanţă cu criteriile de
performanţă din standard, cum ar fi pentru:

C1 : ANALIZEAZĂ SISTEMELE CONSTRUCTIVE ALE STRUCTURILOR DE
REZISTENŢĂ
O1. Să caracterizeze tipurile de sisteme constructive utilizate la clădiri civile
O2. Să coreleze sistemele constructive cu domeniile de utilizare
O3. Să identifice factorii ce influenţează alegerea structurilor
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ / COMPETENŢE VIZATE
OBIECTIVE URMĂRITE
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
8

C 2 : PREZINTĂ TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A STRUCTURILOR DIN
ZIDĂRIE
O4. Să descrie tehnologia de execuţie a pereţilor din zidărie;
O5. Să descrie tipurile de planşee utilizate la structurile cu pereţi portanţi;
O6. Să aplice masurile constructive pentru structuri de zidărie amplasate în
zone seismice;
O7. Să elaboreze fişe tehnologice pentru lucrări din zidărie.

C3 : PREZINTĂ TENOLOGIA DE EXECUŢIE A STRUCTURILOR DIN BETON
ARMAT MONOLIT

O7. Să descrie tehnologia de execuţie a elementelor structurale din beton
armat monolit;
O8. Să elaboreze fişe tehnologice pentru lucrări de execuţie a elementelor
din beton armat monolit.
C4: PREZINTĂ TENOLOGIA DE MONTARE A STRUCTURILOR DIN
ELEMENTE PREFABRICATE DE BETON ARMAT
O9. Să descrie tehnologia de realizare a structurilor din panouri mari
prefabricate;
O10. Să descrie tehnologia de realizare a structurilor mixte în sistem cadru;
O11. Să elaboreze fişe tehnologice pentru structuri din elemente
prefabricate din beton armat.

C5: : PREZINTĂ TENOLOGIA DE EXECUŢIE A STRUCTURILOR METALICE
O12. Să descrie elementele de rezistenţă ale construcţiilor metalice;
O13. Să descrie tehnologia de asamblare a elementelor de constructii
metalice;
O14. Să descrie tehnologia de montare a elementelor de constructii
metalice;
O15. Să elaboreze fişe tehnologice pentru execuţia structurilor metalice.

Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
9
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în modulul Lucrări de structuri pentru
construcţii.
Numele elevului Clasa

Data începerii modulului Data promovării modulului
U.C. : LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Competenţa
Exerci
ţiul
Între
barea
Subiect Rezolvat
1a 2.1 caracterizează tipurile de sisteme constructive
utilizate la clădiri civile

1b corelează sistemele constructive cu domeniile de
utilizare

C1
Ex 1 2
6
1c identifică factorii ce influenţează alegerea
structurilor

2,3,6 descrie tehnologia de execuţie a pereţilor din
zidărie

4 descrie tipurile de planşee utilizate la structurile cu
pereţi portanţi

5 aplică masurile constructive pentru structuri de
zidărie amplasate in zone seismic

C2
FT1
Ex2 6
FD2 P
P elaborează fişe tehnologice pentru lucrări din
zidărie

3 descrie tehnologia de execuţie a elementelor
structurale din beton armat monolit

C3
Ex 3,
6 P
P elaborează fişe tehnologice pentru lucrări de
execuţie a elementelor din beton armat monolit

4 descrie tehnologia de realizare a structurilor din
panouri mari prefabricate

4 descrie tehnologia de realizare a structurilor mixte
în sistem cadru

C4
Ex 4,
6 P
P elaborează fişe tehnologice pentru structuri din
elemente prefabricate din beton armat

5.1,26 descrie elementele de rezistenţă ale construcţiilor
metalice

5.345
descrie tehnologia de asamblare a elementelor de
construcţii metalice

5.7
descrie tehnologia de montare a elementelor de
construcţii metalice

C5
Ex 5 6
FD 1
P
elaborează fişe tehnologice pentru execuţia
structurilor metalice

UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES
Semnătura candidatului Data
___________________ ______
Semnătura evaluatorului
_________________________ ________



Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
10
FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare
elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea
permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii
relevante pentru analiză.
Conţine următoarele rubrici:
Competenţe care trebuie dobândite
Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată
de diferite competenţe. Aceasta înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale
şi competenţe pentru abilităţi cheie care trebuie dezvoltate şi evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele
utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare
sau feedback.
Aplicare în cadrul modulului
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit
competenţele tehnice generale, tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi
cheie, raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de
îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.
Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a identifica activităţile pe care elevul
trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste
informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea
ce va urma, mai degrabă decât pur şi simplu să reacţioneze la problemele care se
ivesc.
Competenţe care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi
dobândite. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe
sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi
de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare
suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
11








Cuvintele / conceptele cheie pentru modulul Lucrări de structuri pentru
construcţii sunt :
CUVINTE CHEIE
Structuri
pentru
construcţii
Sisteme
constructive
Tehnologii
de execuţie
Fişe
tehnologice
În ateliere
poligoane
La faţa locului
Cu pereţi
portanţi
Pe cadre
Mixte
Zidărie
Beton armat
monilit
Structuri metalice
Din beton armat
prefabricat
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
12





Glosarul de termeni este util atât profesorului în fixarea noţiunilor noi pe
parcursul derulării modulului, cât mai ales elevului, în procesul de învăţare.
Completarea listei de termeni poate constitui una din activităţile propuse elevului.
Asize = Rosturile orizontale ale unei zidării
Automacara = Macara pe pneuri sau şenile
Beton monolit = Beton turnat în cofraje la faţa locului
Beton prefabricat = Elemente din beton executate centralizat in poligoane sau fabrici
Beton preturnat = Elemente de beton turnate pe platforme special amenajate în
şantier
Clasa betonului = Valoarea caracteristică a rezistenţei cubice la compresiune a
betonului exprimată in N/mm
2
Compactare = Operatie tehnologică de indesare a betonului
Contravântuire = Element structural ce asigură stabilitatea structurilor zvelte
Diafragmă = Perete de rezistenţă din beton armat monolit
Deschidere = Distanţa dintre doi stâlpi ai unui cadru
Eclisă = Element de asamblare în lungime a unui element
Eşafodaj = Ansamblul elementelor(verticale, înclinate) de susţinere a unui
cofraj
Etaj de lucru = Front de lucru rezultat prin împărţirea lucrării pe înălţime
Front de lucru = Porţiune dintr-o lucrare pe care o formaţie de lucru o execută pe
schimb/ zi
Fază tehnologică = Parte componentă a operaţiei tehnologice caracterizată prin
utilizarea aceloraşi unelte de muncă
Fişa tehnologică = Proiect de tehnologie, alcătuit din piese scrise (memoriu şi
calcule) şi piese desenate (scheme şi detalii tehnologice), prin
care se defineşte şi se materializează tehnologia de execuţie a
unui element
Guseu = Element de înnădire a barelor în nodurile grinzilor cu zăbrele
metalice
Hangar Construcţie industrială specială specifică domeniului aeronauticii
ISCLPUAT = Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului
LEA = Linii electrice aeriene
Lera = Dispozitiv de verificare a strângerii şuruburilor
Loc de muncă Porţiunea de lucru pe care o formaţie de muncă execută un
proces de lucru
Manopera = Resursă de realizare a unui produs, constând în aportul forţei de
muncă
Marca betonului = Rezistenţa medie la compresiune a betonului, exprimată in
daN/cm
2
Normă = Regulă obligatorie fixată prin lege sau practică
Normativ = Culegere de norme ce trebuie respectate la efectuarea operaţiilor
tehnice

GLOSAR DE TERMENI
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
13
Operaţie
tehnologică
= Parte a procesului de producţie care se execută într-un interval
de timp de un executant, pe un anumit loc de muncă, prevăzut cu
anumite utilaje sau unelte
Pasarelă = Pod îngust pentru pietoni, construit peste o cale de comunicaţie
Rost de lucru = Zonă de întrerupere a turnării betonului din motive obiective
Sector de lucru = Front de lucru obţinut prin împărţirea clădirii în plan orizontal
STAS = Standarde româneşti
SR EN = Standarde europene adoptate de standardele româneşti
SR ISO = Standarde internaţionale adoptate de standardele româneşti
Tahimetru = Instrument topografic de măsurare a distanţelor pe cale optică
Teodolit = Instrument optic de măsurare a unghiurilor orizontale şi verticale
Travee = Distanţa dintre două cadre în lungul unei structuri pe cadre
Tramă = Suprafaţa delimitată de o deschidere şi o travee la o structură pe
cadre
Vibrare = Procedeu de îndesare mecanică a betonului cu ajutorul
vibratoarelor




IMPORTANT! Pentru elevi
Dacă găsiţi şi alţi termeni al căror sens nu îl cunoaşteţi, notaţi-i în
caiet şi informaţi-vă, consultând dicţionarul sau întrebaţi-vă
profesorul.
Alcătuiţi propriul vostru dicţionar.

Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
14








Această secţiune, pentru modulul Lucrări de structuri pentru construcţii, conţine
exemple de:

chestionar pentru stabilirea stilurilor de învăţare;
alegerea strategiei în concordanţă cu stilurile de învăţare;
puncte tari ale stilurilor de învăţare;
fişe de conspect;
folii transparente;
fişe de documentare;
fişe de organizare a lucrului în echipă;
planuri de acţiune ale elevilor pentru a-i ajuta să-şi planifice şi
evalueze munca eficient.


Fişele de conspect sunt utile pentru:
- a sprijini dezvoltarea abilităţilor cheie;
- ca îndrumare pentru activităţile de scris şi luare a notiţelor;
- sintetizarea informaţiilor date;
- testarea cunoştinţelor.

Fişele de documentare vor fi mai utile dacă veţi ţine cont de:
- aşezarea în pagină să fie cât mai simplă;
- explicaţiile orale oferiţi-le înainte de a împărţi fişele;
- clarificarea cuvintelor tehnice înainte de împărţirea fişelor;
- limbaj simplu şi clar;
- modul de tipărire uşurează foarte mult citirea textului.


MATERIALE DE REFERINŢĂ
PENTRU
PROFESOR
Modulul: LUCRĂRI DE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII
Domeniul: Construcţii , instalaţii şi lucrări publice
Calificare: Tehnician în construcţii şi lucrări publice
15


CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE
NUME______________________________________Data_______________
Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel mai bine.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite
Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât aveţi nevoie, aproximativ 10 şi 30
minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă
pentru completarea acestui chestionar
Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.
Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare
Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau mai mult dezaprobaţi
enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU.
1
Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi în detaliu despre muzica, sunetele
şi zgomotele le-ai ascultat acolo?
DA NU ■
2
Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi ?

DA NU □
3
În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curent cu ultimele
noutăţi sau ştiri sportive ?
DA NU ■
4
La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu
icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ?
DA NU

5
Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi diagrame, imagini
reprezentative ?
DA NU □
6
Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „=” în diferite poziţii?
DA NU

7
Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţi anumite lucruri? De
exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..
DA NU □
8
Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie cuvântul
respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o ortografie care arată corect?
DA NU

9
Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau / şi cursurile
orale ?
DA NU ■
10 Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? DA NU □
11
La utilizarea calculatorului consideraţi că este util ca sunetele emise să avertizeze
utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru?
DA NU ■
12
Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi diagrame şi / sau
imagini?
DA NU

13
Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii?
DA NU

14
Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării acelei informaţii
?
DA NU ■
15
Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? De exemplu: sport, grădinărit,
plimbări, etc..
DA NU □
16 Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber? DA NU ■
17
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place
să priviţi singur (ă), în linişte?
DA NU

18 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor? DA NU