Asistena oferit de ctre Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene CE TREBUIE S CUNOTI DESPRE TRAFICUL DE FIINE UMANE: Anual,

n lume circa 600.000 820.000 de persoane sunt traficate peste grania de stat, aici nefiind incluse i cele care sunt traficate n interiorul statelor, numr care poate atinge cifre de milioane; Circa 70% din numrul persoanelor traficate, sunt femei i fete, care n mare majoritate sunt impuse s practice prostituia; Aproximativ 50% din numrul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploatai sexual, munc silit, sau le sunt preluate organele; CE NSEAMN TRAFIC DE FIINE UMANE I CINE POT FI VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINE UMANE: Victime ale traficului de fiine umane, pot fi persoanele trecute peste grania de stat sau transportate n interiorul statului, pentru a fi aduse n stare de sclavie sau servitute. Acest fenomen infracional are trei elemente caracteristice: recrutarea, transportul, transferul, adpostirea sau primirea de persoane; ameninarea cu folosirea forei sau diferite forme de constrngere care nu implic violena, precum frauda sau nelciunea; exploatarea, n special pentru munca forat n construcii, agricultur i sectorul casnic, dar i pentru cerit, prostituie i diverse forme de exploatare sexual. Victime ale traficului de fiine umane pot deveni brbai, femei i copii. Traficul de persoane poate avea loc n strintate, dar i n Republica Moldova. CUM POATE APREA TRAFICUL DE FIINE UMANE: n multe cazuri, victimelor traficului de fiine umane, care pot fi att femei, brbai, chiar i copii minori, le sunt promise locuri de munc avantajoase n strintate. Ulterior, odat ajuni la locul de destinaie, adeseori pe contul traficanilor, acestea descoper c sunt ndatorate traficanilor i prin urmare obligate s munceasc pe gratis sau pentru un salariu derizoriu. Femeile i fetele sunt adesea recrutate ca s lucreze n sectorul serviciilor sau domeniul hotelier, dar sfresc prin a se prostitua, forate de team, datorii, dependena de droguri sau violen.

CARE SUNT SEMNELE DIRECTE ALE TRAFICULUI DE FIINE UMANE: Recrutarea presupune atragerea persoanei n situaie de trafic prin oferte de studii sau locuri de munc, prin ncheierea cstoriilor fictive, etc.; Transportare - presupune deplasarea persoanei peste hotare, pe jos sau prin utilizarea diferitelor mijloace de transport, adeseori fiind utilizate cile ilegale (pduri, trecerea prin not a rurilor, etc.) Transfer reprezint transmiterea victimei unei alte persoane prin vnzare-cumprare, schimb, arend, transmiterea n contul unei datorii, druire sau prin alte tipuri de tranzacii cu sau fr rscumprare; Adpostire presupune plasarea victimei intr-un loc ascuns pentru a nu fi descoperit de reprezentanii organelor de poliie sau de o alt persoan ter, capabil s denune traficanii; Ameninare i aplicarea violenei fizice sau psihice; Confiscarea documentelor presupune sustragerea de la victim a actelor de identitate, paaportului, permisului de edere, .a.; inerea persoanei n stare de servitute n scopul achitrii unei datorii prestabilite nejustificat - presupune situaia, n care victima este lipsit de liberate, inclusiv libertate de

circulaie, este inut n stare de ostatic pan la momentul achitrii de el sau de o persoan ter a unei datorii legale sau ilegale; ngrdirea la libera circulaie - Victima este privat de libertatea circulaiei sau limitat n a se deplasa doar n perimetrul unei zone restrnse, adesea n scopul evitrii contactelor cu alte persoane sau n scopul obinerii unui randament al muncii maximal; Ameninarea cu predarea ctre autoriti se aplic de regul fa de migraii ilegali. n cazul n care a-i fost atras/ n una din situaiile expuse mai sus, sau cunoatei persoane care pot fi identificate drept victime ale traficului de fiine umane, MAEIE recomand de a semnala nentrziat autoritile locale de poliie, precum i misiunile diplomatice i consulare ale Republicii Moldova.

SIDA este una dintre cele mai grave boli din istoria omenirii. "Pacientul zero" al epidemiei a fost descoperit n Statele Unite ale Americii, ns specialitii afirm c nc din anii `70 au existat persoane infectate. De atunci, SIDA a provocat moartea a peste 20 de milioane de oameni din toat lumea. V dai seama? Ct populaia Romniei! HIV (virusul imunodeficientei umane) ataca si distruge sistemul imunitar al organismului, deschizand calea unor infectii oportuniste. De fapt acestea sunt cele care vor provoca deteriorarea iremediabila a organismului. Cauze Este o infectie virala, o infectie produsa de un virus numit HumanImmunodeficiency Virus HIV (virusul imunodeficientei umane). Acesta ataca si distruge sistemul imunitar al organismului deschizand calea unor infectii oportuniste. Infectiile oportuniste sunt acele infectii pe care un sistem imunitar sanatos ar putea sa le tina sub control. In cazul unui sistem imunitar slabit efectul negativ al acestor infectii este foarte mare. In cazul infectiei cu virusul imunodeficientei umane (HIV) sistemul imunitar este compromis iar aceste infectii oportuniste au un impact devastator asupra organismului. In momentul declansarii, fiecare afectiune are anumite semne si simptome ce o caracterizeaza. Totalitatea semnelor si a simptomelor poarta numele desindrom. SIDA este un stadiul in care apar semnele si simptomele diferitelor infectii oportuniste care incep sa distruga organismul lipsit de aparare. SIDA este un sindrom. In franceza - SIDA (Syndrome d'ImmunodficitaireAcquis), in engleza - AIDS (Acquired Immunodeficiency Syndrome) sau in romaneste - sindromul imunodeficientei umane dobandite.

Transmitere Voi incepe prin a sublinia un lucru important si destul de putin cunoscut sau inteles in acest moment : Virusul imunodeficientei umane (HIV) se transmite. SIDA nu se transmite. SIDA este un set de semne si simptome, un sindrom. SIDA reprezinta un stadiu. HIV (virusul imunodeficientei umane) poate fi prezent, in diferite concentratii, in lichidele biologice - sange, sperma, secretii vaginale si uretrale, lapte matern, lacrimi, urina, materii fecale (care contin sange), secretii nazale, saliva, lacrimi. Pentru a se reproduce, virusul imunodeficientei umane (HIV) trebuie sa patrunda intr-o celula a organismului. Virusul patrunde in organism prin contactul de fluide infectate cu mucoasele organismului sau cu rani sau ulceratii. In principal prin contact sexual neprotejat, transfuzii de sange si derivate de sange si de la mama infectata la fat, in timpul sarcinii, a nasterii si a alaptarii. Probabilitatea infectarii este cu atat mai mare cu cat ar exista "porti de intrare" - leziuni ale pielii sau ale mucoaselor - care sa usureze trecerea virusului de la o persoana la alta. In termeni medicali aceste "porti de intrare" sunt numite "solutii de continuitate". Pielea intacta constituie o bariera naturala, o picatura de sange, secretie vaginala sau sperma infectate neconstituind un risc. Transmiterea pe cale sexuala este cea mai frecventa modalitate de raspandire a infectiei. Toate practicile sexuale neprotejate sunt potential infectante : vaginala, anala, orala.

raportul homosexual sau heterosexual anal cu o persoana infectata implica cea mai mare probabilitate de infectare (statisticile arata ca este de 5 ori mai mare decat contactul vaginal) deoarece zona anala este sensibila iar leziunile pot apare foarte usor studiile arata ca raporturile heterosexuale vaginale au o probabilitate de transmitere diferita, in functie de sexul persoanei infectate : de la barbat la femeie de 20 % si de la femeie la barbat de 10 % cu toate ca in cazul sexului oral (felatie sau cunnilingus) probabilitatea de infectare este mult mai scazuta decat in cazul sexului anal sau vaginal, el reprezinta un risc ce nu trebuie trecut cu vederea. In cazul felatiei, ejacularea in gura si inghitirea spermei creste probabilitatea de contaminare sarutul, in general, nu constituie o cale de transmitere a virusului imunodeficientei umane (HIV) - cantitatea de virus din saliva este insuficienta pentru a putea infecta. Totusi exista riscul transmiterii virusului in anumite conditii : sarutul umed, pasional poate provoca leziuni prin muscaturi ale buzelor sau limbii. Prezenta sangelui in saliva face ca aceasta sa devina contagioasa. In aceste situatii virusul imunodeficientei umane (HIV) poate fi transmis prin sarut. Atentie la sangerarile din cavitatea bucala produse de leziuni ale mucoasei (gingiilor)

Ca si in cazul celorlalte infectii cu transmitere sexuala, probabilitatea transmiterii infectiei cu virusul imunodeficientei umane (HIV) este cu atat mai mare cu cat numarul de parteneri sexuali este mai mare si cu cat conduita preventiva este mai scazuta.

Transmiterea prin sange infectat cu HIV presupune :

transfuzii de sange sau produse de sange necontrolate, contactul involuntar cu sangele altei persoane. Atentie in cazul unor accidente sau acordarea primului ajutor unei persoane ranite. Chiar daca pielea intacta reprezinta o bariera naturala este bine sa se manifeste prudenta sau sa se ia toate masurile de siguranta (de ex. manusi chirurgicale de unica folosinta) injectii cu ace si seringi reutilizate fara a fi, in prealabil, sterilizate.Atentie consumatori de droguri injectabile interventii de orice fel cu instrumente taioase sau care inteapa si care sunt murdarite de sange provenind de la o persaona infectata cu HIV. Atentie la "fratii de cruce", tatuaje facute de amatori, perforarea lobilor urecilor pentru cercei. Nu imprumuta periuta de dinti, lama de ras, briciul, trusa de unghii

Transmiterea de la mama la copil, numita transmitere "perinatala", poate avea loc in timpul sarcinii prin strabaterea de catre virus, in timpul sarcinii, a placentei, in timpul nasterii sau prin alaptare. Virusul imunodeficientei umane (HIV) nu se transmite prin : aer (respiratie, tuse, stranut), atingere, pupaturi (sarut "uscat"), imbratisare, alimente, apa, bai sau wc-uri publice, stranduri, intepaturi de tantari sau alte insecte, folosirea in comun a rechizitelor, jucariilor, tacamurilor si veselei. Chiar daca virusul imunodeficientei umane (HIV) este prezent in saliva, urina, secretii nazale, lacrimi, fecale, cantitatea este insuficienta pentru a putea infecta. Virusul imunodeficientei umane (HIV) nu se transmite prin saliva, urina, secretii nazale, lacrimi, fecale daca acestea nu contin sange. Mama surogat pantece de inchiriat. Daca nu vrei sau nu poti sa fii insarcinata dar totusi iti doresti copii, ai o alternativa surogatul. Si in domeniul surogatului India detine titlul mondial. Spitale si clinici intregi din India au fost transformate in baby factories (adica fabrici de copii). Mii de copiii se nasc in India in acest fel. Pentru 50 dolari pe luna, sau 6.000 la sfarsitul sarcinii, mii de femei tinere sunt intr-o gestatie aproape permanenta. Duc la termen copilul unei alte femei sau familii. Pretul e bun pentru ele, avind in vedere ca 6.000 dolari e mai mult decit ar putea castiga in 10 ani de munca. Noua luni tinerelor nu li se permite sa plece din spital, iar nasterea copilului se face doar prin cezariana. India a legalizat surogatul in 2002 sub pretentia de a stimula economia tarii si a crea locuri de munca. Preturile oferite de clincile de surogat sunt

intre 15.000 si 20.000 dolari pentru o sarcina. In contrast, pretul in SUA e de intre 50.000 si 100.000 dolari. Amploarea surogatului e imensa, la ora actuala India avind nu mai putin de 350 de clinici de surogat care generereaza un venit anual de 2.3 miliarde de dolari. Rinichi de vanzare. Se stie ca omul are nevoie de doar un singur rinichi. Saracii Lumii a Treia o stiu si ei. De aceea isi preleveaza si isi vind al doilea rinichi. Saracii Indiei o fac pentru 1.000 dolari bucata. Comertul in rinichi a luat amploare acolo in 2005, imediat dupa ce un tsunami a inundat coasta Indiei si a lui Shri Lanka in decembrie 2004, cauzind dislocarea a mii de oameni de pe malurile oceanului. Lipsiti de locuri de munca si venit, fostii pescari si crescatori de orez au invatat repede ca pot face bani din vinzarea rinichilor. Iar traficantii nu au intirziat sa apara si sa-i ademeneasca cu promisiuni. La doar putina vreme 52 de spitale indiene s-au specializat in prelevarea rinichilor. Multi donatori au avut complicatii in urma operatiilor, unii au bolit multa vreme, iar citiva au murit. Vinzarea rinichilor insa nu este limitata doar la India. Cartierele saracacioase ale marilor metropole din Egipt, Africa de Sud, Brazilia si Filipine au devenit si ele peste noapte donatoare de rinichi. Saracii vad in vinzarea rinichilor o sursa de castig. La un pret de intre 800 si 1.000 dolari un rinichi, venitul e o suma incredibila pentru acesti saraci care supravietuiesc cu doar un dolar pe zi. Pe linga asta, multe spitale din Lumea a Treia s-au specializat in transplantul rinichilor, mult mai ieftin decit in Statele Unite sau Canada. In Filipine, de exemplu, un transplant costa 6.000 dolari, in timp ce in SUA costa 259.000 dolari. Saracilor li se promit 3.000 dolari pentru un rinichi, dar primesc cel mult 1.000. Toata lumea stie ca traficul in rinichi e inselatorie. Cazurile de diabet sunt in crestere in intreaga lume, anticipindu-se ca in 2030 vor ajunge la 366 de milioane. Inevitabil, cererea pentru rinichi va creste si ea. Articolul 165. Traficul de fiine umane (1) Recrutarea, transportarea, transferul, adpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fr consimmntul acesteia, n scop de exploatare sexual comercial sau necomercial, prin munc sau servicii forate, pentru ceretorie, n sclavie sau n condiii similare sclaviei, de folosire n conflicte armate sau n activiti criminale, de prelevare a organelor sau esuturilor, svrit prin: a) ameninare cu aplicarea sau aplicarea violenei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaa i sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a documentelor i prin servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este stabilit n mod rezonabil, precum i prin ameninare cu divulgarea informaiilor confideniale familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i juridice; b) nelciune; c) abuz de poziie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor pli sau beneficii pentru a obine consimmntul unei persoane care deine controlul asupra unei alte persoane, se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridic se pedepsete cu amend n mrime de la 3000 la 5000 de uniti convenionale, cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice. (2) Aceleai aciuni svrite: a) de ctre o persoan care anterior a svrit o fapt prevzut la alin.(1); b) asupra a dou sau mai multor persoane; c) asupra unei femei gravide;

d) de dou sau mai multe persoane; e) de o persoan cu funcie de rspundere sau de o persoan cu funcie de demnitate public; [Art.165 al.(2), lit.e) modificat prin LP245 din 02.12.11, MO25-28/03.02.12 art.77] f) cu aplicarea violenei periculoase pentru viaa, sntatea fizic sau psihic a persoanei; g) prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependenei fizice, a armei, se pedepsesc cu nchisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridic se pedepsete cu amend n mrime de la 5000 la 7000 de uniti convenionale, cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice. (3) Aciunile prevzute la alin.(1) sau (2): a) svrite de un grup criminal organizat sau de o organizaie criminal; b) soldate cu vtmarea grav a integritii corporale sau cu o boal psihic a persoanei, cu decesul ori sinuciderea acesteia, se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridic se pedepsete cu amend n mrime de la 7000 la 9000 de uniti convenionale, cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice. (4) Victima traficului de fiine umane este absolvit de rspundere penal pentru infraciunile svrite de ea n legtur cu aceast calitate procesual. R.Moldova este o sursa principala de femei si copii traficati pentru exploatare comerciala sexuala, dar in acelasi timp este si o tara de tranzit pentru traficul de femei si copii. Din cei circa 750.000 de moldoveni plecati in strainatate, mai mult de 1% sunt victime ale traficului de persoane. Articolele 165 i 206 din Codul Penal, care prevd pedepse cu nchisoarea de la 5 la 20 de ani. Aceste pedepse sunt suficient de riguroase i comensurabile cu cele prevzute pentru alte infraciuni grave, precum violul. n 2010, guvernul a anunat 161 de anchete cu privire la traficul de fiine umane, un numr mai mic dect cele 206 investigaii raportate n 2009. Autoritile au informat despre urmrirea penal a 55 de persoane pentru infraciuni legate de traficul de persoane i condamnarea a 47 de infractori de acest fel, n cursul anului 2010.