Ctr de mandat comercial CMC Definitie: CMC=acel ctr in temeiul caruia o pers (mandatorul) se oblig sa incheie in numele si pe seama

altei pers care i-a dat imputernicirea anumite acte jur care pt mandant sunt FC. Deosebirea mandatului com fara de cel civil Din aceasta definitie, ca si din dispozitiile legale citate, rezulta ca mandatul comercial are unele particularitati, care il deosebesc de mandatui civil. *obiectul contractului; mand.civil are ca obiect incheierea actelor jur civile, mand.com are ca obiect incheierea actelor jur care, potrivit C.com, sunt FC pentru mandant. *Mand.com este un ctr cu titlu oneros. pe cand mand.civ este prezumat a fi gratuit. *Mand.civil implica, in mod obisnuit, reprezentarea fiind un mand cu reprezentare, mand.com poate fi atat cu reprezentare, cat si fara reprezentare. *O alta deosebire priv put mandatorului. In cazul M.civil, imput tb sa precizeze riguros puterile mandatorului, mandatu putand fi general/special. In schimb M.Com. confera mandatorului o mai mare libertate de act si independenta, reclamate de exigenetele activ com. Conditiile de validitate ale CMC Pentru a fi valabil incheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa indeplineasca conditiile cerute pentru orice contract: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza. 1^ Consimtamantul partilor Contractul de mandat comercial se incheie prin acordul de vointa al mandantului si mandatarului. Mandatul poate fi expres sau tacit; primirea mandatului poate fi tacita si sa rezulte din executarea lui din partea mandatarului. 2^ Capacitatea partilor Pentru tncheierea ctr de mandat comercial, trebuie sa fie indeplinite conditiile de capacitate cerute de lege. Mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele juridice care urmeaza a fi Incheiate in numele sau de catre mandatar. ca mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de comert. Avand calitatea de comerciant, mandantul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu. Mandatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, deoarece trebuie sa exprime un consimtamant valabil. Insa pt aceasta L nu cere ca el sa aiba cal de com pt k incheie actele jur in numele mandantului. 3^ Obiectul Ctr de M are ca obiect tratarea de afaceri com => ob il const actele jur care conform L sunt FC. Obligatiile partilor A.Oblig mandatarului Din ctr rez anumite oblig, pt acesta care actioneaza in numele si pe seama mandatarului. *sa execute mandatul respectiv sa incheie actele jur cu care a fost imputernicit de mandant, acestea tb incheiate in lim imputernicirii date de mandant. *sa isi indeplineasca obligatiile cu buna-credinta si diligenta unui bun proprietor.El trebuie sa respecte ciauzele contractului si instructiunile primite. In cazul in care nu se conforemaza acestora el va raspunde pt prejudiciile cauzate mandantului. *are obligatia sa aduca la cunostinta tertului cu care incheie actul imputernicirea in temeiul careia actioneaza. *Mandatarul are obligatia sa il instiinteze pe mandant depsre executarea mandatului. *Sa plateasca dob la sumele de bani cuvenite mandantului. B) Oblig mandantului a^ sa puna la dispozitia mandatarului mij nec pt executarea mandatului b^ sa plateasca mandatarului remuneratia datorata pt executarea mandatului, care este cea prev in ctr/in lipsa acesteia cea stab de instatna jud. c^ sa restituie chelt facute de mandatar pt executarea mandatului. Ctr de comision Def: = ctr prin care o parte numita comisionar, se obligape baza imputernicirii celeilalte parti, numita comitent, sa incheie anumite acte de comert, in nume propriu, dar pe seama comitentului, in schimbul unei remuneratii, numita comision. Apare ca o varietate a mandatului comercial; contractul de comision este un mandat comercial fara reprezentare. lntre ctr de mandat comercial si ctr de comision exista asemanari si deosebiri. Cele doua contracte se aseamana prin obiectul lor; ele au ca obiect "tratarea de afaceri comerciale"; totodata, in ambele contracte, actele juridice se incheie cu tertii pe seama altei persoane, care a dat imputernicirea. Deosebirea dintre cele doua contracte priveste structura lor; in cazul mandatului, mandatarul are un drept de reprezentare si deci el incheie actele juridice in numele si pe seama mandantului; in cazul contractului de comision, comisionarul nu beneficiaza de dreptul de reprezentare si, in consecinta, el incheie actele juridice in nume propriu, dar pe seama comitentului. Caractere juridice Din definitia data contractului de comision rezulta caracteristicile acestui contract. * Ctr.comision este un ctr bilateral (sinalagmatic); el da nastere la obligatii in sarcina comisionarului si comitentului. * Ctr.comision este un contract cu titlu oneros; ambele parti urmaresc realizarea unui folos patrimonial. *Ctr.comision este un contract consensual; ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. Conditii de validitate CC este valabil incheiat daca sunt indeplinite conditiile cerute de art. 948 Cod civil, si anume: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza.

*consimtamantul: ctr.comision se incheie prin acordul de vointa al partilor. Intrucat ctr.comision este un mandat (fara reprezentare), el are la baza imputernicirea pe care comitentul o confera comisionarului de a incheia anumite acte jur, cu precizarea conditiilor in care va actiona comisionarul. Aceasta imputernicire este un act unilateral, care exprima vointa comitentului. Inscrisul constatator poarta denumirea de procure, ca si in cazul contractului de mandat. *capacitatea: Comitentul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele jur pe care le va incheia pe seama comisionarului. Deoarece aceste acte juridice sunt fapte de comert pentru comitent, tnseamna ca acesta trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de comert. Comisionarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. *obiectul:aceta consta in tratarea de afaceri com.In aceste cond actele jur pe care comisonarul le incheie cu tertii tb sa fie FC. Efectele ctr Incheierea si executarea unui CC creaza 2 categ de rap juridice: => intre comitent comisionar (rap int) => intre comisioar terti (rao ext) Intre Comitent-terit nu se nasc nici un fel de rap jur. Obligatiile comisonarului ^ sa execute mandatul incredintat de comitent ^ sa dea socoteala comitentului asupra indepl mandatului primit ^ sa-si indepl oblig de buna credinta si diligenta unui profesionist Obligatiile comitentului ^ sa plateasca remuneratia (comisionul) cuvenit comisionarului ^ sa restituie chelt facute de comisionar cu indepl insarcinarii primite Contractul de consignatie Def: = acel ctr prin care prin consignant incredinteaza celeilate parti numita consignatar acum b mob pt a fi vandut in nume propriu dar pe seama consignantului la un pret stabilit anticipat cu oblig consignataruluo de a remite consignantului pretul obt/de a-i restitui bunul nevandut. Caractere juridice Din definitia data contractului de comision rezulta caracteristicile acestui contract. a. Ctr.consignatie este un contract bilateral (sinalagmatic); el da nastere la obligatii in sarcina consignatarului si consignantului. b. Ctr.consignatie este un contract cu titlu oneros; ambele parti urmaresc realizarea unui folos patrimonial. c. Ctr.consignatie este un contract consensual; ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. Conditii de validitate Ctr.consignatie este valabil incheiat daca indeplineste conditiile cerute oricarei conventii: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza (art. 948 Cod civil). *consimtamantul: Ctr.consignatie, ca once contract, se incheie prin acordul de vointa al partilor. Acest acord de vointa are la baza imputernicirea consignantului data consignatarului de a vinde anumite bunuri ale consignantului. Prin imputernicire se stabilesc conditiile de vanzare a bunurilor (pret, termene etc.). *capacitatea:Incheierea ctr.consig impune indeplinirea de catre parti a conditiilor de capacitate cerute de lege. Astfel ambele parti ale ctr tb sa aiba cap deplina de ex. *obiectul: Ctr.consignatie are ca obiect incheierea de catre consignatar cu tertul a unor ctr de VC ptvinderea unor bunuri a!e consignantului. Aceste acte juridice trebuie sa constituie FC pentru consignant. Potrivit legii, actele de VC au ca obiect numai b mobile. Obligatia partilor A.Oblig consignantului a^ sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza safie vdndute. Tb precizat ca prin ctr.consignare nu se transmite consignatarului dr de proprietate asupra b care i-a fost incredintat. b^ este obligat la palta remun cuv consignatarului: acesta se stab forfetar (suma fixa) /procentual. c^ sa rstituei chelt facute de consignatar cu indeplinirea insarcinirii primite B.Oblig consignatarului a^ este oblig sa ia masuri nec pt pastrarea si conserv b primite b^ sa execute mandatul dat de consignant c^ sa dea socoteala consignantului asupra indepl mandatului sau.

=acel ctr prin care o parte (vanzatorul) se obliga sa transmita dr prop asupra unui b catre cealalta parte (cumparatorul), care se obliga sa plateasca o suma de bani drept pret. Din def rez ca acesta are urm caractere juridice: a)contractul este bilateral (sinalagmatic), adica da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti contractante; b)contractul este cu titlu oneros, ceea ce inseatnna ca ambele parti urmaresc obtinerea unor fotoase patrimoniate; c)contractul este comutativ; existenta si intinderea obligatiilor asumate de catre parti sunt certe si deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contractului; d)contractul este consensual; el se incheie prin simplul acord de vointa al partilor contractante. e)contractul este translativ de proprietate; prin contract se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator. 2.Conditiile de validitate Ca orice ctr, ctr de VC comerciala, pentru a fi valabil incheiat, trebuie sa indeplineasca anumite conditii de existenta: consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza (art. 948 C. civil). a) Consimtamantul partilor. Incheierea contractului de vanzare-cumparare comerciala implica un acord de vointa al partilor, in sensul transmiterii de la vanzator la cumparator a dreptului de proprietate asupra unui bun, in schimbul unui pret. Primind oferta de vanzare a unui bun, beneficiarul poate sa o accepte, caz in care se incheie contractul de vanzarecumparare, sau poate sa o refuze, caz in care contractul nu se incheie, oferta putand fi facuta altei persoane. Intre aceste doua posibilitati extreme, beneficiarul poate alege si o alta cale. Intr-adevar, prevazand un interes pentru dobandirea bunului, dar neavand clare toate consecintele incheierii contractului, beneficiarul poate primi promisiunea promitentului de a-i vinde bunul, rezervandu-si insa facultatea de a-si manifesta ulterior (de obicei, intr-un anumit termen) consimtamantul de a-1 cumpara sau, dimpotriva de a nu-1 cumpara. Aceste manifestari de vointa ale promitentului si beneficiarului constituie continutul unei promisiuni de vanzare. In cazul promisiunii bilateraie de vanzare, promitentul se obliga sa vanda, iar beneficiarul se obliga sa cumpere anumit bun, in baza unui contract de vanzare-cumparare care se va incheia in viitor. Deci, promisiunea bilaterala de vanzare este un antecontract prin care ambele parti se obliga sa incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect bunul promis. Aceasta obligatie asumata de parti este o obligatie de "a face ". b) Capacitatea Articolul 1306 C.civ stabileste principiul potrivit caruia "pot cumpara si vinde toti carora nu le este oprit prin lg". Prin urmare, orice persoana care indeplineste conditiile generale de capacitate privind incheierea actelor juridice poate sa incheie un contract de vanzare-cumparare comerciala, afara de cazul cand legea ii interzice incheierea unui atare contract. Rezulta ca, in materia vanzarii-cumpararii comerciale, capacitatea este regula, iar incapacitatea reprezinta o exceptie si deci opereaza numai in cazurile expres prevazute de lege. Incapacitati speciale: a.1. Interdictia incheierii CVC Tntre soti; a.2. Interdictia incheierii CVC intre tutore si minorul aflat sub tutela sa; a.3.Interdictia cumpararii de catre mandatari a bunurilor pe care au fost imputerniciti sa le vanda; a.4. Interdictia de a cumpara de catre persoanele care administreaza bunurile statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si de catre functionarii pubtici, a bunurilor pe care le administreaza, respectiv a bunurilor care se vand prin mijlocirea lor; a.5. Interdictia incheierii CVC de catre persoanele care indeplinesc anumite functii in organele statului. c) Obiectul Ctr trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se qfle qfle in circuitul civil; sa existe in momentul tncheierii contractului sa existe in viitor; sa fie determinat sau determinabil sa fie proprietatea vanzatorului. Pentru incheierea CVC, partile trebuie sa cada de acord nu numai asupra lucrului vandut, ci si asupra pretului, care este obiectul prestatiei cumparatorului. Pentru a putea fi obiect al CVC , pretul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie stabilit in bani; sa fie determinat sau determinabil; sa fie real. Pretul este determinat cand in ctr s-a prevazut in mod expres suma.Pretul este determinabil cand in ctr au fost prevazute anumite elem cu aj carora se va stab in viitor cunatumul pretului. De asemenea pretul tb sa fie real adik sa existe efectiv si sa se plateasca de catre cump. Conform L pretul vanzarii este real daca este sincer si serios. Elem not de pret serios au caract unei sit de fapt si sunt lasate la aprecierea instatnei judecatoresti. Dc pretul este stab de parti este fictiv/derizoriu, CVC este nul.

Ctr de vanzare-cumparare 1.Definitie:C.Com nu da o def a acetuia motiv pt care se aplica disp C.Civ.

Obligatiilor partilor in CVC Oblig.vanzatorului Potrivit Codului civil, vanzatorul are doua obligatii: -sa predea lucrul cumparatorului

-sa raspunda pentru lucru, adica sa il garanteze pe cumparator fn privinta lucrului dobandit. 1. Prin predare se intelege punerea efectiva a lucrului la dispozitia cumparatorului, astfel incat acesta sa poata sa-si exercite toate prerogativele pe care i le confera dreptul de proprietate asupra lucrului. Obligatia de predare cuprinde si accesoriile lucrului si tot ceea ce tine de folosirea normala a acestuia; ea cuprinde si obligatia de a conserva lucrul pana la predare. Predarea bunurilor poate fi o predare reala sau simbolica. Predarea reala se realizeaza cand bunurile sunt puse efectiv la dispozitia cumparatorului sau predate carausului pentru a le transporta. Predarea simbolica se realizeaza diferit, in functie de situatia In care se afla bunurile. Astfel, in cazul bunurilor depozitate in docuri, antrepozite, silozuri, etc., predarea bunurilor se efectueaza prin inmanarea recipisei de depozit catre cumparator. Tor astfel, daca bunurile se afla in cursul calatoriei pe apa, predarea se poate realiza prin remiterea politei de incarcare (conosamentul). Bunurile se predau cumparatorului insotite de factura, in care sunt precizate elem precum: cantitatea, calitatea, pretul, etc. Fact poate fi transmisa si separat. Potrivit L,fact constituie un mijloc de proba, in caz de litigiu. Lucrul vandut tb predat la termenul convenit de catre partile contractante. Daca partile nu au stabilit un termen, predarea se va face potrivit principiilor generale, imediat dupa realizarea acordului de vointa sau la cererea cumparatorului. 2. Vanz are obliatia de a-l garanta pe cump contra evictiunii si contra viciilor bunului. Prin evictiune se intelege pierderea dreptului de proprietate asupra lucrului, total sau in parte, ori tulburarea cumparatomlui in exercitarea dreptului de prorietate, rezultand din valorificarea de catre tert a unui drept asupra lucrului vandut, drept care exclude dreptul dobandit de cumparator in temeiul CVC. C.com cuprinde putine dispozitii privind obligatia de garantie a vanz pentru viciile lucrului vandut. In consecinta, aceasta obligatie este reglementata de C.civil. In conceptia C.civil, vanz raspunde numai pentru viciile ascunse, nu si pentru viciile aparente ale lucrului. Viciile ascunse sunt acele lipsuri calitative ale lucrului care nu puteaufi descoperite la predare, folosind mijloace obisnuite de veriflcare si care fac lucrul impropriu intrebuintarii potrivit destinatiei sale sau ii micsoreaza intrebuintarea. Pentru a exista obligatia de garantie contra viciilor lucrului trebuie indeplinite mai multe conditii: a* vanzatorul datoreaza garantie numa ipentru viciile ascunse, adica pentru acele Hpsuri calitative ale lucrului care nu puteau fi descoperite la predare cu mijloacele obisnuite de verificare. Pentru viciile aparente, de care cumparatorul putea lua conustinta, vanzatorul nu raspunde b* vanzatorul raspunde numai daca viciile ascunse existau in momentul vdnzarii. c* vanzatorul raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai daca acestea sunt grave, adica datorita lor lucrul devine impropriu intrebuintarii potrivit destinatiei sau ii micsoreaza intrebuintarea in asa masura, meat sa se poata presupune ca daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi incheiat contractul sau ar fi platit un pret mai mic. In ctr. de VC comerciala, vanzatorul raspunde nu numai pt viciile ascunse, ca in materia civila, ci si pentru viciile aparente. In privinta acestora C.Com reglem ter inauntrul caruiacumparatorul tv sa aduca la cunostinta vanz viciile ascunse ale bunului. Acest ter este de 2 zile de la data descoperirii viciilor ascunse ale bunului. Acest ter este de 2 ziel de la data descopeririii viciilor iar depasirea lui il decade pe cump din dr de a le mai reclama. B. Oblig cumparatorului. 1) Oblig de plata a pretului -se face la data covenita de parti in ctr/in lipsa unei prev in mom predarii lucrului de vanzare. Potrvit L cump dat pe langa pretul vanzarii si dob pretului. In materie com cumo este obligat sa plateasca dob in toate cazurile de intarzieri la plata pretului. 2) Oblig de a lua in primire lucrul vandut -are loc la data si la locul stab in ctr iar in lipsa acestei la imediat dupa realizarea acordului de vointa/la cererea vanzat. 3) Oblig de a suporta chelt vanz Potrivit normelor C.civ acestea sunt in sarcina cump in lipsa de prev contrare. Chelt de vanz= chelt ocazionate de vanz/cele de redactare a cr care sunt dif de ch de predqre care sunt in sarcina vanz si a chelt de ridicare aflate in sarcina cump.

^SA/SCA/SRL se constituie prin ctr.de societate si prin statut. 1*) Contractul de societate(CS) Def= fundamentul pe baza caruia se const. soc.com, insa pt a fi valabil incheiat el tb sa indeplineasca anumite conditii: *CS tb sa aiba elem care il particularizeaza fata de celelalte ctr. (aportul asociatilor si impartirea beneficiilor) *CS ca orice ctr tb sa indeplineasca anumite onditii esentiale pt validitatea unei conventii (art.948 C.Civil) La aceste conditii de fond se adauga si conditia formei ctr impusa de lg. Conf art.948 C.Civ conditiile pt validitatea CS sutn urm: -consimtamantul valabil al partilor care se obliga -capacitatea de a contracta un obiect determinat si o cauza licita In forma sa intiala lg. 32/1990 a prevazut ca AC al soc.com. sa se incheie in forma autentica. Insa in forma sa actuala, AC se incheie sub semnatura privata si se semenaza de catre toti asociatii. In mod exceptional CS se incheie in forma autentica in urm. cazuri: a* cand printre b subscrise ca aport la CS se afla un teren b* cand se constituei un SNC/SCS c* cand SA se constituei prin subscritie publica. Din aceste dispozitii legale rez ca AC al unei soc.com se incheie in forma scrisa care in principiu este forma inscrisului sub semnatura privata si in mod exceptional in cond prevazute de lg el se incheie in forma autentica. Indiferent de forma in care se incheie AC se semneaza de toti asociatii. In privinta consecintelor nerespextarii conditiilor de forma a AC tb facuta o distinctie. In cazurile in care lg permite incheierea AC in forma inscrisului sub semnatura privata, cond de forma este ceruta adprobationem. Aceasta inseamna ca dovada AC se poate face numai prin inscris. In cazurile inc are lg. impune forma autentica a AC cond de forma este ceruta ad-validitatem. Nerespectarea formei autentice a AC atrage nulitatea soc in cond lg 31/1990. Cuprinsul contractului Ca AC el tb sa cuprinda anumite clauze care sunt comune tuturor formelor de soc dar si unele clauze speciale fiecarei firme. *Clauze generale A* clauze de identificare a partilor; astfel in cazul: ^pf in ctr tb sa se prevada numele si prenumele, CNP, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor ^pj in ctr tb sa se prevada denumirea, sediul si nationalitatea acesteiacat si nr de inreg in Reg. Com. B* c.privind identificarea viitoarei soc.com; sunt avute in vedere: 1. denumirea/firma societatii 2. forma juridica a societatii 3. sediul societatii Ca elem de identificare, sediul soc. mai este numit si sediu social adik locul care situeaza in spatiu SC ca subiect de drept, el este stabilit de catre asoc avand in vdr locul unde aceasta isi desfasoara activitatea. 4. embelma soc C* c.privind caracteristicile soc; sunt avute in vdr: ^obiectul soc-astfel in CS tb sa se prevada ob soc cu precizarea domeniului si a activ pp. Nu tb formulat in mod generic, ci prin aratarea in mod cocret a actiunilor pe care le desfasoara soc. ^durata soc- asociatii se pot intelege asupra unui termen in cadrul caruia sa existe soc ori pot stabili ca durata ei sa fie nelimitata; ^capitalul social: in ctr tb sa se arate Ksubscris si cel varsat, aportul fiecrei asociat in numerar sau alte b, val si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa intregul Ksubscris. In sf tb sa se arate modul in care a fost divizat K, nr si VN a actiunilor/parti sociale cat si repartizarea lor intre asociati. D* c.privind conducerea si gestionarea soc; in CS tb sa se prevada elem ref la administrarea soc, asociatii trebuind sa stabileasca pers din randul lor sau din afara soc care vor adminitra si reprezenta soc. E* C.privind drepturile si obligatiile asociatilor F* c.privind sediile secundare ale soc. In conceptia lg sediile sec sunt unitati fara personalitate juridica ale soc care poarta denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante. G* c.privind dizolvarea si lichidarea soc; in CS asocitii tb sa prevada modalitatea de incetare a existentei soc.respective, conditiile in care se va dizolva si lichida. 2*) Statutul societatii (SS) Conceput ca un AC dezvoltator al CS menit sa-i intregeasca cuprinsul acestuia, ca si ctr el reprez o intelegere a asociatilor. Obiectul SS: stabilirea regulilor de organizare, conducere si functionare a societatii. Fiind o conventie rezulta k pt validitatea S tb indeplinite cond cerute de art.948 C.Civil (consimtamant, capacitate, ob, cauza) Confor legii, S tb sa se incheie ca si CS in forma inscrisului sub semnatura privata sau in forma autentica. S dezvolta elementele CS in ceea ce priveste organizarea, conducerea si functionarea societatii. Insa clauzele tb sa fie in concordanta cu cele ale CS; in caz contrar inreg SC va fi refuzata.

Inmatricualrea si autorizarea functionarii societatii SC este supusa inmatricularii, procedura care se realizeaza prin oficiul registrului de catre judecatorul delegat. Cererea tb sa fie insotita de catre urm doc: 1* actul.actele constit in forma ceruta de lege 2* dovada efect varsamintelor in cond stabilite prin AC 3* dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei (ctr VC, ctr de inchiriere, certificat de mostenitor) 4* actele care probeaza dreptul de propietate asupra b care fac obiectul aportului in natura) 5* actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in CS 6* declaratie pe propie raspundere a fondatorilor, adm si cenzorilor ca indepliesc conditiile prevazute de lege. Cererea de autorizare se solutioneaza de judecatorul delegat care este supusa recursului in termen de 15 zile de la pronuntare pt partiel prezente si de la data publicarii in M.O. pt orice persoana interesata. Odata inregistrata in Reg.Com. soc. se considera constituita, adik devine pj. Prin autorizarea functionarii sociale se intelege asumarea de catre solicitant a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii societatii. Actele de autorizare emise de autoritatile publice privesc: ^prevenirea si stingerea incendiilor ^autorizatie sanitar-veterinara/mediu Clauzele generale de dizolvare a SC Sunt prev in L31/1990 si sunt urm: 1*) Trecerea timpului stabilit pt durata societatii. Conform L, CS tb sa prevada durata soc, ceea ce inseamna ca la expirarea termenului aceasta se dizolva in baza L fara a fi necesara vreo formalitate. Insa acest efect al dizolvarii poate fi inlaturat prin prelungirea duratei in cond L31/1990. Ca o masura preventiva, aceasta L prevede k asociatii tb consultanti de administratori cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. Daca administratorii nu organizeaza consultarea la cererea oricarui asociat tribunalul va putea dispune prin incheiere efectuarea consultarii. Totusi neefectuarea ei nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea termenului prevazut in AC. 2*) Imposibilitatea realizarii obiectului societatii/realizarea acesteia/ Orice SC are un obiect de activitate care tb precizat in AC. Daca se constata o imposibilitate a realizarii acesteia soc isi pierde ratiunea de a mai exista si deci se dizolva. Acest efect se produce atat in cazul cand imposibilitatea s-a produs in cursul duratei societatii (ex: a fost retrasa concesiunea) cat si atunci cand obiectul nu s-a realizat deloc (nu s-a ibtinut concesiunea). In ambele situatii asociatii pot modifica obiectul soc in conditiile L31/1990 si astfel se evita dizolv acesteia. 3*) Declarea nulitatii societatii: are loc at cand nu se respect cerintele legte priv const ei: ad-validitatem. 4*) Hotararea aduanrii asociatilor. Aduanrea generla poate hotari acest lucru in toate cazurile impuse de interesele lor. L nu elimina cazurile in care soc poate fi dizolvata prin hotararea AGA, motiv pt care acestia sunt liberi sa aprecieze motivele de dizolvare. 5*) Hotararea Tribunalulul are loc atunci cand dizolvarea soc nu se paote realiza prin hotarea AGA. Conf L Tribunalul poate hotari dizolvarea numai pt motive temeinice. Un asemena motiv il constituie neintelegeriel grave ale asoc care impiedica funct soc. 6*) Falimentul societatii. 7*) Alte cauze prevazute de L/AC a)SC nu mai are organe statutare / acestea nu se pot intruni. b)aceasta nu a depus in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situatiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la Oficul Reg.Com. c)aceasta si-a incetat activitatea, nu are sediu social cunoscut, ori nu indepliniste onditiile referitoare la sediul soc/ asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut; inactivitatea temporara peste 3 ani de ziel duce la dizolvarea societatii. d)soc nu si-a completat Ksocial in conditiile legii. Caile dizolvarii SC *Dizolvarea de drept -se produce in situatia cand ipoteza L este satisfacuta -L31/1990 reglementeaza dizolvarea de drept in cazul expirarii termen stabilit pt dur soc Un alt caz de dizolvare de drept, consacrat prin L speciale este atunci cand in termen de 60 zile de la data intrarii in vigoare a L soc nu si-a majorat Ksocial la nivelul minim prevazut de L *Dizolvarea prin vointa asociatilor In acest caz tb respectate cond prev de L in ceea ce priveste modificarea actului const. Hotararea privind dizolvarea se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prev de L pt adunarea generala extraorginara. *Dizolvarea pe cale judecatoreasca -se realizeaz prin hot Tribunalului Potrivit L orice asociat poate cere pe motive temeinice dizolvarea soc (neintelegerea asociatilor care impiedica funct soc). Hot.judecatoreasca de dizolvare se inreg la O.R.C. si se publica in M.O. aprobat de tribunal in scopul redrasarii starii patrimoniului si platii creditotilor. In doctrina s-au conturat urmatoarele urmatoarele caractere juridice ale falimentului:

Constituirea societatilor comerciale actele constitutive La baza const oricarei soc.com. se afla vointa asociatilor manifestata in conditiile legii. Asociatii se inteleg sa puna in omun anumite bunuri, sa desf in comun o activ. comuna si sa imparta profitul. Fundamentul soc.com. il reprez. actul constitutiv(AC) sau in anumite cazuri actele constitutive. AC= ctr.de societate + statut Din lg. 31/1990 - rez. ca denumirea de act constitutiv are un caracter generic adik ea desemeneaza atat ctr. de societate si/sau satutul social cat si inscrisul unic. ^SNC/SCS se constituie prin ctr.de societate

Reorganizarea jud si lichid juridica (F. Insolventa) RJ = acea procedura care permite comerciantului aflat in incetare de plati sa-si organzeze activ pe baza unui plan

*caracterul judiciar - deoarece intreaga procedura se desfasoara sub controlul direct sau imediat al tribunalului; *caracterul colectiv si consensual - deoarece F urmareste satisfacerea creantelor tuturor creditorilor; *Caracterul egalitar al F-semn satisfacerea tuturor creditorilor in acelasi timp, proportional cu marimea creantelor detinute; *caracterul general sau unitar al F - se refera la urmarirea tuturor bunurilor aflate in patrimoniul debitorului falit, atat cele existente la data declararii F, cat si cele iesite in mod fraudulos si readuse in patrimoniu; *caracterul profesional al F - in sensul ca se aplica numai comerciantilor; *carac executoriu al F - deoarece scopul sau este satisfacerea creditorilor prin intermediul fortei coercitive statale. Legea cadru este L64/1995 care a suferit mai multe modificari, ultima in 2006 si poarta titulatura de L Insolventei. Potrivit acestei L, procedura prev de ea se aplica urm categorii de debitori aflati in stare de insolvent:1* SC 2*Soc.Cooperatiste 3* Organizatiile Cooperatiste 4* Soc.Agricole 5*Orice pj de drept privat care desfasoara si activitati ec. Din analiza acestui text de L rezulta ca sunt 2 conditii pt aplicarea acestei proceduri: 1^ In ceea ce priveste prima conditie observam ca L enumera 6 categorii de debitori. Cadrul legal al SC il gasim in L31/1990. Conf acesteia asociatii in SNC si asoc comanditati in SCS/SCA raspund nelimitat si solidar pt oblig sociale. In aceste conditii s-a pus pb daca procedura I se extinde si asupra acestor asociatii. Opinia majoritara a raspuns negativ in sens k ei vor raspunde conf principiilor dr comun. O alta pb s-a ridicat in doctrina: dak adm ar putea fi supusi procedurii insolventei; cz este ca nu numai adm dar si pers cu fct de cond implicate in activ firemi vor raspunde potrivit regulilor din dr comun fara a li se putea aplica procedira I. Tot in doctrina s-a discutat daca o SC poate fi subiect al I. Sol este afirmativa: dizolvarea SC nu atrage imediat pierderea personalitatii juridice si implicit disparitia SC. B*Soc.cooperative:L.Cadru priv funct si organiz cooperativelor: L1/2005 si care repr un adevarat cod al cooperatiei, L face dif intre soc cooperative de gr I si II. Conf L cele de: -gr.I * soc.cooperative mestesugaresti = asoc de persoane care desf in comun activ de productie, de comercializare a mf, de executare de lucrari si prestare de servicii care contrbuie direct/indirect la dezv activ mestesugaresti ale membrilor cooperatori. * soc.cooperative de consum = asociatii de pf care desf in comun avtiv de aprovizionare a membrilor cooperatori si a tertilor cu produse pe care le cumpara/le Q si activ de prestare de servicii catre membrii cooperatori si catre terti. * soc.cooperative de valorificare, agricole, de locuinte, pescaresti, de transporturi forestiere si de alte forme care se vor const cu respectarea disp acestei L conf L1/2005. -gr.II = pj const din s.cooperatiste de gr.I in majoritate si alte pf/pj in scopul integrarii pe orizontala/verticala a activ ec. Desf de acestea si inregistrata conf L *constituirea lor se face in baza ctr de soc si a statutului prin care membrii coperatori stab pp reguli de oraganiz si funct * diviziunile CS = parti sociale * sub aspectul organiz si funct sunt asemenea SC C* Organizatiile cooperatiste :Regelemntata de L1/2005 =cooperative de consum, mestesugaresti, S coop meste, S coop pe actiuni etc existente la data intrarii in vigoare a L D* Soc.agricole: L36/1991 -> proprietarii de terenuri agricole pot sa-si explateze pamantul individual si in urm forme de asociatii: *asoc. Simple fara person juridica pe baza de intelegere scrisa/verbala intre 2/m multe fam avand ca scop exploatarea ter agricole, cresterea anum, prest serv, alte activ asemanatoare *soc civile fara personal jur const conf noemelor C.Civil *SC cu personalit jur const in baza L31/1990 *soc.agricole cu personalit jur const conf L36/1991 E* Grupurile de interes economic =asoc intre 2/m multe pers f/pj const pt o perioada de timp det/nedet in scopul inlesnirii/dezv active ec a membrilor sai precum si am imbunatatirii rez active. Acestea se constituie prin AC care conform L tb sa imbrace f autentica. Se inamtriculeaza la ORC la dara cand dob personalitate jur. Insa inamtric acestora nu le prezuma calitatea de comerc si numai dc au in ob lor de activ savarsirea uno fate de comert. F* Pj de drept privat care desf activ ec. L a urm in mod evident c sa extinda aplicarea procedurii I tuturor entitatilor juridice care savarsesc fapte de comert 2*) Cea de a 2 cond este ca debitorul sa se afle in stare de insolventa. Elem esential al insolventei= lipsa fondurilor banesti. In ceea ce priv dat ce alc I ele tb sa fie certe, lichide si exigibile .Datorii certe: existenta lor este neindoielnica Datorii exigibile: cand au ajuns la scadenta Datorii lichide: cuantumul lor este precis det. Datoriile care au ca obiect sume de bani sunt in todeauna lichide.

Organe care aplica procedura I instantele judiciare, judecatorul sindic, administratorul juridic si lichidatorul. IJ: nu taote participa la aplicarea procedurii inoventei ci numai Tribunalul ca instatna de fond si Curtea de Apel ca insattna de recurs. JS: atributii prevazute in mod expres de lege: 1^ acesta prin incheiere hot deschiderea procedurii in ter de 48h de la inreg cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolvatie. JS va comunica cererea in copie debitorului. D nemultumit poae contesta starea de insolventa in ter de 10 zile de la primirea cererii. Procedura I poate incepe si la cererea D caz in care C pot formula o pozitie impotriva hot data de JS. 2^ una din masurile pe care acesta tb sa le dispuna prin sentitna de deschidere este aceea de desemnare a adm juridic.lichidatorului. Acestia vor fi alesi din randul practicienilor in randul I. Atrib alegerii adm judiciar/lichidatorului revien comitetului creditorilor. In aceasta sit prerogativa JS se rezuma doar la confirmarea desemnarii. Pana la acest moment desemnarea adm judicair/lichidatorului are un caracter provizoriu. 3^ desi este propus de comitetul creditorilor, adm judiciar/lichidatorul va fi inlocuit de catre JS, fie din oficiu (cererea oricrui participant la procedura) 4^ va solutiona cereri de tragere la rasp pers care au contrib la ajungerea D in starea de I. 5^ actele frauduloase incheiate de D in dauna dr C in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii pot fi anulate de catre JS. 6^ masurile luate de adm judiciar/lichidator pot fi contestate de D, comitetul C si orice prs interesata de catre JS. 7^ acesta, in situatia in care mas dispuse prin admiterea si confirmarea planului de organizare nu conduc la redresarea fin a D este necesar ca JS sa dispuna intrarea in faliment a acestuia. 8^ JS va pronunta hot de inchidere a procedurii. Adminsistratorul judiciar desemnarea lui se face in mod provizoriu prin hot de deschidere a procedurii de JS iar ulterior de comitetul creditorilor. Atrib acestuia: intocmirea unui raport in care sa se precizeze cauzele si imprejurarile ajungerii D in starea de insolventa precum si pers vinovate de aceasta stare au o insemnatate deosebita in procesul de derulare a procedurii insolventei. Toate actele care priv patrimoniul D: incheierea de tranzictii, descaracarea de dat, renuntarea la dat reale sunt supuse confirmarii de catre JS. Lichidatorul: conf L el se desemneaza cand se dispune trecerea la faliment a D. Poate fi inlocuit in aceleasi conditii ca si adm.judiciar. ETAPELE PROCEDURII FALIMENTULUI. Procedure falimentului se realizeaza in mai multe etape, stabilite de lege: A.darea hotararii de incepere a falimentului si notificarea ei; B.desemnarea lichidatorului; C.stabilirea masei active si conservarea averii debitorului; D.stabilirea masei pasive; E.anumarea actelor frauduloase si mentinerea ori denuntarea actelor debitorului; F.valorificarea masei active; G.Distributia lichiditatilor H Invhiderea falimentului. Calitatea de comerciant Potrivit art.7 din C.Com sunt comercianti aceoa care fac fapte de comert avnad comertul ca profesiune obisnuita. 1.1 Dobandirea ei de catre persoanele fizice Pt a indeplini aceasta calitate tb indeplinite anumite cond: *savarsirea FCO care sutn prevazute de art.3 C.Com. Aceasta conditie se explica prin faptul ca in conceptia C.Com numai savarsirea FCO confera calitatea de comerciant.Dupa dobandirea acestei calitati, toate actele si faptele juridice ale comerciantului sutn prezumate a fi coemrciale. Pt dobandirea acestor calitati savarsirea FC tb sa fie obiectiva. Nu este suficient simpla intentie de a deveni coemrciant. Atfel, imprejurarea k o persoane are o firma inscrisa in registrul comertului nu ii confera acestuia calitatea de coemrciant. Aceasta calitate o poate dobandi numai daca savarseste FCO. Aceasta calitate se dobadeste numai dak aceste FCO au caracter licit. *savarsirea FCO sa aiba caracter de profesiune; adik cand constituie o ocupatie, o indeletnicire permaneta pe care o exercita o anume persoana. Caracterul profesional accidental a savarsirii FCO este considerat a fi o chestiune de fapt care in caz de litigiu poate fi dovedit cu orice mijloc de proba admis de lege. Deci, pt dobandirea calitati de comerciant savarsirea FCO tb sa aibe caracterul unei profesiuni indiferent dak este una sau unele dintre profesiunile persoanei, dak este principala sau secundara. Esential este ca savarsirea FCO sa indeplineasca cerintele unei profesiuni. Pt a indeplini acest caracter tb sa existe 2 elemente: ^un element de fapt (factum) care consta in exercitiul sistematic si repetat a unor FC ^un element psihologic (anius) care se refera la intentia de a deveni comerciant. *savarsirea FC sa se faca in nume propiu. Astfel o persoana nu devine comerciant decat dak savarseste fapte de comert cu caracter profesional in nume propriu, independent si pe riscul sau. 1.2 Dobandirea ei de catre persoana juridica Potri:art 7 C Com pe langa pf au cal de com si sc Pf dob cal de com prin exercitarea com cu carac profesional, pe cand Sc dob aceasta cal prin insasi constituirea ei indep de savarsirea vrunui FC Asa cum s-a spus in mod plastic pf devin comercianti in timp ce SC se nasc comercianti.

1.3 Calitatea de comerciant a altor pj a) Statutul si unit sale adm terit Conf C.Com acestia nu pot avea cal de com; aceasta conceptie a c com era pe deplin justif la data emiteri sale cand activ statului privea numai serv pb ulterior statul a intervenit in activ ec iar aceste activ ale sale fac ca el sa manif ca orice ag ec in rap juridice la care participa. De remarcat insa ca sav FC de stat si unit sale adm terit priveste numai serviciile pb de gest privata adica sers pb ind si com. b)Regiile autonome Conf Constitutiei prop pb apartine statului / unit adm terit. Bunurile prop pb sunt inalienabile (adi) ; in cond legi insa ele pot fi date in adm RA ori inst pb / pot fi concensionate / inchiriate. Cu priv la RA infintate in baza L15 / 1990 se pune pb de a sti dc au sau nu cal de com. Conf L ele se organiz si funct in ramurile strategice ale EN sunt proprietare ale b din patrim lor iar prin activ desf tb sa-si acopere che din V realiz si sa obt pr. Avand in ved aceste carac = RA au cal de com. In sprijinul acestei cz pot fi invocate si disp legii 26/1990 care prevad ca sunt com si RA. C) Organiz cooperatiste (OC) Conf L este o activ de producere si desf de ref, de prest de serv etc prin care se urm obt de pr motiv pt care ele au un carac com. In consecinta org cooperatiste au cal ce com. Aceeasi cz se desprinde si din disp L26/1990 in care se mentioneaza si oc in categ comerciantilor. D) Asociatiile si fundatiile Conf L scopul infintari lor este desf unor activ dezinteresate (activ, cultura sportiva, educativaetc) iar nu obtinerea unui pr= ele nu au cal de com cu toate acestea insa A si F pot savarsi unele FC care sunt supuse L com. Cap pf ceruta pt a fi comerciant *Capacitatea = Potriv desp C Com si ale D31 / 1994 privind pf si pj, o pf acre capacitate de a fi comerciant daca are capacitate deplina de exercitiu, care incepe de la data cand persoana devine majora. *Incapacitatile = Conform C.Com. si D31/1994 nu au cap de a fi com minorul si pers pusa sub interdictie. Deoarece aceste pers sunt lovite de incapacit nu pot dob CC chiar dc sav conf art 7 C.Com. *Incompatibilitati = Activ com are prin def un carac speculativ in sensul ca se urm obt unui pr. Acest carac face ca ea sa nu poata fi exercitata de pers care au anumite fct sau profesii legate de interese gen ale soc. Astfel prin const Rom se prev ca fata de judecator este incompatibila cu orice alta fct pb/ priv cu exceptia fct did din inv sup. O prev identica exista si in priv procurorilor si a jud de la Curtea Constitutionala L interzice si functionarilor pb sa faca activ de com adica sa serv FCO. *Decadere = Desf activ com impune respectarea de catre comercianti a disp legale care priv ordinea pb si bunele moravuri. In cazul incalcari acestor dispozitii legale com tb sa respecte rigorile legi. Astfel prin L12 / 1990 s-au prev faptele care const activ com ilicite precum sisanctiunile contraventionale sau penale care se aplica pt sav acestor fapte. *Interdictii = In anumite cazuri executarea activ com este supusa unor inderdicti. Astfel prin D-L / 54 1990 au fost stab cond priv organiz si desf unor activ ec pe baza liberei initiative de catre pf in mod independent ori in asociatii cu scop eucrativ (fara personalit jur) asoc fam. Astfel orice incalcare a L se sanctioneaza normelor stab de aceasta. De asemenea prin HG 1323 / 1990 au fost stab activ care nu pot face obiectul unei SC. *Autorizatii = Desf de catre pf in mod indep ori in forme asociative a unor activ com permise initiativei private este conditionata de existenta unei autoriz administrative elib de organele adm pb judetene si a mun Buc. In privinta SC HG 1323 /1990 stab anumite activ care pot face ob unei SC numai cu avizul organelor competente : - fabricarea / comercializarea de echip care folosesc spectrul de frecv radio electrice - aparatura utilizata in activ de interceptare de convorbire tel ori codificate etc. Faptele de Comert Pentru determinarea raporturilor care formeaza DC, C Com romn stabilete anumite acte juridice si operaiuni pe care le califica "fapte de comer. Prin svrirea uneia sau mai multor FC se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale. FC sunt enumerate in Art. 3 Cod comercial: *Cumprrile de producte sau de mruri spre a le revinde, fie n natura, fie numai spre a se nchiria; *Contractele de report asupra obligatiunile de stat sau a altor titluri de credit, circulnd n comer; *Orice ntreprinderi de furnituri; *ntreprinderile de spectacole publice; *ntreprinderile de comisioane, agenii si oficii de afaceri; *ntreprinderile de constructiuni; ntreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie; *ntreprinderile de editura, librrie si efecte de arta, cnd altul dect autorul sau artistul vinde; *Operaiuni de banca si schimb; *Operaiunile de mijlocire n afaceri comerciale; *ntreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat; *Cambiile si ordinele de producte sau mrfuri; *Construcia, cumprarea, vnzarea si revnzarea de tot felul de vase pentru navigaia interioara si exterioara *Expediiile maritime, nchirierile de vase, *Asigurrile terestre, chiar mutuale, n contra daunelor si asupra vieii;

*Asigurrile chiar mutuale contra riscurilor navigatiunii; *Depozitele pentru cauza de comer; *Depozitele n docuri si antrepozite, precum si toate operaiunile asupra recipiselor de depozit. In continuare, art. 4 Cod comercial prevede ca sunt socotite ca fapte de comert celelalte contracte si obligaiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din acest act. Izvoarele dreptului comercial Art 1 din Codul Comercial (CC):In comert se aplica legea de fata.Acolo unde ea nu ddispune se aplica codul Civil. Din aceste dispozitii legale rezulta ca dreptul comercial are ca izvoare formale Codul Comercial si Codul Civil. Desi nu sunt mentionate ca izvoare ale dreptului comercial sunt insa si legile com speciale respectiv legile civile speciale. Un anumit rol in aplicarea reglementarilor legale il au uzurile , jurisprudenta si doctrina dreptului comercial. *Codul Comercial si legile comerciale speciale izvoare legislative Normele juridice care reglem activ comerciala se afla in C Com. Acesta insa cuprinde numai normele jurid principale, motiv pt care anumite norme juridice priv activ comerciala se gasesc in legile comerciale speciale.Deoarece nu tot dreptul comercial se afla in codul comercial se poate spune ca principalul izvor al acestuia il constituie legile comerciale, intelegand prin acestea C Com si Legile Comerciale Speciale. In mod accidental anumite norme de drept comercial se gasesc in legile necomerciale (ex: cele cuprinse in C Civil care se refera in mod expres la materia com.). Codul special si legile com speciale cuprind in principiu norme cu caracter supletiv (se aplica numai cand partile nu s-au inteles altfel). Exista insa si anumite norme cu caracter imperativ care asigura protejarea intereselor generale. Codul comercial consti reglementarea de baza a activ comerciale. El cupr norme juridice care aeglem instit fundam ale d comercial: faptele de comert, comercianti, obligatiile comerciale si falimentul! Normele juridice din C Com sunt norme specifice reglementarii activ comerciale. Astfel unele norme juridice reglem instit proprii ale d com iar altele consaca derogari de la reguli ale C Civil (ex termenul de gratie sau solidaritatea codebitorilor). Alte norme ale C Com dezvolta reglem unor institutii ale C Civil adaptandu-le nevoilor activ com (contracte de vanzare / cumparare, de mandat, de gaj). In ceea ce priveste legile com speciale, acestea reglem anumite aspecte ale activ com (ex: legea 15 / 1990 privind reorganizarea unitatilor ec de stat ca RA si sa com, legea 26/ 1990 priv R Com, legea 31/ 1990 privind soc com ). Pt a det caract com al unei legi speciale trebuie sa raportam aceasta lege la C. Comercial. *Codul Civil = Conform Art.1 C Com in absenta unor norme in C Com se aplica disp C civil. C Civil = un izvor subsediar al dreptului comercial. Aceasta inseamna ca numai in absenta unor norme in C. Com si legile com speciale, se aplica dispozitiile Codului Civil. Trebuie precizat ca izvorul subsidiar al dreptului comercial il constituie legile civile si respectiv C. Civil. C. civil cuprinde norme generale aplicabile dreptului privat, dispozitiile sale servesc la fundamentarea instit dreptului comercial. O importanta deosebita o au dispozitiile C. Civil privind materia obligatiilor, in special cele referitoare la izvoarele si efectele obligatiilor, in special cele referitoare la izvoarele si efectele obligatiilor, in special cele referitoare la izvoarele si efectele obligatiilor, cat si cele relative la contractele speciale (de vanz cumparare, de mandat, de antrepriza). Si legile comerciale prezinta interes ca izvor sub al d com (decretul 91 /1994 Privind persoanele fizice si juridice care au multe incidente sau prevederi asupra statului jur al comerciantilor). * Uzurile comerciale (obiceiul sau cutuma) Este o regula de conduita nascuta din practica soc fol vreme indelungata si respectata ca o norma juridica oblig. In d comercial raman uzurile nu sunt izvoare de drept.Concluzia se intemeiaza pe disp Art.1 Cod Com., care reglementand d com, are in vedere numai C. Comercial si Civil. *Doctrina = Se admite in general ca ea nu este izvor de drept. Valabila si pt d comercial. Insa aceasta constituie un instrument important de interpretare a legilor comerciale. Ea este si un factor de progres al dreptului, pt ca de multe ori solutiile sunt preluate de legiuitor si transpune in actele normative. *Practica judiciara = Conform principiului reparatiilor puterilor instantele judiciare sunt competente sa aplice legea. Aceasta regula are caracter general. Deci hot instantelor judec nu pot fi izvor al d comercial ca si doctrina, practica jud joaca un rol important in interpretarea legii.

FC reglementate de C.Com se pot imparti in 3 categorii: obiective, subiective si unilaterale sau mixte. I. FCobiective Sunt prevazute in art.3 C.Com; sunt astfel denumite pt ca legiuitorul le-a considerat comerciale datoria naturii lor si pt motive de ordine publica. Orice persoane este libera sa savarseasca sau nu asemenea acte sau operatiuni. Daca le-a savarsit persoana in cauza intra sub incidenta legii com. FCO sunt in majoritatea lor operatiuni economice. Ele pot fi impartite in 3 mari grupe: 1* de interpunere in schimb sau circulatie=> prin acesta se realizeaza acest proces de interpuenre in schimb sau circulatie si intra in aceasta categorie cumpararea si vanzarea comerciala si operat de banca si schimb. 2* op care realizeaza organizarea si desfacerea activitatii de productie=> adik intreprinderea. Ele sunt comerciale numai in cazul cand se desfasoara in cadrul unei activ organizate. 3* op conexe sau accesorii care sunt FC datoria leg lor cu actele juridice sau op pe care C.Com le clasifica FC. II. FCsubiective Art3 C.Com. enumera FCO. Insa in art.4 se prevede ca in afara de acestea sunt prevazute ca FC celelate contracte si obligatiuni ale unui comerciant daca nu sunt de antura cibila sau daca contrariul nu rezulta din actul respectiv. Pe langa FCO a caror comercialitate este independenta de calitatea persoanelor care le savarseste, C.Com reglementeaza si FC sub care dobandesc caracter com din calitatea persoanelor care le savarseste. Art.4 instituie o prezumte de comercialitate pe toate oblig comerciantului. Insa aceasta prezumtie paote fi combatuta numai in conditiile prevazute de dispozitiile Art4 C.Com. De la aceast prezumtie exista 2 exceptii: A) natura civila a obligatiilor, adik dak o anumita obligatie asumata de comerciant este de natura civila,prezumtia este inlaturata. B) Necomercialtatea rezulta din insusirea actului savarsit de comerciant. In toate cazurile, intentia de a inlatura prezumtia de comercialitate ca si cunoasterea de catre contractant a acestei intentii tb sa existe la mom incheierii actului.