CAPITOLUL 1.

Organizarea generala a contabilitatii societatilor comerciale
Contabilitatea asigura masurarea,evaluarea,cunoasterea,gestionarea si controlul elementelor patrimoniale-activele,datoriile si capitalurile proprii,precum si rezultatele obtinute de o societate comerciala.In acelasi timp,asigura inregistrarea contabila si sistematica,prelucrarea si patrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,performanta financiara si fluxurile de trezorerie,atat pt cerintele interne,cat si pt utilizatorii externi. Pornind de la faptul ca necesitatile de informatii contabile ale intrepr sunt diferite fata de cele ale utilizatorilor externi,ca nu toate informatiile contabile pot fi facute publice,ca raportarea informatiilor utilizatorilor externi trebuie facuta intr-un timp relative scurt de la incheierea exercitiului final in majoritatea tarilor lumii s-a adaptat conceptul dualist de organizare a contabilitatii.Potrivit acestuia informatiile contabile sunt separate de catre producatorii de informatii in 2 categorii: 1.Una care reda imaginea intreprinderii in exterior denumita contabilitatea financiara 2.Alta care descrie procesele interne ale intreprinderii denumita contabilitate de gestiune 1.Contabilitatea financiara asigura informatiile necesare utilizatorilor externi prin intermediul situatiilor financiare actuale;informatiile cuprinse in acestea trebuie sa aiba un continut comun si o forma unitara de raportare. Structura situatiei financiare e reglementata in tara noastra prin CMFP,nr 3055/2009 prin care se stabilesc formatul si continutul lor in mod diferentiat pe 2 categorii de intrepr in fct de criteriul de marime prevazute si anume:  Total active:3.650.000€  Cifra de afaceri(CA) neta:7.300.000 €  Nr mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:50 Intreprinderea,care la data bilantului depasesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii prevazute intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: a. Bilantul contabil b. Contul de profit si pierdere(contul de rezultat) c. Situatia modificarilor capitalului propriu d. Situatia fluxurilor de numerar(incasari si plati) e. Notele explicative la situatiile financiare anuale Intreprinderea care la data bilantului NU depasesc limitele a 2 dintre criterii de marime prevazute intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: a. Bilantul prescurtat b. Contul de profit si pierdere c. Notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate Optional,aceste intreprinderi pot intocmi si situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Utilizatorii de situatii financiare includ:
 Investitorii prezenti si potentiali sunt preocupati de riscul tranzactiilor si de profitul adus de investitiile lor;au nevoie de informatii pt a decide daca ar trebui sa cumpere sau sa vanda actiuni,dar si pt evaluarea capacitatii societatii de a plati dividende.  Angajatii firmei sunt interesati in ceea ce priveste stabilitatea si probitabilitatea societatii in care isi desfasoara activitatea pt a evolua capacitatea acesteia de a plati salariile si alte avantaje.  Creditorii financiari sunt interesati de acele informatii care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente pot fi rambursate conform termenelor prevazute in contract.  Furnizorii si alti creditori comerciali sunt interesati de analiza informatiilor care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate de societate vor fi achitate la termenele convenite.  Clientii sunt interesati de continuitatea activitatii societatii,mai alea cand acestia au relatii de colaborare cu societatile pe termen lung.  Guvernul si institutiile sale sunt interesati de acele informatii necesare reglementarii activitatii societatii,determinarii politici fiscale(taxe+impozite) si pt calculul unor indicatori statistici.  Publicul(orice alta pers din afara firmei) e interest de informatii furnizate de societate datorita rolului pe care aceasta il poate avea pt economia locala. Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala,cu exceptia opertiunilor efectuate in valuta.

2.Contabilitatea de gestiune(contabilitate manageriala) asigura informatii specific
privind cheltuielile,veniturile si rezultatele analitice pe produse,lucrari si servicii,pe activitati sau structure organizatorice,intocmirea si executia bugetelor interne fara ca acestea sa faca obiect al normalizarii contabile. Pt necesitatile manageriale sunt folosite insa si info produse prin contabilitatea financiara pt gestiunea curenta a activelor si datoriilor(stocurilor,clientilor,furnizorilor,trezoreriei) si pt fundamentarea deciziilor de investitie si de finantare. Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediere intre producatorii si consumatorii de bunuri materiale.De regula,circuitul parcurs de bun material se inscrie in relatia: APROVIZIONARE→STOCARE→VANZARE Comertul se defineste ca o active continua de cumparare a marfurilor si revanzare a lor in scopul obtinerii de profit. a. Aprovizionare=activitate comerciala de trecere a marfii din propr vanzatorului in cea a cumparatorului. b. Stocare=operatia de formare a rezervei de marfuri destinate vanzarii c. Vanzare=trecerea in propr clientului a unor marfuri pe baza acordului intre partenericu privire la obiectul vanzarii si al pretului de vanzare Momentul intrarii marfurilor in propr cumparatorului cf legislatiei din Romania poate coincide cu:  Primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contravalorii ei;

cofetarie)  Unitati de desfacere  Unitati mixte(productie+desfacere) Principii si reguli contabile 1.chioscuri.en-detail) Alimentatie publica si prestarea de servicii hoteliere. Primirea facturii de la furnizori(apare un decalaj intre mom cumpararii si cel al receptiei.tonete c.comert si transport Activitatea societatilor comerciale se poate desfasura in fct de profilul lor intr-o varietate de unitati cum ar fi: a.cat si prestare unor game variate de servicii complementare sau nu bunurilor furnizate. Principiul prudentei-pp faptul ca nu este admisa supraevaluarea elem de active si a veniturilor si subevaluarea elem de pasiv si a cheltuielilor.dar nereceptionate).laboratoare de patisserie. Depozite care pot fi:-cu ridicata(en-gros) -de repartizare b.decalaj care det aparitia marfurilor facturate. Unitati de alimentative publica 2.  Receptia marfii in lipsa facturii ceea ce det aparitia marfurilor receptionate.en-gros si en-detail sau en-gros si de alimentatie publica Cu activitate complexa: industriala si de comert. Balanta circulatiei marfurilor poate fi exprimata astfel: SI + A = V + SF SI=stoc initial A=aprovizionari SF=stoc final V=vanzari Actele de comert isi largesc sfera cuprinzand circulatia marfurilor.turistice Mixte daca desfasoara activitate de comert. Clasificarea societatilor comerciale     1.dar nefacturate. Se vor avea in vdr urmatoarele:  Se tine cont de toate obligatiile previzibile se de pierderile potentiale care au aparut in cursul ex fin incheiat sau pe parcursul unui ex anterior  Se iau in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii ex fin (sf anului)  Nu se inreg activele probabile si profitul probabil . Dupa profilul activitatii economice: Specializate in comert(en-gros. Magazine. In fct de activitatea desfasurata:  Unitati de productie(ex.

In functie de momentul in care se face evaluarea se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare: 1.  Se tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor care se inreg in contabilitate at cand valoarea de la inventar este mai mica decat valoarea de intrare a bunurilor Principiul permanentei metodelor-pp asig continuitatii in aplicarea metodelor de evaluare si inregistrare de la un ex la altul astfel incat informatiile contabile sa poata fi comparabilr in timp si spatiu.Aceasta poate fi: . Cele 9 principii sunt principii general admise a caror aplicare vizeaza prezentarea imaginii fidele a patrimoniului cu ajutorul bilantului contabil. Evaluarea la intrarea bunurilor in patrimoniu: a. Principiul pragului de semnificatie-cf caruia orice element care are o valoare semnificativa treb prezentat distinct in cadrul sit financiare. 8. 6. 5. 7. Principiul prevalentei economicului aupra juridicului-pp ca inform furnizate de sit fin treb sa reflecte realitatea eco a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica.creantele cu datoriile.respectiv a platii acestora. Principiul necompensarii-potrivit caruia valorile elem de active nu pot di compensate cu valorile elem de pasiv. 9. 3. Prin productie c. Principiul continuitatii-se pp ca unitatea patrimoniala isi desf in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil fara a-si reduce in mod sensibil activitatea sau sa intre in faliment. Prin donatie sau prin aport la capitalul social Prin achizitie-se intemeiaza pe principiul costului istoric calculate pe baza documentelor justificative care se numeste valoare contabila de intrare.Elem cu val nesemnif care au aceeasi natura sau cu functii similar pot fi insumate nefiind necesara prezentarea lor separata.respective veniturile cu chelt.2.Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor Principii de evaluare Evaluarea=cuantificarea si exprimarea prin bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestor elemente. Capitolul 2. 4. Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de pasiv-cf caruia valoarea totala a unei pozitii din bilant se det insumand valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau pasiv. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere-se refera la concordanta care trebuie asigurata intre continutul bilantului de la inceputul exercitiului curent cu acela al bilantuluide inchidere din ex precedent. Prin achizitie b. Principiul independentei exercitiilor-impune ca toate chelt efectuate si veniturile realizate de intrepr sa fie contabilizate in cadrul ex fin care le-a generat indiferent de data incasarii.

2.variaza direct proportional cu nivelul de productie (costuri indirecte cu materialele si forta de munca). 3.a)Cost de achizitie-pt bunurile procurate cu titlu oneros(se plateste o suma de bani) =pretul de cumparare din factura cheltuielile de aprovizionare: Ca Cheltuielile legate de aprovizionare sunt formate din: -Chelt de transport -Incarcare/descarcare -Asigurare pe timpul transportului -Manipulare -Taxe nerecuperabile ca accize si TVA(pt neplatitorii de TVA) Pt marfurile provenite din import. Cp cuprinde totalitatea cheltuielilor directe si indirect de fabricatie.raman relative constant indifferent de volumul productiei (amortizare utilaje. subventii) d)Valoare de aport pentru bunurile aduse ca aport in natura la capitalul social. material consumabile si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adauga o cota parte din regia sectiei producatoare.costul de achizitionare mai include si taxe vamale. bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare(val. Costul de productie reprezinta suma cheltuita cu materii prime.costuri directe(ex: cheltuieli cu manopera directa) 2. VRN=Pvanzare – costuri privind finalizarea bunurilor – cost necesar vanzarii 4. Conform IAS nr2 privind contabilitatea stocurilor pentru formarea costului de productie termenul utilizat in evaluare e costul de prelucrare al stocurilor care cuprinde: 1. costuri indirect de productie clasificate in :  Costuri fixe. valoarea retinuta fiind valoarea cea mai mica dintre cele doua valori. evaluarea iesirilor se realizeaza prin una din urmatoarele metode: i)cost mediu global ponderat a) variant in care se calculeaza o singura data la sfarsitul lunii si se face o medie: furnizorului +toate . Evaluarea la iesirea bunurilor din patrimoniu La data iesirii din patrimoniu sau la darea lor in consum. mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor si costurile necesare vanzarii. Contabila) Daca bunurile de natura stocurilor au valori de intrare diferite. b)Cost de productie pt bunurile produse in cadrul unitatii patrimoniale. costuri de administrare si conducere a sectiilor  Costuri variabile. De regula se pot utiliza in acest scop valoarea realizabila neta. care reprezinta pretul de vanzare estimate c ear putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. c)Valoare de utilitate pentru bunurile primite cu titlu gratuit(donatii.se efectueaza prin compararea costului cu valoarea realizabila neta(VRN). Evaluarea la bilant. Evaluarea la inventar.se efectueaza la o valoare care se bazeaza pe pretul pietei.

Cc (cost complet al mf vandute) Cc cuprinde: costul de achizitie. Exista 2 structuri pentru Pv: al en-grosistilor sic el al detailistilor. In situatia in care eva. Aceasta cuprinde: a)Pret unitar al marfurilor care inmultit cu cantitatea cumparata permite stabilirea valorilor partiale. Pv reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. b)Reducerile de prêt care sunt de 2 feluri: 1. financiare si fiscal ale facturii Documentul care sta la baza vanzarii/cumpararii de marfuri e factura. chelt administrative gospodaresti. dar care nu fac marfurile nevandabile. Pc reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile achizitionate de la furnizori. Pv se compune din: cost achizitie si marja bruta(a comerciantului). Pv= Ca+ Mb Ca=Pc+chelt de aprovizionare Mb reprezinta suma cuprinsa in pretul de vanzare destinata acoperirii chetuielilor de vanzare si asigurarii profitului societatii vanzatoare. . sunt 2 tipuri de preturi: -pret de cumparare: Pc.uarea se face la pretul de vanzare apare necesitatea folosirii categoriei de marja bruta redusa. Profit net= Pv. -remizele: reduceri acordate asupra Pv convenit in functie de importanta cantitatii reduse sau de rolul de revanzator al clientului. Facturarea marfurilor. Elemente comerciale. -pret de vanzare: Pv.CMGP= SI-stoc initial b)recalculat dupa fiecare intrare: cost mediu ponderat actualizat ii)Metode de epuizarea succesiva a lotului de stocuri: a)FIFO( first in first out) b)LIFO(last in first out) Structuri de preturi Daca privim evaluarea marfurilor prin prisma celor 2 momente caracterizate prin repetabilitate: aprovizionare si vanzare. Mb red= Marja bruta inclusa in pretul de vanzare exprima rezultatul brut din vanzarea marfurilor. -risturnuri: reduceri de prêt calculate asupra ansamblului operatiunilor efectuate cu acelasi client pentru o anumita perioada convenita de comun accord pentru care s-a deposit valoarea contractata.Reduceri comerciale: -bonificatiile: redusceri de prêt acordate de furnizori pentru unele defecte de calitate ale marfurilor. chelt necesare functionarii societatii. se mai acorda la vanzarea marfurilor la o data f apropiata de data expirarii.

d. In cazul in care cheltuielile de transport. facture contine si acest element cu caracter fiscal.Reduceri de prêt cu caracter comercial se exprima procentual si se aplica asupra Pv practicat de furnizor. -LOCO(franco) gara. TVA aferenta cumparaturilor se scade. Repartitia se face pe baza unui coefficient de repartizare conventional. -LOCO(franco) unitate primitoare. al statului TVA e un impozit. factura poate cuprinde sau nu si pretul transportului in functie de conditiile contractuale. Ca urmare in facture trebuie sa apara distint pretul marfurilor si serviciilor si separate valoarea TVA. 2. 2)TVA col>TVAded -> diferenta se datoreaza statului si reprezinta TVA de plata (4423-P).aprovizionare e facturata pentru 2 sau mai multe sortimente de marfa. Pana la acest loc. toate cheltuielile sunt efectuate si suportate de furnizori. d)Pretul transportului . Conditiile de transport exprima locul in care se face trecerea marfii din proprietatea furnizorului in proprietatea clientului. TVA care se deconteaza cu bugetul statului se determina lunar ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila si pot exista 2 cazuri: 1)TVA col<TVA ded->TVA de recuperate (4424-A).Reduceri financiare: . In al doilea caz nu mai influenteaza pretul marfii fiind considerate chelt de exploatare la furnizorul care le acorda si venituri din exploatare la clientul care le primeste.sconturile-sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata datoriei/incasarii creantei inainte de termenul de scadenta.v. Deoarece TVA aferenta vanzarilor se incaseaza de la client e cunoscuta sub denumirea de TVA colectata(4427-P). TVA se va calcula ca diferenta intre taxa aferenta vanzarilor si taxa aferenta cumpararilor. port de destinatie. . port de expozitie. Kchelt ap= Cota de cheltuieli de aprovizionare pe sortiment e egala cu coeficientul de repartizare * valoarea partiala a marfii pe sortiment. ea trebuie repartizata pe fiecare sortiment. se deduce din TVA colectata la sfarsitul fiecarei luni si are denumirea de TVA deductibila (4426-A). e)In conditiile aplicarii TVA. D. In primul caz influenteaza prin diminuarea Pv la furnizor si a Pc la client. Daca aceste cheltuieli se efectueaza de furnizor in contul sip e seama clientului el le va facture impreuna cu marfa. De regula ambalajele sunt facturate separate si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor. De la acest loc pana la destinatie toate cheltuielile si responsabilitatea asupra marfii cad in sarcina clientului. calculat in raport cu valoarea totala de marfa:. Principalele conditii de transport pot fi: -LOCO(franco)depozitul vanzatorului. iar dpdv al consumatorului final e o taxa pe consum.p. Ele sunt adaugate la pretul de cumpararea al marfii pentru a determina costul de achizitie. -LOCO(franco) autogara. TVA e o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestarile de servicii. c)Pretul ambalajelor: pot fi facturate separate de marfa sau pot fi incluse in pretul marfurilor. Se aplica numai in tara in care se consuma bunurile. Reducerile se pot facture odata cu marfa sau ulterior. Ele sunt incluse in pretul de vanzare. Deoarece valoarea adaugata in ramura comertului se calculeaza ca diferenta intre Pv si Ca. autogara.

-prin delegat propriu. -factura. conditiile de transport si ambalare. -proces verbal de luare in custodie. -chitanta fiscala. -borderou de viziualizare(incasare). etc. Formele si documentele aprovizionarii cu marfuri Aprovizionarea se desfasoara pe baza contractelor incheiate cu furnizorii in care se precizeaza denumirea marfurilor care se achizitioneaza. -cu delegat al furnizorului. -recapitulatia sau borderoul marfurilor iesite. 2. cantitatea si termenele de livrare. -vanzare loco unitate primitoare cu delegate al societatii primitoare. . -nota de receptie si constatare de diferenta (NIR). -dispozitia de livrare. -aviz de insotire al marfurilor. Metode de contabilizare a stocurilor si operatii cu marfuri 1. Aprovizionarea poate fi: -fara delegat(pe raspunderea furnizorului). -proces verbal de autoreceptie. -nota de comanda. Cap 3. Documentele specific operatiei de aprovizionare sunt: -factura. -factura fiscala.Documentele justificative si de evident privind TVA sunt: -dispozitive de plata. -certificat de calitate.restituire. Formele si documentele legate de vanzarea marfurilor Formele de vanzare a marfurilor se pot imparti in 2 categorii: a)Vanzarea catre consumatorii individuali b)Vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti -vanzarea loco unitate furnizoare cu delegate al cumparatorului. Documente specific vanzarii marfurilor: -avizul de insotire al marfurilor. -jurnal pentru vanzari. -dispozitia de livrare. -jurnal de cumparaturi. -vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului (fara delegat). -nota de predare.

FIFO. Se utilizeaza urmatoarele conturi: -371 marfuri. Metoda inventarului permanent la cost standard Se poate aplica in conditiileunei relative stabilitati a preturilor. II. A)Metoda inventarului permanent. cat si soldul fiecarui cont-valoric). Plecand de la posibilele preturi de evaluare metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante: I.3. -607 cheltuieli cu marfuri. LIFO. B)Metoda inventarului intermitent. In acest caz se utilizeza contul 378 minus diferenta de prêt ma marfuri(P). Evaluarea stocului. a intrarilor si iesirilor de marfuri se face la cost standard (prestabilit). -soldul final rezultat in urma operatiunilor de intrari si iesiri trebuie sa fie pus de accord cu situatiile faptice stabilite prin inventariere. -iesirile de stocuri se inregistreaza in creditul conturilor de stocuri in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli corespunzatoare (607=371).este utilizata de catre intreprinderile mari si presupune respectarea urmatoarelor cerinte: -la sfarsitul exercitiului precedent soldul final il notam cu Sf devenind sold initial Si la inceputul exercitiului curent. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie Ca aferent marfurilor vandute dupa una din metodele CMP. Calculul si inregistrarea diferentei dintre costul standard si costul de achizitie: -ca efectiv se face atat pentru intrari cat si pentru iesiri. Caracteristici generale ale metodelor de contabilizare a stocurilor si operatii cu marfuri. Coeficientul de repartizare pentru diferentele de prêt se calculeaza astfel: Diferenta aferenta marfurilor iesite= * RC(rulajul creditor al lui 371) . stabilindu-se imediat stocul (cantitativ. In functie de obiectivele urmarite si particularitatile proprii metodelor. Inventarul permanent la cost de achizitie Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se realizeaza la cost de achizitie Ca. acestea se pot grupa in doua mari categorii: A)Metoda inventarului permanent. care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfuri. -707 venituri din vanzarea marfurilor. -intrarile de stocuri se pot inregistra in cursul exercitiului curent in debitul conturilor de stocuri. Relatia de stabilire a soldului final: Sf=Si+intrari-iesiri Avantaj: in acest fel exista posibilitatea cunoasterii in orice moment a cantitatilor si valorilor existente in gestiune in scopul luarii deciziilor corespunzatoare.

Mb→redusa= b)Daca unitatea practica niste coeficiente diferentiale pe sortimente de marfa. Metoda cantitativ-valorica -organizarea evidentei operative la depozit se realizeaza cu ajutoul fisei de magazine. ( ) ( ) = Mb aferenta iesirilor(vanzarilor)= OBSERVATIE! In conditiile inventarului permanent la Pv cu TVA. II. stoc. credit. coeficientul de repartizare se calculeaza astfel: ( ) ( ( ( ) ) Mb aferenta vanzarilor= ) Contabilitatea analitica a marfurilor In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si al nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune este necesara organizarea unei contabilitati analitice. Aceasta metoda permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. In cadrul acestei metode contul378 reflecta marja aferenta intrarilor(adaosul comercial). ‘Centralizatorul vanzarilor zilnice’cu/fara TVA. iesirilor si stocului. -organizarea evidentei analitice a contablitatiipe grupe si sortimente de marfuri cantitativ valoric se realizeaza cu ajutorul fiselor analitice pentru valori material care cuprind: cantitatea intrata. aceasta se poate organiza in functie de specificul activitatii dupa una din metodele: I. Metoda inventarului permanent la Pv fara TVA (Pv=Ca+Mb) Evaluarea stocurilor intrarilor si iesirilor de marfuri se face la prêt de vanzare care include costul de achizitie si marja bruta. Metoda global-valorica (pe gestiune) -se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea mf intrate(D). Conturile utilizate sunt 371-marfuri. debit. . In cazul metodei inventarului permanent. cantitatea iesita. marja aferenta iesirilor se calculeaza la sfarsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare. Mb aferentaiesirilor se calculeaza la fiecare iesire aplicand coeficientul redus. Se poate aplica cu usurinta numai la unitatile en-gros. sold precum si pretul unitar.III. valoare. 378-diferente de prêt la mf. -periodic se confrunta datele din fisa de magazie cu cele din fisa analitica pentru verificarea concordantei. a)Daca unitatea practica un coefficient unic de marja. iesite(C) si a stocului(sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: ‘Recapitulatia mf si ambalajelor primite in ziua de…’. respective unitati cu amanuntul si de alimentative publica.

-completarea unui registru al stocurilor si evaluarea acestora la prêt de inregistrare. -in cursul lunii nu sepoate cunoaste situatia conturilor de stocuri. Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptie La primirea marfii aprovizionate de la furnizori comisia de receptive verifica dpdv cantitativ marfa si ambalajele respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte. (371=607) Iesirile se stabilesc astfel: sold initial+intrari-sold final Avantaj: -numar redus de inregistrari contabile Dezavantaje: -alaturi de consumatori pe seama cheltuielilor se suporta si lipsurile si minusurile din gestiune. Contabilitatea aprovizionarii-vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la receptie si din distributie 1.val stoc final Principala caracteristica a metodei consta in inregistrarea cheltuielilor cu mf la intrarea acestora in gestiune si nu la descarcarea gestiunii pt mf vandute ca in cazul metodei inventarului permanent La inceputul fiecarei luni stocurile existente in gestiune se trec pe cheltuieli indifferent daca se consuma sau nu in procesul de productie (607chelt cu mf=371 mf). -se poate aplica la unitatile cu amanuntul si de alimentative publica. . In cursul lunii cumpararea de stocurise evidentiaza in debitul conturilor de cheltuieli indifferent daca se consuma sau nu procesul de productie. c)Valorice cand datele cantitative si calitative corespund dar datorita unor preturi eronate sau unor erori de calcul valoarea nu este directa. Dupa natura lor diferentele pot fi: a)Cantitativ valoric cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura. ceea ce permite confruntarea cu soldurile gestiunii. Evaluarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei: Costul de achizitie al mf vandute= val stocului initial+ val intrari. -o evident operativ cantitativa.III. Atat marfa receptionata cat si diferentele constatate se inscriu in ‘Nota de receptie si constatare diferente’ NIR. in general pentru alte valori material decat marfurile. Metoda operativ contabila(pe solduri) presupune: -o evidenta global valorica la nivel de gestiune. B)Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si pp stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. La sfarsitul lunii stocul final determinat prin inventariere se inregistreaza in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de cheltuieli corespunzatoare. -nu se poate realize un control riguros al stocurilor prin inregistrari contabile. b)Calitativ valoric cand calitatea marfii primite nu corespunde celei contractate.

4118-clienti incerti sau de litigiu-A Se debiteaza la inregistrarea creantelor devenite incerte. -la client costul de aprovizionare al marfurilor inregistrandu-se pretul redus in cadrul contului 371mf. 2. Operatii privind constituirea si utilizarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si creantelor client. 3. la un nivel rezultat din diferenta dintre cost si valoarea realizabila neta. Sunt frecvente minusurile cantitativ valorice din pierderi nominale (perisabilitati) sau imputate delegatului. Daca se factureaza odata cu marfa influenteaza: -la vanzator Pv al marfii inregistrandu-se pretul redus in cadrul contului 707. Deprecierea reprezinta constatarea pierderii de valoare a unui active oarecare din cauze occidentale ale caror efecte nu sunt neaparat ireversibile(ele se pot corecta). acestea contabilizandu-se distinct: -reducerile acordate ca o ‘alta cheltuiala de exploatare’ 658 sau o reducere a veniturilor din vanzare.venituri din vz mf. Contabilitatea vanzarilor de marfuri in conditiile constatarii de diferente la vanzare In procesul vanzarii marfurilor diferentele apar in cazul formei de vanzare prin autoreceptie la furnizor(pe raspunderea furnizorului sau cu delegate al furnizorului). Reducerile de prêt daca se factureaza ulterior nu mai influenteaza preturile. a) Ajustari pentru deprecierea stocurilor (grupa 39-P) Acest tip de ajustari se constituie de regula la sfarsitul exercitiului financiar. Se inregistreaza ca iesiri de marfuri in corespondenta cu contul 607-chelt privind mf. clientul in cauza devine client incert pentru care este necesar sase constituie ajustari pentru deprecieri pe seama cheltuielilor. Conturi utilizate: -397 ajustari pentru deprecierea marfii-P -6814 cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante-A Valoarea recunoscuta in bilant=sold final debitor(SFD)-sold final creditor(SFC-397) Aceasta valoare recunoscuta in bilant este val redizabila neta(7814) minus venituri de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante. b) Ajustari pentru deprecierea creantelor (grupa 49-P) In cazul aparitiei unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine in recuperarea unei creante. In perioada urmatoare la sfarsitul unui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor ajustarile se suplimenteaza. diminueaza sau anuleaza dupa caz. . Concomitent in cazul minusurilor din vina delegatului se inregistreaza imputarea.Reducerile de prêt cu caracter comercial se pot facture odata cu marfa sau ulterior facturarii acesteia printr-o facture distinct. -reducerile obtinute ca ‘alte venituri din exploatare’ 758. se crediteaza la suportarea acestora de catre intreprindere pe seama cheltuielilor prin intermediul contului 654-pierderi prin creante. -reducerile financiare (sconturile indifferent de momentul acordarii/obtinerii nu influenteaza pretul acestora si reprezinta cheltuielile finale pentru vanzatori si veniturile finale pentru cumparatori).

-la cererea organelor de control. -Stabilirea si regularizarea diferentelor de inventar. -la inchiderea exercitiului pentru stabilirea situatiei patrimoniale reale. -determinarea diferentelor nete si definitive si solutionarea lor. -Desfasurarea (inventarierea propriu-zisa). regularizarea si contabilizarea diferentelor de la inventor prezinta particularitati in functie de modalitatea de organizare a evidentei operative si a contabilitatii analitice a mf pt: a)Gestiunile de mf reflectate cantitativ valoric. organizare. Stabilirea. Daca se respecta conditiile. -indicii de existenta a plusurilor sau minusurilor din gestiune. Conturi utilizate: -491 ajustari pentru deprecierea creantelor client -6814 cheltuieli de exploatare -7814 venituri pentru exploatare. -in cazul comasarii unor unitati. necesitate. -primirea – predarea gestiunilor. Ajustarile se constituie la nivelul creantelor fara TVA. -in cazuri de forta majora(calamitati). compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. 4 Inventarierea marfurilor. -inregistrarea perisabilitatilor. a desfiintarii lor. Cap. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica indifferent ca este plus sau minus.Compensarile se fac numai pentru diferentele contestatein cadrul aceluiasi exercitiu. Regularizarea diferentelor stabilite se poate face prin: -compensarea plusurilor cu minusurile cu respectarea regulamentelor legale. a) In cazul gastiunilor cantitativ valorice. Fazele inventarierii sunt: -Pregatirea. Compensarea se admite cu titlu de exceptie cu aprobarea conducerii intreprinderii respectand legislatia in vigoare. Conditiile care trebuie respectate in cazul compensarii sunt: 1. 2. prin compararea stocurilor si soldurilor faptice din listele de inventor cu cele scriptice din fisele de cont. Inventarierea de control poate avea loc o data sau de mai multe ori in cursul anului precum si in urmatoarele situatii.Creantele provenite din vanzare cuprind atat pretul de vanzare cat si TVA aferenta acestuia. b)Gestiunile de mf reflectate global valoric. rol. Inventarierea se efectueaza de catre o emisie in acest sens de catre conducatorul unitatii si e formata din cel putin 2 persoane. Inventarierea marfurilor este necesara in principal in 2 momente: -in cursul exercitiului pentru controlul gestiunilor. organizarea contabila analitica permite controlul pe fiecare categorie de marfa.Se compenseaza numai sorturi de acelasi sortiment de mf usor confundabile intre ele. .

Dupa stabilirea diferentelor urmeaza regularizarea si inregistrarea in evidenta operativa si contab sintetica si analitica. Compensarea porneste de la marfa cea mai scumpa catre marfa cea mai ieftina pana se ajunge la limita cantitativa de compensatie. Perisabilitatile sunt scazaminte normale ale marfii datorita proprietatilor fizico-chimiceale ei. . (607=371) Cantitatea si valoarea perisabilitatii se suporta de intreprindere prin includerea in chelt cu mf. Controlul este posibil numai la nivelul totalului valoric a gestiunii. se aplica la volumul cantitativ sau valoric al intrarilor de marja de la inventarul precedent pana la cel curent conform relatiei: P= P-valoarea pierderii normale (perisabilitatea) Qi-volumul cantitativ al intrarilor de la inventarul precedent Pu-pret unitar N-norma legala de perisabilitate. Plusurile cantitativ valoricese inregistreaza ca niste intrari de marfa concomitant cu diminuarea cheltuielilor cu marfa. Prin compararea soldului faptic si a celui scriptic rezulta diferente in plus sau in minus. Dupa scaderea perisabilitatilor. iar contabilitatea analitica se tine global valoric pe gestiune.3. In cazul unei gestiuni collective suma imputata se imparte intre membrii colectivului. Plusurile se inregistreaza ca intrare (371 mf= 607 ch mf) Minusurile val se inregistreaza prin calcularea perisabilitatii (607=371) Diferenta neta se imputa gestionarului. din diferenta neta se determina diferenta definitiva. respective chelt pt intreprindere. b)Stabilirea si contabilizarea diferentelor de inventor la gestiunile de mf reflectate global valoric La unitatile cu amanuntul si de alimentative publica aplicarea metodei inventarului permanent nu se poate face decat in variant la prêt de vanzare. (371=607) Minusurile cantitativ valorice se regularizeaza in continuare prin inregistrari de perisabilitati pe timpul pastrarii marfii. Aceastea pentru a nu ramane necompensate. de regula aceasta se imputa gestionarului dupa evaluarea ei la Pv+TVA. Pentru determinarea perisabilitatilor pe timpul pastrarii mf normale protective. Metodologia de compensare Se ordoneaza pe de o parte mf la care s-au inregistrat plusuri sip e o alta parte cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor.Compensarile se fac numai pentru diferentele constatate in gestiune. mf cu prêt mare care se pot inregistra ca perisabilitati. In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ valorice in plus si/sau in minus denumite diferente nete.

a)Marfuri date spre prelucrare (reconditionare)la terti Contabilitatea sintetica a acestora se organizeaza cu ajutorul contului 357-mf aflate la terti(A). b)Marfuri cumparate si lasate in custodia furnizorilor Pe langa facture se mai intocmeste un proces verbal de luare in custodie in care se precizeaza si tariful perceput de furnizori pentru prestarea marfurilor. sosirea mf: (371=357). pierderi pe timpul transportului. Pe baza facturii se inregistreaza intrarea marfurilor si ambalajelor si achitarea contravaluarii lor. c)Marfuri refuzate de clienti si ramase in custodia acestora. iar cele neacceptate (plusurile) se preiau in custodie. Daca la sosirea mf se constata diferente in plus sau in minus acelea se solutioneaza astfel: -Plusurile cantitativ valorice se inregistreaza ca o intrare de mf folosind contul 408-furnizor facturi nesosite(P)si consideraand TVA neexigibila 4428(P/A).Contabilitatea altor operatii cu marfuri 1. d)Marfuri date spre vanzare in consignatie. -cheltuieli de transport. manipulare. b)Marfuri cumparate si lasate in custodia furnizorului din lipsa spatiului de depozitare propriu sau a mijloacelor de transport. clientii le pot refuza la plata total sau partial luandu-le pt o perioada de timp in custodie. Cheltuielile ocazionale de aceste operatii constau in : -costul prelucrarii sau reconditionarii. Evaluarea mf trimise la terti se face la acelasi tip de prêt cu stocul de marfa. Reconditionarea presupune mentinerea sortimentelor.4428= 408) -minusurile cantitativ valorice necesita creditarea contului 357 in corespondenta cu contul 607 (607=357). c)Marfuri refuzate de client si ramase in custodia acestora In cazul unor livrari de marfuri necontrolate sau necomandate la alte termene decat cele prevazute in contract sau de alta calitate. In D se inregistreaza valoarea mf trimise la terti si se crediteaza cu aceeasi valoare la aducerea mf de la terti. Acestea majoreaza costul de aprovizionare al marfurilor. La sosirea mf in unitatile operative ale intreprinderiipe baza avizelor de insotire a mf se face o inregistrare de transfer din contul 357 in contul 371. ca marfa aflata in patrimoniu sau la orice alt tip de prêt. In raport de scopul in care se afla marfurile la terti avem: a)Marfuri date spre prelucrare (reconditionare)la terti Prelucrarea presupune obtinerea unor sortimente noi de marfa. Evaluarea mf ramase in custodia clientilor se poate face la acelasi tip de prêt.(urmatoarele 357. . Contabilitatea marfurilor aflate la terti Marfurile aflate la terti fac parte din patrimonial intreprinderii dar se afla pentru o perioada determinate la alte intreprinderi.

-462: creditori diversi(P). Conturile utilizate in operatiile de consignatie: -8033: valori material primite spre pastrare sau custodie. -comisionul consignatiei. -357: mf aflate la terti(A). Documentele pentru evidentierea iesirilor de mf sunt: -bonul de vanzare.comisionarii). cantitate.se foloseste pentru evidentierea mf primite in gestiune dar apartinand deponentilor. Pretul de vanzare se compune din: -pretul de evaluare (pretul platit deponentilor).inregistreaza mf trimise de consignator spre vanzare la consignator. . ea trebuie sa storneze aceste inregistrari dupa care este necesar sa-si reintregeasca patrimonial cu aceste mf. Tot comertului de consignatie poate fi asimilata si vanzarea de catre producatorii sau comerciantii mf prin intermediul unor comisionari. -dupa vanzarea marfii consignatul intocmeste un document numit contul de vanzari. -aviz de insotire a mf. dar trebuie sa fie in stare de folosinta si cu un aspect comercial. Participantii la operatiile de consignatie sunt in acest caz consignatorii (deponentii si consignatorii.tine evident angajamentelor fata de deponenti . -707: venituri din vanzarea mf (P). Documentele pentru evidentierea intrarilor de mf sunt: -bon de primire a mf in consignatie – document intocmit la primire mf in care se consemneaza: date despre deponent.beneficiaza de un comision si suporta toate cheltuielile legate de pierderile de mf din cauza lor. pretul de evaluare. felul marfurilor. Pana la primirea lor prin restituirea efectuata de client le inregistreaza ca mf aflate la terti-371. -daca unitatea este platitoare de TVA intocmeste lunar jurnalul pentru vanzari.evidentiaza dupa caz comisioanele consignatorlor. pretul de vanzare. -conturile din clasa 6a. -TVA la commission. numar. Evaluarea acestora se poate face la pretul de evaluarea sau la cel de vanzare. Mf destinate vanzarii prin consignatie pot fi noi sau cu un anumit grad de uzura.Daca intreprinderea a inregistrat vanzarea respectiv descarcarea gestiunii pt marfa livrata . -factura pe baza careia se completeaza zilnic borderoul de iesiri a obiectelor din consignatie. Daca mf se vand altor client direct din custodie se va credita contul 357 cu valoarea mf iesite din custodie. d)Contabilitatea marfurilor date spre vanzare in consignatie Comertul de consignatie ca forma a comertului cu amanuntul asigura desfacerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice.sunt folosite pentru evidentierea costului mf vandute de consignatori cat si pentru cheltuieli proprii impuse de desfasurarea activitatii. -centralizatorul intrarilor. echivaland unui decont prin care se justifica venitul net obtinut si care urmeaza a fi decontat consignatorului.

-121: rezultatul exercitiului (A/P). in acest caz se utilizeaza contul 472. Daca evaluarea mf se face la acelasi prêt pe ambele gestiuni(cost de aprovizionare) sunt suficiente inregistrarile in contabilitatea analitica. Contabilitatea transferurilor de marfuri Transferurile de marfuri pot avea loc intre gestiunile aceleiasi unitati. pot exista 2 cazuri: a)Transferul se efectueaza la aceleasi preturi de inregistrare practicate de ambele gestiuni. i. Rezultatul se calculeaza: a)la consignatori rezultatul= Pv-(cost achizitie+comision consignator) b)la consignator rezultatul= comisioane. b)Preturi diferite practicate de gestiunile implicate. Dobanda se incaseaza odata cu datele. . Soldul creditor reflecta dobanda care nu a ajuns la scadenta.venituri inregistrate in avans(P). Contabilitatea vanzarilor de marfuri cu plata in rate Presupune evidentierea creantelor fata de clientii cu plata in rate in momentul vanzarii pentru marime= cu pretul de vanzare. Dobanda se calculeaza pe baza cotei convenite de unitate in functie de rata pietei si reprezinta in momentul vanzarii un venit inregistrat in avans. 3.reuneste conturile de venituri si cheltuielile in vederea rezultatului. sa nu se denatureze rulajul contului sintetic sis a se pastreze corelatiile intre conturile analitice sic el sintetic. Se crediteaza in momentul inregistrarii dobanzii(mom vanzarii) si se debiteaza pe masura incasarii acesteia si transformarea in venit din dobanzi. dobanda aferenta perioadei pt care se face vanzarea in rate si TVA aferenta. restituire’ intocmite de compartimentul commercial. Daca evaluarea mf seface la prêt de vanzare si cele 2 unitati intre care se face transferul practica preturi de vz diferite inregistrarile in contabilitatea analitica trebuiesc completate cu diferentele dintre cele 2 preturi in contabilitatea sintetica. transferurile au loc pe baza ‘Notei de predare. Se inregistreaza in debit in culoarea rosu( se scad) la gestiunea care preda si in debit in culoarea negru la gestiunea primitoare (intrare de mf) a. transfer. Ele se fac in analiticele conturilor de mf.cheltuieli proprii 2.

cabane turistice. Reflectarea ei in contabilitate este mai simpla. Diferenta dintre ele reprezentand rezultatul acestei activitati. b)Dupa conditiile material si gradul de confort: -de la 1-5*. moteluri. Dotarea materiala a unitatii si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri differentiate ale cheltuielilor. turisti si incasarea lor pe feluri de servicii. -‘Situatia realizarilor si decontarii prestarilor pe beneficiari si perioada’. -unitati complementare: popasuri turistice. c)raportul de gestiune care stabileste zilnic situatia cheltuielilor si a incasarilor distinct pe servicii prestate si modalitatea de incasare. ‘Situatia de calcul a amortizarii’. In cazul cazarii in statiuni balneoclimaterice se mai intocmeste unele documente specifice cum ar fi: -‘Evidenta sosirilor si plecarilor’ completata pe baza biletelor de odihna si tratament. agroturism. a altor prestari de servicii pentru populatie si a activitatilor de turism Activitatea de cazare are o autonomie desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative desi este strans legata de alimentatia publica si turism. b)situatia prestarilor de servicii si decontarilor care reflecta in orice moment sumele datorate de catre pasageri.Cap. Evidenta operativa a activitatilor de cazare turistica Activitatea pe cazare presupune: -operatia de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare. conditiile material si gradul de confort oferit. iar pe de alta parte a venitirilor aferente. reducandu-se la inregistrarea pe de o parte a cheltuielilor de cazare. iar acest criteriu determina sistemul de tarife pentru cazare. Clasificarea unitatilor de cazare: a)Dupa importanta lor unitatile de cazare pot fi: -unitati principale:hoteluri. . ‘state de salarii’. 5 Contabilitatea activitatilor de cazare. Activitatea de cazare impune si intocmirea unor documente care sa consemneze cheltuielile aferente: ‘Bonuri de consum materiale’. Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul: a)diagramei locurilor libere si ocupate care urmareste situatia spatiilor de cazare. -operatia de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate. Ca urmare se impune stabilirea unor venituri differentiate pe categorii de unitati operative in functie de importanta lor. sate de vacant.

Dupa sensul circulatiei turisticet turismul international: -turismul de primire sau exportul touristic care se refera la sosirile de turisti straini (in vederea consumului de marfuri si servicii).Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice: -turism organizat. d)Prestarile turistice se incadreaza de regula anticipat in vederea utilizarii integrale a capacitatilor bazei tehnico-materiale. -turism semiorganizat. etc. Se utilizeaza instrumente de plata cu caracter international ce garanteaza incasarea serviciilor prestate: carti de credit. documente specific Activitatile turistice se pot grupa in functie de scopul lor in: -calatorii de agrement. Deoarece valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat sau din diverse motive actiunea turistica se poate anula. reflectarea incasarilor ca venituri se face du pa incheiera actiunii turistice. b)Fiecare activitate turistica se incredinteaza unui agent al turismului care primeste mandate pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru realizarea ei. astfel decontare in turismul organizat se face intre unitatile contractante prin intermediul bancilor. -calatorii de tratament. -turism neorganizat. In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472-venituri inregistrate in avans (P). c)Activitatile turistice au o durata relative scurta. In turismul neorganizat cheltuielile si veniturile se evidentiaza. -cure balneoclimaterice. -turismul de trimitere sau importul touristic care se refera la plecarile de turisti intr-o alta tara (unde li se pun la dispozitie marfuri sau servicii).Dupa locul de provenienta a turistilor: -turism intern -turism international 2. -calatori de odihna si recreere. se reflecta in contabilitatea unitatii care organizeaza si incaseaza servicii turistice. sportive. In turismul organizat cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai de unitatea contractanta chiar daca la realizarea lui participa si alte unitati prestatoare. Clasificare: 1. cheltuielile si veniturile fiind aferente aceleiasi perioade de gestiune. 3. efecte de comert. Trasaturi specifice Turismul prezinta o serie de trasaturi specific care infrumuseteazamodul de organizare al contabilitatii: a)Diversitatea serviciilor ce se asigura turistului pe parcursul calatoriei sale.Activitatea de turism.caracterizare. Participarea mai multor unitati de turism la realizarea actiunii turistice .

asigurare. -dosarul actiunii turistice. Daca turistii renunta la excursie agentia de turism le restituie sumele incasate diminuate cu profitul brut cuprins in pretul excursiei si valoare serviciilor platite prestatorilor de servicii si care nu se mai pot deconta. Agentia de turism elibereaza turistilor biletul colectiv sau individual de excursie si alcatuieste lista turistilor la actiunea respectiva. . pasapoartele turistice de contul excursiei. -dispozitia de plata sau incasarea. -borderoul de incasari-restituiri. cheltuielilor. -analiza de prêt. etc) si profitul brut cuvenit unitatii de turism. regia de masa. tratament) cu comisionul unitatii. -factura. activitatilor de turism numai in contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatea prestatoare de la unitatea organizatoare(de regula agentiile turistice). Odata stabilit pretul excursiei se inscribe in documentul intitulat analiza de prêt. transport. -situatia trimiterilor la tratament si odihna. Pe baza biletelor de excursie se intocmeste borderoul de incasari-restituiri pe fiecare excursie. Borderourile intocmite se centralizeaza in ‘Recapitulatia de incasari-restituiri-excursii interne’. -lansarea comenzilor catre prestatarii de servicii. -intocmirea dosarului de turism si desemnarea ghidului insotitor al grupului de turisti.Acest lucru determina evidentierea veniturilor. etc). In situatia in care din motive intemeiate clientii emit cereri de restituire. Unitaatile prestatoare primesc pentru unele prestatii un commission din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura profitul. Dupa valorificarea excursiilor agentul de turism al societatii organizatoare lanseaza comenzi catre prestatorii de serviciiapoi se intocmeste dosarul actiunii si se desemneaza ghidul insotitorilor caruia I se preda dosarul care contine: -Delegatia de insotire a grupului . -programul excursiilor. Pretul excursiei se stabileste de catre agentul de turism al unitatii arganizatoare si cuprinde cheltuieli ocazionate de actiunea respective(cazare. unitatile de turism le restituie sumele incasate diminuate cu comisionul si eventualele servicii care nu se pot deconta(cazarea. -stabilirea pretului. Pe baza acestuia se depune numerarul la caserie si se primeste chitanta. Biletele de tratament si odihna inscriu suma incasata de la client obtinuta prin insumarea serviciilor oferite(masa. masa. -valorificarea excursiilor. In turismul international apare in plus graficele privind excursii externe. Pregatirea actiunilor turistice consta in excursii de aceea necesita: -elaborarea programelor turistice. Daca renuntarea la bilet apare din motive intemeiate (cause de forta majora) suma este restituita integral. personal insotitor. cazare. Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: -biletele de tratament si odihna.

Inscrierea la excursii in cadrul etapei de valorificare presupune achitarea unui avans din pretul excursiei si al taxelor prevazute de legislatie (taxa de pasaport. viza). Agentul de turism verifica ‘Decontul de cheltuieli’ si stabileste diferentele dintre cheltuielile efectuate si cele antecalculate. Restul se achita inaintea plecarii in excursie cand se elibereaza biletul de excursie externa. -depasirile datorate unor cauze subiective se suporta de catre persoana care a comandat sau a decontat servicii de o valoare mai mare. chitante. -derularea contractelor. Pe baza contractelor se elaboreaza pentru fiecare tara si itinerarii fragice privind excursiile externe care se transmit spre confirmare firmelor externe. Procesul de realizare a excursiilor externe cuprinde: -contractarea actiunilor. transport. Ghidul insotitor preia acest dosar. etc. publicitate. -coltuieli comerciale: masa. -economiile reprezentand servicii neprestate se restituie turistilor. -economiile realizate la serviciile prestate majoreaza profitul unitatii organizatoare.-Programul touristic. regularizandu-le astfel: -depasirile datorate unor cauze obiective se suporta de unitatea de turism organizatoare. -Decontul de cheltuieli.) La terminarea actiunilor turistice are obligatia sa restituie turistilor valoarea serviciilor neprestate. -decontarea cu firmele externe si cu unitatile de turism valorificatoare. In final se efectueaza decontarea actiunilor si pentru acest scop ghidul insotitor completeaza dosarul actiunii si ilpreda agentul de turism. carnete de cecuri si un avans spre decontare. In rest derularea excursiei si decontarea pretului impune completarea acelorasi documente ca in cazul excursiilor interne. asigurand pe parcursul actiunii asistenta de specialitate si urmarirea incadrarii cheltuielilor in cele antecalculate. etc. -Comenzile si confirmarile din partea prestatorilor de servicii. transport. cazare. Deconturile actiunii se centralizeaza in jurnalul de turism carea serveste inregistrarilor in contabilitate. -cheltuieli necomerciale: bilete de spectacol. In ‘Analiza de pret’ sunt cuprinse: -cheltuieli interne: de asigurare. El efectueaza decontarea cu prestatarii de servicii si preia documentele justificative de la acestia (facturi. . banii de buzunar. note de plata. etc.

Dupa destinatia mf importate: -import pentru consum intern.Reflectarea in contabilitate a activitatilor de turism intern Operatiile privind realizarea actiunilor de odihna si tratament necesita evidentierea valorificarii lor. 6 Contabilitatea importului de marfuri Clasificarea importurilor: 1.Dupa modalitatea de realizare: -pe cont propriu.port strain de incarcare. constituirii veniturilor. . -import de mf complexe. -704-venituri din servicii prestate(P). 3. reflecta venituri constituite pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare. -import realizat in conditia CAF sau CIF. 5. -decontare pe baza de ‘Efecte de comert’. -ct de cheltuieli utilizate pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare.Dupa termenul de decontare: -cu plata la vedere. Incasarile anticipate se constituie ca venituri in acelasi exercitiu fie la inceputul perioadei de sejur conform locurilor efectiv valorificate. -import de marfuri pentru reexport.Dupa conditiile de livrare a mf: -import in conditia FOB(free on board). efectuarii si decontarii cheltuielilor si rezultatului obtinut.Dupa modalitatea de decontare cu furnizorii externi: -decontare pe baza de ‘Acreditiv documentar’ -decontare pe baza de ‘Incasso’. banca). 2.port romanesc de descarcare. -cu plata la termen. 4. Cap. -pe comision. se foloseste pentru trimiteri la tratament si odihna care inregistreaza pretul serviciului de tratament si odihna incasat anticipat. Principalele conturi utilizate sunt: -472-venituri inregistrate in avans(P).Dupa natura mf importate: -import de mf generale. 6. -ct de trezorerie pentru efectuarea decontarilor(casa.

Rezultatele finale ale activitatii de import se reflecta in totalitatea lor in gestiunea societatii de comert exterior. -taxele si comisioanele vamale. -transportul de la punctual de frontiera la unitatea de comert exterior sau beneficiar daca se prevede in contract acest lucru. La acestea se adauga TVA. Pretul de vanzare intern al marfurilor importate se negociaza cu clientii interni. -accizele. -taxele si comisioanele vamale. Veniturile se formeaza din pretul facturat beneficiarului de import care cuprinde: -valoarea externa CIF a marfurilor. In conditia FOB-port strain de incarcare. cuprinde valoare in vama a acestora incluzandu-se si taxele si comisioanele vamale si marfa importatorului + adaosul societatii importatoare.portul romanesc de descarcare societatii de comert exterior datoreaza furnizorilor externi pe langa pretul marfurilor si cheltuielile externe de transport(in cond CAF) la care se adauga si cheltuielile de asigurare din conditia CIF. . -cheltuieli conexe transportului marfurilor importate. Diferentele de curs valutar sunt egale cu valoarea facturii externe la cursul de schimb din momentul platii minus cursul de schimb din momentul facturarii. societatile importate datoreaza furnizorilor externi doar pretul marfii. FOB-pretul marfii CAF-pret marfa+ transportul extern CIF. -accizele. b)Cheltuieli generate de administrare si conducere. pe contul sip e riscul lor.Contabilitatea importului de marfuri pe cont propriu In acest caz societatea de comert exterior actioneaza pe pietele externe precum sip e piata interna in numele. -costul asigurarii.sunt cheltuieli proprii de functionare ale societatii de comert exterior. -marja importului. Cheltuieli si venituri in import pe cont propriu Cheltuielile pot fi structurate in: a)Cheltuieli privind importul propriu zis: -pretul FOB platit furnizorului extern.prêt marfa+ transport exten+ asig mf pe parcurs extern Pretul extern de import care reprezinta valoarea in vama cuprinde: -pretul de import al mf (prêt extern in conditii de livrare-FOB) -cheltuielile de transport pe parcurs extern. -alte cheltuieli pe parcurs extern. -transportul pe parcursul extern. achitate pe parcurs extern. ea isi asigura aducerea marfii in tara si suporta singura cheltuielile externe In conditia de livrare CAF sau CIF.

-export cu decontare prin incasso documentar. Are rolul de a acoperi cheltuielile de desfacere. Conturile de venituri sunt: -707 venituri din vanzarea mf. venituri financiare din diferente de curs. -export cu decontarea prin efecte de comert(comisie.cheltuieli privind mf care tin evidenta costului de achizitie al mf din import vandute clientilor interni. -alte ct de cheltuieli necesare desfasurarii activitatii ( de exploatarea.tin evident relatiilor cu furnizorii externi si clientii interni. extraordinare).tin evident disponibilitatilor in lei. -export de marfuri in comision. -export pe credit comercial. de administrare si de conducere si de a asigura profitul societatii de comert exterior. -export cu marfuricomplexe. echivalenta pretului marfii+transport+asigurare. f)Dupa provenienta marfurilor exportul poate fi realizat: -cu marfuri indigene. rezultate Conturile de cheltuieli sunt: -ct 607. c)Dupa modalitatea de decontare cu clientii interni: -export cu decontare prin acreditiv. Cap. putand reprezenta cheltuieli financiare. venituri. echivalenta pretului marfii.tine evident vanzarii de mf provenite din import la prêt de vanzare. bilete la ordin). -cu marfuri straine. financiare. b)Dupa termenul de decontare a marfii exportate: -export cu incasare la vedere. . valuta. -export in conditii CIF. -765 venituri din diferente de curs valutar. 7 Contabilitatea exportului de marfuri Operatiunile contabile privind exportul de marfuri apar sub diverse forme in functie de criteriile du pa care se diferentiaza: Clasificare: a)Dupa modalitatea de realizare de catre SC de export (SCE) a exportului de marfuri: -export de marfuri pe cont propriu.inregistreaza diferentele favoravile de curs valutar. -ct de cheltuieli. Conturi utilizate: -ct de terti clasa 4. d)Dupa conditiile de livrare care diferentiaza nivelul si structura pretului extern: -export in conditii FOB. -ct de trezorerie. echivalenta pretului marfii+ transport. O categorie distinct de cheltuieli si venituri este reprezentatat de diferentele de curs valutar. e)Dupa natura marfii exportate: -export cu marfuri generale.Marja importatorului se stabileste in cote procentuale unice sau differentiate si se aplica la valoarea mf in vama. -export in conditii CAF.

5124-CCB in valuta.venituri din vz mf. 2. Facture externa pentru uz intern e documentul de calcul al preturilor.client-facturi de intocmit. 3. pot urma diferite trasee cu indicatii corespunzatoare in reflectarea contabila a operatiunilor specifice: 1.Ea atesta transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii si serveste ca document de decontare.client extern. c)Documente de decontare interne si externe: ordinal de plata. Conturi folosite: -conturi de stocuri: 371-marfuri. pretul FOB net se inregistreaza in ct 707. se trimite unitatilor de expeditie international care in functie de calea aleasa pentru transport vor intocmi: -scrisori de trasatura internationala(transport terestru). Documente specifice exportului: a)Documente de expediere. transport. efectuarea formalitatilor vamale.Unitatea producatoare – client extern. Rezultatul activitatii de SCE se realizeaza intre toate veniturile si cheltuielile aferente. asigurare. Marfurile achizitionate de la unitatea prestatoare cu scopul de a fi comercializate pe pietele externe. nota de conosament ( pt transp maritime si fluvial).SCE. -cerere de triaj: aviz de…. cecuri cu sau fara limita de suma si decontari externe: acreditive. b)Documente de livrare. asigurare. -conturi de trezorerie: 5121-CCB in lei. transport. 411-clienti.contine date privind marfa(denumire. contul de venituri se utilizeaza pentru evidentierea componentelor pretului extern. -conturi de venituri. comisionul. a) Documente de expediere. Nota de realizare la export justifica incasarile fara facturi din initiativa proprie a clientilor. valoarea cuvenita unitatii producatoare ca baza a inregistrarii contabile. c)Documente de decontare. vamuire. Avizul de asigurare pentru asigurarea marfurilor se face de catre o firma specializata care emite polita de asigurare. -conturi de terti: 401-furnizori.client extern. prêt. . Celelalte component se evidentiaza in creditul contului 608. b)Documente de livrare: Factura externa. Putem calcula: pretul extern FOB. scrisoare comerciala de credit: ordinal de plata. 418. 357-marfuri aflate la terti. Declaratia vamala e completata de expeditor sau comisionarul vamal si remisa SCE. cheltuieli: 607-chelt privind mf.Unitatea producatoare – SCE. vamuire Dispozitia de transport si vamuire serveste la efectuarea transportului.Contabilitatea exportului de marfuri pe cont propriu Constituie o forma de organizare a modalitatii indirect de export in care societatea de comert exterior cumpara marfuri de la unitatea prestatoare si le vinde clientilor externipe contul si pe riscul lor.SCE –terti(pt prelucrare. sortare).Unitatea producatoare. destinatar). cantitate.