CAPITOLUL 1.

Organizarea generala a contabilitatii societatilor comerciale
Contabilitatea asigura masurarea,evaluarea,cunoasterea,gestionarea si controlul elementelor patrimoniale-activele,datoriile si capitalurile proprii,precum si rezultatele obtinute de o societate comerciala.In acelasi timp,asigura inregistrarea contabila si sistematica,prelucrarea si patrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,performanta financiara si fluxurile de trezorerie,atat pt cerintele interne,cat si pt utilizatorii externi. Pornind de la faptul ca necesitatile de informatii contabile ale intrepr sunt diferite fata de cele ale utilizatorilor externi,ca nu toate informatiile contabile pot fi facute publice,ca raportarea informatiilor utilizatorilor externi trebuie facuta intr-un timp relative scurt de la incheierea exercitiului final in majoritatea tarilor lumii s-a adaptat conceptul dualist de organizare a contabilitatii.Potrivit acestuia informatiile contabile sunt separate de catre producatorii de informatii in 2 categorii: 1.Una care reda imaginea intreprinderii in exterior denumita contabilitatea financiara 2.Alta care descrie procesele interne ale intreprinderii denumita contabilitate de gestiune 1.Contabilitatea financiara asigura informatiile necesare utilizatorilor externi prin intermediul situatiilor financiare actuale;informatiile cuprinse in acestea trebuie sa aiba un continut comun si o forma unitara de raportare. Structura situatiei financiare e reglementata in tara noastra prin CMFP,nr 3055/2009 prin care se stabilesc formatul si continutul lor in mod diferentiat pe 2 categorii de intrepr in fct de criteriul de marime prevazute si anume:  Total active:3.650.000€  Cifra de afaceri(CA) neta:7.300.000 €  Nr mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:50 Intreprinderea,care la data bilantului depasesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii prevazute intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: a. Bilantul contabil b. Contul de profit si pierdere(contul de rezultat) c. Situatia modificarilor capitalului propriu d. Situatia fluxurilor de numerar(incasari si plati) e. Notele explicative la situatiile financiare anuale Intreprinderea care la data bilantului NU depasesc limitele a 2 dintre criterii de marime prevazute intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: a. Bilantul prescurtat b. Contul de profit si pierdere c. Notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate Optional,aceste intreprinderi pot intocmi si situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Utilizatorii de situatii financiare includ:
 Investitorii prezenti si potentiali sunt preocupati de riscul tranzactiilor si de profitul adus de investitiile lor;au nevoie de informatii pt a decide daca ar trebui sa cumpere sau sa vanda actiuni,dar si pt evaluarea capacitatii societatii de a plati dividende.  Angajatii firmei sunt interesati in ceea ce priveste stabilitatea si probitabilitatea societatii in care isi desfasoara activitatea pt a evolua capacitatea acesteia de a plati salariile si alte avantaje.  Creditorii financiari sunt interesati de acele informatii care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente pot fi rambursate conform termenelor prevazute in contract.  Furnizorii si alti creditori comerciali sunt interesati de analiza informatiilor care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate de societate vor fi achitate la termenele convenite.  Clientii sunt interesati de continuitatea activitatii societatii,mai alea cand acestia au relatii de colaborare cu societatile pe termen lung.  Guvernul si institutiile sale sunt interesati de acele informatii necesare reglementarii activitatii societatii,determinarii politici fiscale(taxe+impozite) si pt calculul unor indicatori statistici.  Publicul(orice alta pers din afara firmei) e interest de informatii furnizate de societate datorita rolului pe care aceasta il poate avea pt economia locala. Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala,cu exceptia opertiunilor efectuate in valuta.

2.Contabilitatea de gestiune(contabilitate manageriala) asigura informatii specific
privind cheltuielile,veniturile si rezultatele analitice pe produse,lucrari si servicii,pe activitati sau structure organizatorice,intocmirea si executia bugetelor interne fara ca acestea sa faca obiect al normalizarii contabile. Pt necesitatile manageriale sunt folosite insa si info produse prin contabilitatea financiara pt gestiunea curenta a activelor si datoriilor(stocurilor,clientilor,furnizorilor,trezoreriei) si pt fundamentarea deciziilor de investitie si de finantare. Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediere intre producatorii si consumatorii de bunuri materiale.De regula,circuitul parcurs de bun material se inscrie in relatia: APROVIZIONARE→STOCARE→VANZARE Comertul se defineste ca o active continua de cumparare a marfurilor si revanzare a lor in scopul obtinerii de profit. a. Aprovizionare=activitate comerciala de trecere a marfii din propr vanzatorului in cea a cumparatorului. b. Stocare=operatia de formare a rezervei de marfuri destinate vanzarii c. Vanzare=trecerea in propr clientului a unor marfuri pe baza acordului intre partenericu privire la obiectul vanzarii si al pretului de vanzare Momentul intrarii marfurilor in propr cumparatorului cf legislatiei din Romania poate coincide cu:  Primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contravalorii ei;

 Receptia marfii in lipsa facturii ceea ce det aparitia marfurilor receptionate.chioscuri. Magazine.en-gros si en-detail sau en-gros si de alimentatie publica Cu activitate complexa: industriala si de comert. Principiul prudentei-pp faptul ca nu este admisa supraevaluarea elem de active si a veniturilor si subevaluarea elem de pasiv si a cheltuielilor. In fct de activitatea desfasurata:  Unitati de productie(ex.tonete c.comert si transport Activitatea societatilor comerciale se poate desfasura in fct de profilul lor intr-o varietate de unitati cum ar fi: a. Balanta circulatiei marfurilor poate fi exprimata astfel: SI + A = V + SF SI=stoc initial A=aprovizionari SF=stoc final V=vanzari Actele de comert isi largesc sfera cuprinzand circulatia marfurilor. Primirea facturii de la furnizori(apare un decalaj intre mom cumpararii si cel al receptiei. Depozite care pot fi:-cu ridicata(en-gros) -de repartizare b.cofetarie)  Unitati de desfacere  Unitati mixte(productie+desfacere) Principii si reguli contabile 1.decalaj care det aparitia marfurilor facturate.turistice Mixte daca desfasoara activitate de comert.dar nefacturate.laboratoare de patisserie.dar nereceptionate).cat si prestare unor game variate de servicii complementare sau nu bunurilor furnizate. Dupa profilul activitatii economice: Specializate in comert(en-gros. Se vor avea in vdr urmatoarele:  Se tine cont de toate obligatiile previzibile se de pierderile potentiale care au aparut in cursul ex fin incheiat sau pe parcursul unui ex anterior  Se iau in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii ex fin (sf anului)  Nu se inreg activele probabile si profitul probabil . Unitati de alimentative publica 2.en-detail) Alimentatie publica si prestarea de servicii hoteliere. Clasificarea societatilor comerciale     1.

9. 3. Capitolul 2.Elem cu val nesemnif care au aceeasi natura sau cu functii similar pot fi insumate nefiind necesara prezentarea lor separata. In functie de momentul in care se face evaluarea se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare: 1.Aceasta poate fi: . 6. Principiul pragului de semnificatie-cf caruia orice element care are o valoare semnificativa treb prezentat distinct in cadrul sit financiare. Prin donatie sau prin aport la capitalul social Prin achizitie-se intemeiaza pe principiul costului istoric calculate pe baza documentelor justificative care se numeste valoare contabila de intrare. Principiul independentei exercitiilor-impune ca toate chelt efectuate si veniturile realizate de intrepr sa fie contabilizate in cadrul ex fin care le-a generat indiferent de data incasarii. 7. Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de pasiv-cf caruia valoarea totala a unei pozitii din bilant se det insumand valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau pasiv. 5. 8. 4.Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor Principii de evaluare Evaluarea=cuantificarea si exprimarea prin bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestor elemente. Cele 9 principii sunt principii general admise a caror aplicare vizeaza prezentarea imaginii fidele a patrimoniului cu ajutorul bilantului contabil. Prin achizitie b.respectiv a platii acestora. Evaluarea la intrarea bunurilor in patrimoniu: a.respective veniturile cu chelt. Principiul necompensarii-potrivit caruia valorile elem de active nu pot di compensate cu valorile elem de pasiv.  Se tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor care se inreg in contabilitate at cand valoarea de la inventar este mai mica decat valoarea de intrare a bunurilor Principiul permanentei metodelor-pp asig continuitatii in aplicarea metodelor de evaluare si inregistrare de la un ex la altul astfel incat informatiile contabile sa poata fi comparabilr in timp si spatiu.creantele cu datoriile. Principiul continuitatii-se pp ca unitatea patrimoniala isi desf in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil fara a-si reduce in mod sensibil activitatea sau sa intre in faliment. Prin productie c. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere-se refera la concordanta care trebuie asigurata intre continutul bilantului de la inceputul exercitiului curent cu acela al bilantuluide inchidere din ex precedent.2. Principiul prevalentei economicului aupra juridicului-pp ca inform furnizate de sit fin treb sa reflecte realitatea eco a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica.

costuri de administrare si conducere a sectiilor  Costuri variabile. costuri indirect de productie clasificate in :  Costuri fixe. b)Cost de productie pt bunurile produse in cadrul unitatii patrimoniale. bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare(val. VRN=Pvanzare – costuri privind finalizarea bunurilor – cost necesar vanzarii 4. subventii) d)Valoare de aport pentru bunurile aduse ca aport in natura la capitalul social. valoarea retinuta fiind valoarea cea mai mica dintre cele doua valori. 3. mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor si costurile necesare vanzarii.variaza direct proportional cu nivelul de productie (costuri indirecte cu materialele si forta de munca). Cp cuprinde totalitatea cheltuielilor directe si indirect de fabricatie.costuri directe(ex: cheltuieli cu manopera directa) 2.se efectueaza prin compararea costului cu valoarea realizabila neta(VRN). Evaluarea la bilant.se efectueaza la o valoare care se bazeaza pe pretul pietei. material consumabile si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adauga o cota parte din regia sectiei producatoare.raman relative constant indifferent de volumul productiei (amortizare utilaje. c)Valoare de utilitate pentru bunurile primite cu titlu gratuit(donatii. Contabila) Daca bunurile de natura stocurilor au valori de intrare diferite. Conform IAS nr2 privind contabilitatea stocurilor pentru formarea costului de productie termenul utilizat in evaluare e costul de prelucrare al stocurilor care cuprinde: 1.costul de achizitionare mai include si taxe vamale. Costul de productie reprezinta suma cheltuita cu materii prime. care reprezinta pretul de vanzare estimate c ear putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. evaluarea iesirilor se realizeaza prin una din urmatoarele metode: i)cost mediu global ponderat a) variant in care se calculeaza o singura data la sfarsitul lunii si se face o medie: furnizorului +toate .a)Cost de achizitie-pt bunurile procurate cu titlu oneros(se plateste o suma de bani) =pretul de cumparare din factura cheltuielile de aprovizionare: Ca Cheltuielile legate de aprovizionare sunt formate din: -Chelt de transport -Incarcare/descarcare -Asigurare pe timpul transportului -Manipulare -Taxe nerecuperabile ca accize si TVA(pt neplatitorii de TVA) Pt marfurile provenite din import. 2. De regula se pot utiliza in acest scop valoarea realizabila neta. Evaluarea la inventar. Evaluarea la iesirea bunurilor din patrimoniu La data iesirii din patrimoniu sau la darea lor in consum.

Profit net= Pv. Exista 2 structuri pentru Pv: al en-grosistilor sic el al detailistilor. chelt administrative gospodaresti. chelt necesare functionarii societatii. -remizele: reduceri acordate asupra Pv convenit in functie de importanta cantitatii reduse sau de rolul de revanzator al clientului. sunt 2 tipuri de preturi: -pret de cumparare: Pc.Reduceri comerciale: -bonificatiile: redusceri de prêt acordate de furnizori pentru unele defecte de calitate ale marfurilor. .uarea se face la pretul de vanzare apare necesitatea folosirii categoriei de marja bruta redusa. se mai acorda la vanzarea marfurilor la o data f apropiata de data expirarii. In situatia in care eva. financiare si fiscal ale facturii Documentul care sta la baza vanzarii/cumpararii de marfuri e factura. b)Reducerile de prêt care sunt de 2 feluri: 1.CMGP= SI-stoc initial b)recalculat dupa fiecare intrare: cost mediu ponderat actualizat ii)Metode de epuizarea succesiva a lotului de stocuri: a)FIFO( first in first out) b)LIFO(last in first out) Structuri de preturi Daca privim evaluarea marfurilor prin prisma celor 2 momente caracterizate prin repetabilitate: aprovizionare si vanzare. Mb red= Marja bruta inclusa in pretul de vanzare exprima rezultatul brut din vanzarea marfurilor. dar care nu fac marfurile nevandabile. Facturarea marfurilor. Pv reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Pv= Ca+ Mb Ca=Pc+chelt de aprovizionare Mb reprezinta suma cuprinsa in pretul de vanzare destinata acoperirii chetuielilor de vanzare si asigurarii profitului societatii vanzatoare. Pv se compune din: cost achizitie si marja bruta(a comerciantului). Pc reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile achizitionate de la furnizori. -pret de vanzare: Pv.Cc (cost complet al mf vandute) Cc cuprinde: costul de achizitie. Elemente comerciale. -risturnuri: reduceri de prêt calculate asupra ansamblului operatiunilor efectuate cu acelasi client pentru o anumita perioada convenita de comun accord pentru care s-a deposit valoarea contractata. Aceasta cuprinde: a)Pret unitar al marfurilor care inmultit cu cantitatea cumparata permite stabilirea valorilor partiale.

facture contine si acest element cu caracter fiscal. 2)TVA col>TVAded -> diferenta se datoreaza statului si reprezinta TVA de plata (4423-P).sconturile-sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata datoriei/incasarii creantei inainte de termenul de scadenta. -LOCO(franco) autogara. se deduce din TVA colectata la sfarsitul fiecarei luni si are denumirea de TVA deductibila (4426-A). calculat in raport cu valoarea totala de marfa:. Principalele conditii de transport pot fi: -LOCO(franco)depozitul vanzatorului.Reduceri de prêt cu caracter comercial se exprima procentual si se aplica asupra Pv practicat de furnizor.Reduceri financiare: . -LOCO(franco) gara. Deoarece TVA aferenta vanzarilor se incaseaza de la client e cunoscuta sub denumirea de TVA colectata(4427-P). TVA se va calcula ca diferenta intre taxa aferenta vanzarilor si taxa aferenta cumpararilor. Se aplica numai in tara in care se consuma bunurile. D. port de destinatie. ea trebuie repartizata pe fiecare sortiment.p. TVA e o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestarile de servicii.aprovizionare e facturata pentru 2 sau mai multe sortimente de marfa. Deoarece valoarea adaugata in ramura comertului se calculeaza ca diferenta intre Pv si Ca. In cazul in care cheltuielile de transport. Reducerile se pot facture odata cu marfa sau ulterior. -LOCO(franco) unitate primitoare. Pana la acest loc. 2. toate cheltuielile sunt efectuate si suportate de furnizori. De la acest loc pana la destinatie toate cheltuielile si responsabilitatea asupra marfii cad in sarcina clientului. factura poate cuprinde sau nu si pretul transportului in functie de conditiile contractuale. Repartitia se face pe baza unui coefficient de repartizare conventional. al statului TVA e un impozit. e)In conditiile aplicarii TVA.v. TVA aferenta cumparaturilor se scade. d)Pretul transportului . Conditiile de transport exprima locul in care se face trecerea marfii din proprietatea furnizorului in proprietatea clientului. De regula ambalajele sunt facturate separate si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor.d. Ca urmare in facture trebuie sa apara distint pretul marfurilor si serviciilor si separate valoarea TVA. . iar dpdv al consumatorului final e o taxa pe consum. autogara. c)Pretul ambalajelor: pot fi facturate separate de marfa sau pot fi incluse in pretul marfurilor. Ele sunt incluse in pretul de vanzare. Daca aceste cheltuieli se efectueaza de furnizor in contul sip e seama clientului el le va facture impreuna cu marfa. In al doilea caz nu mai influenteaza pretul marfii fiind considerate chelt de exploatare la furnizorul care le acorda si venituri din exploatare la clientul care le primeste. In primul caz influenteaza prin diminuarea Pv la furnizor si a Pc la client. port de expozitie. TVA care se deconteaza cu bugetul statului se determina lunar ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila si pot exista 2 cazuri: 1)TVA col<TVA ded->TVA de recuperate (4424-A). Kchelt ap= Cota de cheltuieli de aprovizionare pe sortiment e egala cu coeficientul de repartizare * valoarea partiala a marfii pe sortiment. Ele sunt adaugate la pretul de cumpararea al marfii pentru a determina costul de achizitie.

-proces verbal de autoreceptie. -aviz de insotire al marfurilor. -nota de predare. -nota de comanda. Cap 3. -dispozitia de livrare. -factura fiscala.restituire. Formele si documentele legate de vanzarea marfurilor Formele de vanzare a marfurilor se pot imparti in 2 categorii: a)Vanzarea catre consumatorii individuali b)Vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti -vanzarea loco unitate furnizoare cu delegate al cumparatorului. -vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului (fara delegat). -chitanta fiscala. cantitatea si termenele de livrare. Aprovizionarea poate fi: -fara delegat(pe raspunderea furnizorului). -vanzare loco unitate primitoare cu delegate al societatii primitoare. -nota de receptie si constatare de diferenta (NIR). -recapitulatia sau borderoul marfurilor iesite. 2. -certificat de calitate. -proces verbal de luare in custodie. -borderou de viziualizare(incasare). -prin delegat propriu. Formele si documentele aprovizionarii cu marfuri Aprovizionarea se desfasoara pe baza contractelor incheiate cu furnizorii in care se precizeaza denumirea marfurilor care se achizitioneaza. -dispozitia de livrare. Metode de contabilizare a stocurilor si operatii cu marfuri 1. Documente specific vanzarii marfurilor: -avizul de insotire al marfurilor. etc. Documentele specific operatiei de aprovizionare sunt: -factura. -jurnal de cumparaturi. .Documentele justificative si de evident privind TVA sunt: -dispozitive de plata. -cu delegat al furnizorului. -jurnal pentru vanzari. -factura. conditiile de transport si ambalare.

Calculul si inregistrarea diferentei dintre costul standard si costul de achizitie: -ca efectiv se face atat pentru intrari cat si pentru iesiri. cat si soldul fiecarui cont-valoric). Metoda inventarului permanent la cost standard Se poate aplica in conditiileunei relative stabilitati a preturilor. Evaluarea stocului. Inventarul permanent la cost de achizitie Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se realizeaza la cost de achizitie Ca.este utilizata de catre intreprinderile mari si presupune respectarea urmatoarelor cerinte: -la sfarsitul exercitiului precedent soldul final il notam cu Sf devenind sold initial Si la inceputul exercitiului curent. a intrarilor si iesirilor de marfuri se face la cost standard (prestabilit). stabilindu-se imediat stocul (cantitativ. -iesirile de stocuri se inregistreaza in creditul conturilor de stocuri in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli corespunzatoare (607=371). LIFO. care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfuri. -607 cheltuieli cu marfuri. Caracteristici generale ale metodelor de contabilizare a stocurilor si operatii cu marfuri. -707 venituri din vanzarea marfurilor. FIFO. A)Metoda inventarului permanent. Coeficientul de repartizare pentru diferentele de prêt se calculeaza astfel: Diferenta aferenta marfurilor iesite= * RC(rulajul creditor al lui 371) . B)Metoda inventarului intermitent.3. acestea se pot grupa in doua mari categorii: A)Metoda inventarului permanent. In functie de obiectivele urmarite si particularitatile proprii metodelor. Se utilizeaza urmatoarele conturi: -371 marfuri. -soldul final rezultat in urma operatiunilor de intrari si iesiri trebuie sa fie pus de accord cu situatiile faptice stabilite prin inventariere. Plecand de la posibilele preturi de evaluare metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante: I. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie Ca aferent marfurilor vandute dupa una din metodele CMP. II. -intrarile de stocuri se pot inregistra in cursul exercitiului curent in debitul conturilor de stocuri. Relatia de stabilire a soldului final: Sf=Si+intrari-iesiri Avantaj: in acest fel exista posibilitatea cunoasterii in orice moment a cantitatilor si valorilor existente in gestiune in scopul luarii deciziilor corespunzatoare. In acest caz se utilizeza contul 378 minus diferenta de prêt ma marfuri(P).

Acestea cuprind numai date valorice: valoarea mf intrate(D). 378-diferente de prêt la mf. Mb aferentaiesirilor se calculeaza la fiecare iesire aplicand coeficientul redus. marja aferenta iesirilor se calculeaza la sfarsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare. II. respective unitati cu amanuntul si de alimentative publica. Mb→redusa= b)Daca unitatea practica niste coeficiente diferentiale pe sortimente de marfa. Se poate aplica cu usurinta numai la unitatile en-gros. sold precum si pretul unitar. Aceasta metoda permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. a)Daca unitatea practica un coefficient unic de marja. . Metoda cantitativ-valorica -organizarea evidentei operative la depozit se realizeaza cu ajutoul fisei de magazine. credit. Metoda global-valorica (pe gestiune) -se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. iesirilor si stocului. Metoda inventarului permanent la Pv fara TVA (Pv=Ca+Mb) Evaluarea stocurilor intrarilor si iesirilor de marfuri se face la prêt de vanzare care include costul de achizitie si marja bruta. valoare. -periodic se confrunta datele din fisa de magazie cu cele din fisa analitica pentru verificarea concordantei. ( ) ( ) = Mb aferenta iesirilor(vanzarilor)= OBSERVATIE! In conditiile inventarului permanent la Pv cu TVA. cantitatea iesita. Conturile utilizate sunt 371-marfuri. aceasta se poate organiza in functie de specificul activitatii dupa una din metodele: I. iesite(C) si a stocului(sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: ‘Recapitulatia mf si ambalajelor primite in ziua de…’. -organizarea evidentei analitice a contablitatiipe grupe si sortimente de marfuri cantitativ valoric se realizeaza cu ajutorul fiselor analitice pentru valori material care cuprind: cantitatea intrata. stoc. coeficientul de repartizare se calculeaza astfel: ( ) ( ( ( ) ) Mb aferenta vanzarilor= ) Contabilitatea analitica a marfurilor In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si al nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune este necesara organizarea unei contabilitati analitice.III. In cazul metodei inventarului permanent. debit. ‘Centralizatorul vanzarilor zilnice’cu/fara TVA. In cadrul acestei metode contul378 reflecta marja aferenta intrarilor(adaosul comercial).

B)Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si pp stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. -se poate aplica la unitatile cu amanuntul si de alimentative publica. . La sfarsitul lunii stocul final determinat prin inventariere se inregistreaza in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de cheltuieli corespunzatoare. Evaluarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei: Costul de achizitie al mf vandute= val stocului initial+ val intrari. Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptie La primirea marfii aprovizionate de la furnizori comisia de receptive verifica dpdv cantitativ marfa si ambalajele respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte. in general pentru alte valori material decat marfurile. -in cursul lunii nu sepoate cunoaste situatia conturilor de stocuri. -o evident operativ cantitativa. c)Valorice cand datele cantitative si calitative corespund dar datorita unor preturi eronate sau unor erori de calcul valoarea nu este directa. Atat marfa receptionata cat si diferentele constatate se inscriu in ‘Nota de receptie si constatare diferente’ NIR. Metoda operativ contabila(pe solduri) presupune: -o evidenta global valorica la nivel de gestiune. Contabilitatea aprovizionarii-vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la receptie si din distributie 1.III. -nu se poate realize un control riguros al stocurilor prin inregistrari contabile. Dupa natura lor diferentele pot fi: a)Cantitativ valoric cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura. -completarea unui registru al stocurilor si evaluarea acestora la prêt de inregistrare. b)Calitativ valoric cand calitatea marfii primite nu corespunde celei contractate. ceea ce permite confruntarea cu soldurile gestiunii. (371=607) Iesirile se stabilesc astfel: sold initial+intrari-sold final Avantaj: -numar redus de inregistrari contabile Dezavantaje: -alaturi de consumatori pe seama cheltuielilor se suporta si lipsurile si minusurile din gestiune. In cursul lunii cumpararea de stocurise evidentiaza in debitul conturilor de cheltuieli indifferent daca se consuma sau nu procesul de productie.val stoc final Principala caracteristica a metodei consta in inregistrarea cheltuielilor cu mf la intrarea acestora in gestiune si nu la descarcarea gestiunii pt mf vandute ca in cazul metodei inventarului permanent La inceputul fiecarei luni stocurile existente in gestiune se trec pe cheltuieli indifferent daca se consuma sau nu in procesul de productie (607chelt cu mf=371 mf).

a) Ajustari pentru deprecierea stocurilor (grupa 39-P) Acest tip de ajustari se constituie de regula la sfarsitul exercitiului financiar.Reducerile de prêt cu caracter comercial se pot facture odata cu marfa sau ulterior facturarii acesteia printr-o facture distinct.venituri din vz mf. Deprecierea reprezinta constatarea pierderii de valoare a unui active oarecare din cauze occidentale ale caror efecte nu sunt neaparat ireversibile(ele se pot corecta). 4118-clienti incerti sau de litigiu-A Se debiteaza la inregistrarea creantelor devenite incerte. 3. clientul in cauza devine client incert pentru care este necesar sase constituie ajustari pentru deprecieri pe seama cheltuielilor. -la client costul de aprovizionare al marfurilor inregistrandu-se pretul redus in cadrul contului 371mf. -reducerile obtinute ca ‘alte venituri din exploatare’ 758. Contabilitatea vanzarilor de marfuri in conditiile constatarii de diferente la vanzare In procesul vanzarii marfurilor diferentele apar in cazul formei de vanzare prin autoreceptie la furnizor(pe raspunderea furnizorului sau cu delegate al furnizorului). Se inregistreaza ca iesiri de marfuri in corespondenta cu contul 607-chelt privind mf. diminueaza sau anuleaza dupa caz. acestea contabilizandu-se distinct: -reducerile acordate ca o ‘alta cheltuiala de exploatare’ 658 sau o reducere a veniturilor din vanzare. Daca se factureaza odata cu marfa influenteaza: -la vanzator Pv al marfii inregistrandu-se pretul redus in cadrul contului 707. In perioada urmatoare la sfarsitul unui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor ajustarile se suplimenteaza. Operatii privind constituirea si utilizarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si creantelor client. 2. Conturi utilizate: -397 ajustari pentru deprecierea marfii-P -6814 cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante-A Valoarea recunoscuta in bilant=sold final debitor(SFD)-sold final creditor(SFC-397) Aceasta valoare recunoscuta in bilant este val redizabila neta(7814) minus venituri de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante. se crediteaza la suportarea acestora de catre intreprindere pe seama cheltuielilor prin intermediul contului 654-pierderi prin creante. . -reducerile financiare (sconturile indifferent de momentul acordarii/obtinerii nu influenteaza pretul acestora si reprezinta cheltuielile finale pentru vanzatori si veniturile finale pentru cumparatori). b) Ajustari pentru deprecierea creantelor (grupa 49-P) In cazul aparitiei unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine in recuperarea unei creante. Concomitent in cazul minusurilor din vina delegatului se inregistreaza imputarea. Reducerile de prêt daca se factureaza ulterior nu mai influenteaza preturile. la un nivel rezultat din diferenta dintre cost si valoarea realizabila neta. Sunt frecvente minusurile cantitativ valorice din pierderi nominale (perisabilitati) sau imputate delegatului.

-indicii de existenta a plusurilor sau minusurilor din gestiune. necesitate. Daca se respecta conditiile. Cap. -la cererea organelor de control. a) In cazul gastiunilor cantitativ valorice.Creantele provenite din vanzare cuprind atat pretul de vanzare cat si TVA aferenta acestuia. Conditiile care trebuie respectate in cazul compensarii sunt: 1. Ajustarile se constituie la nivelul creantelor fara TVA. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica indifferent ca este plus sau minus. Compensarea se admite cu titlu de exceptie cu aprobarea conducerii intreprinderii respectand legislatia in vigoare. 2. rol. -Desfasurarea (inventarierea propriu-zisa).Compensarile se fac numai pentru diferentele contestatein cadrul aceluiasi exercitiu. a desfiintarii lor. regularizarea si contabilizarea diferentelor de la inventor prezinta particularitati in functie de modalitatea de organizare a evidentei operative si a contabilitatii analitice a mf pt: a)Gestiunile de mf reflectate cantitativ valoric. -primirea – predarea gestiunilor. -in cazuri de forta majora(calamitati). Regularizarea diferentelor stabilite se poate face prin: -compensarea plusurilor cu minusurile cu respectarea regulamentelor legale. prin compararea stocurilor si soldurilor faptice din listele de inventor cu cele scriptice din fisele de cont. b)Gestiunile de mf reflectate global valoric. -determinarea diferentelor nete si definitive si solutionarea lor. . Inventarierea de control poate avea loc o data sau de mai multe ori in cursul anului precum si in urmatoarele situatii. -Stabilirea si regularizarea diferentelor de inventar. 4 Inventarierea marfurilor. compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. organizarea contabila analitica permite controlul pe fiecare categorie de marfa. -inregistrarea perisabilitatilor.Se compenseaza numai sorturi de acelasi sortiment de mf usor confundabile intre ele. -in cazul comasarii unor unitati. Stabilirea. Inventarierea marfurilor este necesara in principal in 2 momente: -in cursul exercitiului pentru controlul gestiunilor. Inventarierea se efectueaza de catre o emisie in acest sens de catre conducatorul unitatii si e formata din cel putin 2 persoane. organizare. Conturi utilizate: -491 ajustari pentru deprecierea creantelor client -6814 cheltuieli de exploatare -7814 venituri pentru exploatare. -la inchiderea exercitiului pentru stabilirea situatiei patrimoniale reale. Fazele inventarierii sunt: -Pregatirea.

de regula aceasta se imputa gestionarului dupa evaluarea ei la Pv+TVA. respective chelt pt intreprindere. (607=371) Cantitatea si valoarea perisabilitatii se suporta de intreprindere prin includerea in chelt cu mf. . (371=607) Minusurile cantitativ valorice se regularizeaza in continuare prin inregistrari de perisabilitati pe timpul pastrarii marfii. Perisabilitatile sunt scazaminte normale ale marfii datorita proprietatilor fizico-chimiceale ei. Compensarea porneste de la marfa cea mai scumpa catre marfa cea mai ieftina pana se ajunge la limita cantitativa de compensatie. Prin compararea soldului faptic si a celui scriptic rezulta diferente in plus sau in minus. Dupa stabilirea diferentelor urmeaza regularizarea si inregistrarea in evidenta operativa si contab sintetica si analitica. Metodologia de compensare Se ordoneaza pe de o parte mf la care s-au inregistrat plusuri sip e o alta parte cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. se aplica la volumul cantitativ sau valoric al intrarilor de marja de la inventarul precedent pana la cel curent conform relatiei: P= P-valoarea pierderii normale (perisabilitatea) Qi-volumul cantitativ al intrarilor de la inventarul precedent Pu-pret unitar N-norma legala de perisabilitate. In cazul unei gestiuni collective suma imputata se imparte intre membrii colectivului. Plusurile cantitativ valoricese inregistreaza ca niste intrari de marfa concomitant cu diminuarea cheltuielilor cu marfa. b)Stabilirea si contabilizarea diferentelor de inventor la gestiunile de mf reflectate global valoric La unitatile cu amanuntul si de alimentative publica aplicarea metodei inventarului permanent nu se poate face decat in variant la prêt de vanzare. mf cu prêt mare care se pot inregistra ca perisabilitati. Pentru determinarea perisabilitatilor pe timpul pastrarii mf normale protective. Dupa scaderea perisabilitatilor.3. Plusurile se inregistreaza ca intrare (371 mf= 607 ch mf) Minusurile val se inregistreaza prin calcularea perisabilitatii (607=371) Diferenta neta se imputa gestionarului. In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ valorice in plus si/sau in minus denumite diferente nete. Controlul este posibil numai la nivelul totalului valoric a gestiunii. iar contabilitatea analitica se tine global valoric pe gestiune. din diferenta neta se determina diferenta definitiva. Aceastea pentru a nu ramane necompensate.Compensarile se fac numai pentru diferentele constatate in gestiune.

ca marfa aflata in patrimoniu sau la orice alt tip de prêt.(urmatoarele 357. d)Marfuri date spre vanzare in consignatie. sosirea mf: (371=357). b)Marfuri cumparate si lasate in custodia furnizorului din lipsa spatiului de depozitare propriu sau a mijloacelor de transport. Cheltuielile ocazionale de aceste operatii constau in : -costul prelucrarii sau reconditionarii. Reconditionarea presupune mentinerea sortimentelor. In raport de scopul in care se afla marfurile la terti avem: a)Marfuri date spre prelucrare (reconditionare)la terti Prelucrarea presupune obtinerea unor sortimente noi de marfa. Evaluarea mf trimise la terti se face la acelasi tip de prêt cu stocul de marfa. La sosirea mf in unitatile operative ale intreprinderiipe baza avizelor de insotire a mf se face o inregistrare de transfer din contul 357 in contul 371. -cheltuieli de transport. Daca la sosirea mf se constata diferente in plus sau in minus acelea se solutioneaza astfel: -Plusurile cantitativ valorice se inregistreaza ca o intrare de mf folosind contul 408-furnizor facturi nesosite(P)si consideraand TVA neexigibila 4428(P/A). c)Marfuri refuzate de client si ramase in custodia acestora In cazul unor livrari de marfuri necontrolate sau necomandate la alte termene decat cele prevazute in contract sau de alta calitate. Evaluarea mf ramase in custodia clientilor se poate face la acelasi tip de prêt. manipulare. a)Marfuri date spre prelucrare (reconditionare)la terti Contabilitatea sintetica a acestora se organizeaza cu ajutorul contului 357-mf aflate la terti(A). Acestea majoreaza costul de aprovizionare al marfurilor. In D se inregistreaza valoarea mf trimise la terti si se crediteaza cu aceeasi valoare la aducerea mf de la terti. iar cele neacceptate (plusurile) se preiau in custodie. Pe baza facturii se inregistreaza intrarea marfurilor si ambalajelor si achitarea contravaluarii lor. clientii le pot refuza la plata total sau partial luandu-le pt o perioada de timp in custodie. pierderi pe timpul transportului. c)Marfuri refuzate de clienti si ramase in custodia acestora. .4428= 408) -minusurile cantitativ valorice necesita creditarea contului 357 in corespondenta cu contul 607 (607=357). Contabilitatea marfurilor aflate la terti Marfurile aflate la terti fac parte din patrimonial intreprinderii dar se afla pentru o perioada determinate la alte intreprinderi.Contabilitatea altor operatii cu marfuri 1. b)Marfuri cumparate si lasate in custodia furnizorilor Pe langa facture se mai intocmeste un proces verbal de luare in custodie in care se precizeaza si tariful perceput de furnizori pentru prestarea marfurilor.

pretul de vanzare. . -factura pe baza careia se completeaza zilnic borderoul de iesiri a obiectelor din consignatie.beneficiaza de un comision si suporta toate cheltuielile legate de pierderile de mf din cauza lor. -TVA la commission. -dupa vanzarea marfii consignatul intocmeste un document numit contul de vanzari. Pretul de vanzare se compune din: -pretul de evaluare (pretul platit deponentilor). Daca mf se vand altor client direct din custodie se va credita contul 357 cu valoarea mf iesite din custodie. dar trebuie sa fie in stare de folosinta si cu un aspect comercial. -conturile din clasa 6a. -daca unitatea este platitoare de TVA intocmeste lunar jurnalul pentru vanzari. ea trebuie sa storneze aceste inregistrari dupa care este necesar sa-si reintregeasca patrimonial cu aceste mf. echivaland unui decont prin care se justifica venitul net obtinut si care urmeaza a fi decontat consignatorului. Tot comertului de consignatie poate fi asimilata si vanzarea de catre producatorii sau comerciantii mf prin intermediul unor comisionari. -357: mf aflate la terti(A). Documentele pentru evidentierea iesirilor de mf sunt: -bonul de vanzare. numar. Conturile utilizate in operatiile de consignatie: -8033: valori material primite spre pastrare sau custodie. d)Contabilitatea marfurilor date spre vanzare in consignatie Comertul de consignatie ca forma a comertului cu amanuntul asigura desfacerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice.sunt folosite pentru evidentierea costului mf vandute de consignatori cat si pentru cheltuieli proprii impuse de desfasurarea activitatii. -707: venituri din vanzarea mf (P). cantitate. Mf destinate vanzarii prin consignatie pot fi noi sau cu un anumit grad de uzura.tine evident angajamentelor fata de deponenti .comisionarii). pretul de evaluare. Evaluarea acestora se poate face la pretul de evaluarea sau la cel de vanzare. Participantii la operatiile de consignatie sunt in acest caz consignatorii (deponentii si consignatorii.Daca intreprinderea a inregistrat vanzarea respectiv descarcarea gestiunii pt marfa livrata .evidentiaza dupa caz comisioanele consignatorlor. -centralizatorul intrarilor.se foloseste pentru evidentierea mf primite in gestiune dar apartinand deponentilor. -comisionul consignatiei. Documentele pentru evidentierea intrarilor de mf sunt: -bon de primire a mf in consignatie – document intocmit la primire mf in care se consemneaza: date despre deponent. -aviz de insotire a mf. felul marfurilor.inregistreaza mf trimise de consignator spre vanzare la consignator. -462: creditori diversi(P). Pana la primirea lor prin restituirea efectuata de client le inregistreaza ca mf aflate la terti-371.

transfer. Dobanda se calculeaza pe baza cotei convenite de unitate in functie de rata pietei si reprezinta in momentul vanzarii un venit inregistrat in avans.cheltuieli proprii 2. transferurile au loc pe baza ‘Notei de predare. restituire’ intocmite de compartimentul commercial. sa nu se denatureze rulajul contului sintetic sis a se pastreze corelatiile intre conturile analitice sic el sintetic.venituri inregistrate in avans(P). pot exista 2 cazuri: a)Transferul se efectueaza la aceleasi preturi de inregistrare practicate de ambele gestiuni. Contabilitatea transferurilor de marfuri Transferurile de marfuri pot avea loc intre gestiunile aceleiasi unitati. b)Preturi diferite practicate de gestiunile implicate. i. dobanda aferenta perioadei pt care se face vanzarea in rate si TVA aferenta. Daca evaluarea mf se face la acelasi prêt pe ambele gestiuni(cost de aprovizionare) sunt suficiente inregistrarile in contabilitatea analitica. Dobanda se incaseaza odata cu datele. . in acest caz se utilizeaza contul 472. Soldul creditor reflecta dobanda care nu a ajuns la scadenta. Ele se fac in analiticele conturilor de mf.-121: rezultatul exercitiului (A/P). 3. Se inregistreaza in debit in culoarea rosu( se scad) la gestiunea care preda si in debit in culoarea negru la gestiunea primitoare (intrare de mf) a. Se crediteaza in momentul inregistrarii dobanzii(mom vanzarii) si se debiteaza pe masura incasarii acesteia si transformarea in venit din dobanzi.reuneste conturile de venituri si cheltuielile in vederea rezultatului. Daca evaluarea mf seface la prêt de vanzare si cele 2 unitati intre care se face transferul practica preturi de vz diferite inregistrarile in contabilitatea analitica trebuiesc completate cu diferentele dintre cele 2 preturi in contabilitatea sintetica. Rezultatul se calculeaza: a)la consignatori rezultatul= Pv-(cost achizitie+comision consignator) b)la consignator rezultatul= comisioane. Contabilitatea vanzarilor de marfuri cu plata in rate Presupune evidentierea creantelor fata de clientii cu plata in rate in momentul vanzarii pentru marime= cu pretul de vanzare.

Cap. Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul: a)diagramei locurilor libere si ocupate care urmareste situatia spatiilor de cazare. iar pe de alta parte a venitirilor aferente. conditiile material si gradul de confort oferit. reducandu-se la inregistrarea pe de o parte a cheltuielilor de cazare. -operatia de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate. ‘Situatia de calcul a amortizarii’. Evidenta operativa a activitatilor de cazare turistica Activitatea pe cazare presupune: -operatia de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare. Activitatea de cazare impune si intocmirea unor documente care sa consemneze cheltuielile aferente: ‘Bonuri de consum materiale’. iar acest criteriu determina sistemul de tarife pentru cazare. -‘Situatia realizarilor si decontarii prestarilor pe beneficiari si perioada’. Dotarea materiala a unitatii si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri differentiate ale cheltuielilor. Diferenta dintre ele reprezentand rezultatul acestei activitati. c)raportul de gestiune care stabileste zilnic situatia cheltuielilor si a incasarilor distinct pe servicii prestate si modalitatea de incasare. . Clasificarea unitatilor de cazare: a)Dupa importanta lor unitatile de cazare pot fi: -unitati principale:hoteluri. cabane turistice. 5 Contabilitatea activitatilor de cazare. sate de vacant. ‘state de salarii’. In cazul cazarii in statiuni balneoclimaterice se mai intocmeste unele documente specifice cum ar fi: -‘Evidenta sosirilor si plecarilor’ completata pe baza biletelor de odihna si tratament. a altor prestari de servicii pentru populatie si a activitatilor de turism Activitatea de cazare are o autonomie desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative desi este strans legata de alimentatia publica si turism. turisti si incasarea lor pe feluri de servicii. -unitati complementare: popasuri turistice. Ca urmare se impune stabilirea unor venituri differentiate pe categorii de unitati operative in functie de importanta lor. agroturism. b)Dupa conditiile material si gradul de confort: -de la 1-5*. moteluri. Reflectarea ei in contabilitate este mai simpla. b)situatia prestarilor de servicii si decontarilor care reflecta in orice moment sumele datorate de catre pasageri.

cheltuielile si veniturile fiind aferente aceleiasi perioade de gestiune.Dupa sensul circulatiei turisticet turismul international: -turismul de primire sau exportul touristic care se refera la sosirile de turisti straini (in vederea consumului de marfuri si servicii). Trasaturi specifice Turismul prezinta o serie de trasaturi specific care infrumuseteazamodul de organizare al contabilitatii: a)Diversitatea serviciilor ce se asigura turistului pe parcursul calatoriei sale.Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice: -turism organizat. In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472-venituri inregistrate in avans (P). sportive. -calatorii de tratament. efecte de comert. se reflecta in contabilitatea unitatii care organizeaza si incaseaza servicii turistice. 3. Se utilizeaza instrumente de plata cu caracter international ce garanteaza incasarea serviciilor prestate: carti de credit. -calatori de odihna si recreere. -turism semiorganizat.Activitatea de turism. In turismul organizat cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai de unitatea contractanta chiar daca la realizarea lui participa si alte unitati prestatoare. b)Fiecare activitate turistica se incredinteaza unui agent al turismului care primeste mandate pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru realizarea ei. -turismul de trimitere sau importul touristic care se refera la plecarile de turisti intr-o alta tara (unde li se pun la dispozitie marfuri sau servicii). Clasificare: 1. reflectarea incasarilor ca venituri se face du pa incheiera actiunii turistice. etc. In turismul neorganizat cheltuielile si veniturile se evidentiaza. d)Prestarile turistice se incadreaza de regula anticipat in vederea utilizarii integrale a capacitatilor bazei tehnico-materiale. documente specific Activitatile turistice se pot grupa in functie de scopul lor in: -calatorii de agrement. astfel decontare in turismul organizat se face intre unitatile contractante prin intermediul bancilor. Participarea mai multor unitati de turism la realizarea actiunii turistice .Dupa locul de provenienta a turistilor: -turism intern -turism international 2. -cure balneoclimaterice. Deoarece valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat sau din diverse motive actiunea turistica se poate anula. -turism neorganizat. c)Activitatile turistice au o durata relative scurta.caracterizare.

transport. Pregatirea actiunilor turistice consta in excursii de aceea necesita: -elaborarea programelor turistice. pasapoartele turistice de contul excursiei. Odata stabilit pretul excursiei se inscribe in documentul intitulat analiza de prêt. -stabilirea pretului. -borderoul de incasari-restituiri. Agentia de turism elibereaza turistilor biletul colectiv sau individual de excursie si alcatuieste lista turistilor la actiunea respectiva. -dispozitia de plata sau incasarea. etc). regia de masa. activitatilor de turism numai in contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatea prestatoare de la unitatea organizatoare(de regula agentiile turistice). -programul excursiilor. -intocmirea dosarului de turism si desemnarea ghidului insotitor al grupului de turisti. Pe baza acestuia se depune numerarul la caserie si se primeste chitanta. -valorificarea excursiilor. cheltuielilor. . Dupa valorificarea excursiilor agentul de turism al societatii organizatoare lanseaza comenzi catre prestatorii de serviciiapoi se intocmeste dosarul actiunii si se desemneaza ghidul insotitorilor caruia I se preda dosarul care contine: -Delegatia de insotire a grupului .Acest lucru determina evidentierea veniturilor. Daca renuntarea la bilet apare din motive intemeiate (cause de forta majora) suma este restituita integral. Pretul excursiei se stabileste de catre agentul de turism al unitatii arganizatoare si cuprinde cheltuieli ocazionate de actiunea respective(cazare. In turismul international apare in plus graficele privind excursii externe. cazare. Unitaatile prestatoare primesc pentru unele prestatii un commission din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura profitul. -lansarea comenzilor catre prestatarii de servicii. asigurare. tratament) cu comisionul unitatii. -situatia trimiterilor la tratament si odihna. Pe baza biletelor de excursie se intocmeste borderoul de incasari-restituiri pe fiecare excursie. Borderourile intocmite se centralizeaza in ‘Recapitulatia de incasari-restituiri-excursii interne’. unitatile de turism le restituie sumele incasate diminuate cu comisionul si eventualele servicii care nu se pot deconta(cazarea. etc) si profitul brut cuvenit unitatii de turism. masa. Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: -biletele de tratament si odihna. -analiza de prêt. Daca turistii renunta la excursie agentia de turism le restituie sumele incasate diminuate cu profitul brut cuprins in pretul excursiei si valoare serviciilor platite prestatorilor de servicii si care nu se mai pot deconta. In situatia in care din motive intemeiate clientii emit cereri de restituire. Biletele de tratament si odihna inscriu suma incasata de la client obtinuta prin insumarea serviciilor oferite(masa. -factura. personal insotitor. -dosarul actiunii turistice.

In rest derularea excursiei si decontarea pretului impune completarea acelorasi documente ca in cazul excursiilor interne. transport.-Programul touristic. -Decontul de cheltuieli. etc. -depasirile datorate unor cauze subiective se suporta de catre persoana care a comandat sau a decontat servicii de o valoare mai mare. publicitate. etc. Pe baza contractelor se elaboreaza pentru fiecare tara si itinerarii fragice privind excursiile externe care se transmit spre confirmare firmelor externe. Restul se achita inaintea plecarii in excursie cand se elibereaza biletul de excursie externa. In ‘Analiza de pret’ sunt cuprinse: -cheltuieli interne: de asigurare. -economiile realizate la serviciile prestate majoreaza profitul unitatii organizatoare. El efectueaza decontarea cu prestatarii de servicii si preia documentele justificative de la acestia (facturi. Procesul de realizare a excursiilor externe cuprinde: -contractarea actiunilor. -coltuieli comerciale: masa. banii de buzunar. chitante. Ghidul insotitor preia acest dosar. Inscrierea la excursii in cadrul etapei de valorificare presupune achitarea unui avans din pretul excursiei si al taxelor prevazute de legislatie (taxa de pasaport. transport. -decontarea cu firmele externe si cu unitatile de turism valorificatoare. viza). -Comenzile si confirmarile din partea prestatorilor de servicii. -cheltuieli necomerciale: bilete de spectacol. carnete de cecuri si un avans spre decontare. . asigurand pe parcursul actiunii asistenta de specialitate si urmarirea incadrarii cheltuielilor in cele antecalculate. In final se efectueaza decontarea actiunilor si pentru acest scop ghidul insotitor completeaza dosarul actiunii si ilpreda agentul de turism. etc. cazare. regularizandu-le astfel: -depasirile datorate unor cauze obiective se suporta de unitatea de turism organizatoare. note de plata. -economiile reprezentand servicii neprestate se restituie turistilor. Deconturile actiunii se centralizeaza in jurnalul de turism carea serveste inregistrarilor in contabilitate.) La terminarea actiunilor turistice are obligatia sa restituie turistilor valoarea serviciilor neprestate. Agentul de turism verifica ‘Decontul de cheltuieli’ si stabileste diferentele dintre cheltuielile efectuate si cele antecalculate. -derularea contractelor.

6 Contabilitatea importului de marfuri Clasificarea importurilor: 1.port romanesc de descarcare. banca). Principalele conturi utilizate sunt: -472-venituri inregistrate in avans(P). -import de mf complexe. . -pe comision. -import realizat in conditia CAF sau CIF. -ct de trezorerie pentru efectuarea decontarilor(casa. 3.Dupa conditiile de livrare a mf: -import in conditia FOB(free on board).port strain de incarcare.Dupa destinatia mf importate: -import pentru consum intern. -ct de cheltuieli utilizate pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare. -704-venituri din servicii prestate(P). se foloseste pentru trimiteri la tratament si odihna care inregistreaza pretul serviciului de tratament si odihna incasat anticipat.Dupa termenul de decontare: -cu plata la vedere. 2.Dupa modalitatea de decontare cu furnizorii externi: -decontare pe baza de ‘Acreditiv documentar’ -decontare pe baza de ‘Incasso’. Cap.Reflectarea in contabilitate a activitatilor de turism intern Operatiile privind realizarea actiunilor de odihna si tratament necesita evidentierea valorificarii lor. -cu plata la termen. constituirii veniturilor.Dupa modalitatea de realizare: -pe cont propriu. efectuarii si decontarii cheltuielilor si rezultatului obtinut. 6. 4. reflecta venituri constituite pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare. -decontare pe baza de ‘Efecte de comert’. 5.Dupa natura mf importate: -import de mf generale. -import de marfuri pentru reexport. Incasarile anticipate se constituie ca venituri in acelasi exercitiu fie la inceputul perioadei de sejur conform locurilor efectiv valorificate.

-costul asigurarii. -cheltuieli conexe transportului marfurilor importate.Contabilitatea importului de marfuri pe cont propriu In acest caz societatea de comert exterior actioneaza pe pietele externe precum sip e piata interna in numele. La acestea se adauga TVA. Veniturile se formeaza din pretul facturat beneficiarului de import care cuprinde: -valoarea externa CIF a marfurilor. b)Cheltuieli generate de administrare si conducere.portul romanesc de descarcare societatii de comert exterior datoreaza furnizorilor externi pe langa pretul marfurilor si cheltuielile externe de transport(in cond CAF) la care se adauga si cheltuielile de asigurare din conditia CIF. ea isi asigura aducerea marfii in tara si suporta singura cheltuielile externe In conditia de livrare CAF sau CIF. -taxele si comisioanele vamale. societatile importate datoreaza furnizorilor externi doar pretul marfii. FOB-pretul marfii CAF-pret marfa+ transportul extern CIF. pe contul sip e riscul lor. achitate pe parcurs extern.sunt cheltuieli proprii de functionare ale societatii de comert exterior. Diferentele de curs valutar sunt egale cu valoarea facturii externe la cursul de schimb din momentul platii minus cursul de schimb din momentul facturarii. -accizele. -transportul de la punctual de frontiera la unitatea de comert exterior sau beneficiar daca se prevede in contract acest lucru. -transportul pe parcursul extern. cuprinde valoare in vama a acestora incluzandu-se si taxele si comisioanele vamale si marfa importatorului + adaosul societatii importatoare. Rezultatele finale ale activitatii de import se reflecta in totalitatea lor in gestiunea societatii de comert exterior. -alte cheltuieli pe parcurs extern. . Pretul de vanzare intern al marfurilor importate se negociaza cu clientii interni. In conditia FOB-port strain de incarcare. -marja importului. -taxele si comisioanele vamale.prêt marfa+ transport exten+ asig mf pe parcurs extern Pretul extern de import care reprezinta valoarea in vama cuprinde: -pretul de import al mf (prêt extern in conditii de livrare-FOB) -cheltuielile de transport pe parcurs extern. -accizele. Cheltuieli si venituri in import pe cont propriu Cheltuielile pot fi structurate in: a)Cheltuieli privind importul propriu zis: -pretul FOB platit furnizorului extern.

Cap. -export in conditii CIF. -alte ct de cheltuieli necesare desfasurarii activitatii ( de exploatarea. -export cu decontare prin incasso documentar. . bilete la ordin). Conturi utilizate: -ct de terti clasa 4. venituri financiare din diferente de curs. -ct de trezorerie. d)Dupa conditiile de livrare care diferentiaza nivelul si structura pretului extern: -export in conditii FOB. -export de marfuri in comision. echivalenta pretului marfii. 7 Contabilitatea exportului de marfuri Operatiunile contabile privind exportul de marfuri apar sub diverse forme in functie de criteriile du pa care se diferentiaza: Clasificare: a)Dupa modalitatea de realizare de catre SC de export (SCE) a exportului de marfuri: -export de marfuri pe cont propriu. -ct de cheltuieli. -export cu decontarea prin efecte de comert(comisie. -cu marfuri straine. echivalenta pretului marfii+ transport.Marja importatorului se stabileste in cote procentuale unice sau differentiate si se aplica la valoarea mf in vama. echivalenta pretului marfii+transport+asigurare. Are rolul de a acoperi cheltuielile de desfacere.tin evident disponibilitatilor in lei.tine evident vanzarii de mf provenite din import la prêt de vanzare. -export cu marfuricomplexe. Conturile de venituri sunt: -707 venituri din vanzarea mf. -765 venituri din diferente de curs valutar. -export pe credit comercial. valuta. -export in conditii CAF. O categorie distinct de cheltuieli si venituri este reprezentatat de diferentele de curs valutar. putand reprezenta cheltuieli financiare.tin evident relatiilor cu furnizorii externi si clientii interni. b)Dupa termenul de decontare a marfii exportate: -export cu incasare la vedere. venituri. financiare.inregistreaza diferentele favoravile de curs valutar. extraordinare). de administrare si de conducere si de a asigura profitul societatii de comert exterior. c)Dupa modalitatea de decontare cu clientii interni: -export cu decontare prin acreditiv.cheltuieli privind mf care tin evidenta costului de achizitie al mf din import vandute clientilor interni. f)Dupa provenienta marfurilor exportul poate fi realizat: -cu marfuri indigene. rezultate Conturile de cheltuieli sunt: -ct 607. e)Dupa natura marfii exportate: -export cu marfuri generale.

sortare). a) Documente de expediere. Documente specifice exportului: a)Documente de expediere. valoarea cuvenita unitatii producatoare ca baza a inregistrarii contabile. transport. vamuire Dispozitia de transport si vamuire serveste la efectuarea transportului. comisionul.client extern.client-facturi de intocmit. -conturi de venituri. Facture externa pentru uz intern e documentul de calcul al preturilor. b)Documente de livrare: Factura externa. 418. transport. Rezultatul activitatii de SCE se realizeaza intre toate veniturile si cheltuielile aferente. -cerere de triaj: aviz de….venituri din vz mf. 357-marfuri aflate la terti.SCE –terti(pt prelucrare.client extern. 3.contine date privind marfa(denumire. Avizul de asigurare pentru asigurarea marfurilor se face de catre o firma specializata care emite polita de asigurare. asigurare.Unitatea producatoare – SCE. Conturi folosite: -conturi de stocuri: 371-marfuri. pot urma diferite trasee cu indicatii corespunzatoare in reflectarea contabila a operatiunilor specifice: 1. asigurare. cheltuieli: 607-chelt privind mf.Unitatea producatoare. Marfurile achizitionate de la unitatea prestatoare cu scopul de a fi comercializate pe pietele externe. cecuri cu sau fara limita de suma si decontari externe: acreditive. b)Documente de livrare. contul de venituri se utilizeaza pentru evidentierea componentelor pretului extern.Contabilitatea exportului de marfuri pe cont propriu Constituie o forma de organizare a modalitatii indirect de export in care societatea de comert exterior cumpara marfuri de la unitatea prestatoare si le vinde clientilor externipe contul si pe riscul lor. -conturi de trezorerie: 5121-CCB in lei.Ea atesta transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii si serveste ca document de decontare. -conturi de terti: 401-furnizori. 5124-CCB in valuta. prêt. scrisoare comerciala de credit: ordinal de plata. 411-clienti. 2. Celelalte component se evidentiaza in creditul contului 608. destinatar). vamuire.SCE. . cantitate.Unitatea producatoare – client extern. pretul FOB net se inregistreaza in ct 707. c)Documente de decontare interne si externe: ordinal de plata. Nota de realizare la export justifica incasarile fara facturi din initiativa proprie a clientilor. Putem calcula: pretul extern FOB. c)Documente de decontare. efectuarea formalitatilor vamale. se trimite unitatilor de expeditie international care in functie de calea aleasa pentru transport vor intocmi: -scrisori de trasatura internationala(transport terestru). Declaratia vamala e completata de expeditor sau comisionarul vamal si remisa SCE. nota de conosament ( pt transp maritime si fluvial).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful