CAPITOLUL 1.

Organizarea generala a contabilitatii societatilor comerciale

Contabilitatea asigura masurarea,evaluarea,cunoasterea,gestionarea si controlul elementelor patrimoniale-activele,datoriile si capitalurile proprii,precum si rezultatele obtinute de o societate comerciala.In acelasi timp,asigura inregistrarea contabila si sistematica,prelucrarea si patrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,performanta financiara si fluxurile de trezorerie,atat pt cerintele interne,cat si pt utilizatorii externi. Pornind de la faptul ca necesitatile de informatii contabile ale intrepr sunt diferite fata de cele ale utilizatorilor externi,ca nu toate informatiile contabile pot fi facute publice,ca raportarea informatiilor utilizatorilor externi trebuie facuta intr-un timp relative scurt de la incheierea exercitiului final in majoritatea tarilor lumii s-a adaptat conceptul dualist de organizare a contabilitatii.Potrivit acestuia informatiile contabile sunt separate de catre producatorii de informatii in 2 categorii: 1.Una care reda imaginea intreprinderii in exterior denumita contabilitatea financiara 2.Alta care descrie procesele interne ale intreprinderii denumita contabilitate de gestiune 1.Contabilitatea financiara asigura informatiile necesare utilizatorilor externi prin intermediul situatiilor financiare actuale;informatiile cuprinse in acestea trebuie sa aiba un continut comun si o forma unitara de raportare. Structura situatiei financiare e reglementata in tara noastra prin CMFP,nr 3055/2009 prin care se stabilesc formatul si continutul lor in mod diferentiat pe 2 categorii de intrepr in fct de criteriul de marime prevazute si anume: Total active:3.650.000 Cifra de afaceri(CA) neta:7.300.000 Nr mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:50 Intreprinderea,care la data bilantului depasesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii prevazute intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: a. Bilantul contabil b. Contul de profit si pierdere(contul de rezultat) c. Situatia modificarilor capitalului propriu d. Situatia fluxurilor de numerar(incasari si plati) e. Notele explicative la situatiile financiare anuale Intreprinderea care la data bilantului NU depasesc limitele a 2 dintre criterii de marime prevazute intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: a. Bilantul prescurtat b. Contul de profit si pierdere c. Notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate Optional,aceste intreprinderi pot intocmi si situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Utilizatorii de situatii financiare includ:

Investitorii prezenti si potentiali sunt preocupati de riscul tranzactiilor si de profitul adus de investitiile lor;au nevoie de informatii pt a decide daca ar trebui sa cumpere sau sa vanda actiuni,dar si pt evaluarea capacitatii societatii de a plati dividende. Angajatii firmei sunt interesati in ceea ce priveste stabilitatea si probitabilitatea societatii in care isi desfasoara activitatea pt a evolua capacitatea acesteia de a plati salariile si alte avantaje. Creditorii financiari sunt interesati de acele informatii care le permit sa determine daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente pot fi rambursate conform termenelor prevazute in contract. Furnizorii si alti creditori comerciali sunt interesati de analiza informatiilor care permit sa determine daca sumele care le sunt datorate de societate vor fi achitate la termenele convenite. Clientii sunt interesati de continuitatea activitatii societatii,mai alea cand acestia au relatii de colaborare cu societatile pe termen lung. Guvernul si institutiile sale sunt interesati de acele informatii necesare reglementarii activitatii societatii,determinarii politici fiscale(taxe+impozite) si pt calculul unor indicatori statistici. Publicul(orice alta pers din afara firmei) e interest de informatii furnizate de societate datorita rolului pe care aceasta il poate avea pt economia locala. Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala,cu exceptia opertiunilor efectuate in valuta.

2.Contabilitatea de gestiune(contabilitate manageriala) asigura informatii specific

privind cheltuielile,veniturile si rezultatele analitice pe produse,lucrari si servicii,pe activitati sau structure organizatorice,intocmirea si executia bugetelor interne fara ca acestea sa faca obiect al normalizarii contabile. Pt necesitatile manageriale sunt folosite insa si info produse prin contabilitatea financiara pt gestiunea curenta a activelor si datoriilor(stocurilor,clientilor,furnizorilor,trezoreriei) si pt fundamentarea deciziilor de investitie si de finantare. Societatile comerciale care efectueaza acte de comert au un statut de intermediere intre producatorii si consumatorii de bunuri materiale.De regula,circuitul parcurs de bun material se inscrie in relatia: APROVIZIONARESTOCAREVANZARE Comertul se defineste ca o active continua de cumparare a marfurilor si revanzare a lor in scopul obtinerii de profit. a. Aprovizionare=activitate comerciala de trecere a marfii din propr vanzatorului in cea a cumparatorului. b. Stocare=operatia de formare a rezervei de marfuri destinate vanzarii c. Vanzare=trecerea in propr clientului a unor marfuri pe baza acordului intre partenericu privire la obiectul vanzarii si al pretului de vanzare Momentul intrarii marfurilor in propr cumparatorului cf legislatiei din Romania poate coincide cu: Primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contravalorii ei;

 Primirea facturii de la furnizori(apare un decalaj intre mom cumpararii si cel al receptiei,decalaj care det aparitia marfurilor facturate,dar nereceptionate); Receptia marfii in lipsa facturii ceea ce det aparitia marfurilor receptionate,dar nefacturate. Balanta circulatiei marfurilor poate fi exprimata astfel: SI + A = V + SF SI=stoc initial A=aprovizionari SF=stoc final V=vanzari

Actele de comert isi largesc sfera cuprinzand circulatia marfurilor,cat si prestare unor game variate de servicii complementare sau nu bunurilor furnizate.

Clasificarea societatilor comerciale

1. Dupa profilul activitatii economice: Specializate in comert(en-gros,en-detail) Alimentatie publica si prestarea de servicii hoteliere,turistice Mixte daca desfasoara activitate de comert,en-gros si en-detail sau en-gros si de alimentatie publica Cu activitate complexa: industriala si de comert,comert si transport

Activitatea societatilor comerciale se poate desfasura in fct de profilul lor intr-o varietate de unitati cum ar fi: a. Depozite care pot fi:-cu ridicata(en-gros) -de repartizare b. Magazine,chioscuri,tonete c. Unitati de alimentative publica 2. In fct de activitatea desfasurata: Unitati de productie(ex.laboratoare de patisserie,cofetarie) Unitati de desfacere Unitati mixte(productie+desfacere)

Principii si reguli contabile

1. Principiul prudentei-pp faptul ca nu este admisa supraevaluarea elem de active si a veniturilor si subevaluarea elem de pasiv si a cheltuielilor. Se vor avea in vdr urmatoarele: Se tine cont de toate obligatiile previzibile se de pierderile potentiale care au aparut in cursul ex fin incheiat sau pe parcursul unui ex anterior Se iau in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii ex fin (sf anului) Nu se inreg activele probabile si profitul probabil

2.

3. 4.

5. 6.

7. 8.

9.

Se tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor care se inreg in contabilitate at cand valoarea de la inventar este mai mica decat valoarea de intrare a bunurilor Principiul permanentei metodelor-pp asig continuitatii in aplicarea metodelor de evaluare si inregistrare de la un ex la altul astfel incat informatiile contabile sa poata fi comparabilr in timp si spatiu. Principiul continuitatii-se pp ca unitatea patrimoniala isi desf in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil fara a-si reduce in mod sensibil activitatea sau sa intre in faliment. Principiul independentei exercitiilor-impune ca toate chelt efectuate si veniturile realizate de intrepr sa fie contabilizate in cadrul ex fin care le-a generat indiferent de data incasarii,respectiv a platii acestora. Principiul necompensarii-potrivit caruia valorile elem de active nu pot di compensate cu valorile elem de pasiv,respective veniturile cu chelt,creantele cu datoriile. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere-se refera la concordanta care trebuie asigurata intre continutul bilantului de la inceputul exercitiului curent cu acela al bilantuluide inchidere din ex precedent. Principiul prevalentei economicului aupra juridicului-pp ca inform furnizate de sit fin treb sa reflecte realitatea eco a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor juridica. Principiul pragului de semnificatie-cf caruia orice element care are o valoare semnificativa treb prezentat distinct in cadrul sit financiare.Elem cu val nesemnif care au aceeasi natura sau cu functii similar pot fi insumate nefiind necesara prezentarea lor separata. Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de pasiv-cf caruia valoarea totala a unei pozitii din bilant se det insumand valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau pasiv. Cele 9 principii sunt principii general admise a caror aplicare vizeaza prezentarea imaginii fidele a patrimoniului cu ajutorul bilantului contabil.

Capitolul 2.Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor

Principii de evaluare
Evaluarea=cuantificarea si exprimarea prin bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestor elemente. In functie de momentul in care se face evaluarea se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare: 1. Evaluarea la intrarea bunurilor in patrimoniu: a. Prin achizitie b. Prin productie c. Prin donatie sau prin aport la capitalul social Prin achizitie-se intemeiaza pe principiul costului istoric calculate pe baza documentelor justificative care se numeste valoare contabila de intrare.Aceasta poate fi:

a)Cost de achizitie-pt bunurile procurate cu titlu oneros(se plateste o suma de bani) =pretul de cumparare din factura cheltuielile de aprovizionare: Ca Cheltuielile legate de aprovizionare sunt formate din: -Chelt de transport -Incarcare/descarcare -Asigurare pe timpul transportului -Manipulare -Taxe nerecuperabile ca accize si TVA(pt neplatitorii de TVA) Pt marfurile provenite din import,costul de achizitionare mai include si taxe vamale. b)Cost de productie pt bunurile produse in cadrul unitatii patrimoniale. Costul de productie reprezinta suma cheltuita cu materii prime, material consumabile si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se adauga o cota parte din regia sectiei producatoare. Cp cuprinde totalitatea cheltuielilor directe si indirect de fabricatie. Conform IAS nr2 privind contabilitatea stocurilor pentru formarea costului de productie termenul utilizat in evaluare e costul de prelucrare al stocurilor care cuprinde: 1.costuri directe(ex: cheltuieli cu manopera directa) 2. costuri indirect de productie clasificate in : Costuri fixe- raman relative constant indifferent de volumul productiei (amortizare utilaje, costuri de administrare si conducere a sectiilor Costuri variabile- variaza direct proportional cu nivelul de productie (costuri indirecte cu materialele si forta de munca). c)Valoare de utilitate pentru bunurile primite cu titlu gratuit(donatii, subventii) d)Valoare de aport pentru bunurile aduse ca aport in natura la capitalul social. 2. Evaluarea la inventar- se efectueaza la o valoare care se bazeaza pe pretul pietei. De regula se pot utiliza in acest scop valoarea realizabila neta, care reprezinta pretul de vanzare estimate c ear putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor si costurile necesare vanzarii. 3. Evaluarea la bilant- se efectueaza prin compararea costului cu valoarea realizabila neta(VRN), valoarea retinuta fiind valoarea cea mai mica dintre cele doua valori. VRN=Pvanzare costuri privind finalizarea bunurilor cost necesar vanzarii 4. Evaluarea la iesirea bunurilor din patrimoniu La data iesirii din patrimoniu sau la darea lor in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare(val. Contabila) Daca bunurile de natura stocurilor au valori de intrare diferite, evaluarea iesirilor se realizeaza prin una din urmatoarele metode: i)cost mediu global ponderat a) variant in care se calculeaza o singura data la sfarsitul lunii si se face o medie: furnizorului +toate

CMGP=

SI-stoc initial

b)recalculat dupa fiecare intrare: cost mediu ponderat actualizat ii)Metode de epuizarea succesiva a lotului de stocuri: a)FIFO( first in first out) b)LIFO(last in first out) Structuri de preturi Daca privim evaluarea marfurilor prin prisma celor 2 momente caracterizate prin repetabilitate: aprovizionare si vanzare; sunt 2 tipuri de preturi: -pret de cumparare: Pc; -pret de vanzare: Pv. Pc reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile achizitionate de la furnizori. Pv reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Exista 2 structuri pentru Pv: al en-grosistilor sic el al detailistilor. Pv se compune din: cost achizitie si marja bruta(a comerciantului). Pv= Ca+ Mb Ca=Pc+chelt de aprovizionare Mb reprezinta suma cuprinsa in pretul de vanzare destinata acoperirii chetuielilor de vanzare si asigurarii profitului societatii vanzatoare. In situatia in care eva;uarea se face la pretul de vanzare apare necesitatea folosirii categoriei de marja bruta redusa. Mb red= Marja bruta inclusa in pretul de vanzare exprima rezultatul brut din vanzarea marfurilor. Profit net= Pv- Cc (cost complet al mf vandute) Cc cuprinde: costul de achizitie; chelt necesare functionarii societatii; chelt administrative gospodaresti.

Facturarea marfurilor. Elemente comerciale, financiare si fiscal ale facturii

Documentul care sta la baza vanzarii/cumpararii de marfuri e factura. Aceasta cuprinde: a)Pret unitar al marfurilor care inmultit cu cantitatea cumparata permite stabilirea valorilor partiale. b)Reducerile de prt care sunt de 2 feluri: 1.Reduceri comerciale: -bonificatiile: redusceri de prt acordate de furnizori pentru unele defecte de calitate ale marfurilor, dar care nu fac marfurile nevandabile, se mai acorda la vanzarea marfurilor la o data f apropiata de data expirarii; -remizele: reduceri acordate asupra Pv convenit in functie de importanta cantitatii reduse sau de rolul de revanzator al clientului. -risturnuri: reduceri de prt calculate asupra ansamblului operatiunilor efectuate cu acelasi client pentru o anumita perioada convenita de comun accord pentru care s-a deposit valoarea contractata.

Reduceri de prt cu caracter comercial se exprima procentual si se aplica asupra Pv practicat de furnizor. Reducerile se pot facture odata cu marfa sau ulterior. In primul caz influenteaza prin diminuarea Pv la furnizor si a Pc la client. In al doilea caz nu mai influenteaza pretul marfii fiind considerate chelt de exploatare la furnizorul care le acorda si venituri din exploatare la clientul care le primeste. 2.Reduceri financiare: - sconturile-sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata datoriei/incasarii creantei inainte de termenul de scadenta. c)Pretul ambalajelor: pot fi facturate separate de marfa sau pot fi incluse in pretul marfurilor. De regula ambalajele sunt facturate separate si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor. d)Pretul transportului . factura poate cuprinde sau nu si pretul transportului in functie de conditiile contractuale. Principalele conditii de transport pot fi: -LOCO(franco)depozitul vanzatorului; -LOCO(franco) unitate primitoare; -LOCO(franco) gara, autogara, port de expozitie; -LOCO(franco) autogara, port de destinatie. Conditiile de transport exprima locul in care se face trecerea marfii din proprietatea furnizorului in proprietatea clientului. Pana la acest loc, toate cheltuielile sunt efectuate si suportate de furnizori. Ele sunt incluse in pretul de vanzare. De la acest loc pana la destinatie toate cheltuielile si responsabilitatea asupra marfii cad in sarcina clientului. Ele sunt adaugate la pretul de cumpararea al marfii pentru a determina costul de achizitie. Daca aceste cheltuieli se efectueaza de furnizor in contul sip e seama clientului el le va facture impreuna cu marfa. In cazul in care cheltuielile de transport- aprovizionare e facturata pentru 2 sau mai multe sortimente de marfa, ea trebuie repartizata pe fiecare sortiment. Repartitia se face pe baza unui coefficient de repartizare conventional, calculat in raport cu valoarea totala de marfa:. Kchelt ap= Cota de cheltuieli de aprovizionare pe sortiment e egala cu coeficientul de repartizare * valoarea partiala a marfii pe sortiment. e)In conditiile aplicarii TVA, facture contine si acest element cu caracter fiscal. TVA e o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestarile de servicii. D.p.d.v. al statului TVA e un impozit, iar dpdv al consumatorului final e o taxa pe consum. Se aplica numai in tara in care se consuma bunurile. Deoarece valoarea adaugata in ramura comertului se calculeaza ca diferenta intre Pv si Ca, TVA se va calcula ca diferenta intre taxa aferenta vanzarilor si taxa aferenta cumpararilor. Ca urmare in facture trebuie sa apara distint pretul marfurilor si serviciilor si separate valoarea TVA. Deoarece TVA aferenta vanzarilor se incaseaza de la client e cunoscuta sub denumirea de TVA colectata(4427-P). TVA aferenta cumparaturilor se scade, se deduce din TVA colectata la sfarsitul fiecarei luni si are denumirea de TVA deductibila (4426-A). TVA care se deconteaza cu bugetul statului se determina lunar ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila si pot exista 2 cazuri: 1)TVA col<TVA ded->TVA de recuperate (4424-A); 2)TVA col>TVAded -> diferenta se datoreaza statului si reprezinta TVA de plata (4423-P).

Documentele justificative si de evident privind TVA sunt: -dispozitive de plata; -aviz de insotire al marfurilor; -factura fiscala; -chitanta fiscala; -jurnal de cumparaturi; -jurnal pentru vanzari; -borderou de viziualizare(incasare).

Cap 3. Metode de contabilizare a stocurilor si operatii cu marfuri

1. Formele si documentele aprovizionarii cu marfuri Aprovizionarea se desfasoara pe baza contractelor incheiate cu furnizorii in care se precizeaza denumirea marfurilor care se achizitioneaza, cantitatea si termenele de livrare, conditiile de transport si ambalare, etc. Aprovizionarea poate fi: -fara delegat(pe raspunderea furnizorului); -prin delegat propriu; -cu delegat al furnizorului. Documentele specific operatiei de aprovizionare sunt: -factura; -dispozitia de livrare; -proces verbal de autoreceptie; -nota de receptie si constatare de diferenta (NIR); -proces verbal de luare in custodie; -nota de comanda; -nota de predare- restituire. 2. Formele si documentele legate de vanzarea marfurilor Formele de vanzare a marfurilor se pot imparti in 2 categorii: a)Vanzarea catre consumatorii individuali b)Vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti -vanzarea loco unitate furnizoare cu delegate al cumparatorului; -vanzare loco unitate primitoare cu delegate al societatii primitoare; -vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului (fara delegat). Documente specific vanzarii marfurilor: -avizul de insotire al marfurilor; -recapitulatia sau borderoul marfurilor iesite; -dispozitia de livrare; -factura; -certificat de calitate.

3. Caracteristici generale ale metodelor de contabilizare a stocurilor si operatii cu marfuri. In functie de obiectivele urmarite si particularitatile proprii metodelor, acestea se pot grupa in doua mari categorii: A)Metoda inventarului permanent; B)Metoda inventarului intermitent. A)Metoda inventarului permanent- este utilizata de catre intreprinderile mari si presupune respectarea urmatoarelor cerinte: -la sfarsitul exercitiului precedent soldul final il notam cu Sf devenind sold initial Si la inceputul exercitiului curent; -intrarile de stocuri se pot inregistra in cursul exercitiului curent in debitul conturilor de stocuri, stabilindu-se imediat stocul (cantitativ, cat si soldul fiecarui cont-valoric); -iesirile de stocuri se inregistreaza in creditul conturilor de stocuri in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli corespunzatoare (607=371); -soldul final rezultat in urma operatiunilor de intrari si iesiri trebuie sa fie pus de accord cu situatiile faptice stabilite prin inventariere. Relatia de stabilire a soldului final: Sf=Si+intrari-iesiri Avantaj: in acest fel exista posibilitatea cunoasterii in orice moment a cantitatilor si valorilor existente in gestiune in scopul luarii deciziilor corespunzatoare. Plecand de la posibilele preturi de evaluare metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante: I. Inventarul permanent la cost de achizitie Evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se realizeaza la cost de achizitie Ca, care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfuri. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie Ca aferent marfurilor vandute dupa una din metodele CMP, FIFO, LIFO. Se utilizeaza urmatoarele conturi: -371 marfuri; -607 cheltuieli cu marfuri; -707 venituri din vanzarea marfurilor. II. Metoda inventarului permanent la cost standard Se poate aplica in conditiileunei relative stabilitati a preturilor. Evaluarea stocului, a intrarilor si iesirilor de marfuri se face la cost standard (prestabilit). Calculul si inregistrarea diferentei dintre costul standard si costul de achizitie: -ca efectiv se face atat pentru intrari cat si pentru iesiri. In acest caz se utilizeza contul 378 minus diferenta de prt ma marfuri(P). Coeficientul de repartizare pentru diferentele de prt se calculeaza astfel: Diferenta aferenta marfurilor iesite=
* RC(rulajul creditor al lui 371)

III. Metoda inventarului permanent la Pv fara TVA (Pv=Ca+Mb) Evaluarea stocurilor intrarilor si iesirilor de marfuri se face la prt de vanzare care include costul de achizitie si marja bruta. Conturile utilizate sunt 371-marfuri; 378-diferente de prt la mf. In cadrul acestei metode contul378 reflecta marja aferenta intrarilor(adaosul comercial), iesirilor si stocului. a)Daca unitatea practica un coefficient unic de marja, Mb aferentaiesirilor se calculeaza la fiecare iesire aplicand coeficientul redus. Mbredusa= b)Daca unitatea practica niste coeficiente diferentiale pe sortimente de marfa, marja aferenta iesirilor se calculeaza la sfarsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare.
( ) ( )

Mb aferenta iesirilor(vanzarilor)= OBSERVATIE! In conditiile inventarului permanent la Pv cu TVA, coeficientul de repartizare se calculeaza astfel:
( )
(

( (

) )

Mb aferenta vanzarilor=

Contabilitatea analitica a marfurilor In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si al nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune este necesara organizarea unei contabilitati analitice. In cazul metodei inventarului permanent, aceasta se poate organiza in functie de specificul activitatii dupa una din metodele: I. Metoda cantitativ-valorica -organizarea evidentei operative la depozit se realizeaza cu ajutoul fisei de magazine; -organizarea evidentei analitice a contablitatiipe grupe si sortimente de marfuri cantitativ valoric se realizeaza cu ajutorul fiselor analitice pentru valori material care cuprind: cantitatea intrata, cantitatea iesita, stoc, valoare, debit, credit, sold precum si pretul unitar; -periodic se confrunta datele din fisa de magazie cu cele din fisa analitica pentru verificarea concordantei. Aceasta metoda permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. Se poate aplica cu usurinta numai la unitatile en-gros. II. Metoda global-valorica (pe gestiune) -se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea mf intrate(D), iesite(C) si a stocului(sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: Recapitulatia mf si ambalajelor primite in ziua de; Centralizatorul vanzarilor zilnicecu/fara TVA, respective unitati cu amanuntul si de alimentative publica.

III. Metoda operativ contabila(pe solduri) presupune: -o evidenta global valorica la nivel de gestiune; -o evident operativ cantitativa; -completarea unui registru al stocurilor si evaluarea acestora la prt de inregistrare, ceea ce permite confruntarea cu soldurile gestiunii; -se poate aplica la unitatile cu amanuntul si de alimentative publica, in general pentru alte valori material decat marfurile. B)Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si pp stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. Evaluarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei: Costul de achizitie al mf vandute= val stocului initial+ val intrari- val stoc final Principala caracteristica a metodei consta in inregistrarea cheltuielilor cu mf la intrarea acestora in gestiune si nu la descarcarea gestiunii pt mf vandute ca in cazul metodei inventarului permanent La inceputul fiecarei luni stocurile existente in gestiune se trec pe cheltuieli indifferent daca se consuma sau nu in procesul de productie (607chelt cu mf=371 mf). In cursul lunii cumpararea de stocurise evidentiaza in debitul conturilor de cheltuieli indifferent daca se consuma sau nu procesul de productie. La sfarsitul lunii stocul final determinat prin inventariere se inregistreaza in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de cheltuieli corespunzatoare. (371=607) Iesirile se stabilesc astfel: sold initial+intrari-sold final Avantaj: -numar redus de inregistrari contabile Dezavantaje: -alaturi de consumatori pe seama cheltuielilor se suporta si lipsurile si minusurile din gestiune; -nu se poate realize un control riguros al stocurilor prin inregistrari contabile; -in cursul lunii nu sepoate cunoaste situatia conturilor de stocuri.

Contabilitatea aprovizionarii-vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la receptie si din distributie

1. Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptie La primirea marfii aprovizionate de la furnizori comisia de receptive verifica dpdv cantitativ marfa si ambalajele respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte. Atat marfa receptionata cat si diferentele constatate se inscriu in Nota de receptie si constatare diferente NIR. Dupa natura lor diferentele pot fi: a)Cantitativ valoric cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura. b)Calitativ valoric cand calitatea marfii primite nu corespunde celei contractate. c)Valorice cand datele cantitative si calitative corespund dar datorita unor preturi eronate sau unor erori de calcul valoarea nu este directa.

Reducerile de prt cu caracter comercial se pot facture odata cu marfa sau ulterior facturarii acesteia printr-o facture distinct. Daca se factureaza odata cu marfa influenteaza: -la vanzator Pv al marfii inregistrandu-se pretul redus in cadrul contului 707- venituri din vz mf; -la client costul de aprovizionare al marfurilor inregistrandu-se pretul redus in cadrul contului 371mf. Reducerile de prt daca se factureaza ulterior nu mai influenteaza preturile, acestea contabilizandu-se distinct: -reducerile acordate ca o alta cheltuiala de exploatare 658 sau o reducere a veniturilor din vanzare; -reducerile obtinute ca alte venituri din exploatare 758; -reducerile financiare (sconturile indifferent de momentul acordarii/obtinerii nu influenteaza pretul acestora si reprezinta cheltuielile finale pentru vanzatori si veniturile finale pentru cumparatori). 2. Contabilitatea vanzarilor de marfuri in conditiile constatarii de diferente la vanzare In procesul vanzarii marfurilor diferentele apar in cazul formei de vanzare prin autoreceptie la furnizor(pe raspunderea furnizorului sau cu delegate al furnizorului). Sunt frecvente minusurile cantitativ valorice din pierderi nominale (perisabilitati) sau imputate delegatului. Se inregistreaza ca iesiri de marfuri in corespondenta cu contul 607-chelt privind mf. Concomitent in cazul minusurilor din vina delegatului se inregistreaza imputarea. 3. Operatii privind constituirea si utilizarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si creantelor client. Deprecierea reprezinta constatarea pierderii de valoare a unui active oarecare din cauze occidentale ale caror efecte nu sunt neaparat ireversibile(ele se pot corecta). a) Ajustari pentru deprecierea stocurilor (grupa 39-P) Acest tip de ajustari se constituie de regula la sfarsitul exercitiului financiar, la un nivel rezultat din diferenta dintre cost si valoarea realizabila neta. Conturi utilizate: -397 ajustari pentru deprecierea marfii-P -6814 cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante-A Valoarea recunoscuta in bilant=sold final debitor(SFD)-sold final creditor(SFC-397) Aceasta valoare recunoscuta in bilant este val redizabila neta(7814) minus venituri de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante. b) Ajustari pentru deprecierea creantelor (grupa 49-P) In cazul aparitiei unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine in recuperarea unei creante, clientul in cauza devine client incert pentru care este necesar sase constituie ajustari pentru deprecieri pe seama cheltuielilor. In perioada urmatoare la sfarsitul unui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor ajustarile se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza dupa caz. 4118-clienti incerti sau de litigiu-A Se debiteaza la inregistrarea creantelor devenite incerte, se crediteaza la suportarea acestora de catre intreprindere pe seama cheltuielilor prin intermediul contului 654-pierderi prin creante.

Creantele provenite din vanzare cuprind atat pretul de vanzare cat si TVA aferenta acestuia. Ajustarile se constituie la nivelul creantelor fara TVA. Conturi utilizate: -491 ajustari pentru deprecierea creantelor client -6814 cheltuieli de exploatare -7814 venituri pentru exploatare.

Cap. 4

Inventarierea marfurilor, necesitate, rol, organizare.

Inventarierea marfurilor este necesara in principal in 2 momente: -in cursul exercitiului pentru controlul gestiunilor; -la inchiderea exercitiului pentru stabilirea situatiei patrimoniale reale. Inventarierea de control poate avea loc o data sau de mai multe ori in cursul anului precum si in urmatoarele situatii; -primirea predarea gestiunilor; -indicii de existenta a plusurilor sau minusurilor din gestiune; -la cererea organelor de control; -in cazul comasarii unor unitati, a desfiintarii lor; -in cazuri de forta majora(calamitati). Inventarierea se efectueaza de catre o emisie in acest sens de catre conducatorul unitatii si e formata din cel putin 2 persoane. Fazele inventarierii sunt: -Pregatirea; -Desfasurarea (inventarierea propriu-zisa); -Stabilirea si regularizarea diferentelor de inventar. Stabilirea, regularizarea si contabilizarea diferentelor de la inventor prezinta particularitati in functie de modalitatea de organizare a evidentei operative si a contabilitatii analitice a mf pt: a)Gestiunile de mf reflectate cantitativ valoric; b)Gestiunile de mf reflectate global valoric. a) In cazul gastiunilor cantitativ valorice, organizarea contabila analitica permite controlul pe fiecare categorie de marfa, prin compararea stocurilor si soldurilor faptice din listele de inventor cu cele scriptice din fisele de cont. Daca se respecta conditiile, compensarea se face atat cantitativ cat si valoric. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica indifferent ca este plus sau minus. Regularizarea diferentelor stabilite se poate face prin: -compensarea plusurilor cu minusurile cu respectarea regulamentelor legale; -inregistrarea perisabilitatilor; -determinarea diferentelor nete si definitive si solutionarea lor. Compensarea se admite cu titlu de exceptie cu aprobarea conducerii intreprinderii respectand legislatia in vigoare. Conditiile care trebuie respectate in cazul compensarii sunt: 1.Se compenseaza numai sorturi de acelasi sortiment de mf usor confundabile intre ele. 2.Compensarile se fac numai pentru diferentele contestatein cadrul aceluiasi exercitiu.

3.Compensarile se fac numai pentru diferentele constatate in gestiune. In urma compensarii pot ramane diferente cantitativ valorice in plus si/sau in minus denumite diferente nete. Plusurile cantitativ valoricese inregistreaza ca niste intrari de marfa concomitant cu diminuarea cheltuielilor cu marfa. (371=607) Minusurile cantitativ valorice se regularizeaza in continuare prin inregistrari de perisabilitati pe timpul pastrarii marfii. (607=371) Cantitatea si valoarea perisabilitatii se suporta de intreprindere prin includerea in chelt cu mf. Dupa scaderea perisabilitatilor, din diferenta neta se determina diferenta definitiva, de regula aceasta se imputa gestionarului dupa evaluarea ei la Pv+TVA. In cazul unei gestiuni collective suma imputata se imparte intre membrii colectivului. Metodologia de compensare Se ordoneaza pe de o parte mf la care s-au inregistrat plusuri sip e o alta parte cele la care s-au inregistrat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la marfa cea mai scumpa catre marfa cea mai ieftina pana se ajunge la limita cantitativa de compensatie. Aceastea pentru a nu ramane necompensate, mf cu prt mare care se pot inregistra ca perisabilitati, respective chelt pt intreprindere. Perisabilitatile sunt scazaminte normale ale marfii datorita proprietatilor fizico-chimiceale ei. Pentru determinarea perisabilitatilor pe timpul pastrarii mf normale protective, se aplica la volumul cantitativ sau valoric al intrarilor de marja de la inventarul precedent pana la cel curent conform relatiei: P= P-valoarea pierderii normale (perisabilitatea) Qi-volumul cantitativ al intrarilor de la inventarul precedent Pu-pret unitar N-norma legala de perisabilitate. b)Stabilirea si contabilizarea diferentelor de inventor la gestiunile de mf reflectate global valoric La unitatile cu amanuntul si de alimentative publica aplicarea metodei inventarului permanent nu se poate face decat in variant la prt de vanzare, iar contabilitatea analitica se tine global valoric pe gestiune. Controlul este posibil numai la nivelul totalului valoric a gestiunii. Prin compararea soldului faptic si a celui scriptic rezulta diferente in plus sau in minus. Dupa stabilirea diferentelor urmeaza regularizarea si inregistrarea in evidenta operativa si contab sintetica si analitica. Plusurile se inregistreaza ca intrare (371 mf= 607 ch mf) Minusurile val se inregistreaza prin calcularea perisabilitatii (607=371) Diferenta neta se imputa gestionarului.

Contabilitatea altor operatii cu marfuri

1. Contabilitatea marfurilor aflate la terti Marfurile aflate la terti fac parte din patrimonial intreprinderii dar se afla pentru o perioada determinate la alte intreprinderi. In raport de scopul in care se afla marfurile la terti avem: a)Marfuri date spre prelucrare (reconditionare)la terti Prelucrarea presupune obtinerea unor sortimente noi de marfa. Reconditionarea presupune mentinerea sortimentelor. Cheltuielile ocazionale de aceste operatii constau in : -costul prelucrarii sau reconditionarii; -cheltuieli de transport, manipulare, pierderi pe timpul transportului. b)Marfuri cumparate si lasate in custodia furnizorului din lipsa spatiului de depozitare propriu sau a mijloacelor de transport; c)Marfuri refuzate de clienti si ramase in custodia acestora; d)Marfuri date spre vanzare in consignatie. a)Marfuri date spre prelucrare (reconditionare)la terti Contabilitatea sintetica a acestora se organizeaza cu ajutorul contului 357-mf aflate la terti(A). In D se inregistreaza valoarea mf trimise la terti si se crediteaza cu aceeasi valoare la aducerea mf de la terti. Evaluarea mf trimise la terti se face la acelasi tip de prt cu stocul de marfa. b)Marfuri cumparate si lasate in custodia furnizorilor Pe langa facture se mai intocmeste un proces verbal de luare in custodie in care se precizeaza si tariful perceput de furnizori pentru prestarea marfurilor. Acestea majoreaza costul de aprovizionare al marfurilor. Pe baza facturii se inregistreaza intrarea marfurilor si ambalajelor si achitarea contravaluarii lor. La sosirea mf in unitatile operative ale intreprinderiipe baza avizelor de insotire a mf se face o inregistrare de transfer din contul 357 in contul 371. Daca la sosirea mf se constata diferente in plus sau in minus acelea se solutioneaza astfel: -Plusurile cantitativ valorice se inregistreaza ca o intrare de mf folosind contul 408-furnizor facturi nesosite(P)si consideraand TVA neexigibila 4428(P/A), iar cele neacceptate (plusurile) se preiau in custodie;(urmatoarele 357,4428= 408) -minusurile cantitativ valorice necesita creditarea contului 357 in corespondenta cu contul 607 (607=357), sosirea mf: (371=357). c)Marfuri refuzate de client si ramase in custodia acestora In cazul unor livrari de marfuri necontrolate sau necomandate la alte termene decat cele prevazute in contract sau de alta calitate, clientii le pot refuza la plata total sau partial luandu-le pt o perioada de timp in custodie. Evaluarea mf ramase in custodia clientilor se poate face la acelasi tip de prt, ca marfa aflata in patrimoniu sau la orice alt tip de prt.

Daca intreprinderea a inregistrat vanzarea respectiv descarcarea gestiunii pt marfa livrata , ea trebuie sa storneze aceste inregistrari dupa care este necesar sa-si reintregeasca patrimonial cu aceste mf. Pana la primirea lor prin restituirea efectuata de client le inregistreaza ca mf aflate la terti-371. Daca mf se vand altor client direct din custodie se va credita contul 357 cu valoarea mf iesite din custodie. d)Contabilitatea marfurilor date spre vanzare in consignatie Comertul de consignatie ca forma a comertului cu amanuntul asigura desfacerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice. Mf destinate vanzarii prin consignatie pot fi noi sau cu un anumit grad de uzura, dar trebuie sa fie in stare de folosinta si cu un aspect comercial. Evaluarea acestora se poate face la pretul de evaluarea sau la cel de vanzare. Pretul de vanzare se compune din: -pretul de evaluare (pretul platit deponentilor); -comisionul consignatiei; -TVA la commission. Tot comertului de consignatie poate fi asimilata si vanzarea de catre producatorii sau comerciantii mf prin intermediul unor comisionari. Participantii la operatiile de consignatie sunt in acest caz consignatorii (deponentii si consignatorii- comisionarii)- beneficiaza de un comision si suporta toate cheltuielile legate de pierderile de mf din cauza lor. Documentele pentru evidentierea intrarilor de mf sunt: -bon de primire a mf in consignatie document intocmit la primire mf in care se consemneaza: date despre deponent, felul marfurilor, numar, cantitate, pretul de evaluare; -aviz de insotire a mf; -centralizatorul intrarilor. Documentele pentru evidentierea iesirilor de mf sunt: -bonul de vanzare; -factura pe baza careia se completeaza zilnic borderoul de iesiri a obiectelor din consignatie; -daca unitatea este platitoare de TVA intocmeste lunar jurnalul pentru vanzari; -dupa vanzarea marfii consignatul intocmeste un document numit contul de vanzari, echivaland unui decont prin care se justifica venitul net obtinut si care urmeaza a fi decontat consignatorului. Conturile utilizate in operatiile de consignatie: -8033: valori material primite spre pastrare sau custodie- se foloseste pentru evidentierea mf primite in gestiune dar apartinand deponentilor; -357: mf aflate la terti(A)- inregistreaza mf trimise de consignator spre vanzare la consignator; -462: creditori diversi(P)- tine evident angajamentelor fata de deponenti . -conturile din clasa 6a- sunt folosite pentru evidentierea costului mf vandute de consignatori cat si pentru cheltuieli proprii impuse de desfasurarea activitatii. -707: venituri din vanzarea mf (P)- evidentiaza dupa caz comisioanele consignatorlor, pretul de vanzare.

-121: rezultatul exercitiului (A/P)- reuneste conturile de venituri si cheltuielile in vederea rezultatului. Rezultatul se calculeaza: a)la consignatori rezultatul= Pv-(cost achizitie+comision consignator) b)la consignator rezultatul= comisioane- cheltuieli proprii 2. Contabilitatea transferurilor de marfuri Transferurile de marfuri pot avea loc intre gestiunile aceleiasi unitati; pot exista 2 cazuri: a)Transferul se efectueaza la aceleasi preturi de inregistrare practicate de ambele gestiuni. Daca evaluarea mf se face la acelasi prt pe ambele gestiuni(cost de aprovizionare) sunt suficiente inregistrarile in contabilitatea analitica. Ele se fac in analiticele conturilor de mf. Se inregistreaza in debit in culoarea rosu( se scad) la gestiunea care preda si in debit in culoarea negru la gestiunea primitoare (intrare de mf) a. i. sa nu se denatureze rulajul contului sintetic sis a se pastreze corelatiile intre conturile analitice sic el sintetic. b)Preturi diferite practicate de gestiunile implicate, transferurile au loc pe baza Notei de predare, transfer, restituire intocmite de compartimentul commercial. Daca evaluarea mf seface la prt de vanzare si cele 2 unitati intre care se face transferul practica preturi de vz diferite inregistrarile in contabilitatea analitica trebuiesc completate cu diferentele dintre cele 2 preturi in contabilitatea sintetica. 3. Contabilitatea vanzarilor de marfuri cu plata in rate Presupune evidentierea creantelor fata de clientii cu plata in rate in momentul vanzarii pentru marime= cu pretul de vanzare, dobanda aferenta perioadei pt care se face vanzarea in rate si TVA aferenta. Dobanda se calculeaza pe baza cotei convenite de unitate in functie de rata pietei si reprezinta in momentul vanzarii un venit inregistrat in avans. Dobanda se incaseaza odata cu datele, in acest caz se utilizeaza contul 472- venituri inregistrate in avans(P). Se crediteaza in momentul inregistrarii dobanzii(mom vanzarii) si se debiteaza pe masura incasarii acesteia si transformarea in venit din dobanzi. Soldul creditor reflecta dobanda care nu a ajuns la scadenta.

Cap. 5 Contabilitatea activitatilor de cazare, a altor prestari de servicii pentru populatie si a activitatilor de turism
Activitatea de cazare are o autonomie desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative desi este strans legata de alimentatia publica si turism. Reflectarea ei in contabilitate este mai simpla, reducandu-se la inregistrarea pe de o parte a cheltuielilor de cazare, iar pe de alta parte a venitirilor aferente. Diferenta dintre ele reprezentand rezultatul acestei activitati. Dotarea materiala a unitatii si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri differentiate ale cheltuielilor. Ca urmare se impune stabilirea unor venituri differentiate pe categorii de unitati operative in functie de importanta lor, conditiile material si gradul de confort oferit. Clasificarea unitatilor de cazare: a)Dupa importanta lor unitatile de cazare pot fi: -unitati principale:hoteluri, moteluri, cabane turistice; -unitati complementare: popasuri turistice, sate de vacant, agroturism. b)Dupa conditiile material si gradul de confort: -de la 1-5*, iar acest criteriu determina sistemul de tarife pentru cazare.

Evidenta operativa a activitatilor de cazare turistica

Activitatea pe cazare presupune: -operatia de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare; -operatia de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate. Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul: a)diagramei locurilor libere si ocupate care urmareste situatia spatiilor de cazare; b)situatia prestarilor de servicii si decontarilor care reflecta in orice moment sumele datorate de catre pasageri, turisti si incasarea lor pe feluri de servicii; c)raportul de gestiune care stabileste zilnic situatia cheltuielilor si a incasarilor distinct pe servicii prestate si modalitatea de incasare. In cazul cazarii in statiuni balneoclimaterice se mai intocmeste unele documente specifice cum ar fi: -Evidenta sosirilor si plecarilor completata pe baza biletelor de odihna si tratament; -Situatia realizarilor si decontarii prestarilor pe beneficiari si perioada. Activitatea de cazare impune si intocmirea unor documente care sa consemneze cheltuielile aferente: Bonuri de consum materiale, state de salarii, Situatia de calcul a amortizarii.

Activitatea de turism- caracterizare, documente specific

Activitatile turistice se pot grupa in functie de scopul lor in: -calatorii de agrement; -calatori de odihna si recreere; -calatorii de tratament; -cure balneoclimaterice, sportive. Clasificare: 1.Dupa locul de provenienta a turistilor: -turism intern -turism international 2.Dupa sensul circulatiei turisticet turismul international: -turismul de primire sau exportul touristic care se refera la sosirile de turisti straini (in vederea consumului de marfuri si servicii); -turismul de trimitere sau importul touristic care se refera la plecarile de turisti intr-o alta tara (unde li se pun la dispozitie marfuri sau servicii). 3.Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice: -turism organizat; -turism semiorganizat; -turism neorganizat. Trasaturi specifice Turismul prezinta o serie de trasaturi specific care infrumuseteazamodul de organizare al contabilitatii: a)Diversitatea serviciilor ce se asigura turistului pe parcursul calatoriei sale. b)Fiecare activitate turistica se incredinteaza unui agent al turismului care primeste mandate pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru realizarea ei. c)Activitatile turistice au o durata relative scurta, cheltuielile si veniturile fiind aferente aceleiasi perioade de gestiune. d)Prestarile turistice se incadreaza de regula anticipat in vederea utilizarii integrale a capacitatilor bazei tehnico-materiale. Se utilizeaza instrumente de plata cu caracter international ce garanteaza incasarea serviciilor prestate: carti de credit, efecte de comert, etc. Deoarece valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat sau din diverse motive actiunea turistica se poate anula, reflectarea incasarilor ca venituri se face du pa incheiera actiunii turistice. In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472-venituri inregistrate in avans (P), astfel decontare in turismul organizat se face intre unitatile contractante prin intermediul bancilor. In turismul organizat cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai de unitatea contractanta chiar daca la realizarea lui participa si alte unitati prestatoare. In turismul neorganizat cheltuielile si veniturile se evidentiaza, se reflecta in contabilitatea unitatii care organizeaza si incaseaza servicii turistice. Participarea mai multor unitati de turism la realizarea actiunii turistice

Acest lucru determina evidentierea veniturilor, cheltuielilor, activitatilor de turism numai in contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatea prestatoare de la unitatea organizatoare(de regula agentiile turistice). Unitaatile prestatoare primesc pentru unele prestatii un commission din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura profitul. Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: -biletele de tratament si odihna; -borderoul de incasari-restituiri; -situatia trimiterilor la tratament si odihna; -programul excursiilor; -analiza de prt; -dosarul actiunii turistice; -factura; -dispozitia de plata sau incasarea. In turismul international apare in plus graficele privind excursii externe, pasapoartele turistice de contul excursiei. Biletele de tratament si odihna inscriu suma incasata de la client obtinuta prin insumarea serviciilor oferite(masa, cazare, tratament) cu comisionul unitatii. In situatia in care din motive intemeiate clientii emit cereri de restituire, unitatile de turism le restituie sumele incasate diminuate cu comisionul si eventualele servicii care nu se pot deconta(cazarea, regia de masa, etc). Daca renuntarea la bilet apare din motive intemeiate (cause de forta majora) suma este restituita integral. Pregatirea actiunilor turistice consta in excursii de aceea necesita: -elaborarea programelor turistice; -stabilirea pretului; -valorificarea excursiilor; -lansarea comenzilor catre prestatarii de servicii; -intocmirea dosarului de turism si desemnarea ghidului insotitor al grupului de turisti. Pretul excursiei se stabileste de catre agentul de turism al unitatii arganizatoare si cuprinde cheltuieli ocazionate de actiunea respective(cazare, masa, personal insotitor, transport, asigurare, etc) si profitul brut cuvenit unitatii de turism. Odata stabilit pretul excursiei se inscribe in documentul intitulat analiza de prt. Agentia de turism elibereaza turistilor biletul colectiv sau individual de excursie si alcatuieste lista turistilor la actiunea respectiva. Daca turistii renunta la excursie agentia de turism le restituie sumele incasate diminuate cu profitul brut cuprins in pretul excursiei si valoare serviciilor platite prestatorilor de servicii si care nu se mai pot deconta. Pe baza biletelor de excursie se intocmeste borderoul de incasari-restituiri pe fiecare excursie. Borderourile intocmite se centralizeaza in Recapitulatia de incasari-restituiri-excursii interne. Pe baza acestuia se depune numerarul la caserie si se primeste chitanta. Dupa valorificarea excursiilor agentul de turism al societatii organizatoare lanseaza comenzi catre prestatorii de serviciiapoi se intocmeste dosarul actiunii si se desemneaza ghidul insotitorilor caruia I se preda dosarul care contine: -Delegatia de insotire a grupului ;

-Programul touristic; -Comenzile si confirmarile din partea prestatorilor de servicii; -Decontul de cheltuieli. Ghidul insotitor preia acest dosar, carnete de cecuri si un avans spre decontare, asigurand pe parcursul actiunii asistenta de specialitate si urmarirea incadrarii cheltuielilor in cele antecalculate. El efectueaza decontarea cu prestatarii de servicii si preia documentele justificative de la acestia (facturi, note de plata, chitante, etc.) La terminarea actiunilor turistice are obligatia sa restituie turistilor valoarea serviciilor neprestate. In final se efectueaza decontarea actiunilor si pentru acest scop ghidul insotitor completeaza dosarul actiunii si ilpreda agentul de turism. Agentul de turism verifica Decontul de cheltuieli si stabileste diferentele dintre cheltuielile efectuate si cele antecalculate, regularizandu-le astfel: -depasirile datorate unor cauze obiective se suporta de unitatea de turism organizatoare; -depasirile datorate unor cauze subiective se suporta de catre persoana care a comandat sau a decontat servicii de o valoare mai mare; -economiile reprezentand servicii neprestate se restituie turistilor; -economiile realizate la serviciile prestate majoreaza profitul unitatii organizatoare. Deconturile actiunii se centralizeaza in jurnalul de turism carea serveste inregistrarilor in contabilitate. Procesul de realizare a excursiilor externe cuprinde: -contractarea actiunilor; -derularea contractelor; -decontarea cu firmele externe si cu unitatile de turism valorificatoare. Pe baza contractelor se elaboreaza pentru fiecare tara si itinerarii fragice privind excursiile externe care se transmit spre confirmare firmelor externe. In Analiza de pret sunt cuprinse: -cheltuieli interne: de asigurare, transport, publicitate, etc; -cheltuieli necomerciale: bilete de spectacol, banii de buzunar; -coltuieli comerciale: masa, cazare, transport, etc. Inscrierea la excursii in cadrul etapei de valorificare presupune achitarea unui avans din pretul excursiei si al taxelor prevazute de legislatie (taxa de pasaport, viza). Restul se achita inaintea plecarii in excursie cand se elibereaza biletul de excursie externa. In rest derularea excursiei si decontarea pretului impune completarea acelorasi documente ca in cazul excursiilor interne.

Reflectarea in contabilitate a activitatilor de turism intern

Operatiile privind realizarea actiunilor de odihna si tratament necesita evidentierea valorificarii lor, constituirii veniturilor, efectuarii si decontarii cheltuielilor si rezultatului obtinut. Principalele conturi utilizate sunt: -472-venituri inregistrate in avans(P). se foloseste pentru trimiteri la tratament si odihna care inregistreaza pretul serviciului de tratament si odihna incasat anticipat. Incasarile anticipate se constituie ca venituri in acelasi exercitiu fie la inceputul perioadei de sejur conform locurilor efectiv valorificate. -704-venituri din servicii prestate(P). reflecta venituri constituite pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare. -ct de cheltuieli utilizate pentru colectarea cheltuielilor unitatii organizatoare; -ct de trezorerie pentru efectuarea decontarilor(casa, banca).

Cap. 6

Contabilitatea importului de marfuri

Clasificarea importurilor: 1.Dupa modalitatea de realizare: -pe cont propriu; -pe comision. 2.Dupa termenul de decontare: -cu plata la vedere; -cu plata la termen. 3.Dupa modalitatea de decontare cu furnizorii externi: -decontare pe baza de Acreditiv documentar -decontare pe baza de Incasso; -decontare pe baza de Efecte de comert. 4.Dupa conditiile de livrare a mf: -import in conditia FOB(free on board)- port strain de incarcare; -import realizat in conditia CAF sau CIF- port romanesc de descarcare. 5.Dupa natura mf importate: -import de mf generale; -import de mf complexe. 6.Dupa destinatia mf importate: -import pentru consum intern; -import de marfuri pentru reexport.

Contabilitatea importului de marfuri pe cont propriu

In acest caz societatea de comert exterior actioneaza pe pietele externe precum sip e piata interna in numele, pe contul sip e riscul lor. Rezultatele finale ale activitatii de import se reflecta in totalitatea lor in gestiunea societatii de comert exterior. In conditia FOB-port strain de incarcare, societatile importate datoreaza furnizorilor externi doar pretul marfii, ea isi asigura aducerea marfii in tara si suporta singura cheltuielile externe In conditia de livrare CAF sau CIF- portul romanesc de descarcare societatii de comert exterior datoreaza furnizorilor externi pe langa pretul marfurilor si cheltuielile externe de transport(in cond CAF) la care se adauga si cheltuielile de asigurare din conditia CIF. FOB-pretul marfii CAF-pret marfa+ transportul extern CIF- prt marfa+ transport exten+ asig mf pe parcurs extern Pretul extern de import care reprezinta valoarea in vama cuprinde: -pretul de import al mf (prt extern in conditii de livrare-FOB) -cheltuielile de transport pe parcurs extern; -cheltuieli conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern; -costul asigurarii; -alte cheltuieli pe parcurs extern. Pretul de vanzare intern al marfurilor importate se negociaza cu clientii interni, cuprinde valoare in vama a acestora incluzandu-se si taxele si comisioanele vamale si marfa importatorului + adaosul societatii importatoare. La acestea se adauga TVA. Diferentele de curs valutar sunt egale cu valoarea facturii externe la cursul de schimb din momentul platii minus cursul de schimb din momentul facturarii.

Cheltuieli si venituri in import pe cont propriu

Cheltuielile pot fi structurate in: a)Cheltuieli privind importul propriu zis: -pretul FOB platit furnizorului extern; -transportul pe parcursul extern; -taxele si comisioanele vamale; -accizele; -transportul de la punctual de frontiera la unitatea de comert exterior sau beneficiar daca se prevede in contract acest lucru. b)Cheltuieli generate de administrare si conducere- sunt cheltuieli proprii de functionare ale societatii de comert exterior. Veniturile se formeaza din pretul facturat beneficiarului de import care cuprinde: -valoarea externa CIF a marfurilor; -taxele si comisioanele vamale; -accizele; -marja importului.

Marja importatorului se stabileste in cote procentuale unice sau differentiate si se aplica la valoarea mf in vama. Are rolul de a acoperi cheltuielile de desfacere, de administrare si de conducere si de a asigura profitul societatii de comert exterior. O categorie distinct de cheltuieli si venituri este reprezentatat de diferentele de curs valutar, putand reprezenta cheltuieli financiare, venituri financiare din diferente de curs. Conturi utilizate: -ct de terti clasa 4- tin evident relatiilor cu furnizorii externi si clientii interni; -ct de trezorerie- tin evident disponibilitatilor in lei, valuta; -ct de cheltuieli, venituri, rezultate Conturile de cheltuieli sunt: -ct 607- cheltuieli privind mf care tin evidenta costului de achizitie al mf din import vandute clientilor interni; -alte ct de cheltuieli necesare desfasurarii activitatii ( de exploatarea, financiare, extraordinare). Conturile de venituri sunt: -707 venituri din vanzarea mf- tine evident vanzarii de mf provenite din import la prt de vanzare; -765 venituri din diferente de curs valutar- inregistreaza diferentele favoravile de curs valutar.

Cap. 7 Contabilitatea exportului de marfuri

Operatiunile contabile privind exportul de marfuri apar sub diverse forme in functie de criteriile du pa care se diferentiaza: Clasificare: a)Dupa modalitatea de realizare de catre SC de export (SCE) a exportului de marfuri: -export de marfuri pe cont propriu; -export de marfuri in comision; b)Dupa termenul de decontare a marfii exportate: -export cu incasare la vedere; -export pe credit comercial. c)Dupa modalitatea de decontare cu clientii interni: -export cu decontare prin acreditiv; -export cu decontare prin incasso documentar; -export cu decontarea prin efecte de comert(comisie, bilete la ordin). d)Dupa conditiile de livrare care diferentiaza nivelul si structura pretului extern: -export in conditii FOB, echivalenta pretului marfii; -export in conditii CAF, echivalenta pretului marfii+ transport; -export in conditii CIF, echivalenta pretului marfii+transport+asigurare; e)Dupa natura marfii exportate: -export cu marfuri generale; -export cu marfuricomplexe. f)Dupa provenienta marfurilor exportul poate fi realizat: -cu marfuri indigene; -cu marfuri straine.

Contabilitatea exportului de marfuri pe cont propriu

Constituie o forma de organizare a modalitatii indirect de export in care societatea de comert exterior cumpara marfuri de la unitatea prestatoare si le vinde clientilor externipe contul si pe riscul lor. Marfurile achizitionate de la unitatea prestatoare cu scopul de a fi comercializate pe pietele externe, pot urma diferite trasee cu indicatii corespunzatoare in reflectarea contabila a operatiunilor specifice: 1.Unitatea producatoare SCE- client extern; 2.Unitatea producatoare- SCE terti(pt prelucrare, sortare)- SCE- client extern; 3.Unitatea producatoare client extern. Documente specifice exportului: a)Documente de expediere, transport, asigurare, vamuire; b)Documente de livrare; c)Documente de decontare. a) Documente de expediere, transport, asigurare, vamuire Dispozitia de transport si vamuire serveste la efectuarea transportului, efectuarea formalitatilor vamale, se trimite unitatilor de expeditie international care in functie de calea aleasa pentru transport vor intocmi: -scrisori de trasatura internationala(transport terestru); -cerere de triaj: aviz de, nota de conosament ( pt transp maritime si fluvial). Avizul de asigurare pentru asigurarea marfurilor se face de catre o firma specializata care emite polita de asigurare. Declaratia vamala e completata de expeditor sau comisionarul vamal si remisa SCE. b)Documente de livrare: Factura externa- contine date privind marfa(denumire, cantitate, prt, destinatar).Ea atesta transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii si serveste ca document de decontare. Facture externa pentru uz intern e documentul de calcul al preturilor. Putem calcula: pretul extern FOB; comisionul, valoarea cuvenita unitatii producatoare ca baza a inregistrarii contabile. Nota de realizare la export justifica incasarile fara facturi din initiativa proprie a clientilor. c)Documente de decontare interne si externe: ordinal de plata, cecuri cu sau fara limita de suma si decontari externe: acreditive, scrisoare comerciala de credit: ordinal de plata. Conturi folosite: -conturi de stocuri: 371-marfuri; 357-marfuri aflate la terti; -conturi de terti: 401-furnizori; 411-clienti; 418- client-facturi de intocmit; -conturi de trezorerie: 5121-CCB in lei; 5124-CCB in valuta; -conturi de venituri, cheltuieli: 607-chelt privind mf; contul de venituri se utilizeaza pentru evidentierea componentelor pretului extern, pretul FOB net se inregistreaza in ct 707- venituri din vz mf. Celelalte component se evidentiaza in creditul contului 608. Rezultatul activitatii de SCE se realizeaza intre toate veniturile si cheltuielile aferente.