BRAD Abies alba

ZAD Larix decidua

PIN Pinus sylvestris

CONIFERELE
Se numesc astfel pentru c au floarea n form de CON. Formeaz pduri n zonele nalte, de deal i de munte. Sunt conifere: bradul alb (Abies alba), pinul de pdure (Pinus sylvestris), zada (Larix decidua), tisa (Taxus baccata), ienuprul (Juniperus communis), arborele-mamut (Sequoia gigantea), molidul (Picea abies), jneapnul (Pinus mugo), arborele vieii (Thuja orientalis), tuia (Thuja occidentalis), chiparosul (Cupressus sempervirens), crcelul (Ephedra distachya) etc. n tulpin, n scoar i n frunze coniferele prezint nite canale pline cu rin. Aceste canale se deschid n exterior, astfel c rina astup rnile aprute i protejaz copacul de frig i de duntori. Frunzele coniferelor (numite popular cetin) sunt aciculare (n form de ac), acoperite cu un strat de cear. Acesta mpiedic transpiraia abundent, permind astfel adaptarea la condiii de clim rece. n aceste condiii, frunzele persist pe plant mai muli ani, schimbndu-se pe rnd, o dat la 2-5 ani. Dintre toate coniferele, cel mai rezistent la condiii nefavorabile de sol i de clim este pinul. El se fixeaz puternic n sol prin rdcini lungi, care ptrund la adncimi considerabile. Pdurile de conifere produc o cantitate mare de oxigen i secret substane care distrug bacteriile patogene. De aceea este bine ca sanatoriile i casele de odihn s fie construite n preajma pdurilor de conifere.

COPAC PDURE

RDCIN RAMURI FRUNZ SCOAR TRUNCHI FOIOASE CASTAN LIMB ZAD PIN PEIOL OXIGEN CON RIN BRAD LIGHT

FOTOSINTEZ CONIFERE NERVURI DIOXID DE CARBON CLOROFIL STEJAR WATER NUC

LEAF ARAR

FOREST CETIN

APPLE MR

FLOWER SUN

FRUIT TREE