Aproape 85 milioane de tone anual de zahr cristalizat se produc in prezent pe glob.

Aceasta cantitate , raportat la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , arat c pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceast cantitate nu ar fi asa de mic , numai c in unele tri consumul de zahr pe cap de locuitor trece de 60 kg pe an , in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil. Iar dac facem comparatie intre consumul de zahr al orsanului si consumul de zahr al populatiei rurale, constatm c in multe zone pe glob sunt populatii care arareori ajung s guste din dulceata zahrului. Dar omul nu poate tri far zahr indiferent c acesta este zaharoz, adic zahrul obisnuit, sau alt zahr mai simplu cum ar fi glucoza sau fructoza. Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si necesitatea extragerii din plante a zahrului cristalizat devenea tot mai necesar. Prima plant care a furnizat omului materia prim pentru zahrul cristalizat a fost trestia de zahr, din care, cu mai bine de 1800 de ani in urm, s-a putut obtine de ctre populatii de pe teritoriul Indiei o substant dulce, pe jumtate ntrit, de culoare brun . Si astfel apare in scurt timp zahrul cristalizat. Apoi trestia de zahr , care se cultiva acolo de veacuri a fost adus de arabi in Egipt , Siria , Sicilia , insulele Canare , Azore si alte regiuni . In America trestia de zahr a ajuns o dat cu cea de-a doua cltorie a lui Columb pe insula La Espagnola ( azi insula Haiti ) , de unde a trecut in America Central si America de Sud . Extragerea zahrului cristalizat s-a perfectionat foarte repede si trestia de zahar a devenit una din cele mai rentabile culturi tehnice . Pe intinsele plantatii de trestie de zahr , ca si pe intinsele plantatii de bumbac , milioane de sclavi isi pierdeau viata in cea mai neagr mizerie , pentru monopolistii plantatiilor si ai fabricilor de zahr . Dar plantatiile de trestie de zahr din insula Haiti , care pn in anul 1791 detinea intietate in comertul international al zahrului , au fost pustiite de rscoalele sclaviilor care nu au mai putut indura foametea si mizeria . Cu timpul , trestia de zahr s-a extins n cultura in Brazilia si alte tri din America de Sud si Centrala , in Australia , in Asia ( China , Filipine , Indonezia ) si in mai multe tri africane . Aceast plant este peren , o plantatie putnd fi exploatat 5 7 ani . In Cuba trestia de zahr a gsit conditii foarte bune de vegetatie si astzi , ca si cu 150 de ani in urm , aceast tar se situa in anul 1980 pe locurile fruntase in lume in productia de zahr din trestie . In anul 1970 productia de zahr a acestei tri a fost de 7,5 milioane de tone , iar anul 1974 de 6 milioane tone , in acel an fiind ntrecut numai de Brazilia , care a produs aproape 8 milioane tone . In Cuba , 252 fabrici extrag zahrul din trestie . Productia anuala de zahr pe cap de locuitor a Cubei este de 660 kg ( anul 1980 ) . Trestia de zahr constituia cea mai important bogtie a Cubei ( 1980 ) , principal surs pentru dezvoltarea economic a trii . Azucar para crecer ( Zahr pentru dezvoltare ) st scris pe pancarte instalate de-a lungul soselelor , la intrarea in fabrici . Actualmente Cuba este cea de-a patra fort mondial in producerea de zahr din trestie de zahr alturi de Brazilia , India , Mexic . Trestia de zahr face parte din

familia Gramineelor , se cheam stiintific Saccharum officinarum , creste inalt de 2 4 m si contine in mduva tulpinii in jur de 14 % zahr . Ocup pe glob circa 11,3 milioane hectare . Trestia de zahr este o plant a regiunilor calde , tropicale si subtropicale , unde nu exist iarn , iar temperatura medie anual nu scade sub 16 ( Tri favorizate : Mexic , Cuba India , Brazilia ) . Pentru recolte mai este necesar o cantitate mare de precipitatii . Pe teritoriul Cubei plou anual nsumat circa 750 1900 l pe metru ptrat . La fel ca si trestia de zahr , sfecla a fost luat n cultur datorit gustului dulce al frunzelor , petiolilor si rdciniilor si acest lucru s-a intamplat cu 3500 4000 de ani n urm . Zahrul din sfecl a fost scos n evident cu mult timp naintea erei noastre, sucul dulce al sfeclei rosii fiind recomandat n medicin in locul mierei de albine. Odat dezvoltat cultura sfeclei de zahr si industria zahrului din sfecl, a inceput si concurenta intre cele dou plante. In tabelul urmtor se arat cteva cifre in acest sens: Anul Zahr din trestie pe glob % Zahr din sfecl pe glob % 1840 95,65 1901 32,4 1913 54,0 1924 66,0 1939 63,0 1945 72,7 1953 66,8 1959 59

4,35

67,6

46,0

34,0

37,0

27,3

33,2

41,0

Si in prezent productia de zahr a lumii se realizeaz in proportie de 59 % din trestie si 41 % din sfecl . In productia mondial de zahr , locul nti ii va reveni intotdeauna trestiei de zahr , care fat de sfecla de zahr prezint o serie de avantaje si care are largi posibilitti de extindere in cultura in zonele calde ale globului . Avantajele culturii de sfecl de zahr sunt att de mari inct un olandez mentiona ca in Olanda nu se concepe posibilitatea restabilizrii unei exploatri agricole fr cultura sfeclei de zahr , al crei randament mediu este cel mai ridicat din lume si care nu poate fi inlocuit mai avantajos cu alte plante . Sfecla de zahr este singura plant care furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul continental ; trestia de zahr este singura plant cre furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul tropical . Pe glob sfecla de zahr ( Beta vulgaris saccharifera ) se seamn pe circa 8,5 milioane hectare , din care in Rusia , se cultiv circa 3,5 milioane hectare , iar in restul Europei 3 milioane hectare . Fat de media anilor 1948 1953 , suprafata

cultivat cu sfecl de zahr a Rusiei ( si CSI ) se ridic la aproape 12 milioane tone . Principalele tri cultivatoare de sfecl de zahr din Europa sunt : Polonia ( 409.000 ha ) Franta ( 409.000 ha ) , Germania ( 423.000 ha ) , Italia ( 281.000 ha ) , Marea Britanie 187.000 ha , Cehia + Slovacia ( 180.000 ha ) , Spania ( 146.000 ha ) , Ungaria ( 121.000 ha ) , Iugoslavia ( 80.000 ha ) , Bulgaria ( 66.000 ha ) , Belgia ( 65.000 ha ) , Romnia ( 240.000 ha ) . In raport cu suprafata arabil , suprafete mari cu sfecl de zahr se mai cultiv in Danemarca , Olanda si Suedia . In America de Nord sfecla de zahr se seamn pa circa 600 mii hectare . Un hectar cultivat cu sfecl de zahr poate s produc peste 50 tone de rdcini . Productiile medii la hectar , care se obtin pe suprafete mari , sunt ins mai mici de 50 de tone . Astfel in Belgia se produce circa 50 t , in Franta 44 t , in Germania 55 t , in Italia 37 t , in S.U.A. 40 t , in Olanda 48 t etc . Dac ne gndim c din 100 kg de rdcini se obtin circa 14 kg de zahr cristalizat, deducem din productia de rdcini de sfecl de pe un hectar se obtin 7000 8100 kg zahr . Sunt multe situatii cnd sfecla de zahr a produs un vagon de zahr cristalizat la hectar . In Romnia primele incercri pentru cultivarea sfeclei de zahr s-au fcut in anul 1863 , de ctre cunoscutul agronom si economist P.S. Aurelian ( 1833 1909 ), la Scoala superioar de agricultur de la Herstru . In anul 1938 , de pild , an de vrf pentru economia romneasc din acel timp , suprafat semnat cu sfecla de zahr se ridic la numai 32,6 mii hectare . De pe aceast suprafat se recolta mult prea putin sfecl de zahr pentru a satisface consumul intern si pentru a exporta . In plus , nevoia de seminte se asigura numai prin import , iar cultivatorii erau opriti s ingrase culturile de sfecl pe motiv c s-ar fi inruttit calitatea de fabricatie . Modificri radicale in cultura sfeclei de zahr in Romnia s-au produs dup anul 1958 , cnd s-a hotrt ca ntegul necesar de zahr al populatiei trii s se produc din culturi proprii ( o msur radical ) . In anul 1965 suprafata semnat cu sfecl de zahr a crescut la 190 mii hectare , apoi la 234,4 mii hectare in anul 1977 . Iar productia medie la hectar a crescut de la 14 t in anul 1938 la 28 de tone in anul 1972 si la 29,4 in anul 1976 . In prezent functioneaz in tar circa 15 fabrici de zahr , fat de cteva existente dupa anul 1950 . Dup cum se stie , zahrul constituie unul din alimentele de baz ale omului . Valoarea lui alimentar este dat de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaz . In timp ce 1 kg de pine neagr asigur organismului 2200 de calorii , iar 1 kg de carne de vac 1500 de calorii , un kilogram de zahr asigur circa 4000 calorii . In organism zahrul se asimileaz in numai 15 minute de la consumare , in timp ce la alte alimente asimilarea se produce dup 60 90 de minute . Acestea sunt motivele pentru cerinta tot mai mare de zahr . Dar in afar de zahr , sfecla de zahr se poate intrebuinta la fabricarea spirtului . Din 100 de rdcini , cu 17 % zahr , rezult circa 10 l alcool absolut , iar de la un hectar cultivat cu sfecla de zahr se por obtine pn la 3000 l de alcool absolut . O important deosebit au reziduurile industriale rezultate in urma extragerii zahrului . Astfel melasa , un lichid gros de culoare brun , cara contine 50

% zahr , 20 % zahr substanta organice nezaharate si 20 % ap, se utilizeaz pentru extragerea mai departe a zahrului , in industria spirtului , industria alimentar si hrana animalelor . Zahrul este un produs al procesului de fotosintez si atta timp ct va exista soare , ap si oxigen , atta timp va exista si materie prim pentru extragerea zahrului . Crearea soiurilor romnesti de sfecl de zahr a reprezentat o insemnat realizare a stiintei agricole , intruct aceste soiuri fiind adaptate la conditiile de clim si de sol ale trii noastre sunt mai productive . Pentru a fi ct mai apropiate de procesul de extractie al zahrului in fabrici , in unele laboratoare de cercetare a soiurilor din fosta Uniune Sovietic analizele de randament se fac in fabrica de zahr pe mas , adic o instalatie de laborator care reproduce in extragerea zahrului ntocmit procesele tehnologice din fabricile de zahr . In acest fel se obtin rezultate de randament foarte exacte . In conditii de umiditate redus , greutatea unei rdcini de sfecl a fost de 125 g , iar continutul de zahr s-a ridicat la 19,2 % , in total pe rdcin a ajuns la 24 g ; in conditii de umiditate ridicat , greutatea rdcinii a crescut ns la 192,4 g zahr . Deci 192,4 g de zahr in rdcin , fat de 24 g . In Cmpia Brganului sfecla de zahr avea conditii optime de vegetatie din punctul de vedere al luminii solare ( intensitate , durat ) , al temperaturii aerului si al solului . Dar nu se putea cultiva din cauza cantittiilor reduse de precipitatii , a secetelor indelungate din timpul verii . Din aceast cauz radcinile rmneau foarte mici si cu tot continutul lor de zahr la hectar nu trecea de 2500 3000 Kg . Odat cu extinderea irigatiilor , zona Brganului a devenit foarte favorabil sfeclei de zahr din toate punctele de vedere si astfel productia de zahr se ridic la 10 mii kg la hectar . Sfecla de zahr este una dintre plantele care asigur , n conditii de irigare , productii deosebit de ridicate . In anul 1980 , n Romnia pe cap de locuitor revenea circa 60 kg de zahr pe cap de locuitor .