Sunteți pe pagina 1din 35

CONTABILITATE 1.

Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator?

Rezolvare: a)Stabilirea bazei de calcul a contributiei de azigurari sociale: baza de calcul=> salarul brut pe ultimele 6 luni: 600*6 = 3600 media zilnica(baza de calcul/nr de zile din cele 6 luni) 3600/132 = 27.27 b) Calculul contrubutiei de asigurari sociale(35% din castigul mediu ) 2022*35/100 = 708 10 zile lucratoare concediu de boala => =>702/22*10 = 322 322*20.8 = 67 lei Pentru celelalte 12 zile calendaristice 850*20.8 = 177 =>contributia datotata de angajator = 67+177 = 244 6451Contributia entitatii la asig. sociale=4311Contributia unitatii la asig sociale 244 lei

2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc. Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei. Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri.

Rezolvare: 1 Drepturi de personal neridicate inregistrate in contabilitate % = 426 Drepturi de personal neridicate 2000 1750 250

421Personal salarii datorate 423Personal ajutoare materiale datorate 2 Achitarea ulterioara a salarului de 900 426 Drepturi de personal neridicate = 5311 Casa in lei 3

900

Inregistrarea la venituri a drepturilor de personal in valoare de 1.100 426Drepturi de personal neridicate = 7588 alte venituri din exploatare 1.100

3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei. Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai, nregistrnduse n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii. Rezolvare: 1. Inregistrarea ch. salariale privind avantajele acordate salariatilor in natura: 3.000

641Cheltueli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 2. Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor in natura:

421Personal salarii datorare = 701Venituri din vanzarea produselor finite 3.000 3. Descarcarea gestiunii de produse finite 711Variatia stocurilor = 345Produse finite 3.000

4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei. Rezolvare: Pret de factura 15.000eur*4.25 = 63.750 lei 371Marfuri = 401Furnizoi 63.750

Transport 1.200eur*4.25 = 5.100 lei 371Marfuri = 401Furnizori 5.100 Taxe vamale 15.000*10%*4.25 = 6.375 lei 317Marfuri = 446Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 6.375 Calculul TVA TVA = (63.750+6.375)*24% = 16.830 4426TVA deductibil = 5121Conturi la banci in lei 16.830

5. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: - profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei; - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei; - alte rezerve 2.000 lei; - de prime legate de capital 700 lei; - de rezerve din reevaluare in plus 300 lei. Rezolvare: - incorporarea profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei 456 = 1012 500 lei - incorporarea profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei 117= 1012 1500 lei Incorporarea alte rezerve 2000 lei 1068 = 1012 2000 lei 3

Incorporarea de prime legate de capital 700 lei 104 = 1012 700 lei Incorporarea de rezerve din reevaluare in plus 300 lei 105=1065 300 1065=1012 300

FISCALITATE Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal. Art. 206^19 Cod Fiscal: (1) n ntelesul prezentului capitol, energia electrica este produsul cu codul NC 2716 (2) Energia electrica va fi supusa accizelor, iar acciza va deveni exigibila la momentul furnizarii energiei electrice catre consumatorii finali. (3) Prin derogare de la prevederile art. 206^5, nu se considera ca fiind fapt generator de accizeconsumul de energie electrica utilizat pentru mentinerea capacitatii de a produce, de a transportasi de a distribui energie electrica, n limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare nDomeniul Energiei. (4) Operatorii economici autorizati n domeniul energiei electrice au obligatia de a se nregistra laautoritatea competenta, n conditiile prevazute n normele metodologice. (5) Atunci cnd energia electrica este furnizata n Romnia de un distribuitor sau de unredistribuitor din alt stat membru, care nu este nregistrat n Romnia, acciza devine exigibila lafurnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o societate desemnata de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie sa fie nregistrata la autoritatea competenta din Romnia. Art. 137.Cod Fiscal Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii altele decat cele prevazute la lit. b) sic),din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta defurnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusivsubventiile direct legate de pretul acestor operatiuni; b) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;

c) pentru operatiunile prevazute la art. 124 alin. (4) si (5), transferul prevazut la art. 124alin. (10) si achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevazute la art. 127alin. (2) si (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau a unor bunuri similare sau,in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii sauachizitiei. In cazul in care bunurile reprezinta active corporale fixe, pretul de cumpararesau pretul de cost se ajusteaza conform procedurii stabilita prin norme metodologice; d) pentru operatiunile prevazute la art. 125 alin. (4), suma cheltuieilor efectuate depersoana impozabila pentru executarea prestarii de servicii; e) in cazul schimbului prevazut la art. 126 si in general atunci cand plata se face partialsau integral in natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau oprestare de servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea de piata pentru respectiva livrare.. Valoare depiata inseamna suma pe care un client ar trebui sa o plateasca furnizorului/prestatoruluila pretul pietei stabilit in Romania la data livrarii de bunuri / prestarii de servicii, in conditiide concurenta loiala pe piata, pentru a obtine bunurile sau serviciile respective.

(2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele: a) impozitele si alte taxe, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pevaloarea adaugata; b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.Cheltuielilefacturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului,care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunurisau prestarile de servicii in cauza se considera cheltuieli accesorii. (3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate defurnizori direct clientilor si facturate la data exigibilitatii taxei; b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sautarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt,reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobanzile percepute dupa data livrarii sau prestarii pentru plati cu intarziere; d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prinschimb, fara facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi sedeconteaza acestuia sau sume primite in numele si in contul unei alte persoane; f) toate taxele sau alte sume care sunt impuse consumatorului final de catreautoritatile publice locale prin intermediul furnizorilor sau prestatorilor. 6

Art. 138. Ajustarea bazei de impozitare Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii: a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial,inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, in conditiile anularii partiale sau integrale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza declarata printr-o sentinta definitiva sau in urmaunui arbitraj, sau in cazul in care exista un acord scris intre parti; c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute laart. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poateincasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu datadeclararii falimentului. In sensul acestui titlu, data declararii falimentului este data pronuntarii hotararii judecatoresti finale de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, hotarare ramasa definitiva si irevocabila. e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare. Art 138 Baza de impozitare pentru o achizitie intracomunitara (1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 127 alin. (1), baza deimpozitare se constituie pe baza acelorasi elemente care sunt utilizate in cuprinsul art.137 alin. (1) pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrarea acelorasi bunuri peteritoriului Romaniei. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri conform art. 127,alin. (2), lit. a), baza de impozitare se determina in conformitate cu prevederile art. 137,alin. (1), lit. c). (2) Baza de impozitare cuprinde orice accize platite sau datorate in alt Stat Membrudecat Romania de persoana ce efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurileachizitionate. Prin exceptie, in cazul in care accizele sunt rambursate persoanei careefectueaza achizitia intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate inRomania se reduce proportional.

Art. 139. Baza de impozitare pentru import: (1) Baza de impozitare este valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatieivamale in vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxedatorate in afara Romaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu exceptia taxei ce urmeaza a fi perceputa. 7

(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielilede ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie abunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza deimpozitare stabilita conform alin. (1). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezintadestinatia indicata in documentul de transport sau orice alt document insotitor albunurilor, cand acestea intra in Romania, sau, in absenta unor astfel de documente,primul loc de descarcare al bunurilor in Romania. Cantitate : 90 kwh Pret unitar: 0,3840 lei/kwh Valoare consum: 90 kwh*0,3840 lei/kwh=34,56 lei (fara tva) Accize: 0,2 lei*90 kwh = 18 lei(fara tva) Tva factura: (34,56 lei+18 lei)* 24% =12,61 lei Total factura: 52,56 lei (prt consum fara tva)+ 12,61 lei(tva) = 65,17 lei

Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun. Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.

Raspuns: CAP III Impozitul la titeiul din productia interna Denumirea Cap. III din Titlul VII a fost modificata de pct. 203 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. ART. 215 - Dispozitii generale (1) Pentru titeiul din productia interna, operatorii economici autorizati, potrivit legii, datoreazabugetului de stat impozit in momentul livrarii. (2) Impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona. (3) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe prevazute la alin. (2) asupracantitatilor livrate. (4) Momentul exigibilitatii impozitului la titeiul din productia interna intervine la data efectuarii livrarii.

Alin. (2) al art. 215 a fost modificat de pct. 103 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004. Art. 215 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 204 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17iulie 2006, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. ART. 216 Scutiri Sunt scutite de plata acestor impozite cantitatile de titei si gaze naturale din productia interna,exportate direct de agentii economici producatori. ART. 217 - Declaratiile de impozit (1) Orice operator economic, platitor de impozit la titeiul din productia interna, are obligatia de adepune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de impozit pentru fiecare luna, indiferentdaca se datoreaza sau nu plata impozitului pentru luna respectiva. (2) Declaratia de impozit se depune la autoritatea fiscala competenta de catre operatoriieconomici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia. 35,5 t cu densitate 0,741* 4 euro/tona = 142 euro 35,5 t cu densitate 0,740*4 euro/tona = 142 euro

Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere: a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare side ses si de peste 20.000 mp in zonele montane; b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificareaarbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,indiferent de suprafata. Deci se calculeaza toate retinerile pornind de la 970 . Nu i se acorda nici o deducere suplimentara pentru nevasta Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?

- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus + 2 % din ce depaseste 200.000 lei. - pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei + 1 % din ce depaseste 200.000 lei 120000 * 2% = 2400 lei Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel: a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari

Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L. Marja profitului = Pret vanzare pret cumparare = 13000 Pret vanzare = 75000 Pret cumparare = 62 000 TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516

10

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 1500 Amortizare 100 Cheltuieli cu dobnzi 200 Impozit pe profit 60 S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere Rezolvare: Ratele de solvabilitate:Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale =2.300 / 4.000 = 0.58 Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea curent Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capitalpropriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic de1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achitadatoriile pe termen scurt, mediu i lung) Ratele de rentabilitate: Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 =375(presupunem cota de impozit pe profit = 16%) Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit /active totale * 100 = = 375 / 4000 *100 = 9.38% Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 % Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000=0.2 Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit /cheltuieli de exploatare * 100= 375 / 1500 * 100 = 25%

2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos: 11

Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului

u.m. 1000 18000 2500 2000 600 2500 700 10000 600 200 200 1200 400 300 200 200 800 100 300 40%

12

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune


Nr. INDICATORI crt. 1. Vnzri de mrfuri (Vmf) 2. Costul mfurilor vndute (Chmf) 3. Marja comercial (Mc)(1-2) 4. Producia vndut (Pv) 5. Cifra de afaceri net (CA)(1+4) 6. Variaia stocurilor (S) 7. Producia imobilizat (Pi) 8. Producia exerciiului(Pex)(4+6+7) 9. Consumuri intermediare (Ci) 10. Valoarea adugat (Vad)(3+8-9) 11. + Subvenii de exploatare 12. - Alte impozite i taxe 13. - Cheltuieli cu personalul 14 = Excedent brut de exploatare(EBE) . 15. + Alte venituri din exploatare 16. - Ajustare valori imobilizri 17. - Alte cheltuieli de exploatare 18. = Rezultatul din exploatare (Rexp) 19. Venituri financiare 20. - Cheltuieli financiare 21. = Rezultatul financiar (Rfin) 22. Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 23. Rezultatul extraordinar (Rextr) 24. Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) 30. - Impozitul pe profit 31. = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30) U.M. 1000 700 300 18000 19000 0 2500 21500 2500 19000 2000 1500 10000 5500 600 800 400 4900 400 900 -400 4400 4400 300 4100

Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii din punctual de vedere al aportului diferitilor factori de productie. SIG sunt n mare parte indicatori n cascad. Marja comercial exprim rezultatul operaiunilor de vnzare/cumprare de mrfuri. MC< 0 arat c rezultatul obinut este nefavorabil. Este important nu doar ca marja comerciala sa fie pozitiva, ci ca si evolutia ei n timp s fie favorabil. Cauzele descresterii marjei comerciala tin de managementul( general sau cel puin financiar sau comercial) nesatisfctor; riscul este ca societatea s fie absorbit de concureni, de conjunctura nefavorabil mai mult sau mai puin generalizat (o criz economic, o depresiune/recesiune) sau de de politicile ei de vnzri, de pre, de pia care sunt ineficiente i trebuie schimbate (promovarea unui nou produs/serviciu, mbuntirea stilului de promovare, a organizrii desfacerii).

13

Producia exerciiului exprim valoarea activitii de baz a societii concretizat n produse finite fabricate sau n curs de fabricaie stocate sau deja vndute. Este specifica societatilor industriale. n analiza PE este important nu doar dinamica ei, ci mai ales dinamica structurii ei pe componente: creterea ponderii PS vdete o politic de vnzri ineficient; creterea ponderii PI vdete o cretere a ciclului de fabricaie sau a autoconsumului cu efecte n scderea cifrei de afaceri. Valoarea adaugata reprezint valoarea creat de factorii de producie care concur la activitatea ntreprinderii. Valoarea adugat redusa poate rezulta : - din productivitate redus; - din consumuri specifice mari; - randament sczut al capitalului tehnic (fix); - politic comercial neadecvat; - costuri mari ale factorilor de producie - costuri salariale mari - impozite i taxe mari. Valoarea adaugata pozitiva reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, catre creditori si actionari, catre salariati sip e cat este posibil se va pastra o anumita suma pentru autofinantare. Excedentul brut de exploatare reprezint acel rezultat care permite finanarea investiiilor, remunerarea surselor externe, remunerarea acionarilor i autofinanarea. Analiza excedentului brut al exploatrii evideniaz rolul pe care acest indicator l are asupra ntreprinderii: - permite msurarea performanelor economice a ntreprinderii prin calculul indicatorilor relativi ai rentabilitii (rata marjei brute a exploatrii, rata rentabilitii economice) - permite acoperirea obligaiilor ntreprinderii, dac nivelul indicatorului este suficient de mare. n acest caz se vor putea rambursa mprumuturile i plti dobnzile aferente, se vor putea rennoi imobilizrile pe seama amortizrii i se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite. Diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) i ntreprinderii (autofinanare). - excedentul brut al exploatrii este independent de de politica financiar a ntreprinderii (nu este influenat de structura financiar a ntreprinderii care modific nivelul cheltuielilor i veniturilor financiare), de politica de investiii (reflectat n amortizare), de politica de provizioane (nu ia n 14

considerare provizioanele), de politica de dividend (reflectat n repartizarea profitului net), de politica fiscal (nu ia n considerare modul de calcul al impozitului pe profit) i de elementele extraordinare ale activitii desfurate (rezultatul extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflect rezultatul exploatrii obinut doar din efortul propriu al ntreprinderii. Rezultatul exploatrii reprezint acel rezultat care permite remunerarea acionarilor i autofinanarea. Rezultatul curent naintea impozitrii reprezint rezultatul exploatrii corectat cu cel din activitatea financiar Rezultatul excepional reprezint rezultatul operaiunilor cu caracter excepional. Pune n eviden fluxurile financiare care rezulta din operaiuni care nu au legtur direct cu obiectul normal de activitate al ntreprinderii. Operaiunile din aceast categorie au un caracter accidental. Rezultatul net al exerciiului reprezint rezultatul rmas la dispoziia societii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru dezvoltare i remunerarea acionarilor. Capacitatea de autofinanare (CAF) este indicatorul care reflect potenialul financiar determinat de activitatea rentabil a unei ntreprinderi la sfritul unei perioade, destinat s remunereze capitalurile proprii (prin dividende), s finaneze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit repartizat pentru constituirea rezervelor) precum i s menin i s rennoiasc activele corporale (prin amortizri). Capacitatea de autofinanare nu reprezint propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al exploatrii (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatrii (EBE), care se refer la numai la activitatea de exploatare, CAF ine cont de toate laturile activitii ntreprinderii (de exploatare, financiar i extraordinar). nseamn c fa de EBE, capacitatea de autofinanare constituie un indicator mai global al performanelor ntreprinderii. CAF reprezint surplusul monetar net global, efectiv sau potenial, degajat de ansamblul operaiunilor de gestiune n cadrul unei anumite perioade, care rmne la dispoziia ntreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explic prin determinarea acestui indicator dup deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul c este degajat de ntreaga activitate a ntreprinderii.

Calculul CAF: a) metoda deductiva: INDICATORI Excedentul brut din exploatare(EBE) (+)Venituri financiare U.M 5500 400 15

(+)Alte venituri din exploatare (-)Cheltuieli financiare (-)Alte cheltuieli din exploatare (-)Impozit pe profit (=)Capacitatea de autofinantare(CAF) b)metoda aditiva: INDICATORI Profit net (+)Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (=)Capacitatea de autofinantare Rate de rentabilitate

600 900 400 300 4900

U.M. 4100 800 4900

Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form relativ situaia profitabilitii sau a capacitii ntreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitii sunt printre cei mai importani indicatori prin care se apreciaz eficiena general a activitii unei ntreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producie i desfacere. Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare, n funcie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obinute (profitul, EBE sau ali indicatori pariali ai rentabilitii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adugat) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort). Dup criteriul funcional, ratele rentabilitii se pot clasifica n: rate ale rentabilitii economice; rate ale rentabilitii financiare; rate ale rentabilitii resurselor consumate; rate ale rentabilitii veniturilor.

Nr. crt. 1 2

Specificaie Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare

Simbol Ve Che

U.M.

16

3 4 5 6 7 8 9 10

Profit din exploatare Profit net Excedentul brut din expl. Capital propriu Capital investit Rata rentabilitii economice brute nominale Rata rentabilitii costurilor Rata rentabilitii financiare Rata rentabilitii economice nete nominale Rata rentabilitii veniturilor

Pe=Ve-Che Pn EBE Cpr Ci=Afn+NFR+Db Rebn = EBE 100 Ci % % %

Rc=Pe/Che Rf = Pn 100 Cpr Pe 100 Ci

11 12

Renn =

% %

Rv=Pe/Ve

Afn Active fixe nete Rata rentabilitii economice evideniaz eficiena capitalurilor investite (proprii i mprumutate) i trebuie s fie superioar ratei inflaiei.n termeni reali rata rentabilitii economice trebuie s remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie respectiv rata medie a dobnzii la obligaiunile emise de stat. Rata rentabilitii economice brute nominale i nete nominale sunt superioare ratei inflaiei. Rata rentabilitii financiare msoar randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Aceast rat renumereaz proprietari prin acordarea de dividende.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor 1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? 17

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membrii care sunt numite prin actul constitutive. Numarul membrilor consiliului de supraveghere este numit prin actul constitutiv, acesta neputand fii mai mic de 3 dar nici mai mare de 11. Membrii consiliului de supraveghere pot fii revocati oricand de adunarea generala a actionarilor cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. -Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere. 1) Exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; 2) Revoca si numeste membrii directoratului; 3) Verifica conformitatea cu legea cu acutlui constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; 4) Raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. 2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? Controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori, care trebuie sa fie actionari (cu exceptia cenzorilor contabili), iar majoritatea cenzorilor trebuie sa aiba cetatenia romana.Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.Acestia sunt alesi de catre adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul (nu pot delega pealtcineva in locul lor). - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, isi pierd automat acest statut: a. Rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusive sau sotii administratorilor; b. Persoanele care primesc sub orice forma pentru alte functii decat aceea de censor, un salariu sau o remuneratie de la administrator sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta; 18

c. Persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respective al consiliului de supraveghere si directoratului in temeiul art 153 alin. 14 d. Persoanele care pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege. - Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea a IV-a. Capitalul social poate fi redus prin: - micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; - reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; - dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor; - atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: - scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; - restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionalacu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiunesau parte sociala; - alte procedee prevazute de lege. Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. 3. Cine pot fi lichidatorii? Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditii lelegii. (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.

19

(4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li sau incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

Inventarierea anuala a patrimoniului se efectueaza cu respectarea ordinului 1753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv. Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza. Conform acestui ordin inventarierea anuala a elementelor de activ si de pasiv se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activittii fiecarei unitati. In cadrul agenilor economici cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar respectiv. In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul-inventar se va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar. Realizarea inventarierii patrimoniului presupune urmarirea etapelor de mai jos : stabilirea datei la care se va face inventarierea; intocmirea deciziei de inventariere; instruirea membrilor comisiilor de inventariere si elaborarea procedurii de inventariere; derularea efectiva a inventarierii; intocmirea procesului verbal de inventariere; valorificarea inventarului. 20

Raspunderea pentru buna organizare a inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de pasiv si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii. Inventarierea elementelor de activ si de pasiv se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor. La persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri, precum si la unitatile al caror numar de salariati este redus, iar valoarea bunurilor din gestiune nu depaseste plafonul stabilit de administratori, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala, numita, de asemenea, prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate prevazute, care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de activ si de pasiv, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv se pot efectua atat cu salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective.

SIMBOL CONT

DENUMIRE CONT

SOLDURI FINALE D C 300.000 9,100 142,000

1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve 131 Subventii pentru investitii

21

212 Constructii 2131 Echipamente tehnologice 2133 Mijloace de transport 214 Mobilier, aparatura birotica 263 Imobilizari financiare 2812 Amortizarea constructiilor 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 301 Materii prime 3012 Materiale auxiliare 303 Obiecte de inventar 341 Semifabricate 345 Produse finite 371 Marfuri 401 Furnizori 411 Clienti 5121 Conturi curente la banci 5311 Casa 601 Cheltuieli cu materiile prime 607 Cheltuieli privind marfurile 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 641 Cheltuieli cu salariile personalului 658 Alte cheltuieli din exploatare 671 Cheltuieli privind calamitatile 701 Venituri din vanzarea produselor finite 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 707 Venituri din vanzarea marfurilor 711 Variatia stocurilor

745095 75000 297447 25000 164231 658,000 140,000 10000 890 748 12450 24620 18650 35,000 5210 21000 1423 700 254 1420 32500 470 684 5,892 24,800 36,000 87,000

TOTAL

1,437,792

1,437,792

1. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

601Cheltuieli privind materiile prime

= 301Materii prime

5000 lei

2. constatare de minus la produse finite,imputabil:


711Variatia stocurilor

= 345 Produse finite

3000 lei

3. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea constatata,TVA


24%:

4282 Alte creante si datorii in legatura cu personalul

%
758Alte venituri din

3.720 lei

22

exploatare 4427TVA colectata

3.000 lei 720lei

4. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:

421Personal-remuneratii datorate

4282Alte datorii si creante in legatura cu personalul

3.720.lei

5. constatare de plus la marfuri:


371Marfuri = 607Cheltuieli privind 4.500 lei marfurile

6. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311Casa in lei

758Alte venituri din 2.500 lei exploatare

7. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711Variatia stocurilor

341Semifabricate

1.000 lei

8. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate

461Debitori diversi

% 758Alte venituri din exploatare

1.240 lei 1.000 lei 23

4427TVA colectata

240 lei

9. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica


214Aparatura birotica = 131Subventii pentru 1.500 lei investitii

10. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate determina
faptul generator 473Decontari din operatii in curs de clarificare = 3012Materiale auxiliare 500 lei

11. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale


671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare = 473Decontari din operatii in curs de clarificare 500 lei

12. constatare de minus la marfuri, imputabil:


607Cheltuieli privind marfurile = 371Marfuri 4.000 lei

13. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
24%:

461Debitori diversi

% 758Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata

4.960 lei 4.000 lei 960 lei

14. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:


24

658Alte cheltuieli de exploatare = 2133Mijloace de transport

20.000 lei

15. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000 lei, TVA 24%:
461Debitori diversi = % 758 Alte venituri din exploatare 4427TVA colectata 30.000 lei 7.200 lei 37.200 lei

16. constatare de plus la echipamente tehnologice:


2131Echipamente tehnologice = 131Subventii pentru investitii 7.000lei

17. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator: 473Decontari din operatii in curs de clarificare = 303Obiecte de inventar 500 lei

18. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:


671Cheltuieli privind calamitati = 473Decontari din operatii in curs de clarificare 500 lei

si alte evenimente extraordinare

19. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.lei/buc;
stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5. lei/buc. Se inregistreaza o depreciere de: (6.0 lei-5.0lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500 lei.

25

6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru

397 Provizioane pentru

2.500lei

deprecierea marfurilor

deprecierea activelor circulante

20. inchiderea conturilor de TVA:


TVA deductibila = 0 TVA colectata = 9120 4427TVA colectata = 4423TVA plata 9120 lei

21. inchiderea conturilor de cheltuieli:


121Profit si pierdere = % 29.000 lei materiile prime 658Alte cheltuieli de exploatare 671Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extr. 1.000lei 607Cheltuieli privind marfurile 6814Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru 500 lei 20.000 lei 5.000lei

601Cheltuieli privind

deprecierea marfurilor 2.500 lei

22. inchiderea conturilor de venituri:


758Alte venituri din exploatare = 121Profit si pierdere 40.500.lei

23. inchiderea contului 711Variatia stocurilor:


121Profit si pierdere
SIMBOL CONT DENUMIRE CONT D

711Variatia stocurilor 4.000lei


SOLDURI FINALE C

26

1012 106 121 131 212 2131 2133 214 263 2812 2813 301 3012 303 341 345 371 397 401 411 421 4423 461 5121 5311 601 607 635 641 658 671 701 704 707 711

Capital subscris varsat Rezerve Profit si pierdere Subventii pentru investitii Constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Mobilier, aparatura birotica Imobilizari financiare Amortizarea constructiilor Amortizarea mijloacelor de transport Materii prime Materiale auxiliare Obiecte de inventar Semifabricate Produse finite Marfuri Provizioane pentru deprecierea marfurilor Furnizori Clienti Personal salarii datorate TVA de plata Debitori diversi Conturi curente la banci Casa Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu alte impozite, taxe Cheltuieli cu salariile personalului Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli privind calamitatile Venituri din vanzarea produselor finite Venituri din lucrari executate si servicii prestate Venituri din vanzarea marfurilor Variatia stocurilor

300000 9,100 7500 150500 745095 82000 277447 26500 164231 659000 140000 5000 390 248 11450 21620 19150 2500 35000 5210 3720 9120 43400 21000 3923 700 254 1,420 32500 470 684 5,892 24800 36000 87000

TOTAL

1466412

1466412

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Definiti termenul de prag de semnificatie. Prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. 27

2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii. Principiul continuitii activitii care presupune c unitatea patrimonial i va continua n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil fr a intra n starea de lichidare sau de reducere sensibil a activitii. Astfel, situaiile financiare trebuie s fie ntocmite pe o baz diferit de evaluare Auditorul va lua n calcul riscul de nerespectare a principiului continuitii activitiidin situaiile financiare printr-o serie de: -calcule financiare - scadene fr mijloace de rambursare, mprumuturi realizate pe termen scurt pentru finanarea activelor financiare pe termen lung, datoria net sau situaia datoriei nete curente. -indicii de exploatare15 pierderea unor clieni importani, lipsa concurenei furnizorilor sau lipsa furnizorilor importani, difereniai n ceea ce privete remunerarea factorului for de munc sau aciuni n justiie care pot conduce la hotrri judectoreti ce nu pot fi onorate. Aceste riscuri pot fi diminuate dac planul conducerii are surse alternative de procurare a lichiditilor prin venituri extraordinare sau obinerea de capital pentru acoperirea datoriilor. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a. A fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii, dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz, se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, auditorul va emite o opinie fr rezerve, dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b. Situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii, dar, n raionamentul su profesional, auditorul reine c ntreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; c. Conducerea ntreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complex aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. 3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare. Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestorai a trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor aferente. 28

Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i despre resursele privind ncasrile viitoare Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentului economic sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului la care se refera Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii: - continuitatea activitii de exploatare; - contabilitatea de angajamente. Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului; - elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri ntre active i pasive, ntre cheltuieli i venituri; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent; - auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilitii componentelor sale i a soldului su; - datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ i valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i valorile de inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor. 4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei. Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului. Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior 29

In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie. In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar. Marja profitului net formula de calcul: Profit net/Cifra de afaceri Marja de profit indica marimea profitabilitatii agentului economic; o rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului. Rata rentabilitatii activelor: 30

(Profit net/Active totale)*1000 Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat rata este mai mare cu atat este mai bine. 2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii. Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.) 3. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii? K=1/i este inversul ratei de capitalizare i exprim nr. de ani de profit net pe care cumprtorul estedispus sl plteasc V r =P*k, P=profit Vr = P/i Valoarea de rentabilitate este direct proporional cu capacitatea ntreprinderii de a produce profit i invers proporional cu rata de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar

EXPERTIZA CONTABILA 1. Care sunt rspunderile experilor contabili? Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili (si contabililor autorizati), in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: mustrare avertisment scris suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioada de timp de la trei luni la un an; interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat). 31

Abaterile, in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil, penal, dup caz, potrivit legii. Pentru stabilirea rspunderii administrative sau contravenionale trebuie avute n vedere urmtoarele: fapta s fie svrit cu vinovie; fapta s fie prevzut de lege sau alt act normativ ca fiind contravenie i se sancioneaz chiar dac este svrit fr intenie Expertul contabil va raspunde penal in situaia n care a svrit o fapt (infraciune), cu pericol social, cu vinovie, fapt prevzut de legea penal. Pentru stabilirea rspunderii civile a experilor contabili trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: contractul fapta prejudiciul cauzalitatea vinovia.

2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Faptele care atrag rspunderea disciplinar a experilor contabili sunt urmtoarele: abateri de comportament sancionate cu mustrare; absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional, sancionat cu avertisment; absena nemotivat de la dou edine consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.; neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional sancionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioad de la 1 la 3 luni. Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; 32

neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil; neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice; nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesional;

practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea profesiei. 3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizaie scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme reglementare. Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislaia fiecrei ri.

STUDII DE FEZABILITATE 1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Planul de afaceri este un document utilizat in planificarea strategiei si a activitatilor unei firme. Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: - un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin un anumit profit; - mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere) - un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri) 33

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri; Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumental intern prin care se poate conduce si controla procesul de demarare si functionare ulterioara a firmei. Pe de alta parte planul de afaceri reprezinta un instrument extern de comunicare cu mediul economic. 3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt. - cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia simontajul unor masini,utilaje,mijloace de transport investitia umana pentru formarea calificarea,specializareapersonalului investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine) investitii financiare cumpararea de titluri de participare la altesocietati investitii comerciale pentru publicitate si reclama

4.

Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare? Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cuscopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur,n schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte. Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens restrns, investiiilesunt mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau decapital fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile nglobeazatt cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, ct i pe cele destinate achiziionriimateriilor prime, materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare,adic toate resursele financiare folosite n mod curent ntr-o unitate economic pentrufinanarea produciei. ntre aceste dou interpretri date noiunii de investiie existdeosebiri eseniale de coninut. Astfel, definiia n sens larg include unele elemente decosturi specifice procesului de producie i suprapune noiunea de investiii cu cea care poart denumirea de cheltuieli de producie. Cu toate acestea, ntre noiunile prezentatee x i s t a n u m i t e diferenieri care rezult din coninutul material al investiiei care setransform ntotdeauna n capital fix comparativ cu cheltuielile de producie care setransform n produse i servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunt economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau desocietate n totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de 34

consum icare sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix nvederea obinerii unui flux durabil de ctig viitor. Aceste interpretri date noiunii de investiie au n vedere investiiile de capital, caresunt caracteristice i proiectelor de investiii pentru lucrri de mbuntiri financiare,specifice agriculturii. Activitatea de investiii, sub forma investiiilor de capital, se concretizeaz, nmajoritatea cazurilor, pe baz de programe i proiecte. Programele de investiii, indiferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare i de cele mai multeori, pentru implementarea lor este nevoie s fie detaliate n unul sau mai multe proiecte deinvestiii.Proiectul de investiii poate fi definit ca un ansamblu optimal de aciuni de investiiibazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza creia, o combinaie definitde resurse umane, materiale .a. provoac o dezvoltare economic, social determinat. Aadar, investiiile pot fi definite ca reprezentnd totalitatea veniturilor economisite ialocate pentru achiziionarea de capital fix, respectiv pentru creterea patrimoniului unuiagent economic, materializate n imobilizri corporale, imobilizri necorporale, imobilizrifinanciare n scopul obinerii unui flux de venit net pe o perioad de timp ct mai mare

35