Per Erik Rutger Martin-Lf (nscut 1942) este un logician suedez, filozof, statistician i matematic.

El este de renume international pentru munca sa pe fundaiile de probabilitate, statistici, logica matematic, i informatic. ntruct la sfritul anilor 1970, publicaiile Martin-Lf au fost, n principal, n logica. n logica filosofic, MartinLf a luptat cu filozofia de consecin logic i judecat, n parte inspirat de lucrarea lui Brentano, Frege, Husserl i. n logica matematic, Martin-Lf a fost activ n dezvoltarea teoriei de tip intuiioniste ca fundament constructiv de matematic; munc Martin-Lf pe teoria de tip a influenat tiina calculatorului. Per Martin-Lf deine un scaun comun de Matematic i Filosofie de la Universitatea din Stockholm. Fratele lui Anders Martin-Lf este acum profesor emerit de statistici matematice de la Universitatea din Stockholm, cei doi frati au colaborat n cercetare, n probabilitate i statistici.Cercetarea de Anders si Per Martin-Lf a influenat teoria statistic, n special cu privire familii exponeniale, metoda ateptri-maximizare pentru datele care lipsesc, precum i de selecie model. Per Martin-Lf este un entuziast pasre-Watcher, a carui prima publicare stiintifica a fost pe ratele de mortalitate de psri inelate. n 1964-1965 Martin-Lf a studiat la Moscova, sub supravegherea lui Andrei N. Kolmogorov. El a scris un articol 1966 privind definiia secvene aleatoare, care a dat prima definiie adecvat a unei secvene aleatoare. Cercetatorii anterioare, cum ar fi Richard von Mises a ncercat s formalizeze noiunea de test pentru aleatoriu, n scopul de a defini o secven aleatoare ca unul care a trecut toate testele de dezordine, cu toate acestea, noiunea exact a unui test aleatoriu a fost lsat vag. Perspectiva cheie martin-Lf a fost de a folosi teoria de calcul pentru a defini n mod oficial noiunea de test pentru dezordine. Acest lucru contrasteaz cu ideea de dezordine n probabilitate, n teorie, nici un element special al unui spaiu eantion poate fi spus s fie aleatorie. Martin-Lf aleatoriu atunci a fost demonstrat de a admite caracterizri multe echivalente - n termeni de compresie, teste aleatoriu, i jocuri de noroc - care poart puine asemnri exterior cu definiia iniial, dar fiecare dintre care satisface noiunea noastr intuitiv de proprieti pe care secvene aleatoare ar trebui s au: secvene aleatoare ar trebui s fie incompresibil, acestea ar trebui s treac teste statistice pentru aleatoriu, i ar trebui s fie imposibil de a face bani de pariuri pe ele. Existena acestor definiii multiple de Martin-Lf aleatoriu, precum i stabilitatea acestor definiii n conformitate cu diferite modele de calcul, dau dovad c Martin-Lf dezordine este o proprietate fundamental a matematicii, i nu un accident de model special, Martin-Lf lui. Teza c definiia lui Martin-Lf dezordine "n mod corect", surprinde noiunea intuitiv de dezordine a fost numit "Martin-Lf-Chaitin tezei de doctorat", este oarecum similar cu teza Turing-Church [1]. n urma munc Martin-Lf lui, teoria informaiei algoritmice definete un ir aleator ca unul care nu poate fi produs din orice program de calculator ce este mai scurt dect ir (Chaitin-Kolmogorov dezordine); adic, un ir a crui Kolmogorov complexitate este de cel puin lungimea irului . Acesta este un neles diferit de utilizarea termenului n statistici. ntruct aleatoriu statistice se refer la procesul care produce irul (de

exemplu, flipping o moned pentru a produce fiecare bit va produce un ir aleator), aleatoriu algoritmic se refer la irul n sine. Teoria informaiei algoritmic separ aleatoare din fire ordonat ntr-un mod care este relativ invariant la modelul de calcul utilizat. O secven aleatoare algoritmic este o secven infinit de caractere, ale crei prefixe (cu excepia, eventual un numr finit de excepii) sunt siruri de caractere care sunt "aproape de" algoritmic aleatoare (lungimea lor este ntr-o constant de complexitate Kolmogorov lor).

Fugaciului de rm (Calidris alpina) Vezi de asemenea i: bird watching, apel Bird, Mark i recapete, i Ornitologie Per Martin-Lf a nceput bird watching n tinereea sa i rmne un entuziast pasreWatcher [2] Ca un adolescent, el a publicat un articol pe estimarea ratelor de mortalitate de psri, folosind datele de la apel pasre, ntr-un jurnal zoologic suedez:. Aceast Lucrarea a fost citat la scurt conduce reviste internaionale, iar aceast lucrare continu s fie citate. [3] [4] n biologie i statisticile de psri, exist mai multe probleme datelor care lipsesc. Prima lucrare a lui Martin-Lf discutat problema de estimare a ratelor de mortalitate din specia fugaciului de rm, utiliznd metode de captare-recaptura. O a doua problem a datelor care lipsesc apare cu studierea sexul psrilor. Problema determinrii sexului biologic al unei psri, care este extrem de dificil pentru oameni, este unul dintre primele exemple din prelegerile Martin-Lf lui pe modele statistice. [Edit] probabilitate, pe structuri algebrice Vezi de asemenea i: distribuie de probabilitate, analiza armonica, msura Haar, transformata Laplace, i semigrup Martin-Lf a scris o tez licenciate pe probabilitate, pe structuri algebrice, n special semigrupuri, un program de cercetare condus de Ulf Grenander de la Universitatea din Stockholm [5] [6] [7]. [Edit] modele statistice Vezi de asemenea i: familia exponenial i modelul statistic Martin-Lf elaborat abordri inovatoare pentru teoria statistic. n lucrarea sa "La Mese de numere aleatoare", Kolmogorov a observat c noiunea probabilitatea de frecven a proprietilor limit de secvene infinite nu a reuit s ofere o baz pentru statisticile, care consider c doar mostre finite. [8] O mare parte din munca MartinLf n statisticile a fost de a oferi o baz finit-proba pentru statistici. [Edit] de selecie Model i testarea ipotezelor

Paii de algoritmul EM pe un model pe dou componente amestec Gaussian pe setul de date Old Faithful Vezi de asemenea i: selectarea modelului, suficient statistica, testa ipoteza, i testul exact n anii 1970, Per Martin-Lf adus contribuii importante la teoria statistic i de cercetare inspirat n continuare, n special de ctre statisticieni scandinave, inclusiv Rolf Sundberg, Hglund Thomas, i Steffan Lauritzen. n aceast lucrare, de cercetare anterioare Martin-Lf privind msurile de probabilitate, pe semigrupuri a dus la o noiune de "structuri repetitive" i un nou tratament de statistici suficiente, n care un parametru-exponeniale de familii s-au caracterizat. El a oferit o abordare teoretic acategorie de modele imbricate statistice, folosind finit eantion principii. nainte de a (i dup), Martin-Lf, astfel de modele imbricate au fost adesea testate folosind testele Chi-ptrat ipoteze, a cror justificri sunt doar asimptotic (i astfel irelevante la problemele reale, care au ntotdeauna eantioane finite [9]). [Edit] maximizarea metoda Ateptare pentru familii exponentiale Vezi de asemenea i: date disprute i ateptri metoda de maximizare Elev martin-Lf lui, Rolf Sundberg, a dezvoltat o analiz detaliat a ateptrimaximizare (EM) metoda pentru estimarea folosind datele din familii exponeniale, n special cu datele care lipsesc. Sundberg credite o formul, cunoscut mai trziu ca formul Sundberg, la manuscrise anterioare ale frailor Martin-Lf, Per si Anders. [10] [11] [12] [13] Multe dintre aceste rezultate a ajuns comunitatea tiinific internaional prin 1976 de hrtie pe maximizarea ateptarea (EM), metoda de Arthur P. Dempster, Laird Nan, i Rubin Donald, care a fost publicat ntr-un jurnal de conducere international, sponsorizat de Royal Society statistic [14]. [Edit] Logic

Franz Brentano [Edit] logica filosofic Vezi de asemenea i: consecin logic, implicaia, filosofia analitic, filosofia continental, intuitionism, i Fenomenologie (filosofie) n logica filosofic, Per Martin-Lf a publicat lucrri pe teoria consecin logic, pe hotrri, etc El a fost interesat in Central-europene tradiii filosofice, n special ale scrierilor n limba german de Franz Brentano, Gottlob Frege, i de Edmund Husserl. [Edit] Teoria Tip Articol principal: Teoria Tip

Vezi de asemenea i: teorie de tip intuiioniste, Proof-teoretice semantica, i tipul dependent Martin-Lf a lucrat n logica matematic pentru multe decenii. Din 1968 pn la 69 el a lucrat n calitate de profesor asistent la Universitatea din Chicago, unde a ntlnit William Alvin Howard, cu care a discutat aspecte legate de corespondena Curry-Howard. Articol martin-Lf despre primul proiect privind tipul de teorie dateaz din 1971. Aceast teorie generalizat impredicative Girard Sistem F. Cu toate acestea, acest sistem sa dovedit a fi inconsecvent din cauza paradoxului Girard, care a fost descoperit de ctre Girard atunci cnd studiaz Sistemul de U, o prelungire inconsecvent a Sistemului de F. Aceast experien a condus Per MartinLf pentru a dezvolta bazele filosofice teoriei de tip, explicaia lui semnificaia, o form de prob-teoretice semantica, ceea ce justific teoria de tip predicativ aa cum este prezentat n cartea sa Bibliopolis 1984, i extins ntr-un numr de texte filosofice din ce n ce, cum ar fi influent su cu privire la semnificaiile Constante logice i justificrile logice ale Legilor. Teoria a fost de tip extensional 1984 n timp ce teoria tipul prezentat n cartea de Nordstrm et al. n 1990, care a fost puternic influenat de ideile sale de mai trziu, intensional, i mai cedat de a fi puse n aplicare pe un computer. Teoria lui martin-Lf de tip intuiioniste a dezvoltat noiunea de tipuri de dependente i au influenat n mod direct dezvoltarea de calcul a construciilor i a cadrului logic LF. Un numr de sisteme informatice populare bazate pe dovezi se bazeaz pe teoria de tip, de exemplu NuPRL, LEGO, Coq, ALF, Agda, Twelf i epigrama. Alexander Alexandrovici Chuprov De la Wikipedia, enciclopedia liber Alexandru Alexandrovici Chuprov (sau Tschuprov) (Rus: ) (Mosal'sk, 18 februarie 1874 - Geneva, 19 aprilie, 1926) statistician rus, care a lucrat la statisticile matematice, teoria sondaj i demografie. Chuprov sa nscut n Mosal'sk, dar a crescut i a fost educat la Moscova, unde tatl su, Alexandru Ivanovici (1842-1908), un economist distins i statistician, a fost un profesor. Alexander Alexandrovici a absolvit facultatea de fizico-matematice de Universitatea din Moscova n 1896, cu o disertaie pe "teoria probabilitilor ca fundament al statisticilor teoretice." El a petrecut anii 1897-1901 studiaz economia politic n Germania, la Berlin i Strasbourg. Teza sa de doctorat, supravegheat de Georg Friedrich Knapp (1842-1926) Die Feldgemeinschaft, eine Untersuchung morphologische a fost publicat n 1902. Rezultatul cel mai important al ederii sale n Germania a fost prietenia sa cu Ladislau statistician Bortkiewicz. La ntoarcerea sa n Rusia i, n scopul de a obine o funcie didactic, Chuprov finalizat examenele de masterat de la Universitatea din Moscova, concentrndu-se pe economie teoretice i aplicarea metodelor matematice. El a nceput s predea la Sankt Petersburg Institutul Politehnic i a fost responsabil de predarea statisticilor pn n 1917. Chuprov folosit pentru a merge n strintate s lucreze n mod regulat biblioteci strine. n iunie 1917 a mers la Stockholm, la Biroul de Statistic. El a fost departe de Rusia, atunci cnd a avut loc revoluia bolevic. El inteniona s se ntoarc, dar

boala mai nti i apoi probleme de bani l-au mpiedicat. n ianuarie 1919 a devenit director al biroului de statistic al Uniunii Centrale din Stockholm i responsabil de publicaia Buletinul su de Economie Mondial. n mijlocul anului 1920 sa mutat la Dresda n cazul n care, n izolare complet, a scris el furios. n 1925 el a luat o ntlnire cu Colegiul rus de la Praga. n anul urmtor, el a murit. Locul de munc i influena

Chuprov a fost influent, att ca profesor i ca scriitor. Curriculum-ul a proiectat pentru Sankt Petersburg Institutul Politehnic a fost modern i cartea sa despre teoria statisticilor a fost influent. El a avut unele elevi buni, cel mai cunoscut a fost Oskar Anderson. Cercetarea Chuprov a fost influenat de Bortkiewicz pe partea teoretic i tatl su, AI Chuprov, pe empirice. Bortkiewicz a fost exponentul de frunte al teoriei dispersiei de lexic i Chuprov a contribuit la aceasta cercetare. (Nu este un rezumat al istoriei acestei teorii, n Heyde & Seneta (1977.)) AI Chuprov a fost liderul unei micri pentru a obine informaii statistice privind condiiile sociale din Rusia. n 1910, fiul su, AA Chuprov a fost scris despre recurgerea la eantionare aleatorie, n astfel de anchete. Lucrarea Sa n paralel, care a Bowley n Anglia. Prima lucrare Chuprov pe eantionarea nu a fost matematic, dar n anii 1920 el a dezvoltat formula pentru alocarea optim n eantionarea stratificat (care urmeaz s fie redescoperit de ctre Neyman n 1934 i, de obicei, asociate cu el). Chuprov a fcut, de asemenea, cercetri demografice. Chuprov a ncercat s aduc laolalt abordrile de Bortkiewicz i Lexis, a matematicieni rui i a biometricians limba englez. El a urmrit evoluiile din Marea Britanie i a fost simpatic la activitatea lui Karl Pearson, mult mai mult dect AA Markov, cu care a corespondat privire la chestiuni statistice. Att Chuprov si student lui Oskar Anderson, publicat n revista lui Pearson Biometrika. Chuprov nu a fost de mai sus spun off englez, "tradiie tiinific Romn respinge noiunea de" probabilitate matematic "... i metoda de ateptare matematice a mprtit firesc soarta conceptului ... pe care se bazeaz." Pentru o scurt perioad Chuprov a fost cunoscut n Marea Britanie. n Tratat de John Maynard Keynes "pe Probabilitate (1921) el este pus cu Markov i Chebyshev ca cele trei mari nume ruseti n teoria statisticii. Cu toate acestea, cu creterea de statistici Fisherian, Chuprov a fost uitat. n Scandinavia a avut o influen mai durabil, n special prin lucrrile publicate n el Aktuarietidskrift Skandinavisk. Avraam Wald (treizeci i unu octombrie 1902 - 13 decembrie 1950) a fost un matematician nscut la Cluj, n apoi Austro-Ungaria (azi Romnia), care a contribuit la teoria deciziei, geometria, i econometrie, i a fondat domeniul secvenial statistic Analiza [1] El a petrecut anii cercetarea de la Universitatea Columbia.. Cuprins [ascunde] 1 Viaa i cariera 2 publicaii notabile 3 A se vedea, de asemenea,

4 Referine 5 Alte lecturi 6 Legturi externe [Edit] Viaa i cariera

Fiind un evreu religios, el nu a putut merge la coal n zilele de smbt, astfel cum a fost solicitat n momentul de sistemul colar maghiar, i astfel a fost educat la domiciliu de ctre prinii si pn la colegiu [1]. Prinii lui erau destul de cunostinte si competente ca profesori. [2] n 1927, el a intrat scoala absolvent de la Universitatea din Viena, de unde a absolvit n 1931 cu titlul de doctor, n matematic. Consilierul lui nu era Karl Menger [1]. n ciuda stralucirea lui Wald, el nu ar putea obine un post universitar, din cauza discriminrii austriece mpotriva evreilor. Cu toate acestea, Oskar Morgenstern a creat o poziie de Wald n economie. Cnd nazitii au invadat Austria n 1938, discriminarea mpotriva evreilor sa intensificat. n special, Wald i familia sa au fost persecutai ca evrei. Wald a fost capabil s emigreze n Statele Unite ale Americii, la invitaia Comisiei Cowles pentru cercetare n economie, pentru a lucra la econometrie de cercetare. [1] Wald a aplicat cunotinele sale statistice, n al doilea rzboi mondial la problema pierderilor de bombardament la focul inamic. Un studiu a fost realizat de deteriorare a aeronavei i returnarea ar fi fost propus ca armura se adaug la acele domenii care au aratat cele mai mari pagube. Perspectiv unic Wald a fost c gurile din antiglon i gloane de pe bombardiere care s-au ntors reprezentat zonele n care acestea au fost n msur s ia daune. Datele au artat c exist patch-uri similare de pe fiecare bombardier revin n cazul n care nu a existat nici un prejudiciu de focul inamic, ceea ce duce la concluzia c Wald aceste patch-uri au fost punctele slabe care trebuie s fie consolidate [3]. [4] Acest lucru este n continuare considerat astzi de lucru seminale n disciplina atunci tinerei de cercetare operaional. Wald i soia sa a murit ntr-un accident de avion n munii Nilgiri, n sudul Indiei, n timp ce pe un tur prelegere extins la invitaia guvernului indian [1]. Dup moartea lui, Wald a fost atacat de Sir Ronald A. Fisher FRS. Fisher a atacat Wald pentru a fi un matematician fr experien tiinific, care a scris o carte incompetent privind statisticile. Fisher a criticat n special lucrrile lui Wald privind proiectarea experimentelor, ntemeiat pe ignoran a ideilor de baz ale subiectului, astfel cum este prevzut de ctre Fisher i Yates Frank. [5] lucrarea lui Wald a fost aprat de Jerzy Neyman n anul urmtor. Neyman a explicat munca lui Wald, n special n ceea ce privete proiectarea experimentelor [6] Lucien Le credite Cam n cartea lui., Metode asimptotice n teoria deciziei statistice, idei i tehnici utilizate reflect n primul rnd influena scrierilor lui Avraam lui Wald. [ 7] Avraam a fost tatl Wald a remarcat fizicianul american Robert Wald.] David Cox (statistician)

De la Wikipedia, enciclopedia liber David Cox

Nscut la 15 iulie 1924 (vrsta 88) Birmingham, Anglia Cetenie Marea Britanie Domenii Statistici Instituii Royal Aircraft a societatii Ln Industries Asociatia de Cercetare Universitatea din Cambridge Birkbeck College, Londra Imperial College, Londra Nuffield College, Oxford Alma Mater St John College, Cambridge Universitatea din Leeds Doctorat consilier Henry Daniels i Bernard Welch Doctoranzi David Hinkley Peter McCullagh Basilio de Bragana Pereira Walter L. Smith Gauss Moutinho Cordeiro Valerie Isham Cunoscut pentru modelul Cox proporional pericole Procese stocastice Design de experimente Analiza datelor binare Notabile premii Knight Bachelor Membru al Royal Society Medalii de tip n aur i argint

Kettering Premii Medalie Copley Sir David Cox Roxbee FRS, FBA (nscut la 15 iulie 1924) este un statistician britanic proeminent. Cuprins [ascunde] 1 Biografie Primii 1.1 ani 1.2 Cariera 1.3 Personal de via 2 Bibliografie 3 A se vedea, de asemenea, 4 Referine 5 Legturi externe [Edit] Biografie

[Edit] Primii ani Cox a studiat matematica la Colegiul Sf. Ioan, Cambridge i a obinut titlul de doctor de la Universitatea din Leeds n 1949, sftuit de Henry Daniels i Welch Bernard [1]. [Edit] Cariera El a fost angajat 1944 - 1946, la Royal Aircraft a societatii, 1946 - 1950, la Industries Ln Asociatia de Cercetare din Leeds, i 1950 - 1956 a lucrat la Laboratorul de statistic la Universitatea din Cambridge. Din 1956, 1966 a fost Reader i apoi profesor de Statistic de la Birkbeck College, Londra. n 1966, el a preluat poziia de preedinte n Statistic de la Imperial College din Londra, unde a mai trziu a devenit eful departamentului de matematic. n 1988 a devenit director de nchisoare de Nuffield College si un membru al Departamentului de Statistic de la Universitatea Oxford. El formal retras din aceste poziii n 1994. Cox a primit doctorate onorifice numeroase. El a fost distins cu medalii de argint n Guy (1961) i aur (1973) al Societatii Regale de Statistic. El a fost ales membru al Royal Society din Londra, n 1973, a fost cavaler de regina Elisabeta a II-lea n 1985 [2] i a devenit membru de onoare al Academiei Britanice n anul 2000. El este un asociat de Externe de la US National Academia de tiin e i membru strin al Academiei Regale Daneze de Stiinte si Litere. n 1990 a ctigat Premiul Kettering i Medalia de Aur pentru Cancer Research pentru "dezvoltarea modelului de regresie proporional a riscurilor." n 2010 a fost distins cu Medalia Copley a Societatii Regale "pentru contributiile sale seminale la teorie i aplicaii de statistic." Se administreaz pentru "merite deosebite n cercetare, n orice ramur a tiinei, i supleani ntre

tiinele fizice i tiinele biologice". Premiat n fiecare an, medalia este cea mai veche medalia de Royal Society nc n curs de atribuit, dup ce primul a fost dat n 1731. El a supravegheat, a colaborat cu, i a ncurajat muli cercettori tineri acum proeminent n statistici. El a servit ca presedinte al Societatii Bernoulli, de Royal Society statistic, precum i de Institutul Internaional de Statistic. El este acum un membru de onoare al Nuffield College si un membru al Departamentului de Statistic de la Universitatea din Oxford. El a adus contribuii de pionierat i important n numeroase domenii ale statisticii i probabilitatea aplicate, dintre care cel mai cunoscut este probabil proporional pericolelor modelul, care este utilizat pe scar larg n analiza datelor de supravieuire. Un exemplu este ori de supravietuire in cercetarea medicala, care pot fi legate de informaiile despre pacieni, cum ar fi varsta, dieta sau expunerea la anumite substane chimice. Procesul Cox a fost numit dup el. [Edit] Viaa personal n 1947 sa cstorit cu Joyce Drummond i au patru copii i doi nepoi. Herbert Robbins De la Wikipedia, enciclopedia liber Herbert Ellis Robbins

Herbert Robbins n vizit Purdue, n 1966 Nscut 12 ianuarie 1915 New Castle, Pennsylvania Sa stins din viata 12 februarie 2001 (la 86 de ani) Princeton, New Jersey Cetenia american Cetenie american Alma Mater Universitatea Harvard Doctorat consilier Hassler Whitney Doctoranzi Cyrus Derman David Siegmund Herbert Wilf Herbert Ellis Robbins (un.12.1915-02.12.2001) a fost unul dintre cele mai proeminente americane matematicieni i statisticieni ai secolului 20. El a fcut cercetri n topologie, teoria msurii, statistici, precum i o varietate de alte domenii.

El a fost co-autor, mpreun cu Richard Courant, a ceea ce este matematic?, O popularizare care este nc (din 2012), n format tiprit. Lema Robbins, utilizat n metodele empirice Bayes, este numit dupa el. Algebre Robbins sunt numite dup el din cauza unei presupuneri (din dovedit) c n ceea ce privete pus Algebre booleene. Teorema Robbins, n teoria grafurilor, este, de asemenea, numit dup el, aa cum este sinteza Whitney-Robbins, un instrument el a introdus pentru a dovedi aceast teorem. Problema nerezolvat bine-cunoscut de a minimiza n selecia secvenial rangul preconizat a elementului selectat n cadrul informaiilor complete, uneori mentionat ca problema secretar al patrulea, de asemenea, poart numele su: problema Robbins "(de oprire optim). Cuprins [ascunde] 1 Biografie 2 scrierile selectate 3 Trimiterile 4 Legturi externe [Edit] Biografie

Robbins a fost nscut n New Castle, Pennsylvania. Ca un student, Robbins a participat la Universitatea Harvard, n cazul n care Marston Morse la influenat s devin interesai i de matematic. Robbins a primit un doctorat de la Harvard n 1938, sub supravegherea Hassler Whitney si a fost un instructor de la Universitatea din New York 1939 - 1941. Dup al doilea rzboi mondial, Robbins a predat la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill, 1946 1952, unde a fost unul dintre membrii originali ai departamentului de statistica matematica, apoi a petrecut un an la Institutul pentru Studii Avansate. n 1953, el a devenit un profesor de statistic matematic de la Universitatea Columbia. Sa retras din activitatea full-time la Columbia n 1985 i a fost apoi profesor la Universitatea Rutgers pn la pensionare, n 1997. El a fost, de asemenea, un consilier dedicat i de ajutor pentru muli doctorat studeni i el are descendeni 567 listate la proiectul Genealogie matematic. n 1955, Robbins a introdus metode empirice Bayes la Simpozionul a treia Berkeley privind statisticile matematic i probabilitate. Robbins a fost, de asemenea, unul dintre inventatorii primului algoritm apropierea stocastic, metoda Robbins-Monro, i a lucrat pe teoria puterii i una de teste i oprire optime. n 1985, n lucrarea "asimptotic eficiente din punct de norme de alocare adaptive", cu TL Lai, el a construit politici n mod uniform convergente populaiei de selecie pentru problema multi-bandit narmat, care posed cea mai rapida rata de convergen a populaiei cu cea mai mare medie, pentru cazul n care distribuiile populaiei recompensa sunt familia parametrul-exponenial. Aceste politici au fost simplificate n 1995 lucrarea "alegere secvenial de la mai multe populaii", cu MN Katehakis. El a fost un membru al Academiei Nationale de Stiinte si al Academiei Americane de Arte i tiine i a fost presedinte al Institutului de Statistica Matematica.

Charles Sanders Peirce (p rs / /, cum ar fi "pung"; [8] 9.zece.18394.nousprezece.1914) a fost un filozof american, logician, matematician, om de tiin i, uneori, cunoscut sub numele de "tat de pragmatism". El a fost educat ca un chimist angajat ca i un om de stiinta de 30 de ani. Astzi, el este apreciat n mare parte pentru contribuiile sale la logica, matematica, filosofie, metodologia tiinific, i semiotica, precum i pentru fondarea sa de pragmatism. n 1934, filosoful Paul Weiss numit Peirce "cel mai original si versatil de filosofi americani i logician mai mare al Americii". [9] Un inovator n matematic, statistic, filozofie, metodologia de cercetare, i tiine diferite, Peirce nsui a considerat, n primul rnd, un logician. El a adus contribuii majore la logica, dar logica pentru el a cuprins o mare parte din ceea ce se numete acum epistemologie i filosofia tiinei. El a vzut cum logica formal ramur a semioticii, de care el este un fondator. nc din 1886 el a vzut c operaiunile logice ar putea fi efectuate de ctre circuitele electrice de comutare, aceeai idee ca i a fost utilizat pentru a produce zeci de ani mai trziu, calculatoarele digitale. [10] Cuprins [ascunde] 1 Viaa 1.1 timpurie ocuparea forei de munc 1.2 Universitatea Johns Hopkins 1.3 Srcia 2 Recepie 3 lucrari 4 Matematic 4.1 Matematica de logica 4.2 Continua 4.3 Probabilitate i statistic 5 Filosofie 5.1 Teoria categoriilor 5.2 Estetica si etica 6 Filozofie: logica, sau semiotic 6.1 Logic ca filosofic 6.2 Semne 6.3 Moduri de inferen 6.4 Pragmatismul 7 Filozofie: metafizica

8 tiin de revizuire 9 A se vedea, de asemenea, 10 Note 11 link-uri externe [Edit] Viata

Locul de nastere a lui Peirce. Acum Lesley University Graduate School de Arte i tiine sociale Peirce a fost nscut la 3 Publicai Phillips n Cambridge, Massachusetts. El a fost fiul lui Sarah Hunt Mills i Peirce Benjamin, el nsui un profesor de astronomie i matematic la Universitatea Harvard i, probabil, primul matematician de cercetare serioas n America. La varsta de 12 ani, Charles citi copia fratelui su mai mare a lui Richard Whately E Elemente de logica, atunci lider n limba englez text pe subiect. Deci, a inceput fascinatia lui pe tot parcursul vieii cu logica i raionamentul. [11] El a continuat s ctige BA i MA de la Harvard, n 1863 Lawrence tiinific coala ia acordat o licenta care a fost la Harvard primul summa cum laude gradul chimie;. [12] i de altfel recordul su academic a fost mediocr [13] La Harvard, el a nceput prietenii pe tot parcursul vieii cu Francis Ellingwood Abbot, Wright Chauncey, si James William [14] Unul din Harvard sale. instructori, Charles William Eliot, format un aviz nefavorabil de Peirce. Acest aviz dovedit a fi fatal, pentru c Eliot, n timp ce preedintele de la Harvard 1869-1909-o perioad care cuprinde aproape toate Peirce de lucru de via n mod repetat a respins Peirce angajarea de la Harvard, n orice capacitate. [15] Peirce a suferit de pe urma lui mai departe trziu adolescenti de o afeciune cunoscut sub numele de nervos, apoi "nevralgie faciala", care ar fi n prezent diagnosticat ca nevralgie de trigemen. Brent spune c, atunci cnd, n chinurile durerii sale ", a fost, la nceput, aproape stupefiat, i apoi distant, rece, deprimat, extrem de suspicios, nerbdtor de mic trecere, i sub rezerva de a izbucniri violente de temperament". [16] ei consecinele ar fi putut conduce la izolare social, care a fcut ani de via lui ulterioare att de tragic. [Edit] ocuprii forei de munc timpurie ntre 1859 i 1891, a fost Peirce intermitent angajat n diferite capaciti tiinifice de ctre Statele Unite ale Americii Coasta de ancheta, [17] unde sa bucurat de protecia tatlui su este extrem de influent a lui [18] pn la moartea acestuia n 1880. C ocuparea forei de munc scutite de la Peirce a fi nevoie s ia parte la Rzboiul Civil, ea ar fi fost foarte incomod pentru el s fac acest lucru, deoarece Peirces Boston Brahman simpatizat cu Confederatia [19] La Survey, el a lucrat n principal n domeniul geodeziei i gravimetric. , rafinarea utilizarea de pendule pentru a determina variaii mici locale n gravitaia Pmntului. [17] El a fost ales un coleg

rezident al Academiei Americane de Arte i tiine, n ianuarie 1867. [20] Ancheta l-au trimis n Europa de cinci ori, [ 21], n 1871, primul, ca parte a unui grup trimis s respecte o eclips de soare, acolo, el a cutat Augustus De Morgan, William Stanley Jevons, i William Kingdon Clifford, [22] matematicieni britanici i logicieni cror rndul su, a minii semna proprie. Din 1869-1872, el a fost angajat ca asistent n observator astronomic de la Harvard, faci munca important pe determinarea stralucirea stelelor i forma Calea Lactee. [23] Pe 20 aprilie 1877 a fost ales membru al Academiei Nationale de tiine [24]. Tot n 1877, el a propus msurarea metru ca lungimi de und ale luminii att de multe de o anumit frecven, [25] fel de definiie angajai 1960 - 1983. n timpul anii 1880, indiferena Peirce pentru detalii birocratice cerat n timp ce calitatea muncii sale de sondaj i oportunitatea diminuat. Peirce a luat ani pentru a scrie rapoarte c el trebuie s fi finalizat n luna. ntre timp, el a scris un comentariu, n cele din urm mii n timpul 1883-1909, pe filosofia, logica, tiina, precum i alte subiecte de dicionar enciclopedic secolul. [26] n 1885, o anchet de ctre Comisie Allison exonerat Peirce, dar a dus la concedierea a chestorul Julius Hilgard i mai muli angajai de alte sondaje de coast pentru deturnare de fonduri publice [27] n 1891,. Peirce a demisionat din Ancheta Coasta, la cererea inspectorul Thomas Corwin Mendenhall lui. [28] El nu a avut loc din nou loc de munc permanent. [Edit] Johns Hopkins University n 1879, a fost numit lector Peirce n logica de la Johns Hopkins University noua, care a fost puternic ntr-o serie de domenii care-l intereseaz, cum ar fi filosofie (Royce i Dewey au doctori de la Hopkins), psihologie (predate de ctre G. Stanley Hall i studiat de Joseph Jastrow, care a coautorul unui studiu punct de reper empiric cu Peirce), i matematic (predat de JJ Sylvester, care a venit s admire lucrrile Peirce pe matematic i logic). 1883 a vzut publicarea studiilor sale n Logica de membrii Universitatea Johns Hopkins care conin lucrri de el nsui i Marquand Allan, Christine Ladd, Benjamin Gilman Ives, i Oscar Howard Mitchell. Ei au fost printre elevii sai postuniversitare. [29] Aceast poziie nontenured sa dovedit a fi singurul Peirce numirea academic a avut loc vreodat. Brent Peirce documente ceva nu a bnuit niciodat, i anume faptul c eforturile sale de a obine locuri de munc academice, subvenii, precum i respectabilitate tiinific au fost n mod repetat frustrat de opoziie sub acoperire a unui mare canadian-american om de stiinta de zile, Simon Newcomb [30]. Eforturile Peirce ar putea avea, de asemenea, a fost mpiedicat de o personalitate dificil; presupuneri Brent cu privire la dificultatea psihologic n continuare [31]. Viaa personal Peirce, de asemenea, l-handicapat. Prima sa soie, Harriet Melusina Fay ("Zina"), l-au lsat n 1875 [32]. El a luat n curnd cu o femeie, Juliette, al crui nume de fat, avnd n vedere diferit ca Froissy i Pourtalai [33] i naionalitatea (ea a vorbit francez [34]) rmn incerte, [35], dar divorul su de la Zina a devenit definitiv numai n 1883, dup care sa cstorit cu Juliette. [36] n acel an, Newcomb a subliniat la un mandatar Johns Hopkins, care Peirce, n timp ce un angajat Hopkins, au trit si a calatorit cu o femeie la care el nu a fost cstorit, scandalul care a urmat a dus la concedierea sa, n ianuarie 1884 [37] Peste Peirce ani a cutat locuri de munc academic la universiti diferite, fr succes [38] El nu a avut copii cu nici cstorie... [39]

Cambridge, n cazul n care Peirce sa nascut si a crescut, New York City, unde a vizitat de multe ori i, uneori, a trit, i Milford, unde a petrecut ultimii ani ai vieii sale, cu Juliette lui doua soie.

Juliette i Charles de un bine la Arisbe lor de origine n 1907 [Edit] srciei n 1887 Peirce a petrecut o parte din motenirea lui de la prinii si pentru a cumpra 2000 de acri (8 km2) de teren rural, lng Milford, Pennsylvania, care niciodat nu a dat o rentabilitate economic [40] Acolo, el a avut o ferm 1854 remodelat la design su.. [41 ] Cele Peirces numit proprietatea "Arisbe". Nu au trit cu civa ctorva ntreruperi, pentru restul vietii lor, [42] Charles scris prolific, mare parte din ea nepublicate pn n prezent (a se vedea Works). Condiii de via dincolo de mijloacele lor n curnd a condus la dificulti grave financiare i juridice [43]. El a petrecut o mare parte din ultimele sale dou decenii n imposibilitatea de a permite cldur n timpul iernii i subzist pe pine veche donata de brutar local. Imposibilitatea de a permite papetarie nou, el a scris pe verso de manuscrise vechi. Un mandat de restante pentru asalt i datoriile nepltite au condus la sale fiind un fugar n New York City pentru o vreme [44]. Mai multe persoane, inclusiv fratele su, James Mills Peirce [45] i vecinii si, rude ale Gifford Pinchot, stabilit datoriile sale i pltit impozitele sale de proprietate i ipotecare. [46] Peirce a fcut unele consultanta stiintifica si de inginerie i a scris mai mult pentru un salariu slab, n principal intrrilor de dicionar enciclopedic, precum i recenzii pentru The Nation (cu al crui redactor, Wendell Phillips Garrison, el a devenit prietenos). El a fcut traduceri pentru Smithsonian Institution, la iniiativa directorului su Samuel Langley. Peirce a fcut, de asemenea, calcule matematice substaniale pentru cercetare Langley pe zbor cu motor. n sperana de a face bani, Peirce a ncercat inventarea [47]. El a nceput, dar nu a finaliza un numr de cri. [48] n 1888, preedintele Grover Cleveland-l numii Comisiei Compoziie. [49]

Arisbe n 2011 Din 1890, el a avut un prieten i admirator n Judector Francis C. Russell de la Chicago, [50], care a introdus Peirce la editorul Paul Carus i administrator de Edward Hegeler C. revistei de pionierat filosofiei americane monist, care a publicat n cele din urm articole de Peirce , [51], cel puin 14. El a scris mai multe texte n dicionar James Mark Baldwin de Filosofie i Psihologie (1901-5); jumtate din cele creditate s-l par s fi fost scrise de fapt de Christine Ladd-Franklin sub supravegherea sa [52] El a aplicat n 1902 la nou. format Carnegie Instituie pentru o subvenie pentru a scrie o carte sistematic de munca de o via a lui. Cererea a fost condamnat;. Lui Nemesis

Newcomb servit pe comitetul executiv al instituiei, i a preedintelui acestuia a fost preedinte al Johns Hopkins, la momentul demiterii lui Peirce [53] Cel care a facut cel mai mult pentru a ajuta la Peirce, n aceste vremuri disperate era vechiul su prieten William James, dedicandu voina lui de a crede (1897) la Peirce, i organizarea de Peirce s fie pltit pentru a da dou serii de prelegeri la sau n apropierea Harvard (1898 . i 1903) [54] Cel mai important, n fiecare an, din 1907 pn la moartea lui James, n 1910, James a scris prietenilor lui din intelectualitatea din Boston pentru a solicita ajutor financiar pentru Peirce, fondul a continuat chiar i dup James a murit. Peirce reciproca prin desemnarea fiul cel mai mare al lui James ca motenitor lui ar trebui s-l Juliette predecease [55]. Sa crezut c acest lucru a fost, de asemenea, de ce Peirce a folosit "Santiago" ("St James" n limba spaniol) ca un nume de mijloc, dar el a aprut n imprima cat mai devreme 1890 ca Charles Peirce Santiago. (A se vedea Charles Sanders Peirce Santiago de discuii i referine). Peirce a murit srac n Milford, Pennsylvania, douzeci de ani nainte vduva sa. [Edit] Receptie

Bertrand Russell (1959) a scris, [56] "Fr ndoial [...] el a fost unul dintre minile cele mai originale ale secolului al XIX-lea, i cu siguran cel mai mare gnditor american vreodat." (Lui Russell Principia Mathematica, publicat 1910 - 1913, nu menioneaz Peirce; munca Peirce nu a fost cunoscut pn mai trziu.) [57] AN Whitehead, n timp ce citesc o parte din manuscrise nepublicate Peirce la scurt timp dup sosirea la Harvard n 1924, a fost lovit de cum Peirce a anticipat propria "proces" gndire. (La metafizica Peirce i de proces, vezi Lowe 1964. [23]) Karl Popper vzut Peirce ca "una dintre cele mai mari filosofi ai tuturor timpurilor". [58] Cu toate acestea, realizrile Peirce nu au fost imediat recunoscute. Sa impunerea contemporanii lui William James i Iosia Royce [59] l admira, i Cassius Jackson Keyser la Columbia i Ogden CK a scris despre Peirce cu respect, dar fr nici un efect imediat. Savant primul care i las Peirce atentia considerat profesionale a fost Royce elev Morris Raphael Cohen, editor al unei antologii a scrierilor Peirce cu denumirea anse, dragoste, si Logic (1923) i autorul a bibliografiei prima dintre scrierile mprtiate Peirce. [60] John Dewey a studiat sub Peirce la Johns Hopkins [29] i, din 1916 ncoace, scrierile lui Dewey menioneaz n mod repetat Peirce cu deferen. Lui 1938 Logic: Teoria de anchet este mult influenat de Peirce [61] Publicarea primelor sase volume ale documentelor colectate (1931-1935), cel mai important eveniment pn n prezent n studiile Peirce i una care Cohen a fcut posibil de. creterea fondurilor necesare, [62] nu au determinat o revrsare de studii secundare. Editorii acestor volume, Charles Hartshorne i Paul Weiss, nu a devenit specialiti Peirce. Repere timpurii ale literaturii secundare includ monografiile de Buchler (1939), Feibleman (1946), i Goudge (1950), doctorat 1941 Teza de Arthur W. Burks (care a mers pe pentru a edita volume 7 i 8), precum i studiile editate de ctre Wiener i Young (1952). Charles S. Peirce Societatea a fost infiintata in anul 1946. Tranzacii sale, un trimestrial academic specializat n Peirce, pragmatism, i filosofiei americane, a aprut din 1965.

n 1949, n timp ce faci munca independent de arhiv, istoric al matematicii Carolyn Eisele (1902-2000) nimerit pe o scrisoare autograf de Peirce. Deci, a nceput ei 40 de ani de cercetare pe Peirce matematician i om de tiin, care se ncheie cu Eisele (1976, 1979, 1985). Incepand cu 1960, filozof i istoric al ideilor Max Fisch (19001995) a aprut ca o autoritate n Peirce; Fisch (1986) [63] include multe dintre articolele sale relevante, inclusiv un studiu amplu (Fisch 1986: 422 - 48) a impactului a lui Peirce gndit prin 1983. Peirce a ctigat un text internaional semnificativ, marcat de centre universitare de cercetare dedicate Peirce studii i pragmatism n Brazilia (CeneP / CIEP), Finlanda (HPRC, inclusiv Commens), Germania (grupa Wirth lui, a lui Hoffman i grupul Otte lui, i a lui Deuser i de grup HARLE lui [64]), Franta (L'IRSCE), Spania (GEP), i Italia (CSP). Scrierile sale au fost traduse n mai multe limbi, inclusiv n limba german, francez, finlandez, spaniol i suedez. Din anul 1950, au fost Peirceans francez, italian, spaniol, britanic, precum i nota de brazilian. Timp de muli ani, America de Nord Catedra de Filosofie cel mai devotat Peirce a fost Universitatea din Toronto a, datorit, n bun parte la conducerea lui Thomas Goudge i Savan David. n ultimii ani, oamenii de tiin din SUA s-au pus n cluster Peirce la Indiana University Universitatea Purdue Indianapolis, casa Ediia n Peirce proiectului (PEP), i Pennsylvania State University. n prezent, un interes deosebit este luat n ideile lui Peirce de ctre cercettori n totalitate n afara arena filosofiei academice. Interesul vine din industrie, afaceri, tehnologie, organismele de informaii, precum i militare, i le-a dus la existena unui numr substanial de agenii, institute, ntreprinderi, precum i laboratoare de cercetare n curs de desfurare, n care i dezvoltare de concepte sunt Peircean fiind puternic ntreprinse. -Robert Burch, 2001, actualizat 2010 [17] [Edit] Lucrri

Reputaia Peirce se bazeaz n mare msur pe o serie de lucrri academice publicate in reviste americane tiinifice i academice, cum ar fi Proceedings al Academiei Americane de Arte i tiine, Jurnalul de filosofia speculativ, monist, Popular Science lunar, American Journal of Matematic, Memoriile Academia Nationala de Stiinte, Nation, i altele. A se vedea articolele de Peirce, publicat n timpul vieii sale pentru o list extins cu link-uri la ele on-line. Numai full-length carte (nici extract de nici pamflet), care Peirce autor i a vzut publicate n timpul vieii sale [65] a fost de Cercetri fotometrice (1878), o monografie 181-pagini pe aplicaiile metodelor spectrografica la astronomie. n timp ce la Johns Hopkins, a editat Studii n Logic (1883), care conine capitole de el nsui i de studenii si absolvent. Pe lng cursurile n timpul anilor si (1879-1884) ca lector n Logica de la Johns Hopkins, a dat cel puin nou serie de prelegeri, muli acum publicate, a se vedea Prelegeri de Peirce. Universitatea Harvard a obinut de la vduva lui Peirce la scurt timp dup moartea sa, actele gsite n studiul su, dar nu a microfilm le pn n 1964. Numai dup Richard Robin (1967) [66] catalogat acest Nachlass a fcut-o s devin clar c Peirce a lsat

aproximativ 1650 manuscrise nepublicate, n valoare total de peste 100.000 de pagini, [67], cu excepia cea mai mare parte nc nepublicate pe microfilm. Pe vicisitudinile de lucrri Peirce, a se vedea Houser (1989). [68] presupus documentele rmn ntr-o stare nesatisfctoare. [69] Prima antologie de articole publicate Peirce a fost posibil un volum, Dragostea si logica: Eseuri filozofice, editat de Morris Cohen Rafael, 1923, nc n imprimare. Alte un volum antologii au fost publicate n 1940, 1957, 1958, 1972, 1994, i 2009, cele mai multe nc n imprimare. Ediiile Principalele postume [70] a operelor lui Peirce, n lunga lor calatorie spre lumina, de multe ori mai multe volume, iar unele nc n imprimare, au inclus: 1931-1958: Documentele colectate de Charles Sanders Peirce (CP), 8 volume, cuprinde mai multe lucrri publicate, mpreun cu o selecie de oper nepublicat anterior i o brum de corespondenei sale. Aceast ediie de mult timp de iarn trasat de la locul de munc Peirce de la 1860 la 1913 rmne cea mai cuprinztoare studiu a produciei sale prolifice 1893 - 1913. Acesta este organizat tematic, dar texte (inclusiv seria curs) sunt adesea mprite ntre volume, n timp ce texte din diferite stadii de dezvoltare Peirce sunt adesea combinate, care necesit vizite frecvente la notele editorilor ". [71] Editat (1-6) de ctre Charles Hartshorne i Paul Weiss i (7-8) de Arthur Burks, n presa scris i online, de la Harvard prin InteLex. 1975-1987: Charles Sanders Peirce: Contribuii la Nation, 4 volume, include Peirce ct mai mult de 300 de clieni i articole publicate n 1869-1908 Nation. Editat de Kenneth Laine Ketner i Edward James Cook, din print, cu excepia on-line prin intermediul InteLex. 1976: noile elemente de matematic de Charles S. Peirce, 4 volume din 5, a inclus mai multe manuscrise nepublicate anterior Peirce pe teme matematice, mpreun cu Peirce importante articole publicate matematice. Editat de Carolyn Eisele, din imprimare. 1977: semiotic i Significs: Corespondena dintre CS Peirce i Victoria Welby Lady (ediia a 2-2001), a inclus ntreaga coresponden a lui Peirce (1903-1912), cu Victoria, Lady Welby. Peirce a oricrei alte corespondene publicate este n mare parte limitat la cele 14 scrisori incluse n volumul 8 din documentele colectate, precum i 20-impar de pre-1890 pn n prezent elementele incluse n Scrieri. Editat de Charles S. Hardwick cu James Cook, din imprimare. 1982-prezent: Scrieri ale lui Charles S. Peirce, o ediie Succesiune (W), Volumele 1-6 i 8, a unui proiectat 30. Acoperire limitat, precum i defecte editare i organizare, a documentelor de colectate a condus Max Fisch i altele, n anii 1970 pentru a fonda Peirce Ediia n proiect (PEP), a crui misiune este de a pregti o ediie mai complet cronologic critic. Doar apte volume au aprut pn n prezent, dar ele acoper perioada de la 1859-1892, atunci cnd Peirce efectuat o mare parte din cea mai cunoscut munca. W 8 a fost publicat n noiembrie 2010, i continu lucrrile pe W 7, 9, i 11. n de imprimare din Indiana i U. (1-6) on-line prin intermediul InteLex. 1985: Perspective istorice pe logica Peirce de tiine: A History of Science, 2 volume. Auspitz a spus, [72] "gradul de scufundare Peirce n tiina din zilele lui este evident n comentarii sale n Naiunii [...] i, n lucrrile sale, aplicaii de finanare, i

prospecte ale editorilor n istoria i practica tiin ", referindu-se n ultimul timp la Perspective istorice. Editat de Carolyn Eisele, din imprimare. 1992: Motivarea si logica lucrurilor colecteaz ntr-un singur loc Peirce a lui 1898 serie de prelegeri invitate de ctre William James. Editat de Kenneth Laine Ketner, cu comentarii de Hilary Putnam, n tiraj de la Harvard. 1992-1998: Peirce Essential (PE), 2 volume, este un sampler important recent a scrierilor filosofice a lui Peirce. Editat (1) de Nathan Hauser i Kloesel cretin i (2) de ctre editori PEP, n imprimare de la Indiana U. 1997: Pragmatismul ca principiu i mod de gndire dreapta colecteaz Peirce 1903 la Harvard "Prelegeri pe pragmatism" ntr-o ediie de studiu, inclusiv a proiectelor, de manuscrise de lectur Peirce, care au fost publicate anterior n form prescurtat, confereniaz acum, de asemenea, apar n EP 2 . Editat de Patricia Ann Turisi, n tiraj de la SUNY. 2010: filosofia matematicii: Scrieri alese, colecteaza scrieri importante de ctre Peirce pe aceast tem, muli nu anterior in print. Editat de Matthew E. Moore, n tiraj de la Indiana U. [Edit] Matematic

Proiecia Peirce quincuncial a unei sfere pstreaz unghiurile adevrat, cu excepia de la mai multe puncte izolate i rezultatele n mai puin de denaturare domeniu dect n alte proiecii. Cea mai important lucrare a lui Peirce n matematica pur a fost n zone logice i fundaionale. De asemenea, el a lucrat pe algebra liniar, matrici, geometrii diferite, topologie si numere de listare, numere Bell, graficele, problema patru culori, precum i natura continuitate. El a lucrat la matematici aplicate n economie, inginerie, i proieciile harta (cum ar fi proiecia quincuncial Peirce), i a fost deosebit de activ n probabilitate i statistici. [73] Descoperiri Peirce a fcut o serie de descoperiri izbitoare n logica formal i matematic fundamentale, dintre care aproape toate au ajuns s fie apreciat numai la mult timp dup ce a murit: n 1860 [74] a sugerat un aritmetic a numerelor cardinale infinite, de ani nainte de orice lucrare de Georg Cantor (care a completat teza sa de doctorat n 1867) i fr acces la 1851 Bernard Bolzano (postum) Paradoxien des Unendlichen.

Peirce sgeat, Simbolul pentru "(nici) ... nici ...", de asemenea, numit pumnalul Quine. n 1880-1881 [75] a artat ct de algebr boolean ar putea fi realizat printr-o operaiune suficient repetate binar unic (logic NOR), anticipnd Henry M. Sheffer de 33 de ani. (A se vedea, de asemenea, Legile lui Morgan De). n 1881 [76] a stabilit Axiomatizarea de aritmetica numr natural, cu civa ani nainte de Richard Dedekind i Peano Giuseppe. n acelai ziar a dat Peirce, ani nainte de Dedekind, prima definiie pur cardinal a unui set finit n sensul acum cunoscut sub numele de "Dedekind-finit", i implicit de accident vascular cerebral acelai timp, o definiie important formal a unui set infinit (Dedekind-infinit ), ca un set care poate fi pus ntr-o coresponden unu-la-unu cu una din subseturi corespunztoare a acestuia. n 1885 [77] a distinge ntre cuantificare de ordinul nti i de ordinul al doilea. [78] [79] n acelai ziar a stabilit ceea ce poate fi citit ca primul (primitiv) teoria mulimilor axiomatic, anticipnd Zermelo de aproximativ dou decenii (Brady 2000, [80] p. 132-3). n 1886 el a vzut c calculele booleene ar putea fi realizat prin intermediul switchuri electrice, [10] anticipnd Claude Shannon cu mai mult de 50 de ani.

Grafice existeniale: Alpha grafice Prin anii 1890 mai trziu [81] el a fost elaborarea graficele existeniale, o notaie grafic pentru calculul predicatelor. Bazat pe acestea sunt graficele conceptuale lui John F. Sowa i raionamentul schematic Sun-Joo Shin. Elementele noi de Matematic Peirce a scris proiecte pentru un manual introductiv, cu titlul de lucru elementele noi de matematic, care a prezentat matematica din punct de vedere original. Cei alte proiecte i multe dintre manuscrisele sale nepublicate anterior matematice a aprut n cele din urm [73], n noile elemente de matematic de Charles S. Peirce (1976), editat de matematicianul Carolyn Eisele. Natura matematic Peirce a fost de acord cu Auguste Comte, n ceea ce privete matematica ca mai mult de filosofia de baz i tiine speciale (de natur i a minii). Peirce clasificate n trei subzone matematic: (1) matematica de logic, (2) seria discret, i (3) Continua pseudo-(ca le-a numit, inclusiv numere reale) i continuum. Influenat de tatl su Benjamin, Peirce a susinut c matematica studiaz obiectele pur ipotetice i nu este doar cantitatea, ci tiina este mult mai larg tiina care atrage concluziile necesare; c matematica ajutoare logica, nu invers, i c logica n sine este o parte a filosofiei i este tiina despre tragerea unor concluzii necesare i de altfel [82]. [Edit] Matematica de logica

Logica matematic i fundaii, unele articole constatate Pe o mbuntirea n calcul Boole a lui Logic (1867) Descrierea unui Notaii pentru Logica Rude (1870) Pe Algebra logicii (1880) O algebr boolean cu o constant (1880 SM) Pe Logica Numrul (1881) B Not: Logica Rude (1883) Pe Algebra de Logic: o contribuie la Filozofia Notaia (1884/1885) Logica Rude (1897) Cele mai simple Matematica (1902 SM) Prolegomene Pentru o apologie pentru Pragmaticism (1906, pe graficele existeniale) ncepnd cu prima sa lucrare pe "Logica Rudele" (1870), Peirce a extins teoria relaiilor pe care Augustus De Morgan tocmai recent trezite din somn sale Cenusareasa. O mare parte din matematica relaiilor acum luate pentru a acordat a fost "imprumutat" de la Peirce, nu ntotdeauna cu tot creditul cuvenit, pe care i la modul n care tnrul Bertrand Russell, n special Principiile sale de Matematic i Mathematica Principia, nu a fcut dreptate Peirce, a se vedea Anellis (1995) [57] n 1918, logician CI Lewis a scris, "Contribuii de CS Peirce la logica simbolic sunt mult mai numeroase i mai variate dect cele ale oricrui alt scriitor - cel puin n secolul al XIX-lea.". [83] ncepnd din 1940, Alfred Tarski i studenii si au redescoperit aspecte ale viziune mai larg Peirce de logica relationale, de dezvoltare perspectiva algebra relaional. Logica relaional a ctigat aplicaii. n matematic, a influenat analiza abstract a EH Moore i teoria grilaj de Garrett Birkhoff. n informatic, modelul relaional al bazelor de date a fost elaborat cu idei Peircean n activitatea de Edgar F. Codd, care a fost un student de doctorat [84] de Arthur W. Burks, un savant Peirce. n economie, logica relaional a fost folosit de Frank P. Ramsey, John von Neumann, i Samuelson Pavel pentru a studia preferinele i de utilitate i de Kenneth Arrow J. n alegerea sociale i valorile individuale, ca urmare a asociaiei Arrow cu Tarski la City College din New York. La Peirce i contemporanii si Ernst Schrder i Gottlob Frege, Hilary Putnam (1982) [78] documentat faptul c lucrrile lui Frege privind logica cuantificatorilor a avut o influen redus asupra contemporanilor si, dei a fost publicat de patru ani nainte de activitatea de Peirce i eleva lui Oscar Howard Mitchell. Putnam a constatat c matematicienii i logicienii au nvat despre logica cuantificatorilor prin munca independenta de Peirce i Mitchell, n special prin intermediul lui Peirce "Pe Algebra de Logic: o contribuie la Filosofie a Notaia" [77] (1885), publicat n Premier Jurnalul

American de matematic zi, i citat de Peano i Schrder, printre altele, care au ignorat Frege. Ei au, de asemenea, adoptate i modificate notaiile lui Peirce, variante tipografice ale celor folosite acum. Peirce pare c a fost ignorant de munca lui Frege, n ciuda realizrilor lor se suprapun n logica, filosofia limbajului, precum i bazele matematicii. Peirce munca pe logica formal a avut admiratori pe lng Ernst Schrder: Filosofic algebraist William Kingdon Clifford [85] i logician William Ernest Johnson, att britanic; coala polonez de logic i matematic fundamentale, inclusiv Alfred Tarski; Arthur prealabil, care a ludat i a studiat lucrrile lui Peirce logic ntr-un document 1964 [23] i n logica formal (spunnd la pagina 4 c Peirce "a avut, probabil, un ochi ager pentru Essentials dect orice alt logician nainte sau dup."). O filosofie a logicii, ntemeiat n categoriile sale i semiotice, pot fi extrase din scrierile Peirce i, mpreun cu munca logic Peirce ct mai general, este exposited i aprat n Hilary Putnam (1982); [78] Introducere n Nathan Houser et al. (1997);. [86] i capitolul Randall Dipert n Cheryl Misak (2004) [87] [Edit] Continua Continuitate i synechism sunt centrale n filosofia lui Peirce. El a mbriat i a lucrat mult timp infinitezimalele pe matematica de continuum. El a inut mult timp c numerele reale constituie o pseudo-continuum; [88] c un continuum adevrat este obiectul real al analizei situs (topologia) i c un continuum real a momentelor depete-i n orice interval de timp are loc pentru -orice numr Aleph (orice mulimea infinit cum o numea el) de momente [89]. n 1908 Peirce a scris c el a descoperit ca un continuum adevarat ar putea avea sau nu dispun de astfel de sal. Jrme Havenel (2008): "Este la 26 mai 1908, c Peirce n cele din urm a renunat la ideea lui c n fiecare continuum este loc pentru orice colecie de orice multitudinea De acum, exist diferite tipuri de continuum, care au diferite. Proprieti ". [90] [Edit] probabilitilor i statistici Peirce a considerat c tiina realizeaz probabilitile statistice, nu certitudini, i c spontaneitate (sansa absolut) este real (a se vedea Tychism pe punctul su de vedere). Cele mai multe dintre scrierile sale statistice promoveze interpretarea frecvena de probabilitate (raporturi obiective de cazuri), iar multe dintre scrierile sale exprim scepticismul cu privire la (i critic utilizarea) atunci cnd probabilitatea de astfel de modele nu sunt bazate pe randomizare obiective [91] Dei a fost Peirce. n mare msur o frequentist, semantica lui posibile mondiale a introdus "nclinaia" teoria probabilitilor nainte de Karl Popper. [92] [93] Peirce (uneori cu Joseph Jastrow) investigat hotrrile probabilitate de subieci pentru experimente ", probabil prima" Identificarea i estimarea probabilitilor subiective n psihologie experimental i (ceea ce a ajuns s fie numit) statisticile bayesiene. [2] Peirce a fost unul dintre fondatorii statisticii. El a formulat statisticile moderne n "Ilustraii de logica tiinei" (1877-8) i "O teorie a inferenei probabil" (1883). Cu un

design repetate msuri, el a introdus orb, controlat randomizate experimente n 1884 (Hacking 1990:205) [1] (nainte de Ronald A. Fisher). [2] El a inventat designul optim pentru experimente pe gravitate, n care el a "corectat nseamn ". El a folosit corelare i netezire. Peirce a extins activitatea pe aberante de Benjamin Peirce, tatl su [2]. El a introdus termenii "ncredere" i "probabilitate" (nainte de Jerzy Neyman i Fisher). (A se vedea cri istorice tefan Stigler i Hacking Ian 1990 [1]). [Edit] Filosofie

Acesta nu este suficient de recunoscut faptul c Peirce cariera lui a fost c un om de tiin nu a, un filosof, i c n timpul vieii sale el a fost cunoscut si apreciat mai ales ca un om de tiin, doar n al doilea rnd ca un logician, i abia la toate ca un filosof. Chiar i munca sa n filozofie i logic nu vor fi nelese pn cnd acest fapt devine o premis n picioare de studii Peircean. -Max Fisch 1964, p.. 486 [23]. Peirce a fost un om de stiinta de lucru de 30 de ani, i, fr ndoial a fost un filosof profesionist numai n timpul celor cinci ani a predat la Johns Hopkins. El a nvat filosofia n principal de lectur, n fiecare zi, cteva pagini de critica a lui Kant a raiunii pure, n german original, n timp ce un student la Harvard. Gibbs prelevare de probe [Edit] - Wikipedia, enciclopedia liber Gibbs prelevare de probe - algoritm de prelevare de probe pentru a genera distribuia n comun a unui set de variabile aleatoare. Acesta este folosit pentru a estima distribuia n comun i pentru a calcula integralele utiliznd simularea Monte Carlo. Acest algoritm este un caz special al algoritmului Metropolis-Hastings i este numit dup fizicianul Iosia Gibbs. Gibbs de eantionare este remarcabil prin faptul c nu necesit nici o distribuie explicit n comun, i necesit doar probabilitile condiionate pentru fiecare variabil incluse n distribuie. La fiecare pas al algoritmului are o valoare aleatoare i alege valoarea sa, cu condiia ca celelalte sunt fixate. Acesta poate fi demonstrat c secvena de valori obinute forma recurent lan Markov, distribuie stabil, care este tocmai distribuia dorit n comun. Gibbs de eantionare este deosebit de bine folosit pentru a lucra cu o probabilitate posterioar n reelele bayesiene, deoarece acestea sunt date toate probabilitile condiionate necesare. [Edit] Algoritmul

S presupunem c avem de distribuie n comun de variabile aleatoare, si pot fi foarte mari. S intensifice am ales o valoare. La fiecare pas, efectuai urmtorii pai: Indicele selecionat).

aleas de distribuie, precum i pentru alte indicii nu schimba valoarea de: (j i). n practic, indicele ales nu ntmpltor, ci n mod constant. Algoritmul este simplu i nu necesit cunotine speciale i ipoteze, aa c este popular. Dezvoltarea tehnologiei de calculator, n a doua jumtate a secolului XX, a avut un efect semnificativ asupra statisticilor. Modelele anterioare statistice au fost introduse modele liniare n primul rnd. Creterea vitezei de calculatoare i dezvoltarea de algoritmi numerice corespunztoare a fost motivul pentru care interesul crescut n non-lineare, cum ar fi modele de reele neuronale artificiale, a condus la dezvoltarea unor modele statistice sofisticate, cum ar fi modelul liniar generalizat i modelul ierarhic. Metodele utilizate pe scar larg de calcul bazate pe re-eantionare ca o msur de permutri i procesul de bootstrap, alturi de metode de prelevare de probe, cum ar fi Gibbs, a permis mai mult dispoziia de a utiliza algoritmi Bayesian. n prezent, exist o varietate de programe de statistic de uz general i de specialitate. n secolul 19, muli oameni de tiin i politicieni vzut i Statistic i Sociologie, n relaia ca cele dou discipline care joac un rol crucial n studiul societii. Reinei c, n secolul al 19-lea i nceputul secolului al douzecilea, statisticile sunt singurele specii care colecteaz informaii n mod regulat REA din viaa societii. O gam larg de informaii sociologice, i anume rezultatele n primul rnd, sondajele au venit mai trziu, cnd am nceput s dezvolte o sociologie empiric. Acesta este motivul pentru care este att de clar c interesul de timp oamenii de stiinta Meni tocmai la statisticile i dorina de a le utiliza zat n scopuri sociologice. La sfritul anilor 19 nceputul secolului 20 lucrari stiintifice Le-au aprut n numele foarte din care s Statistic i Sociologie sunt considerate mpreun ca dou tiine pe care societatea de studiu. Astfel, un membru proeminent al Germaniei de Statistic, Statistic teoretician Georg Mayr chemat sale fundamentale de lucru "Statistic i obschestvove-Denie." Cartea de Myra este interesant, n primul rnd, este c analizeaz posibilitile de Statistica este o tiin social. G. Mayr a scris: "Statistica n sens material (statistic tiin) este elucidarea fenomenelor de mas din viaa social a oamenilor, bazat pe o observatie de mas exhaustiv, exprimat n numr i msura n care" [1, p.. 29]. Prima seciune a operei sale, pentru Mayr-numitul "Omul pe o scar de mas," i a scris: "Pe-uchnoe studiu de om ca de partea sa natural, i psihologice pot fi ndreptate Leno pe individ ca atare. Organismul uman poate fi cunoscut stiintific ca structura si dezvoltarea pe baza cercetrii atente dup numrul relativ limitat de persoane, la fel de funcionarea i dezvoltarea uman Spiritul lovecheskogo n manifestrile sale diferite pot fi studiate de ctre individ samonablyude REA sau observaii ale altor persoane. Dar, de cercetare tiinific poate merge nu mai puin de succes i alte Goma cale, i anume, acesta poate alege obiectul lor observare-lea i studiul n loc de separat indi duumov anumit mas de indivizi, n forma n care au loc, de fapt, n via "[1, p. . 2]. Astfel, G. Mayr dup fondatorii teoriei porecla statisticile A. Quetelet determinat de fapt, un nou obiect comun de tiin statistice - vrsta uman sau greutatea de indivizi, pe care o numete "colectivitate uman" sau "masele umane": "... luarea n

considerare sistematic a omului-RI colectiv este domenii noi, svoeob diferite de cunoatere, constatrile care nu pot fi obinute prin observarea persoanelor fizice excepionale "[1, p.. 2]. Avnd n vedere uman Kieu masa Mayr, crede c acestea ar trebui s fie studiat nu numai n ceea ce privete caracteristicile lor obiective tradiionale (timp i spaiu), dar i n ceea ce privete trsturile lor comportamentale, pe care el a numit "o unitate de mas a oamenilor aciunii guvernamentale i rezultate durabile consecinele de aciune. " Mayr extinde, de asemenea, obiectul unor studii statistice logice, fr a se limita la caracteristicile statistice caracteristici Kieu externe n studiu ICDO obiect, i s completeze caracteristicile lor interne nal relaiile dintre elementele colectiv uman. Analiza relaiei dintre om-cal colectiv permite noduli Myra obiecte de studiu statistic tizirovat, vyde nlocuind "grupuri sociale" i "Uniunea Social", care le-a numit cercul de relaii sociale RI. Extinderea aceast idee, Mayr a scris: "Social 52

Metodologia de Cercetri Sociale grupuri i sindicate sunt foarte diverse n natur. Fiecare individ face parte din una i acelai timp, la diferite grupuri sociale de relaii eseniale, precum i pe de alt parte o msur de implicarea lui n aceti compui a lungul timpului variaz enorm. Deci, vom avea de a face cu o varietate de mas existente de relaii umane, care pot apela pentru concizie doar masa social "[1, p.. 3]. Putem vedea c obiectul statisticilor de la Myra sute de interaciunea novyatsya a grupurilor sociale, relaiile sociale i dinamica de dezvoltare a acestora, care este, de asemenea, obiectul sociologiei, deci vom vedea intersecia de obiecte statistic ki i sociologie n acest domeniu, care pot fi atribuite la manifestarea de interaciune a acestor dou discipline n stadiu de dezvoltare ca tiin social. De asemenea, este important ca Mayr are absolutizes arbori caracteristici statisticile n studiul maselor sociale, considernd c "noi nu ar trebui s credem c masele sociale pot fi n ntregime supuse exhaustiv mii mas de supraveghere". El este din constat c statisticile nu sunt ntotdeauna n volum deplin UI dau caracteristicile necesare ale Phe studiate TION ". Desi metoda exact de calcul i de msurare cu o bun organizare i tehnici de cercetare sunt pe scar larg aplicabile, cu toate acestea, exist nc o parte cunoscut condiiile de via i de fenomene, care nu sunt disponibile secar aceast monitorizare obiective i cuprinztoare "[1, p.. 10]. n astfel de cazuri, n conformitate cu Mayr, observaia poate parial n mas a oferit o combinaie de statistici, cu natura obiectiv a naturii subiective a datelor obinute din alte surse ". nlocuirea o metod obiectiv pentru msurarea i calculul este o descriere calitativ REA, cu subiectiv punctul de vedere al observatorului, precum i locul care s ateste studiu obiectiv al condiiilor reale - acte preluare subiecte tive persoane avize recunoscute ca fiind competente n circumstanele "[1, p.. 10]. Astfel, vedem c acest lucru este, n termeni moderni, posibilitatea de a combina diferite metode de colectare a datelor n domeniul cercetrii sociale i sunt suficient de flexibile pentru a temeiul n aceast combinaie.

n afar de cazurile de Mayr pariale i exhaustiv, cercetarea statistic a sugerat i utilizarea situaia interogatoriu de "out-of-statistic Ori entirovki" atunci cnd observrii statistice imposibil n studierea maselor sociale. El a propus utilizarea unor astfel de forme de out-of-statistic-Koi aspecte: 1) numrul de urme pe baza de orientare n raport cu caracterul total al fenomenului, fr a preciza numrul de cazuri aprute; 2) un calcul aproximativ; 3) metoda chestionarului de cercetare; 4) monitorizarea individuale monografice TI-endoscopice cazuri. Astfel, putem concluziona c, de fapt H. Mayr a mers pe pentru a descrie interaciunea dintre statisticile de baz i de cercetare sociologie vatelskom nivel, adic la nivelul metodei de asociere anchetele statistice i sociologice Dov a datelor metode de colectare n studiul fenomenelor sociale eseniale . n plus, raionamentul Myra vedea diferite nivele de relaia dintre sociologie i statisticile pe tiinele sociale. Mai nti de toate, el le-a tratat ca independent i egal tiin WIDE dedicat studiului societii: "Pe ING tiinele sociale n sine sunt angajate n mase de cercetare sau sociale, sau asociaii sociale. tiine, a ajuns la un grad suficient de independent Sion n aceste domenii sunt Statistic i Sociologie energetic "[1, p.. 24]. Cu toate acestea, utilizarea Mayr considerat folosind statisticile ca o parte integrant a sociologie, al crui rol n studiul societii a evaluat arborele pur. nelegerea sociologia ca o tiin care studiaz prile diverse zhiznede RI urgent societate Mayr, a menionat c "... n acest sens, ar trebui s fie o tiin eclectic, tiina materialelor, care ofer mai mult, i ar trebui s funcioneze cu concluziile de istorie, antropologie gie, statistici. i psihologia ca o semi-cu alte cuvinte, nu ar trebui s se aplice n mod direct la materialul original, mu lucrabilitate alte tiine, ci pentru a crea o nou sintez a concluziilor tice "[1, p... 20] Astfel, Mayr considerat folosind statisticile cu n sociologie ca un element necesar al anchetei, desigur, n acele cazuri n care este posibil, dar care este considerat, utiliznd statisticile, ca parte a bazei empirice de cercetare sociologic.. Deci, putem spune c a identificat trei Mayr abordri posibile interaciuni ntre sociologie i statistici: 1. plus de statistici n studiul datelor statistice obinute de la o metode sociologice (combinaie de observare statistic pariale i "out-statistic orientare"); 2. utilizarea statisticilor ca material empiric pentru cercetare sociologic sociologul "sintetice" concluzii; 3. coexistena echitabil a sociologiei i a statisticilor, cele dou tiine sociale care studiaz obiectul comun propriile metode specifice. n 1898 n Rusia, o lucrare de statisticile germane sunt N. Reyhesberga "Statistic i tiina de Com companiei." Evaluarea rolului statisticii n studiul 53

Metodologia de Cercetri Sociale

societate, el a scris: "Din statisticile de succes, ca mai multe i mai recunoscut acum, n mare msur, succesul tiinei sociale" [2, p.. 13]. Lucru Reyhesberg a dat o caracteristicile detaliate ale conceptelor de Comte, Spencer, Lilienfeld i contribuia lor la dezvoltarea tiinei sociale: "Auguste Comte a fost prima la nceputul acestui secol, a fcut o ncercare de a construi tiina societii umane, baza pe care ar trebui s fie pozitiv de ctre HN metode de tiine naturale - inducie "[2, p.. 5]. Reyhesberg a fost n favoarea punerea n comun a resurselor Statistic i Sociologie, n studierea activitii umane i a societii, creznd c relaia lor este "metoda ca hiper sociologie de la nceput a considerat singura metod corect i de succes -. Metoda de observare a investigat regiunea mea" [2, cu. 31]. Astfel, vedem c teoria statistic ki formate i influenate de concepte sociologice FIR ale timpului, care este, Kieu teorie sociologic au fcut parte din statisticile teoretice fundamentale mandarea ca o tiin. n 1900, o lucrare de un savant american, un reprezentant al abordrii sociologice ntr-un articol ticuri, Richmond Mayo-Smith, "Statistic i Sociologie energetic", care, de asemenea, tratate cu modificri statistici n cogniia social. Prima seciune a acestei cri se numete "Statistic tic al sociologiei n serviciu." MayoSmith, definiia Sociologie Lyal: "Sociologia este tiina care se ocup cu organizarea social Obiectul de cercetare este - legi de comunicare, care par a fi relativ Oameni de sheniya n societate". [3, p.. 7]. Mayo-Smith a mers pe pentru a descrie sociologia ca o tiin prin analiza caracteristicile obiectului, subiectul i sociologi metode logice studii, menionnd c "pentru sociologi la tiin, dar avem nevoie de diferene calitative, cantitative de msurare" [3, . 14]. Aceast statistic, n opinia sa INJ, i dau datele necesare ale sociologiei: "Acesta ne d o msur cantitativ a YAV sociale reprezentri necesare pentru analiza de organizare social REA, care este, la sociologie. Statistica este observarea fenomenelor care pot fi gsite sau exprimat n numr de "[3, p.. 15]. R. Mayo-Smith a scris: "Statistica - un instrument foarte util n studiul sociologiei. Recent, sa observat c acesta este instrumentul cel mai util i puternic, care poseda doar aproximativ tiin "[3, p... 23]. n ciuda recunoaterea faptului c rolul crucial al ticurilor statistice n sociologie, R. Mayo-Smith, i G. Mair, nu a luat n considerare metoda de metoda de monitorizare statistic a "aplicabilitate universal", n studiul de caz, deoarece, n unele cazuri, utilizarea de statistici nu este necesar sau d inexact rezultate. El a crezut c statisticile n sociologie ar trebui s fie utilizate numai n acele situaii n care fenomenele investigate n Mye oarecare msur de autorizare msurare cantitativ guvernamentale. Mayo-Smith a analizat situaiile con fice n care statisticile pot fi utilizate n cercetarea sociologic. n primul rnd, Mayo-Smith a remarcat, orice clasificare a populaiei (vrsta, sexul, poziia de familie) se bazeaz pe statistici. Aceste clasificri sunt eseniale pentru orice societate i afecteaz ntreaga organizaie social. , Subliniind importana datelor analitice sut ticuri, "Statistica de circulaie populaiei nu numai msuri de cretere sau de scdere a populaiei, dar, de asemenea, ne dezvluie n condiii normale i anormale, pa robotel influene sociale majore sau disponibilitatea de anti-sociale forelor. Reducerea numrului de cstorii - dac acesta este un semn de previziune i blagora zumiya sau de lux i desfru? i care va fi influena acestuia

asupra populaiei yanie i sociale moralitate "[3, p.?. 16]. Astfel, vedem c rasele Mayo-Smith considerare efectul statisticile aproape de calif informare stve sociologic, plasndu-le n termeni moderni, rolul cu drepturi depline empirice FIR date ale cercetrii sociologice. n plus fa de clasele demografice Mayo-Smith nominalizat clase sociale, care ofera cursuri sifitsirovat statistic pe motive, cum ar fi un crez religios, statutul economic, nivel de educaie, comportament etic (crima Sion), ocupaie sau statut social. Cunoaterea structurii sociale a populaiei de a evalua "diferite stadii" ale diferenelor sociale, sau "co bunstarea social", care "a promova progresul, pacea, stabilitatea sau, dimpotriv, regresiv cy, ceart i instabilitate" [3, p.. 16]. n ceea ce statisticile necesare pentru caracteristica ki clase etnografice pe motive etnice de cal, ras, naionalitate i cetenie politice. Mayo-Smith a remarcat importana unor astfel de date pentru analiza proceselor care au loc n societate, n calitate de diferenele etnice, n opinia sa, au un impact asupra tuturor relaiilor din viaa social. Deci, Mayo-Smith examineaz clasificarea statistic a populaiei ca o parte necesar a datelor de sociologie. i cu clasificarea lor au o structur complex i cum s secventa, ci "manifeste": "Analiza statistic nu se limiteaz la o simpl listare a populaiei n funcie de aceste clasificri. Fiecare grup, la rndul su, ar trebui s fie studiat n relaie cu alte semne caracteristice "[3, p.. 17]. Ca dim ntreg, vorbim n mod special despre analiza statistic a datelor se, i "problemele statistice n acest ntreaga clas 54

Metodologia de Cercetri Sociale crii - fr btaie de cap i definiia diferene TION "[3, p.. 18]. Mayo-Smith a identificat analiza de Statistic i Sociologie, cu dect o simpl analiz a clasificrilor el a descris ca "sociologie descriptiv", i a crezut c este imposibil s se opreasc, deoarece sociologia necesit nu numai o descriere, dar comparaia. n plus fa de clasificarea, Mayo-Smith a vzut posibilitatea de a utiliza datele statistice, n studiul relaiilor "dintre oameni i lumea exterioar." El a oferit s analizeze legturile dintre diferitele fenomene sociale, descrise de caracteristici statistice. i, n cele din urm, el a scos n eviden nivelul cel mai complex i important de cercetare statistic - coexistena unor fenomene sociale cu ele, i anume, n conformitate cu, Mayo-Smith "Spencer nadokruzhayuschey protecia la impact." Statisticile trebuie s identifice relaia dintre fenomenele sociale i s dea o msurare cantitativ a prezenta comunicare. Putem spune c este vorba despre identificarea modelelor de via social, pe baza analizei statistice a datelor. Mayo-Smith a mai menionat c prezena de modele stabile permite s detecteze un legile sociologice: "Cnd vom gsi c Izvestiya stnye-economice peste tot este nsoit de aceleai rezultate sociale, am nceput s observai chiria corect, care poate fi Bells lege sociologic "[3, p.. . 20] Astfel, putem concluziona c Mayo-Smith a vzut

rolul de statistici n sociologie ca utilizarea analizei statistice a aborda una din sarcinile principale ale sociologiei - v legile fenomenelor ale dezvoltrii sociale. Cea mai important parte a Mayo-Smith este de a prezenta cercetrile sale pe baza statisticilor acest lucru. Temele acestor studii variat, fertilitatea, nupialitatea, mortalitatea, statutul social, srcia, sinucidere, crim i altele. n acest caz, R. MayoSmith vyde posibil urmtoarele faze ale studiului: 1) stabilete scopul studiului de sociologie; 2) de a colecta date statistice disponibile n prezent; 3) o validare tiinific a datelor; 4) face o analiz teoretic a rezultatelor obinute guvernamentale. Deja n acest stadiu de studii de caracterizare a observat n mod clar caracterul sociologic i statistic al studiului. R. Mayo-Smith definete scopul sociologic: "Scopul general al oricarui grup de statistici sociologice - pentru a arunca lumin asupra organizrii societii ... Obiective mai specifice variaz n funcie de natura datelor statistice