Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe

1. Taina Sfntului Botez Prin botez, devenim fii ai lui Dumnezeu dupa har si putem primi si celelalte Sfinte Taine. Mergnd, nvatati toate neamurile, botezndu-le n numele Tatalui si al Fiului si al Sfntului Duh.... (Matei 28, 19) Efectele botezului asupra celui nou botezat sunt urmatoarele: lepadarea de buna voie de vrajmasul lumii si unirea cu Hristos, Mntuitorul lumii; iertarea de pacatul stramosesc si de toate pacatele facute pna la botez; primirea de nume sfnt si capatarea statutului de membru al Bisericii si fiu al lui Dumnezeu dupa har. 2. Taina Sfintei Mirungeri Prin ungerea cu Sfntul si Marele Mir a partilor principale ale corpului si prin rostirea cuvintelor Pecetea harului Duhului Sfnt noul botezat primeste harul Duhului Sfnt si toate darurile necesare vietii si mntuirii lui care izvorasc din har. Crestinul pierde partial harul Duhului Sfnt de la Botez, cnd cade n pacate mari si nu se marturiseste la duhovnic, iar cnd se leapada cu totul de dreapta credinta, adica se face sectant sau devine ateu si si pierde toata credinta si nadejdea mntuirii, ori se sinucide, atunci acel om pierde definitiv harul Duhului Sfnt si mntuirea sufletului. De cele mai multe ori, pierderea partiala sau totala a harului duce la mbolnavirea sufleteasca, prin dobndirea patimilor, si la mbolnavirea trupeasca, prin aparitia simptomelor de boala n diversitatea lor. n schimb, Dumnezeu vrea ca tot omul sa se mntuiasca si sa se nsanatoseasca. De aceea, trebuie sa multumim lui Dumnezeu pentru boala pe care ne-a dat-o pentru a putea ajunge si noi pacatosii la cunostinta adevarului. Redobndirea harului Duhului Sfnt trebuie sa fie primul pas spre vindecare a celui cazut n patul suferintei. Aceasta se va realiza prin pocainta, prin spovedanie si rugaciuni speciale. 3. Taina Sfintei Spovedanii Prin Taina Sfintei Spovedanii, numita si Taina Pocaintei sau a Marturisirii, ntelegem marturisirea pacatelor, stabilirea tratamentului corespunzator bolii noastre si dezlegarea urmata de iertarea pacatelor marturisite. Aceasta Taina a fost instituita de Mntuitorul nostru Iisus Hristos dupa nvierea Sa, cnd Sa aratat Apostolilor si a suflat asupra lor zicnd: Luati Duh Sfnt; carora veti ierta 1

pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute. (Ioan 20, 22-23) Momentele Tainei: a) Marturisirea pacatelor Traditia Sfintei Biserici a stabilit ca Taina Spovedaniei sa fie mplinita de cel putin patru ori pe an, n perioada celor patru posturi. Bolnavii se vor spovedi mai des, lunar si, n unele cazuri grave, chiar saptamnal. De vom cadea n pacat, ndata sa ne ridicam din el marturisindu-l, sa punem ndata peste rana sufletului nostru alifia pocaintei si sa mergem mai departe. Pacatul sa nu slabeasca osrdia inimii noastre si rana sa nu omoare puterea cugetului nostru. Sa nu uitam ca pacatele vechi, nemarturisite din diverse motive, ne pot aduce osnda (boala) noua, la intervale mari de timp de la faptuirea lor. Este imposibil sa ne vedem pacatele nainte de a vedea lumina lui Hristos coborta asupra noastra. Numai n masura n care acceptam venirea LUMINII HARICE, toata lumea nconjuratoare va deveni noua pentru fiecare. Atta timp ct o camera se afla n ntuneric, nu-i vedem murdaria, dar daca o luminam puternic, vom vedea fiecare firisor de praf. La fel este si pentru camara sufletului nostru. Mai nti sa lasam sa intre lumina lui Hristos n viata noastra prin marturisirea sincera, pentru ca apoi sa ncepem cu adevarat sa ntelegem pacatul. Nu putem sesiza prezenta minciunii, fara sa avem deja un simt al adevarului. Mare folos aduce crestinului spovedania curata, facuta dupa Pravila Bisericii. n tara noastra, cel mai bun si mai complet ndrumar de spovedanie a fost compus acum 50 de ani de Protosinghelul Nicodim Mandita si poate fi procurat cu usurinta din mai toate manastirile si bisericile care se preocupa de raspndirea cartilor de nvatatura crestina. b) Stabilirea tratamentului spiritual (canon) Dupa momentul chirurgical sufletesc de marturisire a pacatelor cu hotarre, este necesar sa acceptam si sa urmam cu strictete tratamentul spiritual, care va duce cu siguranta la nsanatosirea noastra. Aceasta operatie de salvare prin marturisirea pacatelor face ca pacatul sa fie sters din lagarele sufletului nostru. Dar la orice rana deschisa, dupa vindecare ramne o cicatrice. Deci ceea ce a ramas n sufletul nostru este marca ranii respective, cicatricea corespunzatoare care, lovita n aceleasi circumstante cum s-a facut odinioara, se poate redeschide mai rau dect a fost. Prin urmare, canonul (tratamentul sufletesc) mentine mereu mintea treaza, pentru ca sa nu ne mai lovim n acelasi loc, adica, sa nu ne mai proiectam niciodata gndul catre pacatul respectiv. Parintele duhovnic, fiind garantia vindecarii noastre n fata Dreptului Judecator, ne va da tamada cea mai potrivita materializata n rugaciuni, post, milostenie, mpacarea cu toti si smerenie. Cel mai mare canon pentru pacatele noastre este sa le parasim pentru totdeauna. Canonul bolnavului este patul suferintei. El trebuie sa faca canon dupa putere pentru ispasirea pacatelor sale. c) Dezlegarea si iertarea pacatelor 2

Partea harica principala este dezlegarea pacatelor prin punerea minilor n chipul crucii pe capul credinciosului, dupa terminarea marturisirii pacatelor si rostirea rugaciunii de dezlegare. Aceasta taina iarta toate pacatele pe care le face crestinul de la Botez si de la ultima spovedanie pna n clipa marturisirii. Reamintim ca stergerea pacatelor face sa se rupa legatura dintre cauza si efectul bolii noastre, se desfac nodurile pe care omul le are n inima si nu le mai poate dezlega singur, se recapata harul vindecarii si puterea Duhului Sfnt. Se vindeca si, n final, se mntuieste cel care accepta minunea ca Dumnezeu are cu adevarat puterea de a ierta pacatele. n spovedanie trebuie sa-L vedem pe Hristos Judecatorul, care ne elibereaza de sentinta osndirii, dar trebuie sa-L vedem si pe Hristos Vindecatorul, care restaureaza vasul spart de pacat si rennoieste viata. Deci, Taina Spovedaniei trebuie privita att sub aspect juridic, ct si terapeutic. Taina Spovedaniei alaturi de Taina Sfntului Maslu, trebuie vazute ca aspecte complementare ale uneia si aceleiasi Taine Vindecatoare. Rezultatul Tainei Spovedaniei este influentat de urmatoarele conditii: sa fie facuta sincer, de buna voie, cu umilinta, zdrobire de inima si cu hotarrea de a nu mai repeta pacatele marturisite; sa fie completa si secreta; sa fie acceptat si respectat cu strictete tratamentul (canonul) rnduit de parintele duhovnic; sa fie facuta dupa o cercetare prealabila sufleteasca dupa ndrumarul de spovedanie. Taina Sfintei Spovedanii nu poate fi nlocuita cu stiinta psihologiei si psihiatriei, care dau raspunsuri si explicatii fiziologice. La rndul lor, parapsihologia si psihotronica ncearca sa dea explicatii ce depasesc fiziologicul, nsa deja aici au trecut n extrema ocultismului satanic. Aceste stiinte mentionate mai sus nu realizeaza dect examinarea constiintei, nlocuind terapeutica duhovniceasca doar pna la un punct. Nici una din aceste stiinte nu poate nlocui Spovedania si duhovnicia. n cadrul Sfintei Spovedanii se patrunde pna n adncul sufletului, unde se opereaza si se scoate toata tumoarea canceroasa a pacatului, iar eliminarea raului produs de necazurile zilnice nu se dobndeste dect printr-o dezvaluire sincera a tuturor starilor intime sufletesti n fata parintelui duhovnic. Atunci cnd bolnavul primeste iertarea prin minile duhovnicului, simte o stare de liniste, de bucurie sufleteasca, de mpacare, fiind n acelasi timp si semnul ca Dumnezeu a iertat acel suflet, repunndu-l n drepturile cele dinti ale noului botezat. Superioritatea Tainei Spovedaniei n raport cu psihologia si psihiatria este data de rezultatele care se obtin n urma savrsirii ei, cum ar fi: vindeca si curata sufletul penitentului (crestinului), dndu-i frumusete si sanatate ngereasca, iar spovedania ct mai deasa igienizeaza sufletul, garantndu-i sanatate, transparenta si curatenie; pe masura credintei n Dumnezeu poate tamadui bolile trupesti. Pacatul nemarturisit este o boala care macina sanatatea sufletului si trupului, iar cel care, atunci cnd se mbolnaveste, nu cheama preotul sa se spovedeasca face o mare greseala, pentru ca duhovnicul, prin minile sale, datorita puterii supranaturale pe care o detine de la 3

hirotonie, ne transmite energia harului Duhului Sfnt de a ne nsanatosi, de a nfrunta raul; este cheia cu care putem deschide usa nchisa si pazita a Raiului, permitndu-ne a intra; mpiedica transmiterea pacatelor la urmasi. Dupa cum medicina recunoaste transmiterea caracterelor (genelor) de la tata la copil, tot astfel religia recunoaste transmiterea efectelor pacatelor de la parinti la copii (Iesire, Cap. 20, 5); contribuie la vindecarea arborelui genealogic, fiind unul din cele mai importante remedii n aceasta directie, alaturi de pomenirea la Sfnta Liturghie. Fiecare membru al unei familii care nu se marturiseste este o ramura uscata din arborele genealogic al neamului sau, trezindu-se dupa ani si ani, dupa generatii peste generatii ca li s-a cam pierdut neamul; aduce tot binele n viata unui om, cum ar fi: luminare la minte si cumintenie; ntelegere si dragoste n familii, ntre parinti si copii; aduce iubire ntre soti; ntareste caminele tinerilor casatoriti; aduce o adevarata fidelitate conjugala etc.; ar putea nlatura toate rautatile si pacatele foarte grave ce se ntmpla astazi n lume, daca ar fi savrsita de toti oamenii. n concluzie, pocainta si spovedania sunt o lucrare a lui Dumnezeu cu noi si n noi. Sa primim de la Dumnezeu pocainta care ne vindeca. Caci nu noi oferim, ci Dumnezeu este Cel care ne daruieste. Vindecarea dobndita prin Taina Spovedaniei ia forma particulara a unei rempacari, iar viata fara de pacat pe pamnt ne deschide portile cerului. Nu bogatia mintii ne salveaza sufletul, ci viata fara de pacat ne pregateste sa traim cu Dumnezeu n veacul ce va sa vie. 4. Taina Sfntului Maslu Taina Sfntului Maslu se savrseste n Biserica Ortodoxa pentru vindecarea bolnavilor. Ea se ntemeiaza pe nvatatura Sf. Apostol Iacov care spune: Este cineva n suferinta ? Sa se roage... Este cineva bolnav ntre voi ? Sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el ungndu-l cu untdelemn n numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mntui pe cel bolnav si, de va fi facut pacate, se vor ierta lui;. (Iacob 5, 13-15) Sfntul Maslu se face, de obicei, n zilele de post cu trei, cu cinci sau cu sapte preoti. Iar credinciosii bolnavi si rudele lor, care participa la aceasta taina si doresc cu adevarat sa-si usureze suferinta trupului si a sufletului, trebuie sa vina la Sfntul Maslu cu mare credinta n Dumnezeu, mpacati cu toti, spovediti, postiti si ntariti cu multe rugaciuni. Participantii la Taina Sfntului Maslu trebuie sa aduca la biserica putina faina, ulei si o haina sau lenjerie de la bolnavi pentru binecuvntare, apoi sa asculte cu credinta slujba Sfntului Maslu. Acasa sa faca mici turtite din faina si ulei sfintit, pe care sa le mannce bolnavii n loc de anafura. Efectele harice ale Sfntului Maslu sunt mai multe, dintre care Sf. Apostol Iacov aminteste doua: vindecarea partiala sau integrala a suferintelor trupesti si iertarea pacatelor. Iata ce zice n Epistola sa: Rugaciunea credintei va mntui pe cel bolnav si Domnul l va ridica si, 4

de va fi facut pacate, se vor ierta lui;. (Iacob 5, 15) Astfel, taina Sfntului Maslu vindeca att trupul de boli, ct si sufletul de pacate, prin ungerea cu untdelemn sfintit. Alte efecte harice ale Sfntului Maslu sunt si acestea: ntareste credinta n Dumnezeu si nadejdea mntuirii, aduce pace si smerenie n inima, pregateste sufletul pentru marea calatorie spre cer si primirea Sfintei mpartasanii, alunga frica de moarte, uneste si mpaca pe credinciosi prin Harul Duhului Sfnt si ne nvredniceste pe toti de sfrsit crestinesc. De aceea, Sfntul Maslu se savrseste saptamnal pentru cei bolnavi, n zilele de post. Sfntul Maslu cu mai multi preoti, facut cu credinta si post pentru cei bolnavi si ungerea lor cu untdelemn sfintit formeaza cea mai puternica slujba si rnduiala de vindecare si alinare a bolilor sufletesti si trupesti n Biserica Ortodoxa. n unele cazuri se mai pot citi si alte rugaciuni de sanatate pe capul bolnavilor. Iar celor posedati de duhuri rele, adica celor demonizati si epileptici, li se pot citi dupa Sfntul Maslu si molitfele Sf. Vasile cel Mare si ale Sf. Ioan Gura de Aur, pentru izgonirea diavolilor si a farmecelor din oameni. Aceste rugaciuni se citesc mai ales de preoti batrni, cu har, cu multa credinta si cu post. De asemenea, att bolnavii ct si rudele lor, trebuie sa fie spovediti din copilarie, sa se roage cu mare evlavie si sa posteasca dupa putere, pentru a fi miluiti si vindecati de Domnul nostru Iisus Hristos, Mntuitorul lumii. Fara aceste conditii obligatorii - credinta dreapta, spovedanie generala, rugaciune multa cu lacrimi si post, mpacare cu toti si parasirea definitiva a pacatelor mari, de moarte, din partea celor bolnavi si a rudelor lor - Sfntul Maslu si rugaciunile de vindecare si de izgonire a duhurilor rele nu-si ating pe deplin scopul, iar bolnavii se ntorc acasa doar usurati. Timpul cel mai potrivit pentru savrsirea Sfntului Maslu este perioada postului, att n cele patru posturi, ct si n zilele de miercuri si vineri. n aceste zile, crestinii care participa la Sfntul Maslu trebuie sa posteasca pna seara, sa se roage mai mult si sa-si marturiseasca mai nti pacatele la duhovnic. n cazuri grele de boala si primejdie de moarte, Sfntul Maslu se poate savrsi n orice zi, ori de cte ori este nevoie, n casele celor suferinzi, dupa ce mai nti bolnavii sunt spovediti din copilarie si mpacati cu toti, spre a lor alinare si iertare, ca sa nu plece la Hristos fara aceasta Sfnta Taina. La urma, cei grav bolnavi trebuie mpartasiti cu Trupul si Sngele Domnului, ca sa fie pe deplin pregatiti pentru marea calatorie la cer. Aceasta este cea mai buna si cea mai completa pregatire pentru moarte, pe care o ofera Biserica Ortodoxa fiilor ei pe pamnt. Adica, Spovedania, Sfntul Maslu si Sfnta mpartasanie. Cel mai solemn Sfnt Maslu n Biserica Ortodoxa se savrseste n Sfnta si Marea Miercuri din saptamna Sfintelor Patimi, n amintirea femeii pacatoase care a uns cu mir picioarele Domnului, naintea mntuitoarelor Sale patimi (Matei 26, 7-13; Luca 7, 37-38). n aceasta zi se face Sfntul Maslu solemn si n Biserica Sfntului Mormnt, cu sapte mitropoliti, n frunte cu Patriarhul Ierusalimului, n prezenta a zeci de mii de pelerini din toata lumea. Cele mai multe vindecari de boli le-a facut nsusi Fiul lui Dumnezeu, ct a stat pe pamnt, despre care se scrie pe larg n Sf. Evanghelie. Dupa naltarea Sa la cer si dupa pogorrea Duhului Sfnt, a dat aceasta putere harismatica, de vindecare a bolilor si de izgonire a 5

diavolilor din oameni, Sfintilor Apostoli si, prin ei, episcopilor, preotilor si tuturor barbatilor sfinti. Iata cuvintele Domnului, adresate ucenicilor Sai nainte de naltare: Mergeti n toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza, se va mntui, iar cel ce nu va crede, se va osndi. Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: n numele Meu vor izgoni demoni, n limbi noi vor grai, serpi vor lua n mna si de vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; peste bolnavi si vor pune minile si se vor face sanatosi;. (Marcu 16, 15-18) Pe cine vindeca Hristos? n majoritatea cazurilor, Domnul vindeca numai pe cei bolnavi care cereau aceasta cu credinta, att ei, ct si rudele sau nsotitorii lor. Cei care nu aveau credinta puternica nu se faceau sanatosi. Iata cteva exemple de vindecari. Cel bolnav de lepra se ruga lui Dumnezeu, zicnd: Doamne daca voiesti, poti sa ma curatesti. Iar Mntuitorul i-a raspuns: Voiesc, curateste-te! Si ndata s-a curatit de lepra sa. (Matei 8, 23) Doi orbi strigau si cereau vindecare, iar Fiul lui Dumnezeu i-a ntrebat: Credeti ca pot sa fac Eu aceasta? Da, Doamne!, au raspuns ei. Dupa credinta voastra fie voua, le-a zis Domnul; (Matei 9, 28-29) si s-au vindecat ochii lor. Tatal unui copil demonizat cerea cu ndoiala vindecarea fiului sau. Iar Domnul i-a spus: De poti crede, toate sunt cu putinta celui ce crede;. Dupa ce tatal a strigat cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele;, atunci Hristos a izgonit demonul din copil. (Marcu 9, 2224) Altadata, patru oameni au adus la Hristos un slabanog. Dar, vaznd ca nu pot ajunge la El, au desfacut acoperisul casei si l-au pus naintea Lui. Domnul, vaznd credinta lor, l-a vindecat pe cel bolnav. (Marcu 2, 3-12) Deci, prima conditie obligatorie a oricarei vindecari miraculoase n Biserica lui Hristos este credinta tare si statornica n harul si mila lui Dumnezeu. Fara acestea, Sfntul Maslu nu vindeca deplin. Observam, de asemenea, ca Mntuitorul a ntrebat pe cel ce si-a adus copilul bolnav ca sa fie vindecat: Cta vreme este de cnd i-a iesit aceasta? Si tatal a raspuns: Din pruncie;. (Marcu 9, 21) Adica mai nti Domnul l-a marturisit pe cel bolnav si apoi l-a vindecat, stiind ca o boala veche, sufleteasca sau trupeasca, mai greu se vindeca. A doua conditie obligatorie pentru cel ce vine la Sfntul Maslu si doreste sa se vindece este ca mai nti sa-si marturiseasca toate pacatele si sa le paraseasca, apoi sa ceara sanatate si iertare. Cum i vindeca Hristos pe cei bolnavi? n cele mai multe cazuri i vindeca prin atingerea cu mna de trupul si de ranile celor ce veneau la El cu credinta. Asa a vindecat Domnul pe 6

soacra lui Petru. Numai s-a atins de mna ei si au lasat-o frigurile si s-a sculat si i slujea Lui (Matei 8, 14-15). Iar cnd veneau la El bolnavi multi, Iisus Hristos, punndu-si minile pe fiecare dintre ei, i facea sanatosi (Luca 4, 40). Prin atingerea cu mna de ochii celui orb din nastere si prin ungerea cu tina si spalare, l-a vindecat de ntunericul orbirii (Ioan 9, 2-7). Prin atingerea cu mna de vesmintele Domnului, s-a vindecat de curgerea sngelui femeia bolnava de 12 ani.(Luca 8, 43-46) Aceeasi putere a Duhului Sfnt iese din Hristos si o primim tainic cnd ne atingem cu credinta de El, prin Sfnta mpartasanie, cnd ne atingem de Sfintele Icoane, de Sfintele Moaste, de Sfnta Evanghelie, de untdelemnul sfintit la Sfntul Maslu, de Sfntul Potir si de minile si de vesmintele preotilor care savrsesc cele sfinte n Biserica lui Dumnezeu. De aceea credinciosii se ating cu evlavie de toate cele sfinte si le saruta, caci poarta n ele harul Duhului Sfnt. Iata pentru ce parintii si duc copiii la Sfintele Slujbe sau cei sanatosi si duc bolnavii sau macar hainele lor la Sfntul Maslu, ca, prin atingerea de Evanghelie, de Cruce, de agheasma si de minile si de vesmintele preotilor sa-si vindece bolile sufletesti si trupesti, sa se izbaveasca de patimi, de diavoli, de vrajitorie, de toata rautatea si sa se ntoarca sanatosi si mngiati la casele lor. Citind Evanghelia cu vindecarea slabanogului de 38 de ani, vedem ca el era bolnav din cauza pacatelor sale din tinerete. De aceea, cnd zacea bolnav, Domnul l-a ntrebat: ;Voiesti sa te faci sanatos? Iar el a raspuns: Doamne, nu am om care sa ma arunce n scaldatoare;. (Ioan 5, 6-7) Scaldatoarea bolnavilor este Sfnta Spovedanie, numita si al doilea botez;. Iar omul care poate spala sufletul n aceasta baie este preotul. El este dator, ca duhovnic, sa spovedeasca pe cei ce asteapta vindecarea si, numai dupa marturisire, sa savrseasca slujba Sfntului Maslu, cu multa credinta, evlavie si post. Dupa vindecare l-a ntlnit Hristos n Biserica pe cel ce fusese slabanog si i-a spus: Iata, teai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau; (Ioan 5, 14) Prin aceste cuvinte, Mntuitorul face atenti pe toti credinciosii care iau parte la Sfntul Maslu sa paraseasca definitiv pacatele facute pna atunci, ca sa nu se mbolnaveasca mai greu dupa vindecare sau sa le fie mai rau, adica sa moara n pacatele lor, fara pocainta. 5. Taina Sfintei mpartasanii Sfnta mpartasanie, numita si Euharistie, este nsusi Trupul si Sngele lui Hristos, pe care Domnul l-a purtat pe pamnt dupa nviere si pe care ni-l ofera n dar tuturor celor ce credem n El si facem voia Lui, spre iertarea pacatelor si viata de veci. Trebuie sa o primim cu mare evlavie si credinta, stiind ca este foc mistuitor care curata si iarta pe cei vrednici, iar pe cei nevrednici i arde si-i osndeste. Daca Taina Botezului si Taina Mirungerii ne fac fii ai Bisericii si ai lui Dumnezeu dupa har, Taina Spovedaniei si Taina mpartasaniei ne fac fii si mostenitori ai mparatiei cerurilor. De nu veti mnca trupul Fiului Omului si de nu veti bea sngele Lui, nu veti avea viata ntru voi. (Ioan 6, 53) 7

Sfnta mpartasanie este cea mai nalta hrana duhovniceasca oferita n dar omului pe pamnt, care desavrseste iertarea pacatelor spovedite si ne uneste cel mai mult cu Dumnezeu. Ea se da numai celor vrednici, cu dezlegarea duhovnicului, cel putin de patru ori pe an, n cele patru posturi. Bolnavii se vor mpartasi la 40 de zile, iar cei pe patul de moarte si cei care merg la operatie, mai des. Efectele harice ale Tainei Sfintei mpartasanii sunt urmatoarele: ne iarta pacatele deja marturisite la duhovnic; ne nmulteste cel mai mult harul Duhului Sfnt primit la Botez, daca ducem o viata cu totul curata si placuta lui Dumnezeu; ne ajuta la despatimire, iluminare, desavrsire, mntuire si sfrsit crestinesc minunat. De aceea, prima grija pentru cei bolnavi si batrni este sa-si sfrseasca viata mpacati cu toti, spovediti si mpartasiti, conditii fara de care nu ne putem mntui. 6. Taina Sfintei Cununii Nunta este cea mai veche taina, ntemeiata de nsusi Dumnezeu n Rai. Ea sta la temelia vietii pe pamnt. De aceea a fost binecuvntata de Mntuitorul, care a participat la nunta din Cana Galileei si a facut aici prima Sa minune. Familia se va bucura pe deplin de sanatate sufleteasca si trupeasca daca va respecta conditiile principale ale Nuntii ortodoxe si daca vor ajunge sa mplineasca scopul Nuntii crestine. Conditiile principale ale nuntii sunt: iubirea dintre cei doi tineri; sa fie amndoi ortodocsi si sa se ia de buna voie; sa aiba binecuvntarea parintilor; ambii miri sa duca viata curata n feciorie pna la cununie; nainte de casatorie sa se spovedeasca si sa se mpartaseasca la duhovnicii lor; sa-si aleaga nasi ortodocsi, cu viata curata si iubitori de Biserica; sa se casatoreasca numai cu scopul nasterii de copii si a unirii sufletesti pe viata, pentru ducerea jugului casniciei pna la moarte. mplinirea conditiilor principale ale Nuntii va aduce cu siguranta trairea unei vieti crestine dupa Evanghelie, n nfrnare, n rugaciune, n curatenie, n milostenie, n post si n toate faptele bune, cu nadejdea mntuirii sufletelor. Pacatele care au mbolnavit fara vindecare familia si societatea crestina de astazi, sunt urmatoarele: necredinta n Dumnezeu si ndoiala n credinta; indiferentismul religios; lipsa totala de educatie religioasa a tinerilor, a sotilor si a copiilor; nstrainarea aproape totala de Biserica, de rugaciune, de pocainta si de Sfintele Taine; sectarismul si lepadarea de dreapta credinta; ura si razbunarea dintre parinti, copii si rude; lacomia si iubirea de averi; desfrnarea sub toate formele ei: concubinajul (casatoria fara cununie religioasa), adulterul (nselarea sotului sau a sotiei), sodomia (pacatele trupesti mpotriva firii), malahia sau onania (pacate trupesti individuale) etc.; pazirea conjugala de orice fel, pentru a nu avea copii; 8

avortul sau uciderea de copii, sub toate formele; vnzarea si abandonarea de copii; alcoolismul (betia), cu toate urmarile lui; televizorul, radioul, video etc.; pornografia n familie, prin filme, discoteci, carti, reviste si imagini obscene de tot felul; divortul cu toate urmarile lui - casatoria a doua, a treia, sinuciderea; uitarea de Dumnezeu; hulirea de Dumnezeu; vrajitoria; osndirea si clevetirea; nemultumirea pentru darurile primite; moartea fara pocainta. Acestea sunt cele mai grele pacate care au ndepartat harul lui Dumnezeu din familie, ducnd la aparitia bolilor sufletesti si trupesti fara leac, la moartea sufletului si a trupului. Cei ce nu vor sa duca viata conjugala cu rnduiala si nfrnare, spun parintii batrni, nasc uneori copii bolnavi, redusi mintal, copii nervosi si patimasi, ca si parintii lor, caci efectele pacatelor si slabiciunile parintilor se transmit copiilor, chiar din clipa zamislirii lor. Femeia crestina, n timpul sarcinii, trebuie sa se comporte n felul urmator: sa fie ntotdeauna multumita si bucuroasa, dnd slava lui Dumnezeu ca este nsarcinata, oricti copii ar avea, stiind ca pentru aceasta s-a casatorit si ca, prin nastere de copii, si lucreaza mntuirea sufletului ei; sa se roage mai mult, sa nu lipseasca de la biserica, sa se mpartaseasca mai des, sa evite certurile, adunarile rele, vinul, fumatul, petrecerile lumesti, umblatul pe drumuri, frigul si mai ales medicamentele luate fara prescriptia medicului. Toate acestea sunt necuviincioase unei mame crestine, mpiedica dezvoltarea normala a copilului si contribuie mult la nasterea de copii handicapati, bolnavi de nervi sau chiar la pierderea sarcinii; sa nu asculte de persoanele care o ndeamna sa-si avorteze copilul, sa fie permanent n pace si liniste cu sotul si rudele, sa mannce mncaruri potrivite, sa doarma la timp, sa nu bea cafea si alcool deloc si sa traiasca cu sotul n totala curatenie si nfrnare conjugala; sa nasca spovedita si mpartasita, pentru ca trupul, n durerile nasterii, se afla ntre viata si moarte. Familia nu trebuie sa uite ca ntr-un fel va fi un copil zamislit la betie, n zilele de post sau n sarbatori si nedorit de parinti si altfel va arata un copil zamislit ca rod al rugaciunii, n zile rnduite si dorit de parintii sai. Copilul care se zamisleste la ntmplare, fara rnduiala crestina, din pacat, dupa avort si paza si nedorit de parinti va fi, de cele mai multe ori, un copil neascultator, agitat, ndaratnic, lenes la rugaciune si nvatatura si stapnit din frageda vrsta de pacate trupesti si boli. Un asemenea copil va iubi mai mult cele pamntesti dect cele sufletesti, va fugi de biserica si va aduce multe necazuri parintilor. Copiii se mbolnavesc trupeste n general din cauza pacatelor parintilor care nu s-au marturisit la timp la preot si nici n-au facut canon pentru ele. Aceasta este cauza principala a suferintelor n familie. Alte cauze sunt si acestea: daca parintii au gresit trupeste nainte de cununia religioasa; daca sotii s-au pazit conjugal un timp, ca sa nu aiba copii; daca mama a facut avorturi nainte si dupa nastere; daca parintii amndoi, sau unul din ei, au facut grele pacate trupesti si au cazut n desfrnare; 9

daca sotii nu merg regulat la biserica si nu au grija de sufletul lor si al copiilor; daca sotii nu cred cu tarie n Dumnezeu, nici nu se roaga mai mult cu post si metanii; daca parintii sunt stapniti de patima mndriei, pentru care Dumnezeu i smereste prin necazuri, saracie si boli; daca parintii nu-si duc copiii regulat la spovedanie si Sfnta mpartasanie si nu i cresc n iubire de Hristos si n caldura Duhului Sfnt. Parintii care au copii bolnavi trebuie sa mplineasca urmatoarele: sa se spovedeasca imediat amndoi parintii, mpreuna cu toata familia; sa-si mpartaseasca mai des copiii bolnavi; sa faca agheasma si Sfntul Maslu n casa; sa promita lui Dumnezeu si duhovnicului ca nu vor mai avorta copii si, n locul celor avortati, vor naste alti copii (cnd este cazul); sa citeasca zilnic doua-trei catisme din Psaltire si Paraclisul Maicii Domnului, cu credinta, cu post si metanii; sa faca milostenie la saraci si la cei cu copii multi; sa mearga regulat la biserica n sarbatori si Duminica; sa urmeze ntru toate sfatul preotului. Daca copilul bolnav nu se face sanatos, este semn ca unul din parinti sau amndoi nca nu s-au spovedit la preot si n-au parasit pacatele de moarte. n educatia religioasa a copiilor, parintii sa nu minimalizeze rolul major al preotului duhovnic. n timp ce parintii trupesti i influenteaza numai emotional si firesc pe copii, preotul i influenteaza mai ales haric, divin. Cuvntul lui este cuvntul lui Hristos, rugaciunea lui coboara Duhul Sfnt peste oameni, binecuvntarea lui lumineaza mintea si inima, dezlegarea facuta de el elibereaza sufletul de pacate si de diavoli si l uneste cu Hristos. Putini tineri care doresc sa-si ntemeieze o familie apeleaza la ajutorul Bisericii, la sfatul preotului, la spovedanie si la sfnta rugaciune. Si aceasta nu din necredinta n Dumnezeu, ci mai ales din lipsa de educatie si de sfatuire din partea parintilor si a preotilor, fapt care i mentine n starea de indiferenta. Numai viata spirituala, alcatuita din multe eforturi, i poate aduce pe membrii familiei la o constiinta crestina, la un raport direct si personal cu Dumnezeu. 7. Taina Sfintei Preotii Prin Taina Preotiei ntelegem cele trei trepte ale slujirilor bisericesti - diaconi, preoti, episcopi - care sunt hirotoniti, adica sfintiti de episcopi prin punerea minilor pe capul lor si prin chemarea harului Duhului Sfnt peste ei, n timpul Sfintei Liturghii. Preotii si episcopii, prin hirotonie, primesc de la Dumnezeu ntreita putere de a nvata lumea cuvntul Sfintei Evanghelii, de a savrsi sfintele slujbe sfintind pe oameni prin Sfintele Taine si de a conduce pe toti care cred n Hristos pe calea mntuirii. Fara preoti nu putem avea vindecare de boli, pentru ca harul vindecarii de boala vine de la Dumnezeu, neavnd cine sa mijloceasca pentru noi. Numai prin preotie se savrseste lucrarea Duhului Sfnt pe pamnt, n Biserica, n familie, n societate, pentru ca ea prelungeste pna la sfrsitul veacului preotia Mntuitorului. 10

Sfintitii preoti si episcopi formeaza puterea harica de legatura dintre Dumnezeu si oameni, dintre cer si pamnt, dintre Hristos si Biserica, prin harul Duhului Sfnt pe care l-au primit la hirotonie si prin Sfintele Taine, Sfnta Liturghie si toate slujbele pe care le savrsesc. Ei se roaga, de asemenea, Mntuitorului, Maicii Domnului si tuturor Sfintilor sa mijloceasca naintea Prea Sfintei Treimi pentru ntoarcerea la dreapta credinta si mntuirea tuturor oamenilor, caci Fiul lui Dumnezeu s-a jertfit pentru toti. De asemenea, preotii sunt avocatii lui Hristos, lucrnd dupa legile lui Dumnezeu si orientndu-se n toate situatiile dupa canoanele Bisericii, care reprezinta coduri ale Duhului Sfnt. Mai trebuie retinut faptul ca nu exista nici o deosebire harica ntre preotii de parohie si cei de manastiri: harul si cinstea preotiei sunt aceleasi. Preotii de mir cu att se deosebesc de cei din manastiri, ca sunt casatoriti si au parohie, adica au un numar de suflete ncredintate lor spre pastorire, pentru care trebuie sa dea raspuns n fata lui Dumnezeu.

ISTORIE SI TAINA LA SFINTUL MUNTE ATHOS Muntele Athos incepe pentru orice roman la schitul romanesc Prodromu. Un loc stincos unde bat vinturi de pe mare. Simbolic, numele schitului indica inceputul. Prodromus in greceste inseamna primul mergator. Schitul este protejat de Ioan Botezatorul, Inainte mergatorul. Athos este un lant muntos pe o intindere de circa 60 km, cu o suprafata de 340 km patrati. Aici traiesc 2100 barbati care au ales o alta viata, departe de agitatia lumii. Sint aici 20 de manastiri, 12 schituri si peste 700 de chilii izolate. Este o suma a ortodoxiei. Grecii predomina, sint 1900 de monahi, romanii le urmeaza numeric, circa 80. Urmeaza cu cifre mai mici rusii, bulgarii, sirbii, mai sint si catolici convertiti la ortodoxie din lumea occidentala. 11

Romanii la Athos sint grupati in trei schituri mari. Schit inseamna acolo o manastire fara statut administrativ de manastire, cum este schitul romanesc Prodromu. Schit mai inseamna sat calugaresc, cu multe case, fiecare casa avind 3 sau 5 sau 7 calugari. Fiecare casa are biserica sau paraclis, si mai este o biserica comuna, kyriakonul, unde se aduna tot satul in zilele de sarbatoare. La Sfintul Munte Athos timpul pare incremenit, nimic nu se schimba in rinduiala locului, in rituri si ritmuri interioare, de secole. Pelerinul se odihneste, apoi se infatiseaza la arhondaric. Aici el este intimpinat cu caldura si politete. Este servit cu un paharel de ezo, o bucata de lucumi si un pahar cu apa rece. Exista si obiceiul ca pelerinului sa i se spele picioarele, reiterind actul smereniei hristice. Apoi ti se cerceteaza acel diamonitirion, permisul de intrare pe Athos. Daca esti doar in trecere, esti condus sa vizitezi katoliconul, biserica principala, sa te inchini la sfintele moaste, sau sa cercetezi odoarele manastirii. Orele, pe Athos sunt numarate dupa ora bizantina. Ora zero este mereu la apusul soarelui. Doar la manastirea Iviru este ceasornicul caldean. Este o bucurie prezentul liturgic, esantion de vesnicie, la Muntele Athos. Romanii sunt indragiti de greci si sint considerati drept rugatori puternici.

12