FACULTATEA DE MANAGEMENT LUCRARE DE LICENTA

ABORDAREA CORELATA A PROCESELOR DE APROVIZIONARE, PRODUCTIE SI DESFACERE PRIN METODE CANTITATIVE LA S.C. "TOCO" S.A.

CUPRINS:

Introducere.........................2-3p 1. Caracterizarea economica si de productie a activitatii firmei ...10p 1.1. 1.2. 1.3. Prezentarea firmei Obiect de activitate Consideratii privind ramura economica in care isi desfasoara activitatea S.C. "TOCO" S.A. Piata si concurenta Analiza economico-financiara a firmei

1.4. 1.5. 2. 3.

Abordarea sistemica a S.C. TOCO S.A.........12p Analiza diagnostic pentru activitatile subsistemelor de productie, aprovizionare si desfacere..................15p 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. Analiza viabilitatii economice Analiza viabilitatii manageriale Puncte forte, puncte slabe, cauze care le determina Formularea de recomandari

4.

Posibilitati de utilizare a modelelor economico-matematice in fundamentarea proceselor de aprovizionare, productie si desfacere..15-20p 4.1. Necesitatea utilizarii modelelor economico-matematice in activitatea economica a firmei

4.2. 5.

Modele utilizabile in fazele de aprovizionare, productie si comercializare

Aplicarea corelata a unor modele economico-matematice pentru activitatile de aprovizionare, productie si desfacere...........15-20p 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. Prezentarea studiului de caz Previzionarea cererii Stabilirea programului de productie - stocare Stabilirea programului de aprovizionare cu materii prime Analiza rezultatelor

6.

Consideratii finale......................15p 6.1. 6.2. Modalitati de generalizare si implementare Avantajele acestei abordari

BIBLIOGRAFIE ANEXE ............................84-95p

INTRODUCERE

In conditiile economiei actuale in care progresul tehnic capata o pondere foarte mare in cresterea rentabilitatii firmelor, o mare atentie este acordata folosirii modelelor economicomatematice aplicabile in procesele economice din cadrul firmelor deoarece prezinta avantajul costului redus fata de masurile de retehnologizare sau modernizare. Totusi aceste metode economico-matematice nu trebuie privite independent de masurile de retehnologizare sau modernizare. Modelele economico-matematice nu prezinta o noutate, dar aplicarea lor da. Exista foarte putine firme care folosesc aceste metode si acest fapt se datoreaza mai multor factori: personal care nu detine pregatirea necesara folosirii acestor modele, necunoasterea acestor modele sau chiar lipsa cunostintelor despre existenta acestor modele. Un alt factor important care duce la folosirea restransa a modelelor economico-matematice este refuzul unor manageri de a schimba metodele existente, empirice, mergand pe principiul "daca merge bine, de ce sa incerc altceva".

La nivel de firma implementarea acestor modele se poate face foarte usor necesitand costuri reduse, costuri legate de sisteme de calcul nu foarte pretentioase, software si instruirea personalului care le foloseste, de regula managerii. Modelele aplicabile la nivel de firma sunt foarte diverse, ele putand acoperi necesitatile din aproape toate compartimentele firmei, pentru fiecare activitate existand modele specifice. Totusi pentru obtinerea unor efecte economice notabile se are in vedere abordarea corelata a acestora. In aceasta lucrare se urmareste evidentierea utilitatii utilizarii unor modele economicomatematice la firma SC TOCO SA, in compartimentele de aprovizionare, productie si desfacere. In elaborarea acestui proiect s-a pornit de la o abordare sistemica a firmei evidentiind cele trei subsisteme. S-a studiat activitatea firmei, in special a celor trei compartimente, pe perioadele de gestiune 1999, 2000, 2001 dupa care s-a studiat posibilitatea folosirii unor modele economicomatematice pentru cele trei subsisteme. Au fost considerate modele pentru previzionarea cererii, pentru productie-stocare, aprovizionare-stocare. Modelele considerate potrivite tinand cont de specificul activitatii si de conditiile existente in firma au fost folosite pentru un set de date si au fost evidentiate efectele economice datorate folosirii acestora. Inlantuirea acestor modele prezinta interes datorita faptului ca permit o sincronizare a activitatii din cele trei subsisteme facandu-le sa functioneze corelat ca un tot unitar, ca un sistem, eventualele perturbari provenite din mediul extern sau intern fiind foarte usor depasite, sistemul permitand o autoreglare foarte rapida, acest fapt evidentiind caracterul dinamic al modelului corelat.

CAPITOLUL 1
CARACTERIZAREA ECONOMICA SI DE PRODUCTIE A ACTIVITATII FIRMEI

1.1. 1.2. 1.3.

Prezentarea firmei Obiect de activitate Consideratii privind ramura economica in care isi desfasoara activitatea S.C. "TOCO" S.A. Piata si concurenta Analiza economico-financiara a firmei

1.4. 1.5.

1.1. Prezentarea firmei

Tipologie. S.C. TOCO S.A., conform clasificarii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, face parte din categoria firmelor mari din industria prelucratoare. S-a infiintat in 1990 ca societate comerciala pe actiuni conform legii 15/1990 cu privire la transformarea intreprinderilor de stat in societati comerciale si regii autonome si este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J40/161/1990. Sediul societatii se afla in Bucuresti, str. nr. 23, sector 2. Istoric. Societatea este constituita pe structura Intreprinderii de Mase Plastice Bucuresti si a fost prima fabrica de prelucrare a maselor plastice din Romania. Intreprinderea de Mase Plastice Bucuresti a fost infiintata in anul 1957 prin reprofilarea Fabricii Chimice nr. 10.
Capitalul social. In cadrul AGA din data de 8.04.2000 s-a aprobat majorarea capitalului social cu 41.141.080 mii lei prin includerea diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului. In aceste conditii, capitalul social devine 58.281.780 mii lei, numarul actiunilor ramane nemodificat (685.668 actiuni) dar valoarea nominala a unei actiuni se majoreaza de la 25.000 lei la 85.000 lei/actiune. Actionari semnificativi. Capitalul societatii este integral privat, structura actionariatului la data de 21 martie 2002 fiind urmatoarea:

Actionari Asociatia PAS TOCO SIF Muntenia Actionari persoane fizice sau juridice Din care semnificativi: DAYLONG HOLDINGS Ltd. S.C. GHESAF S.R.L Romania Total actiuni

Numarul de actiuni la valoarea nominala de 85000 274.218 23.075 388.375 106.010 48.811 685.668

% din capitalul social 39,99 3,36 56,65 15,46 7,12 100

Tranzactionare. Actiunile emise de societate se tranzactioneaza la categoria a II a Bursei de Valori Bucuresti sub simbolul PPL, prima zi de tranzactionare fiind 11.08.1997. Organizare. Societatea prezinta o structura organizatorica ierarhic-functionala dupa cum se poate observa in ANEXA 1, in cadrul ei fiind evidentiate patru centre de profit: Fabrica 1 - PVC, Compounduri; Fabrica 2 - Produse injectate; Fabrica 3 - PE, Clisee, Profile auto si Fabrica 4 - Matrite. Administrarea si conducerea societatii. Administrarea firmei este asigurata de Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie si supervizata de Comisia de cenzori. Conducerea executiva este realizata de: Directorul General, Directorul Economic, Directorul Comecial si Directorii de fabrici. Asigurarea calitatii. Societatea a obtinut certificarea ISO 9002 privind implementarea si mentinerea sistemului de management al calitatii, de la organisme nationale si europene recunoscute: SRAC (Societatea Romana de Asigurarea Calitatii Istituto Italiano dei Plastici CISQ (Federation of Italian Organizations for the Certification) IQNet (The International Certification Network)

1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate principal consta in producerea si comercializarea pe piata interna si externa a prelucratelor din mase plastice si a complexelor acestora cu alte materiale, a articolelor de uz medical din materiale plastice, executarea si comercializarea de stampile si clisee de imprimare. Structura productiei este urmatoarea: Prelucrate PVC (policlorura de vinil) granule PVC pentru incaltaminte, cabluri electrice, furtune, tevi, tuburi etc tuburi pentru instalatii electrice tevi pentru apa si fluide cu actiune necoroziva asupra PVC

Produse injectate (din polietilena, polipropilena, polistiren, poliamide, poliacetal etc.) articole sanitare si de menaj articole de voiaj, birou si gradina ambalaje (navete, cutii etc.) articole industriale (componente auto, carcase acumulatori, casti de protectie etc.)

Prelucrate din polietilena folii pentru ambalare, constructii, solarii etc. folii cu bule, folii termocontractibile, benzi avertizoare saci (inclusiv in role) pungi si sacose profile complexe clisee flexografice din fotopolimeri pentru imprimari pe folie (polietilena, polipropilena), hartie, carton

Matrite matrite pentru produse injectate, suflate si termoformate

SDV-uri pentru linii de extrudere piese de schimb pentru echipamente specifice prelucrarii maselor plastice reparatii matrite

1.3. Consideratii privind ramura economica in care isi desfasoara activitatea S.C. TOCO S.A.
La nivel national, mediul economic s-a caracterizat prin: recesiune economica prelungita, putere de cumparare scazuta a populatiei, fiscalitate ridicata, inflatie anuala ridicata (40,7% in 2000 si 30,3% in 2001), preturi ridicate la materiile prime din tara, energie, transport, mai mari decat cele practicate pe plan mondial, cu repercursiuni negative asupra competitivitatii atat la export cat si pe piata interna. Ramura industriala in care isi desfasoara activitatea firma este cea a productiei si a prelucrarii maselor plastice. Conform datelor statistice furnizate de INS, aceasta ramura industriala s-a caracterizat in ultimii ani printr-o crestere a productiei industriale de la 75 mii tone in 1999 la 93 mii tone in 2000 si 117 mii tone in 2001. Aceasta crestere se datoreaza in mare parte aparitiei mai multor firme producatoare de mase plastice, precum si folosirea de tehnologii mai productive la firmele existente. De asemenea aceasta ramura industriala este caracterizata si printr-o usoara crestere a productivitatii muncii datorata atat retehnologizarii cat si scaderii numarului de angajati din aceasta industrie. Fata de 1998 productivitatea muncii a crescut in medie in 1999 cu 6,2%, in 2000 cu 14,4% iar in 2001 cu 20,1% in conditiile scaderii numarului de lucratori din aceasta industrie de la 35000 in 1999 la 33000 in 2000 si la 30000 in 2001.

1.4. Piata si concurenta

S.C. TOCO S.A. isi vinde produsele atat pe piata interna cat si pe piata externa, acestea adresandu-se atat utilizatorilor industriali cat si celor casnici. In ceea ce priveste piata externa firma exporta produse atat in stare primara cat si finala in aproape 25 de tari de pe patru continente. Principalele tari in care se exporta sunt Belgia, Danemarca, Germania, Suedia si Marea Britanie unde cele mai cautate sunt produsele din polimeri din clorura de vinil precum si polietilena, polipropilena, polistiren, poliamide, poliacetal, etc.. De asemenea se exporta foarte mult in Spania saci si pungi (inclusiv in role), ambalaje, cutii, etc. Concurenta este reprezentata la nivel de ramura de mai multe firme producatoare de mase plastice cele mai importante fiind: S.C. MUNPLAST S.A., S.C. PLASTOR S.A., S.C. AMPLAST S.A., S.C. PLASTICO S.A., S.C. ROMTATAY S.A., S.C. LATINA PLASTICS S.A., S.C. ELKA PRODCOM SRL, S.C. HARPLAST S.A. etc.

Concurenta externa care apare in domeniul furnizarii de materii prime este foarte mica dar reprezinta o amenintare strategica, datorita faptului ca importul materiilor prime are facilitati ce determina un cost scazut al acestora comparativi cu cele indigene care prezinta costuri ridicate de productie datorate unor politici de preturi la combustibili defavorizante. Concurenta din celelalte ramuri industriale care produc produse substituibile celor din mase plastice este redusa, masele plastice fiind de departe cel mai ieftin material.

1.5. Analiza economico-financiara a firmei

Principalii indicatori economico-financiari realizati in anii 1999-2001 se prezinta astfel:

Indicatori sintetici
Indicatori 1. Productia fizica 2. Productia marfa 3. Cheltuieli totale la 1000 lei PM 4. Venituri din exploatare 5. Cheltuieli din exploatare 6. Rezultatul din exploatare 7. Venituri financiare 8. Cheltuieli financiare 9. Venituri totale 10. Cheltuieli totale 11. Profitul brut 12. Impozitul pe profit 13. Profitul net 14. Cifra de afaceri 15. Rentabilitatea(PB/CA) 16. Nr. Mediu de sal 17. Productivitatea muncii 18. Rata inflatiei UM to mil. lei lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei % pers to/pers % Realizat 1999 14410 215535,6 919,2 223023,2 203219,6 19803,6 3441,4 2257,1 226508,3 205505,8 21002,5 7284,8 13717,7 210333 9,99 773 18,64 Realizat 2000 13793 307535,3 931,3 317688,1 293243,6 24444,5 8827,9 2471,4 328296,2 295850 32445,9 5958,4 26487,5 307172,5 10,56 708 19,48 40,7 Realizat 2001 % % 13420 95,72 97,30 384583,2 142,68 125,05 956,4 101,32 102,69 391146,8 142,45 123,12 374026,4 144,30 127,55 17120,4 11257,1 6258,3 402403,9 380284,7 22119,2 3805,3 18313,9 384145,2 5,76 642 20,90 30,3 123,43 256,52 109,49 144,94 143,96 154,49 81,79 193,09 146,04 105,78 91,59 104,51 70,04 127,52 253,23 122,57 128,54 68,17 63,86 69,14 125,06 54,51 90,68 107,30

Se observa o scadere a productiei fizice cu 4,3% in 2000 fata de 1999 si cu 2,7% in 2001 fata de anul 2000. Acest lucru se datoreaza in principal scaderii productiei de produse injectate si de produse extruse din polietilena.

Productia marfa a inregistrat o evolutie crescatoare (a crescut cu 42,68% in 2000 fata de 1999 si cu 26,81% in 2001 fata de 2000) ce a determinat o crestere si la alti indicatori: cifra de afaceri (cu 46% in 2000 fata de 1999 si cu 25% in 2001 fata de 2001), venitul total (cu 44,9% in 2000 fata de 1999 si cu 22,5% in 2001 fata de 2001). Totusi acesti indicatori prezinta cresteri superioare ratei inflatiei (40,7%) numai in anul 2000, in anul 2001 inregistrandu-se in mod real scaderi ale acestor indicatori. Aceste scaderi sunt explicate prin reducerea productiei si prin cresteri de pret inferioare ratei inflatiei. Cheltuielile totale in 2001 inregistreaza o crestere superioara celei a veniturilor ceea ce a condus la o scadere a profitului brut cu 31,8% fata de anul 2000, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos. Acest lucru se observa si in cresterea cheltuielilor la 1000 lei productie marfa de la 931,3 lei in 2000 la 956,4 lei in 2001, datorata in principal cresterii intr-un ritm mai rapid a preturilor la materiile prime decat cel al produselor finite.

Un aspect favorabil in ceea ce priveste profitul este reducerea cotei medii de impozitare (de la 34,6% in 1999 la 18,3% in 2000 si la 17,2% in 2001) datorita reducerii impozitului de la 38% la 25 % pentru intern si la 5% pentru extern si datorita cresterii exporturilor. Diminuarea numarului mediu de personal s-a facut prin disponibilizari si pe cale naturala (pensionari, cereri de transfer). Acest fapt a determinat o crestere artificiala a productivitatii muncii de la 18,64 to/lucrator in 1999 la 20,9 to/lucrator in 2001 cum se poate vedea si in graficele de mai jos.

Situatia exportului si a importului

-USD1999 2000 2001 % Import Export 1.668.210 3.009.196 2.270.040 2.709.502 2.871.870 2.409.808 136,08 90,04 % 126,51 88,94

Exporturile au crescut cu 36% in 2000 fata de 1999 si cu 26,5% in 2001 fata de 2000 in vreme ce importurile au scazut in 2000 cu 10% iar in 2001 cu 11,1%. Aceasta evolutie pozitiva a avut influente asupra mai multor indicatori (compensarea partiala a diminuarii pietei interne, cresterea veniturilor financiare din diferente de curs valutar si dobanzi bancare, reducerea impozitului pe profit).

Costuri de productie
1999 mil lei % in PM 215535 100 198117 91,92 145605 67,56 10405 4,83 2781 1,29 5609 2,60 21891 10,16 10285 4,77 1541 0,71 17418 8,08 2000 2001 mil lei % in PM mil lei % in PM 307535 100 384583 100 286720 93,23 367815 95,64 216776 70,49 281713 73,25 12733 4,14 16532 4,30 2851 0,93 2921 0,76 6682 2,17 7532 1,96 30328 9,86 37362 9,71 14276 4,64 18232 4,74 3074 1,00 3523 0,92 20815 6,77 16768 4,36

Prod. marfa Costuri totale: -mat prime si mat. -comb., energie, apa -amortizari -lucrari serv. terti -salarii pers -CAS -alte costuri Rezultate

In ceea ce priveste costurile de productie se observa o crestere a ponderii lor in valoarea productiei fabricate. Acest lucru se datoreaza in principal cresterii costurilor cu materiile prime si materialele, cu combustibilii, energia si apa. Din analiza bilantului contabil (vezi ANEXA 2) au rezultat urmatorii indicatori de eficienta:

Principalilor indicatori de eficienta in perioada 1999-2001

Indicatori 1. Lichiditatea globala Lg=Active circulante Datorii totale 2. Lichiditatea redusa Lr=Active circulante Datorii Datorii curente 3. Lichiditatea imediata Li=Disponibilitati banesti Datorii pe termen scurt 4. Solvabilitate patrimoniala Sp=Capital propriu x 100 Total pasiv 1999 2000 2001 Valori optime buna > 1 slaba < 1 buna > 1

1,84 0,84 0,48

2,61 1,61 1,00

1,35 0,51
slaba < 1 buna > 1

0,64
slaba < 1

buna > 50% 75,98 % 77,96 % 63,48 % medie 3050% slaba < 30%

5. Rata rentabilitatii economice Rre=Profit din exploatare x 100 Total active 6. Rata rentabilitatii finaciare Rrf=Profit net x 100 Capital propriu 7. Rata profitului Rp=Profit brut x 100 Cifra de afaceri 8. Rentabilitatea capitalului social Rcs=Profit net x 100 Capital social 9. Rotatia stocurilor Rs=Cifra de afaceri Stocuri 10. Rotatia activelor Ra=Cifra de afaceri Total active 11. Rotatia capitalului social Rc=Cifra de afaceri Capital social 12. Gradul de indatorare G=Datorii pe termen scurt si lung Capitaluri proprii

18,53 % 16,89 % 9,99 % 80,03 8,92 1,97 12,27 0,31

18,15 % 25,23 % 10,56 % 45,45 9,74 2,28 5,27 0,28

9,14 % 15,41 % 5,76 % 31,42 9,45 2,05 6,59 0,56

superioara ratei inflatiei Superioara ratei medii a dobanzii pe piata pozitiva

subunitar

Acesti indicatori de eficienta indica anul 2000 ca un an de varf in ceea ce priveste realizarile firmei, fiind mult mai buni ca cei din 1999. Anul 2001 insa este caracterizat de o depreciere a majoritatii indicatorilor fata de anul precedent. In 2001 se poate vorbi de o lichiditate globala buna (1,35), insa lichiditatea redusa si cea imediata au valori foarte scazute.

Solvabilitatea patrimoniala este buna datorita ponderii mari a capitalului propriu in pasivul firmei. Rentabilitatea capitalului social indica o scadere de la 45 la 31% datorata in principal reducerii profitului. De asemnea a crescut gradul de indatorare datorita contractarii unor credite pe termen lung pentru retehnologizari. Rata profitului a scazut foarte mult, dar faptul ca s-a obtinut profit indica situatie favorabila firmei. In concluzie in urma acestei anlize se constata mai multe aspecte negative ale activitatii firmei dar si cateva aspecte pozitive. Ca aspecte negative se remarca: scaderea productiei fizice, diminuarea rentabilitatii economice, cresterea cifrei de afaceri este inferioara ratei inflatiei. Ca aspecte pozitive se evidentiaza cresterea exportului, obtinerea de profit, plata la timp a obligatiilor firmei catre salariati, actionari, bugetul statului.

CAPITOLUL 2 ABORDAREA SISTEMICA A S.C. TOCO S.A.

CAPITOLUL 3 ANALIZA DIAGNOSTIC PENTRU ACTIVITATILE SUBSISTEMELOR DE APROVIZIONARE PRODUCTIE SI DESFACERE

3.1 Analiza viabilitatii economice 3.2 Analiza viabilitatii manageriale 3.3 Puncte forte, puncte slabe, cauze care le determina 3.4 Formularea de recomandari

CAPITOLUL 4 POSIBILITATI DE UTILIZARE A MODELELOR ECONOMICO-MATEMATICE IN FUNDAMENTAREA PROCESELOR DE APROVIZIONARE, PRODUCTIE SI DESFACERE

4.1. Necesitatea utilizarii modelelor economico-matematice in activitatea economica a firmei 4.2. Modele utilizabile in fazele de aprovizionare, productie si comercializare

CAPITOLUL 5 APLICAREA CORELATA A UNOR MODELE APROVIZIONARE, PRODUCTIE SI DESFACERE ECONOMICO-MATEMATICE PENTRU ACTIVITATILE DE

5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5.

Prezentarea studiului de caz Previzionarea cererii Stabilirea programului de productie - stocare Stabilirea programului de aprovizionare cu materii prime Analiza rezultatelor

5.1. Prezentarea studiului de caz

Pentru aplicarea metodelor cantitative s-au folosit datele incluse in Raportul de Gestiune furnizat de managementul de la Fabrica 1. Aceste date reprezinta situatia finala anului 2001. De asementea s-a mai utilizat situatia comenzilor ferme pentru produs finit pana in luna octombrie 2002, urmand ca prin utilizarea unui model economico-matematic sa se estimeze cererea pentru

lunile noiembrie si decembrie 2002. A fost aleasa aceasta fabrica deoarece are aportul cel mai mare in rezultatele firmei, aproximativ 75%. Fabrica 1 a S.C. TOCO S.A. produce granule din PVC care folosesc ca materie prima pentru producerea diferitelor articole din mase plastice. Productia se desfasoara in principal pe comenzi dar pentru a putea estima rezultatele de la sfarsitul anului se va previziona cererea si pentru lunile pentru care deocamdata nu exista comenzi S.C. TOCO S.A. primeste comenzi pentru produsul granule PVC cu 6 pana la 10 luni inainte de termenul de livrare, astfel incat conducerea societatii poate stabili programul de productie si aprovizionare cu materie prima pentru urmatoarele perioade pe baza comenzilor primite de la client. Intreprinderea poate realiza in fiecare luna productia care trebuie livrata la sfarsitul lunii, dar uneori cantitatile comandate variaza considerabil de la o luna la alta, astfel ca in anumite luni ar fi necesare ore suplimentare de lucru, pe cand in alte perioade, productia care s-ar realiza nu ar justifica cheltuielile fixe de lansare. Pornind de la aceste considerente, cantitatea de materie prima necesara a fi aprovizionata variaza de la o luna la alta datorita cantitatii de produse programate a se realiza in lunile luate in calcul, existand perioade cand aceasta depaseste lotul maxim de aprovizionare lunara fiind necesare aprovizionari suplimentare de la alti furnizori care au preturi mai mari pentru materia prima, precum si aprovizionari in loturi mai mici care nu justifica cheltuielile fixe de transport. Pe de alta parte exista posibilitatea ca, in limita capacitatii de productie disponibile, in anumite perioade sa se produca in avans o parte din cantitatea de navete care va fi livrata in lunile urmatoare, pastrandu-se in stoc cantitatea respectiva, cum de altfel exista si posibilitatea aprovizionarii in avans cu materie prima, in limita lotului maxim de aprovizionare, si stocarea acesteia in vederea folosirii in lunile urmatoare. In aceste situatii apar cheltuieli suplimentare legate de procesul de stocare. In luna decembrie 2001 S.C. TOCO S.A. dispune de urmatoarea structura de comenzi pentru granule PVC pentru urmatoarele 10 luni: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Cantitatea (sute tone.) 6 7 6 7 7 8 9 8 8 7

Cererea pentru lunile urmatoare se va estima. Costul de productie estimat pentru o tona este de 21,15 mil.lei, costul lunar de lansare a productiei este de 3020,9 mil.lei, costul mediu de stocare pe o luna pentru o tona este de 1,24 mil. lei. Norma de consum de mat prima este de 2 to clorura de vinil/1 to granule PVC, cheltuielile cu aprovizionarea pentru o tona de materie prima sunt de 0,31 mil. lei, costurile fixe legate de lansarea comenzii de aprovizionare sunt de 216,12 mil. lei iar costul mediu de stocare pentru o luna pentru 1t de materie prima este de 1,24 mil. lei. La inceputul lunii ianuarie se gasesc in stoc 200 to produs finit si 400 t materie prima. Se doreste sa nu existe stocuri de produse finite si materii prime la sfarsitul lunii decembrie. Firma are o capacitate de productie de 700 to pe luna si se estimeaza sa creasca in luna iulie la 800 to prin aducerea unui utilaj nou si sa scada in luna noiembrie la 600 to pentru efectuarea reviziilor tehnice la doua utilaje. Depozitul de produse finite poate stoca maxim 400 to. Depozitul de materie prima poate fi incarcat cu maxim 700 t. Lotul minim care se poate aproviziona ca si cel de productie este de 100 t. Lotul maxim de aprovizionare este de 1400 to iar din luna iulie va creste la 1500 to prin preluarea unor mijloace de transport de la Fabricile 2 si 3 care si-au restrans activitatea. Costurile de productie, aprovizionare si stocare, atat in valoare unitara sau lunara cat si totala ca si pretul de vanzare si valoarea productiei marfa reprezinta estimari pentru anul 2002 ale Departamentului Previziuni-Sinteza din cadrul firmei iar capacitatile de stocare, productie si aprovizionare au fost obtinute de la managementul Fabricii 1 si de la Serviciul de Aprovizionare din cadrul Directiei comerciale. Obiectivul S.C. TOCO S.A. este de a previziona cererea pentru ultimele luni ale anului si de a realiza un program de productie si unul de aprovizionare cu materii prime, pentru urmatorul an astfel incat sa fie onorate comenzile lunare cu cheltuieli totale minime de aprovizionare si productie
5.2. Previzionarea cererii

Pentru estimarea cererii lunilor noiembrie si decembrie 2002 se va folosi modelul BROWN de nivelare exponentiala si situatia comenzilor pana in prezent. Metoda nivelarii exponentiale a lui BROWN, se bazeaza pe relatia: sau unde: = volumul desfacerilor in perioada t

= volumul estimat in perioada t-1 pentru desfacerile din perioada t = coeficientul de nivelare, 0 1

Pentru rezolvare s-a folosit produsul informatic WINQSB, modulul Forecasting, metoda SES (Sigle Exponential Smoothing) cu coeficientul de nivelare = 0.9. Rezultatele, conform ANEXA 7, au fost desfaceri previzionate de 710 to in lunile noiembrie si decembrie 2002, dar datorita faptului ca lotul minim de fabricatie este de 100 de tone se vor folosi pentru fundamentarea programului de productie multiplii cei mai apropiati de valorile previzionate respectiv 700 to.

In acest moment structura cererii pe anul 2002 se prezinta astfel: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Cantitatea tone.) 6 7 6 7 7 8 9 8 8 7 7 7 (sute

Aceasta situatie va fi folosita pentru fundamentarea programului de productie.

5.3. Stabilirea programului de productie-stocare

Pentru stabilirea programului de productie stocare s-a folosit metoda programarii dinamice. Programarea dinamica permite descompunerea problemei studiate in mai multe subprobleme numite faze sau etape. Fiecare etapa va avea o singura variabila de decizie. O succesiune a valorilor posibile ale variabilelor de decizie formeaza o politica. In multimea politicilor posibile, exista cel putin una care conduce la valoarea optima a criteriului ales. In programarea dinamica, politica optimala se determina aplicand principiul de optimalitate al lui BELLMAN: "O politica optimala are proprietatea ca, oricare ar fi starea initiala si decizia initiala, deciziile ce urmeaza a fi luate trebuie sa

formeze o politica optimala in raport cu starea rezultata ca urmare a alegerii primei decizii". Pentru definirea modelului se vor preciza si defini elementelele lui componente: elementele la nivelul unei etape (luna) n, n H(n) = stocul de produs finit la inceputul perioadei n (sute tone) KH(n) = capacitatea de stocare in luna n D(n) = cererea de produs finit in luna n P(n) =variabila de decizie privind cantitatea ce se produce in luna n KP(n) = capacitatea de productie in luna n l(n) = costul de lansare a productiei in luna n p(n) = costul producerii a 100 to produs finit in luna n h(n) = costul stocarii a 100 to produs finit in luna n Cp(n)= l(n)+p(n)xP(n) cand P(n)>0 cost total de productie in luna n = h(n)x(H(n)+P(n)-D(n)) cost total de stocare pentru luna n CT(n) = Cp(n) + Cs(n) cheltuielile totale generale in luna n

restrictiile modelului satisfacerea cererii H(n) + P(n) D(n) pt. n=1 12 capacitatea de productie 0 P(n) KP(n) pt. n=1 12 capacitatea de stocare H(n-1) = H(n) + P(n) - D(n) KH(n)

functia obiectiv

min(CT(1)+ CT(2)+ CT(3)+...+ CT(11)+ CT(12))

Fazele procesului decizional vor fi definite de lunile de productie. Fazele pot fi parcurse progresiv incepand cu luna ianuarie sau retrospectiv incepand cu luna decembrie. Variabila de decizie in fiecare etapa va fi P(n) - cantitatea ce se va produce in luna n. In abordarea retrospectiva problema se prezinta astfel:

Legatura dintre etape se face prin stocul de produs finit (functia de tranzitie): H(n-1)=H(n) + P(n) - D(n) Rezolvarea unei etape se va face prin enumerarea completa a tuturor valorilor intregi ale lui P(n) si H(n) care satisfac restrictiile modelului adica: Max P(n) min pentru n=1 12

Obiectivul modelulului este determinarea programului de productie admisibil care minimizeaza cheltuielile totale in perioada ianuarie - decembrie 2002. Minimizarea costurilor totale se obtine cu ajutorul unei functii de recurenta. F(n)(H(n)) = min (CTn(H(n),P(n))+F(n-1)(H(n-1)))

Pentru rezolvare s-a folosit produsul informatic WINQSB, modulul Dynamic Programming - Production and Inventory Scheduling. Rezultatele detaliate sunt prezentate in anexele 3 si 4. Programul de productie obtinut este urmatorul:

Program de productie

Luna

Cantitatea (sute tone.) 6 7 7 7 7 7 8 8 8 8 6 6 85

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL

Acest program de productie genereaza costuri totale minime in valoare de 218.629,83 mil. lei. Programul de productie rezultat va fi folosit pentru fundamentarea programului de aprovizionare cu materii prime.
5.4. Stabilirea programului de aprovizionare cu materii prime

Pentru elaborarea programului de aprovizionare s-a folosit de asemenea metoda programarii dinamice. Procesul de aprovizionare prezinta, la fel ca cel de productie, un caracter secvential putand fi descompus in faze sau etape. Necesarul de materii prime in fiecare luna se obtine pe baza programului de productie obtinut anterior inmultind cantitatea programata a fi realizata cu norma de consum 2 to CV/ 1 to PVC, astfel necesarul de materii prime este urmatorul: Necesar de materii prime Luna Cantitatea (sute tone.) 12 14 14 14 14 14 16 16

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

16 16 12 12

Modelul economico-matematic folosit pentru determinarea programului de aprovizionare este identic cu cel folosit mai sus. Legatura dintre aceste modele este data de variabila de decizie din programul de productie care devine variabila de intrare in acest model. Elementele acestui model sunt: elementele la nivelul unei etape (luna) n, n H(n) = stocul de materie prima la inceputul perioadei n (sute tone) KH(n) = capacitatea de stocare de materie prima in luna n D(n) = cererea de materie prima in luna n A(n) =variabila de decizie privind cantitatea ce se aprovizioneaza in luna n KA(n) = capacitatea de de aprovizionare in luna n l(n) = costul fix legat de lansarea aprovizionarii in luna n a(n) = costul aprovizionarii cu 100 to de materie prima in luna n h(n) = costul stocarii a 100 to de materie prima in luna n Ca(n)= l(n)+a(n)xA(n) cand P(n)>0 cost total de aprovizionare in luna n Ch(n)= h(n)x(H(n)+A(n)-D(n)) cost total de stocare pentru luna n CT(n) = Ca(n) + Ch(n) cheltuielile totale generale in luna n

restrictiile modelului satisfacerea cererii H(n) + A(n) D(n) pt. n=1 12 capacitatea de aprovizionare 0 P(n) KA(n) pt. n=1 12

capacitatea de stocare H(n-1) = H(n) + P(n) - D(n) KH(n)

functia obiectiv min(CT(1)+ CT(2)+ CT(3)+...+ CT(11)+ CT(12))

La fel ca la modelul precedent, fazele sau etapele vor fi definite de lunile de aprovizionare. Fazele vor fi parcurse retrospectiv, variabila de decizie fiind A(n) capacitatea ce urmeaza a fi aprovizionata in luna n. In abordarea retrospectiva problema se prezinta astfel:

Legatura dintre etape se face prin stocul de produs finit (functia de tranzitie): H(n-1)=H(n) + A(n) - D(n) Rezolvarea unei etape se va face prin enumerarea completa a tuturor valorilor intregi ale lui A(n) si H(n) care satisfac restrictiile modelului adica: Max A(n) min pentru n=1 12

Obiectivul modelulului este determinarea programului de aprovizionare admisibil care minimizeaza costurile totale in perioada ianuarie - decembrie 2002. Minimizarea costurilor totale se obtine cu ajutorul unei functii de recurenta: F(n)(H(n)) = min (CTn(H(n),A(n))+F(n-1)(H(n-1)))

Pentru rezolvare s-a folosit produsul informatic WINQSB, modulul Dynamic Programming - Production and Inventory Scheduling. Rezultatele detaliate sunt prezentate in anexele 5 si 6. Programul de aprovizionare obtinut este urmatorul:

Programul de aprovizionare
Luna Cantitatea (sute tone.) 11 14 14 14 14 15 15 15 15 15 12 12 166

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL

Acest program de aprovizionare genereaza costuri totale minime in valoare de 10839,44 mil.lei.
5.5. Analiza rezultatelor

Ajustarea exponentiala reprezinta o suma ponderata a tuturor datelor din trecut ale unei serii dinamice, cu ponderea cea mai mare plasata asupra celei mai recente informatii. O pondere a coeficientului de nivelare apropiata de 1 arata ca influenta cea mai mare asupra valorii previzionate o au valorile cele mai apropiate de perioada previzionata. Pentru acest studiu de caz am ales coeficientul de nivelare = 0.9 deoarece, cererea in lunile anterioare nu prezinta caracter de sezonalitate, clientii fiind putini si relativ constanti in comenzi. Rezultatele obtinute, conform ANEXA 7, au fost desfaceri previzionate de 710 to in lunile noiembrie si decembrie 2002, dar datorita faptului ca lotul minim de fabricatie este de 100 de tone se vor folosi pentru fundamentarea programului de productie multiplii cei mai apropiati de valorile previzionate respectiv 700 to.

CAPITOLUL 6 CONSIDERATII FINALE

6.1. Modalitati de generalizare si implementare

Programarea dinamica este unul dintre instrumentele cele mai eficace pentru cautarea unei functii atasate unui fenomen economic. La baza acestei metode sta un principiu, "principiul de optimalitate",formulat de Richard BELLMAN. Importanta acestui principiu si eficacitatea metodelor de optimizare secventiala la care a dat nastere devin din ce in ce mai evidente pe masura ce ne dam seama de caracterul secvential al numeroaselor probleme economice. La nivelul unei firme de productie continuitatea procesului de aprovizionare-productiedesfacere este asigurata de cererea pietei, nivelul capacitatii de productie , existenta stocurilor marime si sortiment care sa sustina procesul de productie si desfacere precum si disponibilitatea aprovizionarii cu materii prime in structura si cantitatea dorita. Deciziile de aprovizionare-stocare si productie-stocare considerate in functie de factorul timp prezinta un caracter dinamic. Caracterul secvential al proceselor de stocare permite folosirea metodelor programarii dinamice in stabilirea unei politici optime de armonizare a obiectivelor cu resursele. Prin aplicarea acestor metode se realizeaza o autoreglare a procesului de productie in ansamblu, minimizand erorile care pot aparea in programarea in dinamica a productiei, aprovizionarii, stocarii manifestate prin costuri supradimensionate. Aplicarea principiului de optimalitate al lui BELLMAN, in procesul de productie in ansamblu este recomandata de efectele economice pe care le produce atat la nivelul proceselor de aprovizionare, productie si desfacere cat si la nivelul firmei in ansamblu. Implementarea metodei programarii dinamice la nivelul sistemului de productie se realizeaza foarte usor aceasta metoda fiind una adaptativa la situatia existenta (in sensul ca la fiecare moment, decizia optima ce trebuie luata, depinde de multimea evenimentelor care s-au produs anterior), negenerand costuri suplimentare, dimpotriva generand economii.
6.2. Avantajele acestei abordari

Avantajele aplicarii acestei metode se materializeaza in costuri totale mai mici de productie, prin reducerea stocurilor supranormate precum si prin aprovizionarea si productia in cantitati optime la momentele optime in structura optima. Reducerea costurilor are ca rezultat cresterea profitului unitar si total, cresterea productivitatii muncii, cresterea vanzarilor, aceste consecinte reprezentand obiectivele principale ale fiecarei intreprinderi. De asemenea prin folosirea programelor informatice pentru aplicarea acestor metode reduce riscul erorilor umane in stabilirea programelor de productie si aprovizionare, aceste erori putand avea consecinte costisitoare pentru firma.

BIBLIOGRAFIE:

1. BASANU G, PRICOP M. - Managementul Aprovizionarii si Desfacerii - Editura Economica, 2001 2. KAUFMANN A. - Metode si Modele ale Cercetarii Operationale (Vol. 1) - Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1975 3. MOLDOVEANU G. - Managementul Operational al Productiei - Editura Economica, 1999 4. NICOLESCU O. Coord. - Ghidul Managerului Eficient (Vol. 1) - Editura Tehnica, Bucuresti, 1993 5. NICOLESCU O., VERBONCU I. - Managementul pe Baza Centrelor de Profit Editor "Tribuna Economica", Bucuresti, 1998 6. NICOLESCU O., VERBONCU I. - Profitul si Decizia Manageriala - Editor "Tribuna Economica", Bucuresti, 1998 7. RATIU-SUCIU C. - Modelarea si Simularea Proceselor Economice - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997 8. RATIU-SUCIU C. - Managementul Sistemelor Dinamice - Editura Economica, Bucuresti, 2000 9. RATIU-SUCIU C., LUBAN F., HINCU D., ENE N. - Modelarea si Simularea Proceselor Economice, Lucrari Practice, Studii de Caz, Teste de Autoevaluare - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999 10. *** http://benli.bcc.bilkent.edu.tr/~omer/research/dynprog.html 11. *** http://www.TOCO.ro 12. *** http://www.kmarket.ro/b6/ppl/ppl.html 13. *** http://www.major-companies.ro 14. *** http://www.insse.ro 15. *** http://www.ingfn.ro

ANEXE

ANEXA 1 Organigrama S.C. TOCO S.A.

AGA COMISIA DE CENZORI

CONSILIUL DE ADMINSTRATIE

DIRECTOR GENERAL - PRESEDINTE C.A. Directori fabrica Contabili sefi -tehnic produse noi productie CTC -intretinere si reparatii utilaje contabilitate de gestiune preturi -vanzari FABRICA PVC, Compou nduri Juridic Sinteze - AC CFI Resurse Umane PM - Cabinet Medical Administrativ, PSI Laboratoare

FABRICA 2

Injectate

FABRICA 3 clisee, profile auto

PE,

Directia Comerciala

FABRICA Matrite, Proiectar e

Aprovizionare Import-Export Transporturi Vanzari Targuri

Directia Economica Sef sectie intretinere - metrologie SMEA AMC Utilitati, Contabilitate Financiar Sistem informatic Actionariat
ANEXA 2 BILANTUL CONTABIL

Mil.lei Sold la: ACTIV I. Active imobilizate Total 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale 3. Imobilizari financiare II Active circulante Total 1. Stocuri 2. Creante 3. Disponibilitati banesti III Conturi de regularizare TOTAL ACTIV 31.12.1999 31.12.2000 31.12.2001 % 59892,3 35,1 54793,9 5063,3 46877,9 23592,2 10958,5 12327,2 106,7 106876,9 57530,3 34,3 52432,8 5063,2 76947,6 31530,8 16096,4 29320,4 170,5 134648,4 95733,6 40,2 90630,1 5063,3 90501,2 40630,2 20532,1 29338,9 987,6 187222,4 96,06 97,72 95,69 100,00 164,14 133,65 146,89 237,85 159,79 125,98 % 166,41 117,20 172,85 100,00 117,61 128,86 127,56 100,06 579,24 139,05 Mil.lei Sold la: PASIV I. Capitaluri proprii Total 1.Capital social 2. Diferente din reevaluare 3. Rezerve 4. Alte fonduri II Datorii - Total 1. Credite bancare 2. Furnizori 3. Alte datorii III Conturi de regularizare TOTAL PASIV 31.12.1999 31.12.2000 31.12.2001 % 81201,5 17141,7 42526,2 9322,6 12211 25458,8 16904,2 8554,6 216,6 106876,9 104974,3 58281,8 1386,1 20224,6 25081,8 29447,8 18297,1 11150,7 226,3 134648,4 118845,9 58281,8 1352,3 27740,4 31471,4 67123 21450 29349,8 16323,2 1253,5 187222,4 129,28 340,00 3,26 216,94 205,40 115,67 108,24 130,35 104,48 125,98 % 113,21 100,00 97,56 137,16 125,48 227,94 160,41 146,39 553,91 139,05