Cuprins Programul TRACECA - Refacerea istoricului Drum al Matasii .................. 2 Obiectivele Programului TRACECA: ......................................................... 2 Scurt istoric .............................................................................................

2 Documente Multilaterale - Programul TRACECA .................................... 3 PRINCIPIILE REPUBLICII MOLDOVA N COOPERARE CU TRACECA ........... 3 Coridoare Pan Europene ......................................................................... 5

Programul TRACECA - Refacerea istoricului Drum al Matasii Programul TRACECA a fost creat, sub forma de program interguvernamental, ca o componenta a programului de finantare TACIS, program al Comisiei Europene, pentru statele din C.S.I., echivalent programului de finantare PHARE pentru statele Europei Centrale si de Est. Pana in prezent, Uniunea Europeana si-a focalizat atentia pe proiecte de asistenta tehnica si proiecte de investitii in cadrul programului TRACECA "Noul Drum al Matasii". Atentia principala se acorda infrastructurii (rutier si feroviar).

Obiectivele Programului TRACECA: Crearea parghiilor necesare pentru dezvoltarea coridorului TRACECA ca alternativa la ruta nordica TRANSIBERIANA Unirea coridorului TRACECA la retelele de transport europene (TEN) Sprijinirea independentei politice si economice a statelor CSI, ulterior, si a statelor membre ale Acordului multilateral de baza privind transportul international pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia.

Scurt istoric Programul TRACECA a luat fiinta cu ocazia Conferintei de la Bruxelles, din 3 mai 1993, la care au participat ministrii transportului si comertului din 8 state, 5 state din Asia Centrala: Kazahstan, Kirghistan, Tadjikistan, Turkmenistan si Uzbekistan, si respectiv 3 state din zona Caucaz: Armenia, Azerbaidjan si Georgia. La aceasta Conferinta a fost incheiat un acord pentru implementarea unui program de Ajutor Tehnic, finantat de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea coridorului de transport pe directia Vest - Est din Europa cu traversarea Marii Negre prin Caucaz si Marea Caspica cu iesire la Asia Centrala.

In anul 1996, au fost acceptate in programul TRACECA, Ucraina si Mongolia, ulterior Moldova, iar in 2002 Bulgaria, Romania si Turcia, in cadrul
2

Conferintei de la Taskent 24 - 25 aprilie 2002 (a II-a Conferinta Anuala a Comisiei Interguvernamentale TRACECA).

Documente Multilaterale - Programul TRACECA In data de 8 septembrie 1998, a avut loc la Baku (Republica Azerbaidjan), Conferinta Internationala pentru Refacerea Istoricului Drum al Matasii. Cu ocazia acestei Conferinte a fost semnat "Acordul Multilateral de Baza privind Transporturile Internationale pentru Dezvoltarea Coridorului Europa Caucaz - Asia" impreuna cu anexele sale tehnice (Transport Rutier, Transport Feroviar International, Navigatia Maritima Comerciala Internationala, Proceduri Vamale si de prelucrare a documentelor). Semnatarii Acordului de baza sunt 12 state: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Republica Kazahstan, Republica Kirghistan, Republica Moldova, Romania, Republica Tadjikistan, Republica Turcia, Ucraina, Republica Uzbekistan. "Acordul de baza" isi propune in principal: sa contribuie la dezvoltarea relatiilor economice, a comertului si a legaturilor de transport in Europa, in regiunea Marii Negre, in Caucaz, in regiunea Marii Caspice si in Asia sa asigure accesul la piata internationala a transportului rutier, feroviar si a navigatiei comerciale sa asigure siguranta circulatiei, a integritatii marfurilor si protectia mediului inconjurator\ sa armonizeze politicile de transport si cadrul legislativ in domeniul transporturilor sa creeze conditii egale de concurenta pentru realizarea transportului

PRINCIPIILE REPUBLICII MOLDOVA N COOPERARE CU TRACECA Programul TRACECA, iniiat de ctre Comunitatea European la Conferina de la Bruxelles n calitate de component a TACIS, a prezentat o program interstatal regional, avnd ca scop facilitarea cooperrii ntre statele membre n toate domeniile ce in de dezvoltarea comerului i transportului n regiune;
3

dezvoltarea coridorului de transport Asia Central Caucaz Europa; facilitarea regimurilor vamale ntre rile membre. Rezultatul programul TRACECA a devenit colaborarea strns i dialogul dintre reprezentanii guvernului, ceea ce a dus la semnarea acordurilor comune cu privire la meninerea taxelor de tranzit la nivele competitive i simplificarea formalitilor de trecere a frontierelor. Ajutorul Tehnic acordat prin intermediul programului TRACECA a contribuit la atragerea investiiilor din partea Instituiilor Financiare Internaionale (IFI), inclusiv Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD), Banca Mondial (BM), Banca Asiatic pentru Dezvoltare (BAD), Banca Islamic pentru Dezvoltare (BID), care au fcut investiii capitale n proiectele de dezvoltare a porturilor, cilor auto i feroviare de-a lungul ntregului coridor TRACECA n sum de mai mult de 1.7 miliarde Euro. Republica Moldova pe parcursul realizrii proiectelor investiionale a beneficiat de urmtoarele proiecte: Facilitarea transportului i tranzitului auto internaional; (19982000); Prognosticul transportrilor i fundamentul tehnico-economic (1999 2000); Armonizarea procedurilor de trecere a frontierelor (20012003); Politica unic a tarifelor de tranzit i a impozitelor (20012003); Argumentarea tehnico-economic pentru perfecionarea punctelor de trecere auto i feroviar ntre Republica Moldova i Ucraina (20022004); Baza juridic comun pentru transportul n tranzit (20032005); Dezvoltarea capacitilor oficialilor in domeniul transportului (20032005); Consolidarea comerului i sprijinul instituional (20042006). Dup finisarea proiectului din cadrul programului TRACECA n anul 2004 "Argumentarea tehnico-economic pentru perfecionarea punctelor de trecere auto i feroviar ntre Republica Moldova i Ucraina" (bugetul de 1.7 mln. euro), ca o continuare logic a programului TRACECA, Comisia European a stabilit un nou proiect investiional "Ameliorarea infrastructurii i furnizarea echipamentului la punctele de trecere ntre Republica Moldova i Ucraina" (bugetul 2 mln. Euro).

Coridoare Pan Europene Ca urmare a deschiderii fostului bloc estic la inceputul anilor 1990, au avut loc o serie de Conferinte de Transport Pan-European, cu scopul de a identifica necesitatile de dezvoltare a infrastructurii de transport in Europa de Est, si a crea o strategie ce urma sa integreze sinergic toate retelele de transport din Europa largita. In urma primei Conferinte de Transport Pan-European (Praga, 1991) s-a ajuns la concluzia ca in rezolvarea problemelor de transport accentul trebuie pus pe o abordare avand ca centrala ideea de coridor. In cadrul celei de-a doua conferinte (Creta, 1994) s-au definit noua coridoare de transport - asa numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan-Europene. Acestea au fost recunoscute ca principalele artere de transport din Europa de Est, si s-a subinteles faptul ca investitiile in infrastructura de transport trebuie realizate prioritar de-a lungul acestor coridoare. Ca urmare a lobby-ului facut de tarile balcanice pentru o conexiune mai buna intre Europa de Vest si Balcani, la a treia conferinta (Helsinki, 1997) a fost adaugat un al zecelea coridor retelei, marind conectivitatea zonei balcanice. De asemenea, la a treia conferinta au fost definite patru Zone de Transport Pan-European ce acopera bazine maritime: zona Marii Negre, zona Barents - Euro Arctica, Marile Adriatica / Ionica si zona Mediterana. Rolul celor zece coridoare este de a crea legaturi intre Europa de Vest si Europa de Est, cat si intre statele din Europa de Est. Fiecare coridor are o componenta rutiera si una feroviara, cu exceptia Coridorului VII, care este reprezentat de segmentul de Dunare in aval de Viena.

Coridoarele formeaza o retea ce se intinde de la vest (punct extrem: Nurnberg) la est (punct extrem: Nijni Novgorod) si de la nord (punct extrem: Helsinki) la sud (punct extrem: Salonic). Reteaua formata de coridoarele paneuropene este prezentata in Figura de mai jos.

Coridoarele pot fi clasificate ca orientate aproximativ nord-sud (I, V, VI si IX) sau vest-est (II, III, IV, VII, VIII si, discutabil, X). Reteaua TEM a fost punctul de plecare in definirea Coridoarelor Helsinki, insa reteaua Coridoarelor PanEuropene acestea acopera mai multe tari decat reteaua Autostrazii Trans-Europene. Densitatea retelei variaza semnificativ, regiunile de vest si sud avand o densitate mai mare decat cele de nord si est. Cea mai mare "pata alba" a retelei este formata din partea nordica a Romaniei si partea de sud-vest a Ucrainei. Aceasta zona este marginita de Coridorul V (la vest), Coridorul IX (la est), Coridorul III (la nord) si Coridorul IV (la sud).