FACTORUL DE PUTERE FACTORUL DE PUTERE, este definit ca RAPORTUL intre PUTEREA ACTIVA i PUTEREA APARENTA.

P Enunul anterior are asociata urmtoarea relatie matematica: cos = (1) S In relatia (1) s-a notat: P- puterea activa, se masoara in W; S- puterea aparenta, se masoara in VA; Despre aceste marimi se vorbeste intr-un circuit electric format dintr-un generator de tensiune si un consumator electric. Transformatoarele, motoarele si alti consumatori electrici (condensatoarele, becurile, etc) preiau de la reteaua de alimentare, pe linga PUTEREA UTILA acelasi lucru cu PUTEREA ACTIVA- si PUTERE REACTIVA. PUTEREA REACTIVA Q, suprasolicita reteaua de alimentare, generatoarele, cablurile, transformatoarele si statiile de distributie si produce prin aceasta cheltuieli suplimentare, motive pentru care aceasta se contorizeaza cu contoare de energie reactiva, pentru a fi platita. Reprezentarea grafica a celor 3 puteri enumerate si care se intilnesc in circuitele electrice reale se face in fig.1 Aceasta reprezentare se mai numeste si triunghiul puterilor. Nota: Puterea aparenta S se determina foarte usor masurind tensiunea U [V] la bornele consumatorului si apoi curentul absorbit I [A], iar prin inmultirea valorilor obtinute rezulta puterea aparenta. Daca se cunoaste defazajul , produs de consumator intre tensiunea la borne si curentul absorbit, atunci se poate determina foarte usor si: P = cos * S , Q = tan * P , S=U*I P [W]

Fig.1 S [VA]

Q [VAr]

De la trigonomie se stie ca, cosinusul unui unghi este cateta alaturata (P in cazul nostru) pe ipotenuza (S). Tot de la trigonometrie se stie ca: cos0=1, cos90=0 si cos180=-1. Cazuri particulare: 1. Circuit electric in care sarcina o putem considera PUR REZISTIVA ex. Un bec sau o rezistenta de incalzire:

Pag.1/4

a. In acest caz curentul I este in faza cu tensiunea U, unghiul =0 rezulta cos0=1; b. Acest tip de sarcina nu consuma putere reactiva, Q=0; 2. Circuit electric in care sarcina o putem considera PUR REACTIVA ex. O baterie de condensatoare, o bobina la care se poate neglija valoarea rezistentei ohmetrice a infasurarii: a. In acest caz curentul I este defazat cu 90 fata de tensiunea U de la borne; b. La circuit PUR CAPACITIV (doar condensator), curentul este defazat cu 90 in FATA tensiunii; c. La circuit PUR INDUCTIV (doar bobina), curentul este defazat cu 90 in URMA tensiunii; d. In ambele cazuri, sarcina nu consuma putere activa, P=0 Consumatorii electrici reali, INTOTDEAUNA POT FI PRIVITI CA UN ANSAMBLU FORMAT DIN CELE 3 ELEMNTE: REZISTOR R [Ohmi-], BOBINA L [Henry-H] si CONDENSATOR [Farad F sau uzual microFarad-mF]. In functie de ponderea relativa a acestor 3 elemente (marimea uneia fata de celelalte), se pot intilni 3 tipuri de comportamnte ale circuitului in care este montata sarcina: Comportament rezistiv valoarea bobinei si a condensatorului din sarcina se pot neglija in raport cu valoarea rezistentei; Comportament capacitiv valoarea condensatorului este foarte mare fata de valoarea bobinei si a rezistentei; Comportament inductiv valoarea inductivitatii (aferenta bobinei) este foarte mare fata de rezistenta si capacitatea din circuit. Consumatorii electrici reali au in majoritate un COMPORTAMENT INDUCTIV. Acest comportament este dat de transformatoarele sau motoarele care se intilnesc frecvent ca sarcina in circutele electrice. COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE Compensarea factorului de putere corespunzator unui circuit electric urmareste reducerea defazajului produs de consumatorul electric. Exemplificarea grafica a acestui enunt se face in fig.2

P [W] 2 1 Q2=Qr [VAr] S2 [VA] Qc [VAr] 2< 1, deci cos2 va fi mai mare ca si cos1; Qc puterea reactiva introdusa de condensator, iar faptul ca vectorul are sens opus se datoreaza defazajului in avans introdus de condensator asupra curentului ce-l strabate cind se aplica tensiune la borne; Qr- puterea reactiva rezultanta dupa conectarea condensatorului.

Fig.2 S1 [VA] Valoarea impusa de distribuitorul de energie (ENEL), pentru factorul de putere este de 0,92. Q1 [VAr]

Pag.2/4

Determinarea valorii condensatorului (condensatorilor sau bateriei de condensatori), se poate face parcurgind urmatoarele doua etape: 1. Determinarea puterii reactive Qc, aferente condensatorului care daca este conectat la bornele consumatorului existent (motor) imbunatateste factorul de putere existent cos1, la valoarea impusa cos2=0,92. a. Se utilizeaza formula (2) i. Qc=P*(tan 1-tan 2) [kVAr] (2), unde 1=arc(cos1) si 2=arc(cos2), iar Ppuerea motorului exprimata in kW. 1. Daca nu se dispune de un calculator cu functii trigonometrice, valoarea factorului (tan 1-tan 2) se poate lua din tabelul urmator.
Cos 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,50 0,52 0,54 0,56 0,58 0,60 0,62 0,64 0,66 0,68 0,70 0,72 0,74 0,78 0,80 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,92 0,80 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 1,00 Coeficientul K 4,26 4,36 3,23 3,33 2,53 2,65 2,03 2,14 1,65 1,76 1,09 1,14 1,20 1,00 1,05 1,11 0,92 0,97 1,02 0,84 0,89 0,94 0,76 0,81 0,87 0,69 0,74 0,80 0,62 0,67 0,73 0,56 0,61 0,67 0,49 0,55 0,60 0,43 0,49 0,54 0,38 0,43 0,49 0,32 0,37 0,43 0,26 0,32 0,37 0,16 0,21 0,27 0,10 0,16 0,21 0,05 0,10 0,16 0,05 0,11 0,06

4,15 3,12 2,42 1,93 1,54 0,98 0,89 0,81 0,73 0,66 0,58 0,52 0,45 0,39 0,33 0,27 0,22 0,16 0,05

4,20 3,18 2,48 1,98 1,60 1,04 0,95 0,86 0,78 0,71 0,64 0,57 0,51 0,45 0,38 0,33 0,27 0,21 0,11 0,05

4,42 3,39 2,70 2,19 1,81 1,25 1,16 1,08 1,00 0,92 0,85 0,78 0,72 0,66 0,60 0,54 0,48 0,43 0,32 0,27 0,22 0,16 0,11 0,06

4,48 3,45 2,76 2,25 1,87 1,31 1,22 1,14 1,05 0,98 0,91 0,84 0,78 0,71 0,65 0,60 0,54 0,48 0,38 0,33 0,27 0,22 0,17 0,11 0,06

4,54 3,51 2,82 2,31 1,93 1,37 1,28 1,20 1,12 1,04 0,97 0,90 0,84 0,78 0,72 0,66 0,60 0,55 0,44 0,39 0,33 0,28 0,23 0,17 0,12 0,06

4,61 3,58 2,89 2,38 2,00 1,44 1,35 1,27 1,19 1,11 1,04 0,97 0,91 0,85 0,79 0,73 0,67 0,62 0,51 0,46 0,40 0,35 0,30 0,25 0,19 0,13

4,90 3,88 3,18 2,68 2,29 1,73 1,64 1,56 1,48 1,41 1,33 1,27 1,20 1,14 1,08 1,02 0,97 0,91 0,80 0,75 0,70 0,65 0,59 0,54 0,48 0,43

ii. Atentie la unitatile de masura. Daca in formula (2) exprimam puterea in kW (puterea motoarelor se exprima in kW), atunci rezultatul va fi in kVAr; 2. Cu valoarea obtinuta pentru Qc, se determina valoarea capacitatii condensatoarelor conectate in triunghi (3 bucati), cu formula (3). Qc a. C N = [Farad] daca se exprima Qc in VAr. 2 3 *U * 2 * * f i. U=400V pentru sistemul trifazat, f=50Hz, =3,14. Exemplu: Se da un motor cu puterea nominala Pn=200kW, alimentat la sistemul trifazat de 400V si care are un factor de putere de 0,8 (cind functioneaza la puterea nominala, daca functioneaza la putere mai mica sarcina mai mica atunci si factorul de putere se inrautateste si devine mai mic). Se doreste imbunatatirea factorului de putere la valoarea de 0,92 in conformitate cu normele tehnice in vigoare. Pag.3/4

Sa se determine valoarea condensatorului (condensatorilor fiindca sunt minim 3) care trebuie conectati la bornele motorului pentru a compensa factorul de putere la valoarea ceruta. 1. Se determina puterea reactiva Qc pe care trebuie sa o introduca condensatorul pentru a modifica factorul de putere de la 0,8 la 0,92. a. Aplicam (2) si rezulta Qc=200*(tan 1-tan 2) [kVAr] , unde i. 1=arc(0,8), rezulta 1=36,86grade; ii. 2=arc(0,92), rezulta 2=23.07grade; iii. tan36,86-tan23,07=0,749-0,425=0,324; b. In final: Qc=200*(tan36,86-tan23,07)=200*(0,749-0,425)=200*0,324=64,8kVAr. i. Qc=64,8kVAr. c. NOTA: i. Daca cautam in tabelul 1 rindul care corespunde la cos=0,8 si mergem pe acest rind pina ne intersectam cu coloana aferenta valorii noi dorite cos=0,92, vom obtine celule in care avem valoarea 0,33- rezulta aceiasi valoare determinata analitic; ii. 2. Se determina valoarea condensatorilor conectati in triunghi, care asigura la 400V, o putere reactiva de 64,8kVAr. 64800 = 0,000429 F ; a. C N = 2 3 * 400 * 2 * 3,14 * 50 i. Asa cum am amintit, Farad-ul reprezinta unitatea de masura a capactaii electrice. Condensatoarele intilnite in practica au valori uzuale de ordinul microfarad-ului. ii. Din acest motiv vom exprima valoarea determinata in microfarad. b. Rezulta: CN=0,000429*1000000=429F. 3. ULTIMA ETAPA: ALEGEREA CONDENSATOARELOR a. Pentru a obtine ce-i 64,8kVAr putem utiliza 4 baterii de 15kVAr la 400V, fiecare baterie este formata din 3 condensatori de 99,5F, conectati in triunghi. b. Rezulta astfel un grup care asigura 60kVAr la o capacitate totala de 4*99,5=398 F, valoare buna avind in vedere si toleranta de 10% a capacitatilor. c. Anamblul de 4 baterii de 15kVAr trebuie alimentat printr-un contactor special (datorita puterii reactive mari) care sa suporte cca.4*22A=88A. d. Sigurantele de protectie vor fi MPR de 160A de tip gL/gG. e. Conductoarele de alimentare vor fi de 50mm2. Nota: 1. Orice observatii-sugestii sunt bine venite oricind; 2. Tinem legatura pe aceasta tema; 3. A-s dori sa stiu ce tip de condensatoare avem disponibile marca, valoare, tensiune de lucru, etc;

Pag.4/4