Sunteți pe pagina 1din 30

CONSILIUL EUROPEI

COMITETUL DE MINISTRI






RECOMANDAREA COMITETULUI DE MINI$TRI
AI STATELOR MEMBRE, REFERITOARE LA
REGULILE PENITENCIARE EUROPENE
REC(2006)2






(Adoptat de Comitetul de Ministri, la data de 11 ianuarie 2006,
n timpul celei de a 952-a reuniuni a Ministrilor Delegati)












Traducere si adaptare din limba Irancez
Inspector Mariana Iarm/21.02.2006
2
Preambul

Partea I

Principii fundamentale

1. Toate persoanele private de libertate vor Ii tratate prin respectarea drepturilor
omului.
2. Persoanele private de libertate si pstreaz toate drepturile care nu le-au Iost
retrase prin lege, n urma deciziei de condamnare la pedeapsa cu nchisoarea sau de
arestare preventiv.
3. Restrictiile impuse persoanelor private de libertate trebuie s se reduc la
strictul necesar si vor Ii proportionale cu obiectivele legitime pentru care au Iost
impuse.
4. Conditiile de detentie care ncalc drepturile omului nu pot Ii justiIicate prin
lipsa de resurse.
5. Viata n nchisoare trebuie s se apropie ct mai mult posibil de aspectele
pozitive ale vietii din exteriorul penitenciarului.
6. Fiecare perioad de detentie trebuie s Iie gestionat astIel nct s Iaciliteze
reintegrarea persoanelor private de libertate n societatea liber.
7. Cooperarea cu serviciile sociale externe si participarea societtii civile la viata
din penitenciar trebuie ncurajate pe ct posibil.
8. Personalul din penitenciar desIsoar o important misiune a serviciului public,
iar angajarea, pregtirea si conditiile de munc ale acestuia trebuie s-i permit s
oIere un nivel ridicat de asistent detinutilor.
9. n mod regulat, toti detinutii trebuie s Iac obiectul unei inspectii
guvernamentale si unui control exercitat de o autoritate independent.

Domeniu de aplicare

10. 1. Regulile penitenciare europene se aplic persoanelor plasate n arest
preventiv de ctre o autoritate judiciar sau persoanelor private de libertate n urma
unei condamnri.
2. n principiu, persoanele plasate n arest preventiv de ctre o autoritate
judiciar si cele private de libertate n urma unei condamnri nu pot Ii nchise dect n
nchisori sau n stabilimente rezervate detinutilor din ambele categorii.
3. Regulile se aplic si urmtoarelor persoane:
a. detinutilor care se aIl ntr-un penitenciar, indiIerent de motiv;
b. persoanelor care au Iost plasate n arest preventiv de ctre o autoritate
judiciar sau au Iost private de libertate ca urmare a condamnrii si care
pot, din orice motiv, s Iie ncarcerate n alte locuri.
3
4. Toate persoanele ncarcerate ntr-un penitenciar sau care se aIl n conditiile
mentionate la paragraIul 10.3.b sunt considerate ,detinuti, n conIormitate cu aceste
Reguli.
11. 1. Copii cu vrsta sub 18 ani nu vor Ii ncarcerati n penitenciare pentru adulti,
ci n institutii special concepute n acest scop.
2. Totusi, dac n conditii exceptionale copiii sunt ncarcerati n astIel de
penitenciare, situatia si nevoile acestora trebuie s Iie reglementate prin reguli
speciale.
12. 1. Persoanele care suIer de aIectiuni psihice si a cror sntate mental este
incompatibil cu detentia n penitenciar trebuie s Iie trimise ntr-o institutie special
conceput n acest sens.
2. Totusi, dac n conditii exceptionale sunt nchise astIel de persoane n
penitenciare, situatia si nevoile acestora trebuie s Iie reglementate prin reguli
speciale.
13. Regulile de Iat trebuie s Iie aplicate cu impartialitate, Ir discriminri bazate
pe sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau de alt tip, nationalitate, nivel
social, apartenent la o minoritate national, avere, locul nasterii sau de alt tip.

Partea a II-a

Conditii de detentie

Depunere

14. 1. Nici o persoan nu poate Ii depus sau retinut ntr-un penitenciar, n calitate
de detinut, Ir un ordin valabil de ncarcerare, n conIormitate cu legislatia national.
15. 1. Pentru Iiecare detinut nou depus, trebuie s se nregistreze imediat
urmtoarele:
a. date privind identitatea detinutului;
b. motivele condamnrii si numele autorittii competente care a decis acest
lucru;
c. data si ora depunerii;
d. lista obiectelor personale ale detinutului, care vor Ii pstrate ntr-un loc
sigur, n conIormitate cu Regula 31;
e. toate rnile vizibile si plngerile anterioare de rele tratamente;
I. sub rezerva restrictiilor dictate de conIidentialitatea medical, orice
inIormatie legat de starea de sntate a detinutului, semniIicativ pentru
bunstarea Iizic si psihic a detinutului respectiv sau a celorlalti.
2. La depunere, toti detinutii trebuie s primeasc inIormatiile prevzute la
Regula 30.
4
3. Imediat dup depunere, trebuie s Iie Icut o nstiintare cu privire la detentia
detinutului, n conIormitate cu Regula 24.9.
16. La ct mai scurt timp posibil de la depunere:
a. inIormatiile reIeritoare la starea de sntate a detinutului trebuie s Iie
completate cu un examen medical, n conIormitate cu Regula 42;
b. regimul de sigurant aplicat detinutului trebuie s Iie stabilit n
conIormitate cu Regula 51;
c. gradul de risc al detinutului trebuie s Iie stabilit n conIormitate cu
Regula 52;
d. toate inIormatiile existente, cu privire la situatia social a detinutului,
trebuie s Iie astIel evaluate nct s trateze nevoile personale si sociale
imediate ale acestuia;
e. msurile ntreprinse n cazul detinutilor condamnati trebuie s
urmreasc aplicarea programelor, n conIormitate cu Partea a VIII-a, din
cadrul acestor Reguli.

Reparti:are i spatii de detentie

17. 1. Detinutii trebuie s Iie repartizati, pe ct posibil, n penitenciare situate ct
mai aproape de domiciliul sau centrul de reintegrare social al acestora.
2. La repartizare, se va tine cont de cerintele legate de urmririle judiciare si
anchetele penale, securitate si sigurant, precum si de necesitatea de a oIeri regimuri
potrivite tuturor detinutilor.
3. Pe ct posibil, detinutii vor Ii consultati cu privire la repartizarea initial si la
transIerurile ulterioare, dintr-un penitenciar ntr-altul.
18. 1. Spatiile de detentie, n special cele destinate cazrii detinutilor pe timpul
noptii, trebuie s respecte demnitatea uman si intimitatea, si s ntruneasc
standardele minime sanitare si de igien, tinndu-se cont de conditiile climatice si, n
special, de supraIata de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de nclzire si
ventilatie.
2. n toate cldirile n care detinutii trebuie s locuiasc, s munceasc sau s
convietuiasc:
a. Ierestrele vor Ii suIicient de largi nct detinutii s poat citi sau munci la
lumin natural, n conditii normale, si s permit ptrunderea aerului
proaspt, exceptie Icnd spatiile n care exist sisteme adecvate de aer
conditionat;
b. lumina artiIicial trebuie s corespund standardelor tehnice recunoscute
n domeniu;
c. un sistem de alarm trebuie s permit detinutilor s contacteze imediat
personalul.
5
3. Conditiile minime, cu privire la aspectele la care au Icut reIeriri paragraIele
1 si 2, vor Ii stipulate n legislatia national.
4. Legislatia national trebuie s prevad mecanisme care s garanteze c
respectarea acestor conditii minime nu va Ii nclcat n urma supraaglomerrii
penitenciare.
5. n mod normal, detinutii trebuie s Iie cazati pe timpul noptii n celule
individuale, exceptie Icnd cazurile n care se consider c este n beneIiciul lor s
mpart camera cu alti detinuti.
6. O celul va Ii mprtit numai dac este adaptat uzului colectiv si va Ii
ocupat numai de detinuti care sunt declarati apti pentru convietuire.
7. n msura n care este posibil, detinutilor trebuie s li se acorde posibilitatea
de a alege atunci cnd sunt constrnsi s mpart celula pe timpul noptii.
8. Decizia de a repartiza un detinut ntr-un anumit penitenciar sau ntr-o
anumit parte dintr-un penitenciar, trebuie s tin cont de necesitatea de a separa:
a. arestatii preventiv, de condamnati;
b. brbatii, de Iemei;
c. detinutii tineri, de detinutii adulti.
9. Se pot Iace derogri de la dispozitiile paragraIului 8, cu privire la separatia
detinutilor, cu scopul de a le permite acestora s participe mpreun la activittile
organizate. Totusi, grupurile vizate trebuie s Iie separate ntotdeauna pe timpul
noptii, dac nu exist consimtmntul lor de a mprti camera de detentie si dac
autorittile penitenciarului consider c msura nu este n beneIiciul tuturor detinutilor
respectivi.
10. Conditiile de cazare a detinutilor vor Ii supuse unor msuri de securitate ct
mai putin restrictive posibil, tinndu-se cont de riscul de evadare, autornire sau rnire
a celorlalti.

Igiena

19. 1. n orice moment, toate spatiile dintr-un penitenciar trebuie s Iie mentinute
ntr-o stare adecvat.
2. Celulele sau celelalte spatii destinate detinutilor trebuie s Iie curate.
3. Detinutii trebuie s aib acces la instalatii sanitare igienice, care s le
protejeze intimitatea.
4. Trebuie s Iie puse la dispozitia detinutilor spatii adecvate pentru baie sau
dus, astIel nct detinutii s le poat Iolosi la o temperatur adecvat, zilnic sau cel
putin de dou ori pe sptmn (sau mai Irecvent dac este necesar), n conIormitate
cu regulile generale de igien.
5. Detinutii vor respecta curtenia corporal si si vor pstra hainele si spatiul de
detentie curate si n ordine.
6
6. Autorittile penitenciare vor Iurniza detinutilor mijloacele necesare pstrrii
curteniei, inclusiv obiecte de toalet si menaj, precum si produse de ntretinere.
7. Pentru a rspunde nevoilor speciale de igien ale Iemeilor, se vor lua msuri
speciale.

Imbrcminte i lenferie de pat

20. 1. Detinutii care nu au mbrcminte personal adecvat trebuie s primeasc
haine adecvate din punct de vedere climatic.
2. Aceste haine nu trebuie s Iie nici degradante, nici umilitoare.
3. mbrcmintea va Ii mentinut n conditii bune si va Ii nlocuit atunci cnd
este necesar.
4. Cnd un detinut obtine permisiunea de a iesi din penitenciar, acesta nu
trebuie s Iie obligat s poarte mbrcminte care s-i arate conditia de detinut.
21. Fiecare detinut va avea pat separat si lenjerie de pat adecvat, care va Ii
ntretinut corect si nnoit la intervale de timp ce vor permite pstrarea sa ntr-o stare
adecvat.

Regimul alimentar

22. 1. Detinutii trebuie s beneIicieze de un regim alimentar care s tin cont de
vrst, stare de sntate, conditie Iizic, religie, cultur si de natura muncii pe care o
presteaz.
2. Legislatia intern trebuie s stabileasc criteriile de calitate ale regimului
alimentar, preciznd, n special, continutul energetic si proteic minimal.
3. Mncarea trebuie s Iie pregtit si servit n conditii igienice.
4. Zilnic trebuie s se asigure trei mese, la intervale de timp rezonabile.
5. Detinutii trebuie s aib acces n orice moment la ap potabil.
6. Medicul sau un/o asistent/ caliIicat/ trebuie s prescrie modiIicarea
regimului alimentar al unui detinut, dac aceast msur se impune din motive
medicale.

Consiliere furidic

23. 1. Toti detinutii au dreptul s solicite consiliere juridic, iar autorittile
penitenciarului trebuie s le Iaciliteze accesul la o astIel de consiliere.
2. Orice detinut are dreptul de a consulta pe cheltuiala sa un avocat, la alegere,
n legtur cu orice problem juridic.
3. n cazurile n care legislatia prevede un sistem de consiliere judiciar
gratuit, aceast posibilitate trebuie s Iie adus la cunostinta tuturor detinutilor de
ctre autorittile penitenciarului.
7
4. Consultanta si alte comunicri, inclusiv corespondenta, purtate ntre un
detinut si avocatul su pe probleme juridice trebuie s rmn conIidentiale.
5. n circumstante exceptionale, o autoritate juridic poate s autorizeze o
derogare de la principiul conIidentialittii, cu scopul de a preveni comiterea unor
inIractiuni grave sau nclcarea grav a sigurantei si securittii penitenciarului.
6. Detinutilor trebuie s li se permit accesul la documentele reIeritoare la
procedurile judiciare care i privesc sau vor Ii autorizati s le pstreze n posesia lor.

Contact cu exteriorul

24. 1. Detinutilor li se va permite s comunice, ct de des posibil, prin
corespondent, teleIon sau alte mijloace de comunicare cu Iamiliile lor, terte persoane
si reprezentantii organismelor exterioare, precum si s primeasc vizite de la aceste
persoane.
2. Orice restrictie sau supraveghere a comunicrilor si vizitelor, necesar n
cadrul urmririi si anchetei penale, mentinerii ordinii, securittii si sigurantei, precum
si prevenirii inIractiunilor penale si protectiei victimelor inclusiv n urma unui ordin
speciIic dat de o autoritate judiciar trebuie, totusi, s permit un nivel minim
acceptabil de contact.
3. Legislatia national trebuie s speciIice organismele nationale si
internationale, precum si Iunctionarii cu care detinutii pot comunica Ir restrictii.
4. Modalittile de realizare a vizitelor trebuie s permit detinutilor s mentin
si s dezvolte relatiile cu Iamiliile, ct mai normal posibil.
5. Autorittile penitenciarului vor ajuta detinutii s mentin o legtur adecvat
cu exteriorul, oIerindu-le asistent social n acest sens.
6. Detinutul trebuie s Iie inIormat imediat despre decesul sau mbolnvirea
grav a unei rude apropiate.
7. Ori de cte ori este posibil, detinutul trebuie s Iie autorizat s prseasc
penitenciarul Iie sub escort, Iie liber, pentru a vizita o rud bolnav, pentru a
participa la o nmormntare sau pentru alte motive umanitare.
8. Detinutilor trebuie s li se permit s-si anunte imediat Iamiliile cu privire la
ncarcerare sau la transIerul ntr-un alt penitenciar, precum si cu privire la o
mbolnvire sau vtmare grav.
9. Chiar dac detinutul solicit sau nu, autorittile vor inIorma nentrziat
sotia/sotul detinutului/detinutei sau cea mai apropiat rud ori o persoan desemnat
n prealabil de ctre detinut, cu privire la deces, mbolnvirea sau vtmarea grav,
sau transIerul detinutului respectiv ntr-un alt penitenciar sau ntr-un spital.
10. Detinutii trebuie s aib posibilitatea de a se inIorma n mod regulat cu
privire la problemele de interes public, prin realizarea unor abonamente la ziare,
publicatii periodice sau de alt tip sau prin urmrirea emisiunilor de radio si
8
televiziune, cu exceptia cazurilor n care o autoritate judiciar a pronuntat o
interdictie, ntr-un caz individual, pentru o durat determinat de timp.
11. Autorittile penitenciarului se vor asigura c detinutii pot participa la vot,
reIerendum si alte aspecte ale vietii publice, atta timp ct dreptul lor de participare nu
este restrictionat prin legislatia national.
12. Detinutilor li se va permite s comunice cu mass-media, doar dac nu exist
motive ntemeiate care s interzic acest lucru din ratiuni de mentinere a sigurantei,
interes public sau protectie a victimelor, a altor detinuti sau a personalului.

Regim penitenciar

25. 1. Regimul stabilit pentru toti detinutii trebuie s asigure un program echilibrat
de activitti.
2. Acest regim trebuie s permit tuturor detinutilor s petreac n Iiecare zi, n
aIara celulei, timpul necesar pentru a asigura un nivel suIicient de contacte umane si
sociale.
3. Un astIel de regim trebuie, de asemenea, s rspund nevoilor sociale ale
detinutilor.
4. O atentie special trebuie acordat nevoilor detinutilor care au suIerit
violente Iizice, mentale sau sexuale.

Munca

26. 1. Munca n penitenciar trebuie s Iie considerat ca un element pozitiv al
regimului penitenciar si nu trebuie niciodat s Iie impus ca o pedeaps.
2. Autorittile penitenciare trebuie s depun eIortul de a oIeri detinutilor o
munc util si corespunztoare.
3. Aceast munc trebuie s permit, pe ct posibil, mentinerea sau cresterea
capacittii detinutului de a-si cstiga existenta dup liberare.
4. n conIormitate cu Regula 13, nici o discriminare de tip sexual nu trebuie s
Iie exercitat la atribuirea unui tip de munc.
5. O activitate productiv care include Iormarea proIesional trebuie s Iie
propus detinutilor n msur s proIite de aceasta, n special tinerilor.
6. Pe ct posibil, detinutii trebuie s poat alege tipul de munc pe care doresc
s-l presteze, n limitele unei selectii proIesionale adecvate si ale exigentelor de ordine
si disciplin.
7. Organizarea si metodele de lucru din penitenciare trebuie s semene ct mai
mult posibil cu cele din comunitate, cu scopul de a pregti detinutii pentru conditiile
unei vieti proIesionale normale.
9
8. Desi proIitul Iinanciar adus institutiei poate constitui un scop pentru ridicarea
standardelor si mbunttirea calittii pregtirii proIesionale, interesele detinutilor nu
trebuie s Iie subordonate acestui scop.
9. Munca detinutilor trebuie s Iie asigurat de ctre autorittile penitenciarului,
cu sau Ir concursul Iirmelor private, n interiorul sau exteriorul penitenciarului.
10. n orice caz, munca prestat de detinuti trebuie s Iie remunerat n mod
echitabil.
11. Detinutilor li se va permite s cheltuiasc cel putin o parte din cstiguri
pentru achizitionarea de obiecte autorizate de uz personal si s trimit o parte din
cstiguri Iamiliei.
12. Detinutii trebuie s Iie ncurajati s economiseasc o parte din cstigurile lor
pe care o pot recupera la iesirea din penitenciar sau o pot Iolosi n alte scopuri
permise.
13. Msurile aplicate n domeniul snttii si sigurantei trebuie s asigure o
protectie eIicient a detinutilor si nu pot Ii mai putin riguroase dect cele aplicate
muncitorilor n exterior.
14. Trebuie s existe prevederi pentru asigurarea detinutilor mpotriva
accidentelor de munc, inclusiv a bolilor proIesionale, la Iel de Iavorabile ca cele
mentionate n legislatie pentru muncitorii din exterior.
15. Numrul maxim de ore de lucru, pe zi si pe sptmn, pentru detinuti
trebuie s Iie stabilit n conIormitate cu normele locale sau cu uzanta care
reglementeaz angajarea muncitorilor liberi.
16. Detinutii trebuie s aib cel putin o zi de odihn pe sptmn si timp
suIicient pentru educatie si alte activitti.
17. n msura n care este posibil, detinutii care muncesc trebuie s Iie inclusi n
sistemele nationale de asigurri sociale.

Exercitii fi:ice i activitti recreative

27. 1. Toti detinutii trebuie s aib oportunitatea de a eIectua cel putin o or pe zi de
exercitiu Iizic n aer liber, dac timpul o permite.
2. n cazul n care vremea nu permite, detinutilor care doresc s Iac exercitii
Iizice trebuie s li se propun alternative.
3. Activittile organizate corect - concepute pentru a promova mentinerea Iizic
a detinutilor si pentru a oIeri posibilitti de recreere si antrenament Iizic - vor constitui
parte integrant a regimului penitenciar.
4. Autorittile penitenciarului trebuie s Iaciliteze acest tip de activitti prin
Iurnizarea aparaturii si echipamentelor adecvate.
5. Autorittile penitenciarului trebuie s ia decizii speciale n vederea
organizrii unor activitti speciale, pentru detinutii care au nevoi speciale.
10
6. Detinutilor trebuie s li se propun activitti recreative n special sport,
jocuri, activitti culturale, de petrecere a timpului si trebuie s Iie autorizati s le
organizeze chiar ei, pe ct posibil.
7. Detinutilor trebuie s li se permit s se reuneasc n timpul antrenamentelor
de exercitii Iizice si s participe la activittile recreative.

Educatie

28. 1. Toate penitenciarele trebuie s oIere detinutilor acces la programe de
nvtmnt ct mai complete, care s rspund nevoilor individuale, tinnd cont de
aspiratiile acestora.
2. Trebuie s se acorde prioritate detinutilor care nu stiu s citeasc sau
socoteasc, precum si celor care nu au urmat cursuri de scolarizare elementar sau
Iormare proIesional.
3. O atentie deosebit se va acorda educrii tinerilor detinuti si a celor cu nevoi
speciale.
4. Din punct de vedere al regimului penitenciar, scolarizarea trebuie s Iie la Iel
de important ca si munca, iar detinutii nu trebuie s Iie penalizati Iinanciar sau de alt
gen, pentru participarea la activittile educative.
5. Fiecare penitenciar trebuie s aib o bibliotec destinat tuturor detinutilor,
care s dispun de un Iond suIicient de resurse variate, de tip recreativ sau educativ,
de crti si alte materiale de suport.
6. Acolo unde este posibil, biblioteca penitenciarului trebuie s Iie organizat cu
ajutorul unei biblioteci publice.
7. n msura n care este posibil, educatia detinutilor trebuie:
a. s Iie integrat n sistemul national de nvtmnt si Iormare
proIesional, astIel nct dup liberare, acestia s si poat continua
procesul de nvtmnt si Iormare proIesional;
b. trebuie s se desIsoare sub auspiciile institutiilor de nvtmnt din
exterior.

Libertate de opinie, contiint i religie

29. 1. Detinutilor trebuie s li se respecte libertatea de gndire, a constiintei si a
religiei.
2. Regimul penitenciar trebuie s Iie organizat astIel nct s permit detinutilor
s-si maniIeste religia si convingerile, s participe la slujbe sau la ntruniri, s
primeasc vizitele reprezentantilor religiei lor si s aib crti sau publicatii cu caracter
religios sau spiritual.
11
3. Detinutii nu pot Ii obligati s practice anumite religii sau s aib anumite
convingeri, s participe la slujbe sau reuniuni religioase, la practici cu caracter religios
sau s accepte vizita unui reprezentant al unei religii.

Informare

30. 1. La depunere sau ori de cte ori este necesar, toti detinutii trebuie s Iie
inIormati n scris sau oral, ntr-o limb pe care o nteleg, cu privire la regulamentul
disciplinar, drepturile si obligatiile pe care le au n penitenciar.
2. Detinutii trebuie s Iie autorizati s aib n posesie versiunea scris a
inIormatiilor care le-au Iost comunicate.
3. Detinutii vor Ii inIormati cu privire la toate procedurile judiciare n care sunt
implicati si, dac sunt condamnati, cu privire la durata pedepsei si posibilittile de
liberare conditionat.

Obiecte personale ale detinutilor

31. 1. Obiectele care nu pot rmne n posesia detinutilor, conIorm regulamentului
interior, vor Ii pstrate de ctre administratia penitenciar ntr-un loc sigur.
2. Detinutii ale cror obiecte personale sunt preluate, trebuie s semneze ntr-un
inventar ntocmit n consecint.
3. Se vor lua msuri pentru pstrarea n bune conditii a bunurilor mentionate.
4. Dac se consider necesar distrugerea unui anumit obiect, acest lucru
trebuie consemnat si adus la cunostinta detinutului.
5. Detinutii trebuie s aib dreptul, sub rezerva restrictiilor si regulilor
reIeritoare la igien, ordine si sigurant, s-si cumpere sau s obtin obiecte, inclusiv
alimente si buturi, la preturi care nu vor Ii superioare celor practicate n exterior.
6. Dac n momentul depunerii un detinut posed medicamente, medicul unittii
va decide asupra administrrii acestora.
7. n cazul n care detinutilor li se permite s pstreze obiectele personale,
autorittile penitenciarului vor lua msuri care s permit pstrarea acestora n
sigurant.

Transferul detinutilor

32. 1. Atunci cnd detinutii sunt mutati ntr-un penitenciar sau n alte locuri, cum ar
Ii tribunal sau spital, acestia vor Ii expusi ct mai putin privirii publice,
lundu-se msuri pentru a le proteja anonimatul.
2. Este interzis deplasarea detinutilor n mijloace de transport cu aerisire sau
iluminare improprie sau n conditii care s le produc suIerinte Iizice, umilitoare.
12
3. Transportul detinutilor trebuie s Iie eIectuat pe cheltuiala si sub controlul
autorittilor publice.

Liberarea detinutilor

33. 1. Toti detinutii vor Ii liberati Ir ntrziere, atunci cnd nceteaz mandatul de
executare a pedepsei sau atunci cnd un tribunal sau alt autoritate ordon liberarea
acestora.
2. Data si ora liberrii vor Ii consemnate.
3. Toti detinutii vor beneIicia de dispozitii care s le Iaciliteze reintegrarea n
societate, dup liberare.
4. La liberare, detinutului i se vor napoia obiectele personale si banii care au
Iost pstrati, exceptie Icnd cazurile n care s-a autorizat retragerea unor sume de
bani, trimiterea unor obiecte n aIara institutiei sau distrugerea vreunui obiect din
motive sanitare.
5. Detinutul trebuie s semneze o chitant pentru obiectele si banii returnati.
6. Atunci cnd liberarea este prestabilit, detinutilor li se va Iace un control
medical, n conIormitate cu Regula 42, ct mai aproape de data liberrii.
7. Vor Ii luate decizii pentru ca detinutii liberati s aib documente si acte de
identitate si s primeasc ajutor la gsirea unei locuinte adecvate si a unui loc de
munc.
8. Detinutilor liberati li se vor da imediat mijloace de subzistent, mbrcminte
potrivit anotimpului si suIiciente mijloace pentru a ajunge la destinatie.

Femei

34. 1. n plus Iat de prevederile speciIice ale acestor reguli, autorittile trebuie s
respecte nevoile detinutelor Iemei, acordnd o atentie deosebit nevoilor Iizice,
proIesionale, sociale si psihologice, n momentul lurii unor decizii care aIecteaz
aspectele detentiei lor.
2. Trebuie s se ntreprind eIorturi deosebite pentru a permite accesul la
servicii speciale detinutilor care au nevoi speciale, cum sunt cele mentionate la Regula
25.4.
3. Detinutelor li se va permite s nasc n aIara penitenciarului, dar n cazul n
care un copil se naste n penitenciar, conducerea penitenciarului va oIeri suportul si
Iacilittile necesare.

Copiii

35. 1. n cazul exceptional n care copiii cu vrsta sub 18 ani sunt ncarcerati ntr-un
penitenciar pentru adulti, autorittile se vor asigura c, n aIar de serviciile
13
disponibile tuturor detinutilor, copiii detinuti vor avea acces la serviciile sociale,
psihologice si educationale, la nvtmnt religios si la programe recreative sau la
echivalentul acestora, care sunt disponibile copiilor din comunitate.
2. Toti detinutii copii, cuprinsi n procesul de nvtmnt obligatoriu, vor avea
acces la acesta.
3. Se va acorda asistent suplimentar copiilor liberati din penitenciar.
4. n cazurile exceptionale n care copii sunt ncarcerati ntr-un penitenciar
pentru adulti, acestia vor Ii cazati ntr-o zon separat de cea Irecventat de adulti,
exceptie Icnd cazurile n care acest lucru nu este n interesul copilului.

Copiii mici

36. 1. Copii mici pot rmne n penitenciar alturi de un printe detinut, numai dac
este n interesul lor. Ei nu vor Ii considerati ,detinuti.
2. Atunci cnd un copil mic poate rmne n penitenciar cu unul dintre printi,
trebuie s existe o cres cu personal caliIicat, unde copilul poate rmne atunci cnd
printele particip la o activitate la care nu este permis accesul copiilor mici.
36. 3. Trebuie creat o inIrastructur special cu scopul de a-i proteja pe copii mici.

Detinuti de alte nationalitti

37. 1. Detinutii de alte nationalitti vor Ii inIormati imediat, cu privire la dreptul de
a lua legtura cu reprezentantii diplomatici sau consulari ai trii lor si de a beneIicia
de mijloace rezonabile pentru stabilirea acestui gen de comunicare.
2. Detinutii care provin din state ce nu au reprezentant diplomatic sau
consular n tara de detentie, reIugiatii sau apatrizii vor beneIicia de aceleasi Iacilitti
si vor avea permisiunea s se adreseze reprezentantului diplomatic al statului care se
ocup de interesul lor sau oricrei autoritti nationale sau internationale a cror
misiune este cea de a proteja interesele respective.
3. Autorittile penitenciare trebuie s coopereze strns cu acesti reprezentanti
diplomatici sau consulari, n interesul detinutilor strini care pot avea nevoi speciale.
4. Detinutilor de alt nationalitate li se vor Iacilita inIormatiile speciIice de
consiliere judiciar.
5. Detinutii strini trebuie s Iie inIormati cu privire la posibilitatea de a solicita
transIerul ntr-o alt tar, n vederea executrii pedepsei.

Minoritti etnice sau lingvistice

38. 1. Se vor Iace pregtiri speciale care s ntmpine nevoile detinutilor ce apartin
unor minoritti etnice sau lingvistice.
14
2. Pe ct posibil, practicile culturale ale diIeritelor grupuri vor Ii permise n
penitenciar.
3. DiIiculttile lingvistice vor Ii depsite cu ajutorul interpretilor competenti si
n toate penitenciarele vor Ii Iurnizate brosuri scrise n mai multe limbi strine.

Partea a III-a

Sntate

Asistent medical

39. Autorittile penitenciarului trebuie s protejeze sntatea tuturor detinutilor
depusi.

Organi:area asistentei medicale in penitenciar

40. 1. Serviciile medicale acordate n penitenciar vor Ii organizate n strns
legtur cu sistemul medical al administratiei locale sau generale din stat.
2. Politica de sntate din penitenciar va Ii integrat n politica national de
sntate, Iiind compatibil cu aceasta.
3. Detinutii vor avea acces la serviciile de sntate din reteaua national, Ir
discriminare n ceea ce priveste situatia lor judiciar.
4. Serviciile medicale din penitenciare vor cuta s depisteze si s trateze orice
aIectiune Iizic sau psihic, precum si deIicientele care pot cauza suIerinte detinutilor.
5. n acest scop, Iiecare detinut trebuie s beneIicieze de asistent medical, de
tip chirurgical si psihiatric, inclusiv de cea existent n comunitate.

Personalul medical

41. 1. Fiecare penitenciar va dispune cel putin de serviciile unui medic generalist.
2. Se vor lua msurile necesare pentru ca n cazurile de urgent, la orice or, un
medic specialist s Iie disponibil imediat.
3. Penitenciarele n care nu exist un medic generalist, angajat cu norm
ntreag, trebuie s Iie vizitate n mod regulat de un medic cu jumtate de norm.
4. n Iiecare penitenciar va exista personal instruit n asistent medical.
5. Toti detinutii vor avea acces la ngrijirile unui stomatolog si oItalmolog.





15
Obligatiile medicului

42. 1. Medicul sau un/o asistent/ caliIicat/ trebuie s vad si s consulte Iiecare
detinut ct mai repede posibil de la depunere, n aIar de cazurile n care acest lucru
nu este absolut necesar.
2. Medicul sau un/o asistent/ caliIicat/ trebuie s-i examineze pe detinuti la
cerere, nainte de liberare si n timpul detentiei, ct mai des posibil.
3. Atunci cnd examineaz un detinut, medicul sau asistentul/a trebuie s
acorde o important deosebit la:
a. respectarea regulilor normale, reIeritoare la conIidentialitatea
medical;
b. diagnosticarea aIectiunilor Iizice sau psihice si la luarea msurilor
impuse de tratament si de necesitatea continurii tratamentului medical
existent;
c. nstiintarea sau semnalarea autorittilor competente, cu privire la orice
semn care denot o crestere a gradului de violent;
d. simptomele de abstinent n consumul de droguri sau alcool;
e. identiIicarea problemelor psihologice sau a tensiunilor emotionale
provocate pe timpul privrii de libertate;
f. izolarea detinutilor suspecti de boli inIectioase sau contagioase si
acordarea tratamentului adecvat;
g. asigurarea c detinutii purttori ai virusului HIV nu sunt izolati doar
din acest motiv;
h. consemnarea aIectiunilor Iizice sau mentale care pot mpiedica
reintegrarea dup liberare;
i. stabilirea capacittii de a munci si de a depune eIort Iizic, n cazul
Iiecrui detinut;
j. cooperarea cu serviciile din comunitate n vederea continurii oricrui
tratament medical sau psihiatric dup liberare, dac detinutul si d
consimtmntul n acest sens;
43. 1. Medicul se va ocupa de supravegherea snttii Iizice si psihice a detinutilor
si i va vedea, n conditiile si cu periodicitatea prevzute n standardele spitalicesti, pe
toti detinutii bolnavi, pe cei care raporteaz c sunt bolnavi sau rniti, precum si pe cei
care i atrag atentia n mod special.
2. Medicul sau un/o asistent/ medical/ trebuie s acorde o atentie special
detinutilor care se aIl n camere de izolare, trebuie s-i viziteze zilnic, s le oIere cu
promptitudine asistent medical si tratament, la cerere sau la cererea personalului
penitenciar.
3. Medicul va prezenta un raport directorului atunci cnd consider c sntatea
Iizic sau mental a unui detinut este sau va Ii aIectat negativ de continuarea
detentiei sau de conditiile de detentie, inclusiv de conditiile izolrii.
16
44. Medicul sau o autoritate competent va eIectua inspectii regulate, iar dac este
necesar va strnge inIormatii prin alte mijloace si va sItui directorul
penitenciarului cu privire la:
a. cantitatea, calitatea, pregtirea si distribuirea alimentelor si a apei;
b. igiena si curtenia penitenciarului si a detinutilor;
c. grupurile sanitare, nclzire, iluminare, aerisire;
d. calitatea si curtenia hainelor si a lenjeriilor de pat.

45. 1. Directorul va lua n considerare rapoartele si sIaturile medicului sau ale
autorittii competente mentionate la Regulile 43 si 44, iar dac aprob recomandrile
Iormulate, va lua msurile necesare pentru aplicarea lor.
2. Dac recomandrile Icute de medicul generalist nu sunt de competenta
directorului sau dac directorul nu este de acord cu ele, acesta le va supune imediat
spre examinare unui Ior superior, ntocmind si un raport personal.

Prevederi referitoare la asistenta medical

46. 1. Detinutii bolnavi care necesit tratament special vor Ii transIerati n institutii
specializate sau n spitale civile, dac acest gen de ngrijiri nu se acord n penitenciar.
2. Acolo unde penitenciarul dispune de spital propriu, acesta va Ii dotat n mod
adecvat si va avea personal caliIicat, n msur s asigure ngrijirile si tratamentul
adecvat detinutilor transIerati acolo.

Sntate psihic

47. 1. Penitenciarele sau sectiile specializate vor Ii astIel organizate nct s permit
observarea si tratamentul detinutilor care suIer de aIectiuni psihice sau tulburri
mentale, conIorm dispozitiilor de la Regula 12.
2. Asistenta medical n mediul penitenciar va asigura tratament psihiatric
tuturor detinutilor care necesit o astIel de terapie, acordnd o atentie special
prevenirii suicidelor.

Alte aspecte

48. 1. Detinutii nu trebuie s Iie supusi unor experimente Ir consimtmntul lor.
2. Trebuie s Iie interzise experimentele care i implic pe detinuti si pot
provoca probleme psihice, suIerinte morale sau de alt Iel, care atenteaz la sntatea
lor.



17
Partea a IV-a

Ordine

Aspecte generale

49. n penitenciar, ordinea trebuie s mentinut prin respectarea cerintelor de
securitate, sigurant si disciplin, si asigurarea unor conditii de viat care s respecte
demnitatea uman a detinutilor, prin oIerirea uni program complet de activitti, n
conIormitate cu Regula 25.
50. Cu conditia s respecte ordinea si siguranta, detinutilor li se va permite s se
asocieze pentru a discuta probleme reIeritoare la conditiile de detentie, Iiind ncurajati
s comunice cu autorittile penitenciarului, n acest sens.

Sigurant

51. 1. Msurile de sigurant aplicate individual detinutilor trebuie s corespund
unor cerinte minime care s asigure siguranta detentiei.
2. Siguranta asigurat prin mijloace Iizice si tehnice va Ii suplimentat cu
msuri dinamice de sigurant, Iurnizate de echipa de interventie care trebuie s-i
cunoasc Ioarte bine pe detinuti.
3. Imediat dup depunere, Iiecare detinut va Ii evaluat pentru a se stabili:
a. riscul pe care l-ar reprezenta pentru comunitate, n eventualitatea unei
evadri;
b. riscul de tentativ de evadare pe cont propriu sau cu ajutorul unor
complici din exterior.
4. Fiecare detinut va Ii supus imediat unui regim sigurant corespunztor
riscului identiIicat.
5. Nivelul de sigurant trebuie s Iie evaluat n mod regulat pe durata detentiei
unui detinut.

Securitate

52. 1. Imediat dup depunere, detinutii vor Ii evaluati pentru a se stabili dac
reprezint un risc pentru siguranta celorlalti detinuti, a personalului din penitenciare, a
vizitatorilor sau chiar pentru ei nsisi.
2. Se vor lua msuri care s asigure siguranta detinutilor, a personalului din
penitenciar si a vizitatorilor, care s reduc la minimum riscul de violent si de
producere a unor evenimente ce ar putea reprezenta o amenintare pentru sigurant.
3. Trebuie s se depun toate eIorturile posibile pentru ca detinutii s participe
la activittile zilnice n sigurant.
18
4. Detinutii trebuie s aib posibilitatea de a contacta personalul n orice
moment, inclusiv noaptea.
5. Legislatia national reIeritoare la sigurant si sntate trebuie s se aplice n
aceeasi msur si n penitenciare.

Msuri speciale de sigurant sporit sau de i:olare

53. 1. Recurgerea la msuri speciale de sigurant sporit sau la msuri de securitate
nu va Ii autorizat dect n conditii exceptionale.
2. Trebuie s se stabileasc proceduri clare care vor Ii aplicate cu ocazia
recurgerii la astIel de msuri, pentru toti detinutii.
3. Natura acestor msuri, durata si motivele pentru care pot Ii aplicate vor Ii
stabilite prin legislatia national.
4. Aplicarea acestor msuri va Ii aprobat, pentru Iiecare caz n parte, de ctre o
autoritate competent, pentru o perioad determinat de timp.
5. Medicul va vizita zilnic toti detinutii supusi msurilor speciale de sigurant
sporit sau de protectie si va recomanda directorului penitenciarului ncetarea sau
schimbarea acestor msuri, dac este necesar din punct de vedere medical.
6. Orice decizie de prelungire a perioadei de aplicare a unor astIel de msuri
trebuie s obtin o nou aprobare din partea autorittii competente.
7. AstIel de msuri vor Ii aplicate indivizilor si nu grupurilor de detinuti.
8. Orice detinut supus unor astIel de msuri are dreptul de a Iace plngere, n
conIormitate cu procedura prevzut la Regula 70.

Perche:itii i controale

54. 1. Se vor stabili proceduri detaliate, pe care personalul trebuie s le respecte
atunci cnd perchezitioneaz:
a. spatiile n care muncesc, locuiesc si se ntrunesc detinuti;
b. detinuti;
c. vizitatorii si obiectele acestora;
d. membrii personalului.
2. Situatiile n care aceste perchezitii sunt necesare si natura lor trebuie s Iie
deIinite n legislatia national.
3. Personalul trebuie s Iie instruit s ntreprind aceste msuri ntr-o manier
care s detecteze si s previn orice tentativ de evadare sau de contraband,
respectnd n acelasi timp demnitatea si obiectele personale ale detinutilor.
4. Persoanele perchezitionate nu vor Ii umilite de procesul de perchezitionare.
5. Persoanele vor Ii perchezitionate doar de ctre membrii personalului de
acelasi sex.
19
6. Personalul penitenciar nu poate eIectua perchezitii asupra cavittilor
corporale ale detinutilor.
7. n cadrul unei perchezitii, numai medicul poate eIectua examinri intime.
8. Toti detinutii trebuie s asiste la perchezitionarea obiectelor personale, cu
exceptia cazurilor n care tehnicile perchezitiei sau existenta unui potential pericol
interzic acest lucru.
9. Obligatia de a proteja securitatea si siguranta trebuie s Iie pus n balant cu
respectarea intimittii vizitatorilor.
10. Asupra procedurilor pentru vizitatorii oIiciali, cum ar Ii avocati, asistenti
sociali, medici etc., se va conveni cu organizatiile pe care acestia le reprezint, pentru
a se asigura un echilibru ntre sigurant, protectie si dreptul la conIidentialitate.

Infractiuni penale

55. Un presupus act inIractional comis n penitenciar trebuie s Iie cercetat ca si
cum ar Ii Iost comis n exterior, n conIormitate cu legislatia national.

Disciplin i sanctiuni

56. 1. Procedurile disciplinare vor constitui mecanisme de ultim resort.
2. Atunci cnd este posibil, autorittile penitenciarului vor Iolosi mecanisme
restaurative si de mediere pentru a solutiona disputele cu detinutii sau dintre acestia.
57. 1. Doar comportamentul care constituie o amenintare pentru ordine, sigurant si
securitate poate Ii deIinit ca ,abatere disciplinar.
2. Legislatia national va stabili:
a. actiunile sau inactiunile detinutilor care constituie abateri disciplinare;
b. procedurile care trebuie s urmate n domeniul disciplinar;
c. tipul si durata sanctiunilor care pot Ii impuse;
d. autoritatea competent care poate impune sanctiuni;
e. instanta la care detinutul poate apela pentru recurs si procedura de apel.
58. Orice nclcare a regulilor de disciplin de ctre un detinut trebuie s Iie imediat
raportat autorittii competente, care va ntreprinde investigatia nentrziat.
59. Detinutii acuzati de comiterea unor abateri disciplinare trebuie:
a. s Iie imediat inIormati, ntr-o limb pe care o nteleg, detaliat, cu
privire la acuzatia ce li se aduce;
b. s dispun de timp si mijloace suIiciente care s le permit pregtirea
aprrii;
c. s Iie autorizati s se apere singuri sau printr-un reprezentant legal, n
conIormitatea cu legislatia;
d. s poat aduce martori, s-i poat interoga sau acestia s poat Ii
interogati de alte persoane;
20
e. s beneIicieze de asistenta gratuit a unui interpret dac nu nteleg sau
nu vorbesc limba Iolosit n tipul audierilor.
60. 1. Orice pedeaps impus dup condamnare pentru o abatere disciplinar se va
aplica conIorm legii.
2. Severitatea oricrei pedepse trebuie s Iie proportional cu gravitatea abaterii.
3. Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea ntr-o celul ntunecat si
alte Iorme de sanctiuni inumane sau degradante vor Ii interzise.
4. Sanctiunea nu poate consta n interzicerea total a contactelor cu Iamilia.
5. Izolarea nu poate Ii considerat sanctiune dect n cazuri exceptionale si
pentru o perioad deIinit de timp, ct mai scurt posibil.
6. Mijloacele de constrngere nu vor Ii niciodat Iolosite ca sanctiuni.
61. Un detinut gsit vinovat de comiterea unei abateri disciplinare trebuie s poat
intenta recurs n Iata unei instante superioare, competente si independente.
62. Nici un detinut nu va putea ocupa n penitenciar o Iunctie sau un post care s-i
conIere puteri disciplinare.

Sanctiuni duble

63. Un detinut nu va Ii niciodat pedepsit de dou ori pentru aceeasi Iapt sau
pentru acelasi comportament.

Folosirea fortei

64. 1. Personalul din penitenciar nu va Iolosi Iorta mpotriva detinutilor dect n
cazuri de legitim aprare, tentativ de evadare, rezistent activ sau pasiv la un
ordin si, n toate cazurile, ca ultim resort.
2. Utilizarea Iortei trebuie s se eIectueze la nivelul minim necesar si s Iie
impus pentru o perioad de timp ct mai scurt posibil.
65. Recurgerea la Iort trebuie s Iie reglementat prin proceduri speciale, n care s
se precizeze inclusiv:
a. diversele tipuri de recurgere la Iort, care pot Ii Iolosite;
b. situatiile n care se poate Iolosi Iiecare tip de Iort;
c. membrii personalului mputerniciti s Iac uz de diversele tipuri de
Iort;
d. nivelul de autoritate ce trebuie solicitat nainte de Iolosirea Iortei;
e. rapoartele care trebuie completate de Iiecare dat cnd se recurge la
Iolosirea Iortei.
66. Personalul care intr n contact direct cu detinutii va Ii instruit n tehnici care s
oIere posibilitatea s-i constrng pe detinutii agresivi, Icnd uz minim de Iort.
67. 1. Personalul altor servicii de mentinere a ordinii nu trebuie s intervin asupra
detinutilor n interiorul penitenciarului, dect n circumstante exceptionale.
21
2. Se va semna un acord Iormal ntre autorittile penitenciarului si orice serviciu
de mentinere a ordinii, dac aceste acorduri nu sunt reglementate prin lege.
3. Un astIel de acord va stipula:
a. circumstantele n care membrii unui serviciu de mentinere a ordinii pot
intra n penitenciar s rezolve un conIlict.
b. autoritatea de care dispune serviciul de mentinere a ordinii n interiorul
penitenciarului si relatiile cu directorul penitenciarului;
c. diversele tipuri de recurgere la Iort pe care membrii acestor servicii le
pot aplica;
d. circumstantele n care Iiecare tip de Iort poate Ii Iolosit;
e. nivelul de autoritate solicitat nainte de Iolosirea Iortei;
f. raportul care trebuie s Iie completat dup Iiecare caz de recurgere la
Iort.

Mifloace de constrangere

68. 1. Folosirea lanturilor si a obiectelor din Iier este interzis.
2. Ctusele, cmsile de Iort si alte instrumente de constrngere corporal nu
vor Ii Iolosite dect:
a. dac este necesar, ca msur de precautie mpotriva evadrii pe
perioada transIerului, cu conditia s Iie ndeprtate atunci cnd detinutul
compare n Iata unei autoritti judiciare sau administrative, n cazul n
care acea autoritate nu decide contrariul;
b. la ordinul directorului, dac alte metode de control esueaz, pentru a
proteja detinutul mpotriva autornirii, pentru a-i proteja pe ceilalti sau
pentru a preveni daune aduse mpotriva propriettii; se prevede ca n
astIel de cazuri directorul s inIormeze imediat medicul si s raporteze
cazul unei autoritti penitenciare superioare.
3. Mijloacele de constrngere nu vor Ii aplicate o perioad de timp mai lung
dect cea necesar.
4. Modul de Iolosire a mijloacelor de constrngere va Ii speciIicat n legislatia
national.

Arme

69. 1. Personalul din penitenciar nu va purta niciodat arme letale n perimetrul
penitenciarului, dect n cazuri de urgent.
2. Este interzis ca persoanele care intr n contact direct cu detinutii s poarte
alte arme, inclusiv bastoane de cauciuc, n perimetrul penitenciarului, cu exceptia
cazurilor n care acestea sunt necesare pentru mentinerea securittii si sigurantei, n
cazul unui incident particular.
22
3. Personalul va Ii dotat cu armament numai dup ce a Iost instruit cu privire la
ntretinerea si Iolosirea acestuia.

Cereri i reclamatii

70. 1. Detinutii au dreptul s Iormuleze cereri si reclamatii, individual sau n grup,
directorului penitenciarului sau oricrei alte autoritti competente.
2. Dac problema poate Ii rezolvat prin mediere, se va recurge n primul rnd
la aceasta.
3. Dac o cerere sau o reclamatie este respins, motivele respingerii trebuie
comunicate detinutului n cauz, iar acesta va avea dreptul de a introduce recurs n
Iata unei autoritti independente.
4. Detinutii nu trebuie s Iie pedepsiti pentru c au Icut cereri sau reclamatii.
5. Autoritatea competent trebuie s tin cont de toate reclamatiile scrise ale
Iamiliilor detinutilor, reIeritoare la nclcri ale drepturilor detinutilor.
6. Nici o plngere a reprezentantului juridic sau a unei organizatii care apr
drepturile populatiei penitenciare nu poate Ii depus n numele unui detinut, dac cel
n cauz se opune.
7. Detinutii trebuie s aib dreptul de a solicita un aviz juridic, cu privire la
procedurile de realizare a plngerilor si apelurilor interne, precum si serviciile unui
avocat, dac este necesar.

Partea a V-a

Conducerea i personalul

Penitenciarul, parte a administratiei publice

71. Penitenciarele se vor aIla sub responsabilitatea autorittilor publice si vor Ii
separate de armat, politie si cercetarea penal.
72. 1. Penitenciarele vor Ii gestionate ntr-un context etic, care recunoaste obligatia
de a trata detinutii cu omenia si respectul cuvenit oricrei Iiinte umane.
2. Personalul va avea o idee Ioarte clar asupra scopului sistemului penitenciar.
Conducerea va arta ntelegere cu privire la atingerea eIicient a acestui scop.
3. Responsabilittile personalului le vor depsi pe cele ale unor simpli gardieni
si vor tine cont de nevoia de a Iacilita reintegrarea detinutilor n societate dup
executarea pedepsei, printr-un program de suport si asistent.
4. Personalul si va desIsura activitatea, respectnd standarde proIesionale si
personale ridicate.
73. Autorittile penitenciare vor acorda o mare important respectrii regulilor
aplicabile personalului.
23
74. O atentie special se va acorda relatiei dintre personalul din penitenciar care
intr n contact direct cu detinutii si detinutii aIlati n custodie.
75. n orice circumstant personalul trebuie s se comporte si s-si ndeplineasc
sarcinile astIel nct s constituie un exemplu si o inIluent pozitiv asupra detinutilor,
si s suscite respectul acestora.

Selectionarea personalului de penitenciar

76. Personalul trebuie s Iie selectionat cu grij, instruit corespunztor n cadrul
Iormrii initiale si continue, retribuit asemenea lucrtorilor proIesionisti, cu un statut
pe care societatea civil s l respecte.
77. La selectionarea noului personal, autorittile penitenciarului trebuie s pun
accent pe integritatea, calittile umane, competentele proIesionale ale candidatilor,
precum si pe aptitudinile cerute pentru eIectuarea muncii complexe care i asteapt.
78. Membrii personalului de penitenciar trebuie s Iie n mod normal angajati pe o
durat nelimitat de timp, n calitate de agenti sau Iunctionari publici si vor beneIicia,
n consecint, de siguranta locului de munc, cu conditia s aib un comportament
adecvat, s dea dovad de eIicient, s aib o stare de sntate Iizic si psihic bun si
s aib un nivel adecvat de studii.
79. 1. Remunerarea trebuie s Iie suIicient pentru a atrage si mentine personal
competent.
2. Avantajele sociale si conditiile de munc vor Ii stabilite n Iunctie de natura
astringent a muncii eIectuate n cadrul unui serviciu de mentinere a ordinii.
80. De Iiecare dat cnd se impune angajarea personalului cu jumtate de norm,
aceste criterii trebuie s se aplice n msura n care sunt pertinente.

Formarea personalului penitenciar

81. 1. nainte de nceperea activittii, personalul va urma un curs de pregtire
general si de specialitate, sustinnd teste teoretice si practice.
2. Administratia se va asigura c, de-a lungul carierei, personalul si va mentine
si mbuntti cunostintele si competentele proIesionale, Irecventnd cursuri de
Iormare continu si perIectionare, organizate la intervale de timp adecvate.
3. Personalul care urmeaz s lucreze cu anumite grupuri speciIice de detinuti,
cum ar Ii Iemei, minori, detinuti cu aIectiuni psihice etc., trebuie s primeasc o
Iormare special, adaptat atributiilor specializate.
4. Pregtirea ntregului personal va include instruire n normele internationale si
regionale ale drepturilor omului, n special n Conventia European asupra Drepturilor
Omului si Conventia pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor
Inumane sau Degradante, precum si n aplicarea Regulilor Penitenciare Europene.

24
Sisteme de gestiune penitenciar

82. Personalul va Ii selectionat si numit n mod egal, Ir discriminri bazate pe
sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau altele, de origine social sau
national, apartenenta la o minoritate national, avere, locul nasterii sau altele.
83. Autorittile penitenciare trebuie s promoveze metode de organizare si sisteme
proprii de gestiune a personalului, care:
a. s asigure o conducere a penitenciarelor la standarde ridicate,
respectnd instrumentele internationale si regionale cu privire la
drepturile omului;
b. s Iaciliteze buna comunicare ntre penitenciare si ntre diIeritele
categorii de personal din penitenciare, avnd n vedere cooperarea
serviciilor, interne si externe, n special n ceea ce priveste
reintegrarea detinutilor.
84. 1. Fiecare penitenciar va avea un director adecvat din punct de vedere al
personalittii, competentelor administrative, pregtirii si experientei.
2. Directorii vor Ii angajati numai cu norm ntreag si se vor dedica exclusiv
ndatoririlor oIiciale.
3. Autorittile penitenciare se vor asigura c n orice moment, Iiecare
penitenciar va Ii plasat sub ntreaga responsabilitate a directorului, a directorului
adjunct sau a altui Iunctionar, autorizat n acest sens.
4. Dac un director are n responsabilitatea sa mai multe penitenciare, Iiecare
dintre acestea va avea la conducere un Iunctionar responsabil.
85. Brbatii si Iemeile trebuie s Iie reprezentati n mod echilibrat, n rndul
personalului de penitenciar.
86. Se va conveni ca administratia s consulte personalul n privinta problemelor
generale si, n special, a celor legate de conditiile de munc.
87. 1. Se vor lua msuri n vederea ncurajrii unei bune comunicri ntre
conducere, membrii personalului, serviciile exterioare si detinuti.
2. Directorul, directorul adjunct si majoritatea personalului din penitenciar
trebuie s vorbeasc limba pe care o vorbesc detinutii, n marea lor majoritate, sau o
limb nteleas de majoritatea acestora.
88. Regulile penitenciare europene se vor aplica integral n trile n care exist
penitenciare administrate de societti private.




Personal de specialitate

25
89. 1. Pe ct este posibil, personalul trebuie s cuprind un numr suIicient de
specialisti, cum ar Ii: psihiatri, psihologi, asistenti sociali, educatori, instructori
tehnici, proIesori sau monitori de educatie Iizic si sport.
2. Personalul auxiliar angajat cu jumtate de norm si voluntarii trebuie s Iie
ncurajati s contribuie, n msura n care este posibil, la activittile desIsurate cu
detinutii.

Sensibili:area publicului

90. 1. Autorittile penitenciare trebuie s inIormeze constant publicul, cu privire la
rolul jucat de sistemul penitenciar si munca ntreprins de personalul de penitenciar,
astIel nct s se nteleag mai bine importanta contributiei sale n cadrul societtii.
2. Autorittile penitenciare trebuie s ncurajeze membrii societtii civile s
intervin n mod voluntar n penitenciare, dac se consider necesar.

Cercetare i evaluare

91. Autorittile penitenciare trebuie s sustin un program de cercetare si evaluare a
scopului penitenciarului, a rolului pe care acestea l are ntr-o societate democratic si
a msurii n care sistemul penitenciar si atinge scopul.

Partea a VI-a

Inspectie i control

Inspectie guvernamental

92. Penitenciarele vor Ii inspectate n mod regulat de ctre un organism
guvernamental, pentru a se vedea dac sunt administrate n conIormitate cu normele
juridice nationale si internationale, si dispozitiile acestor reguli.

Control independent

93. 1. Conditiile de detentie si modalitatea n care sunt tratati detinutii trebuie s Iie
controlate de ctre unul sau mai multe organisme independente, iar concluziile
acestora trebuie s Iie Icute publice.
2. Aceste organisme independente de control trebuie s Iie ncurajate s
coopereze cu organismele internationale abilitate prin lege s viziteze detinutii.

Partea a VII-a

26
Arestatii preventiv

Statutul arestatilor preventiv

94. 1. n conIormitate cu regulile de Iat, termenul ,arestat preventiv desemneaz
detinutii care au Iost plasati n detentie provizorie de ctre o autoritate judiciar,
nainte de a Ii judecati sau condamnati.
2. Un stat poate alege ca detinutii care si-au recunoscut vina si au Iost
condamnati la pedeapsa cu nchisoarea, ns recursul n apel nu a Iost deIinitiv
respins, s Iie considerati arestati preventiv.

Abordarea arestatilor preventiv

95. 1. Regimul arestatilor preventiv nu trebuie s Iie inIluentat de posibilitatea ca
acestia s Iie condamnati pentru comiterea unei inIractiuni penale.
2. Regulile din aceast parte oIer garantii suplimentare n Iavoarea arestatilor
preventiv.
3. n raporturile cu arestatii preventiv, autorittile trebuie s se ghideze dup
regulile aplicabile ansamblului de detinuti si s permit preventivilor s participe la
activittile prevzute prin regulile de Iat.

Spatii de detentie

96. Pe ct posibil, arestatii preventiv trebuie s aib posibilitatea de a locui ntr-o
celul individual, exceptie Icnd cazurile n care este n beneIiciul acestora s Iie
cazati mpreun cu alti detinuti necondamnati sau n care un tribunal a ordonat n mod
special criteriile de cazare.

Imbrcminte

97. 1. Arestatii preventiv vor avea posibilitatea s poarte hainele personale, dac
acestea sunt adecvate pentru penitenciar.
2. Arestatii preventiv care nu au haine personale adecvate, trebuie s primeasc
haine, diIerite de o eventual uniIorm purtat de detinutii condamnati.

Consiliere furidic

98. 1 Arestatii preventiv trebuie s Iie inIormati explicit cu privire la dreptul lor de
a solicita asistent juridic.
2. Se vor Iace toate nlesnirile necesare pentru ca arestatii preventiv s Iie
sprijiniti n a-si pregti aprarea si n a se ntlni cu avocatul lor.
27

Contacte cu lumea exterioar

99. 1 Cu exceptia cazurilor n care o autoritate judiciar emite o interdictie pentru o
anumit perioad de timp, arestatii preventiv:
a. trebuie s primeasc vizite si s poat comunica cu Iamiliile lor si cu
alte persoane, n aceleasi conditii ca si detinutii condamnati;
b. pot primi vizite suplimentare si pot avea acces suplimentar la alte
Iorme de comunicare;
c. trebuie s aib acces la crti, ziare si alte mijloace de inIormare.

Munca

100. 1. Arestatilor preventiv li se va oIeri posibilitatea s munceasc, dar Ir a Ii
obligati, n acest sens.
2. Dac un arestat preventiv alege s munceasc, toate dispozitiile de la Regula
26, inclusiv cele legate de remunerare, trebuie s i se aplice.

Accesul la regimul detinutilor condamnati

101. Dac un arestat preventiv solicit permisiunea de a urma regimul pentru
detinutii condamnati, autorittile penitenciare trebuie s-i satisIac cererea, n msura
n care este posibil.

Partea a VIII-a

Obiectivul regimului detinutilor condamnati

102. 1. n plus Iat de regulile care se aplic tuturor detinutilor, regimul
condamnatilor va Ii conceput astIel nct s le oIere posibilitatea de a duce o viat
responsabil si lipsit de inIractionalitate.
2. Privarea de libertate constituie o pedeaps n sine si, astIel, regimul
condamnatilor nu trebuie s agraveze suIerinta inerent detentiei.

Aplicarea regimului condamnatilor definitiv

103. 1. Regimul pentru detinutii condamnati va Ii aplicat n cel mai scurt timp de la
depunerea n penitenciar a unei persoane cu statut de detinut condamnat, cu exceptia
cazurilor n care a Iost aplicat nainte.
28
2. n cel mai scurt timp de la depunere, se va redacta un raport complet cu
privire la detinutul condamnat, care va contine situatia personal, proiectele de
executare a pedepsei care i sunt propuse si strategia de pregtire pentru liberare.
3. Detinutii condamnati vor Ii ncurajati s participe la elaborarea propriului
program de executare a pedepselor.
4. n msura n care este posibil, astIel de programe vor include:
a. munc;
b. educatie;
c. alte activitti;
d. pregtire pentru liberare.
5. Regimul detinutilor condamnati poate include si o activitate social, cum ar Ii
interventia medicilor si a psihologilor.
6. Va exista un sistem de ,concediu penitenciar, ca parte integrant a
regimului general pentru detinutii condamnati.
7. Detinutii care sunt de acord cu acesta vor Ii inclusi ntr-un program de justitie
restaurativ si de reparare a inIractiunilor pe care le-au comis.

Aspecte organi:ationale privind incarcerarea detinutilor condamnati

104. 1. n msura n care este posibil si n conIormitate cu Regula 17 trebuie s se
eIectueze o repartizare a diIeritelor categorii de detinuti n diversele penitenciare sau
prti distincte ale aceluiasi penitenciar, n vederea Iacilitrii gestionrii deIeritelor
regimuri.
2. Vor exista proceduri pentru stabilirea si revizuirea proiectelor individuale ale
detinutilor, n urma analizrii pertinente a dosarelor, consultrii aproIundate a
membrilor personalului implicat si, n msura n care este posibil, cu participarea
detinutilor n cauz.
3. Fiecare dosar va cuprinde rapoartele ntocmite de personalul care rspunde
direct de detinutul respectiv.

Munca detinutilor condamnati

105. 1. Un program sistematic de munc va contribui la atingerea obiectivelor
urmrite prin regimul detinutilor condamnati.
2. Detinutii condamnati care nu au ajuns la vrsta normal de pensionare pot Ii
supusi obligatiei de a munci, tinndu-se cont de aptitudinile Iizice si psihice ale
acestora, constatate de ctre medic.
3. Dac detinutii condamnati sunt supusi obligatiei de a munci, conditiile de
munc trebuie s Iie conIorme cu normele si supravegherea aplicate n exterior.
29
4. Atunci cnd detinutii condamnati particip la programe educative sau de alt
gen n timpul orelor de lucru, ca parte a regimului lor planiIicat, acestia vor Ii
remunerati ca si cnd ar Ii muncit.
5. n cazul detinutilor condamnati, o parte din remuneratia sau economiile lor
poate Ii destinat reparrii daunelor pe care le-au produs, dac un tribunal decide acest
lucru sau dac detinutul si d acordul.

Educatia detinutilor condamnati

106. 1. Un program educational sistematic, cu obiective de mentinere a
cunostintelor, mbunttire a nivelului general de educatie a detinutilor si al
perspectivelor de a duce o viat responsabil, lipsit de inIractiuni, va constitui o parte
esential n cadrul regimului detinutilor condamnati.
2. Toti detinutii condamnati vor Ii ncurajati s participe la programele
educationale si de Iormare.
3. Programele educationale ale detinutilor condamnati trebuie s Iie adaptate la
durata perioadei de ncarcerare.

Liberarea detinutilor condamnati

107. 1. Detinutii condamnati vor Ii asistati la momentul oportun si nainte de
liberare, prin proceduri si programe special concepute, astIel nct s le permit s
parcurg perioada de trecere de la viata din penitenciar la o viat n cadrul
colectivittii, n care s respecte legislatia national.
2. n cazul detinutilor cu pedepse de lung durat, vor Ii luate msuri pentru a li
se asigura o ntoarcere progresiv la viata n mediu liber.
3. Acest scop poate Ii atins n penitenciar printr-un program de pregtire pentru
liberare sau printr-o liberare conditionat, sub supraveghere, nsotite de o asistent
social eIicient.
4. Autorittile penitenciare vor lucra n strns cooperare cu serviciile sociale si
organismele care sprijin detinutii liberati s-si gseasc un loc n comunitate, s se
ntoarc n viata de Iamilie si s gseasc un loc de munc.
5. Reprezentantii acestor servicii sau organisme sociale vor avea acces n
penitenciare si la detinuti, n vederea pregtirii acestora pentru liberare si planiIicrii
asistentei postpenale.

Partea a IX-a

Revi:uirea regulilor

108. Regulile penitenciare europene trebuie s Iie revizuite cu regularitate.
30

S-ar putea să vă placă și