Sunteți pe pagina 1din 221

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA 1.

[M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Care sunt fracturile articulare la nivelul exrtremitatii inferioare a radiusului? (Pg, 653 ) a) [x] Marginala anterioara b) [x] Fractura in T c) [x] Cuneana externa d) [ ] Cuneana interna e) [ ] Fractura in L 2. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultDiagnosticul in caz de fractura a extremitatii inferioare de radius la adult se pune pe urmatoarele (Pg 653 ): a) [x] Deformarea pumnului in dos de furculita b) [ ] Rotatia externa a membrului superior c) [x] Durere si impotenata functionala d) [x] Edem e) [x] Radiografie 3. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Ce se verifica pe radiografia de pumn fata, in caz de fractura extremitatii inferioare de radius? (Pg 653) a) [ ] Analiza orientatiei glenei radiale b) [x] Analiza interliniei articulare c) [x] Analiza interliniei bistiloidiene d) [x] Analiza indicelui radio-ulnar e) [ ] Edemul 4. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Cu ce se poate asocia o fractura a extremitatii inferioare a radiusului (Pg. 653)? a) [x] Cu o fractura colului ulnei b) [x] Cu o luxatie a capului ulnar la nivelul articulatiei radio ulnare distale c) [x] Fractura lui Gerard- Marchand d) [ ] Fractura in cruce e) [ ] Nici un raspuns corect 5. [S] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare din urmatoarele este fractura de cruce a extremitatii inferioare de radius (Pg 653)? a) [ ] Fractura a lui Pouteau-Colles b) [ ] Fractura a lui Gerald-Marchand c) [x] Fractura a lui Destot d) [ ] Fractura a lui Gayrand-Smith e) [ ] Fractura cuneana externa 6. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Care sunt cauzele etiologice ale fracturii extremitatii inferioare ale radiusului (Pg 653 )? a) [x] Accident sportiv b) [x] Politraumatism cauzat de accident c) [ ] Carenta de vitamine d) [ ] Carenta de Ca e) [x] Cadere pe os osteoporotic 7. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare sunt complicatiile initiale ale fracturii extremitatii inferioare de radius (Pg 654 )? a) [x] Compresie a nervului median b) [ ] Deshidratare c) [ ] Compresie pe vena cefalica d) [ ] Fractura ulnei e) [x] Decompensare a tarei la pacientul varsnic 8. [S] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult. Care sunt complicatiile postoperatoare in caz

de fractura a extremitatii inferioare a radiusului (Pg 654)? a) [ ] Infectie a zonei operate b) [ ] Pierderea autonomiei la pacientul varstnic c) [ ] Depresiere actionala/ sindrom de alunecare d) [ ] Sindrom de compartiment al lojelor e) [x] Toate rasunsurile de mai sus sunt corecte 9. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare sunt fracturile extraarticulare ale extremitatii inferioare ale radiusului (Pg 653 )? a) [ ] Fractura in T b) [x] Deplasarea posterioara c) [ ] Marginala anterioara d) [ ] Cuneana externa e) [x] Deplasarea anterioara a lui Goyrand-Smith 10. [M] Capitol: Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adultCare sunt fracturile extrimitatii inferioare ale radiusului produse prin mecanism de inalta energie la pacientul tanar (Pg 653)? a) [x] Accidente sportive b) [ ] Boala articulara c) [x] Politraumatism produs in accident d) [ ] Raspunsurile a si e sunt corecte e) [ ] Nici un raspuns corect 11. [S] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Diagnosticul pozitiv in fractura extremitatii superioare a femurului la adult este dat de urmatoarele cu exceptia: (Pg 655) a) [x] Fractura cadrului obturator b) [ ] Rasucire, aductie, si rotatie externe cu exceptia fracturii angrenate c) [ ] Impotenta functional si durere cu exceptia fracturii angrenate d) [ ] Radioagrafii seriate de bazin fata e) [ ] Radiografii sold fata si sold chirurgical al lui Arcelin 12. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt cauzele etiologice in caz de fractura extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 656 )? a) [x] Mielom b) [x] Politraumatism cauzat de accidente c) [x] Limfom d) [ ] Zdrobire a membrului e) [x] Cadere pe os osteoporotic 13. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult Care sunt complicatiile preoperatorii in caz de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 656 )? a) [ ] Osteoporoza b) [x] Deshidratarea c) [x] Decompensarea afectiunilor asociate d) [ ] Raspunsul a si c sunt corecte e) [ ] Raspunsul a si b sunt corecte 14. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt complicatiile post operatoare in caz de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg656 )? a) [x] Leziuni de decubit b) [x] Infectarea zonei operate c) [x] Alunecarea d) [x] Pierderea autonomiei la pacientul varsnic. e) [ ] Fractura tardiva in acelasi punct 15. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt fracturiile ale extremitatii superioare a femurului la adult care au posibilitatea consolidarii vicioase (Pg 655)? a) [x] Fractura subtrohanteriana b) [ ] Fractura capului femural c) [x] Fracturi pretrohanteriene d) [x] Fracturi intertrohanteriene e) [ ] Fracturi trohantero-epifizare 16. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adult1. Care din urmatoarele fac parte din

clasificarea Garden corecta (Pg 656)? a) [ ] Garden III fara deplasare b) [x] Garden I valgus c) [x] Garden IV varus cu ruptura completa d) [x] Garden II fara deplasare e) [ ] Garden III varus cu ruptura completa 17. [M] Capitol: Fractura extremitatii superioare a femurului la adultCare sunt incidentele radiografice care se fac pentru a pune diagnosticul de fractura a extremitatii superioare a femurului la adult (Pg 655)? a) [x] Sold profil chirurgical al lui Arcelin b) [x] Sold fata c) [x] Bazin fata d) [ ] Incidenta antero-posterioara a genunchiului e) [ ] Nu se face radiografie pentru diagnostic 18. [S] Capitol: Fracturi la copilParticularitatile epidemiologice ale traumatologiei pediatrice sunt, cu exceptia (Pagina 664): a) [ ] Maltratare; b) [ ] Fragilitate genetica; c) [x] Sindrom Rayanud; d) [ ] Jocuri diverse; e) [ ] Practica sportiva. 19. [M] Capitol: Fracturi la copil Fracturile specifice ale copilului sunt (Pagina 664): a) [ ] Fracturi cervicale reale; b) [x] Fractura in butoias de unt; c) [ ] Fracturi parcelare; d) [x] Dezlipire epifizara; e) [x] Deformare plastica (angulare diafizara). 20. [M] Capitol: Fracturi la copilIn fracturile prin dezlipire epifizara de la nivelul cartilajului de crestere la copil, urma liniei se poate prelungi spre (Pagina 664): a) [x] Metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte ; b) [x] Metafiza ; c) [x] Compresie axiala cu leziunea cartilajului de crestere; d) [x] Epifiza ; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 21. [S] Capitol: Fracturi la copilConform clasificarii lui Salter si Harris urma liniei se poate prelungi spre (Pagina 664): a) [ ] Metafiza de o parte si spre epifiza de cealalta parte ; b) [ ] Metafiza c) [ ] Compresie axiala cu leziunea cartilajului de crestere; d) [ ] Epifiza ; e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte. 22. [M] Capitol: Fracturi la copilParticularitatile terapeutice in patologia fracturilor la copil sunt legate de crestere, acestea pot fi (Pagina 664): a) [x] Leziunea la distanta de cartilajul de crestere; b) [ ] Leziunea in apropierea cartilajului de crestere; c) [x] Leziunea cartilajului de crestere; d) [ ] Leziunea metafizara; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 23. [M] Capitol: Fracturi la copilDaca, prin fractura la copil, este lezat cartilajul de cretere (dezlipire epifizara), exista riscul (Pagina 664): a) [ ] De a dezvolta tumori; b) [x] De stopare a cresterii prin formarea unui punct osos; c) [x] De stopare a cresterii prin afectarea stratului germinativ; d) [ ] Sinovita; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 24. [M] Capitol: Fracturi la copilAfectarea stratului germinativ din cartilajul de crestere al copilului, poate determina (Pagina 664):

a) [x] Epifiziodeza parial cu defromare axiala a segmentului osos (deformare intraarticulara); b) [x] Epifiziodeza completa cu o rasucire a segmentului osos (diferente de lungime a membrelor); c) [ ] Epifiziodeza parial cu deformare totala; d) [ ] Epifiziodeza completa cu egalitate intre membre; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 25. [M] Capitol: Fracturi la copilIn leziunea la distanta de cartilajul de crestere, remodelarea se poate produce la (Pagina 664): a) [x] Deformatiile angulare fata sau profil; b) [x] Epifizele fertile departe de cot; c) [x] Epifizele fertile aproape de genunchi; d) [ ] Deformatii angulare in rotatii; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 26. [S] Capitol: Fracturi la copil. Care este cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil (Pagina 664)? a) [ ] Preventia trombembolica; b) [ ] Kinetoterapia; c) [x] Imobilizare ortopedica in ghips (cu sau fara reductie sub anestezie); d) [ ] Interventia chirurgicala; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 27. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiCe simptome locale apar in flegmonul digital (Pagina 669-670): a) [ ] Durere pulsatila b) [x] Durere electiva c) [x] Deget incovoiat d) [x] Cresterea volumului degetului e) [ ] Durere la flexia pasiva a degetului 28. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiCe complicatii apar in infectiile acute de parti moi (Pagina 669670)? a) [x] Endocardita b) [x] Artrita c) [x] Tetanos d) [ ] Pericardita e) [ ] Miocardita 29. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiIn cazul unui flegmon digital stadiul 3 se efectueaza (Pagina 669670): a) [ ] Deschidere in Z a degetului b) [x] Excizia tendonului c) [x] Reconstructia degetului d) [ ] Sinovectomie digitala e) [x] Antibioterapie cu spectru larg 21 zile 30. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiIn artrita tratamentul consta in (Pagina 669-670): a) [x] Ablatii articulare chirurgicale b) [x] Antibioterapie cu spectru larg timp de 45 de zile c) [ ] Antibioterapie timp de 21 de zile d) [x] Sinovectomie e) [ ] Bai antiseptice 31. [M] Capitol: Infectii acute alee partilor moiTratamentul initial al partilor moi pentru a preveni extinderea septica consta in (Pagina 669-670): a) [x] Terapie cu antibiotic timp de 10 zile b) [x] Bai antiseptic c) [ ] Antibiotic obligatoriu dupa excizia completa indifferent de starea generala d) [x] Chirurgie de debridare e) [ ] Doar tratament medicamentos 32. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataHipertrofia benigna de prostata se gaseste cel mai des la (Pag. 1316): a) [x] Barbat de peste 50 de ani b) [ ] Barbat sub 50 de ani c) [ ] Barbat intre 25 si 50 de ani

d) [ ] Poate fi prezenta la orice varsta e) [ ] Barbat sub 25 de ani 33. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataSemnele functionale urinare prezente in hipertrofia benigna de prostata sunt (Pag. 1316): a) [x] Obstructive si iritative b) [ ] Obstructive: disurie, jet urinar normal, retentie urinara cronica c) [x] Iritative: urgenturie, polakiurie, nicturie d) [x] Obstructive: disurie, jet urinar intrerupt, picaturi retardate, retentive vezicala cronica e) [ ] Sunt numai obstructive: jet urinar intrerupt si retentie vezicala cronica 34. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataSemnele functionale obstructive prezente in hipertrofia benigna de prostata sunt (Pag. 1316): a) [x] Disurie b) [x] Jet urinar intrerupt c) [ ] Jet urinar normal d) [ ] Nicturie e) [ ] Jet slab in picatura 35. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataLa tuseul rectal, in hipertrofia benigna de prostata, se observa (Pag. 1316): a) [x] Prostata neteda, regulata b) [x] Prostata marita in volum c) [ ] Prostata de dimensiuni normale d) [ ] Prostata neteda, neregulata si indolora e) [x] Sant median sters 36. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataExplorarile paraclinice in hipertrofia benigna de prostata (Pag. 1316): a) [x] PSA total, functie renala uree/creatinina b) [x] ECBU, ecografie reno-vezico-prostatica c) [ ] PSA total si ecografia reno-vezico-prostatica nu sunt necesare d) [ ] Numai ecografia reno-vezico-prostatica e) [x] Debitmetrie si masurare a reziduului postmictional 37. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataEvolutia hipertrofiei benigne de prostata poate fi (Pag. 1316): a) [x] Stabilizarea simptomelor, agravarea simptomelor, aparitia complicatiilor b) [ ] Hipertrofia benigna de prostata se indreapta intotdeuna spre agravare c) [ ] Hipertrofia benigna de prostata se indreapta intotdeauna spre aparitia cancerului d) [ ] Evolutia nu poate duce spre agravare e) [ ] Intotdeauna se stabilizeaza simptomele 38. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataComplicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact asupra aparatului urinar superior sunt (Pag. 1317): a) [x] Insuficienta renala cronica obstructiva b) [x] Hidronefroza c) [ ] Hematurie d) [ ] Mictiuni prin revarsare e) [ ] Retentie acuta de urina 39. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataComplicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact asupra aparatului urinar superior sunt (Pag. 1317): a) [ ] Hematuria b) [ ] Numai hidronefroza c) [x] Insuficienta renala cronica obstructiva si hidronefroza d) [ ] Numai insuficienta renala cronica obstructiva e) [ ] Retentie acuta de urina 40. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataComplicatiile hipertrofiei benigne de prostata care au impact vezical sunt (Pag. 1317): a) [ ] Proteinurie b) [x] Vezica de lupta, diverticuli vezicali c) [x] Litiaza de staza d) [x] Mictiuni prin revarsare

e) [x] Retentie acuta de urina, infectii urinare cu repetitie 41. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataAbtinerea de la terapie si supraveghere in hipertrofia benigna a prostatei se face in urmatoarele indicatii (Pag. 1317): a) [x] Scor IPSS mic b) [ ] Scor IPSS mediu c) [x] Jena simptomatica usoara sau acceptabila pentru pacient d) [ ] Jena simptomatica medie e) [ ] Scor IPSS mic sau mediu 42. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataAbtinerea de la terapie si supraveghere in hipertrofia benigna a prostatei nu se face in urmatoarele conditii (Pag. 1317): a) [ ] Scor IPSS mic b) [x] Scor IPPS mediu c) [ ] Jena simptomatica usoara d) [x] Jena inacceptabila pentru pacient e) [x] Scor IPSS mare 43. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataTratamentul hipertrofia benigna a prostatei medical, simptomatic se face cu (Pag. 1317): a) [x] Alfa blocante b) [ ] Beta blocante c) [x] Fitoterapie d) [x] Inhibitor de 5-alfa-reductzei e) [ ] Numai cu alfa blocante 44. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataTratamentul chirurgical in hipertrofia benigna a prostatei presupune (Pag. 1318): a) [x] Rezectie transuretrala a prostatei b) [x] Adenomectomie transvezicala c) [ ] Sonda vezicala a demeure d) [ ] Endoproteza uretrala fabian e) [x] Incizie cervicoprostatica 45. [S] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataIndicatiile tratamentului alternative in hipertrofia benigna a prostatei (Pag. 1318): a) [ ] HBP necomplicata b) [ ] HBP cu complicatii minore c) [x] HBP complicata si pacient inoperabil d) [ ] Scor IPSS mediu e) [ ] HBP nesimptomatica 46. [M] Capitol: Hipertrofia benigna de prostataMonitorizarea in hipertrofia benigna a prostatei se face prin (Pag. 1318): a) [x] Tuseu rectal b) [x] Scor IPSS, c) [ ] Glicozurie d) [x] PSA, ECBU, creatinina e) [ ] Ecografie reno-vezico-prostatica 47. [M] Capitol: Infectii urinare la adultFactori favorizanti pentru aparitia infectiei urinare la adult sunt (Pag.1286): a) [x] Sarcina b) [x] Menopauza c) [ ] Hipertiroidismul d) [ ] Obezitatea e) [x] Litiaza renala 48. [S] Capitol: Infectii urinare la adultExamenul citobacteriologic de urina (ECBU) se efectueaza (Pag.1286): a) [x] Inaintea oricarei antibioterapii b) [ ] Dupa antibioterapie c) [ ] In timpul antibioterapiei d) [ ] Si inainte si in timpul antibioterapiei e) [ ] La mai mult de 10 ore de la ultima mictiune

49. [M] Capitol: Infectii urinare la adultLa un pacient unde la interpretarea examenului citobacteriologic de urina (ECBU) avem doar bacteriurie ne putem gandi la (Pag.1287): a) [x] Inceput de infectie urinara b) [ ] Litiaza renala c) [x] Pacient imunodeprimat d) [x] Contaminarea in prezenta mai multor germeni e) [ ] Infectie urinara sub tratament 50. [S] Capitol: Infectii urinare la adultEpidemiologia infectiei urinare (Pag.1286): a) [x] Afecteaza cel mai des femeile b) [ ] Afecteaza cel mai des barbatii c) [ ] Afecteaza in mod egal ambele sexe d) [ ] Barbatii afectati sunt majoriattea >20 ani e) [ ] Femeile afectate sunt majoritatea peste 30 ani 51. [M] Capitol: Infectii urinare la adultCistita acuta simpla este (Pag.1287): a) [x] Infectia aparatului urinar inferior b) [x] Inflamarea peretelui vezical c) [ ] Infectia aparatului urinar superior d) [x] Se produce pe cale retrograda e) [ ] Germenii sunt absenti 52. [S] Capitol: Infectii urinare la adultCare este cauza pentru care cistita acuta simpla este specifica femeilor (Pag.1287)? a) [ ] Fiziologica b) [ ] Anatomica, lungimea mare a ureterului c) [ ] Anatomica, lungimea medie a ureterului d) [x] Anatomica, lungimea mica a uretrei e) [ ] Imunologica 53. [M] Capitol: Infectii urinare la adultSemnele locale in cistita acuta simpla (Pag.1287): a) [x] Arsuri mictionale b) [x] Imperiozitate mictionala c) [x] Poliakiurie d) [ ] Febra inalta e) [x] Hematurie 54. [M] Capitol: Infectii urinare la adultCriteriile de cistita acuta complicata include (Pag.1287): a) [x] Diabet b) [x] Imunodepresie c) [ ] Femeie<65 ani d) [ ] Copil >13 ani e) [x] Insuficienta renala 55. [M] Capitol: Infectii urinare la adultTratamentul ambulatoriu al cistitei acute simple consta in (Pag.1287): a) [x] Antibioterapie cu buna eliminare urinara b) [x] Bauturi abundente c) [ ] Stergerea dinapoi- inainte d) [ ] Mictiuni dese e) [x] Stergerea dinainte - inapoi 56. [S] Capitol: Infectii urinare la adultComplicatii ale cistitei acute simple sunt (Pag.1288): a) [ ] Prostatita acuta b) [ ] Prostatita cronica c) [x] Pielonefrita acuta d) [ ] Pielonefrita cronica e) [ ] Cistita cronica 57. [M] Capitol: Infectii urinare la adultPielonefrita acuta este (Pag.1288): a) [ ] Infectia aparatului urinar inferior b) [x] Infectia aparatului urinar superior c) [x] Infectia parenchimatoasa renala d) [ ] Infectia peretelui vezical e) [ ] Inflamatia parenchimului renal

58. [M] Capitol: Infectii urinare la adultFactori de risc pentru pielonefrita acuta primitiva (Pag.1288): a) [x] Sexul feminin b) [ ] Sexul masculin c) [x] Antecedentele personale de infectie urinara d) [ ] Raporturi sexuale neprotejate e) [ ] Contraceptivele orale 59. [M] Capitol: Infectii urinare la adultClinic in pielonefrita acuta avem (Pag.1288): a) [x] Semne functionale urinare, cistita b) [ ] Fara febra c) [x] Febra, frison d) [ ] Bandeleta reactiva urinara negativa e) [x] Dureri lombare cu durere la percutia fosei lombare 60. [M] Capitol: Infectii urinare la adultExaminari in pielonefrita acuta (Pag.1288): a) [x] Examenul citobacteriologic de urina (ECBU) b) [x] Evaluarea inflamatiei: hemoleucograma , PCR c) [x] Ecografie renala sistematica d) [x] Radiografie abdominala simpla e) [ ] Biopsie renala 61. [M] Capitol: Infectii urinare la adultIngrijirea pacientilor cu pielonefrita acuta simpla se face ambulatoriu cu exceptia (Pag.1289): a) [x] Sarcina b) [ ] Litiaza renala c) [x] Vomei d) [ ] Reflux vezico- ureteral e) [x] Imunodepresivi, diabetul 62. [M] Capitol: Infectii urinare la adultTratamentul pielonefritei acute consta in (Pag.1289): a) [x] Antibioterapie cu buna eliminare urinara b) [ ] Punctie renala c) [x] Antialgice d) [ ] Drenaj al urinei e) [x] Cura de diureza 63. [M] Capitol: Infectii urinare la adultProstatita acuta este (Pag.1289): a) [x] Infectia a glandei prostatice pe cale ascendenta b) [ ] Inflamatia glandei prostatice c) [x] Infectia glandei prostatice pe cale retrograda d) [ ] Inflamatia glandei prostatice pe cale retrograde e) [ ] Infectie urinara superioara 64. [M] Capitol: Infectii urinare la adultDiagnosticul clinic de prostatita acuta se bazeaza si pe urmatoarele simptome (Pag.1289): a) [x] Disurie b) [x] Arsuri mictionale c) [ ] Subfebrilitati d) [x] Febra, frison e) [ ] Incontinenta urinara 65. [M] Capitol: Infectii urinare la adultExaminarile necesare pentru a pune diagnosticul de prostatita acuta sunt (Pag.1290): a) [ ] CT b) [x] Examenul citobacteriologic de urina (ECBU) c) [x] Hemoculturi d) [x] Hemoleucograma, PCR e) [x] Ecografia pelvina postmictionala 66. [M] Capitol: Infectii urinare la adultComplicatiile prostatitei acute sunt (Pag.1290): a) [ ] Pielonefrita acuta b) [x] Retentia acuta de urina c) [x] Soc septic d) [x] Abcedarea

e) [ ] Incontinenta urinara 67. [M] Capitol: Infectii urinare la adultModificarile mecanice care apar in timpul sarcinii sunt (Pag.1290): a) [ ] Alcalinizarea urinei b) [x] Compresia uterului drept prin dextrorotatie uterina c) [ ] Inhibitia peristaltismul cailor urinare d) [x] Reflux vezical ureteral bilateral prin intinderea ureterelor e) [ ] Glicozurie fiziologica 68. [M] Capitol: Infectii urinare la adultInfectile urinare nozocomiale sunt (Pag.1291): a) [x] Infectii dobandite intr-un centru de ingrijire b) [ ] Infectii dobandite genetic c) [ ] Infectii dobandite congenital d) [x] Infectii cu germeni multirezistenti cel mai adesea e) [x] Este infectia nosocomiala cea mai frecvent intalnita 69. [M] Capitol: Infectii urinare la adultFactori de risc pentru infectiile urinare nosocomiale sunt (Pag.1291): a) [x] Sondaj vezical b) [ ] Sarcina c) [ ] Menopauza d) [x] Diabetul e) [x] Diareea 70. [M] Capitol: Infectii urinare la adultPreventia infectiei urinare nozocomiale se face (Pag.1291): a) [x] Limitarea indicarii si duratei sondajului b) [x] Punerea in asepsie stricta si sistem inchis c) [x] Intretinerea regulata d) [ ] Punerea in antisepsie e) [ ] Indicarea sondajului vezical 71. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt cauzele principale ale litiazei urinare (Pag. 1312): a) [x] Diureza slaba b) [ ] Alimentatia necorespunzatoare c) [x] Infectia urinara d) [x] Uropatii e) [ ] Tulburari de mictiune 72. [S] Capitol: Litiaza urinaraCare este cea mai frecventa forma de litiaza urinara (Pag. 1312): a) [ ] Litiaza urica b) [ ] Litiaza fosfoamoniacomagneziana c) [ ] Litiaza cistinica d) [ ] Litiaza medicamentoasa e) [x] Litiaza calcica 73. [S] Capitol: Litiaza urinaraIn cazul unei litiaze calcice, calculi sunt (Pag. 1312): a) [ ] Calculi radiotransparenti b) [x] Calculi radioopaci c) [ ] Calculi coraliformi d) [ ] Calculi netezi e) [ ] Calculi slabi radioopaci 74. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt factorii favoriazanti litiazei calcice (Pag. 1312): a) [ ] Hiperuricozurie b) [x] Hipercalciurie c) [x] Hiperuricemie d) [ ] pH urinar alcalin (>8) e) [x] Hiperoxalurie 75. [M] Capitol: Litiaza urinaraIn cazul unei colici renale principalele manifestari sunt (Pag. 1312, 1313): a) [x] Durere lombara acuta b) [x] Iradiere spre organele genitale externe c) [ ] Durere periombilicala d) [x] Semne functionale urinare (polakiuria, disuria) e) [x] Absenta pozitiei antalgice 76. [M] Capitol: Litiaza urinaraDiagnosticul clinic de litiaza urinara se pune pe baza urmatoarelor aspecte (Pag.

1313): a) [x] Hematurie b) [x] Infectii urinare recidivante c) [ ] Astenie si fatigabilitate d) [ ] Infectii urinare nozocomiale e) [x] Anuria 77. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt examinarile care se folosesc in cazul litiazei urinare (Pag. 1313): a) [ ] Electroforeza b) [x] Radiografia abdominal simpla c) [ ] Hemoleucograma d) [ ] RMN e) [x] Urografia intravenoasa 78. [M] Capitol: Litiaza urinaraCare sunt principalele semne de gravitate in litiaza urinara (Pag. 1313): a) [ ] Greturile si varsaturile b) [x] Febra c) [ ] Durerea lombara d) [x] Anuria e) [x] Hiperalgie 79. [M] Capitol: Litiaza urinaraTratamentul in colica renala simpla (Pag. 1313): a) [x] AINS (tip ktoprofen) b) [x] Antialgice c) [x] Antispasmodice d) [ ] Montarea de sonda ureterala e) [x] Restrictie hidrica in timpul fazelor dureroase daca nu, cura de diureza 80. [M] Capitol: Litiaza urinaraIn cazul unei colici renale complicate se practica (Pag. 1313): a) [ ] Tratament ambulatoriu b) [x] Spitalizarea obligatorie c) [ ] Filtrarea urinii d) [x] Drenajul de urgenta prin montarea de sonda ureterala e) [x] Oprirea alimentatiei orale 81. [M] Capitol: Litiaza urinaraAblatia unui calcul se face in urmatoarele situatii (Pag. 1313, 1314): a) [ ] Febra inalta b) [ ] Daca sunt radiotransparenti c) [x] Dimensiune > 6 mm d) [x] Calculi bilaterali sau pe rinichi unic e) [x] Durere rezistenta la tratamentul medical bine efectuat 82. [M] Capitol: Litiaza urinaraAncheta etiologica a unei litiaze urinare cuprinde (Pag. 1314): a) [x] Interogatoriu b) [x] Urina pe 24 h c) [x] Spectofotometrie in infrarosu a calculului d) [ ] Dozarea PSA e) [x] PH-metrie, densitatea, bandeleta reactiva 83. [M] Capitol: Litiaza urinaraMijloace de tratament in litiaza urinara (Pag. 1314): a) [ ] Urografie intravenoasa b) [x] Litotritie extracorporeala c) [ ] Uro-CT d) [x] Nefrolitotomie percutanata e) [x] Ureteroscopie flexibila 84. [M] Capitol: Litiaza urinaraDiagnosticul diferential al durerilor lombare din litiaza urinala (Pag. 1314): a) [x] Colecistita acuta b) [x] Pancreatita acuta c) [ ] Gastrita d) [x] Pielonefrita acuta e) [x] Pneumopatie 85. [M] Capitol: Litiaza urinaraCalcificarile extrarenale sunt (Pag. 1314): a) [x] Calcificarile ganglionare

b) [x] Calcificarile condrocostale c) [x] Litiaza biliara d) [ ] Litiaza calcica e) [x] Flebolitii 86. [M] Capitol: Litiaza urinaraComplicatiile litiazei urinare (Pag. 1315): a) [x] Insuficienta renala acuta b) [ ] Retentia cronica completa de urina c) [x] Colica nefritica complicate d) [x] Ruptura cailor excretoare e) [ ] Rupturi vezicale 87. [S] Capitol: Retentia acuta de urinaRetentia acuta de urina este (Pag. 1295): a) [ ] Imposibilitatea partiala de a urina b) [x] Imposibilitatea totala de a urina c) [ ] Imposibilitatea de a retine urina d) [ ] Infectie urinara e) [ ] Pielonefrita acuta 88. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaDiagnosticul clinic de retentie acuta de urina se pune pe baza (Pag. 1295): a) [x] Nevoii dureroase de a urina b) [ ] Incontinentei urinare c) [x] Glob vezical d) [ ] Imposibilitatea partiala de a urina e) [x] Identificarea unui factor declansant/ factori favorizanti 89. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaGlobul vezical se manifesta prin (Pag. 1295): a) [x] Bombarea regiunii hipogastrice b) [x] Mat, convex c) [ ] Mat, cancav d) [x] Dureros e) [ ] Nedureros 90. [S] Capitol: Retentia acuta de urinaIn cazul persoanelor obeze pentru punerea diagnosticului de retentie acuta de urina mai avem nevoie pe langa semnele clinice si de (Pag. 1295): a) [ ] CT b) [x] Ecografie vezicala c) [ ] RMN d) [ ] ECBU e) [ ] Hemoleucograma 91. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaSondajul ureteral este contraindicat in (Pag. 1295): a) [x] Prostatita acuta b) [ ] Retentie de urina c) [x] Stenoza a uretrei d) [x] Traumatism de bazin si uretra e) [ ] Menopauza 92. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaContraindicatiile pentru cateter suprapubian (Pag. 1295): a) [ ] Prezenta de glob vezical b) [x] Absenta de glob vezical c) [x] Tulburari ale hemostazei d) [ ] Menopauza e) [x] Tumora de vezica 93. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaMasuri asociate in retentia acuta de urina (Pag. 1295): a) [x] Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie b) [x] Golirea vezicii progresiva cu clampare c) [ ] Golirea vezicala rapida d) [x] Buna hidratare a pacientului e) [x] Examen citobacteriologic de urina (ECBU) pe urina drenata 94. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaMonitorizarea pacientilor cu retentie acuta de urina (Pag. 1296): a) [x] Diureza b) [x] Ionograma sanguina

c) [x] Culoarea urinii d) [ ] Hemoleucograma e) [ ] ECBU 95. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaInconveniente in efectuarea de sondaj ureteral (Pag. 1295): a) [x] Risc de falsa ruta ureterala b) [ ] Usor de efectuat c) [x] Proba de clampare imposibila d) [ ] Obstructie frecventa e) [ ] Greu de efectuat 96. [M] Capitol: Retentia acuta de urinaAvantajele folisirii cateterului suprapubian (Pag. 1295): a) [x] Proba de clampare posibila b) [x] Posibila opacifiere a aparatului inferior c) [x] Este imposibila lezarea uretrei d) [ ] Obstructia frecventa a ureterului e) [ ] Proba de clampare imposibila 97. [S] Capitol: Tumori de prostataTumorile de prostata sunt mai frecventa la (Pag. 1319): a) [x] Barbat peste 60 de ani b) [ ] Barbat sub 60 de ani c) [ ] Barbat intre 30-60 de ani d) [ ] Barbat sub 30 de ani e) [ ] Barbat sub 20 de ani 98. [M] Capitol: Tumori de prostataFactori de risc in tumorile de prostata sunt (Pag. 1319): a) [x] 3 rude de gradul 1 sau 2 rude de gradul 1 au fost afectate de 55 de ani b) [x] Tratament cu androgeni c) [ ] Rude de gradul 2 sau 3 d) [x] Antedecente personale sau familial de cancer de san, de prostate e) [x] Afro-americani, antilezi 99. [M] Capitol: Tumori de prostataDiagnosticul de tumoare de prostata se pune pe baza (Pag. 1319): a) [x] Crestere izolata a PSA-ului total b) [ ] Scaderea izolata a PSA-ului total c) [ ] Tuseu rectal normal d) [x] Anomalie la tuseu rectal e) [x] Hematurie/hemospermie 100. [M] Capitol: Tumori de prostataIn tumorile de prostata, la tuseu rectal se observa (Pag. 1319): a) [x] Identificarea unei asimetrii de consistenta a prostatei b) [ ] Tuseul rectal nu poate fi normal c) [x] Tuseul rectal poate fi normal d) [x] Identificarea unui nodul dur e) [ ] Identificarea unui nodul moale 101. [S] Capitol: Tumori de prostataDiagnosticul de certitudine in tumorile de prostata, se pune pe baza (Pag. 1320): a) [ ] Ecografiei reno-vezico-prostatice b) [ ] PSA total c) [ ] ECBU d) [ ] Debitmetrie e) [x] Biopsii prostatice 102. [M] Capitol: Tumori de prostataDiagnosticul de certitudine in tumorile de prostata se bazeaza pe (Pag. 1320): a) [ ] Biopsii prostatice neecoghidate b) [x] Biopsii prostatice ecoghidate c) [ ] Biopsii transrectale, fara anestezie d) [x] Biopsii transrectale sub anestezie locala (xilocaina) e) [x] Biopsii multiple, cel putin 10, 5 in fiecare lob, pentru a realiza o cartografie prostatica in caz de cancer multifocal 103. [M] Capitol: Tumori de prostataPrincipalele grupe de risc pentru progresia D AMICO a cancerului de prostate sunt (Pag. 1320): a) [ ] Risc scazut: PSA mai mare sau egal cu 10 ng/ml

b) [x] Risc intermediar: PSA intre 11 si 20 ng/ml, scor Gleason=7, stadiu clinic T2b c) [ ] Risc intermediar: PSA intre 5-10 ng.ml, scor Gleason=6, stadiu clinic T2a d) [x] Risc scazut: PSA mai mic sau egal cu 10ng/ml scor Gleason mai mic sau egal cu 6 si stadiu clinic T1c sau T2a e) [x] Risc ridicat: PSA mai mare de 20 sau scor Gleason de la 8 la 10 sau stadiu clinic T2c 104. [M] Capitol: Tumori de prostataEfectele secundare prostatectomiei totale in tumorile de prostata pot fi (Pag. 1321): a) [x] Anejaculare constanta b) [x] Disfunctie erectila frecventa c) [ ] Functie erectila normala d) [x] Incontinenta urinara cel mai adesea tranzitorie e) [ ] Nu se cunosc efecte sedundare protatectomiei totale 105. [M] Capitol: Tumori de prostata Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul curative al cancerului de prostate sunt adevarate (Pag. 1322):: a) [x] se aplica in stadiu avansat local T3 M0 N0 b) [ ] se aplica in stadium metastatic T4 M1 c) [x] se aplica in stadium localizat T1/T2 N0 M0 d) [ ] cuprinde doar hormonoterapie e) [ ] cuprinde doar radioterapie 106. [M] Capitol: Tumori de prostataCe este efectul flare up si cum poate fi evitat? (Pag. 1322)? a) [x] Cresterea tranzitorie a secretiei de LH la inceputul tratamentului cu agonist LHRH b) [ ] Scadera tranzitorie a secretiei LH la inceputul tratamentului cu agonist LHRH c) [x] Antreneaza o crestere a masei tumorale, care poate avea consecinte grave d) [x] Orice hormonoterapie cu agonist LHRH trebuie sa inceapa cu 15 zile de tratament cu antiandrogeni e) [ ] Orice hormonoterapie cu agonist LHRH trebuie sa inceapa cu 2 zile de tratament cu antiandrogeni 107. [M] Capitol: Tumori de prostataTratamentul simptomatic asociat, in stadiu metastatic T4 M1 al tumorilor de prostata este (Pag. 1322): a) [x] Antialgice de palier 3 b) [x] Radioterapie cu scop antalgic c) [x] Decompresie medulara chirurgicala d) [x] Rezectie transuretrala prostatica e) [ ] Obligatoriu prescriere de bifosfonati 108. [M] Capitol: Tumori de prostataMonitorizarea tumorilor de prostata se face (Pag. 1322): a) [x] Prin tuseu rectal b) [ ] Nu se face monitorizare c) [ ] Numai dozaj PSA d) [x] PSA regulat e) [x] In stadiu metastatic, CT toraco-abdomino-pelvin si scintigrafie osoasa anuala 109. [M] Capitol: Tumori de prostataEfectele secundare din cadrul hormonoterapiei din stadiu metastatic T4, M1 in tumorile de prostata sunt (Pag. 1322): a) [ ] Cresterea libidoului b) [x] Bufee de caldura c) [x] Impotenta d) [x] Ginecomastie e) [x] Accidente trombotice 110. [S] Capitol: Tumori de prostataRadioterapia prostatica conformationala se face cu cati Gy (Pag. 1322)? a) [ ] Mai putin de 55 Gy b) [ ] 65 Gy c) [ ] Mai putin de 65 Gy d) [ ] Mai putin de 60 Gy e) [x] Cel putin 65 Gy 111. [M] Capitol: Tumori de prostataStadiile cancerului de prostata include: (Pag. 1321): a) [x] Stadiul IV: T4/N0 sau N1 (indiferent deT) sau M1 (indiferent de T/N) b) [ ] Stadiul II: T3/N0 c) [x] Stadiul I: T1, T2a/N0 d) [ ] Stadiul I: T1, T2a/N1

e) [x] Stadiul III: T3/N0 112. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareCare dintre urmtorii factori reprezint factori de risc n tumorile de rinichi (Pag. 1323)? a) [x] Tabagismul b) [x] Dializa cronic c) [x] Transplantul renal d) [ ] Alcoolul e) [ ] Drogurile 113. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareDiagnosticul clinic in tumorile renale se pune pe baza urmtoarelor semne (Pag. 1323): a) [x] Hematurie macroscopic i cel mai adesea total b) [x] Dureri lombare c) [x] Contact lombar d) [x] Varicocel e) [ ] Ameeli 114. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareIn sindroamele paraneoplazice pot sa apara (Pag. 1323): a) [x] Hipercalcemia b) [x] HTA c) [x] VSH>30mm la prima or d) [x] Anemie e) [ ] Subfebrilitate 115. [S] Capitol: Tumori renale si testiculareDiagnosticul de certitudine intr-o tumora renala se pune pe baza crei examinri (Pag. 1324): a) [ ] Ecografie renal b) [ ] Ecografie abdominal c) [ ] Uro-CT d) [ ] Urografie e) [x] Histopatologic 116. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareIndicaiile pentru puncie biopsie renal pentru diagnosticul de tumor renal sunt (Pag. 1324): a) [ ] Afectarea organelor de vecintate b) [x] Dublu diagnostic, suspiciune de limfom sau de metastaz intrarenal c) [x] naintea unui tratament adjuvant n formele metastatice extinse d) [x] Pacieni cu risc crescut (rinichi unic) e) [x] Suspiciune de tumor benign la imagistic 117. [M] Capitol: Tumori renale si testicularen caz de nefrectomie lrgit, vom monitoriza, obligatoriu (Pag. 1326): a) [x] Creatinina b) [x] VSH c) [ ] Proteinuria d) [ ] Acidul uric e) [ ] Ureea 118. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareCare din urmtoarele reprezint tumori renale benigne (Pag. 1326): a) [x] Angiomiolipom b) [ ] Tumora solid a rinichiului c) [x] Oncocitom d) [x] Chist renal e) [ ] Carcinom chistic 119. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareAngiomiolipomul este (Pag. 1326): a) [x] Tumor mezenchimatoas benign b) [x] Cea mai frecvent tumor solid a rinichiului c) [x] Poate s fie bilateral d) [ ] Este unic e) [ ] Afecteaz brbaii 120. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareChistul renal este (Pag. 1327): a) [x] Tumor benign

b) [ ] Tumor malign c) [x] Asimptomatic d) [x] Cu coninut lichidian hipodens e) [ ] Cu contur neregulat 121. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareFactorii de risc n tumorile de testicul sunt urmtorii (Pag. 1328): a) [ ] Brbat tnar b) [x] Criptorhidie c) [x] Disgenezie testicular d) [x] Atrofie testicular posttraumatic sau infecioas e) [x] Antecedente de cancer testicular 122. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareDiagnosticul clinic de cancer testicular se pune pe baza urmtoarelor (Pag. 1328): a) [x] Anamnez b) [x] Examen testicular bilateral i comparativ c) [ ] Ecografie Doppler d) [ ] Markeri serici e) [ ] Examen histologic 123. [M] Capitol: Tumori renale si testiculareIn caz de tumora testiculara la examenul testicular se observ (Pag. 1328): a) [x] O mas dur, indolor b) [ ] O mas moale, indolor c) [x] Conservarea anului epididimotesticular d) [x] Leziune opac la transiluminare e) [ ] tergerea anului epididimotesticular 124. [S] Capitol: Tumori renale si testiculareCare din urmtoarele este o tumor germinal (Pag. 1329): a) [x] Seminom b) [ ] Tumori ale cordoanelor sexuale i ale stromei gonadale c) [ ] Tumori renale d) [ ] Tumori ale anexelor e) [ ] Tumori ale esutului de susinere 125. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiPrincipalii factori de risc implicati in tumorile stomacului sunt reprezentati de (Pag. 479): a) [x] Ulcerul gastric, maladia Menetrier b) [x] Infectia cu Helicobacter pylori: cauzatoare de gastrita cronica atrofica c) [ ] Rectocolita ulcerohemoragica d) [x] Antecedente familiare de cancer gastric e) [x] Antecedente personale de gastrectomie. 126. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiUrmatoarele afirmatii sunt false despre tumorile stomacului , cu exceptia (Pag. 479): a) [x] Mai mult de 90 % din cazuri din tumorile stomacului sunt reprezentate de adenocarcinoame b) [ ] Adenomul reprezinta aproximativ 35% dintre toate tumorile maligne c) [ ] Majoritatea tumorilor gastrice (85%) apar intr-un stomac cu hiperclorhidrie d) [ ] Toate variantele de mai sus sunt adevarate e) [ ] Nici una din variantele de mai sus nu sunt adevarate 127. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiTabloul clinic din tumorile stomacului se caracterizeaza prin (Pag. 479): a) [ ] Cresterea poftei de mancare cu cresterea curbei ponderale b) [x] Dureri epigastrice, hematemeza, melena c) [ ] Durerea din neoplasmul gastric este ameliorata de alimente sau alcaline d) [x] Disfagie, varsaturi postprandiale, alterarea starii generale e) [ ] Durere abdominala surda, sub forma de arsura localizata in deosebi in abdomenul inferior 128. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiCare din urmatoarele semne clinice obiective releva extensia tumorala in caz de tumori ale stomacului (Pag. 480): a) [x] Adenopatia supraclaviculara stanga- ganglionul Virchow- Troiser b) [ ] Hemoragia digestiva inferioara c) [x] Masa abdominala epigastrica d) [x] Hepatomegalie

e) [x] Carcinomatoza depistata la tuseul rectal 129. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiIn caz de tumori ale stomacului cea mai importanta investigatie specifica este endoscopia superioara, ea permite (Pag. 480): a) [x] Biopsie asociata cu examen anatomopatologic b) [ ] Evidentierea infiltrarii peretelui gastric c) [x] Localizarea cancerului d) [ ] Identicarea metastazelor hepatice e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt adevarate 130. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiIn caz de tumori ale stomacului metoda de electie pentru identificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza este (Pag. 480): a) [ ] Ecoendoscopia b) [x] CT-cervico-toraco-abdomino-pelvin c) [ ] Endoscopia superioara d) [ ] Radiografia e) [ ] Toate variantele de mai sus 131. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiTratamentul cancerului gastric in caz de tumora rezecabila este (Pag. 480): a) [ ] Chimioterapie ca unic tratament b) [x] Chimioterapie perioperatorie (3 cicluri inainte si 3 cicluri dupa) c) [x] Gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic d) [x] Aport suplimentar cu vitamina B12 intramuscular toata viata e) [ ] Aplicarea unei endoproteze 132. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiTratamentul cancerului antral vizeaza (Pag. 480): a) [x] Gastrectomie de 4/5 si anastomoza gastrojejunala b) [ ] Chimioterapie ca unic tratament c) [x] Chimioterapie perioperatorie d) [x] Limfadenectomie e) [x] Examen anatomopatologic 133. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiMonitorizarea pe termen lung in caz de tumora rezecabila din cadrul tumorilor de stomac cuprinde (Pag. 480): a) [x] Markeri tumorali, endoscopie superioara b) [ ] RMN c) [x] Examen clinic, CT toraco-abdominal d) [x] Monitorizarea complicatiilor gastrectomiei (anemie macrocitara, malabsorbtie) e) [ ] Monitorizarea alimentatiei 134. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiTratamentul eficient in caz de tumora metastatica din cadrul tumorilor de stomac este reprezentat de (Pag. 480): a) [ ] Radioterapia b) [ ] Gastrectomia totala asociat cu limfadenectomie c) [x] Chimioterapie ca unic tratament d) [ ] Toate variantele de mai sus e) [ ] Nici una din variantele de mai sus 135. [S] Capitol: Tumorile stomaculuiIn cazul unei tumori nerezecabile din cadrul tumorilor de stomac responsabila de disfagie, tratamentul vizeaza (Pag. 480): a) [ ] Chimioterapie ca unic tratament b) [ ] Gastrectomie totala c) [ ] Limfadenectomie d) [ ] Anastomoza esojejunala e) [x] Aplicarea unei endoproteze 136. [M] Capitol: Tumorile stomaculuiDiagnosticul de tumora a stomacului se pune paraclinic pe (Pag. 480): a) [x] Endoscopie superioara b) [x] CT- cervico-toraco-abdomino-pelvin c) [ ] RMN d) [x] Ecoendoscopie e) [ ] Nici una din variantele de mai sus 137. [M] Capitol: ApendicitaApendicita poate evolua spre (Pag. 499): a) [x] Apendicita supurativa

b) [ ] Pancreatita c) [x] Apendicita flegmonoasa d) [x] Abces abdominal e) [x] Peritonita pelvina 138. [S] Capitol: ApendicitaCea mai frecventa pozitie anatomica a apendicelui este (Pag. 499): a) [ ] Retrocecal b) [x] Laterocecal c) [ ] Mezocecal d) [ ] Subhepatic e) [ ] Pelvin 139. [M] Capitol: ApendicitaDiagnosticul clinic de apendicita se pune pe baza (Pag. 499): a) [x] Varsaturi b) [x] Durere in fosa iliaca dreapta c) [ ] Durere in fosa iliaca stanga d) [x] Febra 37.5-38.5C e) [ ] Febra 38.5-39.5C 140. [M] Capitol: ApendicitaIn apendicita acuta la ecografie se poate evidentia (Pag. 499): a) [x] Cresterea in diametru al apendicelui >8mm b) [ ] Cresterea in diametru al apendicelui <8mm c) [x] Peretele apendicelui >3mm d) [ ] Peretele apendicelui <3mm e) [x] Lichid in fundul de sac Douglas 141. [M] Capitol: ApendicitaIn apendicita acuta la examenul CT se poate evidentia (Pag. 499): a) [ ] Cresterea in diametru al apendicelui <8mm b) [ ] Peretele apendicelui <3mm c) [x] Lichid liber periapendicular d) [x] Intarirea conturului mucoasei apendicelui e) [x] Infiltrarea grasimii periapendiculare 142. [M] Capitol: ApendicitaFormele complicate de apendicita sunt (Pag. 500): a) [x] Abcesul apendicular b) [x] Peritonita generalizata c) [ ] Ocluzia jejunului d) [x] Plastronul apendicular e) [x] Psoita 143. [M] Capitol: ApendicitaDiagnosticul diferential al apendicitei se face cu (Pag. 500): a) [x] Boala Crohn b) [x] TBC c) [x] Sarcoidoza d) [x] Infectia urinara e) [ ] Cancer sigmoidian 144. [M] Capitol: ApendicitaDiagnosticul diferential al apendicitei se face cu (Pag. 500): a) [x] Limfadenita mezenterica b) [x] Invaginarea intestinala acuta c) [x] Colica renala d) [ ] Cancer sigmoidian e) [x] Torsiune de ovar 145. [M] Capitol: ApendicitaTratamentul simptomatic al apendicitei consta in (Pag. 500): a) [x] Antibioterapie intravenos b) [x] Analgezice c) [x] Regim absolut d) [x] Corectarea tulburarilor electrolitice e) [ ] Sigmoidectomie 146. [M] Capitol: ApendicitaTratamentul etiologic al apendicitei consta in (Pag. 500): a) [ ] Antibioterapie intravenos b) [x] Lavaj al cavitatii abdominale c) [x] Apendicectomie

d) [ ] Apendicectomie la distanta e) [ ] Drenaj percutanat 147. [M] Capitol: ApendicitaIn cazul unei apendicite complicata cu un abces abdominal tratamentul consta in (Pag. 500): a) [x] Drenaj percutanat b) [ ] Stomie colica c) [x] Apendicectomie la distanta d) [x] Tratament chirulgical imediat e) [ ] Antibioterapie intravenos 148. [M] Capitol: ApendicitaIn cazul unei apendicite complicata cu peritonita tratamentul consta in (Pag. 500): a) [ ] Drenaj percutanat b) [x] Lavaj peritoneal abundent c) [x] Apendicectomie d) [ ] Apendicectomie la distanta e) [x] Antibioterapie timp de 5 zile 149. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceIn traumatismele abdominale, cele mai afectate organe sunt (Pag. 491): a) [ ] Cordul b) [ ] Pancreasul c) [ ] Rinichii d) [x] Ficatul e) [x] Splina 150. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceIn functie de stabilitatea hemodinamica, la pacientul instabil, se practica (Pag. 491): a) [ ] Lavaj al cavitatii abdominale b) [ ] Colonoscopie c) [x] Laparatomie scurta" d) [x] Stoparea hemoragiei cat mai repede posibil e) [x] Laparorafie 151. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceOprirea hemoragiei in traumatismul abdominal se instituie de urgenta, prin (Pag. 491): a) [x] Splenectomie b) [x] Sutura arterei c) [x] Packing d) [ ] Compresie abdominala e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 152. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceDupa un traumatism abdominal, pacientului stabil hemodinamic, i se instituie tratament medical reprezentat de (Pag. 491): a) [x] Profilaxia tetanosului b) [x] Analgezice c) [x] Monitorizare armata cu posibilitatea indicarii iminente a operatiei d) [x] Mentinerea starii hemodinamice e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 153. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceSemnele clinice ce pot aparea dupa traumatismul splinei sunt (Pag. 492): a) [x] Instabilitate hemodinamica b) [ ] Durere in hipocondrul drept c) [ ] Febra d) [ ] Disfagia e) [x] Fracturi ale ultimelor coaste stangi 154. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceEcografia efectuata dupa traumatismul splinei, poate releva (Pag. 492): a) [ ] Hepatomegalie b) [x] Hemoperitoneu c) [x] Hematom al splinei situat subcapsular, ne-inconjurat de parenchimul splenic d) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte

e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 155. [S] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceManagementul tratamentului la pacientul cu traumatism splenic, in stare hemodinamica instabila, cuprinde (Pag. 492): a) [ ] Vaccinare impotriva infectiilor cu pneumococ, haemophilus; b) [ ] Laparatomie de urgenta c) [ ] Antibioterapie d) [ ] Splenectomie, anatomopatologie e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 156. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceTratamentul chirurgical, dupa pierderea stabilitatii hemodinamice, in traumatismul splinei, este (Pag. 492): a) [ ] Ecoendoscopia b) [x] Splenectomia c) [x] Embolizarea arteriala d) [ ] Antibioterapia e) [ ] Toate cele de mai sus 157. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceTraumatismele de la nivelul ficatului se pot produce prin (Pag. 492): a) [x] Plaga penetranta b) [x] Trauma a hipocondrului drept c) [ ] Hepatomegalie d) [ ] Litiaza biliara e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 158. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceTabloul clinic in traumatismul hepatic, cuprinde (Pag. 492): a) [ ] Insuficienta respiratorie b) [ ] Insuficienta cardiaca c) [x] Instabilitate hemodinamica d) [x] Fractura ultimelor coaste de partea dreapta e) [x] Citoliza la examenarile biologice 159. [S] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceComplicatiile traumatismului hepatic sunt (Pag. 492): a) [ ] Hemobilia b) [ ] Biliomul c) [ ] Coleperitoneu d) [ ] Embolia gazoasa e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 160. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceTraumatismul pancreatic apare dupa (Pag. 492): a) [ ] Trauma hipocondrului stang b) [ ] Trauma hipocondrului drept c) [x] Traumatism epigastric d) [x] O decelerare puternica e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 161. [M] Capitol: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoceComplicatiile imediate aparute, dupa traumatismul pancreasului, sunt (Pag. 492): a) [ ] Pancreatita cronica b) [x] Pancreatita acuta c) [x] Necroza, infectii, pseudochiste d) [ ] Fistula pancreatica (plaga a ductului Coledoc) e) [x] Fistula pancreatica (plaga a ductului Wirsung) 162. [S] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDespre calculi colesterolici este adevarata propozitia (Pag. 508): a) [x] Sunt prezenti in caile biliare sau in vezicula biliara si reprezinta 80% din totalul calculilor b) [ ] Sunt prezenti numai in vezicula biliara c) [ ] Reprezinta 60% din totalul calculilor biliari d) [ ] Reprezinta 20% din totalul calculilor biliari e) [ ] Reprezinta 50% din totalul calculilor biliari

163. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaFactorii de risc pentru litiaza veziculara sunt (Pag. 508): a) [ ] Dislipidemia, regim alimentar hipocaloric b) [x] Obezitatea si varsta peste 60 de ani c) [x] Antecedente de rezectie ileala d) [ ] Sexul masculine e) [x] Sexul feminin, multiparitatea 164. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaComplicatiile calculilor (Pag. 508): a) [x] Sunt date de 20% din calculi b) [x] Peritonita biliara in caz de colecistita acuta c) [x] Colangita d) [x] Pancreatita acuta e) [ ] Septicemia 165. [S] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDiagnosticul clinic al litiazei veziculare necomplicate se pune pe (Pag. 508): a) [ ] Febra b) [x] Durere in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept c) [ ] Debut insidios, fara icter d) [ ] Nedureros la palpare e) [ ] Durerea nu se amplifica la inspirul profund 166. [S] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDiagnosticul paraclinic al litiazei veziculare necomplicate este (Pag. 509): a) [x] Ecografia abdominala confirma diagnosticul b) [ ] Existenta unui sindrom inflamator c) [ ] Bilant hepatic anormal d) [ ] La ecografie se observa un lichid liber pericolecistic e) [ ] Peretele vesicular ingrosat mai mault de 2 mm 167. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaTratamentul litiazei veziculare fara complicatii este (Pag. 509): a) [x] Episoadele colicative, tratament cu analgezice simple b) [x] Tratament etilologic-colecistectomie laparoscopica c) [ ] Episoadele colicative, analgezice simple si antibiotice d) [x] In caz de calculi ai caii biliare principale se realizeaza extractia acestora e) [ ] Regim postoperator special 168. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDespre colecistita acuta sunt adevarate urmatoarele (Pag. 510): a) [x] Este o complicatie a litiazei veziculare b) [x] Evolueaza spre un piocolecist apoi necroza peretelui vezicii biliare c) [ ] Pacientul prezinta icter d) [ ] Pacientul prezinta semne de ocluzie e) [x] Existenta unui sindrom inflamator 169. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaFormele clinice ale colecistitei cornice sunt (Pag. 511): a) [ ] Colecistita gangrenoasa b) [ ] Colecistita Mirizzi c) [x] Vezicula de portelan d) [x] Colecistita sclero-atrofica e) [x] Fistula biliara 170. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaUrmatoarele propozitii sunt false despre ileusul biliar (Pag. 511): a) [ ] La examenul imagistic se evidentiaza ocluzia digestive a intestinului subtire b) [x] Este secundar unei fistule intre vezicula biliara si caile biliare principale c) [x] La examenul clinic se observa prezenta icterului d) [ ] Existenta unei obstructii determina varsaturi si oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze e) [ ] Tratamentul este de urgenta 171. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaAngiolangita-urmatoarele propozitii sunt adevarate (Pag. 512): a) [x] Este o septicemia de origine biliara b) [x] Este determinata prin obstructia CBP prin staza urmata de ininfectia biliara c) [ ] La examenul clinic exista aparare musculara d) [x] La examenul clinic se evidentiaza triada Charcot

e) [x] Necesita tratament de urgenta 172. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaTratamentul angiolangitei (Pag. 512): a) [x] Necesita spitalizare b) [x] Antibioterapie intravenoasa timp de 10 zile c) [x] Tratament simptomatic d) [x] In caz de sepsis necontrolat se va realiza sfincterotomie de urgenta in cadrul ERCP e) [ ] Nu necesita tratament siptomatic 173. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaTratamentul litiazei CBP cuprinde (Pag. 512): a) [x] Colecistectomie b) [x] ERCP plus/ minus sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala, urmata de o colecistectomie in al doilea timp c) [ ] ERCP care nu mai este considerate examinare diagnostica d) [ ] ERCP care este considerate examinare diagnostica e) [ ] Tratamentul nu este exclusive chirurgical 174. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaTriada Charcot cuprinde (Pag. 512): a) [x] Durere biliara b) [ ] Decolorarea scaunului c) [x] Febra d) [ ] Frisoane e) [x] Icter 175. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaContinutul herniei inghinale poate fi (Pag. 504): a) [x] Intestine subtire b) [x] Vezica urinara c) [ ] Ovar d) [x] Apendice e) [ ] Toate cele de mai sus 176. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDespre hernia ombilicala sunt adevarate urmatoare cu exceptia (Pag. 504): a) [x] Este foarte frecventa b) [ ] Largimea inelului ombilical masoara in mod normal 2-3 mm c) [x] Multiparitatea nu este un factor de risc d) [ ] Este mai putin frecventa e) [ ] Dialiaza peritoneala poate fi factor de risc 177. [M] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDiagnosticul herniei inghinale fara complicatii, se pune pe (Pag. 505): a) [x] Anamneza si examen clinic b) [ ] Doar examen clinic c) [ ] La palpare se simte o masa inghinala, nedureroasa, nereductibila d) [ ] La palpare se simte o masa inghinala dureroasa, reductibila e) [x] Orificiul herniar poate fi perceput prin avansarea degetului dinspre scrot spre orificiul inghinal 178. [S] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaDiagnosticul herniei ombilicale se pune pe urmatoarele aspecte (Pag. 505): a) [ ] Hernie nereductibila b) [ ] Hernie reductibila, cu pliu cutanat obisnuit c) [x] Hernie reductibila d) [ ] Nici un raspuns corect e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 179. [S] Capitol: Litiaza biliara si hernia parietalaPrincipala complicatie a herniilor este (Pag. 505): a) [ ] Hemoragia b) [ ] Anemia c) [ ] Constipatia d) [ ] Diareea e) [x] Strangularea 180. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaDiagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de (Pag. 513): a) [x] Durere tipica pancreatica b) [x] Cresterea amilazemiei

c) [x] Cresterea lipazemiei >3N d) [ ] Echiomoze periombilicare, infiltrare hematica a flancurilor e) [ ] Soc (hipotensiune arteriala, oligourie, marmorare) 181. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaEtiologii responsabile de aproximativ 80-90% din cazurile de pancreatita acuta (Pag. 513): a) [ ] Tumoara de cap de pancreas / ampulom vaterian b) [x] Litiaza veziculara c) [ ] Dislipidemia, regim alimentar hipercaloric d) [ ] Antecedente de rezectie ileala, mucoviscidoza e) [x] Alcoolul 182. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaCare din urmatoarele afectiuni pot fi responsabile de aparitia pancreatitei acute (Pag. 513)? a) [x] Mucoviscidoza b) [ ] Hipocalcemia: in special cazurile de hipoparatiroidism c) [x] Hipercalcemia: in special cazurile de hiperparatiroidism d) [x] DCPA (distrofie chistica de pancreas aberant) e) [ ] Sindromul Ogilvie 183. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaSemne de gravitate in pancreatita acuta (Pag. 513): a) [ ] Triada Charcot b) [x] Echimoze periombilicale, infiltrare hematica a flacurilor c) [ ] Febra: 38-39 grade C d) [x] Obezitate (creste riscut de pancreatita acuta) e) [x] Soc (hipotensiune arteriala; oligourie; marmorare) 184. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaUrmatoarele elemente permit calcularea scorului Ranson (Pag. 514): a) [x] Cresterea ureei mai mare sau egal cu 1,8 mmol/l b) [ ] Creatinemie mai mic sau egal cu 90mmol/l c) [ ] PaO2 mai mare sau egal cu 60mm Hg d) [x] Leucocite mai mare sau egal cu 16.000/mm e) [ ] PaCO2 mai mare sau egal cu 40mmHg 185. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaFactori de evaluare a riscului de pancreatita grava la 48 ore scorul Ranson (Pag. 514): a) [ ] CRP mai mic de 150mg/l b) [x] Scaderea bicarbonatilor mai mare sau egal de 4mmol/l c) [x] Scaderea hematocritului mai mare sau egal de 10% d) [ ] LDH mai mare sau egal de 1,5N e) [ ] ASAT mai mare sau egal de 6N 186. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaFactori de evaluare a riscului de pancreatita grava - scorul Ranson, la internare (Pag. 514): a) [ ] Glucoza mai mic sau egal ca 11mmol/l (cu exceptia diabetului) b) [ ] Calcemia mai mic sau egal ca 2.00mmol/l c) [x] Varsta mai mare sau egal ca 55 ani d) [x] Leucocitele mai mari sau egale ca 16.000/mm3 e) [ ] Cresterea ureei peste sau egal cu 1,8 mmol/l 187. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaScorul Balthazar, se calculeaza in functie de urmatoarele criterii (Pag. 514): a) [x] Infiltrarea grasimi peripancreatice b) [ ] Tumoara intraductala, papilara si mucinoasa a pancreasului c) [x] Fuzee de necroza peripancreatica d) [x] Fuzee de necroza la distanta de pancreas e) [ ] Distrofie chistica pe pancreas aberant 188. [S] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaCare din urmatoarele afirmatii nu este corecta (Pag. 514, 515): a) [ ] Scorul Balthazar corespunde clasei de gravitate b) [ ] Scorul Ranson permite evaluarea riscului de pancreatita grava c) [ ] Scorul Balthazar permite clasificarea severiatii pancreatitei acute d) [ ] Pancreatita este considerata grava daca scorul Ranson este mai mare sau egala cu 3 e) [x] Pancreatita este considerata grava daca scorul Ranson este egal cu 2

189. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaComplicatii locale ale pancreatitei acuta (Pag. 514): a) [x] Infectia necrozei pancreatice b) [ ] Ampulom vaterian c) [ ] Pancreas anular d) [x] Pseudochiste e) [x] Perforarea organelor de vecinatate (duoden, colon, transvers, stomac) 190. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaComplicatii generale ale pancreatitei acute (Pag. 514): a) [x] Insuficienta multiorganica b) [x] Hiperglicemie c) [ ] Hipoglicemie d) [x] Insuficienta renala acuta (cu hipocalcemie) e) [ ] Insuficienta renala acuta (cu hipercalcemie) 191. [S] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaUrmatoarele sunt indicate in tratamentul pancreatitei acute cu exceptia (Pag. 514): a) [ ] Prevenirea: delirium tremens, suplimentarea vitaminica la alcoolici b) [ ] Fara sonda nazo-gastrica sistematic ( cu exceptia cazurilor cu varsaturi) c) [ ] Sfincterectomia endoscopica si ERCP in angiocolita +/ icter obstructiv, indiferent de durata evolutiei si a gradului de severitate al pancreatitei acute d) [x] Enzimoterapie e) [ ] In caz de infectie Imipenem 192. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaCare din urmatoarele informatii sunt false privind infectia necrozei pancreatice (Pag. 514): a) [ ] Survine tipic in cea de-a 3-a saptamana b) [ ] Germenii: Stafilococ aureu; E.coli c) [ ] Confirmare: punctie a necrozei si examinare directa + cultura d) [x] Survine tipic in a 3-a zi e) [x] Germenii: E, coli, Streptococ 193. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaCare din urmatoarele afirmatii sunt corecte, privind principiile de tratament in pancreatita acuta (Pag. 514): a) [x] 80% din pancreatite acute sunt benigne, avand o evolutie favorabaila in cateva zile si permitand tratamentul etiologic b) [x] 20% din pancreatitele acute vor devenii severe si vor necesita internarea pacientului la reanimare, insotita de tratamentu pentru complicatii c) [ ] 20% din pancreatite acute sunt benigne, avand o evolutie favorabila in cateva zile si permitand tratamentul etiologic d) [ ] 80% din pancreatite acute vor deveni severe si vor necesita internarea pacientului la reanimare, insotita de tratamentu pentru complicatii e) [ ] 50% din panctreatite acute sunt benigne avand o evolutie favorabila in cateva zile si permitand tratamentu etiologic 194. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaTabloul clinic al pacreatitei cronice consta in (Pag. 468): a) [ ] Melena b) [ ] Pirozis c) [x] Pierdere ponderala d) [x] Durere declansata de mese si/sau consumul de alcool e) [ ] Rectoragie 195. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaCare pot fi mecanismele durerii in pancreatita cronica (Pag. 467)? a) [ ] Fibroza destructiva a parenchimului b) [ ] Hipercalcemie c) [x] Hiperpresiune canalara d) [x] Inflamatia nervilor peripancreatici e) [ ] Hipercalcemia cronica 196. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaCauzele pancreatitei cronice pot fi (Pag. 467): a) [ ] Icterul mecanic b) [x] Alcoolul c) [ ] Obezitatea d) [x] Genetice (la subiectul tanar)

e) [x] Tumora care obstrueaza canalul pancreatic principal 197. [S] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaComplicatiile pancreatitei cronice pot fi (Pag. 467): a) [ ] Pusee de pancreatita acuta b) [ ] Pseudochistul c) [ ] Insuficienta pancreatica exocrina si endocrina d) [ ] Adenocarcinomul pancreatic e) [x] Toate variantele de mai sus sunt corecte 198. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaDiagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu (Pag. 469): a) [ ] Infarctul miocardic b) [ ] Abdomenul acut chirurgical c) [x] Tumora de pancreas d) [x] Angorul mezentetric e) [x] Tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului 199. [M] Capitol: Pancreatita acuta si cronicaTratamentul complicatiilor in pancreatita cronica consta in (Pag. 467): a) [x] Tratament endoscopic (pseudochist) b) [x] Enzimoterapie (insuficienta pancreatica exocrina) c) [ ] Antibioterapie (inflamatie) d) [x] Insulinoterapie (diabet) e) [ ] Sevraj alcoolic 200. [S] Capitol: Peritonita acutaPeritonita tertiara corespunde (Pag. 513): a) [ ] Peritonitelor de origine hematogena b) [ ] Apare in urma unei perforatii de organ cavitar c) [x] Corespunde infectiilor intr-abdominale persistente dupa o infectie deja diagnosticata d) [ ] Peritonite de origine limfatica e) [ ] Nu se utilizeaza acest termen in practica medicala 201. [M] Capitol: Peritonita acutaCare din urmatoarele situatii determina aparitiei unei peritonite acute primitive, de origine hematogena (Pag. 513): a) [x] Tuberculoza b) [ ] Ulcer perforat c) [x] Infectia ascitei d) [x] Dializa peritoneala e) [ ] Peritonita cu fungi 202. [M] Capitol: Peritonita acutaIn care din urmatoarele cazuri vorbim de o peritonita secundara (Pag. 513): a) [ ] Peritonita fara germeni b) [x] Fistula anastomotica postoperatorie c) [ ] Peritonita cu fungi d) [x] Perforatia a unui diverticul e) [x] Ulcer perforat 203. [S] Capitol: Peritonita acutaCare dintre peritonitele sunt monomicrobiene (Pag. 513): a) [x] Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene b) [ ] Numai peritonitele secundare sunt monomicrobiene c) [ ] Numai peritonitele tertiare sunt monomicrobiene d) [ ] Peritonitele primitive si secundare e) [ ] Peritonitele secundare si cele tertiare 204. [M] Capitol: Peritonita acutaMecanismele de aparare in peritonita generalizata sunt (Pag. 513): a) [x] Peritoneu (absorbtie) b) [ ] Peritoneu (partitionare, absorbtie) c) [x] Epiploon (partitionare, absorbtie) d) [x] Sistemul complement si polinucleare neutrofile e) [ ] Polinucleare neutrofile 205. [S] Capitol: Peritonita acutaIn peritonita acuta cel mai frecvent apare tabloul clinic de (Pag. 517): a) [ ] Peritonita postoperatorie b) [x] Peritonita extrahospitaliera c) [ ] Peritonita primitiva d) [ ] Peritonita postoperatorie si peritonita primitiva

e) [ ] Peritonita extrahospitaliera si primitiva 206. [M] Capitol: Peritonita acutaUrmatoarele afirmatii sunt corecte privind peritonita extrahospitaliera (Pag. 517): a) [x] Durere abdominala brutala, ce creste tot mai mult b) [x] Febra c) [ ] Secretii purulente prin cicatrice/ pe tuburi de dren d) [x] Oprirea tranzitului pentru materii si gaze, varsaturi e) [ ] Meteorism voluminos difuz 207. [M] Capitol: Peritonita acutaIn peritonita acuta C.T. abdominal (Pag. 518): a) [ ] Cel mai adesea nu este necesar pentru a confirma diagnosticul in peritonita postoperatorie b) [x] Identifica etiologia: cancer perforat etc. c) [x] Semne pozitive; pneomoperitoneu d) [x] Aeroportie e) [x] Pneumatoza parietala 208. [M] Capitol: Peritonita acutaPeritonita postoperatorie va fi evocata in toate cazurile de abatere de la evolutia postoperatorie normala si in special in caz de (Pag. 518): a) [x] Febra b) [x] Insuficienta renal acuta c) [x] Insuficienta respiratorie d) [x] Tulburari de constiinta e) [ ] Hiperglicemie 209. [S] Capitol: Peritonita acutaInterventia Hartmann consta in (Pag. 518): a) [x] Colectomie stanga, inchiderea bontului rectal, colostomie terminala b) [ ] Colectomie dreapta, colostomie terminala c) [ ] Rezectie si dubla stomie d) [ ] Colotomie / colectomie subtotala / cecostomie e) [ ] Rezectia sigmoidiana + rezectia jonctiunii rectosigmoidiene 210. [M] Capitol: Peritonita acutaInterventia Hartmann se efectueaza in caz de (Pag. 518): a) [ ] Cancer de colon drept perforat b) [x] Cancer de colon stang perforat c) [ ] Perforatie de intestin subtire d) [x] Sigmoidita diverticulara perforata e) [ ] Ulcer perforat 211. [S] Capitol: Sindromul ocluzivSindromul ocluziv prin mecanism de obstructie este caracterizat prin (Pag.494): a) [x] Hiperperistaltism reactiv b) [ ] Diminuarea activitatii peristaltismului reactiv c) [ ] Lipsa peristaltismului d) [ ] Pseudoperistaltism e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 212. [S] Capitol: Sindromul ocluzivSindromul ocluziv, care tip de mecanism este insotit de durere intensa datorat infarctizarii intestinale (Pag.494): a) [ ] Pseudoobstructie b) [ ] Obstructie c) [x] Strangulare d) [ ] Functional si obstructie e) [ ] Functional 213. [S] Capitol: Sindromul ocluzivCare din urmatoarele afirmatii NU insotesc sindromul ocluziv (Pag.494): a) [ ] Aparitia unui al treilea sector b) [ ] Insuficienta renala functionala c) [ ] Hipovolemie d) [ ] Alcaloza metabolica e) [x] Insuficienta hepatica cronica 214. [S] Capitol: Sindromul ocluzivCare din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru sindromul ocluziv localizat la nivelul intestinului subtire (Pag. 494): a) [ ] Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze

b) [ ] Varsaturile apart tardiv c) [ ] Varsaturile sunt de aspect fecaloid d) [ ] Diareea este prezenta precoce fara oprirea tranzitului pentru materii si gaze e) [x] Varsaturi precoce, abundente de tip bilios, oprirea tardiva a tranzitului pentru materii si gaze 215. [S] Capitol: Sindromul ocluzivTuseul rectal in sindromul ocluziv poate revela (Pag.494): a) [ ] Stenoza rectala b) [x] Fecalom, tumora, prezenta sangelui c) [ ] Prolaps anal d) [ ] Variantele a, b, c sunt corecte e) [ ] Nici o varianta nu este corecta 216. [M] Capitol: Sindromul ocluzivPentru confirmarea diagnosticului de sindrom ocluziv sunt adevarate (Pag.494): a) [x] Oprirea tranzitului pentru materii si gaze b) [x] Meteorism abdominal, durere abdominala, timpanism c) [x] Varsaturi (cantitate si aspect) d) [ ] Anemie feripriva sau hemolitica e) [ ] Dispnee expiratorie 217. [M] Capitol: Sindromul ocluzivSemnele de severitate in sindromul ocluziv sunt (Pag.494): a) [x] Deshidratare, soc b) [x] Febra, sepsis sever, soc c) [x] Aparare abdominala d) [x] Durere intensa e) [ ] Varsaturi fecaloide 218. [M] Capitol: Sindromul ocluzivCare din urmatoarele examinari complementare sunt contraindicate in ocluzia acuta (Pag.495): a) [ ] Explorari biologice pentru aprecierea sindromului inflamator b) [ ] CT abdominal c) [ ] Ionograma d) [x] Examinare endoscopica superioara e) [x] Examinare endoscopica inferioara 219. [M] Capitol: Sindromul ocluzivDiagnosticul de gravitate in ce priveste sindromul ocluziv (Pag.495): a) [x] Dilatarea cecului >10 cm b) [x] Pneumoperitoneu, lichid liber intraabdominal c) [x] Absenta fixarii substantei de contrast in peretii intestinali d) [x] Pneumatoza parietala, aeroportia e) [ ] Oprirea tranzitului pentru materii si gaze 220. [M] Capitol: Sindromul ocluzivEtiologia ocluziilor prin mecanism de obstructie (Pag.495): a) [x] Adenocarcinom al intestinului subtire, metastaze, carcinomatoza b) [ ] Diverticul Meckel c) [x] Polipi, Boala Crohn, hematom al peretelui intestinal, masa extrinseca d) [ ] Ileus postoperator e) [x] Bezoart, ileus biliar, corp strain 221. [M] Capitol: Sindromul ocluzivEtiologia ocluziilor prin mecanism de strangulare (Pag.495): a) [ ] Ileus postoperator b) [ ] Polipi c) [x] Brida d) [x] Hernie strangulata, diverticul Mackel e) [x] Invaginatie intestinala acuta 222. [M] Capitol: Sindromul ocluzivOcluzia prin brida se caracterizeaza prin (Pag.497): a) [x] Este cea mai frecventa cauza la nivelul intestinului subtire b) [x] Orice interventie chirurgicala poate fi cauza unei ocluzii prin brida c) [x] Tratamentul medical sau de urgenta in prezenta semnelor de severitate d) [x] Tratamentul de urgenta: laparotomie: exploratorie, prelevare lichid peritoneal, sectionarea bridei, verificarea vitalitatii intestinului subtire e) [ ] Poliurie cu polidipsie 223. [M] Capitol: Sindromul ocluzivLa nivelul colonului, etiologia ocluziilor este data de (Pag.495):

a) [x] Volvulus sigmoidian b) [x] Volvulus de cec, cancer de colon c) [x] Hernie strangulata, fecalom d) [x] Diverticuloza cu pseudotumora, corp strain e) [ ] Diverticul Meckel 224. [M] Capitol: Sindromul ocluzivFactorii de risc pentru aparitia sindromului Ogilvie (Pag.498): a) [ ] Varsta >70 ani b) [x] Varsta >60 ani c) [x] Postoperator, reanimare d) [x] Insuficienta cardiaca, hipopotasemie e) [ ] Absenta acolarii posterioare a cecului 225. [M] Capitol: Sindromul ocluzivLa nivelul colonului, etiologia ocluziilor este data de (Pag.495): a) [x] Volvulus sigmoidian b) [x] Volvulus de cec, cancer de colon c) [x] Hernie strangulata, fecalom d) [x] Diverticuloza cu pseudotumora, corp strain e) [ ] Bezoart 226. [S] Capitol: Tumori ale colonuluiDin punct de vedere histologic, din tumorile colonice cel mai frecvent este (Pag. 475): a) [ ] Leiomiom b) [x] Adenocarcinom c) [ ] Hemangiom d) [ ] Carcinom epidermoid e) [ ] Sarcom 227. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiFactorii de risc, implicati in adenocarcinomul colonic sunt (Pag. 475): a) [x] Rectocolita ulcerohemoragica b) [x] Sindromul Peutz-Jeghers c) [x] Acromegalia d) [x] Boala Crohn + pancolita e) [ ] Sindrom Ehler-Danlos 228. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiFactorii de risc implicati in adenocarcinomul colonic sunt (Pag. 475): a) [x] Boala Crohn + pancolita b) [x] Antecedente de polipoza adenomatoasa familiala c) [ ] Sindrom Ehler-Danlos d) [x] Rectocolita ulcerohemoragica e) [x] Sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) 229. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiSemnele clinice dominante in adenocarcinomul colonic forma necomplicata sunt (Pag. 475): a) [x] Tulburari de tranzit b) [x] Melena c) [ ] Senzatie de evacuare incompleta d) [x] Alterarea starii generale e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 230. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiTabloul clinic al cancerului rectal forma necomplicata , se manifesta prin (Pag. 475): a) [x] Stare generala alterata b) [x] Tenesme, false necesitati c) [ ] Febra d) [x] Senzatie de evacuare incompleta, rectoragie e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 231. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiTuseul rectal in cancerul rectal, releva (Pag. 475): a) [ ] Prezenta ganglionului Troisier b) [x] Tonus sfincterian modificat c) [x] Prezenta rectoragiei d) [x] Localizarea, mobilitatea tumorii e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate

232. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiConfirmarea diagnosticului tumorilor colorectale necomplicate si a extinderii acestora sunt elucidate, prin (Pag. 476): a) [x] Colonoscopia de cautare activa de tumori sincrone sau polipi b) [x] Examenul colonoscopic complet revelator cu prelevarea de biopsie si anatomopatologia lezionala c) [x] Coloscaner sau clisma cu substante de contrast hidrosolubile d) [ ] Ecoendoscopia e) [ ] Toate cele de mai sus 233. [S] Capitol: Tumori ale colonuluiIn formele complicate ale adenocarcinomului colonic, ocluzia intestinala este data mai frecvent, de (Pag. 476): a) [ ] Obstructia tumorala a colonului drept b) [x] Obstructia tumorala a colonului stang c) [ ] Hepatomegalie d) [ ] Splenomegalie e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 234. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiSemnele de gravitate din ocluzia intestinala in cadrul tumorilor colonice sunt (Pag. 476): a) [x] Aparare abdominala b) [x] Deshidratarea, febra c) [ ] Pirozis d) [x] Distensia cecului e) [x] Peritonita generalizata 235. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiDintre complicatiile tumorilor colonice face parte si infectia. Prezenta acesteia este relevata prin (Pag. 476): a) [x] Hiperleucocitoza b) [ ] Transaminaze crescute c) [x] Sindrom inflamator, febra d) [ ] Eozinofilie e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 236. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiBilantul cancerului colorectal cuprinde (Pag. 476): a) [x] Colonoscopie completa b) [ ] Gastroendoscopia c) [x] Ecoendoscopia d) [x] RMN pelvin e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 237. [S] Capitol: Tumori ale colonuluiCT-ul toracoabdominopelvin, efectuat in tumorile colonice, releva (Pag. 476): a) [ ] Extensia locala b) [ ] Invazia organelor de vecinatate c) [ ] Carcinomatoza peritoneala d) [ ] Metastaze hepatice si pulmonare e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 238. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiTratamentul cancerului de colon non-ocluziv este adaptat in functie de localizarea leziunii tumorale. Astfel, leziunea poate fi localizata si tratata dupa cum urmeaza (Pag. 477): a) [ ] Cancer al colonului stang - hemicolectomie dreapta, limfadenectomie pe vasele colice drepte la originea acestora din vasele mezenterice superioare, anastomoza ileocolica b) [ ] Cancer al colonului drept - hemicolectomie stanga, limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare, anastomoza colorectala c) [x] Cancer de colon drept: hemicolectomie dreapta, limfadenectomie pe vasele colice drepte, la originea acestora din vasele mezenterice superioare, anastomoza ileocolica d) [x] Cancer de colon stang: hemicolectomie stanga, limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare, anastomoza colorectala e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 239. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiTratamentul cancerului de colon stang ocluziv, cuprinde (Pag. 478): a) [x] Cancer cu distensie cecala majora: colectomie subtotala cu anastomoza ileorectala b) [x] Rezolvarea de urgenta a ocluziei prin stomie in amonte sau aplicarea de endoproteza c) [x] Hemicolectomie carcinologica stanga, in al doilea timp, cu anastomoza colorectala si examen

anatomopatologic d) [x] Cancerul perforat cu peritonita: interventia Hartmann e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 240. [M] Capitol: Tumori ale colonuluiTratamentul cancerului rectal superior, cuprinde (Pag. 478): a) [x] Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare b) [x] Excizia partiala a mezorectului + anastomoza colorectala joasa c) [x] Colectomie stanga si rezectie partiala a rectului (5 cm sub tumora) d) [ ] Colectomie totala e) [ ] Colectomie subtotala 241. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiDin punct de vedere histologic din tumorile maligne ale esofagului fac parte (Pag. 485): a) [ ] Leiomiom b) [x] Adenocarcinom c) [ ] Hemangiom d) [x] Carcinom epidermoid e) [ ] Sarcom 242. [S] Capitol: Tumorile esofaguluiFactorul de risc important, implicat in adenocarcinomul esofagian este (Pag. 485): a) [x] Refluxul gastroesofagian cu endobrahiesofag (esofag Barrett) b) [ ] Gastrita atrofica c) [ ] Stenozarea cardiei d) [ ] Dermatomiozita e) [ ] Staza esofagiana 243. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiFactorii de risc implicati in carcinomul epidermoid al esofagului sunt (Pag. 485): a) [x] Antecedente de cancere in sfera ORL b) [x] Fumat excesiv, asociat cu consum excesiv de alcool c) [ ] Staza esofagiana d) [ ] Antecedente de esofagita iritativa e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 244. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiFactorii de risc ai cancerului esofagian sunt (Pag. 485): a) [x] Antecedente de esofagita caustica sau de cancere in sfera ORL b) [x] Achalazia c) [x] Sclerodermie d) [x] Reflux gastroesofagian cu endobrahiesofag e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 245. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiTabloul clinic al carcinomului epidermoid esofagian se manifesta prin (Pag. 486): a) [x] Stare generala alterata b) [x] Disfonia data de paralizia nervului recurent stang c) [ ] Febra d) [x] Disfagia e) [x] Tuse la deglutitie 246. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiDin punct de vedere clinic semnele extinderii cancerului esofagian sunt (Pag. 486): a) [x] Hepatomegalie b) [x] Dureri celiace c) [x] Prezenta ganglionului Troisier d) [x] Dureri mediastinale e) [ ] Greata si varsatura 247. [S] Capitol: Tumorile esofaguluiConfirmarea diagnosticului tumorilor esofagiene si a extinderii acestora sunt elucidate prin (Pag. 486): a) [ ] Examenul endoscopic revelator cu prelevarea de biopsie si anatomopatologie b) [ ] Examenul endoscopic ce localizeaza zona tumorala c) [ ] Tomografie cervico-toraco-abdomino-pelvina d) [ ] Ecoendoscopia

e) [x] Toate cele de mai sus 248. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiMarkerii tumorali specifici in tumorile esofagiene sunt (Pag. 486): a) [ ] CA 125 b) [ ] CA 19-9 c) [x] ACE (pentru adenocarcinom) d) [ ] Ag CSC (pentru adenocarcinom ); e) [x] Ag CSC (carcinom epidermoid) 249. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiBilantul diagnostic al tumorilor esofagiene cuprinde (Pag. 486): a) [x] Panendoscopia ORL b) [ ] Examenul de urina c) [x] Monitorizarea scorului Child-Pugh d) [x] Explorarea bilantului cardiac e) [x] Panendoscopia pulmonara 250. [S] Capitol: Tumorile esofaguluiContraindicatiile chirurgicale in tratamentul tumorilor maligne esofagiene sunt enumerate mai jos, cu exceptia (Pag. 486): a) [ ] Ciroza hepatica cu virus B sau C b) [ ] Insuficienta respiratorie c) [ ] Aderente tumorale aortice, bronhice sau traheale d) [ ] Insuficienta cardiaca e) [x] Bride postoperatorii abdominale 251. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiTratamentul in tumorile maligne esofagiene in stadiile II si III sunt (Pag. 486, 487): a) [ ] Stadiul II: esofagetomie urmata de chimioterapie b) [ ] Stadiul III carcinom epidermoid: esofagetomie precedata de chimioterapie c) [x] Stadiul III adenocarcinom: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie sau radiochimioterapie d) [x] Stadiul II: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie e) [x] Stadiul III carcinom epidermoid: radiochimioterapie exclusiva 252. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiMonitorizarea pe termen lung a tumorilor esofagiene maligne se realizeaza prin (Pag. 487): a) [x] Endoscopie superioara b) [ ] Colposcopia c) [x] Complicatiile consumului de toxice: alcool, fumat d) [x] CT toracoabdominal e) [ ] Ecografie pelvina 253. [S] Capitol: Tumorile esofaguluiMonitorizarea pe termen lung a tumorilor esofagiene se realizeaza prin (Pag. 487): a) [ ] CT toracoabdominal b) [ ] Monitorizarea complicatiilor date de consumul excesiv de alcool si fumat c) [ ] Monitorizarea markerilor tumorali d) [ ] Endoscopia superioara e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 254. [S] Capitol: Tumorile esofaguluiIn cazul tumorilor maligne esofagiene metastatice, tratamentul consta din (Pag. 487): a) [ ] Numai radioterapie b) [ ] Radiochimioterapie c) [ ] Exereza metastatica asociata cu radioterapie d) [x] Numai chimioterapie e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 255. [M] Capitol: Tumorile esofaguluiTratamentul tumorilor maligne esofagiene nerezecabile, ce cauzeaza disfagie poate fi constituit din (Pag. 487): a) [x] Radiochimioterapie b) [x] Instituirea unei proteze c) [x] Chimioterapie d) [ ] Esofagotomie e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 256. [S] Capitol: Tumorile pancreasuluiCel mai frecvent cancer la nivelul pancreasului este (Pag. 488):

a) [ ] Carcinom scuamos b) [x] Adenocarcinom c) [ ] Cancer cu celule mari d) [ ] Miosarcom e) [ ] Leiomiosarcom 257. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiLocalizarea cea mai frecventa a cancerului de pancreas este la nivelul (Pag. 488): a) [ ] Cap de pancreas 13% b) [ ] Corp de pancreas 65% c) [ ] Coada de pancreas 25% d) [x] Cap de pancreas 70 % e) [x] Corp de pancreas 13 % 258. [S] Capitol: Tumorile pancreasuluiFactorii de risc ai adenocarcinomului pancreatic sunt enumerati mai jos cu exceptia (Pag. 488): a) [ ] Antecedente familiale de cancer pancreatic b) [ ] Fumatul c) [ ] Pancreatita cronica d) [x] Pancreatita acuta e) [ ] Diabetul zaharat 259. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiSemnele comune ale adenocarcinomului pancreatic sunt (Pag. 489): a) [x] Aparitia diabetului sau dezechilibrarea acestuia b) [x] Alterarea starii generale c) [ ] Hipoglicemie d) [ ] Hipertrigliceridemie e) [x] Scaderea in greutate 260. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiSemnele specifice ale adenocarcinomului de cap de pancreas sunt caracterizate prin (Pag. 489): a) [x] Vezicula biliara mare, usor palpabila b) [x] Prurit c) [x] Icter progresiv d) [x] Scaune decolorate, cu urina inchisa la culoare e) [ ] Scaun si urina inchise la culoare 261. [S] Capitol: Tumorile pancreasuluiSimptomul patognomonic al cancerului de corp de pancreas este (Pag. 489): a) [x] Dureri epigastrice sau celiace cu iradiere in spate b) [ ] Epigastralgii in bara" c) [ ] Dureri epigastrice cu iradiere in pelvis d) [ ] Dureri mezogastrice cu iradiere in hipocondrul drept e) [ ] Epigastralgii cu iradiere in umar 262. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiSemnele de confirmare a extinderii cancerului pancreatic sunt enumerate mai jos, acestea sunt (Pag. 489): a) [ ] Splenomegalie b) [x] Ganglionul Troisier c) [x] Hepatomegalie d) [x] Carcinomatoza rectala perceptibila prin tuseu rectal e) [ ] Hidronefroza 263. [S] Capitol: Tumorile pancreasuluiConfirmarea diagnostica a cancerului pancreatic se bazeaza pe (Pag. 489): a) [ ] Tomografia toracoabdominopelvina b) [ ] Ecografia c) [ ] Markerii tumorali d) [ ] Ecoendoscopia e) [x] Toate cele de mai sus 264. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiIn diagnosticul paraclinic al cancerului pancreatic ecografia abdominala releva (Pag. 489): a) [ ] Dilatarea trunchiului celiac b) [x] Metastaze hepatice

c) [x] Dilatarea cailor biliare intrahepatice d) [x] Dilatarea cailor biliare extrahepatice e) [x] Masa pancreatica vizibila 265. [S] Capitol: Tumorile pancreasuluiMarkerii specifici tumorali pentru adenocarcinom de cap de pancreas sunt (Pag. 489): a) [ ] LDH b) [ ] CSC c) [x] ACE, CA 19-9 d) [ ] HCG e) [ ] Alfafetoproteina 266. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiScopul ecoendoscopiei in cancerul pancreatic este de (Pag. 489): a) [x] Stabilire a extinderii locoregionale (in raport cu vasele) b) [ ] Evidentiere a unei pancreatite acute c) [ ] Vizualizare a unor calcificari intrapancreatice d) [x] Realizare a unei biopsii insotita de examen anatomopatologic e) [ ] Evidentierea unor compresiuni extrinseci tumorale de vecinatate 267. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiContraindicatiile exerezei tumorale in adenocarcinomul pancreatic sunt (Pag. 489): a) [x] Invadarea vaselor mezenterice superioare si trunchiului celiac b) [x] Carcinomatoza peritoneala c) [x] Metastazare la distanta d) [x] Comorbiditati e) [ ] Angina pectorala 268. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiTratamentul tumorilor pancreatice rezecabile este chirurgical, astfel ca tehnicile utilizate frecvent sunt (Pag. 489): a) [x] Pentru cancerul de cap de pancreas - duodenopancreatectomie cefalica cu anatomopatologie si anastomoza biliara, gastrica, pancratica b) [ ] Pentru cancerul de cap de pancreas - duodenopancreatotomie cefalica fara anastomoza biliara, gastrica, pancreatica c) [x] Pentru cancerul de corp sau coada de pancreas - splenopancreatectomie cefalica fara anastomoza d) [ ] Pentru cancerul de corp sau coada de pancreas - splenopancreatotomie cefalica cu anastomoza biliara, gastrica, colonica e) [ ] Nici una din cele de mai sus 269. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiTratamentul cancerelor pancreatice nerezecabile este (Pag. 490): a) [ ] Doar radioterapie b) [ ] Doar chimioterapie c) [x] Radiochimioterapie sau doar chimioterapie pentru pacienti inoperabili d) [x] Chimioterapie pentru tumorile pancreatice metastatice e) [ ] Nici una din cele de mai sus 270. [M] Capitol: Tumorile pancreasuluiTratamentul paliativ al tumorilor pancreatice cuprinde (Pag. 490): a) [x] Reechilibrare nutritionala b) [x] Analgezice c) [x] Tratarea pruritului d) [x] Protezarea biliara sau duodenala dupa caz e) [ ] Transfuzia sanguina 271. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiCare din afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu privire la hemangiomul hepatic (Pag. 481): a) [x] Depistare intamplatoare, probe biologice hepatice normale b) [x] Ecografie: hiperecogenitate, bine delimitat, omogen c) [ ] Radiografie: hipotransparenta d) [x] CT: hipodens fara substanta de contrast e) [x] RMN: hiperintens in T2 272. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiHiperplazia nodulara focala se caracterizeaza prin (Pag. 481): a) [ ] Apare la varsta tanara, predominant sexul masculin b) [x] Apare la femeile intre 20 - 50 ani

c) [x] Leziunea asimptomatica, depistata intamplator d) [x] Fara anomalii ale probelor hepatice e) [ ] Durere, febra, alterarea starii generale 273. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiLa examenul ecografic, adenomul hepatic se evidentiaza ca (Pag. 481): a) [x] Eterogenitate b) [ ] Hipoecogenitate c) [x] Hiperecogenitate d) [ ] Toate variantele de mai sus e) [ ] Nici una din variantele de mai sus 274. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiDiagnosticul carcinomului hepatocelular se bazeaza pe (Pag. 482): a) [x] Sindrom tumoral: alterarea starii generale, febra, durere b) [ ] Disfagie, disfonie c) [x] Complicatii: hemoragie, hemobilie, icter prin comprimarea cailor biliare d) [x] Decompensarea unei ciroze aflate in evidenta e) [x] Descoperire in cursul monitorizarii unei ciroze hepatice. 275. [S] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiDiagnosticul este aproape cert de carcinom hepatocelular prin dozajul alfa-fetoproteinei doar daca (Pag. 482): a) [x] Alfa-fetoproteina > 500 ng/ml b) [ ] Alfa-fetoproteina > 500 mg/dl c) [ ] Alfa-fetoproteina < 500 ng/dl d) [ ] Alfa-fetoproteina < 500 mg/dl e) [ ] Alfa-fetoproteina > 500 g/ml 276. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiConfirmarea diagnosticului de puctie biopsie hepatica nu este necesara in caz de (Pag. 482): a) [x] Nodul 1-2 cm cu hipervascularizatie evidenta la 2 examinari, in caz de ficat cirotic b) [x] Nodul > 2 cm cu aspect tipic sau alfa - fetoproteina > 200ng/ml c) [ ] Nodul > 2 mm cu aspect tipic d) [x] In caz de dubiu: punctie- biopsie hepatica e) [ ] Nodul < 2 mm cu aspect tipic 277. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiComplicatiile ce pot sa apara in carcinomul hepatocelular sunt (Pag. 482): a) [x] Ruptura/hemoragie, suprainfectie b) [x] Metastaze c) [x] Tromboza portala d) [x] Obstructie biliara e) [ ] Nici una din cele de mai sus 278. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiPrincipalii factori de prognostic din carcinomul hepatocelular sunt reprezentati de (Pag. 483): a) [x] Dimensiunea si numarul tumorilor, prezenta metastazelor b) [x] Ascita, albuminemie, bilirubinemie c) [x] Starea generala a pacientului d) [x] Scorul Child, functia hepatica e) [ ] Punctia biopsie-hepatica 279. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiTratamentul profilactic al carcinomului hepatocelular vizeaza (Pag. 483): a) [x] Depistarea carcinomului hepatocelular (eco + alfa -fetoproteina) la fiecare 6 luni b) [ ] Transplant hepatic c) [x] Vaccinarea anti - VHB d) [ ] Rezectie chirurgicala e) [x] Tratamentul hepatitei cronice B si C 280. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste tratamentul curativ al carcinomului hepatocelular (Pag. 483): a) [ ] Vaccinarea anti - VHB b) [x] Transplant hepatic

c) [x] Rezectie chirurgicala d) [x] Distrugere locala (radiofrecventa, crioterapie, alcoolizare) e) [ ] Tratamentul hepatitei cronice B sau C 281. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiIn tratamentul non curativ al carcinomului hepatocelular se include (Pag. 483): a) [ ] Rezectia chirurgicala b) [x] Chimioembolizarea c) [x] Sorafenib d) [ ] Vaccinarea anti - VHB e) [ ] Tratamentul hepatitei B sau C 282. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiDin categoria tumorilor primitive digestive care dau metastaze hepatice fac parte (Pag. 483): a) [x] Tumorile colorectale b) [ ] Tumorile de prostata c) [x] Tumorile de stomac d) [x] Tumorile de pancreas e) [ ] Tumorile de plaman 283. [M] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiUrmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste diagnosticul tumorilor hepatice secundare (Pag. 484): a) [ ] De cele mai multe ori asimptomatice,cu bilant hepatic anormal b) [x] De cele mai multe ori asimptomatice, cu bilant hepatic normal c) [ ] Frecvent durere, febra d) [x] Rareori: durere, icter prin compresia cailor biliare, alterarea starii generale, hepatomegalie e) [ ] Nici una din variantele de mai sus nu sunt adevarate 284. [S] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiCe nu se recomanda atunci cand aspectul si tabloul clinic sunt tipice in cadrul tumorilor hepatice secundare (Pag. 484): a) [ ] Endoscopie superioara b) [ ] CT- cervico-toraco-abdomino-pelvin c) [ ] RMN d) [ ] Ecoendoscopie e) [x] Punctie - biopsie sistematica 285. [S] Capitol: Tumorile primitive si secundare ale ficatuluiTratamentul tumorilor hepatice secundare cuprinde (Pag. 484): a) [ ] Chimioterapie preoperatorie b) [ ] Rezectie completa c) [ ] Asocierea unor tehnici de distrugere localizata d) [ ] In unele cazuri, embolizarea portala pentru a determina hipertrofia ficatului e) [x] Toate variantele de mai sus sunt adevarate 286. [M] Capitol: Insuficienta renala acutaInsuficienta renala acuta se caracterizeaza prin ( pg 1350) : a) [ ] retentie urinara ( glob vezical) b) [x] IRA este deseori insotita de oligoanurie c) [ ] cresterea filtrarii glomerulare d) [x] scaderea brusca si importanta a filtrarii glomerulare, responsabila de cresterea uremiei e) [ ] ecografie renala modificata 287. [M] Capitol: Insuficienta renala acutaEpurarea extrarenala de urgenta este necesara in ( pg 1350): a) [x] edem pulmonar rezistent la tratament medicamentos b) [x] encefalopatie uremica c) [x] hiperkalemie periculoasa ( > 6,5 mmol/L) d) [ ] acidoza lactica e) [ ] hipokalemia severa ( < 6,5 mmol/L) 288. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Care este cauza cea mai frecventa de insuficienta renala acuta ( pg 1351): a) [x] prerenala ( functionala) b) [ ] renala ( organica) c) [ ] hiperkaliemia d) [ ] hiperfosfatemia

e) [ ] obstructive ( postrenala) 289. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Care este cauza cea mai frecventa de insuficienta renala acuta organica ( pg 1351) a) [ ] obstructia acuta a cailor urinare b) [ ] deshidratarea extracelulara c) [x] necroza tubulara acuta d) [ ] nefropatia interstitial acuta e) [ ] sindromul glomerular 290. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Punctia biopsie renala este indicate in ( pg 1351-1352) a) [ ] deshidratare extracelulara b) [ ] fibroza retroperitoneala c) [ ] litiaza renala d) [ ] in toate cazurile de insuficienta renala acuta la copil e) [x] in caz de incertitudine diagnostic la adult cu IRA 291. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Principalele cauze de insuficienta renala acuta obstructive sunt ( pg 1350) a) [ ] nefropatia intrstitiala acuta b) [ ] glomerulonefrita proliferative c) [x] adenom sau cancer de prostate d) [x] litiaza urinara e) [x] fibroza retroperitoneala 292. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Care din urmatoarele afirmatii despre insuficienta renala acuta de cauza renala sunt adevarate ( pg 1351-1352): a) [x] afectiunea atinge unul din segmentele nefronului : glomerul, tubi, interstitiu sau vase b) [ ] nefropatia interstitial acuta este cauza cea mai frecventa c) [x] punctia biopsie renala nu este necesara atunci cand diagnosticul este evident d) [x] glomerulonefrita rapid progresiva se caracterizeaza prin existenta unei proliferari semilunare e) [ ] cel mai adesa urina este concentrata si hiperaldosteronismul secundar 293. [M] Capitol: Insuficienta renala acutaTratamentul insuficientei renale acute obstructive consta in ( pg 1350): a) [ ] hemodializa b) [x] drenaj urinar de urgenta c) [x] nefrostomie sau ureterostomie in cazul unui obstacol supravezical d) [ ] dializa peritoneala e) [x] clampaj in caz de glob vezical cronic 294. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre necroza tubulara acuta cu exceptia ( 1351): a) [ ] este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala acuta organica b) [x] cel mai adesea urina este concentrata si natruireza conservata c) [ ] poate sa apara dupa sunbstante toxice ( aminoglicozide, vancominina, amfotericina B, substante de contrast etc) d) [x] evolutia este cel mai adesea nefavorabila e) [ ] uneori diureza este conservata 295. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta In tratamnetul insuficientei renale acuta, corticoterapia se indica in ( 1350-1352): a) [ ] obstructie acuta a cailor urinare b) [x] nefropatia interstitiala acuta c) [ ] necroza tubulara acuta d) [ ] perturbarea hemodinamicii renale e) [ ] litiaza urinara 296. [S] Capitol: Insuficienta renala acuta Un pacient se prezinta cu hematurie. In urma cu 4 saptamani a fost diagnosticat cu faringita streptococica. Paraclinic se constata diminuarea complementului seric iar PBR releva prezenta de polimorfonucleare in capilarele glomerulare si depozite tipice. Care este diagnosicul in acest caz? ( pg 1350) a) [ ] nefropatie intersitiala acuta b) [ ] necroza tubular acuta c) [ ] microangiopatie trombotica

d) [ ] nefroangioscleroza maligna e) [x] glomerulonefrita rapid progresiva 297. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Ce anticorpi apar in insuficienta renala acuta de cauza glomerulara ( pg 1352): a) [ ] anticorpi anti-muschi neted b) [x] anticorpi indreptati impotriva citoplasmei polinuclearelor neutrofile ( ANCA) c) [x] anticorpi circulanti anti- membrane bazala glomerulara d) [ ] anticorpi anti -AND e) [ ] anticorpi anti-fofolipidici 298. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Pacient in varsta de 50 de ani se prezinta cu febra, rash cutanat, artralgii, diureza conservata. Din anamneza se remarca consumul de rifampicina de peste 15 zile. Conduita in acest caz consta in ( pg 1330-1352): a) [x] corticoterapie b) [x] incetarea administrarii rifampicinei c) [x] PBR in caz de incertitudine diagnostica d) [ ] epurare extrarenala e) [ ] clampaj vezical 299. [M] Capitol: Insuficienta renala acuta Anamneza unei insuficiente renale acute obstructive releva ( pg 1350): a) [ ] tablou clinic de deshidratare extracelulara b) [x] pacienti in varsta, cu antecedente litiazice, vezica neurogena c) [x] dureri lombare, disurie, hematurie microscopica d) [ ] rash cutanat e) [ ] artralgii 300. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica In insuficienta renala cronica scade ( pg 1354): a) [ ] creatinina b) [ ] ureea c) [x] rata de filtrare glomerulara ( RFG) d) [ ] potasiu e) [ ] fosforul 301. [S] Capitol: Insuficienta renala cronicaIn insuficienta renala cronica, rata de filtrare glomerulara are o valoare diagnostica de ( pg 1354): a) [ ] sub 60 mg/dl b) [ ] > 70 ml/min/1,73m2 c) [x] sub 60 ml/min/1,73m2 d) [ ] > 120 ml/min e) [ ] sub 80 ml/min/1,73m2 302. [S] Capitol: Insuficienta renala cronicaIn insuficienta renala cronica discreta sau incipienta rata de filtrare glomerulara este de ( pag 1354): a) [ ] > 90 ml/min/1,73m2 b) [x] 60-90 ml/min/1,73m2 c) [ ] 30- 59 ml/min/1,73m2 d) [ ] 15-29 ml/min/1,73m2 e) [ ] < 60 ml/min/1,73m2 303. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica Cand se contraindica diuretic diazidic in insuficienta renala cronica ( pg 1355): a) [ ] Ca ionic > 10 mg/dl b) [ ] glicemie 120-199 mg/dl c) [x] RFG < 30 ml/min d) [ ] creatinina 1,3- 1,9 mg/dl e) [ ] RFG >30 ml/min 304. [S] Capitol: Insuficienta renala cronica Cand se incepe epurarea extrarenala (EER) la un pacient diabetic ( pg 1356): a) [ ] RFG > 20 ml/min b) [ ] RFG de 10 ml/min c) [x] RFG de 15 ml/min d) [ ] RFG > 15 ml/min

e) [ ] RFG de 5 ml/min 305. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaIndicatiile absolute pt initierea epurarii extrarenale sunt ( pg 1357): a) [x] sindromul uremic b) [ ] sindromul glomerular c) [ ] sindromul nefrotic d) [x] pericardita uremica e) [x] acidoza metabolic severa 306. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaContraindicatiile principale ale dializei peritoneale sunt ( pg 1356): a) [x] obezitatea b) [x] insuficienta respiratorie cronica c) [ ] diabetul zaharat d) [x] interventii chirurgicale abdominale cu aderente, stoma digestiva e) [ ] HTA 307. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaObiectivele clinice in insuficienta renala cronica sunt ( pg 1355): a) [ ] mentinerea kalemiei > 5, 5 mmol/L b) [x] mentinerea calcemiei si fosfatemiei normale c) [x] evitarea acidozei metabolice d) [x] asigurarea unui bilant hiposodic e) [ ] mentinerea unei concentratii de bicarbonate < 23 mmol/L 308. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaConsecintele insuficientei renale cornice asupra metabolismului fosfocalcic si osos sunt (pg 1353): a) [ ] hipofosfatemie b) [ ] hipercalcemie tardiva c) [x] hiperfosfatemie d) [x] hipocalcemie tardiva e) [ ] hiperkalemie 309. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaNefroprotectia consta in ( pg 1356): a) [x] controlul presiunii arteriale < 130/80 mmHg b) [ ] controlul proteinuriei > 0,5 g/24 h c) [x] echilibru glicemie-diabet d) [x] corectarea factorilor de risc cardio-vasculari e) [ ] terapii de substitutie 310. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaAvantajele dializei peritoneale sunt ( pg 1356): a) [x] tolerabilitate hemodinamica mai buna b) [x] permite crutarea capitalului venos c) [ ] se poate efectua si la pacientii denutriti d) [ ] nu se efectueaza la domiciliu e) [ ] durata nelimitata 311. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaLa un pacient tanar cu insuficienta renala cronica terminala si boala intestinala inflamatorie cronica, se poate lua in considerare ( pg 1356): a) [ ] dializa peritoneala b) [x] transplant renal de electie c) [x] hemodializa d) [ ] colectomie cu anus contra naturii e) [ ] nefrostoma si clampaj vezical 312. [M] Capitol: Insuficienta renala cronicaConsecintele imunohematologice ale insuficientei renale cornice sunt ( pg 1354): a) [ ] deficit imunitar usor b) [x] deficit imunitar moderat c) [x] trombopatie uremica d) [x] anemie prin carenta de eritropoetina e) [ ] anemie prin carenta de fier 313. [M] Capitol: Insuficienta renala cronica1. Markerii afectiunii renale sunt ( pg 1354): a) [x] hematurie b) [x] proteinuria c) [ ] leucocitoza

d) [ ] hipokalemia e) [ ] hipofosfatemia 314. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleLa baza nefropatiilor stau urmatorele leziuni glomerulare (Pagina 1364): a) [x] Alterarea membrane bazale glomerulare b) [x] Proliferarea celulelor endocapilare c) [x] Proliferarea celulelor extracapilare d) [x] Depozite glomerulare cu localizare variabila e) [ ] Nefroscleroza arteriolara 315. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleSindromul glomerular se caracterizeaza prin (Pagina 1364): a) [x] Proteinurie b) [x] Hematurie c) [ ] Leucociturie d) [x] HTA e) [x] Edeme ale membrelor infeioare 316. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Care din urmatoarele elemente apar in sindromul glomerular (Pagina 1364): a) [x] Insuficienta renala b) [x] HTA c) [ ] Leucociturie d) [x] Edeme ale membrelor inferioare e) [ ] Inflamatie glomerulara 317. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleElementul definitoriu pentru sindromul nefrotic este (Pagina 1364): a) [x] Proteinurie peste 3g/24 h cu hipoalbuminemie sub 30 g/l b) [ ] Proteinurie peste 3 mg/24 h cu hipoalbuminemie sub 300mg/dl c) [ ] Proteinurie peste 3g/dl/24 h d) [ ] Proteinurie peste 300 mg/ 24 h cu hipoalbuminemie sub 30g/dl e) [ ] Proteinurie peste 3g/24h cu hiperalbuminemie peste 30g/l 318. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare din urmatoarele sindroame nu fac parte din categoria sindroamelor glomerulare (Pagina 1364): a) [ ] Sindromul nefrotic b) [ ] Sindromul glomerulonefritei rapid progressive c) [x] Sindromul hemolitico-uremic d) [ ] Sindromul hematuriei macroscopic recidivante e) [ ] Sindromul glomerular nespecific 319. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluralePrintre nefropatiile glomerulare primare se numara (Pagina 1365): a) [x] Nefropatia cu leziuni glomerulare minime b) [x] Hialinoza segmentara si focala c) [x] Glomerulonefrita membranoproliferativa d) [ ] Glomerulonefrita din infectiile cu VHB/VHC/HIV e) [ ] Lupus eritematos diseminat 320. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleDin glomerulopatiile neproliferative fac parte (Pagina 1365): a) [ ] Nefropatia cu IgA b) [x] Leziuni glomerulare minime c) [ ] Lupus eritematos sistemic d) [x] Glomerulonefrita extramembranoasa e) [x] Amiloidoza 321. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleDin categoria glomerulopatiilor primare proliferative fac parte (Pagina 1365): a) [x] Nefropatia cu IgA b) [x] Lupus eritematos sistemic c) [x] Glomerulonefrita membranoproliferativa d) [ ] Leziuni glomerulare minime e) [ ] Glomerulonefrita extramembranoasa

322. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluralePrivind tratmentul glomerulopatiilor sunt adevarate urmatoarele principii (Pagina 1365): a) [x] Restrictie de Na si administrare de diuretice in cazul sindromului edematos b) [x] Tratamentul antiproteinuric cu IEC c) [x] Tratament antiproteinuric cu ARA II d) [ ] Controlul HTA, valori tinta 120/80 e) [ ] Tratament anticoagulant in cazul in care albuminemia este<30g/l 323. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleNefropatia cu IgA (Pagina 1365): a) [x] Cel mai frecvent sunt primitive b) [ ] Este o glomerulopatie neproliferativa c) [x] Afecteaza persoane tinere, de sex masculin d) [x] Punctia biopsie renala releva proliferare mezangiala si depozite mezangiale la M.O. e) [ ] Tratamentul este simptomatic atat in formele moderate cat si in formele severe 324. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleTabloul clinico-biologic al nefropatiei cu IgA releva (Pagina 1365): a) [x] Proteinurie b) [ ] IRA c) [x] Hematurie microscopica persistenta d) [x] Episoade de hematurie macroscopica la cateva zile dupa un episod infectios e) [ ] Febra inalta 325. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleConform clasificarii nefropatiilor lupice in clasa a IV se incadreaza (Pagina 1366): a) [x] Glomerulopatii proliferative difuze (>50% din glomeruli afectati) b) [ ] Glomerulonefrita extramembranoasa c) [ ] Glomeruloscleroza avansata (>90% din glomeruli sclerozati) d) [ ] Glomerulopatii proliferative focale(< 50% din glomeruli afectati) e) [ ] Glomerulopatii mezangiale cu leziuni vizibile la MO 326. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleGlomerulonefritele membranoproliferative se caracterizeaza prin (Pagina 1366): a) [ ] Sindrom nefrotic pur b) [x] Sindrom nefrotic impur sau sindrom nefritic c) [x] Proliferare celulara endocapilara si prezenta de depozite d) [ ] Proliferare celulara extracapilara e) [x] Printre formele secundare se numara si glomerulopatia determinata de VHC 327. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleSindromul Alport (Pagina 1366): a) [ ] Este o boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului III b) [x] Transmitere dominanta legata de X in 85% din cazuri c) [x] Transmitere autozomal dominanta sau recesiva d) [x] Evolutie spre insuficienta renala cronica e) [ ] Este o glomerulopatie autoimuna 328. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleDin categoria nefropatiilor vasculare cornice fac parte (Pagina 1367-1368): a) [x] Stenoza arterei renale b) [ ] Boala emboliilor cu cristale de colesterol c) [ ] Sindromul hemolitico-uremic d) [x] Nefroangioscleroza "benigna" e) [ ] Nefroangioscleroza maligna 329. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Urmatoarele leziuni stau la baza stenozei arteriale renale (Pagina 1367): a) [x] Stenoza ateromatoasa b) [x] Displazie fibromusculara c) [ ] Proliferare miofibroblastica a arterelor arcuate si interlobulare d) [ ] Microangiopatie trombotica e) [ ] Ocluzia lumenelor arteriolare prin trombi fibrinosi 330. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. In ceea ce priveste simptomatologia stenozei arterei renale nu se caracterizeaza prin (Pagina 1367):

a) [ ] HTA severa rezistenta la terapie b) [ ] Agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC/ARA2 c) [ ] Suflu abdominal d) [ ] Edeme pulmonare acute severe e) [x] Insuficienta renala, proteinurie>3g/24 h 331. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Metoda de diagnostic contraindicata la pacientii cu implant metalic, utila in diagnosticarea stenozei arteriale renale (Pagina 1367): a) [ ] Arteriografie b) [ ] Angio-CT spiral c) [ ] Ecografie Doppler d) [x] Angio-RMN cu injectare de gadoliniu e) [ ] Radiografie abdominal simpla 332. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare din urmatoarele afectiuni fac parte din nefropatiile vasculare acute: (Pagina 1368) a) [x] Sindromul hemolitico-uremic b) [x] Ocluzia acuta a arterei renale c) [x] Nefroangioscleroza maligna d) [x] Boala emboliilor cu cristale de cholesterol e) [ ] Nefroangioscleroza benigna 333. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleUrmatoarele afirmatii sunt adevarate privind nefroangioscleroza maligna (Pagina 1368): a) [ ] Face parte din grupul nefropatiilor vasculare cronice b) [x] Reprezinta o urgenta medicala care necesita spitalizare la terapia intensiva c) [x] In 50% din cazuri este esentiala d) [x] Leziunile histologice consta in proliferare miofibroblastica a arterelor arcuate si interlobulare si microangiopatie trombotica e) [ ] Se instituie tratament anticoagulant 334. [S] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare elemente nu fac parte din tabloul clinic al nefroangiosclerozei maligne (Pagina 1368): a) [ ] Encefalopatie b) [ ] Proteinurie c) [x] Hiperkaliemie d) [ ] Retinopatie hipertensiva stadiul III sau IV e) [ ] Insuficienta renala 335. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleBoala emboliilor cu cristale de cholesterol are etiologie (Pagina 1368): a) [ ] Esentiala in 50% din cazuri b) [x] Consecinta a unei manopere endovasculare c) [x] Tratament anticoagulant d) [ ] Hipertensiune arterial maligna e) [ ] Diabet zaharat 336. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Care din urmatoarele variante fac parte din cortegiul simptomatologic al bolii emboliilor cu cristale de colesterol (Pagina 1368): a) [x] Mialgii b) [x] Dureri abdominale c) [x] Livedo, purpura la degetele de la picior d) [ ] Insuficienta renal cu agravare lenta e) [x] Insuficienta ventriculara stanga 337. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleTratamentul in boala emboliilor cu cristale de colesterol consta in (Pagina 1369): a) [ ] Tratament anticoagulant b) [x] Statine c) [x] Inhibitori ai enzimei de conversie d) [x] Corticoterapie e) [x] Antagonisti de receptori ai angiotensinei 338. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCe etiologie poate avea ocluzia acuta a arterei renale (Pagina

1369)? a) [ ] HTA maligna b) [x] Cardiopatia emboligena c) [x] Disectie arteriala d) [x] Tromb aortic e) [ ] Idiopatica 339. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleOcluzia acuta a arterei renale se manifesta clinic prin (Pagina 1369): a) [x] Durere lombara b) [x] HTA acuta c) [ ] HTA cronica severa, presiunea arterial distolica>130mm Hg d) [x] Insuficienta renala acuta cu hematurie macroscopic e) [ ] Retinopatie hipertensiva stadiul III sau IV 340. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleTratamentul ocluziei acute a arterei renale consta in (Pagina 1369): a) [ ] Tratament anticoagulant de prima intentie b) [ ] Statine de prima intentie c) [x] Revascularizare chirurghicala d) [x] Angioplastie percutanata e) [ ] Corticoterapie 341. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleCare din urmatorii factori sunt implicati in etiologia sindromului hemolitico-uremic (Pagina 1369): a) [x] Tacrolimus b) [x] HIV c) [x] Preeclampsia d) [x] Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative a complementului e) [ ] Aspirina 342. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomelurale. Sindromul hemolitico-uremic tipic post-infectios se caracterizeaza prin (Pagina 1369): a) [x] Insuficienta renala acuta b) [x] Hematurie c) [x] Proteinurie d) [x] Diaree mucosanguinolenta si icter e) [ ] Mialgii 343. [M] Capitol: Nefropatii vasculare si glomeluraleIn sindromul hemolitico-uremic apar urmatorele elemente (Pagina 1369): a) [x] Cresterea bilirubinei libere b) [ ] Cresterea concentratiei de haptoglobina c) [ ] Testul Coombs pozitiv d) [x] Cresterea LDH e) [x] Insufcienta renala acuta cu hematurie si poteinurie 344. [S] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta o imbatranire reusita (Pag. 776): a) [ ] Imbatranire cu patologii cronice evolutive ce duc handicap si dependenta b) [ ] Imbatranire cu patologii cronice evolutive dar care nu duc la dependenta c) [x] Trecerea timpului fara a avea loc patologii evolutive si cu conservarea capacitatilor functionale d) [ ] Imbatranire fara patologii evolutive dar cu limitarea capacitatilor functionale e) [ ] Conservarea capacitatii functionale a creierului indiferent de starea celorlalte organe 345. [S] Capitol: Imbatranirea normalaGeriatria se ocupa de pacientii cu varsta de peste (Pag. 776): a) [ ] 65 de ani b) [ ] 70 de ani c) [x] 75 de ani d) [ ] 80 de ani e) [ ] 85 de ani 346. [M] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati care dintre urmatorii factori metabolici reprezinta cauze ale imbatranirii (Pag. 776):

a) [ ] Dieta vegetariana b) [ ] Sinteza de microtubuli in celulele tesutului conjunctiv c) [ ] Hiperuricemia d) [x] Glicozilarea proteinelor si pierderea elasticitatii tesutului conjunctiv e) [x] Stresul oxidativ si acumularea radicalilor liberi 347. [S] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati ce tip de alterare a ADN are un rol special in imbatranire (Pag. 776): a) [ ] Translocatiile b) [ ] Mutatiile punctiforme c) [ ] Deletia a 100 kb de pe cromozomul 19 d) [ ] Insertiile e) [x] Scurtarea telomerelor 348. [M] Capitol: Imbatranirea normalaPrecizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste imbatranirea organelor (Pag. 776): a) [x] Capacitatile functionale in stare bazala sunt conservate b) [ ] Capacitatile functionale in stare bazala sunt reduse c) [ ] Capacitatile functionale in stare bazala sunt crescute d) [ ] Capacitatile functionale in stare de efort sunt pastrate e) [x] Capacitatile functionale in stare de efort sunt reduse 349. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea cardiaca sunt false (Pag. 776): a) [ ] Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara stanga b) [x] Adaptare la imbatranirea vasculara cu hipertrofie ventriculara dreapta c) [x] Cresterea progresiva a numarului de miocite d) [ ] Diminuarea progresiva a numarului de miocite si hipertrofia miocitelor restante e) [ ] Fibroza miocardica 350. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea vasculara sunt adevarate (Pag. 777): a) [ ] Scaderea cantitatii si calitatii fibrelor elastice si a celor de colagen duce la diminuarea compliantei vasculare b) [x] Scaderea cantitatii si calitatii fibrelor elastice si cresterea colagenului duc la diminuarea compliantei vasculare c) [ ] Cresterea cantitatii de fibre elastice dar de calitate scazuta, si cresterea colagenului duc la diminuata compliantei vasculare d) [x] Scade sensibilitatea receptorilor beta-adrenergici vasculari e) [ ] Creste sensibilitatea receptorilor beta-adrenergici vasculari 351. [M] Capitol: Imbatranirea normalaConsecintele clinice ale imbatranirii cardiace sunt (Pag. 776): a) [x] Debitul cardiac in repaus este normal b) [ ] Debitul cardiac in repaus este redus c) [x] Exista risc de insuficienta cardiaca in cazul pierderii sistolei atriale d) [x] La efort are loc cresterea mai putin accentuata a frecventei cardiace e) [x] Creste volumul-bataie 352. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii sunt adevarate privind imbatranirea aparatului respirator (Pag. 777): a) [x] Diminuarea eficacitatii tusei datorita diminuarii functiilor ciliare b) [x] Diminuarea suprafetei schimburilor gazoase c) [x] Toleranta scazuta la febra si infectii d) [x] Scaderea VEMS e) [ ] Cresterea amplitudinii miscarilor cutiei toracice 353. [S] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea neuro-cognitiva sunt false (Pag. 777): a) [ ] In conditii de stres apar frecvent sindroame confuzionale b) [ ] Creste timpul de reactie c) [x] Cresterea substantei albe d) [ ] Diminuarea capacitatii de invatare e) [ ] Diminuarea neuronilor corticali 354. [M] Capitol: Imbatranirea normalaUrmatoarele afirmatii privind imbatranirea sistemului muscular sunt adevarate (Pag. 777, 778): a) [ ] Cresterea masei grase cu repartitie ginecoida

b) [x] Scade masa musculara c) [x] Scade forta musculara d) [x] Dupa un repaus prelungit la pat sau dupa o cadere apar frecvent dificultati de deplasare e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 355. [S] Capitol: Imbatranirea normalaCare din urmatoarele afirmatii nu este un principiul al prevenirii imbatranirii patologice (Pag. 778): a) [ ] Intretinerea capitalului de baza fizic cum ar fi practicarea regulata de exercitii fizice b) [ ] Intretinerea capitalului de baza intelectual c) [ ] Renuntarea la tutun d) [x] Renuntarea totala la consumul de alcool e) [ ] Prevenirea bolilor infectioase 356. [S] Capitol: Pacientul vartsnicPacientul varstnic sufera in medie de (Pag. 779): a) [ ] 1-2 boli cronice b) [ ] 3-4 boli cronice c) [x] 5-7 boli cronice d) [ ] 8-10 boli cronice e) [ ] Peste 10 boli cronice 357. [M] Capitol: Pacientul vartsnicDintre cele mai frecvente patologii ale varstnicului fac parte (Pag. 779): a) [x] Artroza b) [x] HTA c) [x] Fibrilatia atriala d) [x] Diabetul e) [ ] Rubeola 358. [S] Capitol: Pacientul vartsnicVulnerabilitatea se defineste ca (Pag. 779): a) [ ] O diminuare a rezervelor functionale dar o crestere a a capacitatilor de adaptare b) [ ] O crestere a rezervelor functionale si a capacitatilor de adaptare c) [ ] O crestere a rezervelor functionale si o diminuare a capacitatilor de adaptare d) [x] O diminuare a rezervelor functionale si a capacitatilor de adaptare e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 359. [S] Capitol: Pacientul vartsnicPacientul varstnic de regula ajunge sa fie examinat in stadiul (Pag. 780): a) [ ] De incubatie b) [ ] Boala inaparenta c) [ ] La primele modificari biochimice datorita screeningului frecvent d) [x] De decompensare e) [ ] In convalescenta 360. [M] Capitol: Pacientul vartsnicUrmatoarele reguli de management sunt adevarate pentru un pacient varstnic bolnav (Pag. 780, 781): a) [x] Management global, efectuat de o echipa multidisciplinara b) [x] Se tine cont de speranta de viata si de calitatea vietii c) [ ] Identificarea tarzie a patologiilor acute si tratarea lor d) [x] Evaluarea si adaptarea tratamentului pe termen lung al patologiilor cronice e) [x] Evitarea complicatiilor nosocomiale. 361. [M] Capitol: Pacientul vartsnicManagementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda (Pag. 781): a) [x] Analiza situatiei cu studierea factorului declansator b) [ ] Urmarirea ecogrfica anuala a timusului c) [x] Reconstituirea tuturor antecedentelor d) [x] Examen clinic complet e) [x] Cunoasterea tratamentului pacientului inclusiv automedicatia 362. [M] Capitol: Pacientul vartsnicRiscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta din urmatoarele motive (Pag. 781): a) [x] Modificari ale capacitatii de eliminare a medicamentelor b) [x] Probleme de respectare a tratamentului c) [x] Creste riscul interactiunii dintre medicamente datorita polimedicatiei d) [x] Modificari ale volumelor de distributie e) [ ] Automedicatia incorecta 363. [M] Capitol: Pacientul vartsnicInainte de a prescrie un medicament unui pacient varstnic medicul trebuie sa

(Pag. 781): a) [x] Cunoasca indicatiile fiecarui medicament b) [x] Sa inlocuiasca medicamentele care s-au dovedit ineficiente c) [x] Sa ierarhizeze patologiile d) [x] Sa-i explice pacientului efectele si riscurile medicamentelor prescrise e) [ ] Niciuna din variantele de mai sus 364. [M] Capitol: Pacientul vartsnicMedicamentul administrat unui pacient varstnic trebuie sa (Pag. 781): a) [x] Sa aiba cat mai putine efecte secundare b) [x] Eficacitatea sa sa fi fost demonstrata stiintific c) [ ] Sa nu fie generice d) [x] Sa nu interactioneze cu alte medicamente administrate deja e) [x] Sa fie intr-o forma farmaceutica adaptata la particularitile pacientului 365. [M] Capitol: Pacientul vartsnicDupa prescrierea unui medicament unui pacient varstnic (Pag. 782): a) [x] Se va continua supravegherea bolnavului b) [ ] Se va trimite o copie a retetei casei de pensii. c) [x] Se va opri tratamentul cand acesta nu mai este indicat d) [x] Se va opri tratamentul daca apar reactii adverse e) [x] Se va verifica in continuare daca raportul beneficiu/risc este favorabil 366. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSe poate vorbi de menoragie daca scorul Higham este (pag.560): a) [x] >100 b) [ ] 100 c) [ ] 50 d) [ ] 50 e) [ ] Scorul Higham nu se folosete pentru evaluarea menoragiilor 367. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual Aparitia menoragiei la o femeie aflata la menopauza evoca, in prima instanta ?(pag.561): a) [ ] Cancer de col uterin b) [x] Cancer endometrial c) [ ] Polip endometrial d) [ ] Cancer ovarian e) [ ] Chist ovarian 368. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual La o femeie aflata la menopauza vorbim de o hipertrofie a endometrului , daca endometrul este (pag.561): a) [ ] 3-4 mm b) [ ] 2-3 cm c) [ ] 5cm d) [x] >5mm e) [ ] 7mm 369. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual In caz de metroragie, urmtoarele investigatii sunt inutile (pag.561): a) [ ] Hemograma si trombocite b) [ ] Histeroscopie c) [x] Histerosalpingografia d) [x] Frotiu Papanicolau e) [ ] Test de sarcina 370. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualIn cazul unei metroragii apruta la o femeie aflata la vrsta fertila (50 ani) , vom face urmtoarele investigatii (pag. 559): a) [x] Examinarea cu specul al colului uterin b) [x] Tuseu vaginal c) [x] Ecografie pelvin abdominal si vaginala d) [ ] Histerosalpingografia e) [x] Feritinemie 371. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual Care dintre urmtoarele afectiuni pot determina metroragii (pag.560): a) [x] Sarcina molara b) [ ] Infectie gonococica

c) [x] Fibrom uterin d) [x] Sarcina extrauterina e) [x] Cancer ovarian 372. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualCare dintre urmtoarele afectiuni pot determina metroragii, cu exceptia (pag.560): a) [ ] Placenta praevia b) [ ] Polip endometrial c) [ ] Chist ovarian d) [x] Infectie trichomoniazica e) [ ] Sarcina molara 373. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSpaniomenoreea reprezint (pag.559): a) [ ] Menstruatie in cantitate mica b) [ ] Menstruatie abundenta in cantitate sau durata c) [ ] Absenta menarhi d) [x] Cicluri prea neregulate si prea rare ( >45 zile) e) [ ] Sngerare in afara menstruaiei 374. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSindromul ovarului polichistic poate asocia (pag.559): a) [ ] Hipertiroidism b) [ ] Scdere in greutate c) [x] Hiperandrogenism clinic sau biologic d) [x] Infertilitate e) [x] Avorturi spontane recurente 375. [S] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualSindromul ovarului polichistic poate fi asociat cu urmtoarele , cu exceptia (pag.559): a) [ ] Hiperandrogenism (hiperpilozitate) b) [ ] Infertilitate c) [x] Hipertiroidism d) [ ] Avorturi spontane recurente e) [ ] Spaniomenoree sau amenoree 376. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrualCauzele metroragiei in timpul sarcinii sunt (pag. 560): a) [x] Sarcina extrauterina b) [ ] Fumatul c) [x] Sarcina molara d) [x] Placenta praevia e) [ ] Consumul de alcool 377. [M] Capitol: Anomaliile ciclului menstrual In sindromul premenstrual pot aprea urmtoarele (pag. 561): a) [x] Dureri pelviene b) [x] Tulburri de somn c) [ ] Diaree d) [x] Iritabilitate e) [ ] Toate variantele sunt corecte 378. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. Simptomele ce pot insoti o formatiune tumorala pelvina la femeie, pot fi (Pagina 587): a) [ ] Durere cu caracter colicativ; b) [x] Dureri lombare prin compresie ureterala; c) [x] Subfebrilitati; d) [x] Dureri pelvine; e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate. 379. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieIpotezele diagnostice inainte de descoperirea unei formatiuni tumorale pelvine la femeie pot fi (Pagina 587): a) [ ] Tumori benigne sau maligne ale colecistului; b) [ ] Tumori benigne uterine (cancer endometrial, sarcom); c) [x] Tumori benigne ovariene (chist ovarian, hematosalpinge, piosalpinge, hidrosalpinge, endometrioza); d) [x] Carcinoza peritoneala; e) [x] Tumori retroperitoneale (cancer urologic, anevrism arterial). 380. [S] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieIn patolologia formatiunilor pelvine la femeie, bilantul

clinic poate include, cu exceptia (Pagina 587): a) [ ] Identificarea semnelor de inflamatie sau infectie; b) [ ] Examinarea cu specul pentru identificarea unei mase cervicale si a metroragiei; c) [x] ECG; d) [ ] Tuseu pelvin - identificarii formatiunii tumorale; e) [ ] Prezenta sau absenta adenopatiilor periferice - cautarea lor. 381. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieInvestigatiile complementare din patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie sunt (Pagina 587- 588): a) [x] Beta-hCG (urinara sau plasmatica) pacienta fertila; b) [x] RMN pelvin (non-sistematic); c) [x] Ecografia pelvina; d) [ ] Ecodopler abdominal; e) [x] CT abdominopelvin (non-sistematic). 382. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieChistul organic descoperit ecografic, in patologia tumorilor maligne pelvine la femeie, poate fi insotit de mai multe semne. Acestea sunt:(Pagina 588); a) [x] Structura solida a acestuia b) [ ] Durerea pelvina; c) [x] Ascita; d) [x] Vegetatii prezente; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 383. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. In patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie, chistectomia prin laparoscopie este indicatie operatorie, in caz de (Pagina 588): a) [ ] Scadere in volum a chistului; b) [x] Crestere in volum al chistului; c) [x] Chist cu aspect organic, evidentiat ecografic; d) [x] Modificari morfologice ale chistului; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 384. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. Post-ecografic, in caz de suspectarea unui cancer ovarian, managementul acestuia poate fi (Pagina 589): a) [x] RMN pelvin; b) [x] CT toracoabdominal; c) [ ] c) CA 19-8; d) [x] CA 125 e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 385. [S] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeie. In cazul suspectarii unor tumori maligne pelvine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pagina 589): a) [ ] Efectuarea unei explorari chirurgicale laparoscopice; b) [ ] Efectuarea explorarii chirurgicale laparoscopice la 10-15 zile dupa descoperirea tumorii; c) [ ] Scopul explorarii chirurgicale laparoscopice este de a realiza si o anexectomie; d) [x] Prezenta ascitei identifica diagnosticul de tumora maligna pelvina; e) [ ] Din lichidul ascitic punctionat se pot evidentia celule carcinomatoase. 386. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeieAdenomioza prezenta, in patologia formatiunilor tumorale pelvine la femeie, poate fi (Pagina 589): a) [x] Tesut endometrial infiltrat la nivelul jonctiunii miometriale; b) [x] Una dintre cauzele hipertrofiei uterine; c) [x] Poate insoti fibromul uterin; d) [ ] Poate insoti fibroza peritoneala; e) [ ] Patologie rara. 387. [M] Capitol: Formatiuni tumorale pelvine la femeiePiosalpinxul in patologia tumorilor pelvine la femeie, este caracterizat prin (Pagina 589): a) [ ] Abces rectal; b) [x] Abces tubo-ovarian; c) [x] Dureri pelvine, febra, colectie latero-uterina dureroasa vizibila ecografic; d) [x] Sindrom biologic inflamator; e) [x] Poate aparea la femeile cu sterilet. 388. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeieCuantificarea sangerarii in hemoragia genitala la femeie, consta in

(Pagina 583): a) [x] Scorul Higham pentru menoragie; b) [x] Examinarea cu specul; c) [x] Hemograma; d) [x] Anamneza: numarul de tampoane, haine patate de sangerare, prezenta cheagurilor; e) [ ] Nici un raspuns nu este adevarat. 389. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Semnele de anemie greu tolerabila din hemoragia genitala la femeie, sun (Pagina 583)t: a) [x] Paloare mucotegumentara inclusiv a conjuctivelor; b) [ ] Bradicardie; c) [x] Dispnee; d) [ ] Cefalee usoara; e) [x] Tahicardie. 390. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Semnele de soc din hemoragia genitala la femeie, sunt (Pagina 583): a) [ ] Hipotensiunea arteriala; b) [ ] Extremitati reci; c) [ ] Lipotimie; d) [ ] Marmorare, transpiratii; e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate. 391. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Conduita terapeutica in prezenta semnelor de soc si a anemiei greu tolerabile, este (Pagina 583) a) [x] Spitalizare, incalzire; b) [ ] Repaus la domiciliu; c) [x] Oxigenoterapie prin sonda nazala; d) [x] Doua cai venoase de calibru bun; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 392. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Hematomul retroplacentar poate avea ca etiologie (Pagina 584) a) [ ] Pielonefrita; b) [ ] Apendicita; c) [x] Preeclamsia; d) [x] Consumul de cocaina; e) [x] Accident rutier. 393. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeiePlacentei praevia este caracterizata prin (Pagina 584) a) [ ] Cefalee; b) [ ] Uter de lemn; c) [x] Hemoragii genitale deseori abundente insotite de contractii uterine; d) [ ] Hematocolpos prin himenul neperforat; e) [x] Placenta inserata la mai putin de 4 cm de orificiul intern al colului uterin evidentiata ecografic. 394. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeieCauzele hemoragiei genitale in afara sarcinii pot fi: cervicale, uterine tubare, sau oavariene. Dintre acestea cauzele uterine sunt, cu exceptia (Pagina 584) a) [ ] Endometrita; b) [ ] Adenomioza; c) [ ] Polipul endometrial; d) [x] Ectropion; e) [ ] Fibromul uterin. 395. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeieBilantul in caz de sangerare genitala in afara sarcinii, cuprinde (Pagina 585) a) [x] Feritinemia; b) [x] Ecografia pe cale abdominala si transvaginala; c) [x] Examinarea clinica a colului cu specul si tuseu vaginal; d) [x] Histerescopia diagnostica asociata cu biopsia endometriala; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 396. [S] Capitol: Hemoragia genitala la femeieTratamentul fibroamelor interstitiale si ale fibroamelor subseroase, cuprinde (Pagina 585) a) [ ] Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa;

b) [ ] Embolizarea arterelor uterine; c) [ ] Miomectomia prin laparatomie sau laparoscopie; d) [ ] Agonisti GnRH; e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte. 397. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeieTratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza consta in (Pagina 585-586 a) [x] Antifibrinolotice; b) [x] Sterilet Mirena cu eliberare de progesteron; c) [x] Fier per os asociat cu viramina C; d) [ ] Heparinice; e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte. 398. [M] Capitol: Hemoragia genitala la femeie. Tratamentul hemoragiilor genitale cataclismice, cuprinde (Pagina 586) a) [x] Estrogeni in doze mari prin plasture transdermic aplicat pentru 72 de ore; b) [x] Antifibrinolitic; c) [x] Embolizarea arteriala sub angiografie; d) [x] Histerectomia de hemostaza ca ultima solutie; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 399. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiVulvovaginitele (Pag. 576): a) [x] sunt infectii genitale joase b) [ ] sunt infectii genitale inalte c) [ ] sunt insotite de febra inalta d) [x] nu sunt insotite de febra e) [x] aparitia lor poate fi favorizata de un tratament antibiotic 400. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Trichomonas vaginalis sunt false (Pag. 576): a) [x] leucoree gri, urat mirositoare b) [ ] este o infectie cu transmitere sexuala c) [ ] tratament :Metronidazol 2g per os in doza unica d) [x] tratament :Metronidazol 2g per os 2X1 /zi timp de 7 zile e) [ ] apar arsuri vaginale, dispareunie 401. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Trichomonas vaginalis sunt adevarate (pag. 576): a) [ ] nu este acompaniata de prurit b) [x] leucoree verde, urat mirositoare c) [x] este acompaniata de prurit d) [x] dispareunie e) [x] apar arsuri vaginale 402. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la infectia cu Candida albicans sunt false (Pag. 576): a) [x] nu poate fi favorizata de tratamentul antibiotic b) [ ] este prezenta leucoreea alba, zgrunturoasa c) [ ] apar depozite albicioase cu aspect de lapte batut d) [ ] se insoteste de eritem vaginal e) [x] poate sa apara febra si duriri pelvine 403. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la endometrita sunt adevarate (Pag.577): a) [ ] nu este insotita de febra b) [x] apar durerile abdominale pelvine c) [x] leucoree purulenta sau murdara d) [x] poate fi favorizata de avort sau nastere e) [x] dureri la mobilizarea uterina 404. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la endometrita sunt false (Pag.577): a) [x] poate fi favorizata de tratamentul cu antibiotic b) [x] nu este insotita de febra

c) [x] leucoree gri, urat mirositoare d) [ ] apare mai fracvent postpartum e) [x] fara durere abdominopelvina 405. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la salpingita sunt adevarate (Pag.577): a) [ ] evolutie fara febra b) [x] leucoree purulenta, murdara c) [x] dureri abdominale d) [ ] aparitia este favorizata de spalaturi vaginale inadecvate, diabet e) [ ] tratamentul consta in administrarea de antibiotice pentru anaerobe 406. [S] Capitol: Infectii genitale la femeiCare dintre urmatoarele afirmatii cu privire la salpingita sunt false (Pag.577): a) [ ] leucoree purulenta, murdara b) [ ] evolueaza cu dureri pelvine c) [ ] durerea poate fi intensificate de efort fizic d) [x] lipsa febrei si dispareuniei sugereaza o infectie genitala inalta e) [ ] poate sa apara un sindrom Fitz-Hugh-Curtes asociat 407. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiDiagnosticul diferential al salpinfitei se faca cu (Pag.577): a) [x] peritonita de origine digestiva b) [x] chisturi ovariene c) [ ] pancreatita d) [x] sarcina ectopica e) [x] apendicita 408. [M] Capitol: Infectii genitale la femeiPiosalpingele (Pag.577): a) [x] este un abces al trompei uterine b) [ ] evolueaza fara febra c) [x] dureri pelvine, uneori pulsative d) [x] leucoree murdara sau purulenta e) [x] masa latero-uterina dureroasa palpabila la tuseu vaginal. 409. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiHipertensiunea arteriala gestationala (Pagina 525): a) [x] Este hipertensiunea izolata TAs >= 140 mmHg si/sau Tad >=90 mmHg b) [ ] Proteinurie >300 mg/zi sau > 2 cruci pe bandeleta c) [x] Fr proteinurie d) [x] ncepnd cu sptmna 20 de amenoree e) [ ] Edeme aprute brutal 410. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Este justificata suspectarea unei preeclampsii , in cazul unei HTA de novo, asociate cu unul din semnele urmtoare: (Pagina 525) a) [x] Trombocite < 150.000/mm3 b) [x] Uricemia < 350 micromoli/l c) [x] Edeme aprute brutal sau agravate rapid d) [ ] Cresterea ASAT peste valoarea normal e) [x] Retard de crestere intrauterina (RCI) 411. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiFactorii de risc ai preeclampsiei sunt (Pagina 525): a) [x] Antecedente de preeclampsia la mama sau la o sora b) [x] Obezitatea c) [x] Vrsta naintata a mamei d) [ ] Insulinodependenta e) [x] Trombofilia,afectiuni autoimune 412. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiManagementul cazurilor de preeclampsie cuprinde (Pagina 526): a) [ ] Administrarea de diuretice b) [x] Nasterea,singurul factor ce va determina vindecarea in cteva zile c) [x] Internarea in urgent d) [ ] Supravegherea materno-fetala nu este esentiala e) [ ] Indicarea tratamentului antihipertensiv daca Tad >90 sau TAs >140 mm Hg 413. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Indicatii pentru ntreruperea sarcinii (inducerea travaliului

sau operatia cezariana) sunt (Pagina 527): a) [ ] HTA cu Tad>110 sau TAs>160 mmHg b) [x] Trombocitopenie < 50.000 c) [x] EPA d) [x] Eclampsie e) [x] Sindrom Hellp 414. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiMonitorizarea materna la femeia cu preeclampsia consta in (Pagina 527) : a) [x] Msurarea semi-continua a tensiunii arteriale b) [ ] Doppler matern si fetal c) [x] Supravegherea electrocardiogramei si a oximetriei pulsului d) [ ] Ecografie obstetrica si fetala e) [x] Bilant biologic al HTA repetat 415. [S] Capitol: Principalele complicatii ale sarcinii Preventia medicamentoasa a recidivei preeclampsiei se face cu ajutorul (Pagina 527): a) [ ] Antihipertensivelor b) [ ] Corticoizilor c) [ ] Labetalolului d) [x] Aspirinei e) [ ] Sulfatului de magneziu 416. [S] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiSindromul Hellp reprezint (Pagina 528): a) [ ] Hemoliza + citoliza prehepatic +trombocitopenie b) [ ] Hemoliza + citoliza prehepatic +trombocitoza c) [ ] Hemoliza +citoliza posthepatica +trombocitoza d) [ ] Hemoliza + citoliza hepatica +trombocitoza e) [x] Hemoliza + citoliza hepatica + trombocitopenie 417. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiIn Hematomul retroplacentar avem urmtoarele semne (Pagina 528): a) [ ] Menoragie b) [x] Metroragie c) [x] Contractii d) [x] Suferinta fetala e) [x] Anomalii ale ritmului cardiac fetal 418. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiMetroragiile primului trimestru si ntreruperea spontana de sarcina pot sa apra in (Pagina 529): a) [ ] Cancerul uterin b) [x] Sarcina extrauterina c) [ ] Fibromul uterin d) [x] Avortul spontan e) [x] Sarcina oprita in evolutie 419. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiDiagnostice posibile pentru hemoragie genitala in al doilea si al treilea trimestru al sarcinii sunt (Pagina 529): a) [ ] Sarcina extrauterina b) [x] Moarte fetala intrauterina c) [x] Placenta Praevia d) [x] Hematom retroplacentar sau ruptura uterine e) [ ] Avort spontan 420. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiRuptura uterina (Pagina 530): a) [x] Survine cel mai frecvent in timpul travaliului, la nivelul unei zone slbite a peretelui b) [ ] Survine cel mai frecvent pe uter indemn c) [ ] Uterul se deformeaz in urma rupturii si ia forma unei piramide d) [x] Uterul se deformeaz in urma rupturii si ia forma unei clepsidre e) [ ] Ruptura declanseaz a hemoragie intraperitoneala lenta 421. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiSarcina este contraindicata femeii diabetice in cazul aparitiei complicatiilor degenerative grave ca (Pagina 531): a) [ ] HTA gravidic

b) [x] Retinopatia florida c) [x] Nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA severa d) [ ] Sensibilitate la infectii e) [x] Coronaropatie 422. [M] Capitol: Principalele complicatii ale sarciniiConsecintela fetale si neonatael intr-o sarcina cu diabet gestational (): a) [x] Malformatii fetale b) [ ] HTA gravidic c) [x] Exces de lichid amniotic d) [ ] Oligoamniosul e) [x] Distocia umerilor 423. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaCare din metodele enumerate nu este utila pentru diagnosticul sarcinii tubare n evolutie (Pagina 533-536)? a) [x] punctia fornixului posterior b) [ ] testul de sarcina; c) [ ] ultrasonografia ; d) [x] chiuretajul uterin; e) [ ] laparoscopia ; 424. [S] Capitol: Sarcina extrauterinaTratamentul sarcinii tubare consta n (Pagina 533-536): a) [x] nlturarea sarcinii extrauterine tubar prin salpingotomie sau salpingectomie. b) [ ] chiuretaj uterin; c) [ ] administrarea antibioticelor; d) [ ] administrarea preparatelor estrogen-gestagene; e) [ ] fizioterapie 425. [S] Capitol: Sarcina extrauterinaCare din patologiile enumerate nu favorizeaza dezvoltarea sarcinii ectopice (Pagina 533-536)? a) [ ] endometrioza pelvina b) [ ] antecedente de salpingita ; c) [x] adenomioza d) [ ] tratament cu clomifen citrat e) [ ] antecedente de interventii chirurgicale tubare 426. [S] Capitol: Sarcina extrauterinaDiagnosticul de sarcina tubara rupta se stabileste pe baza simptomelor enumerate, cu exceptia (Pagina 533-536): a) [ ] socului ; b) [ ] aparare abdominala c) [ ] durerilor violente sincopale; d) [x] febra ; e) [ ] semne de anemie (tahicardie) 427. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaTratamentul medicamentos al sarcinii extrauterine consta n administrarea (Pagina 533-536): a) [x] metotrexatului; b) [x] mifepristonului c) [ ] preparatelor estrogen-gestagene; d) [ ] androgenilor ; e) [ ] prostaglandinelor 428. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaCare dintre urmatoarele sunt factori de risc ai sarcinii extrauterine fara contraceptie (Pagina 533-536): a) [x] Antecedente de sarcini extrauterine b) [x] Endometrioza pelvina c) [x] Antecedente de salpingita d) [ ] Obezitatea e) [x] Tabagismul 429. [M] Capitol: Sarcina extrauterinaCare dintre urmatoarele sunt efecte secundare ale metotrexatului (Pagina 533-536): a) [x] Stomatite b) [x] Citopenii

c) [x] Citoliza hepatica d) [x] Greturi si varsaturi e) [ ] nici o varianta corecta 430. [M] Capitol: Sarcina extrauterinan caz de sarcin extrauterin tratamentul este ( Pagina 533-536): a) [x] medicamentos b) [x] .chirurgical c) [ ] antispastic d) [ ] toate de mai sus e) [ ] .nici o varianta corecta 431. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideSemne clinice sugestive pentru diagnosticul de sarcina sunt (Pagina 521): a) [ ] Luare mare in greutate b) [x] Semne simpatice de sarcina,inconstante:cresterea tensiunii snilor, greturi matinale, vrsturi ocazionale , polakiurie, cresterea volumului snilor cu bombarea areolei si cresterea glandelor sebacee c) [ ] Btile inimii ftului auzibile cu stetoscopul Pinard d) [x] La examenul cu speculul : col violaceu,glera cervicala absenta e) [x] La tuseu vaginal: cresterea volumului uterului cu umplerea fundurilor de sac vaginale, uter moale, mai accentuat la nivelul istmului 432. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravide Examenele complementare pentru confirmarea sarcinii in primul trimestru de sarcina (Pagina 521): a) [x] Nu sunt intotdeauna necesare b) [ ] Sunt intotdeauna necesare c) [x] Sunt: beta-HCG urinar sau plasmatic,ecografia pelvin d) [ ] Sunt relevante ncepnd din luna a 3-a e) [ ] Sunt grupa si factorul Rh +- grupa si factorul Rh al sotului 433. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideTermenul teoretic al nasterii se calculeaz dup formula (Pagina 521) a) [ ] Data confirmrii sarcinii + 9 luni b) [ ] Data ultimului ciclu + 9 luni c) [ ] Data confirmrii sarcinii + 9 luni d) [x] Data ultimului ciclu + 14 zile +9 luni e) [ ] Data ultimului ciclu + 28 zile + 9 luni 434. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideConsultatiile obligatorii sunt (Pagina 522): a) [ ] In numr de 9 b) [x] In numr de 7 c) [ ] In lunile 2,3,4,5,7,8,9 d) [ ] In lunile 1,2,3,4,5,6,7,8,9 e) [x] In lunile 3,4,5,6,7,8,9 435. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideExamenele paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii sunt (Pagina 522): a) [x] Grupa si factorul Rh +- grupa si factorul Rh al sotului daca femeia este Rh negativ b) [x] Serologia rubeolei si a toxoplasmozei, cu exceptia cazurilor deja imunizate c) [ ] Radiografia abdominala simpla d) [x] VDRL si TPHA e) [x] Proteinuria si glicozuria 436. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideExamenele paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii sunt (Pagina 522): a) [x] Grupa si factorul Rh +- , grupa si factorul Rh al sotului daca femeia este Rh negativ b) [ ] Serologie HIV,CMV c) [ ] Depistarea bioclinic a sarcinilor cu risc de Trisomie 21 d) [ ] Hemograma pentru depistarea anemiei e) [x] VDRL si TPHA 437. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideExamenele paraclinice recomandate in timpul primei consultatii sunt (Pagina 522): a) [x] Serologie HIV,CMV

b) [ ] VDRL si TPHA c) [x] Frotiu cervico-vaginal , daca a trecut mult timp de la ultima analiza d) [x] Depistarea biochimica a sarcinilor cu risc de Trisomie 21 e) [x] Hemograma pentru depistarea anemiei recomandata in luna a 6-a 438. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideDaca femeia este Rh negativ si brbatul Rh pozitiv (Pagina 522-523) a) [x] Se previne imunizarea cu factor Rh b) [x] Se determina factorul Rh fetal la nceputul sarcinii c) [ ] Nu este determinarea factorului Rh fetal la nceputul sarcinii d) [x] Daca ftul este Rh pozitiv se previne imunizarea Rh a mamei printr-o doza unica injectabila de 300 micrograme antiD la 28 de sptmni de sarcina e) [x] Preventiv pentru toate femeile cu Rh negativ al cror sot este Rh pozitiv se injecteaza o doza unica de 300 micrograme antiD la 28 de sptmni 439. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideRiscul pierderii ftului dup biopsia trofoblastului sau amniocenteza pentru diagnosticarea Trisomiei 21 este (Pagina 523): a) [ ] 10% b) [ ] 3-4% c) [x] 1-2% d) [ ] 0-1% e) [ ] 5% 440. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideBilantul paraclinic in luna a 6-a se efectueaz cu ajutorul urmtoarelor examinri (Pagina 523): a) [x] AgHbs b) [x] Hemograma, trombocite c) [x] Serologia toxoplasmozei la nevoie d) [x] Depistarea diabetului in sarcina la cazurile cu risc e) [ ] Identificarea albuminei si a glucozei in plasma 441. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideConsultatia si bilantul preanestezic se vor efectua in luna (Pagina 523): a) [ ] Luna a 9-a b) [ ] Sptmna 40 c) [ ] Sptmna 38 d) [x] Luna a 8-a e) [ ] Luna a 7-a 442. [M] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideRecoltarea vaginala pentru portajul streptococului B (Pagina 523): a) [ ] Se efectueaz cu ocazia fiecrei consultatii b) [x] Se efectueaz in luna a 8-a c) [ ] In luna a 9-a d) [ ] Daca rezultatul este pozitiv ,se recomanda nasterea prin operasie cezariana e) [x] Daca rezultatul este pozitiv , se recomanda tratament antibiotic in timpul travaliului , pentru a preveni riscul infectiei neonatale cu streptococ B 443. [S] Capitol: Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femei gravideNecesittile nutritionale in timpul sarcinii (Pagina 524): a) [ ] 3500 calorii b) [ ] 2000-3500 calorii c) [ ] 1500-2000 calorii d) [ ] Peste 3500 calorii e) [x] Alimentatie variata la femeia cu o stare de sntate buna, fr alte resurse suplimentare 444. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalPerioadele travaliului sunt urmatoarele, cu exceptia (pag 549): a) [x] preliminara; b) [ ] de dilatare a colului uterin; c) [x] postnatala precoce; d) [ ] de delivrenta; e) [ ] perioada de expulzie a fatului.

445. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalCardiotocografia monitorizeaza (pag 550): a) [x] Ritmul cardiac fetal si contractiile uterine; b) [ ] Ritmul cardiac fetal si miscarile fetale; c) [ ] contractiile uterine si miscarile fetale; d) [ ] frecventa batailor cordului gravidei si a ritrmului cardiac fetal; e) [ ] contractiile uterine si tensiunea arteriala. 446. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalConsultatia postnatala se realizeaza dupa o perioada de (pag 551): a) [ ] 4-6 saptamni; b) [x] 6-8 saptamni; c) [ ] 8-9 saptamni ; d) [ ] 2-4 saptamni; e) [ ] 3-6 saptamni. 447. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalMonitorizarea in timpul travaliului cuprinde (pag.550): a) [x] Culoarea lichidului amniotic b) [ ] Se urmareste starea lohiilor c) [x] Pulsul, tensiunea arterial d) [ ] Toate cele de mai sus e) [x] Dilatatia cervical si inaltimea prezentatiei fetale 448. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalMonitorizarea in timpul travaliului cuprinde urmatoarele, cu exceptia (pag 550): a) [ ] Pulsul, tensiunea arterial b) [ ] Dilatatia cervical si inaltimea prezentatiei fetale c) [x] Se urmareste starea lohiilor d) [ ] Constienta e) [ ] Culoarea lichidului amniotic 449. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalCare dintre afirmatiile urmatoare privind prezentatia sunt adevarate (pag.549): a) [ ] Reprezinta partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului b) [x] Reprezinta partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea superioara a bazinului c) [x] In prezentatia cefalica capul fatului este in flexie maxima d) [ ] In prezentatia pelvina incomplete se prezinta cu picioarele inainte e) [x] In prezentatia transversal fatul se prezinta cu umarul,oblic 450. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalDelivrenta naturala reprezinta (pag.550): a) [ ] Extragerea manula a placentei si a membranelor b) [ ] Delivrenta facilitata de o injectie de oxitocina c) [x] Delivrenta ajutata detragerea cordonului ombilical pentru a facilita iesirea acesteia din vagin d) [ ] Delivrenta in care placenta iese din tractul genital fara nici o interventie externa e) [ ] Nici o varianta corecta 451. [M] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalLa ce interval de timp dupa nastere se reinstaleaza menstuatia (pag.551)? a) [ ] La 8-10 sapt. dupa nastere, in orice caz b) [x] La 6-8 sapt dupa nastere, in absenta alaptarii c) [ ] Dupa 2 luni , daca femeia alapteaza d) [x] Dupa 3 luni , daca femeia alapteaza e) [ ] La 6-8 sapt dupa nastere, in orice caz 452. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalHipertonia uterina reprezinta (pag.550): a) [x] Uterul nu se relaxeaza intre contractii b) [ ] Uterul se relaxeaza exagerat in afara contractiilor c) [ ] Uterul se contracta exagerat in timpul contractiilor si se relaxeaza exagerat intre contractii d) [ ] Uterul are o consistenta crescuta datorita ingrosarii peretelui uterin e) [ ] Nici una dintre variantele de mai sus 453. [S] Capitol: Travaliul, nasterea si post-partumul normalRitmul cardiac fetal (RCF) normal (pag 550): a) [ ] 100-140 batai /minut b) [ ] 120-140 batai/ minut

c) [x] 120-160 batai /minut d) [ ] 120 batai/ minut e) [ ] 150-170 batai/ minut 454. [M] Capitol: Tumorile mamareTumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [x] Adenofibromul mamar b) [ ] Tumora Wilms c) [x] Mastoza = distrofia fibrochistic a snului d) [ ] Bezoart e) [x] Chisturile mamare solitare 455. [M] Capitol: Tumorile mamareTumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [x] Adenofibromul mamar b) [ ] Tumora Wilms c) [x] Mastoza = distrofia fibrochistic a snului d) [ ] Bezoart e) [x] Chisturile mamare solitare 456. [M] Capitol: Tumorile mamareTumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [ ] Bezoart b) [ ] Sindromul Ogilvie c) [x] Papilomul intraductal d) [x] Abcesul mamar e) [x] Lipomul 457. [M] Capitol: Tumorile mamareAfirmatiile corecte despre tumorile mamare benigne sunt (pag.601): a) [x] In majoritatea cazurilor mamografia si ecografia confirma caracterul benign b) [x] In caz de dubiu se realizeaz puncie sau biopsie sub ghidaj ecografic c) [x] Mastoza asociaz leziuni: scleroza, chisturile, adenoza d) [ ] Mastoza nu creste riscul pentru cancerul de sn e) [x] Adenofibromul mamar este constant indiferent de momentul ciclului 458. [M] Capitol: Tumorile mamareAfirmatiile corecte despre tumorile mamare benigne sunt (pag.601-602): a) [x] Adenofibromul mamar apare la tinere intre 15-35 ani b) [x] Mastoza creste riscul de cancer de sn 2,8 c) [x] Lipomul apare in medie la vrsta de 45 ani, si reprezint tesut adipos nconjurat de o capsula d) [x] Abcesul mamar complica alptarea, este favorizat de fumat e) [ ] Chisturile mamare solitare sunt intotdeauna nedureroase 459. [M] Capitol: Tumorile mamarePapilomul intraductal (pag.602): a) [x] Tumora benigna care se dezvolta din canalele galactofore b) [x] Determina scurgere mamelonara uneori hemoragica (galactoragie) c) [x] In caz de suspiciune se efectueaz: mamografie, ecografie, galactografie, citologie a scurgerii d) [ ] Nu prezint niciodat scurgere mamelonara e) [x] Se ndeprteaz chirurgical ntreaga zona glandulara (piramidectomie) si se efectueaz examen anatomopatologic 460. [S] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmatoarele afirmaii NU reprezint factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602): a) [x] IMC (indice de masa corporala) normal b) [ ] Pubertate precoce. Nuligestitate c) [ ] Prima sarcina tardiva d) [ ] Absenta alptrii. Menopauza tardiva e) [ ] Terapia de substituie hormonala 461. [S] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmatoarele afirmaii NU reprezint factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602): a) [ ] Antecedente personale de patologie a snului cu atipii b) [ ] Antecedente personale patologice de cancer mamar c) [ ] Antecedente familiale in caz de cancer precoce al pacientei d) [ ] Mutatia genelor BRCA1 si BRCA 2 e) [x] Antecedente personale si familiale negative (nesemnificative) 462. [M] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmatoarele afirmatii reprezint factori de risc pentru cancerul mamar (pag.602):

a) [ ] Conditiile socio-economice defavorabile b) [x] Antecedente de radioterapie toracica c) [x] Conditiile socio-economice favorabile d) [x] Obezitatea e) [ ] Lipsa mutatiei genelor BRCA1 si BRCA 2 463. [M] Capitol: Tumorile mamareTipuri anatomopatologice de cancer mamar (pag. 602): a) [x] Adenocarcinom b) [x] Carcinom in situ (canalicular sau lobular) c) [x] Carcinom infiltrant (canalicular sau lobular) d) [ ] Carcinom seros e) [ ] Carcinom cu celule de tranzitie 464. [M] Capitol: Tumorile mamareDepistarea cancerului mamar se face prin (pag. 603): a) [x] Screening populaional b) [x] Mamografie ncepnd de la 50 de ani, si dup aceea tot la 2 ani c) [x] Depistarea individuala d) [x] Identificarea mutatiilor BRCA 1 si BRCA 2 e) [ ] Nici o varianta nu este corecta 465. [S] Capitol: Tumorile mamareNU sunt adevrate despre cancerul mamar palpabil depistat la examenul clinic urmatoarele (pag. 603): a) [ ] La autoexaminare depistarea unei umflturi > 20 mm, fixa la planul profund, cu atractie cutanata b) [x] Nu poate fi depistat prin autoexaminare ci doar de ctre medicul curant c) [ ] Expresia HER 2 prezenta (slab sau supraexpresie puternica) d) [ ] Tratamentul chirurgical ca prima optiune cnd este posibil si tumora este <3 cm e) [ ] Emboli tumorali in vase si ganglionii limfatici 466. [M] Capitol: Tumorile mamare1. Principiul ganglionului santinela (pag.603): a) [x] Pentru localizarea ganglionului santinela se injecteaz un coloid radioactiv Tc99m cu o zi nainte de operatie b) [x] Chiar nainte de operatie se va injecta un colorant (Patent Blue) subcutanat in cadranul superoextern c) [x] Se va preleva ganglionul santinela albastru" si fierbinte" d) [ ] Nu se face limfadenectomie axilara in caz de ganglion santinele metastatic e) [x] Scopul este prevenirea limfedemului bratului 467. [M] Capitol: Tumorile mamareTratamente adjuvante in cancerul mamar (pag.603-604): a) [x] Chimioterapie adjuvanta b) [x] Radioterapie mamara complementara c) [x] Imunoterapie adjuvanta d) [x] Terapie hormonala dac RE+ e) [ ] La femeia tnr nu se face niciodat suprimarea funciei ovariene cu GnRH 468. [S] Capitol: Tumorile mamareTratamentul adjuvant al cancerului ductal este (pag.604): a) [ ] Inumoterapie b) [ ] Excizie ganglionar axilar c) [ ] Hormonoterapie d) [x] Radioterapie externa a snului restant e) [ ] Chimioterapie 469. [M] Capitol: Tumorile mamareCancerul mamar subclinic (pag. 604): a) [x] Depistri prin mamografie (focar de microcalcifieri) b) [x] Biopsie sub ghidaj ecografic c) [x] Microbiopsii stereotaxice d) [ ] Nu se indica tratament chirurgical e) [x] Anatomopatologic: carcinom intraductal 470. [S] Capitol: Tumorile mamareCare dintre urmtoarele aspecte clinice nu este specific adenofibromului mamar (601)? a) [ ] Este ferm, bine delimitat i superficial b) [ ] Nodul mamar izolat c) [x] Prezint adenopatie asociat d) [ ] Tegumentul din jurul su este neafectat e) [ ] Apare la femeile tinere ntre 15 i 35 de ani 471. [M] Capitol: Tumorile mamareCare sunt caracteristicile mastozei (601)?

a) [ ] Prezena adenopatiilor bilaterale b) [x] Prezena unuia sau a mai muli noduli c) [x] Simptomele se agraveaz premenstrual d) [ ] Nu prezint risc de malignizare e) [x] Uneori apar scurgeri mamelonare 472. [M] Capitol: Tumorile mamareCare sunt aspectele clinice ale chisturilor mamare solitare (pag 601)? R: A, B, C, D, E a) [x] Adenopatie axilar homolateral b) [x] Tratament: monitorizare sau exerez chirurgical c) [ ] Tumefiere unic, mobil, regulat, nedureroas d) [x] Mamografia i ecografia confirm caracterul chistic e) [x] Dureroase spontan sau sub presiune 473. [M] Capitol: Tumorile mamareCare sunt caracteristicile papilomului intraductal (pag.602)? a) [ ] Prezint risc de malignizare b) [x] Determin galactoragie c) [x] n cazul scurgerilor mamelonare suspecte se efectueaz mamografie, ecografie i galactografie d) [x] Tratamentul const n ndeprtarea chirurgical a ntregii zone glandulare e) [ ] Tumor malign a canalelor galactofore 474. [M] Capitol: Tumorile mamare1. Abcesul mamar (pag.602): a) [ ] Indiferent de natura abcesului se recomand drenarea sa b) [x] Complic alptarea matern c) [x] Tumor benign d) [x] Abcesele aseptice sunt favorizate de fumat e) [x] Tratament antiinflamator i antibiotic 475. [M] Capitol: Tumorile mamareLipomul mamar (pag.602): a) [x] Mas moale, mobil, nedureroas b) [x] Proliferare benign a esutului adipos c) [ ] Apare n tineree d) [x] La mamografie apare nconjurat de o capsul fin e) [ ] Tratamentul const n excizarea chirurgical 476. [M] Capitol: Tumorile mamare1. Care sunt factorii de risc n apariia cancerului mamar (pag.602): a) [x] Mutaia genelor BRCA 1 i BRCA 2 b) [ ] Pubertatea tardiv c) [ ] Menopauza precoce d) [x] Antecedente personale de patogenie benign sau malign a snului e) [x] Absena alptrii 477. [M] Capitol: Tumorile mamareCaracteristicile cancerului mamar palpabil, depistat la examenul clinic, sunt (pag.602):: a) [ ] Nodul mobil pe planurile profunde b) [x] La mamografie apare o opacitate stelat, neregulat c) [x] Nodul de 20 mm, neregulat d) [ ] Nodulul este moale e) [x] Depistarea la autoexaminare sau control medical 478. [M] Capitol: Tumorile mamareAnaliza histologic a tumorii maligne a snului cuprinde (pag.603): a) [x] Expresia receptorilor pentru progesteron i estrogeni b) [ ] Gradul hisoprognosticului 1-2 c) [x] Tipul histologic al tumorii d) [x] Procentul carcinomului in situ asociat e) [x] Expresia HER 2 479. [M] Capitol: Tumorile mamareTratamentul adjuvant n caz de cancer mamar const n (pag.603): a) [x] Radioterapie mamar complementar b) [x] Imunoterapie n caz de supraexprimare a HER 2 c) [ ] Tamoxifen pentru femeile la menopauz d) [ ] Antiaromataz dac femeia nu este la menopauz e) [x] Suprimarea functiei ovariene pentru femeia tnr 480. [M] Capitol: Tumorile mamareTabloul cancerului mamar subclinic cuprinde (pag.604):

a) [x] Anatomopatologic: carcinom intraductal b) [x] La mamografie: focar de microcalcifieri c) [ ] Ganglioni santinel d) [x] Tumorectomie dup localizarea radiologic i radiografie a piesei peroperator e) [x] Biopsie sau ghidaj ecografic prin microbiopsii stereotaxice 481. [M] Capitol: Tumori ovarieneCare din tumorile ovariene enumerate mai jos sunt de tip epitelial (pag. 598): a) [x] Seroase b) [x] Mucinoase c) [ ] Tumorile de rete ovarii" d) [x] Endometirioide e) [ ] Tumorile secundare ovariene 482. [M] Capitol: Tumori ovarieneTumorile ovariene enumerate mai jos sunt de tip epitelial (pag. 598): a) [x] Cu celule clare b) [x] Cu celule tranzitionale c) [x] Epiteliale mixte d) [x] Nediferentiate e) [ ] Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu celule germinative 483. [M] Capitol: Tumori ovarieneCare dintre afirmatiile despre tumorile epiteliale ovariene sunt adevrate (pag. 598): a) [x] Exista tumori benigne,maligne si bordeliene (numite si de frontiera) b) [ ] Exista doar tumori benigne si maligne c) [x] Reprezint 85% din tumorile primare ovariene d) [ ] Reprezint 85% din tumorile secundare ovariene e) [ ] Reprezint 15% din tumorile primare ovariene 484. [S] Capitol: Tumori ovariene Dintre tumorile neepiteliale ovariene cea mai frecvent ntlnita este (pag. 598): a) [ ] Tumorile secundare (metastazele) b) [x] Tumori cu celule germinale (chistul dermoid=teratom matur) c) [ ] Tumorile de rete ovarii" d) [ ] Tumorile stromei gonadale, ale cordoanelor sexuale si tumori steroidice e) [ ] Tumori seroase 485. [M] Capitol: Tumori ovarieneDespre chistul ovarian benign sunt adevrate urmtoarele (pag. 598): a) [x] Exista chisturi functionale si chisturi organice b) [x] Chisturile functionale dispar spontan in 1-3 luni c) [x] Chisturile organice vor fi operate d) [x] Chistului organic sugestiv pentru malignitate i se va aplica o anexectomie de prima intentie e) [ ] Chisturile functionale dispar doar sub administrare de anticonceptionale 486. [M] Capitol: Tumori ovarieneParticularittile chisturilor dermoide sunt (pag.599): a) [x] sunt tumori benigne ale ovarelor (teratoame mature) b) [x] contin grsime, fanere (fire de par), dinti, fragmente de os c) [x] la radiografia simpla se pot vedea dinti (opacitti) d) [x] toate chisturile dermoide simptomatice trebuiesc operate e) [ ] pentru chisturile dermoide asimptomatice >6 cm nu se recomanda rezectie chirurgicala 487. [M] Capitol: Tumori ovarieneComplicatiile chisturilor ovariene sunt (pag. 599): a) [x] Hemoragia intrachistic b) [x] Ruptura hemoragica a unui chist c) [x] Torsiunea ovarelor d) [ ] Multiplicarea chistelor e) [ ] Toate variantele sunt corecte 488. [S] Capitol: Tumori ovarieneTorsiunea ovarelor datorita prezentei chisturilor reprezint (pag.599): a) [x] Rsucirea in jurul propriului pedicul (ligament lombo-ovarian) b) [ ] Rsucirea in jurul propriului pedicul (ligament larg) c) [ ] Rsucirea in jurul propriului pedicul (ligament galben) d) [ ] Rsucirea in jurul propriului pedicul (ligament ovo-ovarian) e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt false 489. [S] Capitol: Tumori ovarieneDurerea de tip lovitura de pumnal" insotit de vrsturi, aprare

abdominopelvin este caracteristica in (pag.599): a) [ ] Tumori ovariene endometrioide b) [ ] Hemoragia intrachistic c) [ ] Tumori ovariene mucinoase d) [ ] Ruptura hemoragica a unui chist e) [x] Torsiune de ovar 490. [M] Capitol: Tumori ovarieneUrmtoarele afirmatii sunt adevrate despre cancerul ovarian (pag. 599-600): a) [ ] Metroragia nu este semn de depistare b) [x] Mutatia BRCA 1 sau BRCA 2 (factori de risc) c) [x] Dureri pelvine, tulburri digestive (constipaie, diaree) d) [ ] Citologie normala in frotiul de depistare e) [x] Adenopatii periferice inghinal 491. [M] Capitol: Tumori ovarieneDespre tumora aparent complet rezecabila spontan sunt corecte(pag.600): a) [x] Laparotomie mediana in caz de confirmare a tumorii epiteliale maligne b) [x] Apendicectomie (in special daca este mucinos) c) [x] Limfadenectomie pelvin si lombo-aortica d) [x] Dup operatie se face chimioterapie adjuvanta 6 cure Paclitaxel + Carboplatin e) [ ] Dup operatie se face chimioterapie adjuvanta 4 cure Paclitaxel + Carboplatin 492. [M] Capitol: Tumori ovarieneBilantul preterapeutic in suspiciunea de masa (tumora) ovariana priveste (pag. 600): a) [x] Examenul clinic, ecografia abdomino-pelvin de referinta b) [x] CT (toraco)-abdominal si pelvin, RMN abdomino-pelvin cu injectie c) [ ] Markeri tumorali CA 120, CA 19-9, ACE d) [ ] Markeri tumorali CA125,CA 19-1, ACE e) [x] Markeri tumorali CA 125, ACE, CA19-9, 493. [M] Capitol: Tumori ovarieneAfirmatiile corecte despre tumora aparent nerezecabila spontan sunt (pag. 600): a) [x] Necesita chimioterapie neoadjuvanta (Paclitaxel-Carboplatin) b) [ ] Se vindeca complet dup 4 cicluri de chimioterapie c) [x] Reevaluare clinica dup 3 cicluri: CT sau RMN, markeri (CA125) d) [x] Rspuns bun duce la chirurgie de interval" cu scopul rezecrii complete e) [x] Dup 3 cicluri daca nu este nregistrat nici un rspuns se administreaz a doua linie de chimioterapie 494. [M] Capitol: Tumori ovarieneChisturile ovariene benigne funcionale: a) [x] Sunt foliculare sau de corp luteal b) [ ] Prezint caracteristici sugestive pentru malignitate c) [x] Dispar spontan n 1-3 luni d) [ ] Necesit intervenie chirurgical e) [x] Nu necesit administrarea de anticonceptionale 495. [M] Capitol: Tumori ovarieneChisturile ovariene benigne organice: a) [x] Vor fi operate b) [x] Pot prezenta caracteristici sugestive pentru malignizare c) [ ] Dispar spontan dup cteva luni d) [ ] Dispar dup administrarea de anticoncepionale e) [x] Anexectomia este de prim intenie cnd exist caracteristici sugestive pentru malignizare 496. [M] Capitol: Tumori ovarieneChisturile dermoide: a) [ ] Sunt tumori maligne b) [x] Existena lor real se confirm la CT sau RMN c) [x] Se pot elimina prin chistectomie laparoscopic d) [x] Conin fanere e) [ ] Dispar n urma tratamentului cu anticoncepionale 497. [S] Capitol: Tumori ovarieneCare din urmtoarele nu este semn clinic al torsiunii de ovar? a) [ ] Subfebrilitate b) [ ] Durere sever de tip "lovitur de pumnal" c) [x] Metroragia d) [ ] Durerea iradiaz n zona lombar i inghinal e) [ ] Vrsturi 498. [M] Capitol: Tumori ovarieneCare sunt semnele clinice ale cancerului ovarian?

a) [x] Metroragie b) [ ] Colectie pericardica c) [x] Dureri pelvine d) [x] Tulburri digestive e) [x] Adenopatie inghinal 499. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul aparitiei unei anomalii brutale a vederii cu ochi alb si nedureros sunt implicate urmatoarele afectiuni ale nervului optic (Pag. 678): a) [x] Neuropatia optica retrobulbara b) [ ] Ocluzia arterei centrale a retinei c) [x] Neuropatia optica ischemica acuta anterioara si posterioara d) [x] Compresiune nervoasa e) [ ] Cecitate monoculara tranzitorie 500. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn care din urmatoarele situatii poate aparea o anomalie a vederii cu ochi alb, nedureros de cauza vasculara (Pag. 678): a) [ ] Glaucoma acut cu unghi inchis b) [x] Ocluzia arterei centrale a retinei c) [x] Complicatia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare legate de varsta d) [ ] Cataracta nucleara e) [x] Ocluzia venei centrale a retinei 501. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuCare sunt cauzele afectarii brutale a vederii cu ochi rosu si dureros (Pag. 678, 679): a) [ ] Dezlipire de retina b) [x] Keratita acuta c) [x] Context traumatic d) [x] Glaucoma neovascular e) [ ] Glaucoma acut cu unghi deschis 502. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul ocluziei arterei centrale a retinei la examenul fundului de ochi se observa (Pag. 686): a) [x] Edem papilar b) [x] Edem retinian ischemic c) [x] Artere subtiri si filiforme d) [ ] Hemoragii peripapilare e) [ ] Papilla normala 503. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuCare este etiologia ocluziei arterei centrale a retinei (Pag. 679): a) [x] Ateroscleroza: tromboze, emboli b) [ ] Hipertensiune arteriala c) [ ] Hipertonie oculara d) [x] Spasm arterial, deficit de perfuzie e) [x] Boala Horton 504. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul ocluziei arterei centrale a retinei este (Pag. 679): a) [ ] Masurarea TA b) [x] Corticoterapie intravenoasa in caz de boala Horton c) [ ] Terapie anticoagulanta in caz de sechele dupa AVC recente d) [x] Terapie anticoagulanta in caz de cardiopatie emboligena e) [x] Managmentul factorilor de risc cardio-vasculari 505. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul ocluziei venei centrale a retinei etiologia este urmatoarea (Pag. 680): a) [ ] Sindrom de ochi uscat b) [ ] Boala Horton c) [x] Diabet si alti factori de risc vasculari d) [x] HTA e) [x] Stenoze si ocluzii ale carotidei interne 506. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul ocluziei venei centrale a retinei apar urmatoarele semne clinice (Pag. 680): a) [x] Vene dilatate si sinuoase

b) [x] Noduli albi, pufosi c) [ ] Disparitia reflexului fotomotor direct d) [x] Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau rotunde (profunde) e) [ ] Fund de ochi normal 507. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuEtiologia in cazul neuropatiei optice retrobulbare este (Pag. 682): a) [x] Scleroza multipla b) [x] Sarcoidoza, lupus, infectii (sifilis, HIV) c) [ ] Retinopatie diabetica proliferativa d) [ ] Stenoza carotidiana stransa e) [x] Medicamentoasa (etambulol, chinina) 508. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului, semnele functionale sunt (Pag. 682): a) [ ] Metamorfopsii b) [x] Scaderea acuitatii vizuale c) [x] Durere oculara intensa d) [x] Semne generale: cefalee, greturi, varsaturi e) [ ] Fotopsii 509. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuCe modificari clinice apar in keratita acuta (Pag. 683): a) [ ] Ochi alb, nedureros b) [x] Leziuni localizate superioare ce impune cautarea unui corp strain subpalpebral c) [ ] Pupila midriatica d) [x] Leziune centrala ce sugereaza o ocluzie palpebrala defectuoasa e) [x] Leziune corneana ce se coloreaza cu fluoresceina 510. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul oftalmologic in asociere cu cel etiologic in cazul uveitei anterioare acute este (Pag. 684): a) [x] Corticoizi locali (dexametazona) 1 pic./ora timp de 48 ore b) [x] Unguent antibiotic + corticoid (oxitetraciclina + dexametazona) 1 aplicare/zi c) [ ] Coliruri epitelizante d) [x] Coliruri midriatice (atropine) cu scop analgezic e) [ ] Tratamentul neovascularizatiei: fotocoagulare panretiniana 511. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul rosu si dureros cu afectarea segmentului anterior apare in (Pag. 678, 679): a) [ ] DMLV + neovase b) [x] Keratita epiteliala: virala sau bacteriana c) [x] Glaucom neovascular d) [ ] Afectare retrochiasmatica sau chiasmatica e) [x] Contuzie a globului ocular +/- plaga 512. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul alb si nedureros cu afectarea segmentului posterior apare in (Pag. 678): a) [x] Hemoragie intravitreana b) [ ] Glaucoma acut c) [ ] Uveita anterioara d) [x] NORB e) [x] OACR 513. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuEtiologia NOIA acuta este (Pag. 681): a) [x] Ateroscleroza: NOIA acuta non-arteritica b) [ ] Stenoze si ocluzii ale carotidei interne c) [ ] Hipertonie oculara d) [ ] Intoxicatie alcoolo-tabagica e) [ ] Idiopatica 514. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unui AVC semnul functional este (Pag. 682): a) [ ] Dureri perioculare intense b) [x] Amputarea brutala si nedureroasa a campului visual c) [ ] Lacrimare d) [ ] Ochi rosu dureros

e) [ ] Cerc perikeratic 515. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuEtiologia glaucomului acut prin inchiderea unghiului este (Pag. 683): a) [x] OVCR (forma ischemica) b) [x] OACR c) [ ] Cauze iatrogene d) [x] Retinopatie diabetica proliferative complicate e) [ ] Sindrom de ochi uscat 516. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuPrima manifestare oftalmologica a bolii Horton este (Pag. 685): a) [ ] OACR b) [ ] OVCR c) [x] NOIA acuta d) [ ] Glaucoma acut cu unghi deschis e) [ ] Keratita acuta 517. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul rosu putin dureros sau nedureros fara scaderea acuitatii vizuale apare in (Pag. 686): a) [x] Hemoragie sub-conjunctivala b) [x] Conjunctivita c) [ ] Sclerita d) [x] Alergii e) [ ] Glaucoma neovascular 518. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unei conjunctivite apar urmatoarele semne functionale (Pag. 686): a) [ ] Durere oculara intensificata de miscarile ocular b) [ ] Scaderea acuitatii vizuale nedureroasa c) [ ] Scaderea acuitatii vizuale dureroasa d) [x] Senzatie de corp strain +/- lacrimare e) [ ] Semne generale: cefalee, greturi, varsaturi 519. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unei conjunctivite virale, tratamentul este urmatorul (Pag. 686): a) [ ] Fluorochinolone ca prima intentie b) [ ] Coliruri midriatice: atropine c) [ ] Corticoizi locali: dexametazona 1 pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile d) [ ] Tratament hipotonizant local si general e) [x] Colire antiseptice: picloxydine 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile 520. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul episcleritei, roseata localizata dispare dupa aplicarea (Pag. 687): a) [x] Vasoconstrinctor b) [ ] Evitarea alergenului c) [ ] Vasodilatator d) [ ] Anticoagulant e) [ ] Lavaj ocular 521. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuRoseata localizata dispare dupa aplicarea unui vasoconstrintor in cazul (Pag. 687): a) [ ] Sclerita b) [x] Episclerita c) [ ] Conjunctivita d) [ ] Hemoragie sub-conjunctivala e) [ ] Hemoragie intravitreana 522. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuIn cazul unei sclerite, etiologia este urmatoarea (Pag. 687): a) [ ] Boli vasculare: periarterita nodoasa, boala Behcet b) [ ] Boli infectioase: sifilis, zona-zoster, herpes c) [ ] Alergica d) [x] Traumatica e) [ ] Idiopatica

523. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuOchiul rosu dureros fara scaderea acuitatii vizuale apare in (Pag. 687): a) [ ] Keratita acuta b) [ ] Uveita acuta c) [x] Sclerita d) [ ] Endoftalmita e) [ ] Glaucoma acut cu unghi inchis 524. [M] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul in cazul conjunctivitei bacteriene este (Pag. 686): a) [x] Colir antiseptic: Picloxydine 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile b) [x] Colir antibiotic de prima intentie: rifampicina 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile la copii c) [x] Colir antibiotic de prima intentie: rifampicina 1pic. de 4 ori/zi timp de 7 zile la adulti d) [ ] Corticoterapie locala in doza redusa e) [ ] Fluorochinolone de prima intentie 525. [S] Capitol: Anomalii ale vederii si ochiul rosuTratamentul episcleritei este (Pag. 687): a) [ ] Colire antiseptice b) [ ] Colire antibiotic cu rifampicina local c) [ ] Fluorochinolone d) [x] Corticoterapie locala in doza redusa (Vexol- Rimexolonum) e) [ ] Bolus intravenous de metilprednisolon 1g/zi timp de 3-5 zile 526. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCopilul dezvoltat normal la nastere, prezinta (Pag. 995 997): a) [ ] Motricitate spontana, anarhica, asimetrica b) [ ] Reflex fotomotor, percepe formele si lumina c) [ ] Tresariri, reflexul cohleo-palpebral inca de la nastere d) [ ] Modulatii ale tipetelor in functie de conditiile fiziologice e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 527. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCopilul dezvoltat normal la varsta de 9 luni (Pag. 995 997): a) [x] Sta in sezut fara sprijin b) [x] Sta in picioare fara sprijin c) [x] Priveste in toate directiile d) [ ] Construieste propozitii corecte e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 528. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiLa varsta de 24 de luni un copil dezvoltat normal, efectueaza (Pag. 995 - 996): a) [x] Sta in picioare fara sprijin b) [x] Se catara, alearga, coboara, loveste cu piciorul in minge c) [ ] Copiaza rombul d) [ ] Mananca singur e) [ ] Copiaza cercul 529. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCauzele intarzaierii patologice in dezvoltarea unui copil, pot fi (Pag. 997): a) [ ] Encefalopatii dobandite b) [ ] Deficit auditiv, vizual c) [ ] Paralizie motorie cerebrala d) [ ] Tulburari psihotice e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 530. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiEncoprezisul prezinta urmatoarele afirmatii adevarate, cu exceptia (Pag. 998): a) [ ] Defecare involuntara in absenta unei afectiuni organice la copilul de cel putin 4 ani b) [x] Encoprezisul apare mai frecvent nocturn c) [ ] Dispare adeseori in timpul separarilor de familie d) [ ] Baietii prezinta afectiunea mai frecvent e) [ ] Tratamentul si psihoterapia de sustinere duc la amelioararea afectiunii 531. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDintre tulburarile de conduita alimentara, pica inseamna

(Pag. 998): a) [ ] Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc la un copil cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani b) [x] Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc la un copil cu varsta cuprinsa intre 1-6 ani, fara nici o tulburare mentala c) [x] Ingerarea de pamant, hartii, excremente de animale, vopsele, etc, la un copil cu varsta cuprinsa intre 1-6 ani timp de cel putin o luna d) [ ] Ingerarea de lichide: lapte, sucuri, ceai, bauturi alcoolice, etc., la un copil de 1-6 ani timp de cel putin o luna e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 532. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDespre mericism urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 998): a) [x] Reprezinta regurgitarea alimentelor partial digerate si remestecarea lor, in absenta unei stari de greata sau a unei patologii gastrointestinale b) [x] Alimentele sunt scuipate, remestecate sau reinghitite c) [x] Pozitia caracteristica: capul pe spate, spatele curbat, incotdat d) [x] Copilul iritabil, coleric intre episoade e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 533. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiCauzele retardului scolar, pot fi (Pag. 999): a) [x] Regresia scolara data de schimbarea scolii b) [x] Doliu sau divortul parintilor sau separarea de parinti c) [x] Patologie psihiatrica sau organica in evolutie d) [x] Fobia scolara e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 534. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiTulburarile psihotice in dezvoltarea patologica a copilului sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 999): a) [ ] Schizofrenia infantila cu debut precoce b) [x] Boala Pott c) [ ] Tulburarea dezintegrativa a copilariei d) [ ] Autismul Kanner e) [ ] Sindromul Asperger 535. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiAutismului Kanner consta in (Pag. 999): a) [x] Tulburari de somn inainte de varsta de 3 ani b) [x] Agresivitate, automutilare, izolare c) [x] Tulburari de limbaj, stereotipii motorii, inflexibilitate d) [ ] Absenta campului vizual e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 536. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDificultatile de citire ale unui copil (Pag. 1001): a) [ ] Apar in jurul varstei de 6 ani b) [x] Apar in jurul varstei de 7 ani c) [x] Copilul prezinta perturbari emotionale d) [x] Citirea lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare e) [x] Dificultati de reproducere si de secventiere a literelor si cuvintelor scrise 537. [S] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDificultatile de calcul matematic la un copil cu varsta cuprinsa intre 7-10 ani sunt (Pag. 1001): a) [ ] Perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor) b) [ ] Aritmetice (adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea) c) [ ] Lingvistice (intelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice d) [ ] Atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor) e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 538. [M] Capitol: Dezvoltarea psihomotorie a sugaruluiDificultatile de scris la un copil cu varsta cuprinsa intre 7 10 ani, sunt (Pag. 1001): a) [x] Utilizarea unor cuvinte gresite, inadecvate chiar paragrafe dezorganizate b) [x] Nivelul mult scazut de exprimare in scris pentru varsta lui c) [ ] Exprimare in scris corecta d) [x] Greseli de ortografie, gramatica si punctuatie e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 539. [S] Capitol: Tulburari fobicePentru tulburarea de panica sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia

(Pag. 913): a) [ ] Tulburare mai frecventa la femei b) [ ] Declansata de factori stresanti variati c) [x] Simptomele trebuie sa persiste > 6 luni d) [ ] Comportamentul pacientilor in viata cotidiana este modificat din cauza atacurilor de panica e) [ ] Debuteaza intre 25-35 de ani 540. [S] Capitol: Tulburari fobiceAfirmatiile de mai jos despre compulsii sunt adevarate cu exceptia uneia (Pag. 917): a) [ ] Pacientul se foloseste de acestea pentru a reduce anxietatea sau detresa sau pentru a preveni un eveniment sau o situatie temuta b) [x] Compulsiile sunt ganduri, impulsiuni sau imagini recurente si persistente c) [ ] Constiinta caracterului morbid al tulburarii d) [ ] Consecinte asupra activitatii sociale, profesionale, scolare e) [ ] Compulsiile cele mai frecvente sunt: spalatul mainilor, aranjarea, verificarea 541. [M] Capitol: Tulburari fobiceFobia specifica se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 916): a) [x] Apare in timpul copilariei b) [ ] Anxietate asociata cu teama copilului de a fi separat de mama sa, inainte de 6 ani c) [ ] Simptomatologia prezinta: anxietate cu tulburari de somatice, tulburari de somn, simptome regresive d) [x] Poate sa dispara sau sa se agraveze in contextual unui eveniment stresant e) [x] Anxietate anticipatorie 542. [M] Capitol: Tulburari fobiceCare dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza fobia scolara (Pag. 916): a) [x] Aparita brusca a fricii de a merge la scoala, dupa varsta de 8 ani b) [x] Anxietate asociata cu teama copilului de a fi separate de mama sa inainte de 6 ani c) [ ] Poate sa dispara sau sa se agraveze in contextual unor evenimente stresante d) [x] Pastrarea interesului pentru scoala e) [x] Simptomatologie: anxietate cu tulburari somatice, tulburari de somn, simptome regresive 543. [M] Capitol: Tulburari fobiceDiagnosticul de stress acut in cazul patologiei posttraumatice cuprinde si urmatoarele date (Pag. 919): a) [ ] Factorii de risc care trebuie identificati: sexul feminine, antecedente psihiatrice, tulburari de personalitate, adictiile b) [x] Apare imediat dupa un eveniment traumatizant c) [ ] Apare la cateva saptamani, luni, sau chiar ani dupa evenimentul traumatizant d) [x] Simptomele disociative in traumatismele violente: rataciri, dezorientare, detasare, afectarea constiintei, depersonalizare e) [x] Anxietate, hipervigilenta, tulburari de somn 544. [S] Capitol: Tulburari fobiceStarea de stress posttraumatic se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (Pag. 919): a) [ ] Apare dupa mai mult de o luna de la eveniment b) [ ] Evitarea permanenta a stimulilor asociati cu traumatismul si indiferenta afectiva, tendinta la izolare c) [ ] Anxietate ,hipervigilenta, tulburari de somn, dificultati de concentrare d) [x] Simptome disociative asociate cu un risc crescut de evolutie spre o stare de stres posttraumatic e) [ ] Simdromul de repetitive: cosmaruri, aminitri vivide repetitive, flash-back-uri, retrairi 545. [M] Capitol: Tulburari fobiceTulburarea de adaptare se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 920): a) [ ] Survine in urma unui eveniment traumatizant b) [x] Afecteaza ambele sexe, cu predominenta sexului feminine c) [ ] Anxietate de o intensitate marcata, declansata de o separare d) [x] Poate sa se repete in mod regulat sau sa evolueze constant e) [x] Tulburarea se caracterizeaza prin aparitia unor simptome emotionale, comportamentale sau cognitive, ca raspuns la unul sau mai multe evenimante sau factori stresanti 546. [M] Capitol: Tulburari fobiceIn ce consta managementul tulburarilor de adaptare (Pag. 921): a) [ ] Identificarea si tratarea comorbiditatilor associate b) [x] Tratament medicamentos simptomatic in functie de forma clinica c) [x] Terapie comportamentala si cognitive d) [x] Terapie de grup in caz de expunere normala la un factor de stress e) [ ] Tehnici de hipnoza 547. [S] Capitol: Tulburari fobiceIn managementul patologiilor posttraumatice intra urmatoarele cu exceptia (Pag.

920): a) [ ] Identificarea si tratarea comorbiditatilor asociate b) [ ] Furnizarea de informatii pacientului si antutajului c) [ ] Terapie cognitive si comportamentala d) [ ] Desensibilizari prin miscari oculare e) [x] Nu se administreaza tratament antidepresiv in cazul formei cu dispozitie depresiva 548. [M] Capitol: Tulburari fobicePrecizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt caracteristice agorafobiei (Pag. 915): a) [x] Teama de spatii largi, de multime, de locuri publice, transport in comun b) [x] Anxietate care se poate transforma intr-un atac de panica c) [ ] Teama de a tremura, de a rosi, de a se balbai in public d) [x] Evolutie variabila cu remisii e) [ ] Evitarea situatiilor si a trairilor emotionale foarte intense 549. [M] Capitol: Tulburari fobiceDiagnosticul de fobie sociala se sustine pe baza urmatoarelor afirmatii (Pag. 915): a) [x] Frica de a fi judecat in mod negativ de cei din jur b) [ ] Anxietate care se poate transforma intr-un atac de panica in caz de expunere la situatia fobica c) [x] Teama de a vorbi in public, de a scrie, de a raspunde la intrebari in public d) [x] Evolutia variabila cu remisii e) [x] Bolnavul intampina dificultati pe plan social, profesional si afectiv 550. [M] Capitol: Tulburari fobiceIntre criteriile pe baza carora se stabileste diagnosticul de tulburare anxioasa generalizata sunt urmatoarele (Pag. 914): a) [x] Afecteaza in special persoanele de sex masculin, din copilarie si pana la varsta adulta b) [x] Aparitia involuntara a unei anxietati provocate de anumite evenimente negative din viata pacientului c) [ ] Evitarea anumitor situatii pentru a preveni declansarea unui nou atac de panica d) [x] Asocierea posibila cu depresia e) [x] Simptomele trebuie sa persiste mai mult de 6 luni 551. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiTulburrile psihopatologice minore i tranzitorii in perioada sarcinii constau in (Pag. 922): a) [ ] Perioada distrofica de lunga durata b) [x] Labilitate emotionala c) [x] Anxietate la nceputul sarcinii ccare se atenueaza si reapare inaintea termenului de nastere d) [x] Tulburari de comportament alimentar e) [ ] Independenta afectiva 552. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiPost- partum blues si are urmtoarele elemente diagnostice (Pag. 924): a) [x] Hiperestezie afectiva b) [ ] Stari de veselie inexplicabila c) [x] Anxietate d) [x] Tulburari de somn e) [x] Iritabilitate 553. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiDepresia post-partum recunoate intre factorii de risc (Pag. 924): a) [x] Antecedente psihiatrice de depresie b) [x] Complicaii obstetricale c) [x] Statut socio-economic scazut d) [ ] Statut socio-economic ridicat e) [x] Evenimente stresante 554. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiEvoluia depresiei postpartum (Pag. 924): a) [x] Alterarea precoce a relatiei mama - copil b) [x] Depresie cronica c) [ ] Nu se pune problema recidivelor d) [ ] Dureaza de cele mai multe ori 15- 30 de zile e) [x] Dureaza de obicei intre 3 si 12 luni 555. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiMelancolia deliranta post -

partum recunoaste si urmatoarele elemente (Pag. 925): a) [x] Risc suicidar b) [x] Anxietate c) [x] Tematica deliranta d) [ ] Nu necesita o atentie deosebita e) [x] Autoacuzare 556. [S] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiPsihoza puerperala se manageriaz si prin (Pag. 925): a) [ ] Separarea precoce mama - copil b) [ ] Consiliere psihologica c) [ ] Monitorizare ambulatorie d) [ ] Participarea activa a tatalui la psihoterapie e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 557. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiIntre caracteristicile episodului maniacal post - partum avem (Pag. 925): a) [x] Survine in primele 15 zile post - partum b) [ ] Survine la 3 luni post-partum c) [x] Elemente delirante, halucinatorii d) [ ] Fara elemente depresive e) [ ] Fara elemente delirante sau halucinatorii 558. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiDiagnosticul depresiei postpartum se bazeaza si pe (Pag. 924): a) [x] Astenie b) [x] Plans repetat, iritabilitate c) [x] Fobie de impulsie (teama de a nu face rau copilului) d) [ ] Pacienta nu prezinta idei suicidale e) [ ] Fara alte semne clinice ale depresiei 559. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiManagementul in depresia postpartum consta si in (Pag. 924): a) [ ] Nu necesita terapie medicamentoasa b) [x] Antidepresive c) [x] Psihoterapie de sprijin d) [x] Abordare psihodinamica e) [x] Abordare cogniniva si comportamentala 560. [M] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiFaza prodromala a psihozei puerperale se manifesta si prin (Pag. 925): a) [x] Insomnie b) [ ] Comportament normal c) [x] Comportament bizar d) [x] Manifestari depresive in ultimele saptamani ale sarcinii e) [ ] Debutul este brusc, fara prodrom 561. [S] Capitol: Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumuluiIntre caracteristicele depresiei in perioada sarcinii avem si (Pag. 922): a) [ ] Apare la 15% din sarcini b) [ ] Mai frecvent in primul trimestru de sarcina c) [ ] Atitudine ambivalenta fata de sarcina d) [ ] Simptome ale depresiei e) [x] Toate variantele sunt adevarate 562. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDefinitia diabetului zaharat (Pag. 1236): a) [x] Glicemia a jeun n snge a unor valori mai mari de 1,26 g/l - n dou ocazii diferite b) [ ] Glicemia a jeum mai mare de 1,5 g/l n doua ocazii diferite c) [x] n orice moment al zilei >2g/l d) [ ] n orice moment >1,8g/l e) [ ] A jeun 1,5 g/l n orice moment 3 g/l 563. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiabetul zaharat de tip 1 este (Pag. 1236): a) [x] Diabet insulinodependent

b) [ ] Nu este insulinodependent c) [ ] Obezitate d) [x] Distrugere autoimun n 95% din cazuri e) [x] Varsta: tineri sub 35 ani 564. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiagnosticul de diferential al DZ de tip II se face cu (Pag. 1237): a) [x] Diabet de tip I. n special (LADA) b) [x] Hemocromotoz c) [ ] Dislipidemie associat (sindrom metabolic) d) [ ] Ereditare familiala I e) [x] Cancer de pancreas 565. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiagnosticul de excludere a DZ tip II (Pag. 1237): a) [x] Diabet iatrogenic (cortico-introdus) b) [ ] HTA c) [x] Citopatie mitocondrial ereditate matern d) [ ] Citoplasm ereditare familial I e) [ ] > 40 ani 566. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiabetul MODY este (Pag. 1237): a) [ ] Diabet tip 1 lent b) [x] Diabet genetic c) [ ] Diabet pancreatic d) [ ] Diabet iatrogenic e) [ ] Diabet endocrin 567. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultFenotip clinic n DZ II (Pag. 1238): a) [x] > 40 ani b) [x] HTA c) [ ] Slbire d) [ ] Sindrom poliuro-polidipsic intens e) [x] Dislipidemie asociat (sindrom metabolic) 568. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultn absenta tratamentului DZ tip 1 duce la (Pag. 1236-1255): a) [x] Cetoacidoz b) [x] Com c) [ ] HTA d) [ ] Sindrom metabolic e) [x] Deces 569. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultDiabet LADA este (Pag. 1237): a) [ ] Diabet pancreatic b) [ ] Diabet iatrogenic c) [ ] Diabet endocrin d) [ ] Diabet tip II lent e) [x] Diabet tip I lent 570. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultPrintre factorii favorizanti ai cetoacidozei diabetice se numara (Pag.1239): a) [x] Tratamentul cu corticoizi b) [x] Infectii c) [x] Sarcina d) [ ] Patologia respiratorie cronica e) [x] Pacientul a uitat sa isi administreze insulina 571. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultObiectivele tratamentului cetoacidozei diabetice sunt (Pag.1240): a) [ ] Prezervarea functiei renale b) [x] Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice c) [x] Corectarea cetoacidozei d) [x] Restaurarea volemiei e) [x] Corectarea carentei insulinice 572. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultComa hiperosmolara se caracterizeaza prin (Pag. 1241): a) [x] Apare mai ales la persoane in varsta cu diabet de tip 2 necunoscut sau neglijat b) [x] Asociere cu hiperglicemie>33mmoli/l si osmolaritate>350mmoli/l

c) [x] Fara acidoza si cetonurie notabile d) [x] Deficit relativ de insulina e) [ ] Lipoliza si cetogeneza severa 573. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultSunt complicatii legate de coma hiperosmolara urmatoarele (Pag.1242): a) [x] Colaps cardio-vascular cu oligoanurie prin necroza tubular acuta b) [ ] Complicatii digestive (varsaturi hemoragice, pancreatita acuta) c) [x] Infectii favorizate de deshidratare (pneumopatie, infectii urinare) d) [x] Complicatii tromboembolice e) [ ] Dispnee Kussmaul 574. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultIn afara de administrarea de metformin, in etiologia acidozei lactice mai pot fi implicate (Pag.1243): a) [x] Stari de soc b) [x] Ciroza hepatica in stadiu terminal c) [x] Tumori maligne d) [ ] Varsaturi e) [x] Anemie severa 575. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultRetinopatia diabetica proliferativa complicata se caracterizeaza prin (Pag.1244): a) [ ] Dilatare capilara b) [x] Hemoragie in vitros c) [ ] Zone de ischemie d) [ ] Microanevrisme e) [ ] Exudate 576. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultNefropatia diabetica incipienta este caracterizata prin (Pag.1245): a) [x] Filtrare glomerulara normala b) [ ] Microalbuminurie normala c) [x] Tensiune arteriala normala d) [x] Microalbuminurie anormala cuprinsa intre 30mg/24 h si 299mg/24 h e) [ ] Absenta leziunilor anatomice ale glomerulilor si membranei bazale a glomerulilor 577. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultPolineuropatia diabetica se caracterizeaza prin (Pag.1246): a) [ ] Este mai rara decat mononevritele b) [ ] Afectarea este unilaterala asimetrica c) [ ] Sunt afectate aproape exclusiv membrele superioare d) [ ] Debuteaza cu parestezii si dizestezii predominant diurne e) [x] Apare distal si urca progresiv spre partea proximala a membrelor 578. [M] Capitol: Diabetul zaharat la adultInsuficienta coronariana din cadrul macroangiopatiei diabetice poate duce la (Pag.1247): a) [x] Restenozare dupa angioplastie b) [x] Infarct miocardic c) [ ] Afectarea trunchiurilor supraaortice d) [ ] Arteriopatia membrelor inferioare e) [x] Ischemie miocardica silentioasa 579. [S] Capitol: Diabetul zaharat la adultTulburarile trofice care pot aparea la un pacient diabetic sunt (Pag.1248): a) [ ] Arteriopatia membrelor inferioare b) [ ] Micoze cutanate c) [ ] Mal perforant plantar d) [x] Osteoartropatia diabeticului e) [ ] Furuncule 580. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianDimensiunea unui lob a glandei tiroide este de (Pag. 1215): a) [ ] 4 cm inaltime, 2 cm latime, 1 cm grosime b) [ ] 2 cm inaltime. 5 cm latime, 4 cm grosime c) [x] 5 cm inaltime, 3 cm latime, 2 cm grosime d) [ ] 3 cm inaltime, 1 cm latime, 3 cm grosime e) [ ] 1 cm inaltime, 4 cm latime, 5 cm grosime 581. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianMasa glandei tiroide este de (Pag. 1215):

a) [ ] 20 g la femei si 30 g la barbati b) [ ] 10 g la femei si 15 g la barbati c) [ ] 17 g la femei si sub 24 g la barbati d) [x] 18 g la femei si sub 25 g la barbati e) [ ] 15 g la femei si sub 20 g la barbati 582. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianPentru depistarea unor eventuale gusi tiroidiene se vor urmari (Pag. 1215): a) [x] Volumul tiroidei b) [x] Masurarea perimetrului cervical pentru monitorizare c) [x] Simetria lobilor d) [ ] Senzatia de arsura la atingerea tegumentului e) [x] Mobilitatea la deglutitie 583. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianGusa endemica se manifesta prin (Pag. 1216): a) [ ] Carenta de vitamina K b) [ ] Cresterea difuza in volum a tiroidei c) [x] Carenta de iod d) [ ] Noduli unici e) [ ] Noduli functionali 584. [S] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianComplicatii ale gusei tiroidiene pot fi (Pag. 1216): a) [ ] Dispnee inspiratorie b) [ ] Tuse cu expectoratie c) [ ] Otalgii reflexe homolaterale d) [ ] Febra, alterarea starii generale e) [x] Depresie 585. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianComplicatii ale tiroidectomiei sunt (Pag. 1217): a) [x] Hipocalcemia temporara b) [x] Hipoparatiroidie definitiva c) [ ] Paralizia nervului facial d) [ ] Hipercalcemie temporara e) [x] Pneumotorace 586. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianExaminarile complementare pentru nodulul tiroidian sunt (Pag. 1219): a) [ ] Radiografia tiroidiana b) [x] Scintigrafia tiroidiana c) [ ] Radioscopie tiroidiana d) [x] Punctie aspirativa cu ac fin e) [ ] FT4 587. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianCaracteristici ale nodulilor suspecti sunt (Pag. 1219): a) [x] Prezenta adenopatiilor satelite b) [x] Nodul hipoecogen c) [ ] Nodul hiperecogen d) [ ] Halou complet cu umbre marginale "de siguranta" e) [x] Hipervascularizat la ecografia Doppler 588. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianExaminari de laborator efectuate in depistarea nodulilor tiroidieni sunt (Pag. 1219): a) [ ] FT4 b) [x] TSH c) [ ] Anti-TG (antitiroglobulina) d) [ ] Anti-TPO (antitiroperoxidaza) e) [x] Dozarea sistematica a tirocalcitoniei 589. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianTratamentul gusei tiroidiene se face cu (Pag. 1217): a) [x] Tratament frenator al axului tireotrop cu L-tiroxina b) [x] Tiroidectomie c) [ ] Glucocorticoizi d) [x] Suplimentarea cu iod e) [ ] Progesteron 590. [M] Capitol: Gusa si nodulul tiroidianGusa tiroidiana poate prezenta mai multe forme (Pag. 1215-1216):

a) [x] Gusa endemica b) [x] Gusa simpla c) [ ] Gusa neregulata d) [x] Gusa sporadica e) [x] Gusa multiheteronodulara 591. [M] Capitol: HipertiroidismulSemnele de tireotoxicoz pot fi (Pag. 1221): a) [x] Scdere n greutate b) [ ] Frisoane c) [x] Termofobie d) [x] Semnul taburetului e) [ ] Bradicardie 592. [M] Capitol: HipertiroidismulPrintre cauzele hipertiroidismului includem (Pag. 1221): a) [x] Boala Basedow b) [x] Nodulul toxic tiroidian c) [ ] Hipocalcemia d) [x] Administrarea de amiodarona e) [x] Tiroidita De Quervain 593. [M] Capitol: HipertiroidismulLa efectuarea examenului obiectiv n cazul unui pacient cu hipertiroidism putem decela (Pag. 1221): a) [x] Thrill la palpare i gu cu suflu ascultatoric b) [x] Tremor c) [ ] Constipaie d) [ ] Cretere n greutate e) [x] Durere cervical acut 594. [M] Capitol: HipertiroidismulExaminri pentru diagnostic etiologic n hipertiroidism (Pag. 1221): a) [x] CRP n contextul unei dureri cervicale i episod viral b) [x] Scintigrafie tiroidian n contextul prezenei mai multor noduli la palpare c) [ ] Radiografie de a turceasc d) [ ] Ecografie abdominal e) [x] Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) 595. [M] Capitol: HipertiroidismulScintigrafia cu I este contraindicat n cazul (Pag. 1221): a) [ ] Unui tablou tipic Basedow b) [ ] Unui tablou clinic De Quervain c) [x] Alergiei la iod d) [ ] Nodul toxic tiroidian e) [x] Sarcinii si alaptrii 596. [S] Capitol: HipertiroidismulScintigrafia cu I123 sau Tc99 nu este necesar n cazul (Pag. 1221): a) [x] Unui tablou clinic tipic de Basedow sau De Quervain b) [ ] Unui hipertiroidism iatrogen c) [ ] Unei gue multiheteronodular d) [ ] Unui nodul toxic e) [ ] Unui hipertiroidism post-partum 597. [S] Capitol: HipertiroidismulDiagnosticul hormonal de certitudine al hipertiroidismului se va pune pe baza dozrii (Pag. 1221): a) [ ] ACTH b) [ ] STH c) [x] TSHus d) [ ] Calcemiei e) [ ] Ionilor de K 598. [M] Capitol: Hipertiroidismuln cazul n care se va doza un FT4 normal asociat unui TSH sczut suntem n faa unui (Pag. 1221): a) [ ] Hipertiroidism la amiodaron b) [ ] Hipertiroidism din sarcin c) [x] Hipertiroidism frust d) [ ] Hipertiroidism iatrogen e) [x] Hipertiroidism T3

599. [M] Capitol: HipertiroidismulAspectele scintigrafiei tiroidiene cu I123 sau Tc99 (Pag. 1222): a) [ ] Scintigrafie fixant omogen n adenom toxic b) [x] Scintigrafie fixant omogen n Basedow c) [ ] Scintigrafie alb n gu multiheteronodilar d) [x] Scintigrafie alb n hipertiroidism iatrogen e) [x] Scintigrafie fixant n nodul cald" izolat n adenom toxic 600. [S] Capitol: HipertiroidismulTratamentul iniial n majoritatea cazurilor de hipertiroidism utilizeaz (Pag. 1222): a) [x] Antitiroidiene de sintez sau propiluracil b) [ ] Iod radioactiv c) [ ] AINS d) [ ] Chirurgical e) [ ] Antiinflamatoare steroidiene 601. [M] Capitol: HipertiroidismulMonitorizarea toleranei la tratament cu antitiroidiene de sintez la o pacient cunoscut cu boal Basedow va urmri schimbarea valorilor pentru (Pag. 1222): a) [x] FT4 b) [x] Hemograma c) [x] TSH d) [ ] FT3 e) [x] ASAT, ALAT 602. [S] Capitol: HipertiroidismulMonitorizarea toleranei la tratament cu antitiroidiene de sintez la un pacient de sex masculin cunoscut cu boala Basedow nu va include (Pag. 1223): a) [ ] Dozarea FT4 b) [ ] Hemograma c) [ ] TSH d) [ ] ASAT, ALAT e) [x] Beta-HCG 603. [M] Capitol: HipertiroidismulTratamentul n hipertiroidismul indus de amiodaron de tip I se bazeaz pe (Pag. 1223): a) [x] ntreruperea amiodaronei b) [x] Antitiroidiene de sintez c) [x] Msuri simptomatice obinuite n hipertiroidism (repaus, anxiolitice, betablocante) d) [ ] Chirurgie e) [ ] AINS 604. [M] Capitol: HipertiroidismulDurata tratamentului n funcie de hipertiroidism va fi de (Pag. 1223): a) [ ] 3 luni n caz de Basedow b) [x] 1-2 luni tratament antiinflamator n boala De Quervain c) [x] Cteva luni pn ajunge la eutiroidie n caz de nodul toxic i gu multiheteronodular d) [x] 18 luni n caz de Basedow e) [ ] Hipertiroidismul din sarcin nu se trateaz 605. [M] Capitol: HipertiroidismulMonitorizarea tratamentului la un pacient cu hipertiroidism va urmri (Pag. 1223): a) [ ] Dozarea FT4 la 3 luni de la nceperea tratamentului b) [ ] Dozarea TSH n primele 2 zile c) [x] Dozarea FT4 la o lun de la nceperea tratamentului, apoi la 15 zile-1 lun d) [x] Cnd FT4 s-a normalizat, TSHus FT4 se dozeaz la 3 luni e) [ ] Cnd FT4 s-a normalizat, TSHus nu mai trebuie dozat 606. [M] Capitol: Hipertiroidismuln cazul unui hipertiroidism indus de amiodaron de tip II care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate (Pag. 1223): a) [ ] Scintigrafia tiroidian este fixant b) [x] Ecografia Doppler tiroidian este normal (nu exist hipervascularizaie) c) [ ] Tratamentul se bazeaz pe antitiroidiene de sintez d) [x] Tratamentul se bazeaz pe corticoizi e) [x] Scintigrafia tiroidian este alb 607. [S] Capitol: HipertiroidismulCare afirmaie e fals n caz de hipertiroidism la un pacient care ia tratament cu amiodarona si caruia trebuie s se ncerce determinarea tipului prin (Pag. 1223):

a) [ ] Cutarea unei patologii tiroidiene preexistente interogatoriului b) [ ] Palparea gtului n cutarea unei gui, a unui nodul c) [x] Explorarea funciei renale d) [ ] Realizarea unei scintigrafii tiroidieneecografie Doppler e) [ ] n funcie de context dozarea anticorpilor antireceptor TSH pentru confirmarea unei boli Basedow 608. [S] Capitol: HipotiroidismulCare afirmaie este adevrat n legtur cu hipotiroidismul (Pag. 1224): a) [ ] De cele mai multe ori hipotiroidismul este de origine nalt" b) [ ] Cel mai frecvent avem de a face cu o insuficien tireotrop c) [x] Originea periferic a hipotiroidismului e cea mai frecvent datorit afectrii parenchimului d) [ ] Originea periferic a hipotiroidismului e rar e) [ ] Deseori hipotiroidismul e cauzat de afectarea hipotalamo-hipofizar 609. [M] Capitol: HipotiroidismulSemnele de hipometabolism din hipotiroidism nu includ (Pag. 1224): a) [ ] ncetinirea ideopsihic b) [x] Scderea n greutate pn la caexie c) [ ] Frilozitate d) [ ] Amenoree e) [x] Tahicardie 610. [M] Capitol: HipotiroidismulInfiltraia cutanat i mucoas din hipotiroidism are ca i caracteristici (Pag. 1224): a) [x] Ten de cear b) [x] Fa rotunjit c) [ ] Vespertilio d) [x] Umplerea foselor supraclaviculare e) [x] Tulburri ale fanerelor 611. [M] Capitol: HipotiroidismulCare din urmtoarele afirmaii sunt false n legtur cu diagnosticul hormonal de certitudine al hipotiroidismului (Pag. 1224): a) [x] Examenul de depistare a hipotiroidismului va doza FT4, ACTH b) [ ] Examenul de confirmare a hipotiroidismului se va pune pe baza TSHus-ului crescut c) [ ] Examenul necesar pentru precizarea graviditii hipotiroidismului este dozarea t4,,(FT4) care va fi sczut d) [ ] FT4 normal cu TSH crescut corespunde hipotiroidismului frust e) [x] FT3 e markerul cel mai important n hipotiroidism 612. [M] Capitol: HipotiroidismulPentru a putea preciza etiologia hipotiroidismului ne vom folosi de urmtoarele examinri (Pag. 1225): a) [x] Anticorpii anti-TPO (tiroperoxidaz) b) [x] Anticorpii anti-TG (antitiroglobulin) c) [ ] STH d) [ ] ACTH e) [x] n hipotiroidismul post-partum dac nu exist gu, nu se face nici o examinare suplimentar 613. [M] Capitol: HipotiroidismulAlte anomalii biologice inconstante asociate hipotiroidismului sunt (Pag. 1225): a) [ ] Hipocolesterolemie b) [x] Hiponatremie c) [x] Anemie macrocitar d) [x] Hipercolesterolemie e) [x] CPK crescute 614. [M] Capitol: HipotiroidismulComplicaiile hipotiroidismului includ (Pag. 1224): a) [ ] Tahicardie b) [x] Blocuri de ramur, BAV c) [x] Com mixedematoas d) [ ] Insuficiet renal e) [x] Depresie 615. [S] Capitol: HipotiroidismulCare afirmaie este fals n legtur cu principiile de tratament ale hipotiroidismului (Pag. 1226): a) [ ] n cazul unui pacient n vrst, coronarian sau cu risc cardiovascular iniierea tratamentului va avea loc n spital b) [ ] Tratametul de substituie se face cu levotiroxin c) [ ] Tratamentul se face pn la normalizarea TSH

d) [x] Administrarea levotiroxinei se va face seara nainte de culcare e) [ ] Administrarea levotiroxinei se va face dimineaa a-jeun 616. [M] Capitol: HipotiroidismulMonitorizarea eficienei tratamentului hipotiroidismului periferic (Pag. 1226): a) [ ] TSH se dozeaz la 3-4 zile de la schimbarea posologiei b) [ ] TSH trebuie s fie uor crescut c) [x] TSH trebuie s fie normal d) [x] TSH se face la 4-5 sptmni dup schimbarea posologiei e) [x] Cnd tratamentul e stabil monitorizarea TSH se face anual 617. [S] Capitol: HipotiroidismulEfectul secundar posibil al levotiroxinei este (Pag. 1226): a) [ ] Aritmii cardiace b) [x] Hipertiroidism prin supradozare c) [ ] Ameeli d) [ ] Greuri i vrsturi e) [ ] Insuficien renal 618. [M] Capitol: HipotiroidismulCare afirmaii sunt adevrate n legtur cu scintigrafia tiroidian la un pacient cu hipotiroidism (Pag. 1225): a) [x] n boala Hashimoto scintigrafia are aspect de tabl de ah b) [ ] Scintigrafia se face doar n caz de boal Hashimoto c) [x] Scintigrafia cu iod e contraindicat n caz de sarcin d) [x] Scintigrafia cu Tc99 e indicat n caz de alergie la iod e) [ ] n caz de boal Hashimoto scintigrafia are aspect de nodul cald" 619. [S] Capitol: Obezitatea la adultIMC normal este cuprins intre (Pag. 1276): a) [ ] 25-29,9 kg/m
2

b) [x] 18,5-24,9 kg/m c) [ ] 30-34,5kg/m d) [ ] > 40kg/m


2 2
2

e) [ ] < 18,5kg/m 620. [M] Capitol: Obezitatea la adultSindromul metabolic (Pag. 1276): a) [x] Obezitate androida b) [x] Intoleranta la glucoza sau diabet c) [ ] Intolerant la gluten d) [x] Insulinorezistenta e) [x] Dislipidemie 621. [M] Capitol: Obezitatea la adultCauzele obezitatii secundare sunt (Pag. 1276): a) [x] Hipotiroidism b) [x] Hipercorticism c) [x] Genetica d) [ ] Alimentara e) [x] Tumora hipotalamica sau hipofizara 622. [M] Capitol: Obezitatea la adultCe fel de complicatii pot aparea in cadrul obezitatii (Pag. 1276): a) [x] Respiratorii b) [x] Osteo-articulare c) [x] Cardio-vasculare d) [x] Cancere e) [ ] Psihoso-economice 623. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt complicatiile care apar la nivelul aparatului cardio-vascular in cadrul obezitatii (Pag. 1276): a) [x] Hipertensiune arteriala b) [x] Accident vascular cerebral c) [x] Insuficienta cardiaca d) [x] Hipertrofie ventriculara e) [ ] Sindrom restrictiv 624. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt complicatiile digestive ce apar in obezitate la adulti (Pag.1277):

a) [x] Hernie hiatala b) [x] Steatoza hepatica c) [ ] Limfedem d) [x] Litiaze biliare e) [ ] Insulinorezistenta 625. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul anamnezei, in evaluarea unui pacient obez, intra (Pag. 1277): a) [x] Istoric ponderal b) [x] Ancheta alimentara c) [ ] Examene sistemice d) [x] Ancheta cu privire la activitatea fizica e) [x] Antecedente familiale de obezitate 626. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul anchetei alimentare, la un pacient obez, avem in vedere urmatoarele (Pag. 1277): a) [x] Exces de grasimi alimentare b) [ ] Nivel obisnuit al activitatii fizice c) [ ] Circumferinta taliei d) [x] Exces de bauturi dulci sau alcoolice e) [ ] Repartitia tesutului adipos 627. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul examenului fizic, la un pacient obez, urmarim (Pag. 1278): a) [x] IMC b) [ ] Dereglari comportamentale c) [x] Repartitia tesutului adipos d) [x] Circumferinta taliei e) [ ] Ancheta alimentara 628. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare dintre urmatoarele examinari complementare se fac la un pacient obez (Pag. 1278): a) [x] Glicemie a jeun b) [x] Hemoleucograma c) [ ] IMC d) [x] Bilant lipidic e) [ ] Glicozurie 629. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt obiectivele tratamentului in cazul persoanelor obeze (Pag. 1279): a) [x] Pierderea in greutate de 5-10% din greutatea maxima b) [ ] Pierderea in greutate de 10-15% din greutatea maxima c) [x] Ameliorarea calitatii vietii d) [x] Mentinerea greutatii pierdute e) [ ] By-pass gastric 630. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare sunt indicatiile privind chirurgia bariatrica la pacientii obezi (Pag. 1279): a) [x] IMC > 40kg/m2 sau IMC > 35kg/m2 cu cel putin o comorbiditate b) [ ] IMC>20kg/m2 c) [x] Esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 6-12 luni d) [ ] Afectiuni care pun in pericol prognosticul vital pe termen scurt si mediu e) [x] Risc=operator acceptabil 631. [M] Capitol: Obezitatea la adultCare dintre urmatoarele afirmatii sunt contraindicatii pentru chirurgia bariatrica (Pag. 1279): a) [x] Tulburari cognitive sau mentale severe b) [x] Dependenta de alcool si de substante psihoactive licite sau ilicite c) [x] Contraindicatii la anestezia generala d) [ ] IMC > 40kg/m
2 2

e) [ ] IMC > 20kg/m 632. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul monitorizarii continue la pacientii obezi, intra (Pag. 1280): a) [x] Patologia cronica, insotita, pe termen lung, de consultatii regulate b) [x] Spitalizarea in mediu specializat in caz de complicatii somatice care necesita investigatii c) [x] Spitalizarea in mediu specializat in caz de obezitate masiva multicomplicata

d) [ ] Patologia cronica, insotita, pe termen scurt, de consultatii regulate e) [x] Ingrijire multidisciplinara inainte si dupa chirurgia bariatrica 633. [M] Capitol: Obezitatea la adultIn cadrul tratamentului, la un pacient obez intra (Pag. 1279): a) [ ] Insulinoterapie b) [x] Medicamente c) [x] Chirurgia bariatrica d) [x] Tratamentul complicatiilor e) [ ] Fibrati 634. [M] Capitol: Patologii autoimuneCare din urmatoarele afirmatii, privind principalele patologii autoimune, sunt adevarate (Pag. 1136): a) [x] Bolile autoimune sistemice sunt indreptate impotriva antigenelor ubicuitare b) [x] Exista o predispozitie genetica c) [ ] Frecventa crescuta la barbati d) [x] Exista o boala autoimuna pentru fiecare organ e) [ ] Nu exista o implicare a factorilor de mediu 635. [S] Capitol: Patologii autoimuneAnticorpii anti-CCp sau anti-peptid ciclic citrulinat sunt specifici pentru (Pag. 1136): a) [ ] Lupusul eritematos b) [ ] Spondilita anchilozanta c) [x] Poliartrita reumatoida d) [ ] Crioglobulinemie e) [ ] Dermatomiozita 636. [M] Capitol: Patologii autoimuneFactorii favorizanti pentru lupus sunt (Pag. 1136): a) [ ] Alimentatia hipersodata b) [x] Graviditate c) [ ] Consum de AINS d) [x] Expunere la soare e) [x] Contraceptie cu doza mare de estrogeni 637. [S] Capitol: Patologii autoimuneAnticorpii antinucleari (AAN) sunt prezenti in cazurile de LED in proportie de (Pag. 1136): a) [ ] 75% b) [ ] 90% c) [ ] 59% d) [ ] 89% e) [x] 95% 638. [M] Capitol: Patologii autoimuneAnticorpii anti-antigene nucleare solubile, regrupeaza urmatorii anticorpi prezenti in diferite colagenoze (Pag. 1136): a) [ ] Antiproteinaza- 3 b) [x] Antihistone c) [x] Anticentromer d) [x] Anti-RNP e) [x] Anti- Jo-1 639. [S] Capitol: Patologii autoimuneCare din urmatorii anticorpi, sunt asociati sclerodermiei sistemice (Pag. 1136): a) [ ] Anti- Sm b) [ ] Anticardiolipina c) [ ] Anti- ADN d) [x] Anti -SCL-70 e) [ ] Antimieloperoxidaza 640. [M] Capitol: Patologii autoimuneIn cazul sindromului antifosfolipidic se cauta urmatorii anticorpi (Pag. 1137): a) [x] Anticoagulantul lupic b) [ ] Anti- SSA si SSB c) [x] Anticardiolipinele izotipi Ig G si Ig M d) [ ] Anticorpi anti - peptid ciclic citrulinat e) [x] Antibeta-2 glicoproteina 1(beta-2gp-1) izotipi Ig G si Ig M

641. [M] Capitol: Patologii autoimuneTratamentul cu imunosupresoare al bolilor imune este indicat (Pag. 1137): a) [ ] La toti pacientii b) [x] In formele corticorezistente c) [ ] La bolnavii care prezinta alergie la medicatia imunosupresoare d) [x] Pentru a reduce dozele de cortizon e) [ ] La pacientii tineri 642. [M] Capitol: Patologii autoimuneCare din urmatoarele afirmatii, privind dozarea fractiunilor complementului (C3 C4 CH50), sunt adevarate (Pag. 1137): a) [x] Are valoare predictiva pentru puseele de activitate ale lupusului b) [ ] In cursul unui puseu de activitate a lupusului fractiunile complementului cresc c) [x] Este importanta in diagnosticul lupusului d) [x] In cursul unui puseu de activitate a lupusului fractiunile complementului scad e) [ ] Fractiunile complementului cresc in toate bolile autoimune 643. [S] Capitol: Patologii autoimuneUn pic de Ig M, depistat prin electroforeza proteinelor serice este caracteristic pentru (Pag. 1137): a) [ ] Mielom multiplu b) [ ] Limfom c) [x] Boala Waldenstrom d) [ ] Infectii cronice e) [ ] Sclerodermie 644. [M] Capitol: Patologii autoimuneImunoterapia cu anti-TNF- poate fi utilizata in urmatoarele boli autoimune (Pag. 1137): a) [x] Psoriazis b) [x] Poliartrita reumatoida c) [ ] Cancer mamar d) [x] Spondiloartropatii e) [x] Boli inflamatorii ale tubului digestiv 645. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare sunt cele mai frecvente manifestari clinice in Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1139): a) [ ] Cutanate b) [ ] Renale c) [x] Articulare d) [ ] Cardio-pulmonare e) [ ] Neurologice 646. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare dintre urmatoarele tipuri de autoanticorpi sunt foarte specifici pentru Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1140): a) [ ] Anticorpi antinucleari b) [ ] Anti-ADN c) [x] Anticorpi anti-Sm d) [ ] Antihistone e) [ ] Anti-RNP 647. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatEfectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei, administrata in Lupusul eritematos diseminat este (Pag. 1141): a) [ ] Intoleranta digestiva b) [x] Toxicitate retiniana cumulativa c) [ ] Fibroza pulmonara d) [ ] Aplazie medulara e) [ ] Hepatotoxicitate 648. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatLupusul eritematos diseminat apare mai frecvent (Pag. 1138): a) [ ] La barbat b) [x] La femeile tinere c) [ ] La ambele sexe, in aceeasi proportie d) [ ] La copii de orice sex e) [ ] La sexul feminin, la varsta avansata 649. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatSemnificatia testului pozitiv pentru anticorpi antinucleari in Lupusul eritematos diseminat este (Pag. 1140):

a) [ ] Diagnosticul cert de lupus b) [ ] Diagnostic imposibil c) [ ] Diagnostic improbabil d) [x] Putin specific e) [ ] Diagnostic de specificitate 650. [S] Capitol: Lupus eritematos diseminatPrezenta anticorpilor antihistone se coreleaza cu (Pag. 1140): a) [ ] Lupus eritematos diseminat b) [ ] Prezenta sindromului antifosfolipidic c) [ ] Risc crescut de afectare renala d) [ ] Boala mixta a tesutului conjunctiv e) [x] Lupus indus medicamentos 651. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1140): a) [x] Lupusul eritematos diseminat este mai frecvent intalnit la femei b) [x] Ac anti-RNP sunt specifici pentru boala mixta a tesutului conjunctiv c) [ ] Ac antinucleari sunt cei mai specifici pentru lupus eritematos diseminat d) [x] Ac antifosfolipidici sunt asociati cu risc crescut de tromboza e) [ ] In lupus discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele 652. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatEvolutia in pusee a lupusului eritematos diseminat este influentata de (Pag. 1141): a) [x] Infectii intercurente b) [x] Expunerea la soare c) [x] Sarcina d) [ ] Tratamentul cu hidroxiclorochina e) [x] Stres major 653. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatManifestarile pulmonare din lupus eritematos diseminat, cuprind (Pag. 1139): a) [ ] Formatiuni nodulare b) [x] Pleurezie c) [x] Hipertensiune pulmonara d) [x] Afectare interstitiala fibrozanta este exceptionala e) [ ] Accese bronhospastice 654. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatAnomaliile hematologice ale pacientilor cu Lupus eritematos diseminat includ de regula (Pag. 1138): a) [ ] Trombocitoza b) [ ] Leucocitoza c) [x] Anemie hemolitica autoimuna d) [x] Trombocitopenie e) [x] Limfopenie 655. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatModificarile urinare din Lupus eritematos diseminat includ (Pag. 1139): a) [x] Proteinurie b) [ ] Piurie c) [x] Hematurie d) [ ] Cilindrurie e) [ ] Bacteriurie 656. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatRash-ul malar caracteristic Lupusului eritematos diseminat se localizeaza (Pag. 1138): a) [x] Obraji b) [ ] Gat c) [x] Piramida nazala d) [ ] Membrele superioare e) [ ] Abdomen 657. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatDatele de laborator in nefrita lupica activa include (Pag. 1139): a) [x] Proteinurie/ 24h b) [ ] Cilindrii celulari

c) [x] Hematurie d) [ ] Leucociturie e) [x] Dozarea creatininemiei 658. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatAnomaliile imunologice ale pacientilor cu Lupus eritematos diseminat sunt de regula (Pag. 1138): a) [x] Anticorpi anti-ADN b) [x] Anticorpi anti-Sm c) [ ] Miozita titru normal de anticorpi antinucleari d) [x] Serologia sifilisului disociata (VDRL+,TPHA-) e) [x] Anticorpi anticardiolipina 659. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare din urmatoarele criterii de diagnostic pentru Lupusul eritematos diseminat sunt adevarate (Pag. 1138): a) [x] Anticorpi anti-Sm b) [x] Rash malar c) [ ] Artrite erozive d) [x] Fotosensibilitate e) [x] Anticorpi antinucleari 660. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCriteriile hematologice pentru Lupus eritematos diseminat sunt (Pag. 1138): a) [x] Leucopenie < 4 G/L b) [x] Limfopenie < 1,5 G/L c) [x] Trombopenie < 100 G/L d) [ ] Vasculita e) [x] Anemia hemolitica autoimuna 661. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatCare sunt principalii parametri de monitorizare imunologica in Lupusul eritematos diseminat (Pag. 1141): a) [ ] Hemoleucograma b) [x] Anticorpi anti-ADN c) [ ] Radiografia pulmonara d) [x] Dozarea fractiunilor complementului C3,C4 si CH50 e) [ ] Biopsia renala 662. [M] Capitol: Lupus eritematos diseminatPlanificarea unei sarcini in caz de lupus eritematos diseminat impune (Pag. 1141): a) [ ] Interzicerea sarcinii b) [x] Stabilizarea bolii inainte de sarcina c) [x] Administrare de Prednison d) [x] Administrare de Aspirina e) [ ] Nu impune nici o masura 663. [S] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul (Pag. 737): a) [ ] Nu are niciodat origine n sinusurile paranazale b) [x] Se poate asocia cu paloare i hipotensiune arterial c) [ ] Cunoate doar cauze locale d) [ ] Este masiv cnd i are originea n pata vascular e) [ ] Nu este influenat de valorile tensiunii arteriale 664. [S] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul de cauz general se poate datora (Pag. 739): a) [ ] Unui corp strin intranazal b) [ ] Unui traumatism nazal c) [x] Bolii Rendu-Osler d) [ ] Unei rinosinuzite e) [ ] Unei ozene 665. [S] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul esenial (Pag. 739): a) [ ] E considerat epistaxis de cauz general b) [ ] Apare mai frecvent la femei c) [ ] Nu apare la nivelul petei vasculare d) [x] Este favorizat de expunerea la soare e) [ ] Cnd apare la femei este neinfluenat de modificrile hormonale

666. [M] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul de cauz general (Pag. 739): a) [ ] Nu este influenat de tratamentul antiagregant plachetar b) [x] Poate nsoi o criz de eclampsie c) [x] Poate s apar n boala Rendu-Osler d) [ ] Se mai numete epistaxis esenial e) [x] Poate s apar n contextul unei carene de vitamin K 667. [M] Capitol: Epistaxisuln stabilirea diagnosticului unui epistaxis (Pag. 738, 739): a) [ ] Antecedentele patologice nu au nicio relevan b) [x] Antecedentele personale alergice pot fi relevante c) [x] Obstrucia nazal progresiv poate indica o origine tumoral a epistaxisului d) [ ] Nu are relevan expunerea la noxe profesionale e) [x] Poate fi necesar un bilan al coagulrii 668. [M] Capitol: EpistaxisulSunt cauze de epistaxis local (Pag. 738): a) [x] Tumori nazosinusale b) [ ] Trombopatia Willebrand c) [x] Ulceraii locale d) [x] Traumatisme e) [ ] Boala Rendu-Osler 669. [M] Capitol: EpistaxisulTratamentul de urgen al epistaxisului include (Pag. 737, 738): a) [x] Limitarea riscului de oc hemoragic b) [x] Antagonizarea supradozrilor de heparina sau antivitaminice K c) [x] Tratament anxiolitic d) [ ] Tamponament posterior n epistaxisul cu origine n pata vascular e) [ ] Antibioterapie nceput n prima or de la prezentarea la medic 670. [M] Capitol: EpistaxisulEpistaxisul (Pag. 737): a) [ ] i are originea exclusiv n pata vascular b) [x] Poate fi bilateral c) [x] Poate pune probleme de diagnostic diferenial cu o hemoptizie d) [x] Se poate opri spontan e) [x] Poate pune in pericol prognosticul vital 671. [M] Capitol: EpistaxisulHemostaza n tratamentul unui epistaxis se poate realiza prin (Pag. 737, 738): a) [x] Tamponarea suprafeei vestibulare b) [ ] Tamponament posterior cnd originea epistaxisului se afl n pata vascular c) [x] Tamponament anterior i posterior d) [x] Cauterizarea sau ligatura vaselor responsabile de sngerare e) [x] Embolizarea vaselor incriminate 672. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiInervatia senzitiva a urechii externe este asigurata de (pag. 716): a) [x] Nervul auriculo-temporal b) [ ] Nervul timpanic c) [ ] Ramuri ale nervului glosofaringian d) [x] Nervul Wrisberg e) [x] Plexul cervical superior 673. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiDurerile asemanatoare otalgiilor pot sa apara in afectiuni ale nervilor (pagina 716): a) [ ] Olfactiv b) [x] Facial c) [x] Trigemen d) [x] Glosofaringian e) [x] Vag 674. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiInervatia senzitiva a urechii medii este asigurata de (pag. 716): a) [ ] Nervul Wrisberg b) [x] Nervul timpanic c) [ ] Plexul cervical superior d) [ ] Ramul auricular al nervului vag e) [x] Ramuri ale nervului glosofaringian 675. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiOtita medie acuta este o inflamatie acuta a mucoasei urechii

medii, cauzata de (pagina 717): a) [x] Infectii virale b) [ ] Infectii micotice c) [x] Infectii bacteriene d) [x] Schimbari brutale de presiune e) [ ] Proteze auditive 676. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn OMA (otita medie acuta), motivele de apelare la serviciile medicale si semnele functionale sunt (pagina 717): a) [ ] Insomniile b) [ ] Intarzierea vorbirii c) [x] Otalgia d) [x] Hipoacuzia e) [x] Febra, la copii 677. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn timpul otoscopiei, in OMA (otita medie acuta) se poate observa (pagina717): a) [x] Prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent b) [x] Perforatie a membranei timpanice prin care iese, de maniera pulsatila, o otoree purulenta posibil amestecata cu sange c) [ ] Timpan translucid cu prezenta unei secretii serosae galbui, albastrui sau sub forma unei mucoase albicioase d) [ ] Ingrosarea membranei timpanice e) [x] Timpanul hiperemiat, cu vase timpanice dilatate 678. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn functie de aspectul otoscopic, stadiile OMA (otitei medii acute) sunt (pagina 717): a) [ ] Stadiul congestiv: membrana timpanica este ingrosata b) [x] Stadiul de colectare: prezenta unei colectii retrotimpanice cu aspect purulent c) [x] Stadiul perforat: perforatie a membranei timpanice d) [ ] Stadiul de colectare: prezenta unei secretii seroase e) [x] Stadiul congestiv: timpanul este hiperemiat cu vasele timpanice dilatate 679. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiComplicatiile OMA (otitei medii acute) sunt (pagina 718): a) [x] Mastoidita b) [x] Paralizia faciala c) [ ] Otita medie cronica d) [x] Meningita e) [x] Tromboflebita sinusului lateral 680. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn OMA (otita medie acuta) indicatiile antibioterapiei sunt (pagina 720): a) [x] Adulti: antibioterapie de prima intentie b) [ ] Copii peste 2 ani: antibioterapie de prima intentie c) [ ] Copii sub 2 ani: este permisa neaplicarea antibioterapiei in anumite conditii d) [x] Copii sub 2 ani: antibioterapie de prima intentie e) [ ] Adulti: este permisa neaplicarea antibioterapiei 681. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiIn otita externa inflamatia este cauzata de (pag. 718): a) [ ] O infectie virala b) [x] O infectie bacteriana c) [ ] O schimbare brutala de presiune d) [x] O infectie micotica e) [x] Macerarea in interiorul conductului auditiv extern 682. [M] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiPericondrita pavilionului apare in urma (Pag. 719): a) [x] Leziunilor cutanate b) [ ] Infectiilor bacteriene c) [x] Traumatismelor d) [ ] Infectiilor micotice e) [ ] Macerarii in interiorul conductului auditiv extern 683. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiElementul principal al tabloului clinic in otita externa este (pagina 718): a) [ ] Hipoacuzia

b) [ ] Febra c) [ ] Insomniile d) [x] Otalgia e) [ ] Intarzierea vorbirii 684. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiComplicatiile otitei externe sunt (pagina 719): a) [ ] Otita medie acuta b) [x] Otita externa maligna c) [ ] Otita externa micotica d) [ ] Pericondrita pavilionului e) [ ] Paralizia faciala 685. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiDisfunctia permeabilitatii trompei lui Eustachio apare in (pag 719): a) [x] Otita sero-mucoasa b) [ ] Otita medie acuta c) [ ] Otita externa d) [ ] Pericondrita pavilionului e) [ ] Mastoidita 686. [S] Capitol: Otalgii si otite la adulti si copiiOtita sero-mucoasa se manifesta in principal prin (pag 719): a) [ ] Otalgie b) [ ] Febra c) [x] Hipoacuzie d) [ ] Insomnia e) [ ] Intarzierea vorbirii 687. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina vezicular este prezent n (Pag. 722): a) [x] Zona nervului cranian IX b) [ ] Mononucleoza infectioas c) [ ] Afeciuni cauzate de rinovirusuri d) [ ] Afeciuni cauzate de virusul respirator sinciial e) [ ] Afeciuni cauzate de Haemophilus influenzae 688. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAmigdalectomia (Pag. 727): a) [ ] Se realizeaz sub anestezie local b) [ ] Se propune doar dup apariia unui flegmon periamigdalian c) [ ] Nu are, ca si indicaie, recidiva unui flegmon periamigdalian d) [ ] Se realizeaz n plin perioad inflamatorie e) [x] Trebuie precedat de efectuarea unui bilan al hemostazei 689. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina vezicular (Pag. 727): a) [ ] Este bilateral n zona faringian b) [ ] Este unilateral n herpangin c) [x] E asociat unei gingivostomatite n primoinfectia herpetic d) [ ] Cnd agentul etiologic este virusul Coxsackie A, aceast angin apare predominant la varstnici e) [ ] Este asociat n mod caracteristic cu vezicule la nivelul extremitilor n primoinfecia herpetic 690. [S] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina ulceronecrotic (Pag. 722): a) [ ] Are aceiai ageni etiologici ca si angina pseudomembranoas b) [x] Se asociaz clinic cu odinofagie i febr c) [ ] Este produs de bacilul difteric d) [ ] Are etiologie streptococic e) [ ] Etiologia viral este exclus 691. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina eritematopultacee (Pag. 722): a) [ ] Este caracterizat prin depozite albicioase aderente pe amigdale b) [x] Poate avea ca i agent etiologic virusul Epstein-Barr c) [x] Poate avea etiologie streptococic d) [ ] Nu se asociaz cu hipertrofia amigdalelor e) [x] Poate fi produs de Haemophilus influenzae 692. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiFlegmonul periamigdalian (Pag. 724): a) [x] Se poate asocia cu trismus b) [ ] Este infirmat cnd exist edem al uvulei

c) [x] Necesit antibioterapie cu Amoxicilin-acid clavulanic 3g/zi d) [x] Se trateaz chirurgical prin puncie i drenaj sub anestezie local e) [ ] Imediat dup primul episod se recomand efectuarea amigdalectomiei 693. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiDifteria (Pag. 725): a) [ ] Se caracterizeaz printr-o angin eritematopultacee b) [x] Se asociaz cu o angin pseudomembranoas c) [x] Se poate asocia cu paralizie velopalatin d) [ ] Este produs de un bacil Gram-negativ e) [ ] Respect ntotdeauna laringele 694. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiDifteria (Pag. 725): a) [x] Se caracterizeaz printr-o angin eritematopultacee b) [ ] Se asociaz cu o angin pseudomembranoas c) [x] Se poate asocia cu paralizie velopalatin d) [x] Este produs de un bacil Gram-negativ e) [ ] Respect ntotdeauna laringele 695. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiMononucleoza infecioas (Pag. 725): a) [x] Apare mai frecvent la adultul tnr b) [x] Se poate manifesta i cu angin ulceronecrotic c) [x] Prezint false membrane neconfluente d) [x] Se poate asocia cu hepatosplenomegalie e) [ ] Se trateaz cu predilecie cu Penicilin 696. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina lui Vincent (Pag. 726): a) [ ] Se caracterizeaz printr-o ulceraie nedureroas, unilateral b) [x] Se asociaz cu stri bucodentare proaste c) [x] Este dat de ctre o asociere fusospirilar d) [x] Se trateaz cu Penicilin V 3MU/zi, 10 zile e) [ ] Se caracterizeaz printr-o ulceraie identic cu ulceraia din sifilis 697. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiM Angina ulceroas din sifilis (Pag. 726): a) [ ] Se caracterizeaz printr-o leziune identic cu cu leziunea din angina Vincent b) [x] Se caracterizeaz printr-o ulceraie nedureroas, superficial, ndurat c) [ ] Prezint n general leziuni bilaterale d) [x] Diagnosticul pozitiv se pune pe evidenierea treponemei n leziune i pe testele serologice e) [ ] Necesit doar tratament simptomatic 698. [M] Capitol: Anginele si faringitele adultuluiAngina vezicular (Pag. 727): a) [x] Este bilateral cnd este produs de ctre virusul Coxsackie A b) [ ] Necesit tratament etiologic cnd nsoete primoinfecia herpetic c) [ ] Este bilateral n zona faringian d) [x] Este una din componentele sindromului mn-picior-gur e) [ ] Cnd este cauzat de ctre virusul Coxsackie A se mai numete zona faringiana 699. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilCare din afirmatiile de mai jos reprezinta factori de risc endogeni in alergiile respitarorii la copil (Pag. 1092): a) [ ] infectii respiratorii b) [x] Obezitate c) [x] Teren genetic d) [ ] Poluarea atmosferica e) [x] Factori emotionali 700. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilFactorii de risc exogeni in alergiile respiratorii la copil sunt reprezentati de (Pag. 1092): a) [ ] Teren genetic b) [x] Tabagism, materiale de constructii c) [x] Dioxid de azot, acid sulfuric, dioxid de sulf d) [x] Acarieni, polen, mucegai, antigene susceptibile sa declanseze un raspuns mediat de IgE e) [x] Infectii respiratorii 701. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copilAstmul alergic al copilului sub 36 de luni se defineste ca (Pag. 1092): a) [x] Orice episod dispneic cu raluri sibilante care s-a produs cel putin de 3 ori de la nastere b) [ ] Un episod de dispnee expiratorie

c) [ ] Un episod de dispnee inspiratorie d) [ ] O criza de tuse e) [ ] Toate variantele de mai sus 702. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilFenomenele care insotesc astmul alergic la copil sunt reprezentate de (Pag. 1092): a) [x] Eczema, alergie alimentara b) [ ] Purpura c) [x] Rinita alergica, rinita sezoniera d) [x] Atopie familiara e) [ ] Alopecie cicatriciala 703. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilPentru punerea diagnosticului de astm alergic la copil sunt necesare urmatoarele examinari complementare (Pag. 1092): a) [x] Teste multialergenice cu raspuns global b) [x] Ancheta alergologica personala si familiala c) [x] Prick-test cutanat d) [ ] Dozarea IgE totale la copilul sub 36 de luni e) [ ] Dozarea IgG 704. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copilAstmul alergic intermitent la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1093): a) [ ] Simptome diurne 1 zi/saptamana, simptome nocturne < 1 noapte/luna b) [x] Simptome diurne < 1 zi/saptamana, Simptome nocturne <1 noapte/luna, Repercursiuni asupra activitatilor zilnice - niciuna, Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune < 1 zi/semestru, Exacerbari 0-1 /an c) [ ] Cu repercursiuni asupra activitatii zilnice d) [ ] Simptome diurne >2 zile/saptamana, simptome nocturne > 2noapte/luna e) [ ] Exacerbari > 2 in ultimele 3 luni 705. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilElementele caracteristice pentru astmul persistent usor spre moderat la copil sunt urmatoarele (Pag. 1093): a) [ ] Simptome diurne < 1 zi/saptamana, Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna b) [x] Simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana, Simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna c) [x] Exacerbari 2 in ultimele 6 luni d) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune > 4 zile/luna e) [ ] Toate variantele de mai sus 706. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilCaracteristicile astmului alergic persistent sever la copil sunt (Pag. 1093): a) [ ] Exacerbari 2 zile in ultimele 6 luni b) [x] Simptome diurne > 2 zile / saptamana c) [x] Simptome nocturne > 2 nopti/luna d) [x] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune > 4 zile/luna e) [x] Repercursiuni asupra activitatilor zilnice - important 707. [S] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul de fond eficient in astmul alergic usor la copil este (Pag. 1093): a) [ ] Oxigenoterapie, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune b) [ ] Corticoizi inhalator in doza mare c) [x] Corticoizi inhalator in doza mica/medie d) [ ] Oxigenoterapie, Corticoizi inhalator in doza mare e) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune, Oxigenoterapie, Corticoizi inhalator in doza mare 708. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul astmului alergic sever la copil vizeaza (Pag. 1093): a) [ ] Corticoizi inhalator doza mica/medie b) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune c) [x] Corticoizi inhalator in doza mare d) [ ] Oxigenoterapie, Antileucotriene, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune e) [x] Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune 709. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste rinita alergica la copil (Pag. 1093): a) [x] Inflamatia mucoasei nazale indusa de alergeni b) [x] Frecvent asociata cu conjunctivita sau simptome bronsice c) [ ] Rinita acuta

d) [x] Obstructie, stranut, rinoree, prurit nazal, secretii posterioare e) [x] Debuteaza intre 5 si 35 de ani, frecvent la pubertate, manifestari de hipersensibilitate imediata depinzand de IgE 710. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul rinitei alergice la copil vizeaza (Pag. 1093): a) [x] Local: corticoizi inhalator, antihistaminice, cromone, decongestionate b) [ ] Beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune c) [x] Imunoterapie specifica d) [x] Evictiunea alergenica e) [ ] Oxigenoterapie, Beta-2-mimetice cu durata lunga de actiune, corticoizi inhalatori 711. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilDiagnosticul rinitei alergice la copil se bazeaza pe (Pag. 1093): a) [ ] Ancheta alergologica personala si familiala b) [x] Anamneza c) [x] Decelarea simptomelor cronice d) [ ] Dozarea IgE totale la copilul sub 36 de luni e) [x] Teste cutanate de alergie imediata 712. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilDiagnosticul clinic al rinitei alergice persistente la copil se pune pe baza a (Pag. 1094): a) [ ] Prezentei simptomelor < 4 zile/saptamana, timp de mai mult de 4 saptamani consecutiv b) [x] Prezenta simptomelor >4zile/sapt timp de cel putin 4 sapt consecutive c) [x] Simptome de obstructie nazala cronica importante d) [x] Stranut, rinoree, prurit e) [ ] Toate variantele de mai sus 713. [M] Capitol: Alergii respiratorii la copilTratamentul rinitei alergice persistente la copil cuprinde (Pag. 1094): a) [x] Local: corticoizi, antihistaminice H1 b) [x] Evictiune alergica c) [x] Igiena nazala d) [x] Imunoterapie specifica e) [ ] Oxigenoterapie, corticoizi inhalator, antihistaminice H1 714. [S] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micSuplimentele necesare nou-nascutului sunt (Pag. 1028): a) [ ] Mg b) [ ] Ca c) [x] Vit. D d) [ ] Fe e) [ ] Mg si Ca 715. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micBeneficiile alaptarii materne sunt (Pag. 1028): a) [ ] Nu contine acizi grasi esentiali b) [x] Nu contine proteine alergizante c) [x] Costuri inexistente d) [x] Prezenta preteinelor IgA e) [x] Avantaje psiho-afective 716. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micCare sunt contraindicatiile exceptionale alaptarii materne (Pag. 1028)? a) [ ] Infectii acute b) [ ] Viroza respiratorie c) [x] Galactozemia d) [ ] Operatia cezaiana e) [x] HIV 717. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micDe la varsta de 4 luni diversificarea se poate incepe cu (Pag. 1029): a) [x] Legume fierte b) [x] Fructe fierte c) [ ] Peste d) [ ] Ou e) [x] Cereale fara gluten

718. [M] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micNevoile nutritionale la varsta de 6 luni sunt (Pag. 1029): a) [x] Proteine 2g/kg/zi b) [ ] Ca 600mg/zi c) [ ] Apa 110ml/kg/zi d) [x] Apa 120ml/kg/zi e) [x] Fe 8mg/zi 719. [S] Capitol: Alimentatia si nevoile nutritionale sugar si copil micDe la 1-3 ani aportul lactat necesar este (Pag.1030): a) [x] 500ml b) [ ] 300ml c) [ ] 120ml d) [ ] 250ml e) [ ] 600ml 720. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiUrmtoarele afirmaii despre rinofaringita la copii sunt adevrate (Pag: 1068): a) [x] Este cea mai frecvent patologie infecioas la copii b) [ ] n peste 60% din cazuri are etiologie bacterian c) [x] Afecteaz mai ales copii mici d) [x] Are o evoluie favorabil n mai puin de o sptmn e) [ ] Datorit evoluiei uoare nu apar complicaii 721. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiRinofaringita la copii poate complica cu (Pag: 1068): a) [x] Otit medie b) [ ] Abces dentar c) [ ] Glomerulonefrit d) [ ] Epiglotita e) [x] Sinuzit 722. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare din urmtoarele semne i simptome caracterizeaz rinofaringita la copii (Pag: 1068)? a) [x] Rinoree anterioar i/sau posterioar b) [x] Obstrucie nazal c) [ ] Tuse ltrtoare d) [ ] Disfonie e) [x] Adenopatii cervicale reactive 723. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la tratamentul rinofaringitei la copii (Pag: 1068)? a) [ ] Tratament de prim intenie este ampicilina b) [x] Se face spltura foselor nazale cu ser fiziologic c) [x] Se administreaz antipiretice n caz de febr d) [ ] Este indicat terapia antiviral e) [ ] Se administreaz corticosteroizi pe calea inhalatorie 724. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiUrmtoarele afirmaii referitor la angina la copii sunt adevrate (Pag: 1068): a) [x] Sunt afectiuni inflamatorii a amigdalelor palatine foarte frecvente la copil b) [ ] n mai puin de 10% din cazuri apar complicaii c) [x] Toate anginele sunt asociate cu febr d) [x] Pot apare tulburri digestive e) [ ] Niciodat nu este nsoit de adenopatie cervical bilateral 725. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la tratamentul anginei la copii (Pag: 1069)? a) [ ] La orice copil sub 3 ani cu angina se administreaz antibiotice b) [x] Dac TDR este pozitiv se iniieaz tratament cu amoxicilin c) [x] n caz de alergie la amoxicilin se poate administra cefalosporine de generaia II-III d) [x] Dac TDR este negativ i lipsesc factorii de risc pentru RAA, tratamentul este doar simptomatic e) [ ] Dac TDR este negativ, dar exist factori de risc pentru RAA, toi pacieni necesit tratament obligatoriu cu antibiotice

726. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiFactor de risc pentru RAA la un copil cu angin pot fi urmtoarele (Pag: 1069): a) [x] Antecedente personale de RAA b) [ ] Antecedente familiale de RAA c) [x] Sejur ntr-o ar cu endemie ridicat d) [x] Angine repetate cu streptococ e) [ ] Alergie la betalactamine 727. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluin care din urmtoarele situaii se recomand tratament profilactic al contactilor cu risc crescut de infectie severa cu streptococ (Pag: 1069): a) [ ] Vrsta sub 4 ani b) [x] Imunodeprimai c) [x] Antecedente recente de varicel d) [ ] Copii care frecventeaza colectivitatea e) [ ] Nu se recomand tratament profilactic 728. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiTratamentul anginei streptococice n caz de alergie la amoxicilin cuprinde (Pag: 1069): a) [ ] Cefalosporina de generaia I b) [x] Cefalosporina de generaia II c) [x] Cefalosporina de generaia III d) [ ] Oxacilina e) [ ] Fluorochinolone 729. [M] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiSimptomele specifice unei angine la copii sunt urmtoarele, cu EXCEPIA (Pag: 1068): a) [ ] Febr b) [x] Tuse latratoare c) [x] Disfonie d) [ ] Otalgie reflex e) [ ] Adenopatie cervical 730. [S] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiCare dintre urmtoarele afirmaii n legtura cu anginele veziculoase este fals (Pag: 1068): a) [ ] Veziculele apar pe un fond eritematos b) [ ] Se ntinde pe amigdale i/sau vlul palatin c) [ ] Veziculele se pot asocia cu eroziuni d) [ ] Este specifica etiologiei e) [x] Sugereaz mononucleoza infecioas cu EBV 731. [S] Capitol: Anginele si faringitele copiluluiAngina Vincent este o angina (Pag: 1069): a) [x] Ulceroasa sau ulcero-necrotica b) [ ] Pseudomembranoasa c) [ ] Veziculoasa d) [ ] Eritemato-pultacee e) [ ] Eritematoasa 732. [S] Capitol: Anginele si faringitele copiluluin etiologia anginei veziculoase sunt ncriminate cel mai frecvent (Pag: 1068): a) [x] Virusuri b) [ ] Bacterii c) [ ] Parazii d) [ ] Fungi e) [ ] Mycoplasme 733. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilCriteriile de gravitate ale crizelor de astm bronsic la copil sunt (Pag. 1095): a) [x] Starea de constienta b) [x] Frecventa cardiaca c) [x] Dispneea d) [x] Frecventa respiratorie e) [ ] Hipertensiunea intracraniana 734. [S] Capitol: Astmul bronsic la copilIn practica pediatrica, formele astmului bronsic, pot fi, cu exceptia (Pag.

1095): a) [ ] Astm usor b) [ ] Astm moderat c) [x] Astm moderat inalt d) [ ] Astm sever e) [ ] Stop respirator iminent 735. [S] Capitol: Astmul bronsic la copilFrecventa cardiaca in astmul bronsic sever la copil, este de (Pag. 1095): a) [ ] < 100/min b) [ ] < 120/min c) [ ] Bradicardie d) [x] > 120/min e) [ ] 100/min 736. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilIn cadrul crizelor astmatice severe la copil, chiar stop respirator iminent se determina de urgenta urmatoarele gaze sanguine (Pag. 1095): a) [ ] Sa CO 2 b) [x] Pa CO 2 c) [x] Pa O 2 d) [x] Sa O 2 e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 737. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilParametrii care definesc controlul astmului bronsic la copil, sunt (Pag. 1096): a) [x] Limitarea activitatilor b) [x] Simptome diurne si nocturne c) [x] Exacerbari d) [x] VEMS / PEF e) [ ] Utilizarea cortizonului 738. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilAstmul bronsic necontrolat prezinta urmatoarele caracteristici (Pag. 1096): a) [ ] Simptome diurne fara simptome nocturne b) [x] Utilizarea 2 agonistilor, 2/saptamana c) [x] Minim o criza pe saptamana d) [x] Limitarea activitatilor zilnice e) [x] Simptome nocturne frecvente 739. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilEvaluarile specifice in urma tratamentului crizei de astm se fac (Pag. 1097): a) [x] Initial la momentul sosirii in serviciul de urgenta b) [x] La o ora dupa administrarea tratamentului de urgenta c) [x] La 1-2 ore dupa administrarea tratamentului de urgenta d) [ ] Doar in criza severa de astm e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 740. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilTratamentul local al crizei de astm bronsic la copil, cuprinde (Pag. 1097): a) [x] Corticoterapie in caz de criza initial severa b) [x] Oxigenoterapie pentru obtinerea unei Sa O 2 > 95 %; c) [ ] Nebulizare de 2 - adrenergice cu actiune lenta timp de ora d) [x] Corticoterapie generala in absenta ameliorarii imediate e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 741. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilAdministrarea tratamentului local in criza de astm bronsic la copil, se face cu (Pag. 1097): a) [x] Oxigenoterapie pentru obtinerea unei Sa O 2 95 %

b) [x] Corticoterapie generala in caz de administrare recenta de 2 - adrenergice c) [x] Nebulizare de 2 - adrenergice cu actiune rapida continua timp de 1 ora d) [ ] Corticoterapie generala administrata in doza mare in orice conditie e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 742. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilCriza moderat severa in astmul bronsic la copil prezinta caracteristicile (Pag. 1097): a) [ ] Antecedente sau risc de astm acut grav b) [x] PEF 60 - 80 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta c) [ ] PEF < 60 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta d) [ ] Ameliorare redusa sau absenta dupa o ora de tratament e) [x] Semne clinice moderate 743. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilIn criza severa de astm bronsic la copil exista (Pag. 1097): a) [ ] PEF 60 - 80 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta b) [x] PEF < 60 % din valoarea teoretica sau din cea mai buna valoare obtinuta c) [ ] Ameliorarea foarte buna dupa tratament d) [x] Semne clinice importante e) [x] Antecedente sau risc de astm acut grav 744. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilRaspunsul la tratamentul crizei de astm bronsic la copil poate fi (Pag. 1097): a) [x] Raspuns slab: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta, PEF < 30 %, PaCO 2 > 45 mmHg, PaO 2 < 60 mmHg b) [x] Raspuns partial: semne clinice usoare sau moderate, PEF < 60 %, SaO 2 < 95 % c) [x] Raspuns bun: persistent o ora dupa initializarea tratamentului, fara semne de detresa respiratorie, PEF > 70 %, SaO 2 95 % d) [ ] Raspuns partial bun: semne clinice agravante, PEF < 80 %, SaO 2 < 85 %, semne insuficiente de detresa respiratorie e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 745. [M] Capitol: Astmul bronsic la copilTratamentul astmului bronsic la copil in sectia de terapie intesiva cuprinde (Pag. 1097): a) [ ] Monitorizare de scurta durata b) [x] Administrarea de 2 - adrenergice cu actiune rapida asociate cu anticolinergice c) [x] Administrarea de 2 - adrenergice i.v., asistenta ventilatorie d) [x] Oxigenoterapie, corticoterapie i.v. e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 746. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmtoarele caracteristici definesc encefalit herpetic la copii (Pag: 1079): a) [x] Apar la vrsta de sub 1 an b) [x] Debuteaz prin sindrom febril c) [ ] Convulsiile apar precoce, sub 24 de ore d) [x] Convulsiile apar ntrziat, la 48-72 de ore e) [ ] Contiena nu este alterat 747. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmtoarele caracteristici definesc convulsiile febrile simple (Pag: 1080): a) [x] Apar la sugar sau copil, ntre 3 luni i 5 ani b) [x] Durata sub 15 minute c) [ ] Apar semne de infecie intracranian d) [ ] Apar la copii cu antecedente neurologice e) [x] Apar la copii cu dezvoltare psihomotorie normal 748. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmtoarele afirmaii sunt corecte n encefalita acut herpetica la copii (Pag: 1079):

a) [x] Tratamentul este de urgen b) [x] Debuteaz progresiv, convulsii intarziate c) [x] Tratamentul se face cu aciclovir 500mg/m2/8h, timp de 15-21 zile d) [ ] Tratamentul se face cu aciclovir 500mg/m2/4h, timp de 7 zile e) [x] Msuri adjuvante sunt: anti-edematos, anticonvulsiv 749. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmtoarele afirmaii despre encefalita post-infecioas sunt adevrate (Pag: 1080): a) [x] Debuteaz peste 5 ani b) [ ] Debuteaz sub 1 an i n adolescen c) [x] Are debut acut d) [ ] Are debut progresiv e) [x] Prezint febr moderat 750. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilUrmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la encefalit postinfecioas (Pag: 1080): a) [x] Anomaliile neurologice sunt puin importante b) [x] Pe EEG sunt unde lente, difuze c) [ ] Pe EEG sunt unde lente, complexe lente periodice d) [ ] CT: hipodensiti focale e) [x] CT: hipodensiti difuze 751. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilCare din urmtoarele tulburri hidroelectrolitice cauzeaz convulsii ocazionale (Pag: 1080)? a) [x] Hipoglicemia b) [x] Hipocalcemia c) [ ] Hiperglicemia d) [ ] Hipopotasemia e) [ ] Hipercalcemia 752. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilExaminrile complementare n criza epileptic in caz de suspiciune de anomalii cerebrale cuprind (Pag: 1081): a) [x] CT n urgen b) [ ] RMN n urgen c) [x] EEG n primele 72 ore d) [ ] CT la distan e) [x] RMN la distan 753. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilConvulsiile ocazionale pot fi determinate de urmatoarele intoxicatii endogene (Pag: 1080): a) [x] Insuficiena renal b) [x] Boli metabolice ale ciclului ureei c) [ ] Hematom subdural d) [ ] AVC la sugar e) [ ] Sindrom de sevraj la nou nscut 754. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilDup clasificarea internaional, crizele epileptice generalizate la copii pot fi (Pag: 1080): a) [x] Absene tipice b) [x] Absene atipice c) [x] Crize mioclonice d) [ ] Convulsiile psihomotorii de lob temporal e) [ ] Convulsiile senzoriale 755. [M] Capitol: Convulsiile la sugar si copilLa copii convulsiile ocazionale nu pot fi declanate de (Pag: 1080): a) [ ] Traumatisme b) [ ] Meningit c) [x] Hiperglicemie d) [ ] Hipoglicemia e) [x] Hipercalcemia 756. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copilDespre convulsiile febrile simple urmtoarele afirmaii sunt corecte, cu EXCEPIA (Pag: 1080): a) [ ] Diagnosticul de convulsie febril simpl este un diagnostic de eliminare

b) [ ] n criz apar manifestri motorii de tip tonico-clonic generalizat c) [ ] Durata sub 15 minute d) [ ] Apar la sugar sau copil ntre 3 luni i 5 ani e) [x] Debut exclusiv la sugari 757. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copilConvulsiile ocazionale se pot clasifica n urmtoarele, cu EXCEPIA (Pag: 1080): a) [ ] Infecioase b) [ ] Intoxicaii endogene c) [ ] Intoxicaii exogene d) [ ] Vasculare e) [x] Epilepsie 758. [S] Capitol: Convulsiile la sugar si copilConvulsiile ocazionale infecioase sunt urmtoarele, cu EXCEPIA (Pag: 1080): a) [ ] Meningit b) [ ] Infectia cu rotavirus c) [ ] Infectia cu Shigella d) [x] AVC e) [ ] Sindrom hemolitic uremic cu E. coli O 157 759. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmtoarele bacterii produc diaree acut la sugari si copii, cu EXCEPIA (Pag.1051): a) [ ] Vibrio cholerae b) [x] Clostridium tetani c) [ ] Shigella d) [ ] E. coli patogen e) [ ] Salmonella 760. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din urmtoarele tipuri de E. coli, care provoac diaree acut la copii, este ncriminat n producerea sindromului hemolitic uremic (Pag.1050): a) [ ] E.coli O139-H5 b) [ ] E. coli enterotoxigen c) [x] E. coli O 157-H7 d) [ ] E. coli enteroinvaziv e) [ ] E. coli O147-H7 761. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din urmtoarele virusuri este cel mai frecvent incriminat n etiologia diareei acute la sugari si copii (Pag.1051): a) [ ] Norwalk virus b) [ ] Adenovirus c) [x] Rotavirus d) [ ] CMV e) [ ] Herpes virus simplex 762. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilDeshidratarea extracelular la un copil cu diaree acut se caracterizeaz prin (Pag.1049): a) [ ] Sete puternic b) [ ] Febr c) [ ] Bradicardie d) [ ] Tulburri neurologice e) [x] Semne de hipovolemie 763. [S] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilDeshidratarea intracelular la un copil cu diaree acut se caracterizeaz prin (Pag.1050): a) [ ] Oligurie b) [ ] Extremitti reci c) [ ] Tegumente marmorate d) [ ] Vene jugulare colabate e) [x] Febr 764. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din urmtoarele situatii reprezint indicatii pentru efectuarea coproculturii n diareea acut la copii (Pag.1051): a) [x] Prezenta de snge n scaun

b) [ ] Steatoree abundent c) [x] Revenirea dintr-o zon endemic d) [x] Imunodepresia e) [ ] Prezenta anorexiei 765. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din urmtoarele situatii reprezint criterii de spitalizare la un copil cu diaree acut (Pag.1050): a) [x] Prematuritatea b) [x] Vrsta sub 3 luni c) [x] Boal cronic preexistent d) [ ] Vrsta sub 6 luni e) [x] Deshidratare mai mare de 10% 766. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCror categorii de sugari li se indic lapte fr lactoz (Pag.1051): a) [ ] Celor eutrofici b) [x] Celor cu teren fragil c) [x] Celor cu diaree persistent d) [ ] Sugarilor alptai e) [ ] Sugari sub 4 luni, alimentai artificial 767. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilCare din urmtoarele bacterii poate cauza diaree acut la sugari si copii (Pag.1051): a) [x] Salmonella b) [x] Shigella c) [ ] Legionella d) [ ] Vibrio fischeri e) [ ] Clostridium septicum 768. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmtoarele virusuri pot determina diaree acut la sugari si copii (Pag.1051): a) [ ] Virusul Epstain Barr b) [x] Rotavirus c) [ ] Herpes virus simplex d) [x] Adenovirus e) [x] CMV 769. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmtorii paraziti pot determina diaree acut la sugari si copii (Pag.1051): a) [x] Giardia intestinalis b) [x] Criptosporidium hominis c) [ ] Enterobius vermicularis d) [ ] Echinococcus granulosus e) [x] Entamoeba hystolytica 770. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilUrmtoarele afirmatii despre diareea acut la copii sunt adevrate (Pag.1051): a) [x] Se recomad realimentarea precoce b) [x] Se administreaz lapte fr lactoz n caz de diaree persistent c) [x] Se asociaz medicamente antisecretorii d) [ ] Se administreaz antibiotice la toti pacientii e) [ ] Realimentare dup 2-3 stmni 771. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilDac un copil cu diaree acut, pierde 10% din greutatea corporal, conduita terapeutic va consta n (Pag.1050): a) [ ] Solutii de rehidratare oral n cantitti mici b) [x] Rehidratare pe cale intra venoas c) [ ] Administrarea de antibiotice cu spectru larg d) [x] Expansiune volemic n caz de hipovolemie e) [ ] Solutii de rehidratare oral n cantitate mare 772. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copilLa examenul clinic al unui sugar cu diaree acut putem observa (Pag.1050): a) [x] Semne de deshidratare

b) [x] Semne de sepsis c) [x] Semne de denutritie d) [ ] Poliurie e) [ ] Polachiurie 773. [M] Capitol: Diareea si deshidratarea la copiln cazul unui copil cu deshidratare sever se recomand urmtoarele examinri complementare (Pag.1051): a) [x] Ionograma sanguin b) [x] Ionograma urinar c) [x] pH sanguin d) [ ] Coprocultur e) [x] Hematocrit 774. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele semne nu sunt semne neuroglicopenice evocatoare ale hipoglicemiei (Pag. 1111): a) [ ] Astenie b) [ ] Convulsii c) [ ] Tulburari de vedere d) [ ] Tulburari de constienta e) [x] Tahicardie 775. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele complicatii nu apar in caz de dezechilibru glicemic (Pag. 1111): a) [ ] Retinopatie b) [ ] Nefropatie c) [x] Pneumopatie d) [ ] Coronaropatie e) [ ] Neuropatie 776. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele afirmatii legate de managementul terapeutic al DZ. Tip 1 si 2 la un copil autonom nu sunt adevarate (Pag. 1111): a) [ ] Fara gustari b) [ ] 3 sau 4 injectii/zi c) [ ] Insulina cu actiune rapida inainte de mese d) [ ] 50% glucide cu absorbtie lenta din ratia calorica e) [x] 2 injectii/zi (1 UI / kg / zi) 777. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele afirmatii legate de managemenetul terapeutic al DZ. Tip 1 si 2 la un copil neautonom nu sunt adevarate (Pag. 1111): a) [ ] 2 injectii/zi b) [ ] 2/3 din doza dimineata , 1/3 seara c) [ ] Gustare la ora 10 d) [ ] 1/3 insulina rapida , 2/3 insulina lenta e) [x] 3-4 injectii /zi 778. [S] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele criterii ale cetoacidozei diabetice nu sunt criterii de severitate (Pag. 1110): a) [ ] Varsta < 5 ani b) [ ] Hipocapnie c) [x] Varsaturi d) [ ] Deshidratare severa e) [ ] Tulburari hemodinamice 779. [M] Capitol: DZ la copilCare dintre urmatoarele criterii ale cetoacidozei diabetice sunt criterii de severitate (Pag. 1110): a) [x] Acidoza severa b) [x] Deshidratarea severa c) [x] Hiperglicemie majora d) [x] Tulburari de constienta e) [ ] Greturi 780. [M] Capitol: DZ la copilExaminarile complementare din cetoacidoza diabetica cuprind (Pag. 1110): a) [ ] Ecografie b) [x] Confirmarea cetoacidozei

c) [x] Ionograma sangvina d) [x] EKG e) [x] Evaluarea deshidratarii 781. [M] Capitol: DZ la copilManagementul terapeutic in faza initiala a cetoacidozei diabetice cuprinde (Pag. 1110): a) [x] NaCl 9, 20ml/kg in 20min b) [ ] G 5% + NaCl + KCl c) [x] Insulina cu actiune rapida, iv. continuu d) [x] NaCl 9 + KCl e) [ ] Insulina subcutanata 782. [M] Capitol: DZ la copilSindromul cardinal din cadrul DZ Tip 1 si 2 la copil este caracterizat prin (Pag. 1109): a) [x] Polifagie b) [x] Polidipsie c) [x] Poliurie osmotica d) [ ] Pirozis e) [x] Scadere in greutate, deshidratare globala 783. [M] Capitol: DZ la copilCetoacidoza, urgent terapeutica in DZ. Tip 1 si 2 la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1109): a) [x] Respiratie de tip Kussmaul b) [x] Greturi,varsaturi c) [ ] Disfagie d) [x] Astenie e) [x] Deshidratare globala 784. [M] Capitol: DZ la copilDiagnosticul cert in caz de DZ. Tip 1 si 2 la copil se pune in caz de semne clinice evocatoare si (Pag. 1109): a) [x] Glicozurie + cetonurie b) [x] Glicemie plasmatica > 11mmol/l c) [ ] Glicemia a jeune intre 6-7 mmol/l , in absenta semnelor clinice d) [ ] Necesitatea realizarii unei hiperglicemii provocate e) [x] 2 glicemii a jeune > 7mmol/l 785. [M] Capitol: DZ la copilConfirmarea cetoacidozei din DZ Tip 1 si 2 la copil in cadrul analizelor de laborator se face prin (Pag. 1110): a) [x] pH < 7,3 si /sau rezerva alcalina < 15mEq/l b) [ ] Glicemia plasmatica < 6 mmol/l c) [ ] Anticorpi anticelule insulare d) [x] Corpi cetonici in sange e) [x] Corpi cetonici in urina 786. [M] Capitol: DZ la copilCauzele cetoacidozei diabetice sunt: a) [x] Cetoacidoza "inaugurala" b) [ ] Exercitiu fizic intens c) [ ] Regim alimentar inadecvat d) [x] Oprirea insulinoterapiei e) [x] Infectie intercurenta 787. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatorele afirmatii, privind clasificarea internationala simplificata a epilepsiilor la copil sunt corecte (Pag. 1083)? a) [x] Sindromul Dravet b) [ ] Crize generalizate complexe c) [x] Epilepsia petit mal d) [x] Epilepsia grand mal e) [x] Sindromul West 788. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare sunt obiectivele in evaluarea initiala a epilepsiei la copil (Pag. 1082): a) [x] Cautarea argumentelor clinice care sa permita diagnosticul sindromic b) [x] Cautarea argumentelor paraclinice care sa permita diagnosticul sindromic c) [ ] Descrierea clinica a crizei d) [x] Se va elimina o afectiune ce poate da aceste simptome

e) [x] Se va preciza, evolutia, gravitatea, complicatiile sindromului 789. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiAnuntarea diagnosticului de epilepsie la copil se bazeaza pe (Pag. 1082): a) [ ] CT b) [x] Necesitatea informarii asupra restrictiilor de activitate c) [ ] EEG d) [ ] Ecografie e) [ ] Analize de laborator 790. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii privind bilantul clinic in epilepsia la copil sunt corecte (Pag. 1082)? a) [x] Examen neurologic complet cu masurarea perimetrului cranian b) [ ] EEG c) [x] Anamneza d) [ ] Examinari metabolice e) [x] Evaluarea dezvoltarii psihomotorii 791. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare este bilantul paraclinic in epilepsia la copil (Pag. 1082)? a) [ ] Perimetru cranian b) [ ] Test psihometric c) [x] EEG d) [x] RMN cerebrala e) [x] SPECT in caz de epilepsie severa inaite de interventia chirurgicala 792. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii privind epilepsia petit mal la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [x] Frecvente pierderi ale contactului cu mediul b) [x] EEG: aspect de varf-unda de 3 Hz c) [ ] Crize tonico-clonice d) [x] Este favorizata de hiperpnee e) [ ] Debuteaza in jur de 4 ani 793. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiSindroamele epileptice criptogenice la copil sunt urmatoarele (Pag. 1083): a) [x] Sindromul Lennox-Gastaut b) [ ] Sindromul Asperger c) [x] Sindromul Doose d) [ ] Sindromul Tourette e) [x] Sindromul West 794. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiCare dintre urmatoarele afirmatii privind epilepsia grand mal la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [ ] Este favorizata de hiperpnee b) [ ] Debuteaza in jur de 7 ani c) [ ] Prognostic rezervat d) [x] Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate e) [ ] Epilepsie severa in primul an de viata 795. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii despre sindromul West la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [x] Triada clasica: spasme in flexie + hipsaritmie la EEG + regresia achizitiilor b) [ ] Favorizata de hiperpnee c) [ ] Crize tonico-clonice generalizate ce apar la pubertate d) [ ] EEG: anomalii bifrontale e) [ ] Retard intelectual 796. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiCare din urmatoarele afirmatii despre sindromul Dravet la copil sunt adevarate (Pag. 1083)? a) [ ] Encefalopatie epileptica grava cu prognostic sever b) [x] Epilepsie mioclonica severa a sugarului c) [x] Crize mioclonice, tonicoclonice, absente atipice d) [ ] Poate evolua spre sindromul Lennox- Gastaut e) [x] Apar in context febril inainte de 9 luni 797. [S] Capitol: Epilepsia copiluluiCare dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul Doose la copil sunt adevarate (Pag. 1083)?

a) [ ] Epilepsie severa in primul an de viata b) [ ] Epilepsie mioclonica severa a sugarului c) [x] Debut in jur de 3 ani cu crize violente generalizate tonico-clonice sau clonice d) [ ] Retard intelectual e) [ ] EEG: anomalii bifrontale 798. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiClasificarea topografica a epilepsiei la copil este urmatoarea (Pag. 1084): a) [x] Epilepsia generalizata b) [x] Epilepsia partiala c) [ ] Epilepsia grand mal d) [x] Epilepsia al carei caracter focal sau generalizat nu este determinat e) [ ] Epilepsia petit mal 799. [M] Capitol: Epilepsia copiluluiMonitorizarea epilepsiei la copil consta in (Pag. 1085): a) [ ] RMN in caz de modificari ale crizelor b) [x] Consultatii specializate regulate c) [x] Determinari de laborator in cazul tratamentului cu anumite medicamente antiepileptice d) [x] EEG in caz de modificari ale crizelor e) [x] EEG in caz de modificari ale terapiei 800. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenPentru evaluarea adaptarii la iata extrauterina se determina scorul Apgar la (Pag. 1031): a) [x] 5 minute b) [x] 10 minute c) [ ] 6 minute d) [x] 1 minut e) [x] 3 minute 801. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenPentru un scor Apgar normal tegumentele nou-nascutului trebuie sa fie de culoare (Pag. 1031): a) [ ] Rosie b) [x] Roz c) [ ] Cianotice d) [ ] Palide e) [ ] Icterice 802. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenPentru a determina scorul Agar la nou-nascut uramarim (Pag. 1031): a) [x] Culoarea tegumentului b) [x] Respiratia c) [x] Tonusul d) [ ] Lungimea e) [x] Activitatea cardiaca 803. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenEste considerat un scor Apgar normal atunci cand acesta este (Pag. 1032): a) [ ] < 5 b) [ ] 4 c) [ ] Intre 4 si 7 d) [x] 7 e) [ ] < 7 804. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCe se administreaza pentru prevenirea bolii hemoragice a nou-nascutului (Pag. 1032)? a) [ ] Ca b) [ ] Mg c) [ ] Fe d) [ ] Vitamina C e) [x] Vitamina K 805. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza materna ce determina nasterea prematura a nou-nascutului (Pag. 1032)? a) [x] Malformatie ginecologica b) [x] Consum de substante toxice

c) [x] Boala cronica d) [x] Infectie e) [ ] Sarcina multipla 806. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza placentara ce determina nasterea premature a unui nou-nascut (Pag. 1032)? a) [x] Toxemie b) [x] Ruptura prematura a membranelor c) [x] Hidramnios d) [ ] Infectie e) [ ] Conditii socio-economice 807. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza materna ce determina retardul de crestere intrauterina (Pag. 1033)? a) [x] Varsta mamei <20 ani b) [x] Varsta mamei >40 ani c) [ ] Varsta mamei <40 ani d) [x] Hipertensiune arterial e) [x] Malformatie uterina 808. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este cauza fetala ce determina retardul de crestere intrauterina (Pag. 1033)? a) [ ] Infarct a placentei b) [x] Embriofetopatie infectioasa c) [ ] Malformatie uterina d) [x] Anomalie cromozomiala e) [x] Sacina multipla 809. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare sunt complicatiile retardului de crestere intrauterina (Pag. 1033)? a) [ ] Hipertermia b) [x] Hipotermia c) [x] Crestere deficitara d) [x] Tulburari metabolice e) [ ] Macrosomia 810. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare este tratamentul de prima intentie la un nou-nascut cu infectie maternofetala simptomatic (Pag. 1033)? a) [ ] Ampicilina cu aminoglicozid b) [ ] Cefalosporina de generatia a II-a cu aminoglicozid c) [ ] Cefaloporina de generatia a III-a cu ampicilina d) [x] Cefaloporina de generatia a III-a cu ampicilina si un aminoglicozid e) [ ] Macrolide si aminoglicozide 811. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCauza pulmonara care determina detresa respiratorie neonatala este (Pag. 1033): a) [x] Inhalare de lichid amniotic b) [x] Infectie pulmonara c) [x] Boala membranelor hyaline d) [x] Pneumotorace e) [ ] Hernia diafragmatica 812. [S] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenScorul Silverman este specific pentru (Pag. 1034): a) [x] Sindromul de detresa respiratorie b) [ ] Retardul de crestere intrauterine c) [ ] Prematuritatea d) [ ] Evaluarea adaptarii la viata extrauterina e) [ ] Evaluarea neurologica 813. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenScorul Silverman se determina pe baza urmatorilor parametri (Pag. 1034): a) [ ] Activitatea cardiaca b) [x] Bataia aripilor nazale c) [x] Deprimare xifoidiana

d) [x] Geamat respirator e) [x] Tiraj intercostal 814. [M] Capitol: Evaluarea si ingrijirea NN la termenCare sunt principlele riscuri fetale in diabetul gestational (Pag. 1034)? a) [x] Moartea fatului in uter b) [x] Hipoglicemiile neonatale c) [x] Macrosomia d) [ ] Crestere deficitara e) [x] Prematuritatea 815. [S] Capitol: Febra acuta la copilSemnele de gravitate la copilul cu febra acuta, sunt (Pag. 1039): a) [ ] Aspectul marmorat al tegumentelor b) [ ] Frisoane c) [ ] Tulburari neurologice d) [ ] Semne hemodinamice e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 816. [M] Capitol: Febra acuta la copilManagementul tipic la copilul sub 6 saptamani cu febra acuta, consta in (Pag. 1039): a) [x] Spitalizare b) [x] Tripla antibioterapie de prima intentie c) [ ] Antibioterapie in monoterapie, de prima intentie d) [x] Hemocultura e) [x] Hemograma 817. [M] Capitol: Febra acuta la copilCe germeni pot fi implicati etiologia febrei acute la copilul sub 3 luni (Pag. 1039)? a) [x] Listeria monocytogenes b) [x] E. coli c) [x] Streptococ de grup B d) [ ] Bacilus cholereus e) [ ] Stafilococul 818. [M] Capitol: Febra acuta la copilManagementul tipic la copilul cu varsta cuprinsa intre 6 saptamani - 3 luni, cu febra acuta, consta in (Pag. 1039): a) [x] PCR hemocultura b) [ ] Profilaxia vitaminica c) [x] Hemograma d) [x] Punctie lombara la cea mai mica suspiciune e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 819. [S] Capitol: Febra acuta la copilTabloul clinic la copilul peste 3 ani cu febra acuta, suspect de meningita, poate cuprinde (Pag. 1040): a) [ ] Tulburari de constienta b) [ ] Stare de rau epileptic c) [ ] Bombarea fontanelei d) [ ] Redoare de ceafa e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 820. [M] Capitol: Febra acuta la copilManifestarile clinice la copilul peste 3 luni cu febra acuta, suspect de infectia urinara, sunt (Pag. 1040): a) [x] Inapetenta b) [x] Polakiurie c) [x] Sensibilitate abdominala anormala d) [ ] Tulburari de constienta e) [ ] Timp de recolorare cutanata 3 secunde 821. [M] Capitol: Febra acuta la copilSemnele clinice la copilul peste 3 luni cu febra acuta, suspect de boala Kawasaki, sunt (Pag. 1041): a) [x] Conjunctivita aseptica b) [x] Edem al extremitatilor c) [x] Adenopatie cervicala d) [ ] Eruptie monomorfa formata numai din vezicule

e) [x] 822. [S] Capitol: Febra acuta la copilManagementul febrei acute la copil, cuprinde (Pag. 1041): a) [ ] Tratamentul de prima intentie este paracetamolul b) [ ] Reechilibrare per os cu lichide reci din abundenta si evitarea incalzirii copilului c) [ ] Tratamentul este indicat doar la febra peste 38,5C d) [ ] Alternanta cu AINS se rezerva doar pentru febra rau tolerata e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 823. [S] Capitol: Febra acuta la copilAntibioterapia la copilul cu febra acuta intre 3 si 36 de luni, cuprinde (Pag. 1039-1040): a) [x] Cefalosporine de generatia a III-a b) [ ] Tetracicline c) [ ] Fluorochinolone d) [ ] Clindamicin e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 824. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCare sunt diagnosticele diferentiale in bronsiolita acuta la sugar (Pag.1099)? a) [x] Infectia pulmonara bacteriana b) [ ] Rujeola c) [x] Tusea convulsiva d) [x] Cardiopatia congenitala e) [ ] Varicela 825. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCand punem diagnosticul de bronsiolita acuta la sugar (Pag.1099)? a) [x] Sugar sub 2 ani b) [x] Tuse seaca plus detresa respiratorie cu raluri sibilante precedata de rinofaringita c) [x] Epidemie de iarna cel mai frecvent cu virusul sincitial respirator d) [ ] Moartea subita a sugarului e) [ ] Sugar peste 2 ani 826. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCare sunt criteriile de gravitate a sugarului cu bronsiolita (Pag.1099)? a) [x] Polipnee superficiala b) [x] Dificultati alimentare c) [x] Hipoxemie d) [ ] Aparitia tusei convulsive e) [ ] Somnolenta 827. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCare este tratamentul in spital al copilului cu bronsiolita (Pag.1100)? a) [ ] Niciodata oxigenoterapie b) [x] Oxigenoterapie c) [x] Pozitie procliva dorsala d) [x] Mentinerea hidratarii si nutriri corecte ( 90-120 ml/kg/zi) e) [ ] Intodeauna antibioterapie 828. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCare este tratamentul bronsitei acute la copil (Pag.1100)? a) [ ] Antivirale b) [x] Dezobstructie nazala cu ser fiziologic c) [x] Antibioterapie in caz de febra persistent peste 3 zile d) [x] Amoxicilina +acid clavulanic (S. pneumoniae, Haemophilus infleunzar non B) e) [x] Tratament simptomatic al febrei 829. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilDiagnosticul de pneumonie la copil se pune pe urmatoarele in afara de (Pag.1100): a) [ ] Febra b) [ ] Raluri crepitante, diminuarea murmurului vezicular c) [ ] Polipnee, tuse d) [x] Tahicardie e) [ ] In unele cazuri pot aparea dureri abdominale febrile

830. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCare sunt criteriile de gravitate in pneumonie la copil (Pag.1100)? a) [x] Insuficienta respiratorie b) [x] Varsta mica c) [x] Patologie cronica cardiaca sau respiratorie subiacenta d) [x] Imunosupresie e) [ ] Nici un raspuns corect 831. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilIn pneumonie la copil pe o radiografie se poate evidentia (Pag.1101): a) [x] Revarsatul pleural (grav) b) [x] Abcesul in pneumonii grave c) [x] Focarul alveolar sau interstitial d) [ ] Emfizem mascat e) [ ] Aspect nemodificat 832. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilAntibioterapia in pneumonie inaintea varstei de 3 ani este urmatoarea (Pag.1101): a) [x] Amoxicilina 80-100 mg/kg/zi in 3 prize b) [ ] Cefalosporine de genaratia I c) [x] Cefalosporine de generatia III d) [ ] Biseptol 100 mg/kg/zi e) [ ] Penicilina 833. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilAntibioterapia in pneumonie dupa varsta de 3 ani este (Pag.1101): a) [ ] Amoxacilina 80-100 mg/kg/zi in 3 prize b) [x] Amoxacilina 100-120 mg/kg zi in 3 prize c) [x] Macrolid d) [x] Cefalosporine de generatia III e) [ ] Doar A si C sunt corecte 834. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilIntr-o pneumonie examanele biologice necesare sunt (Pag.1101): a) [x] Hemograma b) [x] PCR c) [x] Hemocultura d) [ ] Teste hepatice e) [ ] Glicemie 835. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCare sunt principalele cauze ale pneumoniilor la copil (Pag.1100, 1101)? a) [x] Streptococul pneumoniae b) [x] Mycoplasma pneumonia c) [ ] Meningococul d) [x] Pneumopatii virale e) [ ] Bacilul difteric 836. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilDiagnosticul pleuropneumopatiilor la copil se bazeaza pe urmatoarele (Pag.1101): a) [ ] Tahicardie b) [x] Tablou infectios si respirator marcat c) [x] Matitate la percutie d) [x] Diminuarea murmurului vezicular e) [x] Radiografie toracica care arata un revarsat pleural 837. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilPleuropneumopatii cel mai frecvent apar datorita urmatoarelor bacterii (Pag.1101): a) [x] Pneumococ b) [x] Stafilococ c) [ ] Salmonella d) [x] Streptococ A e) [ ] Meningococ

838. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonare la sugar si copilCe medicamente se administreaza la un copil cu pleuropneumopatie (Pag.1101)? a) [ ] Penicilina G b) [ ] Claritine c) [x] Cefalosporina de Genaratia III d) [x] Rifampicina e) [ ] Penicilina V 839. [M] Capitol: Infectii urinare la copilCand suspicionam o pielonefrita la copil (Pag.1105)? a) [x] Cand apare alterarea starii generale b) [ ] Cand apare cianoza buzelor c) [x] Cand apare o febra prelungita fara o cauza clinica decelabila d) [x] Cand apare o durere lombara inconstanta e) [ ] Cand copilul prezinta exantem maculo-papulos 840. [M] Capitol: Infectii urinare la copilClinic in pielonefrita la copil apare urmatoarele (Pag.1105): a) [x] Febra b) [x] Varsatura c) [x] Dureri lombare,mai ales la copilulmai mare d) [ ] HTA e) [ ] Angina pultacee 841. [M] Capitol: Infectii urinare la copilCare sunt tulburarile hemodinamice pe care le vom cauta pentru a putea punediagnosticul de pielonefrita (Pag.1105)? a) [x] Hipotensiunea b) [ ] pH sangvin c) [x] Tegumente marmorate d) [x] Crestrea timpului de recolorare cutanata e) [ ] Timpul Quick crescu 842. [M] Capitol: Infectii urinare la copilDiagnosticul de pielonefrita se confirma in caz de (Pag.1105): a) [ ] Leucociturie sub 104 /ml b) [x] Leucocituri epeste 104/ml c) [ ] Leucociturie 104 /ml d) [x] Prezenta unei bacteriurii unice peste 105 /ml e) [ ] Prezenta de cristale de oxalate in urina 843. [S] Capitol: Infectii urinare la copilExaminari complementare, daca bandelata urinara este pozitiva, pentru diagnosticul de pielonefrita sunt urmatoarele in afara de (Pag.1105): a) [ ] Examenul sumar de urina b) [ ] hemograma c) [ ] PCR d) [ ] Hemocultura e) [x] pH sangvin 844. [M] Capitol: Infectii urinare la copilCare sunt princiipile de tratament in pielonefrita la copil (Pag.1106)? a) [x] Spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni b) [x] Spitalizare daca prezinta semne de infectie sevara c) [x] Tratament antibiotic timp de 10 zile d) [ ] Tratament oral dupa care tratament intravenous e) [ ] Niciodata nu se interneaza un copil cu pielonefrita 845. [M] Capitol: Infectii urinare la copilTratamentul de atac in pielonefrita la copil poate fi (Pag.1106): a) [x] Ceftriaxon b) [ ] Claritromicina c) [x] Amoxacilina 100 mg/kg/zi in 3-4 doze d) [x] Gentamicina e) [ ] Aciclovir 846. [M] Capitol: Infectii urinare la copilCand se asociaza un aminoglicozid in tratamentul de atac al pielonefritei la copil (Pag.1106)? a) [x] Imunodepresie b) [x] Uropatie malformativa cunoscuta c) [x] Sindrom septicemic

d) [x] Varsta < 3 luni e) [ ] Nu se administreaza aminoglicozid pentru ca este hepato - toxic 847. [M] Capitol: Infectii urinare la copilCare sunt semnele de prim plan la un copil cu cistita (Pag.1106)? a) [x] Polakiurie b) [x] Disurie c) [x] Dureri abdominale d) [ ] Greta si varsaturi e) [x] Incontinenta urinara 848. [M] Capitol: Infectii urinare la copilCaracteristic pentru cistita la copil sunt urmatoarele (Pag.1106): a) [x] Absenta febrei b) [x] Absenta durerii lombare c) [x] Absenta sindromului inflamator d) [ ] Febra 40 grade C e) [x] Leucociturie 849. [S] Capitol: Infectii urinare la copilTratamentul in cistita la copil este (Pag.1106): a) [x] Clotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile b) [ ] Ciprofloxacin 7 zile c) [ ] Amoxacilina 100-200mg /zi d) [ ] Penicilina 50.000 UI /kg corp/zi e) [ ] Ampicilina 850. [S] Capitol: Obezitatea la copilObezitatea de gradul 1 la copil se defineste printr-un IMC superior percentilei (Pag. 1121): a) [ ] 67 b) [ ] 77 c) [ ] 87 d) [x] 97 e) [ ] 57 851. [M] Capitol: Obezitatea la copilComplicatiile metabolice a obezittii la copil (Pag. 1121): a) [ ] Edeme periferice b) [x] Dislipidemii c) [x] Hiperinsulinism si insulino-rezistent d) [x] Steatoz hepatic e) [ ] Tulburri de comportament 852. [M] Capitol: Obezitatea la copilComplicatiile respiratorii a obezittii la copil (Pag. 1121): a) [x] Astm bronsic b) [ ] Pneumonii c) [ ] Tahicardie d) [x] Sindr de apnee obstructiva de somn e) [ ] Sinuzite 853. [M] Capitol: Obezitatea la copilComplicatii morfologice a obezittii la copil (Pag. 1121): a) [x] Adipomastie b) [x] Ginecomastie c) [x] Vergeturi d) [ ] Convulsii e) [ ] Tulburari de echilibru 854. [M] Capitol: Obezitatea la copilComplicatii osteoarticulare a obezitati la copil (Pag. 1121): a) [x] Genu valgum b) [x] Epifizita soldului c) [ ] Osteom osteoid d) [ ] Drist osos anevrismal e) [ ] Fibrom 855. [S] Capitol: Obezitatea la copilComplicatiile psihologice ale obezittii la copil (Pag. 1121): a) [x] Tulburri anxios depresive b) [ ] Tulburri de limbaj c) [ ] Tulburri de dezvoltare d) [ ] Retard psihomotor

e) [ ] Tulburri vizuale 856. [S] Capitol: Obezitatea la copilRepartizarea aportului alimentar n obezitatea copilului este (Pag. 1121): a) [ ] 3 mese / zi b) [ ] 5 mese / zi c) [ ] 3 mese + 2 gustri d) [x] 3 mese + 1 gustare usoara, excluderea gustarii de la ora 10 e) [ ] 4 mese si o gustare / zi 857. [M] Capitol: Obezitatea la copilManagemantul dietetic in obezitate la copil (Pag. 1121): a) [x] 3 mese regulate + o gustare usoar , excluderea gustarii de la ora 10 b) [x] Suprimarea produselor "de rontit" si a buturilor dulci c) [ ] Introducerea gustrilor ntre mese de carbohidrati d) [ ] 5 mese regulate + 2 gustri de fructe pe zi e) [x] Diminuarea cantitatii de grasime din alimente si stimularea consumului de fructe si legume 858. [M] Capitol: Obezitatea la copilActivitatea fizicin obezitatea la copil (Pag. 1121): a) [ ] Exercitiile fizice singure duc la scderea greuttii b) [x] Exercitiile fizice singure nu duc la scdera greuttii c) [x] Permit reducerea sedentarismului d) [x] Ajut la readaptarea copilului la efort e) [ ] Ajut la scderea aportului caloric 859. [M] Capitol: Varsaturile la copilCare sunt cauzele infecioase ale vrsturilor acute la sugar i copil (Pag.1062): a) [ ] Rubeol b) [x] Meningit c) [x] Gastroenterocolit d) [ ] Varicel e) [x] Focar infecios ORL sau pulmonar 860. [S] Capitol: Varsaturile la copilUrmtoarele cauze metabolice pot determina vrsturi acute la sugar i copil, cu excepia (Pag.1062): a) [ ] Toxice sau medicamentoase b) [ ] Insuficien renal acut c) [ ] Cetoacidoz diabetic d) [ ] Tulburri hidroelectrolitice e) [x] Gastrita acuta 861. [M] Capitol: Varsaturile la copilUrmtoarele afirmaii despre stenoza piloric la sugar i copil sunt adevrate (Pag.1063): a) [x] Vrsturi n jet, abundente, la distan de mese b) [x] Apetit pstrat , n contrast oprirea creterii ponderale c) [x] Denutriie i deshidratare variabile, cu alcaloz hipocloremic d) [ ] Inapeten, scdere ponderal e) [x] Predomin la sexul masculin 862. [S] Capitol: Varsaturile la copilCare din urmtoarele cauze digestive nu poate determina vrsturi la sugar si copil (Pag.1063): a) [ ] Stenoza piloric b) [x] Hipoglicemia c) [ ] Alergie alimentar d) [ ] Reflux gastro-esofagian e) [ ] Greeal dietetic 863. [M] Capitol: Varsaturile la copilUrmtoarele afeciuni neurologice determin vrsturi cronice la sugar i copil, cu excepia (Pag.1063): a) [x] Paralizia b) [ ] Hipertensiune intracranian c) [ ] Migren d) [ ] Epilepsie e) [x] Convulsia febrila 864. [M] Capitol: Varsaturile la copilCare din urmtoarele afeciuni poate determina vrsturi acute la sugar i copil (Pag.1062):

a) [x] Apendicit acut b) [x] Sindrom ocluziv c) [ ] Gastrita cronic d) [ ] Achalazia e) [x] Invaginare intestinal acut 865. [M] Capitol: Varsaturile la copilVrsturi cronice la sugar i copil apar n urmtoarele boli (Pag.1063): a) [ ] Cetoacidoz diabetic b) [ ] Insuficien renal acut c) [x] Insificien suprarenal cronic d) [x] Aminoacidopatii e) [ ] Tulburri hidroelectrolitice 866. [S] Capitol: Varsaturile la copilExaminri complemetare n caz de vrsturi acute la sugar i copil sunt urmtoarele, cu excepia (Pag.1063): a) [ ] Ionogram sanguin, calcemie, funcie renal, glicemie b) [ ] Hemogram, PCR, hemoculturi, examen sumar de urin c) [x] Gastroscopie d) [ ] Ecografie abdominal e) [ ] Radiografie abdominal pe gol, radiografie toracic 867. [M] Capitol: Varsaturile la copilExaminri complementare n cazul vrsturilor cronice la sugar i copil sunt urmtoarele (Pag.1063): a) [x] CT cerebral b) [ ] Radiografie toracica c) [x] Bilan hepatic d) [x] Bilan hidroelectrolitic i metabolic e) [x] Tranzit eso-gastro-duodenal 868. [M] Capitol: Varsaturile la copilTratamentul antiemetic n cazul vrsturilor la sugar i copil cuprinde (Pag.1063): a) [x] Domperidon (Motilium) =0,2-0,4 mg/kg/8h per os b) [x] Metopimazin (Vogalene)=0,2 mg/kg/8h c) [ ] Util dac este vorba despre o cauz chirurgical d) [x] Nu trebuie s se substituie tratamentul cauzei e) [ ] Antibioterapie 869. [M] Capitol: Varsaturile la copilLa examenul clinic al un copil cu vrsturi putem observa (Pag.1062): a) [x] Deshidratare, denutriie b) [x] Palpare abdominal pentru decelarea unei cauze chirurgicale c) [x] Focar infecios asociat d) [ ] Intodeauna tulburari neurologice e) [x] Semne meningeale sau de hipertensiune intracraniene 870. [S] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicCine da informatii asupra complicatiilor care trebuiesc cautate in traumatismele toracice deschise sau inchise (pag. 206): a) [ ] Tipul de traumatism b) [x] Mecanismul producerii accidentului c) [ ] Traumatismul deschis d) [ ] Traumatismul inchis e) [ ] Traumatismele atat inchise cat si deschise 871. [S] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicCe pot antrena (produce) traumatismele deschise (pag. 206): a) [ ] Bronhopneumonii grave b) [ ] AVC hemoragic c) [ ] IMA d) [x] Detresa respiratorie si un soc hemodinamic e) [ ] Insuficienta renala acuta 872. [S] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicVarstra pacientilor cu traumatism toracic deschis sau inchis, in 70% din cazuri este (pag. 206): a) [ ] 20-45 ani b) [x] 20-50 ani

c) [ ] 20-55 ani d) [ ] 20-40 ani e) [ ] 18-50 ani 873. [S] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracic70 % din traumatismele toracice inchise apar in cadrul unui politraumatism, o parte dintre acestea au de la inceput prognostic vital grav sau rezervat (pag.206): a) [ ] 15 % b) [ ] 20 % c) [ ] 30 % d) [ ] 35 % e) [x] 25 % 874. [S] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicCel mai fracvent, traumatismele toracice sunt secundare (pag. 206): a) [ ] Cadere de la inaltime b) [ ] Cadere de la acelasi nivel c) [ ] Accident la locul de munca d) [x] Accident rutier e) [ ] Niciuna din variante 875. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicPentru evaluarea clinica initiala a gravitatii traumatismelor se iau in vedere doua situatii acestea sunt (pag. 206): a) [x] Detresa respiratorie b) [ ] IRA c) [x] Socul hemodinamic d) [ ] AVC hemoragic e) [ ] IMA 876. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicDetresa respiratorie (pag.206): a) [x] Este legata de o alterare a mecanicii ventilatorii b) [x] Este legata de o contuzie pulmonara c) [ ] Soc hemoragic usor sau mediu cu filtrare glomerulara usor alterata d) [ ] Varianta b si c e) [ ] Toate variantele 877. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicComplicatiile precoce dupa traumatism toracic sunt (pag.207): a) [x] Leziuni mediastinale b) [ ] Leziuni a tractului hipotalamo-hipofizo-suprarenal c) [x] Leziuni parietale d) [ ] Doar variantele a si b e) [ ] Toate variantele sunt corecte 878. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicComplicatiile precoce dupa traumatism toracic sunt (pag.207-208): a) [ ] Leziuni hepatice b) [x] Revarsate pleurale c) [x] Leziuni parietale si mediastinale d) [x] Leziunea axului traheo-bronsic e) [x] Leziuni cardiace si leziuni pulmonare 879. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicLeziunile parietale sunt (pag.207): a) [x] Fracturile costale b) [x] Voletul costal c) [ ] Pneumomediastin d) [x] Ruptura cupolei diafragmatice e) [ ] Toate variantele sunt corecte 880. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicLeziunile mediastinale sunt (pag.207-208): a) [ ] Hemopericardul b) [x] Pneumomediastin c) [x] Ruptura de istm aortic d) [x] Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice

e) [ ] Disectia coronara 881. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicLa pacientii instabili elementele diagnostice de ruptura de istm aortic sunt (pag.208): a) [x] Largirea mediastinului superior b) [ ] Insuficienta cardiaca c) [x] Stergerea butonului aortic d) [x] Coborarea trunchiului brahiocefalic stang e) [x] Hemotorax 882. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicCare din urmatoarele afirmatii asociate intre ele trebuie sa conduca la suspectarea unei leziuni a axului traheobronsic (pag.208): a) [x] Pneumotorax b) [x] Pneumomediastin c) [x] Emfizem subcutanat d) [x] Hemoptizie e) [ ] Plagile plumonare 883. [M] Capitol: Evaluarea gravitatii pacientului cu traumatism toracicLeziunile cardiace, in traumatismul toracic sunt (pag.208): a) [x] Hemopericard b) [x] Contuzia miocardica c) [ ] Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice d) [x] Disectia coronara e) [x] Leziuni valvulare traumatice 884. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorStopul cardio-circulator se clasifica in functie de (Pag. 217): a) [ ] Cauza stopului cardiac b) [x] Ritmul cardiac c) [ ] Amplitudinea cu care se poate defibrila d) [ ] Varsta la care apare e) [ ] Nu se poate clasifica 885. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorFibrilartia ventriculara declanseaza (Pag. 217): a) [ ] Stop cardiac care este spontan reversibil b) [x] Stop cardiac care nu este spontan reversibil c) [ ] Bradicardie d) [ ] Disociatie electro-mecanica e) [ ] Tahicardie sinusala 886. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorFrecventa cu care se face masajul cardiac extern este de (Pag. 217): a) [ ] 50 /minut b) [ ] 70/minut c) [ ] 80/minut d) [x] 100/minut e) [ ] 110/minut 887. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorAlternanta compresiunilor externe cu insuflatii este de (Pag. 217): a) [ ] 5 compresii 1 insuflare b) [ ] 10 compresii 2 insuflari c) [ ] 20 compresii 2 insuflari d) [x] 30 compresii 2 insuflari e) [ ] 25 compresii 3 insuflari 888. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorDupa SEE inainte de a verifica traseul EKG (posibil FV/TV) se face masaj cardiac timp de (Pag. 218): a) [ ] Verificarea se face imediat b) [ ] 1 minut c) [x] 2 minute d) [ ] 3 minute e) [ ] 5 minute 889. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorDoza si intervalul de administrare a adrenalinei intravenoase in caz de SCR este de (Pag. 219): a) [ ] 3 mg la 2 minute

b) [x] 1 mg la 4 minute c) [ ] 3 mg la 2 minute d) [ ] 1 mg la 5 minute e) [ ] 5 mg la 2 minute 890. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorIn cazul in care nu putem administra adrenalina intravenos, de urgenta putem opta pentru administrarea intratraheala prin sonda traheala. Doza este de (Pag. 219): a) [ ] 1-2 mg in 10 ml de ser fiziologic b) [x] 5-10 mg in 10 ml ser fiziologic c) [ ] Aceasi doza ca si IV d) [ ] 20 mg in 10 ml ser fiziologic e) [ ] Nu se administreaza 891. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorTratamentul antiaritmic de electie este (Pag. 219): a) [ ] Adrenalina b) [ ] Beta 2 blocante c) [ ] Lidocaina d) [x] Amiodarona e) [ ] Nitroglicerina 892. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorSocul electric extern administrat prin defibrilatorul bifazic la adult este de (Pag. 219): a) [ ] 5 J/kg corp b) [ ] 360 J c) [x] 150-200 J d) [ ] 1 J/kg e) [ ] Nu se folosesc decat defibrilatoare monofazice 893. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorPrincipala cauza a stopului cardio-respirator este (Pag. 217): a) [x] Infarctul miocardic b) [ ] Hipotermia c) [ ] Boli respiratorii cronice d) [ ] Hipoxia e) [ ] Intoxicatia 894. [M] Capitol: Stop cardio-respiratorStarea de soc hipovolemic sepoate produce urmatoarele mecanisme patogenetice cu exceptia (Pag. 220): a) [ ] Scaderea volumului sanguine circulant b) [ ] Scaderea preincarcarii cardiace c) [ ] Scaderea debitului cardiac d) [x] Stimulare simpatica cu vasoconstrictie si tahicardie e) [x] Cresterea extractiei de oxigen din tesuturile periferice 895. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorMarmorarea este accentuata la nivelul (Pag. 220): a) [ ] Mainii b) [ ] Cotului c) [x] Genunchiului d) [ ] Spatelui e) [ ] Fetei 896. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorIn soc lactemia arteriala este (Pag. 221): a) [ ] Mai mare decat 6 mmol/L b) [ ] Mai mic decat 1mmol/L c) [x] Mai mare decat 1,2 mmol/L d) [ ] Nu are importanta e) [ ] Modificarea este nesemnificativa 897. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorScopul medicatiei inotrop positiv in soc este obtinerea tensiunii arteriale medii de (Pag. 221): a) [ ] In jur de 100 mmHg b) [x] >65 mmHg c) [ ] <60 mmHg d) [ ] >50 mmHg e) [ ] 60-70 mmHg

898. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorMedicatia inotrop pozitiva de prima intentie este (Pag. 221): a) [x] Dobutamina b) [ ] Dopamina c) [ ] Noradrenalina d) [ ] Atropina e) [ ] Efedrina 899. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorMecanismul adaptativ la socul hipovolemic este (Pag. 220): a) [x] Stimulartea simpatica b) [ ] Vagolizal c) [ ] Simpaticoliza d) [ ] Vasodilatatia e) [ ] Cresterea oxigenarii periferice 900. [S] Capitol: Stop cardio-respiratorIn socul anafilactic medicamentul de prima intentie in hipotensiune este(Pag. 222): a) [ ] Loratadina b) [ ] Cortizonul c) [ ] Atropina d) [x] Adrenalina e) [ ] Ventolinul 901. [M] Capitol: Stop cardio-respiratorStarea de soc se acompanieaza cu urmatoarele semne clinice (Pag. 220): a) [ ] Bradicardie b) [x] Cresterea timpului de recolorare cutanata c) [x] Oligurie d) [x] Polipnee e) [ ] Bradipnee 902. [M] Capitol: Stop cardio-respiratorCa si tratament adjuvant al socului septic se foloseste (Pag. 222): a) [x] Corticoizi b) [ ] Antiinflamatoare c) [x] Proteina C activata d) [ ] Antibiotice e) [ ] Betablocante 903. [S] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul curativ al trombozei venoase profunde se caracterizeza prin (Pag. 210): a) [ ] Spitalizare obligatorie n orice situaie b) [ ] Administrarea heparinei nefracionat 1500U/kg/zi iv. in perfuzie continu c) [ ] Administrare de heparin nefractionat n aa fel nct PTT s fie ntre 1,5 - 3 ori mai mare dect valoarea normal d) [ ] Administrare heparinei cu greutate molecular mic, dac clearence creatininei e mai mare de 50 ml/min e) [x] Inhibitorii selectivi al factorului Xa este admisibil dac clearence creatininei este mai mare de 30 ml/min 904. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraSemnele clinice cele mai specifice ale emboliei pulmonare sunt (Pag. 211): a) [x] Dispnee b) [ ] Bradipnee c) [x] Tuse i/sau hemoptizie d) [ ] Dureri la nivelul hemitoracelui stng sau drept e) [x] Palpitaii 905. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul preventiv al trombozei venoase profunde const prin urmtoarele (Pag. 211): a) [ ] Fizioterapie b) [x] Ridicarea precoce din pat dup operaii c) [ ] Masajul gambelor este interzis d) [x] Ridicarea precoce a pacientelor post-partum e) [x] Masajul gambelor la pacieni aflai la pat 906. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraExaminri complementare n caz de embolie pulmonar poate avea urmtoarele aspecte (Pag. 211): a) [ ] Electrocardiograma poate arta tahicardie ventricular

b) [x] Electrocardiograma poate arata: BRD, devierea axial dreapt a complexului QRS c) [x] Peptidul natriuretic de tip B vizeaz gravitatea cazului d) [ ] Gazomertia arterial nu poate fi niciodat ntre valori nornale e) [x] Radiografia toracic poate arta atelectazia n band, hipertransparen pulmonar, pleurezie 907. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaran cazul emboliei pulmonare evaluarea riscului se realizeaz prin prezena sau absena a urmtoarelor criterii (Pag. 212): a) [ ] Afectarea miocardica demonstrat prin EKG i ecografia cardiac b) [x] Hipotensiune arterial c) [x] Disfuncia cardiac dreapt vizibil la ecograf sau prin creterea nivelului de BNP d) [x] Afectarea miocardic demonstrat de o cretere a concentraiei plasmatice a troponin cardiace I sau C e) [ ] Afectarea pulmonar evideniat prin radiografie toracice 908. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul in faza iniial a emboliei pulmonare se caracterizeaz prin urmtoarele (Pag. 212): a) [ ] Spitalizare este obligatorie n orice situaie b) [ ] Oxigenoterapia este recomdat doar n cazul n care saturaia hemoglobinei n oxigen scade sub 80% c) [x] Contenia venoas elastic pentru minim 2 luni n caz de tromboflebit profund recurent a membrelor inferioare d) [x] Anticoagulare este eficient n cazul n care valorie de PTT se obin ntre 1,5 - 2,5 ori mai mare dect valoarea normal e) [x] INR de int este de 2-3 909. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraEmbolia pulmonar masiv are urmtoarele caracteristici (Pag. 213): a) [ ] Patul arterial pulmonar e obstrucionat ntr-un procentaj mai mare de 50 - 75 % b) [ ] Presiunea arterial sistolic este mai mare de 110 mmHg c) [x] Semne de insuficien cardiac dreapt congestiv d) [ ] Ecografia transtoracic vizualizeaz trombul din cavitile cardiace drepte sau din arterele pulmonare e) [x] Stare de oc i de presiune arterial mai mic de 90 mmHg 910. [M] Capitol: Tromboza venoasa si ambolia pulmonaraTratamentul emboliei pulmonare masive are urmtoarele caracteristici (Pag. 214): a) [ ] O cale venoase dac este asigurat este de ajuns b) [ ] Spitalizarea pacienilor doar n caz de embolie pulmonar masiv c) [x] Expansiune volemic prin adminstrarea de cristaloide sau coloide d) [ ] n caz de hipertensiunea arterial administrarea adrenalinei cu sering automat e) [x] Alteplaza administrat iv. urmat de o soluie antocoagulant eficienta 911. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaPrincipalii factori de risc, recunoscuti pentru infectiile cu transmitere sexuala sunt (Pag.329): a) [x] Parteneri sexuali multipli b) [x] Nivel socio-economic nefavorabil c) [ ] Sexul masculin d) [x] Antecedente de infectii cu transmitere sexuala e) [x] Raporturi sexuale precoce 912. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSemnele locale ale unei infectii cu transmitere sexuala sunt (Pag. 329): a) [x] Ulceratie genitala b) [ ] Eruptie cutanata c) [x] Prurit genital d) [x] Leucoree e) [x] Adenopatie inghinala 913. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSemnele extragenitale ale unei infectii cu transmitere sexuala sunt (Pag. 329): a) [x] Sancrul bucal b) [x] Conjunctivita c) [x] Eruptia cutanata d) [ ] Durere pelvina e) [ ] Leucoree 914. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele afirmatii privind tratamentul curativ al unei

infectii cu transmitere sexuala sunt adevarate (Pag 330): a) [x] Tratamentul trebuie instituit rapid b) [ ] Tratamentul se adreseaza strict pacientului c) [x] Tratamentul se adreseaza pacientului si tuturor partenerilor in limita posibilului d) [ ] Nu este insotit de tratament profilactic e) [x] Pacientul trebuie sa revina la control dupa incheierea tratamentului, pentru a verifica vindecarea 915. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaProfilazia primara a unei infectii cu transmitere sexuala include (Pag. 330): a) [x] Vaccinarea anti HPV recomandata tuturor fetelor in varsta de 14 ani b) [x] Limitarea numarului de parteneri sexuali c) [ ] Depistarea si tratarea partenerilor pacientului d) [ ] Respectarea tratamentului e) [x] Folosirea sistematica si corecta a prezervativului 916. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaPerioada de incubatie a infectiei cu Neisseria gonorrhoeae este de (Pag 331): a) [ ] 1 zi b) [x] 2-7 zile c) [ ] 20 zile d) [ ] 1 luna e) [ ] 3 saptamani 917. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele manifestari clinice ale infectiei cu Neisseria gonorrhoeae, sunt deseori asimptomatice (Pag. 331): a) [ ] Uretrita b) [x] Faringita c) [ ] Prostatita d) [ ] Orhiepididimita e) [x] Anorectita 918. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCel mai eficace tratament al infectiei cu Neisseria gonorrhoeae este (Pag. 331): a) [ ] Penicilina G b) [x] Ceftriaxona c) [ ] Fluorochinolonele d) [ ] Doxiciclina e) [ ] Azitromicina 919. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele infectii este responsabila de aparitia limfogranulomatozei venerice (Pag. 331): a) [ ] Infectia cu Neisseria gonorrhoeae b) [x] Infectia cu Chlamydia trachomatis c) [ ] Infectia cu Treponema palidum d) [ ] Infectia cu Virusul papiloma e) [ ] Infectia cu Herpes simplex tip 2 920. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSindromul Fitz-Hugh-Curtis este (Pag. 332): a) [ ] Uretrita produsa de Chlamydia trachomatis b) [ ] Colecistita acuta c) [x] Perihepatita produsa de Chlamydia trachomatis d) [ ] Conjunctivita purulenta a nou nascutului e) [ ] Pneumopatia nou nascutului 921. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz (Pag. 332): a) [x] Conjunctivita b) [ ] Salpingita c) [ ] Cervicita d) [x] Poliartrita e) [x] Uretrita 922. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaFaza secundara a limfogranulomatozei venerica (LGV) se caracterizeaza prin (Pag. 332): a) [x] Alterarea starii generale

b) [ ] Tulburari de drenaj limfatic c) [ ] Leziuni cutaneo-mucoase papulare d) [x] Febra e) [x] Adenopatie inghinala 923. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaTehnica de referinta pentru diagnosticul unei infectii cu Chlamydia trachomatis este (Pag. 332): a) [ ] Teste serologice de identificare a anticorpilor b) [ ] Frotiu colorat Giemsa c) [ ] Teste de imunofluorescenta indirecta d) [ ] Punerea in evidenta a antigenelor e) [x] Tehnica PCR 924. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaTratamentul uretritelor si cervicitelor cu Chlamydia trachomatis, se face cu: (Pag. 332) a) [ ] Doxiciclina 200 mg. Timp de 21 de zile b) [ ] Fluorochinolone c) [ ] Amoxicilina+ acid clavulanic timp de 10 zile d) [x] Azitromicina 1 g per os doza unica e) [ ] Azitromicina 1 g per os timp de 7 zile 925. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCaracteristicile ulceratiei din sifilisul primar sunt (Pag. 332): a) [x] Cel mai adesea este unica b) [x] Prezinta o baza indurata c) [ ] Insotita de adenopatie inflamatorie d) [ ] Este dureroasa e) [x] Cicatrizeaza spontan in cateva saptamani 926. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSifilisul secundar se caracterizeaza prin (Pag. 333): a) [x] Leziuni precoce numite rozeole sifilitice b) [x] Adenopatii c) [x] Hepatosplenomegalie d) [x] Alopecie e) [ ] Leziuni tardive numite gome sifilitice 927. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaSifilisul secundar apare la (Pag. 333): a) [ ] 3 saptamani de la aparitia sancrului b) [ ] 10 saptamani de la aparitia sancruluui c) [ ] 1 saptamana de la aparitia adenopatiei d) [x] 6 saptamani dupa sancru e) [ ] 2 ani dupa sancru 928. [S] Capitol: Boli cu transmitere sexualaUn buletin de analize cu VDRL negativ si TPHA pozitiv sugereaza (Pag. 333): a) [ ] Absenta sifilisului b) [x] Un rezultat fals pozitiv c) [ ] Perioada de incubatie a unei infectii sifilitice d) [ ] Cicatrice serologica a unui sifilis vechi e) [ ] Stadiu incipient de sifilis 929. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaCare din urmatoarele teste sunt utilizate in diagnosticul sifilisului (Pag. 333): a) [x] VDRL b) [ ] PCR c) [x] Teste de imunoflorescenta indirecta FTA d) [x] TPHA e) [ ] Testul Elisa combinat 930. [M] Capitol: Boli cu transmitere sexualaTratamentul sifilisului primar se poate face cu (Pag. 333): a) [x] Bezatin benzilpenicilina 2,4 M UI intr-o injectie i.m. b) [ ] Bezatin benzilpenicilina 2,4 M UI 3 injectii i.m. la o saptamana c) [x] Doxiciclina 200 mg. timp de 14 zile, la persoanele alergice la penicilina d) [ ] Penicilina G 18-24 M UI/ zi in 6 perfuzii timp de 21 de zile e) [ ] Doxiciclina 200 mg timp de 21 de zile la persoanele alergice la penicilina

931. [S] Capitol: Diareea acutaCare este cauza cea mai frecvent a diarei acute infecioase (Pag. 405)? a) [ ] Sindromul holeriform b) [ ] Sindromul dizenteric c) [ ] Diareea acut medicamentoas d) [ ] Diareea cronic la debut e) [x] Gastroenterita acuta viral 932. [M] Capitol: Diareea acutan tratamentul simptomatic al diarei acute la adult se pot utiliza (Pag. 406-407): a) [ ] Lomperamida (Imodium) n caz de suspiciune de diaree invaziv b) [ ] Antisecretoare injectabile timp de 1-3 zile pentru deshidratare uoar c) [x] Topice absorbante d) [x] Antisecretoare per os e) [x] Antiemetice 933. [M] Capitol: Diareea acutaTratamentul antibiotic n diareea acut la adult (Pag. 407): a) [ ] Se administreaz sistemic pentru c majoritatea cazurilor de diaree acut sunt de origine bacterian b) [x] Se utilizeaz chinolona timp de 5-7 zile n diareea cauzat de Salmonella, Shighella i E. coli c) [x] Doz unic de doxiciclin n diareea dat de Vibrio cholerae d) [ ] Macrolid timp de 14 zile n diareea cauzat de Clostridium difficile e) [x] Se poate administra empiric i intit 934. [S] Capitol: Diareea acutaMajoritatea toxiinfeciilor alimentare colective sunt cauzate de (Pag. 405): a) [x] Salmoneloze b) [ ] Shigeloze c) [ ] Medicamente d) [ ] Clostridium perfingens e) [ ] Campilobacter jejuni 935. [M] Capitol: Diareea acutaExamenul parazitologic al scaunului este indicat n (Pag. 404): a) [x] Diaree > 3 zile b) [x] Diaree la un subiect imunodeprimat c) [ ] Diaree < 7 zile n ciuda unui tratament antibiotic specific d) [ ] Diaree persistent pentru cutarea toxinelor din infecia cu Clostridium difficile e) [ ] Epidemie recent de diaree acut sau suspiciune de toxiinfecie alimentar colectiv bacterian 936. [M] Capitol: Diareea acutaCare sunt cauzele cele mai comune ale diareei acute la adult (Pag. 405-406): a) [ ] Malabsoria b) [x] Sindroamele holeriforme i dizenterice c) [x] Medicamentele d) [ ] Boala celic e) [ ] Boala Whiple 937. [M] Capitol: Diareea acutaToxiinfecia alimentar poate fi cauzat de (Pag. 405): a) [x] Stafilococul aureu b) [x] Clostridium perfringens c) [x] Bacillus cereus d) [ ] Neisseria gonhoreae e) [ ] Pseudomonas aeruginosa 938. [M] Capitol: Diareea acutan febra tifoid i paratifoid ntlnim (Pag. 406): a) [x] Erupie rozeoliform b) [ ] Eritem nodos c) [x] Scaune diareice cu aspect glbui "de suc de pepene" d) [ ] Sindrom apendicular e) [x] Citoliz hepatic i leucopenie 939. [M] Capitol: Diareea acutaAnamneza i examenul clinic n diareea acut la adult evideniaz (Pag. 403-404): a) [x] Deshidratare sever extra i/sau intracelular b) [x] Teren imunosupresiv, comorbiditi c) [x] Caracteristici clinice ale diareei d) [ ] Toxina din infecia cu Clostridium difficile e) [x] Modalitatea de debut a diareei 940. [M] Capitol: Diareea acutaDeshidratarea extracelular se poate manifesta clinic prin (Pag. 403): a) [x] Pierdere ponderal

b) [ ] Sete intens i uscciunea mucoaselor n special la baza limbii c) [ ] Febr i tulburri neuropsihice d) [x] Hipotensiune ortostatic i vene jugulare externe colabate e) [x] Pliu cutanat persistent 941. [M] Capitol: Diareea acutaProfilul clinic i anamnestic al diareei invazive relev (Pag. 404): a) [ ] Afectare intestinal prin mecanism toxic sau toxinic b) [ ] Soc septic moderat c) [x] Prezena de glere, snge, puroi i /sau detritusuri de mucoas d) [x] Dureri abdominale, tenesme i senzaii false de defecare e) [ ] Diaree profuz i apoas asociat cu greuri, vrsturi, subfebriliti 942. [S] Capitol: Diareea acutaReferitor la examinrile complementare din diareea acut la adult, urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia (Pag. 403-404): a) [ ] Examinrile imagistice se cer n caz de suspiciune de complicaie a unei diarei invazive b) [ ] Coprocultura pe medii selective se indic n caz de diaree cu deshidtratare sever , sindrom dizenteric sau sindrom infecios sever inexplicabil c) [ ] Examenul direct al scaunului identific leucocite i sau hematii care indic o afeciune cu distrucie celular d) [ ] Hemoculturile sunt indicate n caz de febr sau hipotermie e) [x] Examinrile endoscopice cu biopsii multiple se trimit doar la anatomopatologie 943. [S] Capitol: Diareea acutaManagementul pacientului i principiile de tratament n diaree acut la adult au n vedere urmtoarele cu excepia (Pag. 406-407): a) [ ] Spitalizare n situaii de urgen b) [ ] Rehidratare oral i reluarea alimentaiei prin regim de cruare n majoritarea cazurilor c) [x] Tratament antibiotic sistemic pentru c majoritatea cazurilor de diaree acut sunt de origine viral d) [ ] Prevenia contaminrii anturajului i declarare obligatorie n funcie de caz e) [ ] Tratamentul simptomatic al diareei, vrsturii i dureri abdominala 944. [M] Capitol: Febra acuta la adultCare sunt conditiile de masurare ale temperaturii (Pag. 309): a) [x] La un anumit timp dupa servirea mesei b) [ ] Inainte de a servi masa c) [x] La nivel axilar d) [x] La nivel bucal e) [x] In repaus 945. [S] Capitol: Febra acuta la adultLa ce nivel se masoara temperatura centrala, fara a fi necesara, adaugarea de 0,5C (Pag. 309): a) [x] Timpanului b) [ ] Axilar c) [ ] Bucal d) [ ] Rectal e) [ ] Nici una din variante 946. [M] Capitol: Febra acuta la adultFebra este definita ca o temperatura centrala mai mare de (Pag. 309): a) [ ] 38C seara b) [x] 38C dimineata c) [ ] 38,5C seara d) [x] 38,3C seara e) [ ] 38,5C dimineata 947. [S] Capitol: Febra acuta la adultPentru estimarea temperaturii centrale se adauga (Pag. 309): a) [x] 0,5C b) [ ] 1C c) [ ] 1,5C d) [ ] 0C e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 948. [M] Capitol: Febra acuta la adultSemnele de gravitate ale unei febre sunt (Pag. 309): a) [x] Sepsis grav b) [x] Convulsii c) [x] Deshidratare acuta d) [ ] Pacient cu antecedente chirurgicale, in urma cu 2 ani e) [ ] Intoarcerea dintr-o zona neepidemica

949. [S] Capitol: Febra acuta la adultCare nu sunt semne de gravitate ale unei febre acute (Pag. 309): a) [x] Pacient cu antecedente chirurgicale in urma cu 2 ani b) [ ] Sepsis grav c) [ ] Convulsii d) [ ] Intoarcerea dintr-o zona endemica e) [ ] Deshidratarea acuta 950. [S] Capitol: Febra acuta la adultEtiologiile febrei acute sunt, cu exceptia (Pag. 310, 311): a) [ ] Tumori solide sau hematologice b) [ ] Boli metabolice c) [ ] Virale, bacteriene, parazitare d) [x] Splenomegalia e) [ ] Alergie medicamentoasa 951. [M] Capitol: Febra acuta la adultDintre examinarile complementare mai specifice, pentru stabilirea etiologiei in diagnosticul de febra acuta, sunt urmatoarele (Pag. 311): a) [x] Radiografia panoramica dentara b) [x] Ecografia c) [x] Tomografia d) [x] Serologia virala si bacteriana e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 952. [M] Capitol: Febra acuta la adultUrgentele infectioase asociate cu febra acuta sunt (Pag. 311): a) [x] Meningita bacteriana b) [x] Meningoencefalita c) [x] Malarie cu Plasmodium falciparium d) [x] Endocardita infectioasa e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 953. [M] Capitol: GripaEficacitatea vaccinului antigripal depinde de (Pag. 323): a) [x] Varsta b) [x] Comorbiditati c) [ ] Sex d) [x] Tratamentele imunosupresoare e) [x] Caracteristicile noii tulpini emergente 954. [M] Capitol: GripaVaccinul antigripal este recomandat (Pag. 323): a) [x] Subiectilor peste 65 ani b) [ ] Pacientilor sub 6 luni c) [x] Pacienti cu afectiuni bronhopulmonare cronice d) [x] Pacienti cu nefropatii cronice e) [x] Pacienti cu insuficiente cardiace grave 955. [S] Capitol: GripaVaccinul antigripal nu este utilizat (Pag. 323): a) [ ] Pacientilor peste 6 luni b) [x] Copiilor sub 6 luni c) [ ] Pacientilor peste 65 ani d) [ ] Pacientilor sub 65 ani e) [ ] Pacientilor peste 70 ani 956. [M] Capitol: GripaComplicatiile gripei sunt (Pag. 321): a) [x] Suprainfectiile bacteriene b) [x] Decompensarea cardiaca c) [x] Decompensarea renala d) [ ] Decompensare metabolica e) [x] Decompensarea respiratorie 957. [S] Capitol: GripaIncubatia virusului gripal este de (Pag. 321): a) [x] 1-3 zile b) [ ] 3-5 zile c) [ ] 5-7 zile d) [ ] 7-10 zile e) [ ] 10-15 zile 958. [M] Capitol: GripaDiagnosticul clinic al formei simple de gripa se pune pe baza (Pag. 321):

a) [x] Febra ridicata (39-40C) b) [ ] Febra medie (38C) c) [x] Astenie d) [x] Frisoane e) [x] Anorexie 959. [M] Capitol: GripaDiagnosticul de gripa se va lua in considerare in caz de (Pag. 321): a) [x] Debut brusc b) [x] Febra ridicata c) [x] Semne respiratorii d) [ ] Anorexie e) [x] Artromialgii 960. [S] Capitol: GripaEvolutia spontana rapid favorabila a gripei este de (Pag. 322): a) [ ] 1-3 zile b) [ ] 3-5 zile c) [x] 4-7 zile d) [ ] 7-10 zile e) [ ] Peste 10 zile 961. [S] Capitol: GripaTratamentul specific al gripei consta in (Pag. 322): a) [ ] Antibiotice b) [ ] Antialgice c) [ ] Antipiretice d) [x] Antivirale e) [ ] Hidratare 962. [M] Capitol: GripaVaccinul antigripal este recomandat (Pag. 323): a) [x] Personalului medical b) [x] Pacientilor peste 65 ani c) [ ] Pacientilor sub 6 luni d) [ ] Prematurilor e) [ ] Nou-nascutilor 963. [M] Capitol: GripaTatamentul gripei se face cu (Pag. 322): a) [x] Oseltamivir b) [ ] Amantadina c) [x] Antipiretice d) [ ] Antibiotice e) [x] Antialgice 964. [M] Capitol: GripaIn cazul gripei examinarea secretiilor respiratorii constau in (Pag. 322): a) [x] Izolarea virusului pe culturi celulare b) [x] Detectarea directa a genomului prin RT-PCT c) [ ] Serologie d) [x] Imunoflorescenta indiercta pe prelevat nazal e) [x] Detectarea antigenilor virali prin ELISA 965. [S] Capitol: GripaCare din urmatoarele virusuri gripale au un potential pandemic (Pag. 323): a) [x] Virusul gripal A b) [ ] Virusul gripal B c) [ ] Virusul gripal C d) [ ] Virusul gripal D e) [ ] Virusul gripal E 966. [M] Capitol: GripaAspecte importante in gripa sunt (Pag. 320): a) [x] Morbiditate ridicata b) [ ] Morbiditate scazuta c) [ ] Mortalitate ridicata d) [x] Mortalitate direct scazuta e) [x] Mortalitate indirecta 967. [M] Capitol: GripaDiagnosticul diferential al virusului gripal se face cu (Pag. 322): a) [x] Adenovirus b) [x] Enterovirus

c) [x] Coronavirus d) [x] VRS e) [ ] Citomegalovirus 968. [M] Capitol: HIVPrincipalele enzime ale virusului HIV sunt (Pag. 325): a) [x] Proteaza b) [x] Transcriptaza inversa c) [ ] Hialuronidaza d) [ ] ADN polimeraza e) [x] Integraza 969. [M] Capitol: HIVFaza de latenta a infectiei HIV se caracterizeaza prin (Pag.325): a) [ ] Deficit imun grav b) [x] Cresterea incarcarii virale c) [ ] Aparitia de tumori d) [ ] Deficit imunitar moderat e) [x] Diminuare progresiva a linfocitelor CD4 970. [S] Capitol: HIVConform clasificarii CDC a infectiei HIV, clasa biologica 3 se caracterizeaza prin nivele ale linfocitelor CD4 (Pag.325): a) [x] < 200 mm3 b) [ ] < 100 mm3 c) [ ] > 500 mm3 d) [ ] 200-499 mm3 e) [ ] 300-600 mm3 971. [S] Capitol: HIVSerologia HIV este fals negativa in timpul ferestrei serologice care dureaza (Pag.326): a) [ ] 2 saptamani dupa primo-infectie b) [x] 3-6 saptamani dupa primo-infectie c) [ ] 6 luni dupa primo-infectie d) [ ] 1 an dupa primo-infectie e) [ ] 3-6 zile dupa primo-infectie 972. [M] Capitol: HIVTratamentul antiretroviral este indicat (Pag.326): a) [x] La pacientii simptomatici b) [ ] La pacienti cu valori ale CD4 > 500 mm3 c) [x] La pacientii cu nefropatie HIV d) [x] La pacientii cu incarcare virala ridicata e) [x] Co-infectie cu VHB sau VHC 973. [M] Capitol: HIVAdministrarea de cotrimoxazol la pacientii infestati HIV, serveste ca profilaxie primara la (Pag.326): a) [ ] Leucoplazie paroasa b) [x] Toxoplasmoza c) [ ] Criptococcoza d) [x] Pneumocistoza e) [ ] Infectia cu CMV 974. [S] Capitol: HIVCea mai frecventa infectie oportunista la pacientii infestati HIV este (Pag.327): a) [ ] Retinita necrozanta hemoragica b) [ ] Criptococcoza c) [ ] Infectiile cu micobacterii atipice d) [x] Pneumocistoza pulmonara e) [ ] Toxoplasmoza cerebrala 975. [M] Capitol: HIVTratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii infestati HIV asociaza (Pag.327): a) [x] Primetamina b) [x] Acid folinic c) [ ] Carbamazepina d) [x] Sulfadiazina e) [ ] Flucitozina 976. [M] Capitol: HIVDiagnosticul infectiei cu citomegalovirus la pacientii infestati HIV, se stabileste prin (Pag.327): a) [ ] Determinarea anticorpilor de tip Ig G

b) [x] Tehnica PCR c) [x] Determinarea antigenului pp 65 d) [ ] Proba terapeutica cu ganciclovir e) [ ] Determinarea anticorpilor de tip Ig M 977. [S] Capitol: HIVPentru care din urmatoarele infectii oprtuniste ale pacientilor infestati HIV, nu exista tratament specific (Pag.327): a) [ ] Toxoplasmoza cerebrala b) [ ] Candidoza bucala c) [ ] Infectii cu micobacterii atipice d) [ ] Retinita produsa de CMV e) [x] Leucoencefalopatia multifocala progresiva 978. [M] Capitol: HIVCele mai frecvente cancere solide asociate cu infectia HIV sunt (Pag.327): a) [x] Cancerul pulmonar b) [ ] Cancerul mamar c) [ ] Osteosarcomul d) [x] Cancerul de col uterin e) [x] Cancerul canalului anal 979. [M] Capitol: HIVCare din urmatoarele afirmatii privind sarcomul Kaposi la pacientii infestati HIV sunt adevarate (Pag.327): a) [x] Cea mai frecventa tumora cutaneo-mucoasa b) [ ] Nu afecteaza organele profunde c) [ ] Nu este indicata chimioterapia citotoxica d) [x] Tratamentul antiretroviral face ca leziunile Kaposi sa regreseze e) [x] Diagnosticul este histologic 980. [S] Capitol: HIVIn cazul accidentelor de expunere la HIV, instituirea triterapiei profilactice se face incepand cu primele 48 de ore pe o durata de (Pag.328): a) [ ] 6 saptamani b) [ ] 4 luni c) [ ] 7 zile d) [ ] 6 luni e) [x] 4 saptamani 981. [M] Capitol: HIVMasurile de profilaxie a transmiterii materno-fetale includ (Pag.328): a) [x] Tratarea mamei in timpul sarcinii b) [x] Nastere asistata de o echipa antrenata c) [ ] Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 luni d) [x] Alaptarea contraindicata e) [x] Tratamentul profilactic al nou nascutului timp de 6 saptamani 982. [M] Capitol: Infectii nasocomialeProfilaxia infectiilor nosocomiale cuprinde (Pag.339): a) [x] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala este obligatorie b) [x] Informarea si formarea personalului c) [x] Respectarea regulilor de igiena d) [ ] Evitarea consumului de antibiotic e) [x] Masuri de combatere a bacteriilor multirezistente 983. [S] Capitol: Infectii nasocomialeIn cazul implantari de material strain infectiile nosocomilae pot sa apara (Pag. 340): a) [ ] In decursul primei luni b) [x] In decursul primului an c) [ ] In decursul a 3 ani d) [ ] In decursul a 7 zile e) [ ] In decursul a 30 de zile 984. [M] Capitol: Infectii nasocomialeInfectiile nosocomiale sunt (Pag. 339): a) [ ] Boli rare b) [x] Boli frecvente c) [x] Infectii ce survin la un pacient in timpul managmentului medical d) [x] Pot surveni dupa ingrijiri acordate intr-o unitate sanitara e) [x] Pot surveni in afara unei unitati sanitare

985. [S] Capitol: Infectii nasocomialePentru limitarea transmiterii infectiilor nosocomiale se vor instituii urmatoarele masuri (Pag. 340, 341): a) [ ] Purtarea manusilor sterile sau nesterile b) [ ] Sterilizarea instrumentelor c) [ ] Ingienizarea zilnica conform protocolului stabilit d) [ ] Eliminarea deseurilor e) [x] Toate raspunsurile de mai sus 986. [M] Capitol: Infectii nasocomialeInfectiile nosocomiale sunt (Pag. 339): a) [ ] Infectii survenite inaintea internarii b) [x] Infectie ce survine in timpul managmentului medical c) [x] Infectie survenita in urma manoperelor medicale d) [x] Infectie survenita in urma metodelor de diagnostic e) [ ] Infectie cu mortalitate scazuta 987. [S] Capitol: Infectii nasocomialeInformarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala este (Pag. 339): a) [ ] Obligatorie ,nu poate fi despagubita b) [ ] Nu este obligatorie c) [x] Obligatorie , poate conduce la despagubire d) [ ] Nu este obligatorie, dar poate conduce la despagubire e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt corecte 988. [M] Capitol: Meningitele infectioaseCand trebuie suspecta clinic meningita infectioasa (Pag. 289): a) [x] Cefalee intensa b) [x] Redoare meningiana c) [x] Fotofobie d) [ ] Tulburari de somn e) [ ] Astenofatigabilitate 989. [S] Capitol: Meningitele infectioaseLa examenul LCR meningita este numita purulenta" daca (Pag. 289): a) [ ] Majoritatea elementelor sunt limfocite b) [x] Majoritatea elementelor sunt polinucleare c) [ ] Citologia este amestecata d) [ ] LCR este hipoglicorahic e) [ ] LCR este limfocitar si hipoglicorahic 990. [S] Capitol: Meningitele infectioaseLa examenul LCR meningita este numita cu lichid clar" daca (Pag. 289): a) [x] Majoritatea elementelor sunt limfocite b) [ ] Majoritatea elementelor sunt monocite c) [ ] Citologia este amestecata d) [ ] LCR este hipoglicorahic e) [ ] LCR este limfocitar si hipoglicorahic 991. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu coci gram pozitivi apare la (Pag. 289): a) [x] Subiecti in varsta b) [x] Etilici c) [x] Splenectomizati d) [ ] Cirotici e) [ ] Nou-nascuti 992. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu coci gram negativi apare la (Pag. 289): a) [ ] Nou-nascuti b) [ ] Etilici c) [ ] Copii nevaccinati d) [x] Adulti tineri e) [x] Deficit de coplement seric 993. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu bacili gram negativi apare la (Pag. 290): a) [ ] Adulti tineri b) [x] Copii nevaccinati c) [x] Focare ORL d) [ ] Etilici e) [ ] Nou-nascuti 994. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningita cu lichid purulent cu bacili gram pozitivi apare la (Pag. 290):

a) [ ] Etilici b) [x] Nou-nascuti c) [x] Cirotici d) [ ] Splenectomizati e) [x] Sarcina 995. [S] Capitol: Meningitele infectioaseTratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid purulent" cu coci gram pozitivi este (Pag. 289): a) [ ] Cefotaxim 7 zile b) [x] Cefotaxim 15 zile c) [ ] Amoxacilina 7 zile d) [ ] Amoxacilina 15 zile e) [ ] Amoxacilina 21 zile 996. [S] Capitol: Meningitele infectioaseTratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid purulent" cu coci gram negativi este (Pag. 290): a) [x] Cefotaxim 7 zile b) [ ] Cefotaxim 15 zile c) [ ] Amoxacilina 7 zile d) [ ] Amoxacilina 15 zile e) [ ] Amoxacilina 21 zile 997. [S] Capitol: Meningitele infectioaseTratamentul curativ in cazul meningitei cu lichid purulent" cu bacili gram pozitivi este Pagina 290: a) [ ] Cefotaxim 7 zile b) [ ] Cefotaxim 15 zile c) [ ] Amoxacilina + aminozide 7 zile d) [ ] Amoxacilina + aminozide15 zile e) [x] Amoxacilina + aminozide 21 zile 998. [M] Capitol: Meningitele infectioaseComplicatiile menigitelor purulente sunt (Pagina 291): a) [ ] Insuficienta respiratorie b) [x] Soc septic c) [x] Hidrocefalia d) [x] Epilepsia e) [x] Coagularea intravasculara diseminata 999. [M] Capitol: Meningitele infectioaseMeningoencefalita herpetica HSV se suspecteaza clinic in caz de (Pagina 291): a) [x] Tulburari de vigilenta b) [x] Fotofobie c) [ ] Anemie d) [x] Febra e) [x] Fonofobie 1000. [M] Capitol: Meningitele infectioaseIn meningoencefalita herpetica HSV lichidul cefalorahidian este (Pagina 291): a) [x] Asociat cu prezenta hematiilor b) [x] Normoglicorahic c) [ ] Hipoglicorahic d) [ ] Hiperglicorahic e) [x] Fara germeni indentificat la examenul direct 1001. [M] Capitol: Meningitele infectioaseComplicatiile posibile ale meningoencefalitei HSV sunt (Pagina 292): a) [x] Deces b) [x] Tulburari de memorie c) [x] Tulburari afazice d) [x] Epilepsie refractara e) [ ] Hidrocefalia 1002. [M] Capitol: Meningitele infectioaseDiagnosticul diferential al meningoencefalitei HSV se face cu (Pagina 292): a) [x] HIV b) [ ] Sindromul meningeal

c) [x] Neuropaludismul d) [x] Listerioza e) [x] Toxoplasmoza 1003. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTetanosul este o boala infectioasa caracterizata prin (Pag.367): a) [x] Afectiune fara transmitere interumana b) [ ] Produsa de un bacil gram negativ anaerob c) [ ] Poarta de intrare in organism e digestiva d) [x] Toxina bacilului induce spasticitate musculara e) [ ] Boala lasa imunitate durabila 1004. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTabloul clinic in tetanos prezinta urmatoarele (Pag. 368): a) [x] Trismus b) [ ] Febra prezenta in toate cazurile c) [x] Perioada de incubatie este de 3-30 zile d) [x] Opistotonus e) [x] Semene de distonie neurovegetativa 1005. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTratamentul curativ in tetanos consta in urmatoarele cu exceptia (Pag. 368): a) [ ] Curatarea si debridarea plagii b) [x] Antiinflamatoare c) [ ] Antibiotice d) [ ] Seroterapie e) [ ] Vaccinare 1006. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiReferitor la profilaxia tetanosului sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pag. 369): a) [ ] Vaccinul are o eficacitate inalta b) [ ] Declararea e obligatorie c) [ ] Vaccinul contine toxina fara putere patogena d) [x] Primo infectia este obigatorie e) [ ] Imunizare incepe cu 3 injectii la interval de 1 luna, la varsta de 2, 3, 4 luni 1007. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiTratamentul simptomatic in tetanos consta in (Pag. 368): a) [ ] Imunizare b) [x] Alimentatie parenterala c) [x] Anticoagulante d) [x] Curarizare e) [ ] Debridarea si curatarea plagii 1008. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiIn cazul unei plagi tetanigene cu risc moderat si status vaccinal constand in vaccinare incompleta conduita profilactica va fi urmatoarea (Pag. 369): a) [ ] O doza de 0,5 ml de anatoxina tetanica b) [ ] Rapel +vaccinare ulterioara+Ig 250ul c) [x] Rapel+vaccinare ulterioara d) [ ] Rapel+antibioterapie e) [ ] Vaccinare completa+Ig G250ul 1009. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiConduita profilactica in cazul unei plagi tetanigene cu risc crescut si status vaccinal constand intr-o vaccinare absenta sau nesigura este (Pag. 369): a) [ ] Vaccinare completa + Ig G500ul + antibioterapie b) [ ] Vaccinare completa c) [ ] Rapel + vaccinare ulterioara + Ig500ul + antibioterapie d) [x] Vaccinare complete + IgG 250ul e) [ ] Rapel + vaccinare ulterioara + Ig G250ul 1010. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiIn ceea ce priveste profilaxia tetanica sunt adevarate urmatoarele (Pag. 369): a) [x] Primo-vaccinare contra tetanosului este obligatorie b) [x] Vaccinul contine anatoxina tetanica c) [ ] Vaccinul are contraindicatii si este greu tolerat d) [x] La varsta adulta se recomanda un rapel o data la 10 ani e) [ ] In fata oricarei plagi tetanigene nu este obligatorie verificarea statusului vaccinal

1011. [S] Capitol: Profilaxia tetanosuluiIn cazul unei plagi tetanigene cu risc foarte crescut si status vaccinal constand in ultim rapel > 10 ani, conduita profilactica consta in (Pag. 369): a) [x] Rapel + Ig G 500ul + antibioterapie b) [ ] Rapel + vaccinare ulterioara + Ig G 500ul + antibioterapie c) [ ] Rapel + Ig G 250ul d) [ ] Rapel e) [ ] Vaccinare completa + Ig G 500ul + antibioterapie 1012. [M] Capitol: Profilaxia tetanosuluiComplicatiile unei plagi tetanigene sunt urmatoarele (Pag. 368): a) [x] Complicatii trombembolice b) [x] Complicatii de decubit c) [x] Suprainfectii d) [x] Decompensarea tarelor e) [ ] Artrite 1013. [M] Capitol: SepticemiaSemnele de gravitate imediata in septicemia sunt (Pag.371): a) [ ] Cresterea temperaturii cutanate b) [x] Oligurie, semne cutanate, cianoza, marmorare c) [ ] Hipertensiune d) [ ] Scaderea timpului de recolorare cutanata e) [x] Cresterea timpului de recolorare cutanata 1014. [S] Capitol: SepticemiaTratamentul antiinfectios in septicemia cu pneumococ, meningococ este: Pag.374 a) [ ] Oxacilina, cloxacilina b) [ ] Vancomicina c) [x] Amoxicilina d) [ ] Amoxicilina+ gentamicina sau netilmicina e) [ ] Ciprofloxacina 1015. [S] Capitol: SepticemiaIn absenta semnelor de gravitate in septicemia cu enterobacterii tratamentul este: Pag. 374 a) [ ] Biterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon b) [ ] Biterapie cu flurochinolona sau aminozid c) [ ] Cefotaxim+fosfomicina d) [ ] Cefepim+ amikacina+aminozid e) [x] Monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau flurochinolona 1016. [S] Capitol: SepticemiaMonitorizarea clinica in septicemia cuprinde: Pag. 374 a) [ ] Presiunea arterial, oximetria pulsului, frecventa respiratorie si cardiac b) [ ] Diureza c) [ ] Toleranta la antibiotic d) [ ] Temperatura e) [x] Toate cele de mai sus 1017. [M] Capitol: SepticemiaTratamentul antiinfectios in septicemie este (Pag.375): a) [x] Initial de urgenta dupa recoltarea probelor biologice b) [ ] Tratamentul antibiotic se face pe cale intramusculara c) [x] Este initial probabilist in contextual clinic si epidemiologic d) [ ] Este in general de 5 zile e) [x] Este in general de 10-15 zile 1018. [M] Capitol: SepticemiaPurpura fulminans este: pag.371 a) [x] O urgenta vitala absoluta b) [x] Asociaza febra c) [x] Sindrom meningeal d) [x] Purpura cu extindere rapida e) [ ] Nici un raspuns corect 1019. [M] Capitol: SepticemiaSindromul de raspuns inflamator sistemic este: Pag.370 a) [x] Raspunsul inflamator al organismului la o agresiune infectioasa sau nu b) [x] Insotit de febra 38 grade celsius c) [ ] Insotit de subfebrilitati d) [x] Frecventa cardiac peste 90/min e) [x] Frecventa respiratorie peste 20/min

1020. [S] Capitol: SepticemiaIn tabloul de sepsis asociat cu disfunctia unui organ apar: Pag.370 a) [ ] Hipotensiune, presiune arterial sub 90mmHg sau scadere sub 40 mm Hg b) [ ] Hipoperfuzie periferica cu cianoza, marmorare c) [ ] Confuzie, agitatie, dezorientare, torpoare d) [ ] Oligurie, acidoza lactica e) [x] Toate cele de mai sus 1021. [M] Capitol: SepticemiaPoarta de intrare si factorii favorizanti pentru stafilococi sunt (Pag. 373): a) [x] Tegumentul b) [ ] Tubul digestiv c) [x] Plagile d) [x] Toxicomania e) [ ] Alcoolismul 1022. [M] Capitol: SepticemiaDiagnosticul diferential in septicemia se face cu(Pag. 373): a) [x] Soc cardiogen b) [x] Embolie pulmonara c) [x] Soc hipovolemic d) [ ] Tumori e) [ ] Sifilis 1023. [M] Capitol: Ciroza HepaticaConsecintele majore ale cirozei hepatice necomplicate sunt (Pag. 459): a) [x] Insuficienta hepatocelulara b) [ ] Imbunatatirea functiei biliare c) [x] Alterarea functiei hepatocitare de sinteza si de epurare d) [x] Hipertensiune portala e) [ ] Hipotensiune portala 1024. [M] Capitol: Ciroza HepaticaCele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice sunt (Pag. 459): a) [x] Hemocromatoza genetica b) [x] Alcool c) [x] Steatoza non-alcoolica d) [ ] Hepatita A e) [x] Hepatita B 1025. [M] Capitol: Ciroza HepaticaCauza mai rare de ciroza hepatica pot fi (Pag. 459): a) [ ] Hepatita B b) [x] Hepatita autoimuna c) [x] Ciroza biliara primitiva d) [x] Boala Wilson e) [ ] Alcoolul 1026. [S] Capitol: Ciroza HepaticaHipertensiunea portala din ciroza hepatica este definita printr-un gradient portosuprahepatic de (Pag. 459): a) [x] Peste 4 mmHg b) [ ] Sub 4 mmHg c) [ ] 4 mmHg d) [ ] Peste 5 mmHg e) [ ] 5 mmHg 1027. [M] Capitol: Ciroza HepaticaDiagnosticul pozitiv in ciroza hepatica poate fi pus pe un set de argumente clinice, biologice si morfologice, daca avem semne de (Pag. 460): a) [ ] Insuficienta venoasa b) [x] Hipertensiune portala c) [ ] Hepatita acuta d) [x] Insuficienta hepatocelulara e) [ ] Consum cronic de alcool 1028. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele de hipertensiune portala sunt (Pag. 460): a) [x] Circulatie venoasa colaterala abdominala b) [x] Ascita in caz de ciroza decompensata c) [x] Splenomegalie d) [ ] Ascita obligatoriu e) [ ] Eritroza palmara

1029. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele de insuficienta hepatocelulara sunt: (Pag 460) a) [ ] Spenomegalie b) [x] Angioame stelate c) [x] Eritroza palmara d) [ ] Ascita e) [x] Leuconichie/hipocratism digital 1030. [M] Capitol: Ciroza HepaticaLa palpare in ciroza hepatica ficatul (Pag 460): a) [x] Este ferm b) [ ] Are consistenta de organ c) [ ] Are marginea inferioara rotunjita d) [x] Are marginea inferioara ascutita e) [ ] Este nepalpabil 1031. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele de hipertensiune portala in ciroza hepatica, prezente la ecografie Doppler sunt (Pag. 460): a) [x] Dilatarea trunchiului portal b) [x] Splenomegalie c) [x] Incetinirea si chiar inversarea fluxului portal d) [ ] Accelerarea fluxului portal e) [x] Circulatia colaterala 1032. [S] Capitol: Ciroza HepaticaEvaluarea gravitatii cirozei hepatice se face prin stabilirea (Pag. 460): a) [ ] Marginii inferioare a ficatului b) [x] Scorului Child-Pugh c) [ ] Hepatomegaliei d) [ ] Tipului de icter prezent e) [ ] Consistentei ficatului 1033. [M] Capitol: Ciroza HepaticaScorul Child-Pugh este stabilit pe baza urmatoarelor (Pag. 460): a) [x] Albuminei b) [ ] Bilirubinei directe c) [x] Encefalopatiei hepatice d) [x] Ascitei e) [ ] Trombocitelor totale 1034. [S] Capitol: Ciroza HepaticaPacientii cu ciroza hepatica clasati in Child A au (pg 461): a) [ ] Ciroza decompesata b) [ ] Ciroza la debut c) [x] Ciroza compensata d) [ ] Ascita obligatoriu e) [ ] Icter si asterixis 1035. [S] Capitol: Ciroza HepaticaNivelul de protrombina, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 2 puncte are o valoare de (pag. 460): a) [ ] Peste 50% b) [x] 40-50% c) [ ] Sub 50% d) [ ] Sub 40% e) [ ] Peste 60% 1036. [S] Capitol: Ciroza HepaticaBilirubina totala, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 3 puncte are o valoare de (pag 460): a) [ ] Peste 50 mg/dl b) [ ] c) [ ] d) [x] e) [ ] 351037. [M] Capitol: Ciroza HepaticaPacientii cu ciroza gepatica decompensata sunt in clasa Child (pag 460): a) [ ] A b) [x] B c) [x] C d) [ ] A si B

e) [ ] A si C 1038. [S] Capitol: Ciroza HepaticaAscita, conform scorului Child-Pugh, cotata cu 1 punct este (pag 460): a) [ ] Controlata prin tratament diuretic b) [x] Absenta c) [ ] Refractara d) [ ] In cantitate mare e) [ ] Palpabila 1039. [M] Capitol: Ciroza HepaticaEcografia Doppler hepatica in ciroza hepatica pune in evidenta (pag 460): a) [x] Contur hepatic boselat b) [x] Contur hepatic nodular c) [x] Semne de hipertensiune portala d) [ ] Varice esofagiene e) [x] Prezenta complicatiilor - tromboza portala 1040. [S] Capitol: Ciroza HepaticaAlbumina, conform scorului Child-Pugh, cotat cu 2 puncte are o valoare de (pag 460): a) [ ] Peste 35 g/l b) [ ] Sub 35 mg% c) [x] 28-35 g/l d) [ ] Sub 28 g/l e) [ ] Peste 28 mg% 1041. [M] Capitol: Ciroza HepaticaEndoscopic, semnele de hipertensiune portala din ciroza hepatica sunt reprezentate de (pag 460): a) [x] Varice esofagiene b) [x] Gastropatie portala c) [ ] Spenomegalie d) [ ] Ascita e) [x] Varice subcardiale 1042. [M] Capitol: Ciroza HepaticaPrincipalele complicatii are cirozei hepatice sunt (pag 462-465): a) [x] Ascita b) [ ] Icterul c) [x] Hemoragia digestiva d) [x] Sindromul hepatorenal e) [x] Encefalopatia hepatica 1043. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn cazul cirozei hepatice complicate cu ascita, bilantul care trebuie efectuat cuprinde (pag. 462): a) [x] Bilant biologic b) [ ] Endoscopie c) [x] Punctia ascitei d) [ ] Tomografie abdominala e) [x] Ecografie abdominala 1044. [M] Capitol: Ciroza HepaticaComplicatiile cele mai frecvente ale ascitei intr-o ciroza hepatica sunt (Pagina: 462) a) [x] Infectia spontana a lichidului de ascita b) [ ] Icter c) [x] Ascita refractara d) [ ] Hepatomegalia e) [ ] Urini hipercrome 1045. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSemnele clinice prezente in infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica constau in (Pagina: 462) a) [x] Febra sau hipotermie b) [x] Dureri abdominale c) [x] Decompensarea cirozei d) [ ] Constipatie e) [x] Diaree 1046. [S] Capitol: Ciroza HepaticaIn cadrul infectiei spontane a lichidului de ascita, polimorfonuclearele neutrofile din ascita au o valoare de (Pagina: 462):

a) [x] Peste 250/mm b) [ ] Sub 250/mm


3

c) [ ] Peste 8000/mm

3 3 3

d) [ ] Peste 10000/mm

e) [ ] 8000-10000/mm 1047. [M] Capitol: Ciroza HepaticaTratamentul de urgenta in infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica consta in (Pagina: 462): a) [x] Supravegherea clinica si biologica - creatinina, nivelul PMN la 48 ore in accita b) [ ] Hepatoprotectoare c) [x] Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3 d) [x] Antibioterapie empirica e) [ ] Corticoterapie 1048. [M] Capitol: Ciroza HepaticaTratamentul ascitei din ciroza hepatica se face cu (Pagina: 463): a) [x] Regim hiposodat b) [x] Tratament diuretic c) [x] Punctie evacuatorie d) [ ] Hepatoprotectoare e) [x] Oprirea consumului de alcool 1049. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSupravegherea eficacitatii tratamentului din ascita in cazul cirozei hepatice, din punct de vedere clinic consta in urmarirea (Pagina: 463): a) [x] Greutatii corporale b) [ ] Nivelului creatininei c) [x] Circumferintei abdominale d) [ ] Nivelului leucocitelor sangvine e) [x] Edemelor de la nivelul membrelor inferioare 1050. [S] Capitol: Ciroza HepaticaIn cazul punctiei de evacuare in cadrul ascitei, albumina se administreaza daca cantitatea de lichid evacuata a fost de (Pagina. 463): a) [ ] Peste 5 litri b) [ ] Sub 3 litri c) [ ] Peste 300 mg d) [x] Peste 3 litri e) [ ] Peste 500 mg 1051. [M] Capitol: Ciroza HepaticaPrincipalele cauze de hemoragie digestiva sunt (Pagina 463): a) [x] Varice esofagiene b) [x] Ulcer gastro-duodenal c) [x] Eofagita d) [x] Sindrom Mallory-Weiss e) [ ] Nici o varianta nu e corecta 1052. [M] Capitol: Ciroza HepaticaClinic, hemoragia digestiva se poate exterioriza prin (Pagina 463): a) [x] Hematemeza b) [ ] Hemoptizie c) [x] Rectoragii d) [ ] Epistaxis e) [x] Melena 1053. [M] Capitol: Ciroza HepaticaControlarea hemoragiei, in hemoragiilor digestive se face cu (Pagina 463): a) [x] Inhibitori de pompa de protoni iv b) [x] Hemostaza endoscopica c) [x] Ligaturi de varice esofagiene d) [ ] Corticoterapie e) [ ] Diuretice 1054. [M] Capitol: Ciroza HepaticaManagementul terapeutic in cadrul hemoragiilor digestive (din cadrul cirozei hepatice) cuprinde si prevenirea complicatiilor care se face cu (Pagina 463): a) [x] Hidratare si vitaminoterapie B1/B6/PP pentru prevenirea sindromului de sevraj

b) [ ] Corticoterapie c) [x] Renutritie precoce pentru prevenirea denutritiei d) [ ] Diuretice e) [x] Lactuloza pentru prevenirea encefalopatiei 1055. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn cazul unei recidive hemoragice pe termen scurt (din cadrul cirozei hepatice) in hemoragiile digestive prin ruptura de varice esofagiene se fac urmatoarele (Pagina 464): a) [x] O noua endoscopie pentru hemostaza b) [x] TIPS - sunt portosistemic transjugular intrahepatic c) [ ] Pofilaxie cu alfa blocante d) [x] Transplant hepatic e) [x] Tamponament provizoriu cu sonda Blakemore 1056. [M] Capitol: Ciroza HepaticaProfilaxia secundara a hemoragiilor digestive (din cadrul cirozei hepatice) data de varice esofagiene din cadrul hipertensiunii portale consta in (Pagina 464): a) [ ] Beta blocante cardioselective b) [x] Ligaturi elastice repetate ale varicelor esofagiene c) [ ] Diuretice d) [x] Beta blocante non-cardioselective e) [ ] Antiinflamatoare nesteroidiene 1057. [M] Capitol: Ciroza HepaticaEncefalopatia hepatica asociaza (Pagina 464): a) [ ] Ascita b) [x] Tulburari de constiinta c) [x] Anomalii ale examenului clinic neurologic d) [x] Tulburari de personalitate e) [ ] Diplopie 1058. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn stadiul I al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464): a) [ ] Sindrom confuzional b) [x] Asterixis c) [ ] Coma d) [ ] Dispnee e) [x] Inversarea ritmului nictemeral 1059. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn stadiul II al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464): a) [ ] Coma b) [x] Sindrom confuzional c) [x] Asterixis d) [ ] Inversarea ritmului nictemeral e) [ ] Febra 1060. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn stadiul III al encefalopatiei hepatice avem (Pagina 464): a) [x] Coma fara semne de localizare b) [x] Posibile semne piramidale c) [ ] Asterixis d) [x] Posibile semne extrapiramidale e) [ ] Coma cu semne de localizare 1061. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIn encefalopatia hepatica diagnosticul diferential se face cu tulburari neuropsihice de cauza (Pagina 464): a) [x] Vasculara b) [x] Infectioasa c) [x] Toxica d) [x] Traumatica e) [ ] Degenerativa 1062. [M] Capitol: Ciroza HepaticaFactorii declansatori posibili ai sindromului hepatorenal sunt (Pagina 465): a) [x] Infectiile b) [x] Hepatita alcoolica acuta c) [x] Hemoragii digestive d) [ ] Punctia ascitei cu volum mic necompensat e) [ ] Calculii renali 1063. [M] Capitol: Ciroza HepaticaDiagnosticul de sindrom hepatorenal se bazeaza pe (Pagina 465):

a) [ ] 4 criterii majore neobligatorii b) [x] 4 criterii majore obligatorii c) [ ] 4 criterii minore obligatorii d) [x] Anumite criterii minore neobligatorii e) [ ] Criterii majore si minore obligatorii 1064. [S] Capitol: Ciroza HepaticaCriteriul major de diagnostic al sindromului hepatorenal este (Pagina 465): a) [ ] Cresterea creatininei peste 130 mg/dl b) [ ] Diureza sub 500 cc/24 ore c) [x] Proteinurie sub 0,5 g/24 ore d) [ ] Natriureza sub 10 mmol/l e) [ ] Natremie sub 130 mmol/l 1065. [M] Capitol: Ciroza HepaticaCriteriile minore de diagnostic pentru sindromul hepatorenal sunt (Pagina 465): a) [x] Osmolaritate urinara > osmolaritatea plasmatica b) [ ] Natriureza < 10mg/dl c) [x] Natremie < 130mmol/l d) [x] Diureza <500cc/24 ore e) [ ] 1066. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSindromul hepatorenal de tip 2 se caracterizeaza prin (Pagina 465): a) [ ] Evolutie rapida b) [x] Prognostic mai putin sumbru c) [x] Evolutie mai lenta d) [ ] Prognostic dramatic pe termen scurt e) [ ] Evolutie favorabila 1067. [M] Capitol: Ciroza HepaticaProfilaxia in sindromul hepatorenal se face cu (Pagina 465): a) [ ] Antiinflamatoare nesteroidiene b) [x] Compensarea punctiilor ascitei > 3 litri cu albumina c) [x] Intreruperea tratamentului cu diuretice in caz de insuficienta renala d) [x] Detectarea si tratarea hepatitelor acute alcoolice severe e) [ ] Medicatie nefrotoxica 1068. [M] Capitol: Ciroza HepaticaHidrotoracele, aparut la un pacient cu ciroza hepatica este o pleurezie caracterizata prin (Pagina 466): a) [ ] Lichid bogat in proteine b) [x] Lichid cu proteine < 20g/l c) [x] Este asociata cu ascita d) [x] Cel mai frecvent are localizare dreapta e) [ ] Asociaza frecvent hemopericard 1069. [M] Capitol: Ciroza HepaticaSindromul hepatopulmonar se caracterizeaza prin (Pagina 466): a) [x] Dispnee accentuata in ortostatism b) [x] Platipnee c) [x] Hipoxemie legata de prezenta dilatatiilor vasculare pulmonare d) [ ] Dispnee accentuata in clinostatism e) [ ] Splenomegalie 1070. [M] Capitol: Ciroza HepaticaIndicatiile terapeutice in hipertensiunea portopulmonara sunt (Pagina 466): a) [ ] Beta blocante b) [ ] IEC c) [x] Nu se dau beta blocante d) [x] Se pune problema transplantului hepatic e) [ ] Punctie pleurala 1071. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaIn cazul bolii inflamatorii cronice intestinale, tutunul reprezinta (Pag. 439): a) [x] Factor de risc pentru boala Crohn b) [ ] Factor protector pentru boala Crohn c) [x] Factor protector pentru rectocolita ulcerohemoragica d) [ ] Factor de risc pentru rectocolita ulcerohemoragica e) [ ] Factor de risc atat pentru boala Crohn, cat si pentru rectocolita ulcerohemoragica

1072. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare este examenul cheie pentru diagnostic in rectocolita ulcerohemoragica (Pag. 439): a) [ ] Examinarile biologice b) [ ] Examene microbiologice ale scaunului c) [x] Colonoscopia totala cu ileoscopie d) [ ] Endoscopie digestiva superioara e) [ ] Rectosigmoidoscopie cu ileoscopie. 1073. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaIn rectocolita ulcerohemoragica, la colonoscopia totala se evidentiaza (Pag. 439): a) [ ] Leziuni discontinue si heterogene b) [ ] Stenoza si fistula posibile in formele complicate c) [x] Leziuni continue si omogene d) [ ] Afectarea ileonului e) [x] Fara interval de mucoasa sanatoasa 1074. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt indicatiile tratamentului chirurgical in rectolita ulcero-hemoragica (Pag. 440): a) [x] Rezistenta la tratament medical b) [ ] Interval scurt intre pusee c) [x] Cancer d) [x] Displazie de grad inalt e) [x] Colita acuta grava rezistenta la tratament medical 1075. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaGranulomul epiteloid si gigantocelular este leziunea caracteristica in (Pag. 440): a) [ ] Boala inflamatorie intestinala b) [x] Boala Crohn c) [ ] Rectocolita ulcerohemoragica d) [ ] Boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica e) [ ] Nici unul din raspunsuri. 1076. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt complicatiile acute ale bolii Crohn (Pag. 440): a) [ ] Amiloidoza AA b) [ ] Stenoza digestiva c) [x] Tromboza venoasa profunda d) [x] Fistule/abcese e) [x] Colita acuta grava 1077. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaIn boala Crohn (Pag. 440): a) [ ] Leziunile sunt continue si omogene b) [x] Leziunile sunt discontinue si eterogene c) [x] Cavitatea bucala poate fi afectata d) [x] Ileonul, colonul si anusul sunt cel mai frecvent afectate e) [ ] Ileonul este intotdeauna sanatos 1078. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaUrmatoarele afirmatii despre boala Crohn sunt adevarate (Pag. 440): a) [x] Evolueaza in pusee b) [x] Este o boala cronica c) [ ] Este o boala subacuta d) [x] Poate deveni in evolutie stenozanta sau fistulizanta e) [ ] Recidiva postoperatorie este rara 1079. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt manifestarile extradigestive asociate cu boala inflamatorie intestinala, care evolueaza in paralel cu puseele acute (Pag. 441): a) [ ] Colangita sclerozanta primitiva b) [x] Eritem nodos c) [ ] Pelvispondilita reumatismala d) [x] Aftoza bucala e) [x] Uveite 1080. [S] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCare sunt urgentele chirurgicale in colita acuta grava (Pag. 441):

a) [x] Hemoragia grava si perforatia b) [ ] Denutritia si perforatia c) [ ] Megacolonul toxic d) [ ] Cancerul colorectal e) [ ] Hemoragie si diaree cu glere si sange 1081. [M] Capitol: Boala Crohn si rectocolita hemoragicaCriteriile clinico biologice utilizate in colita acuta grava cuprind (Pag. 441): a) [x] Frecventa cardiaca 90 batai/min b) [ ] Temperatura rectala 37,5 c) [ ] Hematocrit 35 d) [x] Hemoglobina 10,5 g/dl e) [x] Viteza de sedimentare 30 1082. [M] Capitol: Hemoragia digestivaIn cazul unei HDS principalele manifestari sunt (Pag. 426): a) [x] Hematemeza b) [ ] Pirozisul c) [x] Melena d) [ ] Greata e) [ ] Disfagia 1083. [M] Capitol: Hemoragia digestivaCare sunt cauzele dominante ale HDS (Pag. 426): a) [ ] Hemoragii diverticulare b) [ ] Diverticulita c) [x] Patologia ulceroasa d) [ ] Tulburari de evacuare gastrica e) [x] Hipertensiunea portalaq 1084. [M] Capitol: Hemoragia digestivaConfirmarea diagnosticului si excluderea unor diagnostice diferentiale in cazul unei hemoragii digestive se realizeaza prin (Pagina 426): a) [x] Anamneza si examen clinic b) [x] Tuseu rectal sistematic in cautarea de sange rosu sau negru c) [ ] Bariu pasaj d) [ ] Manometria e) [x] Sonda nazogastrica posibila in caz de indoiala 1085. [S] Capitol: Hemoragia digestivaIn HDI principala manifestare clinica este (Pagina 426) a) [ ] Regurgitatii acide b) [ ] Durerea retrosternala c) [x] Melena d) [ ] Greturi e) [ ] Scaune diareice 1086. [S] Capitol: Hemoragia digestivaIn cazul HDI cea mai frecventa sursa de localizare se afla nivelul (Pagina 426): a) [ ] Ileonului b) [x] Colonului c) [ ] Anusului d) [ ] Duodenului e) [ ] Esofagului 1087. [M] Capitol: Hemoragia digestivaTratamentul farmacologic in cazul unei HDS se face cu (Pagina 427): a) [ ] Blocanti ai canalelor de Ca b) [ ] Protectoare ale mucoasei gastrice c) [x] Inhibitori de pompa de protoni d) [x] Droguri vasoactive splanhice e) [ ] Spasmolitice 1088. [M] Capitol: Hemoragia digestivaEndoscopia digestiva superioara in urgenta se face la (Pagina 427): a) [x] Pacient stabil hemodinamic b) [x] La nevoie sau in caz de tulburari ale starii de constienta,la pacient intubat si ventilat c) [x] La pacientul a jeun de 6 ore sau dupa golirea stomacului d) [ ] Suspiciune de perforatie visceral e) [ ] Pacienti cu afectiuni obstructive de cai aeriene superioare

1089. [S] Capitol: Hemoragia digestivaTratamentul hemoragiei digestive pentru Forrest IIA cu IPP i.v cu seringa electronic se face timp de (Pagina 427): a) [x] 72 ore b) [ ] 24 ore c) [ ] 30 min d) [ ] 1 ora e) [ ] 48 ore 1090. [S] Capitol: Hemoragia digestivaIn cazul unei HDI persistenta si abundenta se va efectua (Pagina 428): a) [ ] Injectii cu adrenalina b) [x] Arteriografie celiomezenterice cu embolizare pe cale radiologica c) [ ] Administrarea de clipsuri d) [ ] Rezectia segmentului colonic interesat e) [ ] Administrarea de antibiotice 1091. [M] Capitol: Hemoragia digestivaCare sunt cauzele HDI (Pagina 428): a) [x] Hemoragiile diverticulare b) [x] Angiodisplaziile c) [x] Cancerul de colon d) [x] Colitele e) [ ] Boala Celiaca 1092. [M] Capitol: IcterulCare sunt cauzele icterului de origine extrahepatic (Pagina 446): a) [ ] Hepatit b) [x] Ampulom vaterian c) [x] Cancer pancreatic cefalic d) [x] Colangit sclerozant primitiv e) [ ] Ciroz 1093. [M] Capitol: IcterulCare sunt examenele paraclinice de prim intenie n icter (Pagina 446): a) [x] Ionogram sanguin b) [x] Timp de cefalin activat TCA c) [ ] Ecoendoscopie d) [ ] CT e) [x] Ecografie abdominal 1094. [S] Capitol: IcterulIcterul manifest, const n cresterea nivelul plasmatic al bilirubinei (Pagina 445): a) [ ] > 20 mol/l b) [ ] < 30 mol/l c) [ ] > 30 mol/l d) [ ] < 50 mol/l e) [x] > 50 mol/l 1095. [M] Capitol: IcterulExamenul clinic complet in icter are in vedere (Pagina 445): a) [x] Greutate, temperatur b) [ ] Consumul de medicamente hepatotoxice c) [x] Palpare hepatic, cutarea distensiei veziculei biliare d) [x] Semne de hipertensiune portal i de insuficien hepatocelular e) [x] Leziuni de grataj 1096. [M] Capitol: IcterulExamene paraclinice de prim intenie n icter (Pagina 446): a) [x] Hemoleucogram b) [x] Bilan hepatic c) [ ] PRC (protein C reactiv) d) [x] Indice de protronbin e) [x] TCA (timp de cefalin activat) 1097. [M] Capitol: IcterulCauzele benigene ale icterului de origine extrahepatic (Pagina 446): a) [x] Litiaza biliar b) [x] Pancreatita cronic c) [ ] Ampulon vaterian d) [x] Colangit sclerozant primitiv e) [ ] Colangiocarcinom 1098. [S] Capitol: Icteruln icter cu bilirubin neconjugat dat de sindromul Gilbert, tratamentul const in (Pagina

445): a) [ ] Tratament cu IPP b) [ ] AINS c) [x] Niciunul, linitirea pacientului d) [ ] Regim desodat e) [ ] Tratament cu inhibitori selectivi - cox 2 1099. [M] Capitol: IcterulCare sunt cauzele icterului de origine intrahepatic (Pagina 446): a) [x] Obstrucia cilor biliare de origine tumoral b) [x] Hepatit c) [x] Ciroz biliar primitiv d) [x] Obstrucia cilor biliare de origine infiltrativ e) [ ] Litiaz biliar 1100. [M] Capitol: IcterulCare sunt cauzele icterului de origine intrahepatic (Pagina 446): a) [x] Hepatit b) [x] Ciroz c) [ ] Pancreatit cronic d) [ ] Ampulom vaterian e) [ ] Colangiocarcinom 1101. [M] Capitol: IcterulCauzele principale ale icterului cu bilirubina neconjugata sunt (Pagina 445): a) [x] Sindromul Gilbert b) [ ] Colestaz c) [x] Hemoliz d) [ ] Hepatoblastom la copil e) [ ] Colangiocarcinom 1102. [S] Capitol: Hepatitele viralePeriada de incubatie a hepatitei virale B este (Pagina 452): a) [ ] 2-6 saptamani b) [x] 6-12 saptamani c) [ ] 4-6 saptamani d) [ ] 4-12 saptamani e) [ ] 0-6 saptamani 1103. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare dintre urmatoarele virusuri hepatotrope nu provoaca hepatita cronica (Pagina 451): a) [x] VHA b) [ ] VHB c) [ ] VHC d) [ ] VHD e) [x] VHE 1104. [S] Capitol: Hepatitele viraleIn hepatita virala C se face trecerea la cronicitate in (Pagina 453): a) [ ] 60 % din cazuri b) [ ] 65 % din cazuri c) [x] 70 % din cazuri d) [ ] 80 % din cazuri e) [ ] 20 % din cazuri 1105. [M] Capitol: Hepatitele viraleColestaza se defineste prin (Pagina 455): a) [x] Cresterea gamma GT b) [ ] Cresterea transaminazelor c) [ ] Scaderea gamma GT d) [x] Cresterea fosfatazei alcaline e) [ ] Scaderea fosfatazei alkaline 1106. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare sunt cele mai frecvente cauze ale citolizei hepatice cu transaminaze < 10 N (Pagina 456): a) [x] Ciroza b) [x] Hepatita medicamentoasa c) [x] Hepatopatia alcoolica d) [ ] Hepatitele acute virale e) [x] Hemocromatoza

1107. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare din cauzele urmatoare ale citolizei hepatice cu transaminaze < 10 N sunt cause rare (Pagina 456): a) [x] Hepatita autoimuna b) [ ] Steatohepatita non-alcoolica c) [x] Sindromul Budd-Chiari d) [x] Boala Wilson e) [ ] Ciroza 1108. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare sunt virusurile hepatotrope care au structura ARN (Pagina 450): a) [x] Virusul hepatitei A b) [ ] Virusul hepatitei B c) [x] Virusul hepatitei C d) [x] Virusul hepatitei D e) [x] Virusul hepatitei E 1109. [M] Capitol: Hepatitele viraleDiagnosticul infectiei acute cu virus hepatic B este confirmat de prezenta (Pagina 452): a) [ ] Ac IgM anti HVA b) [x] Ac IgM HBc c) [ ] Ac IgG HBc d) [ ] Ac HCV e) [x] Ag HBs 1110. [M] Capitol: Hepatitele viraleCaile de transmitere ale virusului hepatic B, sunt (Pagina 451): a) [x] Sexuala b) [ ] Fecal-orala c) [x] Parenterala d) [x] Verticala e) [x] Orizontala 1111. [S] Capitol: Hepatitele viraleCare dintre urmatoarele virusuri hepatotrope sunt virusuri cu AND (Pagina 450): a) [ ] Virusul hepatitei A b) [x] Virusul hepatitei B c) [ ] Virusul hepatitei C d) [ ] Virusul hepatitei D e) [ ] Virusul hepatitei E 1112. [S] Capitol: Hepatitele viraleEste numita hepatita acuta severa o hepatita acuta cu (Pagina 451): a) [ ] Un indice protrombina (IP) >50% fara encefalopatie hepatica b) [x] Un indice protrombina (IP) <50% fara encefalopatie hepatica c) [ ] Un indice protrombina (IP) <50% cu encefalopatie hepatica d) [ ] Un indice protrombina (IP) <25% cu encefalopatie hepatica e) [ ] Un indice protrombina (IP) >50% cu encefalopatie hepatica 1113. [M] Capitol: Hepatitele viraleIn bilantul de prima intentie al citolizei hepatice cu transaminaze < 10 N se efectueaza (Pagina 456): a) [x] Ag HBs, serologia VHC b) [x] Ecografie Doppler hepatica c) [ ] Ecografie cardiaca d) [ ] Ac anti-transglutaminaza e) [x] Examen clinic 1114. [M] Capitol: Hepatitele viraleIn care din urmatoarele situatii este indicate punctia-biopsie hepatica (Pagina 456): a) [ ] Hepatita virala C acuta b) [x] Citoliza al carei bilant exhaustiv non-invaziv ramane negative c) [ ] Hepatita medicamentoasa d) [x] Suspiciune de ciroza cu criterii insuficinte pentru un diagnostic pozitiv e) [x] Bilantul unei hepatopatii evidentiate prin bilant etiologic 1115. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare din urmatoarele cause sunt frecvente in citoliza hepatica cu transaminaze > 10N (Pagina 456, 457): a) [x] Hepatite acute virale

b) [x] Ischemie hepatica c) [ ] Hepatite cornice virale B si C d) [x] Litiaza cu migrare de calcul e) [ ] Hemocromatoza 1116. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare din urmatoarele cauze sunt rare in citoliza hepatica cu transaminaze < 10N (Pagina 457): a) [x] Sindromul Budd-Chiari b) [ ] Ischemie hepatica c) [x] Infiltratie tumorala hepatica d) [ ] Ficatul cardiac e) [x] Boala Wilson 1117. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare sunt cauzele colestazei extrahepatice (Pagina 457): a) [x] Pancreatita cronica b) [x] Colangita sclerozanta primitiva c) [ ] Ciroza biliara primitive d) [ ] Sepsis e) [x] Adenocarcinom 1118. [M] Capitol: Hepatitele viraleIn citoliza apar urmatoarele modificari (Pagina 455): a) [x] Cresterea ASAT b) [ ] Scadere ALAT c) [x] Cresterea ALAT d) [ ] Cresterea ASAT si scaderea ALAT e) [ ] Scaderea ASAT si scaderea ALAT 1119. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare sunt cauzele de crestere izolata a gamma- GT (Pagina 458): a) [x] Intoxicatia alcoolica cronica b) [ ] Colestaza c) [x] Medicamente inductoare enzimatice d) [ ] Citoliza e) [x] Steatoza 1120. [M] Capitol: Hepatitele viraleIn caz de serologie pozitiva pentru VHC , cu ARN pozitiv , in cadrul bilantului biologic intra (Pagina 453): a) [x] Bilant hepatic complet b) [ ] Ceruloplasmina c) [x] Hemograma d) [x] Alfafetoproteina e) [ ] Punctie - biopsie hepatica 1121. [M] Capitol: Hepatitele viraleUn tratament antiviral este indicat in caz de hepatita cronica virala B la pacintii (Pagina 452): a) [x] Cu ADN - ul VHB 2000 UI / ml b) [ ] Cu AND - ul VHB 2000 UI / ml c) [x] Cresterea persistenta a ALAT cu viremie detectabila d) [x] Scorul Metavir A2 si / sau F2 e) [ ] Scorul Metavir A2 si / sau F2 1122. [M] Capitol: Hepatitele viraleForma fulminanta a hepatitei acute virale este definita prin (Pagina 451): a) [x] Aparitia unei encefalopatii hepatice la mai putin de 2 saptamani dupa aparitia icterului b) [x] Indicele de protrombina (IP) < 25% c) [ ] Indicele de protrombina (IP) > 25% d) [x] Mortalitatea > 50% in absenta tratamentului e) [ ] Aparitia unei encefalopatii hepatice la mai mult de 2 saptamani dupa aparitia icterului 1123. [M] Capitol: Hepatitele viraleCare dintre urmatoarele afirmatii privind hepatita virala A nu sunt adevarate (Pagina 451): a) [ ] Virus cu ARN b) [x] Contaminare parenterala c) [ ] Perioada de incubatie intre 2- 6 saptamani d) [x] Frecvent trecerea la cronicitate e) [ ] Niciodata trecerea la cronicitate

1124. [S] Capitol: Patologia hemoroidalaStadiul I dupa clasificarea lui Goligher a hemoroizilor interni consta in (pag. 473): a) [ ] Hemoroizi evidentiabili la simpla inspectie b) [ ] Tromboza hemoroidala c) [x] Hemoroizi interni congestivi fara prolaps d) [ ] Prolaps reductibil manual e) [ ] Prolaps reductibil spontan 1125. [M] Capitol: Patologia hemoroidalaTratamente instrumentale in patologia hemoroidala interna sunt urmatoarele (pag. 474): a) [x] Fotocoagularea cu infrarosii b) [x] Scleroza c) [ ] Ligatura sub control Doppler a arterelor hemoroidale d) [ ] Hemoroidopexie e) [x] Ligature elastica 1126. [S] Capitol: Patologia hemoroidalaDiagnosticul unei patologii hemoroidale este (pag. 473): a) [ ] Exclusiv paraclinic b) [ ] Stabilit pe baza acuzelor subiective ale pacientului c) [x] Exclusiv clinic d) [ ] Stabilit doar prin rectosigmoidoscopie e) [ ] Completat intotdeauna de colonoscopie 1127. [M] Capitol: Patologia hemoroidalaPatologia hemoroidala externa se manifesta clinic prin (pag. 473): a) [x] Tromboza hemoroidala externa b) [ ] Sangerari care survin in timpul defecatiei c) [ ] Durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care provoaca trezirea din somn d) [x] Durere anala acuta de intensitate variabila, neritmata de scaune, care nu provoaca trezirea din somn e) [x] Tumefactie albastruie la examen proctologic 1128. [M] Capitol: Patologia hemoroidalaCaracteristicile sangerarilor din patologia hemoroidala interna sunt (pag. 473): a) [ ] Character venos, inchis la culoare b) [ ] Dureroase c) [ ] Abia perceptibile d) [x] Survin in timpul defecatiei sau imediat dupa aceasta e) [x] Stropesc vasul de toaleta sau pateaza hartia igienica 1129. [S] Capitol: Patologia hemoroidalaPatologia hemoroidala interna se manifesta clinic prin (pag. 473): a) [ ] Sangerari b) [ ] Durere exacerbata la examen proctologic c) [ ] Prolaps d) [ ] Sangerari sau prolaps e) [x] Sangerari si/sau prolaps 1130. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn ceea ce priveste tabloul clinic al ulcerului gastric si duodenal durerea ulceroasa tipica se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 433): a) [x] Apare postprandial tardiv b) [x] Este ameliorate de alimentatie c) [ ] Este frecventa, aparand in din cazuri d) [x] Durerea are caracter de tip crampa sau "foame dureroasa" e) [x] Este intalnita in 1/3 din cazuri 1131. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalTripla terapie de prima intentie pentru eradicarea Helicobacter Pylori cuprinde urmatoarele medicamente (Pag. 434): a) [x] IPP doza dubla b) [ ] Metronidazol c) [ ] Tetraciclina d) [x] Amoxicilina e) [x] Claritromicina 1132. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn privinta ulcerului gastric urmatoarele afirmatii sunt corecte (Pag. 434): a) [x] Prelevarea biopsiilor din ulcer este esentiala cu scopul de a exclude un cancer

b) [ ] Ulcerul gastric este de trei ori mai frecvent decat ulcerul duodenal c) [x] Tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 4-6 saptamani in doza standard d) [ ] Tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 7-10 zile in doza dubla e) [x] Controlul endoscopic la 6 saptamani este indispensabil 1133. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn tratamentul ulcerului gastro-duodenal conduita presupune (Pag. 434): a) [ ] Tripla terapie de prima intentie cu IPP doza dubla+ amoxicilina+metronidazol b) [x] Dupa eradicarea H. Pylori tratamentul cu IPP trebuie continuat timp de 3 saptamani in doza standard in caz de ulcer duodenal sau cu risc c) [ ] In caz de ulcer duodenal necomplicat si fara risc si daca eventualele simptome ulceroase au cedat se indica continuarea tratamentului cu IPP pe o perioada de 3 saptamani d) [x] In caz de ulcer gastric tratamentul cu IPP trebuie urmat timp de 4-6 sptamani in doza standard e) [ ] In caz de ulcer duodenal controlul cicatrizarii este necesar chiar daca ulcerul nu a fost complicat 1134. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalPrintre complicatiile patologiei ulceroase se numara (Pag. 435): a) [x] Hemoragia acuta b) [x] Stenoza c) [ ] Ciroza hepatica d) [ ] Metaplazia e) [x] Perforatia 1135. [M] Capitol: Ulcerul gastric si duodenalIn cazul patologiei ulceroase gastro-duodenale stenoza se caracterizeaza prin urmatoarele elemente (Pag.435): a) [ ] Reprezinta o complicatie frecventa, localizarea preferentiala fiind cea piloro-duodenala b) [ ] Este o complicatie care apare doar in ulcerul cu localizare duodenala c) [ ] Tratamentul de prima intentie este chirurghical d) [x] Tratamentul de prima intentie este medical cu IPP in doza mare e) [x] Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive 1136. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeCare dintre examenele uilizatein imagistica NU prezinta contraindicatii (Pag. 1149): a) [ ] CT b) [x] Ecografia c) [ ] Radiografia d) [ ] RMN e) [ ] Stintigrafia 1137. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn care dintre examinarile utilizate in imagistica sunt folosite radiatiile X (Pag. 1149-1150)? a) [x] PET-CT b) [ ] Ecografia c) [x] Radiografia d) [ ] RMN e) [x] CT 1138. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn care dintre examenul utilizat in imagistica sunt folosite ultrasunetele (Pag. 1149)? a) [ ] Radiografia b) [x] Ecografia c) [ ] CT d) [ ] RMN e) [ ] PET-CT 1139. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn diagnosticarea accidentului vascular cerebral se utilizeaza urmatoarele examinari (Pag. 1151): a) [ ] Radiografie b) [x] RMN cerebral c) [ ] Scintigrafie d) [x] CT cerebral e) [ ] Ecografie 1140. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de fractura osoasa, se utilizeza examinarea (Pag. 1151):

a) [ ] RMN b) [x] Radiografia c) [ ] Ecografie d) [ ] CT e) [ ] Sctintigrafie 1141. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazul spondilodiscitei se utilizeaza examinarea (Pag. 1152): a) [ ] Ecografia b) [x] RMN rahidiana c) [ ] Radiografia d) [ ] CT e) [ ] Scintigrafie 1142. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn diagnosticul apendicitei examinarile sunt (Pag. 1153): a) [x] Ecografie abdominala b) [x] CT abdominopelvian, in cazul in care ecografia abdominala este necontributiva c) [ ] Radiografie d) [ ] Scintigrafie e) [ ] RMN 1143. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazul epilepsiei,se utilizeaza examinarile (Pag. 1152): a) [ ] Ecografie b) [ ] Radiografie c) [x] CT cerebral d) [x] RMN cerebral e) [ ] Scintigrafie 1144. [S] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazul edemului pulmonar acut (EPA), se utilizeaza examinarea (Pag. 1153): a) [ ] RMN b) [ ] CT c) [x] Radiografia toracelui d) [ ] Ecografie e) [ ] Scintigrafie 1145. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn cazu tumorilor hepatice sunt utilizate urmatoarele examinari (Pag. 1153): a) [x] Ecografie hepatica b) [x] CT hepatica c) [ ] Radiografie d) [x] RMN hepatica e) [ ] Scintigrafie 1146. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de patologie a caior biliare si vazica biliare sunt utilizate urmatoarele examinari (Pag. 1153): a) [x] Ecografie hepatobiliara b) [ ] Radiografie c) [x] CT abdominal d) [ ] Scintigrafie e) [x] Colangio-RMN 1147. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de embolie pulmonara examinarile utilizate sunt (Pag. 1153): a) [x] Angio-CT thoracic b) [x] Scintigrafie pulmonara c) [x] Ecografie Doppler venoasa a membrelor inferioare d) [ ] Radiografie e) [x] Ecografie transtoracica 1148. [M] Capitol: Indicatii si strategii de utilizare a principaleor examene imagisticeIn caz de tumora osoasa se utilizeaza urmatoarele examinari (Pag. 1152):

a) [x] Radiografii b) [x] Scintigrafie osoasa c) [x] CT sau RMN a coloanei vertebrale d) [ ] Ecografie abdominala e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1149. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareCare sunt edemele unilaterale prin obstacol de intoarcere venoasa (Pag. 1346)? Pagina 1346 a) [x] Tromboflebita b) [ ] Insuficienta cardiac c) [x] Metastaza ganglionara a unui cancer d) [x] Filarioza e) [x] Erizipelul 1150. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareCaracteristicile edemelor de retentie hidrosodata sunt (Pag. 1346)? a) [x] Albe b) [x] Moi c) [ ] Dureroase d) [x] Nedureroase e) [x] Lasa godeu 1151. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareEdemele bilateral sunt de cauza (Pag. 1346): a) [x] Venoase b) [x] Medicamentoase c) [x] Retentie hidrosodata d) [ ] Alimentare e) [x] Ciclice idiopatice 1152. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareEdemele cauzate de retentia hidrosodata apare in (Pag. 1346): a) [x] Insuficienta renala b) [x] Sindrom nefrotic c) [x] Insuficienta cardiac d) [x] Insuficienta hepatocelulara e) [ ] Insuficienta respiratorie 1153. [S] Capitol: Edemele membrelor inferioareIn cay de edeme ale membrelor inferioare, bilantul hepatic se face in (Pag. 1346): a) [ ] Insuficienta renala b) [x] Insuficienta hepatocelulara c) [ ] Insuficienta cardiac d) [ ] Sindrom nefrotic e) [ ] Denutritie proteica severa 1154. [M] Capitol: Edemele membrelor inferioareIn cay de edeme ale membrelor inferioare, bilantul hepatic cuprinde (Pag. 1346): a) [x] Indicele de protrombina b) [x] Albuminemie c) [x] Transaminaze d) [x] Fosfataza alcalina e) [ ] Fractia de ejectie 1155. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareProtezele mecanice sunt formate din (Pag. 93): a) [x] Un inel implantat pe orificiul valvular nativ b) [x] Un element mobil c) [ ] Material biologic d) [ ] Autogrefe e) [ ] Valve cu aripioare duble 1156. [S] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareComplicatiile protezelor vasculare pot fi cu exceptia (Pag. 94, 95): a) [ ] Endocardite

b) [ ] Tromboza protezelor c) [x] Embolie pulmonara d) [ ] Dezinsertiile de proteza e) [ ] Hemoliza extracorpusculara mecanica 1157. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareExamenul clinic al pacientului protezat consta in (Pag. 96): a) [x] Consultatie ORL si stomatologica anuala b) [x] Examen cardio-vascular complet si EKG la 3luni, 6luni si apoi anual c) [x] Educarea cu privire la anticoagulante pe termen lung d) [x] Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva e) [ ] INR lunar 1158. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareFactorii de risc trombembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt (Pag. 96): a) [ ] Fibrilatie ventriculara b) [ ] Fractia de ejectie a VS >35% c) [x] Stare de hipercoagulabilitate d) [x] Antecedente de accident trombembolic arterial e) [x] Inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala,tricuspida sau pulmonara 1159. [S] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareAccidentele hemoragice sub AVK se intalnesc (Pag. 95): a) [x] La pacientii sub anticoagulante, in principal la purtatorii de valve mecanice b) [ ] La cei cu neoplazii c) [ ] La pacientii cu proteze biologice d) [ ] La pacientii cu complicatii neurologice e) [ ] La pacientii care au intrerupt tratamentul AVK de 48-72 ore 1160. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareTromboza protezelor se poate manifesta prin (Pag. 94): a) [x] Un accident embolic b) [x] O insuficienta cardiaca uneori acuta cu evolutie fulminanta c) [x] O modificare a zgomotelor d) [x] Aparitia suflului de regurgitare e) [ ] FiA 1161. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareHemoliza extracorpusculara mecanica este (Pag. 95): a) [x] Fiziologica cu conditia sa fie minima LDH <2N b) [x] Iustrata prin aparitia unei anemii c) [x] Formele importante vor trebui sa conduca la formarea unei dezinsertii, tromboze sau endocardite d) [ ] Precoce e) [ ] O hemoliza este adeseori prezenta 1162. [M] Capitol: Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculareIn functie de forma elementului mobil se disting (Pag. 93): a) [x] Valve cu bile tip cusca b) [x] Valve cu disc basculant c) [x] Valve cu aripioare duble d) [ ] Bioprotezele stentless e) [ ] Valva inserata direct pe inelul valvular al pacientului 1163. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticSupunerea pacientului, unui regim dietetic presupune urmatoarele etape (Pag. 1270): a) [x] Evaluarea obiceiurilor i contextului alimentar. b) [x] Stabilirea unui program alimentar. c) [x] Monitorizarea. d) [ ] Aprecierea dac pacientul este dispus s urmeze regimul dietetic. e) [ ] Stabilirea unui regim dietetic pe o perioad de test de 12 de ore. 1164. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticUrmtoarele afirmaii referitoare la stabilirea unui program alimentar sunt adevrate (Pag. 1270): a) [x] Nu exist recomandri dietetice standard, ci sfaruri pragmatice, individualizate.

b) [x] Se urmrete fixarea unor obiective precise. c) [ ] Se vor evita obiectivele precise, lsnd la aprecierea i tolerana pacientului. d) [x] Programul este adaptat pacientului (vrsta, patologii pre-existente, obiceiuri, cultur, motivaii de schimbare). e) [x] Are n vedere ajustarea frecvenei de consum al anumitor alimente. 1165. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticMonitorizarea regimului dietetic presupune (Pag.1270): a) [x] Susinerea eforturilor. b) [ ] Evitarea oricarui efort. c) [x] Reajustarea erorilor. d) [x] Adaptarea, n funcie de evoluia situaiei medicale, nutriionale i generale. e) [ ] Nu este nevoie sa se efectueze monitorizarea regimului dietetic. 1166. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticEvaluarea obiceiurilor i a contextului alimentar au ca i scop (Pag. 1270): a) [x] Evaluarea profilului alimentar (tip de alimente, cantiti aproximetive, ritmul prizelor alimentare, densiti calorice, obiceiuri gastronomice i culinare de tip familial i cultural, surse de aprovizionare b) [x] Cercetarea prizelor alimentare extraprandiale, identificarea eventualelor tulburri de comportament alimentar (gustri, compulsii, chiar bulimie c) [x] Evaluarea motivaiei modificarilor comportamentale. d) [x] Evaluarea nivelului obinuit de activitate fizic (profesional, deplcere, sport), nivelul de sedentarism (timp petrecut aezat sau n faa ecranului), obstacolele n calea efecturii activitii fizice. e) [ ] Au strict scop statistic. 1167. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticUrmtoarele sunt repere eseniale ale Programului Naional de Nutriie pentru Sntate (Pag. 1271): a) [x] Fructe i legume => La fiecare mas, cel puin 5 pe zi. b) [ ] Buturi alcoolice concentrate (30-40% Vol.) => La cin, minim 50 ml. c) [x] Limitarea consumului de sare (nu se va aduga sare suplimentar d) [x] Activitate fizic => Echivalentul a ora de mers rapid/zi. Se va integra n viaa cotidian. e) [x] Materii grase adugate => Se va limita consumul. 1168. [S] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticElementele specifice regimului dietetic in cazul HTA sunt urmatoarele cu exceptia (Pag.1272): a) [ ] Densitate calorica scazuta si combaterea supraponderii b) [ ] Scaderea aportului de sodiu c) [ ] Cresterea activitatii fizice d) [x] Aport de sodiu normal e) [ ] Reducerea consumului de toxice (alcool, tutun, cafea) 1169. [M] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticRegimul dietetic in insuficienta cardiaca consta in (Pag. 1272): a) [x] Aport scazut de sodiu b) [ ] Scaderea aportului de dulciuri cu indice glicemic ridicat c) [ ] Scaderea densitatii calorice d) [x] Lupta contra subnutritiei e) [x] Scaderea aportului de apa 1170. [S] Capitol: Prescrierea unui regim dieteticRegimul ditetic in sindromul nefrotic are in vedere urmatoarele elemente specifice cu exceptia (Pag. 1272): a) [ ] Scaderea aportului lipidic b) [x] Scaderea densitatii calorice c) [ ] Scaderea aportului de sodiu, dulcuri cu indice glicemic ridicat d) [ ] Scaderea aportului de apa e) [ ] Scaderea aportului de proteine 1171. [M] Capitol: Palpitatii Care din urmtoarele afirmaii referitoare la flutterul atrial sunt adevrate (Pag. 30)? a) [ ] Tulburare de ritm caracterizat prin microintrri n cadrul atriului drept b) [x] QRS fin, exceptand blocul de ramur funcional sau organic c) [ ] Tahicardie neregulat d) [ ] Activitate atrial dezorganizat, neregulat e) [x] Tahicardie regulat insotit de activitate atriala regulata cu aspect de "dinti n fierastru" 1172. [M] Capitol: PalpitatiiTahicardia Bouveret are urmtoarele particularitati (Pag. 31): a) [x] Tahicardie joncional prin reintrare intra-nodala b) [ ] Tahicardie ventricular

c) [ ] Tahicardie atrial (tahisistolie) d) [x] Tahicardie regulata, complexe QRS inguste e) [ ] Tahicardie neregulat, complexe QRS largi 1173. [M] Capitol: Palpitatii Palpitatiile se refer la (Pag. 30): a) [ ] Variatii respiratorii ale ritmului cardiac la pacienii neurotonici b) [x] Perceptia unui ritm cardiac anormal sub forma de extrasistole c) [x] Perceptia unui ritm cardiac anormal sub forma de tahicardie d) [ ] Perceptia durerii cu caracter constrictiv, retrosternal e) [ ] Durere retrosternala vesperal insotit de dispnee accentuata 1174. [M] Capitol: PalpitatiiDisplazia aritmogen de ventricul drept este vizibil cu ajutorul (Pag. 32): a) [x] Ecocardiografiei b) [x] Angiografiei c) [x] Scintigrafie d) [x] RMN e) [ ] Electrocardiograma si radiografie 1175. [S] Capitol: PalpitatiiExaminarea de prim intentie in cazul palpitatiilor este (Pag. 33): a) [ ] Ecocardiografia b) [ ] Radiografie cardio-toracic c) [ ] Angiografie d) [x] Electrocardiograma e) [ ] Scintigrafie 1176. [M] Capitol: Palpitatiin cazul extrasistolelor ventriculare benigne sunt adevarate urmtoarele (Pag. 34): a) [x] n absenta cardiopatiei subiacente, funcia ventriculara este normal b) [x] Stimulare ventricular negativa c) [x] Explorarea potenialelor tardive negative d) [ ] Apare lipotimia si sincopa e) [ ] Risc de moarte subit 1177. [M] Capitol: PalpitatiiExtrasistolele ventriculare maligne se caracterizeaz prin (Pag. 34): a) [x] Cardiopatie de fond b) [x] Disfunctie sistolica a ventriculului stang c) [ ] Disfunctie diastolic a ventriculului drept d) [x] Risc crescut de moarte subita, lipotimie si sincop e) [x] Stimulare ventricular pozitiv 1178. [M] Capitol: PalpitatiiSindromul QT lung se caracterizeaz prin (Pag. 32): a) [x] Aparitia pe un cord morfologic sntos b) [x] n formele congenitale cauza este o mutatie pe canalul de potasiu c) [x] Risc pentru apatiia torsadei varfurilor, fibrilatiei ventriculare d) [ ] Cordul fiind indemn nu prezinta nici un risc e) [x] Pe electrocardiogram apare QT lung, dismorfic 1179. [M] Capitol: PalpitatiiPalpitatiile recunosc ca si cauze (Pag. 30-31): a) [x] Tahicardia sinusal b) [x] Tulburri de ritm atrial c) [x] Tulburri de ritm ventricular d) [x] Tulburri de ritm joncional e) [ ] Eretismul cardiac 1180. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorConduita terapeutica in cazul hemoragiei majore dupa administrarea unui trombolitic este utmatoarea (Pag.124): a) [ ] Continuarea trombolizei b) [x] Daca hemoragia esrte controlata administram un antagonist c) [x] Tratament simptomatic d) [x] Oprirea trombolizei e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte 1181. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorTratamentul simtomastic din hemoragiile majore in urma tromboliticelor este (Pag.124): a) [ ] Umplere vasculara b) [ ] Transfuzie

c) [ ] Oxigenoterapie d) [x] Toate de mai sus e) [ ] Nici un raspuns correct 1182. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorAccidentele trombotice sunt reprezentate de (Pag.124): a) [ ] Trombocitopenie benigna b) [ ] Trombocitopenie imunoalergica c) [x] Hematoame, epistaxis d) [x] Reactii alergice e) [ ] Hematoame, epistaxis si trombocitopenie benigna 1183. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorTrombocitopenia benigna indusa de heparina are urmatoarele caractere (Pag.125): a) [ ] Mecanism prin agregare plachetara b) [ ] Asimptomatica c) [ ] Progresiva d) [ ] Nici un raspuns correct e) [x] a, b, c corecte 1184. [M] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorIn cazul hemoragiilor majore post administrarii de AVK sunt benefice urmatoarele (Pag. 126): a) [x] Spitalizare b) [x] Oprirea AVK, se va viza un INR mai mic de 1,5 c) [ ] Oprirea AVK,se va viza un INR mai mic de 2,5 d) [x] Control al INR 30 min dupa administrarea de Kaskadil, apoi la 6-8 ore e) [ ] Nu necesita spitalizare 1185. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorDespre preventia in din trombocitopeniile induse de heparina sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia (Pag.125): a) [ ] Depistare prin dozare a trombocitelor din 3 in 3 zile in timpul primei luni de tratament b) [ ] In tratamentul preventiv se vor prefera heparine cu greutate moleculara mica c) [ ] Contraindicatii pe viata pentru toate heparinele la pacientii cu anpecedente de trombocitopenie imonoenzimatica alergica d) [x] In tratamentul preventive se vor prefera heparine cu greutate moleculara mare e) [ ] Continuarea precoce cu AVK eficient inainte de ziua 7 1186. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorIn cadrul hemoragiilor minore post administrare de AVK sunt benefice urmatoarele (Pag.126): a) [x] Diminuarea sau oprirea tranzitorie a AVK b) [ ] Diminuarea sa oprirea totala a ACK c) [ ] Spitalizare d) [ ] Transfuzie de masa eritrocitara, la nevoie e) [ ] Nu necesita transfuzie de masa eritrocitara 1187. [S] Capitol: Accidente ale anticoagulantelorRiscul hemoragic dupa administrare de AVK este (Pag.126): a) [x] Crescut de anumite patologii :insuficienta hepatica si renala b) [ ] Nu este influentat de nicio patologie c) [ ] Nu depinde de calitatea supravegherii tratamentului d) [ ] Nu este frecvent legat de o supradozare e) [ ] Nici un raspuns corect 1188. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicEtiologia angorului stabil este determinata, in 95% din cazuri, de: (pg.64) a) [ ] Spasm cronarian b) [ ] Malformati congenitale c) [x] Ateroscleroza coronariana d) [ ] Tahicardia e) [ ] Coronarita 1189. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIschemia mocardica din angorul stabil are urmatoarele caracteristici (pag. 64): a) [x] Apare la efort b) [x] Este tranzitorie c) [ ] Este ireversibila

d) [ ] Nu dispare la administrarea de trinitrina e) [x] Este reversibila 1190. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCrizele anginoase sunt precpitate de (pag.64): a) [x] Efort b) [x] Tahicardie c) [ ] Bradicardie d) [ ] Betablocante e) [ ] Trinitrina 1191. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCe simptome asociate angorului stabil conduc la suspiciunea de insuficienta cardiaca ischemica: (pag.65) a) [x] Dispneea b) [ ] Palpitatii c) [ ] Sincope d) [x] Edeme ale membrelor inferioare e) [ ] Migrene 1192. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicContraindicatiile testelor de ischemie in angina pectorala: (pag.65) a) [ ] Infarctul miocardic cu durata de peste 5 zile b) [x] Tulburarile de ritm cardiac c) [x] Cardiomiopatia obstructiva simptomatica d) [x] Insuficienta cardiaca severa e) [x] Stenoza aortica stransa simptomatica 1193. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCe fel de anomalie de repolarizare se evidentiaza la EKG in timpul crizei anginoase: (pag.65) a) [ ] Supradenivelare de ST b) [x] Unde T inversate c) [ ] Extrasistole ventriculare d) [ ] Prelungirea segmentului PQ e) [ ] Unda QS 1194. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn ce situatii nu se recurge la coronarografie in diagnosticul angorului stabil (Pag. 66): a) [ ] Angorul refractar la tratament b) [ ] Angor jenant c) [x] La pacientul varstnic d) [x] Stare generala alterata e) [ ] In cazde disfunctie ventriculara stanga 1195. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare sunt caracteristicile clinice ale anginei Prinzmetal (Pag. 66): a) [x] Angor de repaus b) [ ] Angor de efort c) [x] Angor nocturn, la ore fixe d) [ ] Dispare la efort e) [x] Poate fi insotita de migrene 1196. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare sunt contrandicatiile betablocantelor in tratamentului angorului stabil (Pag. 66): a) [x] Bradicardie b) [x] Insuficienta cardiaca c) [x] Astmul bronsic d) [ ] HTA e) [x] BPOC severa 1197. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare este valoarea tinta a LDL-c in tratamentul cu statine al angorului stabil (Pag. 66): a) [ ] >1g/l b) [ ] <1 mg/l c) [ ] <1 mg/dl d) [ ] < 0,5 g/l

e) [x] <1 g/l 1198. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCe urmarim pentru a aprecia eficacitatea tratamentului in angorul stabil (Pag. 67): a) [ ] Bilant glucidolpidic anual b) [x] Frecventa crizelor anginoase c) [x] Pragul de pozitivitate al testului de ischemie d) [x] Toleranta tratamentului e) [x] Consumul de trinitrina in spray 1199. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare este cel mai bun indicator de necroza miocardica (Pag. 67): a) [ ] Cresterea creatin-fosfokinazei b) [ ] Cresterea mioglobinei c) [x] Cresterea troponinei d) [ ] Cresterea LDH e) [ ] Cresterea TGO/AST 1200. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn Sindromul Coronarian Acut fara supradenivelare de segment ST intalnim (Pag. 67): a) [x] Durere toracica de alura anginoasa b) [ ] Durere toracica permanenta c) [x] Ocluzie incompleta coronara d) [ ] Ocluzie totala e) [ ] Bloc de ramura stanga 1201. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare este efectul pe termen lung al fenomenului de "remodelare" postinfarct (Pag. 68): a) [ ] HTP b) [ ] Mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant c) [ ] Tulburari de ritm d) [x] Dilatare ventriculara stanga majora e) [ ] Dilatare atriala 1202. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicLa ce categorii de pacienti cu sindrom coronarian cu supradenivelare permanenta de ST durerea este absenta (Pag. 68): a) [x] Diabetici b) [x] Dementi c) [x] Sedati d) [ ] Hipertensivi e) [x] Confuzi 1203. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare sunt criteriile de diagnostic ale infarctului miocardic acut pe cale de constituire (Pag. 69): a) [x] Durere anginoasa cu durata de peste 30 minute b) [x] Supradenivelare de segment ST c) [ ] Unde T inversate d) [ ] Unda QS de necroza e) [x] Durere anginoasa trinitorezistenta 1204. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn caz de infarct miocardic septal profund, modificari EKG apar in derivatiile (Pag. 69): a) [ ] V1V2V3V4 b) [ ] DII DIII aVF c) [ ] V1V2V3 d) [ ] DI aVL e) [x] V1V2V3 DII DIII aVF 1205. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare este utilitatea markerilor de necroza miocardica (Pag. 69): a) [ ] Pentru intituirea tratamentului b) [x] In caz de indoiala asupra diagnosticului c) [ ] Pentru a stabili tipul de revascularizare abordat d) [x] Pentru datarea necrozei

e) [x] Cu titlu prognostic 1206. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicPentru efectuarea angioplastiei, timpul scurs de la primul contact medical si pana la efectuarea interventiei trebuie sa fie (Pag. 70): a) [ ] < 120 min. b) [ ] >90 min. c) [ ] < 100 min d) [x] <90 min. e) [ ] < 160 min. 1207. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicInainte de revascularizatie, se pot administra beta blocante in urmatoarele cazuri (Pag. 70): a) [ ] Infarct ventricular drept b) [x] HTA severa c) [ ] Soc cardiogen d) [x] Tahicardie ventriculara sustinuta e) [ ] Infarct inferior 1208. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn fibrilatia ventriculara, se aplica de urgenta soc electric extern cu (Pag. 70): a) [x] 300 J. b) [ ] 30 J. c) [ ] 360 J. d) [ ] 200 J. e) [ ] 250 1209. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicReperfuzia prin angioplastie a SCA ST+ se efectueaza in urmatoarele cazuri (Pag. 70): a) [x] Complicatii ritmice b) [ ] Pericardita tardiva c) [x] Infarct al ventricului drept d) [x] Esec al fibrinolizei e) [x] EPA 1210. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn infarctul miocardic al ventriculului drept este contraindicata administrarea de (Pag. 70): a) [ ] Morfina b) [ ] Anxiolitice c) [ ] Aspirina d) [x] Trinitrina e) [ ] Heparina 1211. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicSindromul de reperfuzie in cursul fibrinolizei, este sugerat de catre (Pag. 70): a) [x] Varf enzimatic precoce b) [ ] Accentuarea durerii c) [ ] Dispnee inspiratorie d) [x] Disparitie supradenivelarii si a durerii e) [x] Tulburari de conducere 1212. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicInfarctul ventricular drept se complica cel mai frecvent cu (Pag. 71): a) [ ] Ruptura septala b) [ ] Insuficienta mitrala c) [x] Stare de soc d) [x] Tulburari de conducere e) [ ] Pericardita 1213. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicStadiul III al clasificarii internationale Killip include (Pag. 71): a) [ ] Soc cardiogen b) [x] Edem pulmonar acut c) [ ] Raluri crepitante care nu depasesc jumatate din campurile pulmonare d) [ ] Raluri crepitante absente

e) [x] Raluri crepitante ce depasec jumatate din campurile pulmonare 1214. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicTratamentul edemului pulmonar acut refractar la diuretice si vasodilatatoare se face cu (Pag. 71): a) [ ] IECA b) [x] Dobutamina c) [ ] Soc electric extern d) [x] Contrapulsatie e) [ ] Lidocaina 1215. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicTablou de hemopericard cu disociere electromecanica apare in (Pag. 71): a) [ ] Insuficienta mitrala b) [ ] Ruptura septala c) [ ] Pericardita tardiva d) [x] Ruptura peretelui liber e) [ ] Tulburare de ritm ventricular 1216. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicUrmatoarele afirmatii despre Sindromul Dressler sunt corecte (Pag. 72): a) [ ] Nu asociaza sindrom inflamator b) [x] Apare la aproximativ 3 saptamani postinfarct c) [x] Se prezinta sub forma unui tablou de pericardita d) [x] Asociaza artralgii e) [ ] Apare la 24 de ore postinfarct 1217. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicPrezenta unui anevrism ventricular este sugerata de (Pag. 72): a) [x] Persistenta supradenivelarii ST peste 3 saptamani b) [ ] Durere retrosternala persistenta c) [x] Tulburari de ritm ventricular d) [ ] Anasarca e) [x] Semne de insuficienta ventriculara stanga 1218. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicSindromul coronarian acut fara supradenivelare permanenta a segmentului ST, acopera urmatoarele situatii (Pag. 72): a) [ ] Sindromul Prinzmetal b) [x] Angor de repaus c) [ ] Infarct transmural d) [x] Angor de novo e) [x] Angor crescendo 1219. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicCare afirmatie despre SCA ST- este corecta (Pag. 72): a) [ ] Artera coronara este complet ocluzata b) [ ] Poate antrena o necroza miocardica transmurala c) [ ] Aparitia pe EKG a undei Q d) [ ] In cursul episoadelor anginoase anterioare nu se dezvolta o retea colaterala e) [x] Poate antrena o necroza subendocardica 1220. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicTratamentul sindroamelor coronariene acute fara supradenivelare permanenta de segemnt ST nu include (Pag. 73): a) [ ] Aspirina b) [ ] Tratamentul factorilor de risc c) [ ] Nitratii d) [x] Analgezice e) [ ] Clopidogrelul 1221. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicSindroamele coronariene acute fara supradenivelare permaneta de segment ST se pot complica cu (Pag. 73): a) [x] Moarte subita datorata tulburarilor ventriculare de ritm b) [ ] Pericardita c) [x] Infarct subendocardic d) [x] Sindroame coronariene acute cu suradenivelare de ST e) [x] Recidive anginoase

1222. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn ce consta biterapia antiagregant plachetara, in managementul postinfarct (Pag. 74): a) [ ] Aspirina 75-325 mg/zi timp de 2 ani b) [x] Aspirina 75-325 mg/zi toata viata c) [ ] Aspirina 75 mg/ zi timp de 1 an d) [ ] Clopidogrel 75 mg/zi toata viata e) [x] Clopidogrel 75 mg/zi timp de 1 an 1223. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicPentru diagnosticul aritmiilor ventriculare maligne aparute postinfarct, se recurge la (Pag. 74): a) [ ] Ecografie cardiaca b) [ ] Coronarografie c) [ ] EKG in 12 derivatii d) [x] Holter ritmic pe 24 de ore e) [ ] Examene izotopice 1224. [M] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicIn tratamentul postinfarct, inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati daca se asociaza (Pag. 74): a) [ ] HTA b) [x] Tulburari de conducere c) [x] Disfunctia ventriculului stang d) [ ] Spasm coronarian e) [ ] Angor refractar la betablocante si nitriti 1225. [S] Capitol: Angina pectorala si infarctul miocardicLa ce perioada de timp, dupa un infarct miocardic revascularizat prin angioplastie, se efectueaza o scintigrafie miocardica de efort (Pag. 74): a) [ ] La 1 an b) [ ] La 2 si 6 luni c) [ ] La 6 luni si 1 an d) [ ] La 2 ani e) [x] La 3 si 6 luni 1226. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareEtiologia anevrismului de aorta abdominala este (Pag.75): a) [x] Arteroscelroza b) [x] Boala Marfan, Elher-Danlos c) [x] Afectarii inflamatorii: Bechet, Takayasu d) [ ] Trombogenita Buerger e) [x] Infectioasa 1227. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareExamenul clinic in anevrismul de aorta abdominala se poate evidentia prin (Pag.75): a) [x] O masa abdominala pulsatila, expansiva, indolora, cu suflu lateralizata la stanga b) [ ] Tulburari trofice c) [ ] Ulceratii sau gangrene la picior d) [ ] Este in general asimptomatic, fiind descoperit cu ocazia unui examen clinic e) [x] Semnul de Bakey, pozitia subrenala a anevrismului de aorta 1228. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareComplicatiile anevrismului de aorta sunt (Pag.76): a) [x] Sindrom de fisurare frecvent retroperitoneal b) [x] Rupturi acute intraperitoneale insotite de dureri spontane c) [x] Compesii duodenale, nervoase si urinare d) [ ] Neurologice e) [ ] Renale: abces renal, infarct renal, glomerulonefrita 1229. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareComplicatiile chirurgiei in anevrismul de aorta abdominala sunt (Pag.77): a) [x] De protza: tromboza acuta, fals anevrism anastomic, degradare tardiva, fistulizare, infectie b) [ ] Neoplazie (limfom) c) [ ] Insuficienta renala d) [x] Vasculare: embolii distale e) [x] Digestive: ischemie colica, insuficienta renala acuta

1230. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareLa pacientul care prezinta o ischemie de effort clasa 2 Leriche si Fontaine care examene nu vor fi efectuate decat in vederea unei eventuale revascularizarii (Pag.78): a) [x] Arteriografia b) [x] Angio-CT c) [ ] Ecografie Doppler arteriala d) [x] Angio-IRM e) [ ] Masurarea transcutanata a presiunii in oxigen 1231. [M] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareEtiologia din arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare este (Pag.77): a) [x] Tromboangeita Buerger b) [x] Colagenoza c) [x] Arteroscleroza d) [ ] Boala Marfan e) [ ] Infectioasa 1232. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareStadiul I din arteriopatia cronica obliteranta a membrelor inferioare dupa clasificare Leriche si Fontaine prezinta (Pag.77): a) [ ] Claudicatie intermitenta de effort, crampa dureroasa care apare la mers, durere fesiera, impotenta b) [ ] Dureri permanente c) [ ] Tulburari trofice distale d) [x] Abolirea unuia sau mai multor pulsuri fara simptome, cu exceptia unor semne specifice precum raceala picioarelor, disestezii, paloare cutanata e) [ ] Dureri de decubitus, calmate de pozitia decliva a piciorului 1233. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareStadiul 3 din arterioapatia cronica obliteranta a membrelor inferioare dupa clasificare Leriche si Fontaine nu prezinta (Pag.77): a) [ ] Dureri de decubitus b) [ ] Este palid si tardiv edementiat c) [ ] Doarme cu piciorul coborat la marginea patului d) [ ] Edem decliv: semnul sosetei e) [x] Tulburari trofice distale 1234. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareBilantul bolii ateromatoase nu cuprinde (Pag.79): a) [ ] Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice b) [x] CT , Angio-IRM c) [ ] ECG si ETT: test de ischemie d) [ ] Ecografie Doppler a membrelor inferioare e) [ ] Bilant lipidic complet, glicemie a jeun 1235. [S] Capitol: Arteriopatia obliterantaa aortei abdominale si a memebrelor inferioareTratamentul medical se face cu (Pag.79): a) [ ] Antiagregante plachetare: aspirina( acidacetilsalicilic) sau Plavix( clopidogrel) b) [ ] Statine, sistematic in preventia secundara c) [ ] IEC sau ARA II d) [ ] Medicamente vasoactive e) [x] Toate cele de mai sus 1236. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaCare din urmatoarele semne si simptome cardiovasculare pot fi asociate cu durerea toracica (Pag. 59): a) [ ] Otalgia b) [x] Sincopa c) [x] Edemul unilateral al membrelor inferioare d) [x] Claudicatia membrelor inferioare e) [x] Astenia 1237. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn durerea toracica un puls paradoxal poate fi asociat cu (Pag. 59): a) [ ] Disectia de aorta b) [x] Tamponada cardiaca c) [ ] Infarct al ventricului stang

d) [x] Infarct al ventricului drept e) [x] Embolia pulmonara severa 1238. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn durerea toracica ECG este dificil de interpretat in urmatoarele situatii (Pag. 60): a) [x] Stimulator cardiac b) [x] Hipertrofie ventriculara stanga majora c) [ ] Hipertrofie ventriculara dreapta majora d) [x] Bloc de ramura stang e) [ ] Bloc de ramura drept 1239. [S] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn cazul unei dureri toracice diagnosticul de infarct miocardic este eliminat prin (Pag. 61): a) [ ] Dozarea troponinei I este crescuta b) [ ] Dozarea mioglobinei este crescuta c) [x] Dozarea troponinei I este negativa d) [ ] Dozarea troponinei I sa fie facuta inainte de 6 ore de la inceperea durerii e) [ ] Dozarea mioglobinei sa fie facuta inainte de 6 ore de la inceperea durerii 1240. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn care din urmatoarele cazuri cresterea troponinei nu este sinonima cu un infarct pe cale de constituire (Pag.61): a) [ ] Pericardita bacteriana b) [x] Hipoxemia acuta c) [ ] Hipoxemia cronica d) [x] Embolia pulmonara e) [x] Anemia acuta 1241. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn durerea toracica detresa respiratorie acuta intalnim in (Pag.60): a) [x] Pneumopatie hipoxemianta b) [ ] Miocardita c) [x] Pneumotorace compresiv d) [x] Edem pulmonar e) [x] Embolie pulmonara 1242. [S] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn durerea toracica diagnosticul de infarct miocardic este eliminat daca dozarea troponinei este negativa cu conditia (Pag.61): a) [x] Ca recoltarea sa fie facuta dupa 6 ore de la inceputul durerii b) [ ] Ca recoltarea sa fie facuta inainte de 6 ore de la inceputul durerii c) [ ] Ca recoltarea sa fie facuta dupa 12 ore de la inceputul durerii d) [ ] Ca recoltarea sa fie facuta inainte de 12 ore de la inceputul durerii e) [ ] Durerea sa nu aibe un caracter permanent 1243. [S] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn disectia de aorta ascendenta din durerea toracica, tratamentul de urgenta consta in (Pag.62): a) [ ] Inceperea tratamentului cu betablocante b) [ ] Inceperea tratamentului cu sedative c) [ ] Inceperea tratamentului cu antialgice d) [x] Interventia chirurgicala obligatorie e) [ ] Interventie chirurgicala in urgenta 1244. [S] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn durerea toracica din disectia de aorta sunt contraindicate (Pag.62): a) [ ] Antialgicele b) [ ] Sedativele c) [ ] Umplerea volemica d) [ ] Betablocantele e) [x] Anticoagulantele 1245. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaDiagnosticul de disectie a aortei dintr-o durere toracica se confirma in urgenta prin (Pag.62): a) [ ] Radiografie toracica b) [x] Ecografie cardiaca transesofagiana c) [ ] Ecografie cardiaca transtoracica

d) [ ] CT e) [x] Angioscaner 1246. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaIn durerea toracica embolia pulmonara se confirma prin (Pag.62): a) [ ] Ecografie Doppler b) [x] Angioscaner c) [ ] CT d) [x] Scintigrafie pulmonara e) [ ] Radiografie toracica 1247. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaDiagnosticul de embolie pulmonara dintr-o durere toracica se suspecteaza pe baza (Pag.62): a) [ ] Radiografiei toracice b) [x] Clinic sprijinit de catre ECG c) [x] Gazometrie d) [x] D-dimeri e) [ ] Largirea mediastinului la radiografia toracica 1248. [S] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaCare este rata de mortalitate spontana in cazul disectiei de aorta ascendenta tip A (Pag.62): a) [x] 1% pe ora b) [ ] 1 pe ora c) [ ] 1% pe minut d) [ ] 5% pe ora e) [ ] 5% pe minut 1249. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaCare din urmatoarele afectiuni abdominale, prin iradiere produc durere toracica (Pag.62): a) [x] Colopatia functionala b) [x] Abcesul subfrenic c) [ ] Litiaza veziculara d) [x] Pielonefrita e) [ ] Hernie hiatala 1250. [M] Capitol: Durerea toracica acuta si cronicaDureri toracice de origine parietala intalnim in (Pag.63): a) [x] Sindromul Tietze b) [x] Mielomul multiplu c) [ ] Ascensiunea cupolei diafragmatice d) [x] Osteoporoza e) [x] Leziuni vertebrale dorsale 1251. [S] Capitol: Endocardita infectioasaEndocardita infectioasa apare in (Pag.97): a) [ ] Valvulopatii 2/3, o treime pe o proteza valvulara, o treime la pacientii fara afectare cardiaca b) [ ] O treime pe o proteza valvulara, o patrime la pacientii fara afectare cardiaca, o treime la pacientii cu valvulopatii usoare c) [x] O treime survin pe valvulopatie, o treime pe o proteza valvulara, o treime la pacientii fara afectare cardiaca d) [ ] La pacientii cu risc major de infarct miocardic e) [ ] La pacientii cu endocrinopatie cu afectare miocardica 1252. [M] Capitol: Endocardita infectioasaIn categoria cardiopatiilor cu risc crescut (grupa A) intra (Pag.97): a) [x] Cardiopatii congenitale cianogene neoperate (tetralogia Fallot, etc) b) [ ] Cardiomiopatie obstructiva c) [x] Proteze valvulare (mecanice, homogrefe sau bioproteze) antecedent de plastie mitrala cu implantare de inel protetic d) [ ] Bicuspidie aortica e) [x] Antecedente ale endocarditei infectioase 1253. [M] Capitol: Endocardita infectioasaDin categoria cardiopatiilor cu risc mai putin ridicat (grupa B) fac parte (Pag.97): a) [ ] Tetralogia Fallot b) [x] Cardiopatii congenitale cianogene, cu exceptia defectului de sept interatrial c) [ ] Antecedente de plastie mitrala cu implantare de inel protetic d) [x] Valvulopatie intens pozitiva: insuficienta aortica, insuficienta mitrala, stenoza aortica (IA>IM>SA)

e) [ ] Derivatii chirurgicale (pulmonar sistemic) 1254. [M] Capitol: Endocardita infectioasaAgentii infectiosi incriminati in boala Osler (endocardita subacuta) sunt (Pag.97): a) [x] Stafilococul epidermidis b) [x] Streptococul salivarius c) [ ] Streptococi deficienti d) [x] Streptococul mutans e) [x] Streptococul mitis 1255. [M] Capitol: Endocardita infectioasaPoarta de intrare in endocardita infectioasa poate fi (Pag.97): a) [x] Digestiva; b) [ ] Genitala; c) [x] Postoperatorie; d) [x] Sfera ORL, dentara; e) [x] Nosocomiala prin cateter. 1256. [M] Capitol: Endocardita infectioasaBacilii gram negativi din endocardita infectioasa (Pag.97): a) [ ] Sunt frecvent prezenti in endocarditele tricuspidiene la toxicomani; b) [x] Dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare; c) [x] Adeseori sunt rezistenti la antibiotice; d) [x] Au poarta de intrare digestiva, urinara; e) [ ] Sunt responsabili de endocardita subacuta. 1257. [M] Capitol: Endocardita infectioasaGermenii din grupul HACEK implicati in endocardita cu hemoculturi negative sunt (Pag.98): a) [ ] Chlamidia; b) [x] Haemophilus si Actinobacillus; c) [ ] Micoplasme, Bartonella; d) [x] Cardiobacterium, kingella; e) [x] Eikenella. 1258. [M] Capitol: Endocardita infectioasaConsecintele fiziopatologice ale endocarditei infectioase sunt (Pag.98): a) [x] Infectioasa, proliferare bacteriana, distrugerea endocardului, formarea de abces si reactie inflamatorie; b) [ ] Dilatarea ventriculului stang pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient; c) [ ] Hipertrofia ventriculului stang pentru a reduce tensiunea arteriala; d) [x] Hemodinamica, cu suprasarcina volemica acuta secundara regurgitarii acute fara dilatare compensatorie a cavitatilor; e) [x] Secundare emboliei: anevrisme micotice, embolii coronariene cu abcese miocardice. 1259. [M] Capitol: Endocardita infectioasaEndocardita infectioasa se caracterizeaza clinc prin (Pag.98): a) [x] Febra prezenta 80 - 90 % din cazuri; b) [x] Splenomegalie, fals panaritiu Osler, nodozitati dureroase, purpura petesiala si noduli Roth la examenul fundului de ochi; c) [x] Suflu cardiac de aparitie recenta, asocierea febrei si a suflului cardiac (mai ales in caz de suflu de regurgitare intens pozitiva); d) [ ] Palpitatii, lipotimii, sincope, sindrom confuzional; e) [ ] Dureri abdominale, greturi, varsaturi, oligurie. 1260. [M] Capitol: Endocardita infectioasaIn diagnosticul endocarditei infectioase un rol important il detine bilantul paraclinic care se bazeaza pe (Pag.99): a) [x] Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana; b) [x] Probe biologice; c) [x] Electrocardiograma; d) [x] Pentru a identifica poarta de intrare; e) [ ] Coronarografie. 1261. [S] Capitol: Endocardita infectioasaDiagnosticul de endocardita sigura dupa criteriile Duke implica (Pag.99): a) [ ] Un criteriu major + un criteriu minor sau 3 criterii minore; b) [ ] Un criteriu minor + un criteriu major sau 5 criterii majore; c) [x] Doua criterii majore, sau un criteriu major + 3 criterii minore sau 5 criterii minore; d) [ ] Trei criterii majore + 2 criterii minore; e) [ ] Cinci criterii majore.

1262. [M] Capitol: Endocardita infectioasaCaracteristicile criteriilor majore ale clasificarii Duke sunt (Pag.99): a) [ ] Fenomene vasculare: embolie, hemoragie intracraniana si anevrism micotic; b) [ ] Febra > 38 C; c) [ ] Fenomene imunologice; d) [x] Hemoculturi pozitive pentru endocardita infectioasa: doua hemoculturi distincte; e) [x] Afectarea endocardului: vegetatie sau abces sau noua dehiscenta de valva protetica. 1263. [M] Capitol: Endocardita infectioasaCriteriile minore Duke pentru diagnosticarea endocarditei infectioase se caracterizeaza prin (Pag.99): a) [ ] Afectarea endocardului; b) [x] Dovezi bacteriologice, fenomene imunologice; c) [x] Predispozitie: valvulopatie sau alta conditie cardiaca favorizanta sau toxicomanie intravenoasa; d) [x] Febra > 38 C; e) [x] Fenomene vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway. 1264. [M] Capitol: Endocardita infectioasaEvolutia endocarditei infectioase depinde de (Pag.100): a) [x] Comorbiditati importante, teren debilitat b) [x] Insuficienta cardiaca, insuficienta renala, soc septic; c) [x] Abces sau prezenta de leziuni subaortice, fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta, disfunctie severa de proteza; d) [x] Endocardita cu Stafilococus aureus, BGN, fungi; e) [ ] Varsta sub 60 de ani. 1265. [M] Capitol: Endocardita infectioasaComplicatiile cardiace ce pot sa apara in endocardita infectioasa sunt (Pag.100): a) [x] Infarct miocardic prin embolie coronariana; b) [ ] Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura deanevrism micotic; c) [x] Insuficienta cardiaca; d) [x] Distructie valvulara, perforare a valvei la originea unei regurgitari; e) [x] Abces septal la originea tulburarilor de conducere (BAV). 1266. [M] Capitol: Endocardita infectioasaIn endocardita infectioasa complicatiile neurologice sunt reprezentate de (Pag.100): a) [ ] Insufienta cardiaca; b) [x] Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic; c) [ ] Distructie valvulara; d) [x] Abces cerebral, sau meningita bacteriana prin grefa septica; e) [x] AVC prin embolie vasculara cerebrala. 1267. [M] Capitol: Endocardita infectioasaComplicatiile renale din endocardita infectioasa sunt (Pag.100): a) [x] Abces renal, infarct renal; b) [ ] Insuficienta cardiaca; c) [x] Glomerulonefrita acuta; d) [ ] Abces cerebral sau meningita bacteriana; e) [x] Nefrotoxicitate a antibioticelor (vancomicina, aminozide). 1268. [M] Capitol: Endocardita infectioasaTratamentul medical din endocardita infectioasa vizeaza (Pag.100): a) [ ] Asocierea a trei antibiotice, doua cu spectru larg si unul cu spectru ingust de actiune; b) [x] Antibioterapie dubla, bactericida, intravenoasa, in doze puternice sinergica, durata prelungita , dupa o serie de hemoculturi; c) [x] Urgenta terapeutica, spitalizare; d) [x] Monitorizarea regulata a eficacitatii tratamentului, a complicatiilor si a tolerantei; e) [ ] Drenaj chirurgical (cu biopsii). 1269. [M] Capitol: Endocardita infectioasaCauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie sunt (Pag.101): a) [x] Flebita, abces splenic; b) [x] Glomerulonefrita, spondilodiscita; c) [x] Anevrism micotic, abces cerebral, meningite, AVC; d) [x] Infectie necontrolata la nivel local intens pozitiva: vegetatii mari, abces paravalvular pozitiv, fals anevrism, fistula; e) [ ] Limfangita generalizata. 1270. [S] Capitol: Endocardita infectioasaIndicatiile tratamentului chirurgical in endocardita infectioasa sunt date

de (Pag.102): a) [x] Tulburari de hemodinamica, infectii, prevenirea riscului embolic; b) [ ] Varsta peste 65 de ani; c) [ ] Neoplazii cardiace sau metastaze; d) [ ] Comorbiditati metabolice; e) [ ] Hipertensiunea intracraniana. 1271. [M] Capitol: Endocardita infectioasaComplicatiile pe termen scurt (48 - 72 ore dupa internare) ale endocarditei infectioase sunt (Pag.102): a) [x] Insuficienta aortica sau mitrala severe; b) [x] Semne clince persistente de insuficienta ventriculara stanga sau semne de proasta toleranta dinamica; c) [ ] Fara semne clinice de insuficienta cardiaca; d) [ ] Dezinsertie sau tromboza obstructiva de proteza; e) [ ] Insuficienta cardiaca severa si rebela secundara unei regurgitari masive. 1272. [M] Capitol: Endocardita infectioasaSunt adevarate urmatoarele afirmatii despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase (Pag.103): a) [x] Preventia sistemica la toti valvularii (informarea si educarea pacientului); b) [ ] Fara indicatia de a institui un tratament antiagregant plachetar; c) [x] Igiena stricta buco-dentara, consultatii bianuale la stomatolog, dezinfectarea minutioasa si sistematica a plagilor; d) [ ] Valvularii din grupa A sunt cu risc scazut; e) [ ] Pacientii valvulari din grupul B sunt cu risc crescut. 1273. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCare este consecinta FIA (Pag.38)? a) [x] Pierderea sistolei atriale b) [ ] Pierderea diastolei atriale c) [ ] Pierderea sistolei ventriculare d) [ ] HTA e) [ ] Cresterea presiunii in atrii 1274. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCauzele aparitiei FIA sunt, cu exceptia (Pag.38): a) [ ] HTA b) [ ] Coronaropatii c) [ ] Revarsat pericardic d) [ ] Etilismul acut e) [x] RAA 1275. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCare afirmatii sunt adevarate in cazul unei FIA persistente (Pag.38)? a) [ ] Accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamana b) [x] Accesul nu se reduce decat printr-o cardioversie c) [ ] La repetarea episodului este o tendinta spre prelungire si permanentizare d) [ ] La barbati este mai frecvent ca si la femei e) [ ] Toate cele de mai sus 1276. [M] Capitol: Fibrilatia atrialaCare sunt simptomele date de FIA (Pag.38)? a) [ ] Dureri precordiale, anxietate b) [x] Palpitatii neregulate, angor, sincope c) [ ] Contractii tonico-clonice d) [x] Astenie, lipotimie, dispnee, ortopnee e) [ ] Hipoglicemie 1277. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaAspectele EKG-ului in FIA sunt, cu exceptia (Pag.38): a) [ ] Tahicardie neregulata cu QRS inguste b) [ ] Absenta activitatii atriale c) [x] Unde "F" care in anumite derivatii au aspect de " dinti de fierastrau" d) [ ] Ritm ventricular neregulat e) [ ] QRS inguste cu exceptie in blocul de ramura 1278. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCa si investigatii in FIA sunt necesare,cu exceptia (Pag.39): a) [ ] T3, T4, TSH b) [x] Coronarografia c) [ ] Radiografia pulmonara d) [ ] Eco Doppler cardiaca transtoracica

e) [ ] Eco Doppler cardiaca transesofagiana 1279. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaCare este scopul urmarit in urma investigatiei prin eco Doppler cardiac transesofagian in cardul FIA (Pag.39)? a) [ ] Detecteaza existenta posibila de revarsat pericardic b) [ ] Depisteaza cresterea presiunii din atrii c) [x] Permite sa ne asigure de absenta trombului atrial d) [ ] Raspunsul a) si b) e) [ ] Nici un raspuns corect 1280. [S] Capitol: Fibrilatia atrialaTratamentele in toate cazurile de FIA sunt, cu exceptia (Pag.39): a) [ ] Anticoagulante pe viata b) [ ] Incetinirea frecventei cardiace <80 repaus , <110 effort c) [ ] Digitalice in urgenta d) [ ] Cardioversie e) [x] Blocanti ai canalelor de Ca 1281. [M] Capitol: Fibrilatia atrialaCare sunt metodele de preventie a recidivelor dupa o cardioversie eficienta in cadrul FIA (Pag.40)? a) [x] Printr un tratament antiaritmic b) [ ] Tratament cu nitrati c) [ ] Tratament chirurgical d) [ ] Tratament cu IECA e) [x] Tratarea cauzelor 1282. [S] Capitol: HTA adultFactorii de risc cardio-vascular sunt considerate urmatorii cu exceptia (Pag. 53): a) [ ] Diabet zaharat b) [ ] Antecedente familiale de accident cardio-vascular precoce c) [x] Varsta tanara d) [ ] Dislipidemii e) [ ] Tabagismul 1283. [M] Capitol: HTA adultCare sunt obiectivele tratamentului la un pacient cu HTA maligna (Pag. 57): a) [x] Spitalizare b) [ ] Activitate fizica regulata c) [ ] Tratament medicamentos cu alfa si beta blocante d) [x] De prima intentie utilizarea,inhibitorilor calcici intravenosi pe seringa electrica-nicardipina 5-10 mg /h e) [x] Tratamentul complicatiilor si al factorilor agravanti 1284. [M] Capitol: HTA adultHTA e considerata un factor de risc cardio-vascular prin (Pag. 52): a) [x] Aparitia unei insuficiente cardiace b) [x] Risc de AVC crescut c) [ ] Morbiditate cardio-vasculara crescuta d) [x] Risc fata de o arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei e) [x] Aparitia unei coronaropatii 1285. [M] Capitol: HTA adultTratamentul igieno-dietetic al HTA esentiale consta in (Pag. 54): a) [ ] Reducerea consumului de lipide nesaturate b) [x] Activitate fizica regulata c) [x] Diminuarea consumului de alcool si al altor excitante d) [x] Limitarea aportului de sare e) [x] Normalizarea greutatii in caz de suprasarcina ponderala 1286. [S] Capitol: HTA adultTratamentul medicamentos al HTA esentiale are in vedere urmatoarele cu exceptia (Pag. 54): a) [ ] Privilegiaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 de ore b) [ ] Debuteaza cu o monoterapie sau o biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament c) [ ] Cel mai important e sa se scada in mod eficient TA d) [x] Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt: alfa si beta blocante, diuretice, IEC, inhibitori calcici e) [ ] In a doua intentie se vor utiliza aliskiren ,alfa blocante si antihipertensoare central 1287. [M] Capitol: HTA adultIn cazul unei HTA esentiale ,la o pacienta gravida medicamentele recomandate sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 55): a) [ ] Beta blocante b) [x] Diuretice tiazidice

c) [ ] Metildopa d) [ ] Inhibitori calcici e) [x] IEC 1288. [M] Capitol: HTA adultSemnele paraclinice de rasunet ale HTA sunt urmatoarele (Pag. 53): a) [ ] Hipertrofie ventriculara dreapta b) [x] Discreta crestere a creatininei c) [ ] Microalbuminurie semnificativa 30-350 mg/zi d) [x] Clearance-ul creatininic < 60 ml/ min e) [x] Hipertrofie ventriculara stanga 1289. [S] Capitol: HTA adultTratamentul recomandat in ACOMI asociat HTA este reprezentat de (Pag. 55): a) [ ] Inhibitori calcici b) [ ] ARA II c) [x] Anticalcice d) [ ] IEC e) [ ] Beta blocante 1290. [S] Capitol: HTA adultCriteriile de evaluare ale unui pacient cu HTA maligna sunt urmatoarele cu exceptia (Pag. 57): a) [ ] Bilant sangvin b) [ ] Identificarea unei cauze favorizante c) [ ] Fund de ochi d) [x] Identificarea unei cauze de HTA esentiala e) [ ] Starea de hidratare 1291. [M] Capitol: HTA adultBeta blocantele se indica in (Pag. 55): a) [ ] HTA asociata cu astm b) [x] HTA asociata cu insuficienta cardiaca c) [x] HTA asociata cu sarcina d) [x] HTA esentiala a unui pacient tanar e) [ ] HTA asociata cu sindrom metabolic 1292. [M] Capitol: HTA adultCare dintre urmatoarele investigatii sunt utilizate in diagosticarea HTA renovasculare (Pag.56): a) [x] Ecografia Doppler b) [x] Angio-IRM c) [x] Arteriografie d) [x] Scintigrafie renala e) [ ] Radiografie toracica 1293. [S] Capitol: Insuficienta aorticaMentionati factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficientei aortice acute (Pag.108): a) [x] Endocardita infectiosa acuta b) [ ] Lupus eritematos diseminat c) [ ] Spondilartrita anchilozanta d) [ ] Endocardita subacuta e) [ ] Pericardita 1294. [M] Capitol: Insuficienta aorticaCare dintre urmatoarele semne fizice apar in insuficienta aortica (Pag.109): a) [x] Semnul Musset b) [ ] Angor functional, prin scaderea debitului coronar in diastola legat de regurgitare c) [x] Presiunea arteriala diastolica < 50mmHg d) [x] Semnul Durozier e) [x] Suflu diastolic Flint in focarul mitral 1295. [S] Capitol: Insuficienta aorticaIn cazul insuficientei aortale asimptomatice prognosticul de supravietuire pana la 5 ani este (Pag.110): a) [ ] 50% b) [ ] 65% c) [ ] 80% d) [x] 75% e) [ ] 25% 1296. [M] Capitol: Insuficienta aorticaMentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru insuficienta

aortica (Pag. 109): a) [ ] Hipertrofie ventriculara dreapta diastolica cu inversarea undelor T in V5 si V6 b) [ ] Hipertrofie ventriculara stanga diastolica S in V1 + R in V5 < 35mm c) [x] Hipertrofie ventriculara stanga sistolica cu inversarea undelor T in V5 si V6 d) [ ] Dimensiuni normale ventriculare e) [x] Hipertrofie ventriculara stanga diastolica S in V1 + R in V5 > 35mm 1297. [M] Capitol: Insuficienta aorticaCoronarografia in cazul pacientilor cu insuficienta aortica (Pag. 110): a) [x] Este indicat in caz de angor sau suspiciune de cardiopatie ischemica subiacenta b) [ ] Barbatii < 40 ani c) [x] Pacientilor care prezinta cel putin un factor de risc cardio - vascular d) [ ] Face parte din investigatiile de prima linie e) [x] Este indicat pacientilor cu disfunctie ventriculara stanga sistolica 1298. [S] Capitol: Insuficienta aorticaIn cazul unei insuficienta aortica care dintre tipuri de proteze sunt utilizate cu indicatiile lor privilegiate la subiectii tineri (Pag. 111): a) [ ] Interventia Bentall care asociaza o inlocuire valvulara cu o inlocuire a aortei initiale si o reimplantare a celor doua coronare b) [ ] Bioprotezele care nu necesita anticoagulare pe termen lung c) [x] Protezele mecanice care impun o anticoagulare eficienta pe tot timpul vietii d) [ ] Protezele biologice care necesita anticoagulare pe termen scurt e) [ ] Protezele mecanice care nu impun o anticoagulare eficienta pet tot timpul vietii 1299. [M] Capitol: Insuficienta aorticaDupa criteriile ecografice in insuficienta aortica severa indicatiile chirurgicale sunt (Pag. 111): a) [ ] DTSVS < 50 mm sau 25 mm/m2 SC b) [x] Aorta ascendenta dilatata 55mm c) [ ] FEVS > 50% d) [ ] DTDVS < 70mm e) [x] Aorta ascendenta dilatata > 45mm in boala Marfan 1300. [S] Capitol: Insuficienta aorticaCare dintre urmatoarele semne functionale apar in insuficienta aortica (Pag.109): a) [ ] ''Pistol - shot'' (clacment) mezosistolic: pocnet al jetului sistolic pe peretele aortic rigidizat b) [ ] Suflu diastolic Flint in focarul mitral c) [x] Dispnee care trebuie cuantificata conform clasificarii NYHA d) [ ] Galop protodiastolic e) [ ] Presiunea arterial diastolica < 50 mmHg 1301. [S] Capitol: Insuficienta aorticaCare sant factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficientei aortice cronice, cu exceptie (Pag.108): a) [ ] Aortite b) [ ] Reumatismala c) [ ] Congenitala d) [ ] Boala degenerativa sau distrofica e) [x] Disectia aortica 1302. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaIC (insuficienta cardiaca) la adult duce la (pag. 84): a) [x] O crestere a presiumilor de umplere b) [ ] O scadere a presiunilor de umplere c) [ ] Dilatarea ventriculului drept (VD) d) [ ] Hipertrofia VD e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt corecte 1303. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaMecanismul Frank-Starling se caracterizeaza prin (Pag. 84): a) [ ] Hipertrofie a VD pentru a reduce tensiunea parietala b) [ ] Hipertrofie a VS pentru a reduce tensiunea parietala c) [x] Dilatarea VS pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient d) [ ] Dilatarea VD pentru a mentine un volum de ejectie sistolica suficient e) [ ] Tahicardie 1304. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaMecanismele compensatorii la nivel periferic sunt (Pag. 84): a) [x] Activarea adrenergica b) [x] Activarea sistemului RAA (renina-angiotensina-aldosteron)

c) [x] Activarea sintezeide arginina si activarea factorului natriuretic atrial d) [x] Activarea sintezei de endotelina si activarea secretiei de prostaglandine e) [ ] Mecanismul Frank-Starling 1305. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC sistolica poate avea ca si etiologie (Pag. 85): a) [x] Boala Chagas b) [x] Tirotoxicoza, Acromegalie, Feocromocitom c) [x] Boala Steinert d) [x] Distrofie Duchenne de Boulogne e) [ ] Nici una din variantele de mai sus nu e corecta 1306. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaCauzele IC sistolice cu debit crescut sunt (Pag. 85): a) [x] Anemie cronica, carenta de tiamina (vitamina B1) b) [ ] Miocardita post-partum c) [x] Hipertiroidism, Boala Paget d) [ ] Miocardita virala e) [x] Fistula arterio-venoasa congenitala sau dobandita 1307. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaClasa NYHA III se caracterizeaza prin (Pag. 86): a) [ ] Incapacitatea de a efectua vreo activitate fizica fara simptome b) [ ] Simptomele pot sa apara si in repaus c) [ ] Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante fara jena in repaus d) [x] Limitare franca a activitatilor, dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite, chiar usoare, fara jena in repaus e) [ ] Limitarea eforturilor fizice importante cu junghi precordial 1308. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIn formele severe de IC sistolica, semnele periferice de debit scazut sunt (Pag.86): a) [ ] Semnul Carvalho b) [x] Astenie, oligurie c) [x] Sindromul confuzional, lentoare psihomotorie d) [x] Dureri abdominale, greturi si varsaturi e) [ ] Legea Laplace 1309. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaSemnul Carvalho se caracterizeaza prin (Pag. 86): a) [ ] Galop (protodiastolic Z3, dovada a cresterii presiunii diastolice a VS b) [ ] Telediastolic- Z4, contemporan cu sistola atriala, dovada a alterarii compliantei VS c) [ ] Tahicardie, paloare, edeme ale membrelor inferioare, hepatomegalie d) [ ] Raluri sibilante bilaterale, in caz de pseudoastm cardiac e) [x] Suflu holosistolic endoapexian de insuficienta mitrala functionala sau holosistolic de insuficienta tricuspidiana intensificat la inspiratie 1310. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC se caracterizeaza pa ECG prin (Pag. 87): a) [x] Tahicardie sinusala, ESV, tulburari de ritm supraventricular (Flutter, FiA) b) [ ] Indicele Sokotov- Lion sub 30 mm c) [ ] Bradicardie d) [x] Semne de hipertrofie a VS / VD e) [x] Tulburari de conducere (BAV, BRS,etc), unde Q de necroza (cardiopatie ischemica) 1311. [S] Capitol: Insuficienta cardiacaDispneea foarte probabil de origine cardiaca se caracterizeaza prin (Pag. 87): a) [ ] BNP (B- natriuretic peptide) 100-400pg/ml, NT-proBNP 400-2000pg/ml b) [x] BNP peste 400 pg/ml, NT-proBNP peste 2000 pg/ml c) [ ] BNP sub 100, NT-proBNP sub 400 pg/ml d) [ ] Doar BNP intre 100-400 pg/ml e) [ ] Doar NT-proBNP sub 400 pg/ml 1312. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaTratamentul IC sistolice clasa NYHA II (Pag. 90): a) [x] IEC si/sau ARA II b) [x] Betablocante ale IC c) [ ] Cura cu Dobutamine d) [x] Diuretice de ansa (in caz de semne congestive) e) [x] Antialdosteronice (Spironolactona) in caz de stare post infarct miocardic recent 1313. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaTratamentul IC sistolice clasa NYHA III (Pag. 90): a) [x] IEC si/sau ARA II

b) [x] Betablocante ale IC c) [x] Diuretice de ansa (in caz de semne congestive) d) [x] Digitalice + Antialdosteronice( Spironolactona) in caz de stare post infarct miocardic recent e) [ ] Cura de Dobutamine 1314. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaTratamentul nefarmacologic al IC sistolice (Pag. 90-91): a) [ ] Tratamentul nefarmacologic se poate aplica doar in stadiul NYHA I b) [x] Resincronizare ventriculara prin implantarea unui pacemakertricameral c) [x] Defibrilator implantabil (principalele indicatii, recomantate de clasa NYHA I) d) [x] Asistenta circulatorie (contrapulsatie Aortica, asistenta circulatorie externa biventriculara, inima artificiala totala) e) [x] Transplant cardiac 1315. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC diastolica se caracterizeaza prin (pag. 91): a) [x] O crestere a rezistentei la umplere ventriculara si care conduce la semne congestive pulmonare b) [x] Conduce la semne congestive pulmonare c) [x] Functionalitate sistolica a VS este conservata (FEVS peste 40 %) d) [ ] O scadere a functiei rezistentei la umplere a VD e) [ ] Fara semne de congestie plumonara 1316. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaIC acuta: edemul pulmonar acut (EPA) Pag.92): a) [x] EPA poate fi cu TAs >100 mmHg b) [x] EPA poate fi cu TAs <100 mmHg c) [x] Pacientului se recomanda repaus la pat, pozitie semisezanda, picioare atarnate d) [x] Diuretice care actioneaza rapid iv Furosemid 1 mg/kg, derivati de nitrati, tratament etiologic, si al factorilor declansatori e) [ ] Tratamentul este exclusiv nefarmacologic 1317. [M] Capitol: Insuficienta cardiacaPeriodicitatea consultatiilor in vederea unei monitorizari regulate (Pag.92): a) [x] In caz de IC instabila: consultatii apropiate ++ (cateva zile maxim 15 zile) b) [ ] In caz de IC instabila: consultatii la 3 saptamani c) [x] In caz de persistenta a simptomelor consultatii :1/luna d) [ ] In caz de persistenta a simptomelor consultatii: la 3 luni e) [x] Pentru pacientul echilibrat: la fiecare 6 luni 1318. [S] Capitol: Insuficienta mitralaSemnele functionale in insuficienta mitrala sunt urmatoarele, cu exceptia (Pag.113): a) [ ] Palpitatii legate de o fibrilatie atriala b) [ ] Semne de insuficienta cardiac dreapta c) [ ] Durere toracica d) [x] Hipovolemie pulmonara e) [ ] Dispnee 1319. [M] Capitol: Insuficienta mitralaComplicatiile insuficientei mitrale pot fi (Pag.114): a) [x] Fibrilatie atriala b) [x] Endocardita bacteriana c) [x] Insuficienta cardiaca stanga si dreapta d) [ ] Tulburari de conducere de grad inalt e) [ ] Tulburari de ritm supraventricular 1320. [M] Capitol: Insuficienta mitralaCare dintre urmatoarele afirmatii referitoare la cateterismul cardiac in insuficienta mitrala sunt adevarate (Pag.114): a) [ ] Este indicata tuturor pacientilor care prezinta semne sau simptome de insuficienta mitrala b) [x] Masoara presiunile in atriul drept, ventriculul drept, arterele pulmonare si presiunea capilara pulmonara c) [ ] Masoara presiunea telediastolica in ventriculul drept d) [x] Cauta unda V pulmonara e) [x] Cuantifica regurgitarea mitrala 1321. [M] Capitol: Insuficienta mitralaIn insuficienta mitrala la EKG se poate intalni (Pag.113): a) [x] Hipertrofie atriala stanga b) [ ] Sindrom WPW c) [ ] Bloc de ramura stanga d) [x] Flutter atrial

e) [x] Fibrilatie atriala 1322. [M] Capitol: Insuficienta mitralaCare dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul insuficientei mitrale sunt false (Pag.115): a) [x] Este exclusiv chirurgical b) [x] Este exclusiv medical c) [ ] Este medical si chirurgical d) [ ] Tratamentul chirurgical poate fi conservator si neconservator e) [x] Tratamentul conservator consta in inlocuirea valvei mitrale cu bioproteza sau proteza mecanica 1323. [M] Capitol: Insuficienta mitralaCare sunt cauzele etiopatogenice ale insuficientei mitrale cornice (Pag.112): a) [x] Boala Barlow b) [ ] Endocardita subacuta c) [x] Boli de sistem: LES, sclerodermie d) [x] Defecte de coaptere a valvelor prin tractiunea cordajelor e) [ ] Traumatism toracic 1324. [S] Capitol: Insuficienta mitralaIn insuficiente mitrala stetacustic intalnim (Pag.113): pg 113 a) [ ] Suflu protodiastoloc, maximal in focarul mitral b) [ ] Suflu mezosistolic, piolant, in jet de vapori c) [x] Suflu holosistolic de intensitate uniforma in jet de vapori, care iradiaza in axila, uneori si in spate d) [ ] Suflu protodiastolic care iradiaza in axila, uneori si in spate e) [ ] Suflu holosistolic, dulce, cu caracter aspirativ 1325. [M] Capitol: Insuficienta mitralaIn caz de insuficienta mitrala care dintre urmatoarele examinari paraclinice sunt frecvent utilizate (Pag 113, 114): a) [x] EKG b) [x] Radiografie toracica c) [x] Ecografie Doppler cardiaca trans-toracica d) [x] Ecografie transesofagiana e) [ ] Ecografia abdominala 1326. [M] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VariceCare dintre urmatoarele au rol in returul venos (Pag. 120): a) [x] Pompa musculara surala b) [x] Apasare boltei plantare c) [x] Presiunea reziduala retelei arteriale d) [ ] Presiunea pozitiva generata de respiratie e) [x] Continenta valvulelor 1327. [M] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VariceVaricele sunt caracterizate prin urmatoarele (Pag. 120): a) [ ] Dilatare venelor brusc b) [x] Sunt o cauza de insuficienta venoasa cronica (IVC) c) [x] Sunt anomalii anatomice d) [ ] Cel mai adesea sunt dobandite e) [ ] Obstructia venoasa a venelor profunde se intampla mai frecvent decat cea a venelor superficiale 1328. [S] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VariceCare dintre urmatoarele este semnul cel mai precoce in apararea varicelor (Pag. 120): a) [ ] Claudicatia venoasa b) [ ] Oboseala in ortostatism c) [ ] Tulburari trofice si/sau prezenta ulcerelor d) [x] Edemul e) [ ] Sindromul picioarelor nelinistite 1329. [M] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VaricePrin clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cornice clasa 3 se caracterizeaza prin urmatoarele (Pag. 121): a) [ ] Insuficienta venoasa cronica moderata b) [ ] Prezenta semnelor functionale cu sau fara semne obiective de staza venoasa c) [x] Tulburari trofice majore cu ulcere d) [x] Afectarea a venelor profunde se asociaza frecvent de tulburari trofice majore cu ulcere e) [x] Insuficienta venoasa cronica severa 1330. [S] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VariceUlcerul varicos e caracterizat prin urmatoarele (Pag.122):

a) [ ] Dimensiuni mici sau medii b) [ ] In general dau dureri mari c) [ ] Sediu maleolar extern d) [ ] Marginile sunt neregulate e) [x] Fond curat 1331. [M] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VariceComplicatiile insucientei venoase cronice pot fi (Pag.122): a) [x] Flebita superficiala sau preflebita b) [x] Ruptura varicelor c) [x] Ulcerul varicos d) [ ] Erizipelul e) [x] Eczema cu prurit 1332. [M] Capitol: Insuficienta venoasa cronica. VariceTratamentul general in cazul insuficientei venoase cronice e caracterizat prin (Pag.122): a) [x] Mersul pe jos b) [x] Evitarea contraceptiei estroprogestative c) [ ] Ortostatism cat mai prelungit pentru ajutarea circulatiei venoase d) [ ] Membrul inferior in timpul somnului sa fie la acelas nivel cu restul corpului e) [x] Folosirea ciorapilor sau benzilor elastice inainte de a se ridica din pat 1333. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareUrmtoarele afirmaii, referitoare la ischemia acut a membrelor, sunt adevrate (Pag.81): a) [x] Gravitatea ischemiei depinde de sediul obstruciei, de ntinderea acesteia, de viteza de instalare, de starea reelei arteriale preexistente, de existena unei circculaii colaterale, i de prezena unei tromboze venoase asociate. b) [x] Obliterarea arterial provoac o anoxie tisular. c) [x] Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt celulele nervoase, prognosticul fiind astfel preponderent neurologic. d) [x] La peste 6 ore dup debutul simptomelor leziunile datorate ischemiei devin ireversibile. e) [ ] La peste 72 de ore dupa debutul simptomelor leziunile datorate ischemiei devin ireversibile. 1334. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioaren tabloul clinic al ischemiei acute a membrelor pot aparea urmtoarele (Pag.81): a) [x] Membrul apare rece, palid, mai apoi se cianozeaz. b) [ ] Membrul apare cald, hipercolorat, mai apoi se edemaiaz. c) [x] Impotena funcional a membrului afectat. d) [x] Unul sau mai multe pulsuri abolite. e) [x] Vene plate. 1335. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareUrmtorii reprezint factori de risc n apariia ischemiei acute a membrelor, prin mecanism embolic (Pag.81): a) [x] Fibrilaia atrial. b) [x] Stenoza mitral c) [x] Anevrism arterial. d) [ ] Afeciuni ale SNC. e) [ ] Afeciuni oftalmologice. 1336. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareUrmtorii reprezint factori de risc n apariia ischemiei acute a membrelor, prin mecanism trombotic (Pag.81): a) [x] Aterom. b) [x] Spasm. c) [x] Scderea debitului cardiac. d) [ ] Stenoza mitral. e) [x] Sindrom de hipervscozitate. 1337. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareUrmtoarele semne neurologice reprezint indicatori de gravitate n ischemia acut a membrelor (Pag.82): a) [x] Hipoestezie. b) [x] Anestezie. c) [ ] Vrsturi in jet. d) [x] Deficit motor. e) [ ] Hiperestezie.

1338. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareUrmtoarele afirmaii n legatur cu sediul ischemiei acute a membrelor, sunt adevarate (Pag.82): a) [ ] Abolirea celor dou pulsuri femurale indic o obstrucie a arterelor gambei. b) [x] Limita superioar a tulburrilor senzitivo-motorii este situat mai jos dect sediul obstruciei. c) [x] Abolirea celor dou pulsuri femurale indic obstrucia bifurcaiei aortice. d) [x] Abolirea pulsurilor gleznei indic o ocluzia arterelor gambei. e) [ ] Abolirea unui singur puls femural indic obstrucia bifurcaiei aortice. 1339. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareUrmtoarele repere ne ndrum spre diagnosticul de ischemie acut a membrelor, prin mecanism embolic, pe artere sntoase (Pag.82): a) [ ] Numeroi factori de risc cardio-vasculari preexisteni. b) [ ] Debut cu simptomatologie foarte redusa. c) [x] Absena factorilor de risc cardio-vasculari. d) [x] Debut brutal. e) [x] Oprire net i cupoliform a substanei de contrast la arteriografie. 1340. [M] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareTratamentul medical de urgen n ischemia acut a membrelor are in vedere (Pag.82, 83): a) [x] Spitalizare de urgen n mediu specializat. b) [x] Heparinoterapie i vasodilatatoare administrate intravenos. c) [x] Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice. d) [ ] Aplicarea unui garou ct mai strns pe membrul afectat. e) [x] Tratament analgetic alturi de monitorizarea clinic (constant, starea membrului, pulsuri periferice) i biologic. 1341. [S] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareCel mai important gest n managementul ischemiei acute a membrelor este (Pag.82): a) [ ] Aplicara garoului pe membrul afectat. b) [ ] Imobilizarea membrului afectat. c) [ ] Amputarea de urgen a membrului afectat. d) [x] nlturarea obstacolului arterial. e) [ ] Nu se va lua nici o msur ntruct simptomatologia se va remite spontan iar funcionalitatea membrului va fi rectigat n cteva zeci de minute. 1342. [S] Capitol: Ischemia acuta a membrelor inferioareExaminarea paraclinic prin care se determin, cu cea mai mare exactitate, sediul obstruciei din ischemia acut a membrelor este (Pag.83): a) [ ] Radiografia toracic. b) [ ] Electrocardiografia. c) [ ] Laparotomia exploratorie. d) [x] Arteriografia cu substan de contrast. e) [ ] Investigaii de laborator. 1343. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare din urmatoarele medicamente trebuie asociate tromboliticelor, spre a evita reocluzia vaselor repermeabilizate (Pag. 127): a) [ ] Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistemic asociat Streptokinazei b) [ ] Vitamina K per os daca INR > 6 c) [x] Heparina intravenoasa continua d) [ ] Xilina bolus in perfuzie e) [ ] Prednison 1344. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticContra indicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor sunt (Pag. 128): a) [x] Hemoragia cerebromeningeala (pe viata) b) [x] AVC ischemic sub 6 luni c) [ ] HTA necontrolat peste 180 mmHg d) [ ] Varsta peste 70 de ani e) [x] Disectie aortica 1345. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticEfectele secundare ale utilizarii tromboliticelor sunt (Pag. 128): a) [x] Hemoragii b) [x] Reactii alergice c) [ ] HTA

d) [ ] Hiperkaliemie e) [ ] Hipokaliemie 1346. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare este mecanismul de actiune a heparinei nefractionate, in procesul de tromboliza (Pag. 128): a) [x] Inhiba actiunea trombinei (efect anti II-a) si formarea de trombina prin blocarea activatorilor (efect anti-Xa) b) [ ] Are efect anti X-a si prezinta o pierdere partiala a efectului II-a c) [ ] Are efect anti II-a cu pierdere partiala a efectuluii X-a d) [ ] Blocheaza doar factorii IX-a, X-a, XI-a fara efect anti II-a e) [ ] Blocheaza anti trombina III 1347. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare din urmatoarele produse disponibile sunt: LMWH (heparina cu greutate moleculara mica) (Pag. 129): a) [ ] Heparinat de calciu (Calciparine) b) [x] Tinzaparina (Innohep) c) [ ] Clopidogrel (Plavix) d) [ ] Fondaparinux (Arixtra) e) [x] Enoxaparina (Lovenox) 1348. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticFactorii de coagulare a caror producere depinde de vitamina K- dependenta sunt cu exceptia (Pag. 132): a) [ ] Protrombina II, a carei demi-viata este cea mai lunga (72 h) b) [x] Protrombina II, a carei demi-viata este cea mai scurta (2 h) c) [ ] Proconvertina VII, a carei demi-viata este cea mai scurta (6h) d) [ ] Factorul Stuart X, factorul antihemofilic B e) [ ] Proteina C si S, proteine anticoagulante. 1349. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticGrupe de medicamente care asigura inhibitia competitiva a vitaminei K in hepatocite sunt (Pag. 132): a) [x] Cumarinice , derivatii indandionei b) [ ] Antiagregante plachetare + IEC c) [ ] IEC sau ARA II d) [ ] Statine + IEC e) [ ] Vasodilatatoare + hepatoprotectoare 1350. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticFactorii de risc trombembolici la pacientii purtatori de valve mecanice adevarati sunt (Pag. 133): a) [x] Inlocuire valvulara mecanica in pozitia mitrala, tricuspida sau pulmonara b) [x] FiA, SM asociata c) [x] Contrast spontan intens in atriul stang d) [ ] Fractie de ejectie ventriculara stanga (FEVS) >50% e) [ ] Atriul stang dilatat (diametru 10 mm) 1351. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticFibrilatia atriala in relatie cu tinta INR corecte sunt (Pag. 133): a) [ ] FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 3-4 b) [ ] FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 1-2 c) [x] FiA + SM sau biproteza, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 2-3 d) [x] FiA + proteza valvulara mecanica, tratament anticoagulant pe termen lung cu INR: 2,5-3,5 e) [x] In caz de FiA nevalvular cu scor CHADS2 2, pe termen lung cu INR 2-3 (tinta 2,5) 1352. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticContraindicatiile adevarate pentru tratamentul anticoagulant sunt cu exceptia (Pag. 134): a) [x] HTA stabila b) [ ] Sarcina in trimestrul I si trimestrul III, c) [ ] Ulcer gastro-duodenal recent, pericardita, HTA maligna d) [x] Astenie fizica marcata e) [ ] AVC hemoragic recent, insuficienta hepatica sau renala severa 1353. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticUrmatoarele afirmatii sunt false in ce priveste potentializarea AVK cu exceptia (Pag. 134): a) [ ] Laxative, carbune activat, barbiturice b) [x] Fibrati, AINS, colestaza c) [ ] Rifampicina, Carbamazepina, Corticoizi, Meprobamat

d) [x] Cimetidina, Cloramfenicol, Ketoconazol e) [x] Amiodarona, Chinine, Miconazol, Aspirine in doze mari 1354. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticDintre efectele secundare ale vitaminei K sunt false urmatoarele (Pag. 135): a) [ ] Hemoragii, gastralgii, greturi, urticarie, alopecie, ulceratii bucale b) [x] Lipotimie + sincopa c) [ ] Encefalopatie cumarinica d) [x] Parkinson si constipatie e) [ ] Reactii alergice la indanediona 1355. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticAlte molecule anticoagulante sunt (Pag. 135): a) [x] Heparinoide b) [ ] Vasodilatatoare c) [x] Derivati ai hirudinei (lepirudina = refludan) d) [x] Bivalirudina e) [x] Dabigatran 1356. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticAntiagregante plachetare - indicatiile Clopidogrel sunt (Pag. 136): a) [ ] Alergie la penicilina b) [x] Alergie la aspirina c) [x] Dupa inplantare de stent in angor stabil d) [x] SCAST - sau ST + e) [x] ACOMI, AVC 1357. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticSunt false indicatiile cu Prasugrel, cu exceptia (Pag. 137): a) [ ] Alergii cutanate b) [x] SCAST - sau ST + inainte e coronarografie (prespitalicesc) c) [x] SCAST - sau ST + de continuat sistemic in mod obligatoriu o luna in caz de stent inactiv d) [x] SCAST - sau ST + se va continua timp de un an upa orice infarct miocardic stentat sau nu, daca dubla terapie antiagreganta plachetare este posibila (absenta complicatiilor hemoragice e) [ ] Pericardita + pleurita pulmonara 1358. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticProduse disponibile de Antivitamine K (AVK) sunt (Pag. 132): a) [x] Warfarin b) [x] Acenocoumarol c) [x] Fluidione d) [ ] Clopidogrel e) [ ] Bumetanie 1359. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare dintre urmatoarele medicamente trombolitice au timpul de actiune cel mai lung (Pag. 132): a) [ ] Acenocoumarol 36-72 ore b) [x] Warfarina 36-72 ore c) [x] Fluidione 36-72 ore d) [ ] Acenocoumarol 24-38 ore e) [ ] Warfarin 24- 38 ore 1360. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticAlte cauze de embolii arteriale sunt (Pag. 134): a) [ ] HTA maligna b) [ ] Insuficienta tricuspidiana c) [x] Anevrisme ventricul stang postinfarct cu prezenta unui tromb intraventricular stang d) [x] Arteriopatie a membrelor inferioare: indicatii rare si neconsensuale de utilizare frecventa a Clopidogrelului; e) [x] Preventia trombozelor venoase pe cateter si camere implantabile 1361. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticCare medicamente potenteaza efectul AVK prin diminuarea fixarii proteice a AVK (Pag. 134): a) [x] AINS, Fibrati, Miconazol b) [ ] Cimetidina

c) [ ] Amiodarona d) [ ] Chinine si Chinidinice e) [ ] Allopurinol, Cloramfenicol, Ketoconazol. 1362. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticDespre DABIGATRAN sunt corecte urmatoarele afirmatii (Pag. 135): a) [x] Reprezinta alt tip de molecule anticoagulante b) [x] Este un medicament antitrombotic pe cale orala cu actiune anticoagulanta prin activitate anti-Iia c) [ ] Nu face parte din categoria de alte molecule de anticoagulante d) [x] Indicat actualmente in preventia primara a evenimentelor tromboembolice venoase la pacientii adulti care au beneficiat de proteza totala de sold sau genunchi e) [x] Un studiu recent demonstreaza eficacitatea similara, chiar superioara Warfarinei (AVK) la pacientii in FiA 1363. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticProduse disponibile de antiagregante plachetare (Pag. 136): a) [x] Anti-GP IIb/IIIa b) [ ] Cicletanin in doze mici c) [x] Aspirina, in doze mici d) [ ] Bumetanide in doze mici e) [x] Clopidogrel si Prasugrel 1364. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea unui tratament antitromboticIndicatiile Aspirinei sunt (Pag. 136): a) [ ] Inainte de coronarografie b) [x] Antiagregare: postinfarct, angor stabil, AVC, FiA cu risc embolic redus c) [x] Pericardita d) [x] Antiinflamator e) [ ] Trombopenii severe 1365. [M] Capitol: Starea de raun etiologia lipotimiilor i sincopelor avem ca i cauze cardiace (Pag. 27): a) [x] Obstacole n ejecia sau umplerea inimii stngi: stenoz aortic strns, cardiomiopatie hipertrofic obstructiv, tumori obstructive ale atriului stng(n special mixom), tromboz de protez valvular mecanic; b) [ ] Sincopa vasovagal; c) [x] Obstacole n ejecia sau umplerea inimii drepte: embolie pulmonar masiv, hipertensiune arterial pulmonar sever, stenoz pulmonar, tamponad (umplere dificil); d) [ ] Vertij, tulburri de echilibru; e) [x] Tulburari de conducere i bradicardie: disfunie sinusal i blocuri sinoatriale, blocuri atrioventriculare de gradul 2 i 3; 1366. [M] Capitol: Starea de rauCe identific sensibilitatea diagnostic a ECG n cazul unei lipotimii sau sincope (Pag. 28)? a) [ ] O hipercalcemie b) [x] Semne de cardiopatie ischemic, hipertrofic sau dilatativ c) [ ] O supradozare medicamentoas(n special digitalic) d) [x] Afeciuni aritmice specifice: sindrom Brugada, sindrom QT lung, displazie aritmogen de ventricul drept, sindrom WPW e) [ ] O intoxicaie (alcoolemie, HbCO) 1367. [M] Capitol: Starea de rauPierderea cunotinei de scurt durat de origine non-cardio-vascular (Pag. 27): a) [x] Vertij, tulburri de echilibru b) [x] Origine metabolic sau toxic: hipoglicemie, intoxicaie cu monoxid de carbon, etilism acut c) [ ] Tulburri de ritm d) [ ] Hipotensiune arterial e) [x] Origine psihiatric: isterie, atac de panic 1368. [M] Capitol: Starea de rauBilanul biologic n cazul lipotimiilor i sincopelor, ne ajuta s depistm (Pag. 28): a) [x] O distiroidie b) [x] O hipercalcemie c) [x] O intoxicaien(alcoolemie, HbCO) d) [x] O necroz miocardic e) [ ] O infecie acut 1369. [M] Capitol: Starea de rauCauzele reflexe ale sincopelor si lipotimiilor includ (Pag. 27): a) [x] Sincopa reflex n timpul eforturilor de miciune, tuse, defecaie, deglutiie

b) [ ] Reflexul de aprare c) [x] Sicopa vasovagal d) [ ] Disutonomie neurovegetativ e) [ ] Epilepsie, accident ischemic tranzitor n teritoriul vertebro-bazilar, narcolepsie 1370. [S] Capitol: Starea de rauExplorrile neurologice n sincop sunt (Pag. 29) a) [x] CT cerebral, ecografia Doppler a veselor gtului i EEG, dar nu trebuie scrise sistematic n caz de sincop tipic, datorit contribuiei lor sczute la diagnostic b) [ ] ECG, hemoleucograma c) [ ] Ecografie Doppler cardiac d) [ ] Obligatoriu CT cerebral, ecografie Doppler a vaselor gtului i EEG indiferent de gravitatea sincopei e) [ ] Obligatoriu examinarea reflexelor 1371. [S] Capitol: Starea de rauUltima intenie n secvena explorrilor complementare ale sincopei const n (Pag. 29): a) [ ] Adaptarea terapeutic n cazul hipotensiunii ortostatice b) [ ] Tilt test c) [ ] nregistrare Holter 24 de ore d) [x] Implantarea unui holter subcutanat e) [ ] ECG 1372. [M] Capitol: Starea de rauExamenul clinic al crizei comiiale a adultului cuprinde (Pag. 28): a) [x] Identificarea unei cardiopatii subiacente b) [x] Identificarea unei anomalii neurologice c) [x] Masaj sincocarotidian dup verificarea absenei suflului carotidian, sub control tensional i electrocardiografic d) [ ] Obligatoriu masaj sinocarotidian ca prim intenie e) [x] Msurarea tensiunii arteriale n clino i ortostatism la cele dou brae (hipotensiune ortostatic, asimetrie) 1373. [M] Capitol: Starea de rauSpitalizarea pentru monitorizare telemetric i explorri complementare se va face n caz de: (Pag. 29) a) [x] Scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic sau de conducere dovedit sau suspectat pe anomalii indirecte ECG sau pe prezena unei cardiopatii subiacente b) [ ] Pierderea cunotinei de scurt durat care evoc o sincop vasovagal tipic fr anomalie ECG c) [x] Scurt pierdere a cunotinei asociat unor anomalii neurologice d) [x] Sincop vasovagala tipic repetitiv, invalidant e) [ ] Hipotensiune ortostatic, exceptnd cazurile cnd modificrile terapeutice complexe sunt necesare 1374. [M] Capitol: Starea de rauExplorrile de a doua intentie intenie n cadrul crizei comiiale a adultului nu cuprind i (Pag. 28) a) [x] Anamneza pacientului sau a martorilor b) [ ] Explorri ritmologice c) [x] Bilanul biologic, prescris n funcie de caz d) [ ] Identificarea unei cardiopatii subiacente e) [x] Sensibilitatea diagnostic a ECG 1375. [M] Capitol: Stenoza aorticaIn stenoza aortica, la EKG se poate intalni (Pag.117): a) [ ] Hipertrofie atriala stanga b) [x] Fibrilatie atriala c) [x] Hipertrofie ventriculara stanga d) [ ] Sindrom WPW e) [x] Bloc incomplet de ramura stanga 1376. [M] Capitol: Stenoza aorticaComplicatiile stenozei aortice (Pag.118): a) [ ] Pericardita b) [x] Tulburari de ritm supraventricular sau ventricular c) [x] Endocardita bacteriana d) [x] Insuficienta cardiac e) [x] Embolii calcare 1377. [M] Capitol: Stenoza aorticaDiagnosticul diferential al stenozei aortice se face cu (Pag.118): a) [x] Insuficienta mitrala b) [ ] Insificienta aortic c) [x] Cardiomiopatia obstructive d) [x] Comunicarea interventriculara

e) [ ] Stenoza mitrala 1378. [M] Capitol: Stenoza aorticaCare dintre urmatoarele afectiuni nu pun problema diagnosticului difertial cu stenoza aortica (Pag.118): a) [ ] Insuficienta mitrala b) [x] Insuficienta aortica c) [x] Stenoza mitrala d) [ ] Cardiomiopatia obstructive e) [ ] Comunicarea interventriculara 1379. [M] Capitol: Stenoza aorticaCare dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu tratamentul chirurgical al stenozei aortic sunt adevarate (Pag.119): a) [x] Este singurul tratament curativ b) [ ] Este indicat in cazul stenozei aortic stranse cu s2 <0,6cm2/m2 c) [x] Interventia consta in inlocuirea valvei aortic prin bioproteza sau proteza mecanica d) [ ] Interventia consta in plastia aortica, realizata de fiecare data cand este posibil e) [x] La pacienti cu risc operator, se va analiza implantarea de valve aortic pe cale percutana 1380. [M] Capitol: Stenoza aorticaIn cazul stenozei aortic care dintre urmatoarele examinari paraclinice sunt utilizate (Pag.117): a) [x] EKG b) [x] Radiografie toracica c) [x] Ecografie cu dobutamina d) [x] Coronarografie e) [ ] Eco-Doppler a membrelor inferioare 1381. [M] Capitol: Stenoza aorticaBoala Mnckenberg se caracterizeaza prin (Pag.116): a) [x] Valve ingrosate, rigide cu o mobilitae limitata b) [ ] Apare mai frecvent in jurul vasteri de 40 de ani c) [x] Calcifieri ale valvelor si ale inelului aortic d) [ ] Calcifierile valvelor si ale inelului aortic niciodata un se intind spre sept e) [x] In stadiul terminal poate sa apara bloc calcar 1382. [M] Capitol: Stenoza aorticaStenoza aortica stransa se caracterizeaza prin (Pag.117): a) [x] Suprafete mai mici de 1 cm sau 0,6 cm /m
2
2

2 2

b) [ ] Suprafete mai mici de 1,2 cm sau 0,8 cm /m c) [x] Z2 diminuat sau abolit d) [ ] Z2 accentuat sau prelungit
2

e) [ ] Suprafete mai mici de 1 cm cu Z2 accentuat 1383. [S] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereCare dintre urmatoarele Blocuri Atrio-Ventriculare (BAV) au un prognostic benign (Pag. 41)? a) [ ] Blocurile infrahisiene b) [ ] Blocurile tronculare c) [ ] Blocurile de ramura dreapta d) [x] Blocurile nodale e) [ ] Blocurile de hemiramuri stangi 1384. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereTrecerea unui Bloc Atrio-Ventricular (BAV) ntr-un BAV complet este mai probabila atunci cand (Pag. 42): a) [x] Se asociaza unei tulburari de conducere intraventriculara b) [x] Exista o cardiopatie subiacenta c) [x] Exista un tratament bradicardizant d) [ ] Sediul blocului este suprahisian e) [ ] Este vorba de un BAV1 1385. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereBAV1 se caracterizeaza prin (Pag. 41): a) [ ] Blocajul unei unde P b) [x] Alungirea intervalului PR peste 200 ms c) [ ] Sediul blocajului este frecvent distal d) [x] Poate traduce o incetinire nodala benigna e) [x] Este foarte rar simptomatic

1386. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereImplantarea de stimulator cardiac (Pacemaker) in tratamentul BAV este indicata atunci cand (Pag. 42): a) [ ] BAV produce bradicardie asimptomatica b) [x] BAV este hisian c) [x] BAV produce sincopa d) [ ] BAV este suprahisian e) [x] BAV este infrahisian 1387. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereIn BRD apar de obicei urmatoarele modificari ECG (Pag. 42): a) [x] Anomalii de repolarizare in V1V2V3 b) [ ] Aspect RSR' in V5 si V6 c) [x] QRS larg d) [x] Aspect RSR' in V1 e) [ ] Modificarea axului frontal spre dreapta 1388. [S] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereBAV2 de tip 1 sau Wenckebach se caracterizeaza prin (Pag.41): a) [ ] Nicio unda P nu este urmata de complex QRS b) [ ] Undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele PR sunt de durata constanta c) [ ] Alungirea intervalului PR, fara unde P blocate d) [x] Blocarea unei unde P, dupa alungirea progresiva a intervalului PR e) [ ] Unde P total disociate de undele R 1389. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereIn prezenta unui BRS este imposibil diagnosticul ECG al urmatoarelor afectiuni (Pag.43): a) [ ] Hipertrofie atriala stanga b) [x] Infarct anterior c) [ ] Infarct posterior d) [ ] BAV1 e) [x] Hipertrofie ventriculara stanga 1390. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereHemiblocul posteroinferior stang se caracterizeaza prin (Pag.43): a) [x] QRS ingust (<120ms) b) [ ] Rotatie axiala stanga importanta (>120) c) [x] Rotatie axiala dreapta importanta (>120) d) [ ] QRS larg (>120ms) e) [ ] Rotatie axiala stanga importanta (<-30) 1391. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereIn etiologia BAV pot fi implicate (Pag.42): a) [x] Sincopa vasovagala b) [ ] Hipercalcemia c) [x] Sindromul coronarian acut d) [x] Cardiopatie ischemica valvulara (stenoza aortica) e) [x] Cauze iatrogene (digitalice, betablocante) 1392. [M] Capitol: Tulburari de ritm si de conducereDin cadrul tulburarilor de conducere intraventriculara fac parte (Pag.43): a) [x] Blocul trifascicular b) [x] Hemiblocul anterosuperior stang c) [x] Blocul de ramura alternant d) [ ] Blocul atrioventricular de tip2 sau Mobitz e) [ ] Blocul sinoatrial 1393. [S] Capitol: EKGPentru interpretarea electrocardiogramei este nevoie de recunoasterea (Pag.35): a) [ ] Ritmului cardiac b) [ ] Frecventa ventriculara medie c) [ ] Prezenta tahicardiei sau a bradicardiei d) [ ] Natura ritmului e) [x] Toate raspunsurile sunt adevarate 1394. [M] Capitol: EKGNatura ritmului poate fi normala sau patologica. Acesta poate fi expus prin (Pag.35): a) [x] Un ritm sinusal: depolarizari atriale perfect individualizate, intotdeauna de aceasi morfologie, pozitive in

derivatiile inferioare, separate de o linie izoelectrica b) [ ] Ritm atrial patologic: fie prin tahicardie, fie prin fibrilatie jonctionala c) [x] Ritm jonctional tahicardic:QRS inguste, rapide si regulate (140-220/min), unde P retrograde (negative in derivatiile inferioare) care succeda QRS d) [x] Ritm ventricular fibrilar: ventriculograme foarte rapide si anarhice e) [x] Ritm electroantrenat de catre un pagemaker la nivel cardiac 1395. [M] Capitol: EKGCaracteristicile undei P sunt (Pag.35): a) [ ] Normala: negativa in derivatiile inferioare, pozitiva in AVF b) [x] Patologica: hipertrofie atriala dreapta, (P 2,5 mV in DII bifazica si pozitiva in V 1 ) c) [x] Normala: pozitiva in derivatiile inferioare, negativa in AVR d) [x] Patologica: hipertrofie atriala stanga (P 120 ms in DII, bifazica si negativa in V 1 ) e) [ ] Toate raspunsurile sunt adevarate 1396. [S] Capitol: EKGIntervalul PR normal este cuprins intre (Pag.36): a) [ ] 140 - 220 ms de la un ciclu la altul b) [ ] 130 - 210 ms de la un ciclu la altul c) [x] 120 - 200 ms de la un ciclu la altul d) [ ] 100 - 200 ms de la un ciclu la altul e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1397. [M] Capitol: EKGAlungirea intervalului PR poate fi intalnita in (Pag.36): a) [x] BAV de gradul 1 b) [ ] Sindromul Wolff-Parkinson-White c) [x] BAV de gradul 3 d) [ ] Pericardita acuta e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1398. [M] Capitol: EKGAxa QRS deviata spre dreapta ( a) [x] Cord verticalizat (BPOC, longilin); b) [x] Infarct lateral; c) [ ] Hipertrofie ventriculara stanga; d) [x] Hipertrofie ventriculara dreapta; e) [ ] Infarct inferior. 1399. [M] Capitol: EKGAxa QRS deviata spre stanga (- 30) o putem intalni in urmatoarele afectiuni (Pag.36): a) [x] Hipertrofie ventriculara stanga b) [x] Infarct inferior c) [x] Cord orizontalizat (brevelin) d) [x] Hemibloc anterior stang sau bloc de ramura dreapta e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1400. [M] Capitol: EKGSupradenivelarea segmentului ST, poate fi intalnita in (Pag.36, 37): Pagina 36, 37 a) [x] Sindrom de repolarizare precoce b) [x] Spasm coronarian (sindrom Prinzmetal) c) [x] Pericardita acuta si sindromul Brugada d) [x] Sindrom coronarian acut e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1401. [S] Capitol: EKGSubdenivelarea segmentului ST este intalnita in (Pag.37): a) [ ] Sindrom coronarian acut (oglinda unei supradenivelari) b) [ ] Hipertrofie ventriculara c) [ ] Preexcitatie ventriculara de tip Wolff-Parkinson-White d) [ ] Bloc de ramura e) [x] Toate raspunsurile sunt corecte 1402. [M] Capitol: EKGModificarile difuze de repolarizare ale undei T, sunt intalnite in (Pag.37): a) [ ] Sindrom de preexcitatie b) [x] Post-medicamentoase (antiaritmice, psihotrope) c) [x] Pericardita d) [x] Diselectrolitemii (calcice sau potasice) e) [ ] Hipertrofie cardiaca

1403. [M] Capitol: EKGModificarile focalizate de repolarizare ale undei T, sunt intalnite in (Pag.37): a) [x] Ischemie (angor instabil, sechele de necroza) b) [ ] Pericardita c) [x] Hipertrofie ventriculara d) [x] Preexcitatie e) [ ] Diselectrolitemii (potasice sau calcice) 1404. [M] Capitol: EKGSegmentul QT prelungit poate fi intalnit in (Pag.37): a) [x] Postmedicamentos (antiaritmice, macrolide, antihistaminice) b) [x] Ischemie cardiaca c) [x] Hipokaliemie d) [ ] Hipercalcemie e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1405. [M] Capitol: Pericardita acutaIn pericardita acuta electrocardiograma poate releva (Pag. 104): a) [x] Microvoltaj inconstant (amplitutdine a QRS < 5 mm) care evoca un revarsat abundent; b) [x] Alternanta electrica, rara si legata de un revarsat abundent; c) [x] Subdenivelare a segmentului PQ, uneori dificil de dovedit; d) [x] Tahicardie sinusala, tulburari de ritm atrial; e) [ ] Deviatie axiala stanga. 1406. [S] Capitol: Pericardita acutaImaginea patognomonica in radiografia toracica in diagnosticarea pericarditei acute cu revarsat abundent este (Pag. 104): a) [ ] De cupola"; b) [ ] De inima in sabot de lemn"; c) [ ] Aspect de varf subdiafragmatic"; d) [x] Aspect de cardiomegalie in ceainic" sau in carafa"; e) [ ] Aspect de sticla mata". 1407. [M] Capitol: Pericardita acutaDespre etiologia virala a pericarditei acute sunt adevarate urmatoarele caracteristici (Pag. 105): a) [x] Apar recidive frecvente; b) [x] Este cea mai frecventa cauza; c) [x] Sunt incriminati numerosi virusi: HIV, virusuri cu tropism hepatic, enterovorusuri, adenovorusuri; d) [ ] Evolutie nefavorabila sub tratament cu antiinflamatoare; e) [ ] Infectiile ORL nu sunt cauza de pericardita acuta. 1408. [S] Capitol: Pericardita acutaPost-infarct poate aparea (Pag. 105): a) [x] Tardiv, la trei saptamani, apare sindromul Dressler care regreseaza la administrarea de antiinflamatoare; b) [ ] Pericardita precoce cu semne generalizate (artralgii, semne tardive ale sindromului inflamator); c) [ ] Pericardita precoce limitata la o angina, cu regresie spontana; d) [ ] Pericardita tardiva banala rezistenta la tratamentul cu antiinflamatoare; e) [ ] Pericardita tardiva limitata la o durere pericardica, cu regresie lenta. 1409. [M] Capitol: Pericardita acutaIn pericardita de cauza tuberculoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 106): a) [x] Elementele de baza pentru diagnostic sunt: stare generala alterata la un pacient ce a suferit un transplant, calcificari pleurale sau pericardice, imunodepresie; b) [ ] Tratament antituberculos timp de 6 luni scade riscul de a genera pericardita acuta; c) [x] Diagnosticul de certitudine este dat de analiza lichidului pericardic si a biopsiilor; d) [ ] Bronhoscopia este una dintre metodele de diagnostic ale pericarditei de cauza tuberculoasa; e) [x] Corticoizii prezinta un interes crescut pentru oprirea si scaderea evolutiei pericarditei cronice constrinctive. 1410. [M] Capitol: Pericardita acutaCauze rare ale pericarditei acute sunt (Pag. 106): a) [x] Insuficienta renala; b) [x] Reumatism articular acut; c) [ ] Polineuropatii; d) [x] Mixedem; e) [ ] Pancreatita cronica; 1411. [M] Capitol: Pericardita acutaTratamentul pericarditei acute include (Pag. 106): a) [ ] Administrarea de paracetamol alaturi de aspirina timp de 3 saptamani; b) [x] Administrarea de aspirina timp de 3 saptamani in doze descrescatoare; c) [x] Oprirea tratamentului cu anticoagulante;

d) [x] Drenaj chirurgical in caz de tamponada sau revarsat necompresiv, persistent sub tratament; e) [ ] Spitalizare obligatorie. 1412. [S] Capitol: Pericardita acutaDintre complicatiile pericarditei acute fac parte (Pag. 106): a) [ ] Pancreatita acuta; b) [ ] Mediastinita acuta; c) [x] Miocardopericardita; d) [ ] Embolia pulmonara; e) [ ] Boala Barlow 1413. [S] Capitol: Pericardita acutaExamenul de electie al diagnosticului miocardopericarditei este (Pag. 106): a) [ ] Ecocardiografia transtoracica; b) [ ] Radiografia toracica; c) [ ] Dozarea enzimelor cardiace; d) [ ] Explorari biologice; e) [x] RMN cardiac. 1414. [M] Capitol: Pericardita acutaElementele tabloului clinic ale tamponadei, ca si complicatie a pericarditei acute, sunt (Pag. 107): a) [x] Semne majore ale insuficientei inimii drepte; b) [x] Stare de soc cardiogen; c) [x] Scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (> 10 mm Hg); d) [ ] Cresterea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (< 10 mm Hg); e) [ ] Prezenta edemului pulmonar. 1415. [S] Capitol: Pericardita acutaEtapele ce se succed in timpul tamponadei acute sunt (Pag. 107): a) [ ] Constituirea lenta a revarstului pericardic; compresia cavitatilor stangi; tulburari circulatorii majore; soc neurogen; b) [x] Constituirea rapida a revarsatului pericardic; compresia cavitatilor drepte cu adiastolie" acuta; scaderea debitului cardiac, soc cardiogen; c) [ ] Edem pulmonar major; insuficienta umplere a cavitatilor drepte; soc cardiogen; d) [ ] Volum crescut al revarsatului pericardic; compresia cavitatilor stangi; tulburari circulatorii majore periferice; e) [ ] Compresia revarsatului pericardic; compresia concentrica globala a cordului; scaderea majora a debitului cardiac; soc hipovolemic. 1416. [M] Capitol: Pericardita acutaDiagnosticul pericarditei cronice constrictive se bazeaza pe (Pag. 107): a) [ ] Clinic: insuficienta cardiaca dreapta, stenoza tricuspidiana, insuficienta tricuspidiana; b) [x] Paraclinic, radiografia toracica releva: califieri pericardice, lipsa cardiomegaliei; c) [x] Clinic: semne de insufienta cardiaca dreapta, cu tablou de anasarca; d) [x] Paraclinic, ecografia cardiaca releva: ingrosare pericardica, revarsat pericardic absent sau putin abundent, adiastolie a cavitatilor cardiace; e) [x] Paraclinic, cateterismul cardiac drept certifica: un aspect in dip-plateau" al presiunilor intraventriculare drepte; 1417. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorRecidivele pericarditei acute sunt datorate (Pag. 106): a) [x] Prezentei unei afectiuni auto-imune; b) [x] Evitarii tratamentului cu colchicina; c) [x] Scaderii prea rapide a tratamentului antiinflamator; d) [x] Nerespectarii perioadei de repaus; e) [ ] Nerespectarii regimului alimentar hiposodat. 1418. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu tiazide (Pag. 139): a) [x] Blocheaza reabsorbtia de sodiu si de clor la nivelul segmentului cortical de dilutie (tubul distal) si inhiba actiunea ADH asupra tubului colector b) [ ] Efect calciuric, similar celui al furosemidului c) [x] Efect anti-ADH utilizat in diabetul insipid nefrogen d) [x] Indicat in hipercalciurie idiopatica simptomatica e) [x] Ineficient in cazul insuficientei renale (cleareance creatinina <40 ml/min.) 1419. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu tiazide este indicat in (Pag. 139): a) [ ] Edeme cerebrale b) [ ] Hipertonie oculara acuta c) [ ] Rau de munte d) [x] Diabet insipid nefrogen

e) [ ] Miastenie (antialdosteron) 1420. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu Furosemid poate produce efecte adverse ca (Pag. 138): a) [x] Crestere moderata a uricemiei si glicemiei b) [x] Hipokaliemie c) [x] Hipocloremie d) [ ] Inductie enzimatica e) [x] Alcaloza metabolica 1421. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorAdministrarea de Furosemid are urmatoarele contraindicatii (Pag. 138): a) [x] Alergie la sulfamide b) [ ] Insuficienta renala c) [x] Tulburari hidroelectrolotice necorectate d) [ ] Acidoza metabolica e) [x] Sarcina si alaptarea 1422. [S] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu diuretice care economisesc potasiu au efecte adverse ca (Pag. 140): a) [x] Tulburari digestive, somnolenta, cefalee b) [ ] Anemie feripriva c) [ ] Hipocloremie d) [ ] Crestere moderata a uricemiei si a glicemiei e) [ ] Ototoxicitate in doze puternice 1423. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu diuretice care economisesc potasiu este contraindicat pentru (Pag. 140): a) [x] Insuficienta hepatica severa b) [ ] Acidoza metabolica c) [x] Carenta in acid folic d) [x] Hipersensibilitate e) [ ] Sarcina si alaptare 1424. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorTratamentul cu inhibitori ai anhidrazei carbonice este indicat in (Pag. 141): a) [x] Glaucom acut b) [x] Edeme cerebrale posttraumatice c) [ ] Hipertensiune arteriala d) [x] Glaucom cronic e) [x] Cord pulmonar cu hipercapnie simptomatica 1425. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorDiureticele osmotice sunt indicate in (Pag. 141): a) [x] Hipertensiune intracraniana b) [ ] Hipertensiune arteriala c) [ ] Hipotensiune intracraniana d) [ ] Hipotensiune arteriala e) [x] Edeme cerebrale 1426. [M] Capitol: Prescrierea si supravegherea diureticelorCare din urmatoarele exemple sunt diuretice osmotice (Pag. 141): a) [x] Manitolul b) [ ] Hidroclorotiazida c) [ ] Furosemidul d) [ ] Indapamidul e) [x] Glicerolul 1427. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCare din urmatoarele afirmatii in legatura cu suflurile functionale=anorganice la copil sunt adevarate (Pag. 1123)? a) [x] Cele mai frecvente sunt benigne b) [x] Uneori apar in context particular: febra, anemie c) [x] Sediu: cel mai adesea endopexian sau pulmonar d) [ ] Zgomotele cardiace (Z1, Z2) anormale e) [ ] Cu devierea apexului cardiac

1428. [S] Capitol: Suflul cardiac la copilSuflurile organice la copil au urmatoarele caracteristici (Pag. 1123): a) [ ] Cele mai frecvente sunt maligne b) [x] Traduc cel mai adesea o cardiopatie sau o valvulopatie congenitala sau dobandita c) [ ] Timp ascultatoriu: sistolic, scurt d) [ ] Variabile cu pozitia si/sau ciclul respirator e) [ ] Apar izolate 1429. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCaracteristici ale Shuntul stang-drept la copil (Pag. 1123-1124): a) [x] Comunicare interatriala b) [x] Comunicare interventriculara c) [x] Persistenta de canal arterial d) [ ] Suflu mezosistolic in focarul pulmonar e) [x] Suflu in focarul pulmonar cu dedublarea Z2 1430. [S] Capitol: Suflul cardiac la copilCe caracterizeaza comunicarea interventriculara la copil (Pag. 1123)? a) [ ] Suflu in focarul pulmonar cu dedublarea Z2 b) [ ] Suflu persistent cu dedublarea Z1 c) [x] Suflu holosistolic mezocardiac care iradiaza in "spite de roata" d) [ ] Sediul suflului este endopexian e) [ ] Intensitatea suflului sub gradul 3/6, timbru dulce, niciodata aspru, razator 1431. [S] Capitol: Suflul cardiac la copilCaracteristici ale suflului in comunicarea interatriala la copil (Pag. 1123): a) [x] Suflu in focarul pulmonar cu dedublarea Z2 b) [ ] Z2 accentuat in caz de hipertensiune pulmonara c) [ ] Suflu holosistolic mezocardiac care iradiaza in "spite de roata" d) [ ] Sediul suflului este endopexian e) [ ] Intensitate invers proportionala cu gravitatea shuntului 1432. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCare din urmatoarele afirmatii cu privire la persistenta de canal arterial la copil sunt adevarate (Pag. 1124)? a) [x] Comunicare fiziologica in perioada fetala intre aorta si artera pulmonara b) [x] Suflu continuu subclavicular stang c) [ ] Puls scazut si cresterea presiunii arteriale diastolice d) [x] Puls accentuat si scaderea presiunii arteriale diastolice e) [ ] Suflu mezosistolic in focarul aortic 1433. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCare sunt ipotezele de diagnostic in prezenta unui suflu organic la copil (Pag. 1124-1125)? a) [ ] Shunt drept-stang b) [x] Obstacol aortic c) [x] Shunt stang-drept d) [ ] Obstacol la nivelul inimii stangi e) [x] Obstacol la nivelul inimii drepte 1434. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCaracteristici ale obstacolului aortic la copil (Pag. 1124): a) [x] Coarctatia aortei b) [x] Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate c) [ ] Suflu diastolic subclavicular stang care iradiaza in spate d) [x] Diminuarea, chiar abolirea pulsurilor femurale e) [x] Stenoza aortica 1435. [S] Capitol: Suflul cardiac la copilCare este suflu caracteristic in stenoza aortica la copil (Pag. 1124): a) [ ] Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate b) [ ] Suflu diastolic subclavicular stang c) [ ] Suflu mezosistolic in focarul pulmonar care iradiaza spre axile d) [ ] Suflu continuu subclavicular stang e) [x] Suflu mezosistolic in focarul aortic care iradiaza spre vasele gatului 1436. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCoarctatia aortei la copil se caracterizeaza prin (Pag. 1124): a) [x] Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate b) [x] Diminuarea, chiar abolirea pulsurilor femurale c) [ ] Suflu mezosistolic in focarul pulmonar d) [x] HTA ale membrelor superioare e) [ ] Suflu mezosistolic in focarul aortic

1437. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilPrin ce se caracterizeaza la copil obstacolul la nivelul inimii drepte (Pag. 1124)? a) [ ] Coarctatia aortei b) [ ] Stenoza aortica c) [x] Tetralogia Fallot d) [ ] Shunt stang-drept e) [x] Stenoza pulmonara 1438. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCare dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu tetralogia Fallot la copil sunt adevarate (Pag. 1124): a) [ ] Comunicare fiziologica intre aorta si artera pulmonara b) [ ] Suflu continuu subclavicular stang c) [x] Comunicare interventriculara d) [x] Stenoza pulmonara e) [x] Hipertrofie ventriculara dreapta si dextropozitia aortei 1439. [S] Capitol: Suflul cardiac la copilCare este suflul caracteristic in stenoza pulmonara la copil (Pag. 1124)? a) [ ] Suflu continuu subclavicular stang b) [x] Suflu mezosistolic in focarul pulmonar care iradiaza spre axile c) [ ] Suflu mezosistolic in focarul pulmonar care iradiaza spre vasele gatului d) [ ] Suflu mezosistolic in focarul pulmonar cu cianoza e) [ ] Suflu sistolic subclavicular stang care iradiaza in spate 1440. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCare sunt examinarile complementare in suflul cardiac la copil (Pag. 1124)? a) [ ] Hemoleucograma b) [x] Radiografia pulmonara c) [ ] Ecografia toraco-abdominala d) [x] Electrocardiograma e) [x] Ecografia cardiaca 1441. [M] Capitol: Suflul cardiac la copilCare din urmatoarele sunt semne de insuficienta cardiaca la sugar si copilul mic (Pag. 1124)? a) [x] Dificultati la supt b) [x] Polipnee c) [ ] Bradicardie d) [x] Tahicardie e) [x] Cianoza 1442. [S] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeInfectiile bacteriene folliculare sunt (Pag. 1169): a) [ ] Impetigo b) [ ] Ectima c) [x] Furunculul d) [ ] Erizipelul e) [ ] Tricofitia 1443. [S] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeIn erizipel, leziunea elementara este (Pag. 1170): a) [ ] O papulo-pustula centrata pe un fir de par, superficial si care se rupe repede b) [ ] Un nodul centrat de un fir de par a carui evolutie este necroza si eliminarea foliculului pilar in cateva zile c) [ ] Vezicule sau bule superficiale cu continu ttulbure (pustule), evoluand rapid spre o crusta galbuie melicerica d) [ ] O placa unica sau multipla, cu bordure eritemato-veziculoasa si scuamoasa, cu extindere centrifuga, foarte pruriginoasa e) [x] Un placard inflamator, infiltrat, cu extindere centrifuga rapida, mai mult sau mai putin delimitat de un burelet periferic 1444. [S] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeFasceita necrotizanta este (Pag.1170): a) [ ] O complicatie generala a erizipelului b) [ ] O complicatie a furunculului c) [ ] Favorizata de administratrea antiinflamatoarelor steroidiene d) [x] O urgenta medico-chirurgicala e) [ ] Insotita de adenopatie satelita 1445. [S] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeImpetigo se defineste prin (Pag. 1169):

a) [ ] O inflamatie a foliculului pilo-sebaceu b) [x] O infectie cutanata superficial (epidermica) cu Staphylococcus aureus c) [ ] O infectie profunda a foliculului pilo-sebaceu cu Staphylococcus aureus d) [ ] O infectie oportunista cu ciuperci de tip levuri e) [ ] O infectie dermatofitica datorata unui tropism pilar 1446. [S] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeTratamentul etiologic al erizipelului sever se face cu (pagina 1170): a) [x] Penicilina G b) [ ] Penicilina M c) [ ] Antiseptice locale d) [ ] Derivati ai imidazolului: Ketoconazol e) [ ] Amoxicilina 1447. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeComplicatiile furunculului sunt (pag. 1169): a) [x] Furunculul antracoid b) [ ] Fasceita necrotizanta c) [x] Furunculoza d) [x] Stafilococia maligna a fetei e) [ ] Septicemia 1448. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeEctima este (pag. 1169): a) [x] O forma ulcerativa de impetigo b) [x] Localizata, de obicei pe membrele inferioare c) [ ] O infectie cutanata superficiala cu Staphylococcus aureus d) [x] Favorizata de microtraume e) [ ] O urgenta medico-chirurgicala 1449. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeTricofitia se caracterizeaza prin (pag. 1172): a) [ ] Placi inflamatorii si cicatriciale, prezentand cruste cu mici depresiuni central b) [x] Afectarea scalpului sau barbii c) [x] Placi alopecice rotunde, unice sau multiple, cu diametrul de cativa centimetri, cu extindere centrifuga d) [ ] Este produsa de ciuperci de tip levuri e) [ ] Macule cu scoame fine, de culoare roz/bej ce devin hipocrome 1450. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticePitiriazisul versicolor este (pag. 1172): a) [ ] Cauzat de o ciuperca de tip levura (genul Candida) b) [ ] Caracterizat prin placarde brune-cafenii cu scuame fine nepruriginoase, dispuse in pliurile inghinale, axilare, submamare si interfesiere c) [x] Caracterizat prin leziuni sub forma unor macule cu scuame fine, de culoare roz/bej, ce devin hipocrome, situate pe partea superioara a trunchiului d) [ ] Tratat prin administrare de antifungice generale e) [x] O afectiune cauzata de o ciuperca de tip levura (Malassezia furfur, denumita in trecut Pytyrosporumovale) 1451. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeComplicatiile hemoragice ale erizipelului sunt (pag. 1170): a) [ ] Septicemia b) [x] Fasceita necrotizanta c) [ ] Socul septic, CIVD(coagulare intravasculara diseminata) d) [x] Abcesul, ulceratia e) [x] Limfedeme, recadere, recidiva 1452. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeComplicatiile generale ale erizipelului sunt (pag. 1170): a) [x] Complicatiile poststreptococice b) [x] Complicatiile de decubit(escara, boalatrombembolica) c) [x] Septicemia, socul septic, CIVD (coagularea intravasculara diseminata) d) [x] Complicatiile iatrogene e) [ ] Limfedemele 1453. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeTratamentul preventiv al erizipelului sever consta in (Pag. 1170): a) [ ] Antialgice b) [x] Vaccinarea ntitetanica daca vaccinarea nu este la zi

c) [ ] Monoantibioterapie probabilista activaa supraStreptococului beta-hemolitic d) [ ] Monoterapie probabilista active asupra Staphylococcului aureus e) [x] Contentie elastic pentru preventia (sau tratarea) limfedemului 1454. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeEpidermoliza stafilococica se caracterizeaza prin (pag. 1169): a) [x] Eritem difuz, dezlipire epidermica superficial (Nikolski+), in special la marile pliuri, debut marcata deseori de un impetigo periorificial (gura), semen generale (febra, alterarea starii generale) b) [ ] Intertrigo pe fondul pliului, cu marginea difuza, faramitata de mici pete eritematoase, uneori pustuloasa si/sau descuamativa c) [ ] Este cauzata de Staphylococcus epidermidis d) [x] Este cauzata de toxinasecretata de Staphylococcus aureus e) [x] Se mai numeste sindromul "SSSS" (staphylococcal scaled skin syndrome) 1455. [M] Capitol: Infectii cutaneo-mucoase bacteriene si micoticeTratamentul infectiilor cutanate stafilococice consta in (pag. 1169): a) [x] Spitalizare si administrare i.v. de antibiotice, in formele severe b) [x] Antibioterapie per os,active pe Staphylococcus aureus,timp de 8-10 zile: oxacilina sau pristinamicina sau acid fusidic, in formele moderate c) [ ] Antibioterapie per os, activape Staphylococcus aureus, timp de 8-10 zile: oxacilina sau pristinamicina sau acid fusidic, in formele severe d) [x] Toaleta cu apa si sapun si administrare de antiseptic sau antibiotic topice, in formele localizate e) [x] Masuri de igiena asociate si scutire medicala de la scoala 1456. [M] Capitol: Tumori intracranieneCare sunt circumstantele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase, benigne sau maligne (Pagina 274): a) [x] Epilepsia b) [ ] Greata si varsaturi ce nu atenueaza cefaleea c) [x] Cefalee neobisnuita d) [x] Deficit neurologic central cu instalare progresiva (hemipareza) e) [x] Vedere neclara 1457. [M] Capitol: Tumori intracranieneTumorile intracraniene intraparenchimatoase, sunt in principal (Pagina 274): a) [x] Maligne b) [ ] Beningne c) [x] Pot fi metasataze d) [ ] Dezvoltate in principal pe nervul VIII e) [ ] Dezvoltate in unghiul pontocerebelos 1458. [M] Capitol: Tumori intracranieneTumorile intracraniene extraparenchimatoase, sunt in principal (Pagina 274): a) [ ] Maligne; b) [x] Benigne; c) [ ] Situate in emisferele cerebrale la adult; d) [x] Dezvoltate ca si tumori in unghiul pontocerebelos; e) [x] Dezvoltate in principal pe nervul cranian VIII. 1459. [S] Capitol: Tumori intracranieneGlioamele sunt tumori intracraniene (Pagina 274): a) [x] Primitive intraparenchimatoase maligne; b) [ ] Primitive intraparenchimatoase benigne; c) [ ] Intra-parenchimatoase in stadiu tardiv; d) [ ] Intra-parenchimatoase in stadiu precoce; e) [ ] Nici un raspuns nu este corect. 1460. [M] Capitol: Tumori intracranieneImagistica cerebrala pune in evidenta (Pagina 274): a) [ ] Prognosticul pe termen lung al tumorii b) [x] Identifica tumora; c) [x] Dimensiunea si aspectul tumorii d) [x] Efectul de masa e) [ ] Citologia tumorii; 1461. [M] Capitol: Tumori intracranieneCare din urmatoarele idei, nu intra in managementul si tratamentul unei tumori intraparenchimatoase cerebrale (Pagina 274):

a) [ ] Managementul de urgenta in caz de HTIC; b) [x] Tratament antibiotic (antibioterapie); c) [ ] Combaterea edemului cerebral; d) [x] Tratament etiologic adoptat in functie de examenul CT; e) [ ] Informarea pacientului si familiei, sustinerea psihologica. 1462. [M] Capitol: Tumori intracranieneTumorile intracraniene extraparenchimatoase benigne sunt (Pagina 275): a) [x] Meningiomul; b) [ ] Glioblastomul; c) [ ] Astrocitomul; d) [ ] Schwanomul acustic; e) [x] Neurinomul. 1463. [M] Capitol: Tumori intracranieneUrmatoarele afirmatii despre schwanomul acustic sunt adevarate (Pagina 275): a) [x] Dezvoltat pe al VIII-lea nerv cranian b) [ ] Fara risc de compresie a structurilor vecine; c) [ ] Tratamentul simptomatic doar; d) [x] Tratamentul chirurgical; e) [ ] Fara risc de pareza faciala post operatorie. 1464. [M] Capitol: Tumori intracranieneMeningiomul este (Pagina 275): a) [ ] Tumora maligna a meningelui; b) [ ] Tumora benigna a tecii Schwann; c) [x] Tumora benigna a meningelui; d) [x] Tumora cu indicatie de tratament chirurgical; e) [x] Tumora extranevraxiala, cu baza de implementare meningiana extracerebrala, cu limite precise, cu captare intensa si omogena dupa injectarea substantei de contrast. 1465. [S] Capitol: Tumori intracranieneLa examenul RMN Schwanomul apare ca (Pagina 275): a) [ ] Tumora extraneuraxiala cu baza de implantare meningiana; b) [x] Tumora a conductului auditiv intern, cu limite precise, cu captare intensa si omogena dupa injectarea substantei de contrast; c) [ ] Tumora a conductului auditiv extern, cu limite precise si captare intensa si omogena; d) [ ] Tumora conductului auditiv intern, cu limite imprecise, cu captare intensa dar neomogena; e) [ ] Tumora benigna a meningelui. 1466. [M] Capitol: AVCAccidentele vasculare cerebrale reprezinta (Pag 250): a) [x] Prima cauza de handicap dobandit b) [ ] Afectiune tratata ambulator c) [x] Problema majora de sanatate publica d) [x] A doua cauza de dementa e) [ ] Prima cauza de dementa 1467. [S] Capitol: AVCIn cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este (Pag. 250): a) [ ] Examenul Doppler transcranian b) [ ] Punctia lombara c) [x] Tomografia computerizata cerebrala d) [ ] Electroencefalograma e) [ ] Echografia cardiaca 1468. [M] Capitol: AVCAccidentul vascular ischemic (Pag. 250-251): a) [x] Se mai numeste infarct cerebral b) [ ] Se mai numeste hematom cerebral c) [x] Se datoreaza ischemiei intr-un anumit teritoriu cerebral d) [ ] Se produce ruptura vasului interesat e) [x] Reprezinta 80 % din AVC 1469. [M] Capitol: AVCInfarctul in teritoriul carotidian cuprinde (Pag. 251): a) [x] Infarctul sylvian complet b) [x] Infarctul sylvian superficial c) [x] Infarctul sylvian profund d) [ ] Infarctul cerebral posterior

e) [x] Infarctul arterei cerebrale anteriore. 1470. [M] Capitol: AVCIn infarctul sylvian complet (Pag. 251): a) [x] Exista un deficit motor masiv si proportional b) [ ] Apar intotdeauna tulburari de constienta c) [x] Semnele sunt contralaterale leziunii d) [x] Se produce ocluzia arterei cerebrale mijlocii e) [x] Se poate produce ocluzia carotidei interne. 1471. [M] Capitol: AVCIn infarctul arterei cerebrale anterioare apar (Pag. 251): a) [ ] Deficit senzitivomotor brahiofacial b) [x] Deficit senzitivomotor crural c) [ ] Hemianopsie contralaterala omonima d) [x] Sindrom frontal e) [ ] Sindrom pseudobulbar. 1472. [M] Capitol: AVC Care din urmatoarele simptome apar in sindromul de emisfer cerebral minor (Pag. 251): a) [x] Hemineglijenta b) [x] Hemiasomatognozie c) [ ] Hemianopsie d) [x] Anosodiaforie e) [x] Anosognozie. 1473. [S] Capitol: AVCIn ce consta sindromul de emisfer cerebral minor (Pag. 251): a) [x] Hemineglijenta, hemiasomatognozie, anosodiaforie, anosognozie b) [ ] Afazie, alexie, agrafie, apraxie c) [ ] Afazie, agnozie vizuala, anosodiaforie, anosognozie d) [ ] Hemineglijenta, hemiasomatognozie, anosodiaforie, agnozie e) [ ] Hemiasomatognozie, hiperpatie, afazie, apraxie. 1474. [M] Capitol: AVCIn sindroamele alterne apare (Pag. 251): a) [x] Afectare senzitiva pe hemicorpul contralateral leziunii b) [x] Afectare motorie pe hemicorpul contralateral leziunii c) [ ] Afectare senzitiva si motorie pe hemicorpul de aceeasi parte cu leziunea d) [x] Afectarea nervolor cranieni de aceeasi parte cu leziunea e) [ ] Afectarea nervilor cranieni contralaterali. 1475. [M] Capitol: AVCSindromul Wallenberg (Pag. 251): a) [x] Este un model de sindrom altern b) [ ] Apare ca urmare a infarctului in teritoriul carotidian c) [x] Este secundar ischemiei latero-bulbare d) [x] Asociaza tulburari de partea leziunii e) [ ] Asociaza tulburari doar de partea opusa leziunii 1476. [M] Capitol: AVCAfectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce (Pag. 251): a) [ ] Nistagmus rotator b) [x] Tulburari de deglutitie c) [x] Raguseala d) [ ] Atrofia unei1/2 a limbii e) [x] Paralizia hemivalului palatin 1477. [S] Capitol: AVCSindromul locked-in este secundar (Pag. 251): a) [ ] Unui infarct protuberential unilateral b) [ ] Unei afectari a talamusului c) [ ] Unui infarct sylvian complet d) [x] Unui infarct protuberential bilateral e) [ ] Unei ischemii laterobulbare. 1478. [M] Capitol: AVCSindromul pseudobulbar consta in: a) [ ] Mers cosit b) [x] Ras si plans spasmodic c) [x] Tulburari de fonatie si deglutitie d) [x] Tulburari sfincteriene e) [x] Mers cu pasi mici. 1479. [M] Capitol: AVCCare sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral (Pag. 252)?

a) [ ] Hematoame intraparenchimatoase b) [ ] Vasculitele c) [x] Ateroscleroza cu tromboembolism d) [ ] Bolile hematologice e) [x] Embolismul cardiogen. 1480. [S] Capitol: AVCCel mai important factor de risc al aterosclerozei este (Pag. 252): a) [ ] Fumatul b) [ ] Diabetul zaharat c) [x] Hipertensiunea arteriala d) [ ] Hipercolesterolemia e) [ ] Varsta inaintata. 1481. [S] Capitol: AVCCare este cea mai frecventa cardiopatie emboligena in cazul infarctului cerebral (Pag. 252): a) [ ] Infarctul miocardic acut b) [x] Fibrilatia atriala c) [ ] Valva mecanica cu anticoagulare ineficienta d) [ ] Cardiomiopatii dilatative e) [ ] Endocardita. 1482. [M] Capitol: AVCCare sunt cele mai frecvente 3 cauze de infarct cerebral la subiectul tanar (<45 ani) (Pag. 252): a) [ ] Ateroscleroza b) [ ] Arterita Hurton c) [x] Cardiopatiile emboligene d) [x] Disectia unei artere cervicale e) [x] Sindromul anticorpilor antifosfolipidici. 1483. [M] Capitol: AVCDisectia de artera carotida comuna se poate caracteriza prin: (Pag. 252) a) [x] Sindrom Claude Bernard Horner b) [x] Durere ispsilaterala cervicala si/sau cefalee c) [ ] Paralizie de trigemen d) [ ] Cecitate corticala e) [ ] Hemipareza controlaterala. 1484. [M] Capitol: AVCSemnul Claude Bernard Horner apare (Pag. 252): a) [ ] In cadrul infarctul cerebral posterior profund b) [ ] In cadrul infarctul lacunar c) [x] In sindromul Wallenberg d) [x] In caz de afectare a plexului simpatic pericarotidian e) [ ] In toate traumatismele cranio-cervicale. 1485. [M] Capitol: AVCCare sunt examinarile utilizate in AVC, in cazul suspiciunii endocarditei (Pag. 253): a) [x] Hemocultura b) [ ] ELISA c) [ ] Titrul ASLO d) [x] Ecografia transtoracica e) [x] Ecografia transesofagiana. 1486. [M] Capitol: AVCTabloul clinic in AIT consta in (Pag. 253): a) [x] Cecitate monoculara tranzitorie b) [x] Tulburari de limbaj c) [x] Hemianopsie laterala omonima, ataxie cerebeloasa d) [x] Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale e) [ ] Nici unul din raspunsurile de mai sus. 1487. [M] Capitol: AVCIn ischemiile cerebrale se apeleaza la urmatoarele masuri de neuroprotectie (Pag. 253): a) [ ] Combaterea vasospasmului arterial b) [x] Combaterea hipertermiei c) [x] Combaterea hipoxiei d) [x] Combaterea hipo- sau hiperglicemiei e) [x] Combaterea hipotensiunii 1488. [M] Capitol: AVCIn faza acuta a unui AVC, in caz de hipertensiune (Pag. 254):

a) [ ] Se intervine intodeauna medicamentos b) [x] Se identifica si se trateaza complicatiile amenintatoare ale HTA c) [ ] Se intervine medicamentos si apoi chirurgical d) [x] Se intervine daca HTA > 220/120 mmHg e) [x] Se intervine daca HTA > 185/110 daca se prevede tratament trombembolic. 1489. [S] Capitol: AVCCare este indicatia sigura a tratamentului anticoagulant in infarctul cerebral (Pag.254): a) [ ] Disectia arteriala extracraniana b) [ ] Starile de hipercoagulabilitate c) [ ] Infarct de dimensiuni mici d) [ ] AIT cu suspiciune de origine cardioembolica e) [x] AIT de origine cardioembolica certa 1490. [M] Capitol: AVCTratamentul anticoagulant in AVC ischemic (Pag. 254): a) [ ] Este de electie b) [x] Are putine indicatii c) [x] Risc de transformare hemoragica d) [x] Este necesar in infarctele venoase e) [ ] De instituit urgent 1491. [S] Capitol: AVCTratamentul trombolitic intravenos este luat in considerare doar daca infarctul cerebral dateaza de (Pag. 254): a) [x] Mai putin de 4 ore si 30 minute b) [ ] Mai mult de 4 ore si 30 minute c) [ ] Mai putin de o ora d) [ ] De 24 de ore e) [ ] Intre 24 de ore si 4 ore si 30 minute 1492. [M] Capitol: AVCIn ce cazuri de infarct cerebral intra in discutie tratamentul neurochirurgical (Pag. 254): a) [x] Infarct cerebelos cu efect de masa b) [ ] Tromboza venoasa profunda c) [ ] Disectie arteriala extracraniana d) [x] Hipertensiune intracraniana HTIC e) [x] Infarct emisferic cu edem cerebral "malign" extensiv 1493. [M] Capitol: AVCProfilaxia secundara in cazul AVC ischemic de cauza aterosclerotica consta in (Pag. 255): a) [x] Administrarea de antiplachetare b) [x] Administrarea de statine c) [x] Normalizarea TA sau scaderea TA d) [ ] Repaus la pat e) [x] Sevraj de tutun 1494. [S] Capitol: AVCStenoza carotidiana interna simptomatica are indicatie operatorie daca are (Pag. 255): a) [ ] > 50% b) [ ] Intre 50-70% c) [x] > 70% d) [ ] 50% e) [ ] 100% 1495. [M] Capitol: AVCHematoamele intraparenchimatoase cortico-sub-corticale sunt determinate de (Pag. 257): a) [ ] Ruperea micilor artere perforante b) [x] Ruptura unei malformatii arterio-venoase subiacente c) [x] Angiopatia amiloida d) [ ] HTA e) [ ] HTA si DZ 1496. [M] Capitol: AVCPrintre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara (Pag. 257): a) [x] Cerebelul b) [x] Nucleii cenusii centrali c) [x] Protuberanta d) [ ] Polul occipital e) [ ] Jumatatea stanga a bulbului rahidian. 1497. [M] Capitol: AVCPrintre cauzele de tromboza venoasa cerebrala profunda se numara si (Pag. 258):

a) [x] Contraceptia estroprogestativa b) [x] Trombofilii c) [x] Boli de sistem (boala Crohn) d) [ ] Hipertensiunea arteriala e) [x] Focare infectioase dentare 1498. [M] Capitol: AVCClinic, trombozele venoase cerebrale determina (Pag. 259): a) [x] Crize de epilepsie b) [x] Cefalee acuta sau progresiva c) [ ] Abces cerebral d) [x] Deficite neurologice focale e) [x] Hipertensiune intracraniana 1499. [S] Capitol: AVCSemnul triunghiului vid apare la RMN-ul de urgenta, in (Pag. 259): a) [ ] Infarctul arterei cerebrale anterioare b) [ ] Ischemia latero-bulbara c) [ ] Hemoragia subarahnoidiana d) [ ] Hematomul lobar e) [x] Tromboflebita cerebrala 1500. [M] Capitol: AVCTratamentul antitrombotic in cazul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala (Pag. 259): a) [ ] De rezerva b) [x] De urgenta, in caz de certitudine diagnostica c) [x] Se administreaza heparina, apoi continuare cu AVK d) [x] AVK se administreaza 6 luni - 1 an e) [ ] Se fac tratamente in functie de etiologie 1501. [S] Capitol: Hemoragia meningeanaOrice cefalee cu debut brutal, de la un moment la altul" este, pana la proba contrarie (Pagina 260): a) [ ] Hemoragie meningiana prin traumatism b) [ ] Disectia unei artere cervicale c) [ ] Hematom cauzat de hipertensiunea arteriala d) [x] Hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism e) [ ] Tromboflebita cerebrala 1502. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaUrmatoarele afirmatii despre hemoragia meningiana sunt adevarate (Pagina 260): a) [x] Consta in prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian b) [ ] Consta in prezenta unui hematom intraparenchimatos c) [x] Poate fi legata de o ruptura de anevrism d) [x] Poate surveni in contextul unui traumatism cranian e) [ ] Apare (de obicei) sub tratament anticoagulant? 1503. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaIn caz de suspiciune de hemoragie meningiana nontraumatica (Pagina 260): a) [x] Se apeleaza la imagistica cerebrala, fara injectare de contrast b) [ ] Se apleaza la imagistica cerebrala, cu injectare de contrast c) [ ] Daca CT cerebral este normal, se exclude diagnosticul de hemoragie meningiana d) [x] Arteriografie cerebrala de urgenta e) [x] Punctie lombara 1504. [S] Capitol: Hemoragia meningeanaCe medicamente sunt contraindicate in caz de hemoragie meningiana nontraumatica (Pagina 260): a) [ ] Antihipertensive b) [x] Salicilati c) [ ] Inhibitor calcic d) [ ] Hipoglicemiante e) [ ] Antiepileptice 1505. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaPrintre complicatiile precoce ale hemoragiei meningiene se numara (Pagina 260): a) [x] Moartea subita in timpul rupturii de anevrism b) [x] Vasospasm arterial

c) [ ] Epilepsia d) [x] Hidrocefalie acuta e) [ ] Sechele motorii sau cognitive 1506. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaPrintre cauzele de cefalee brutala, exceptand hemoragia meningiana, se numara si (Pagina 261): a) [x] Disectiile arteriale b) [x] Tromboflebitele cerebrale c) [x] Angiopatiile cerebrale acute d) [x] hidrocefalie acuta e) [ ] Epilepsia 1507. [M] Capitol: Hemoragia meningeanaUrmatoarele afectiuni reprezinta cauze de cefalee cu debut brutal (Pagina 261): a) [ ] Hipertensiunea arteriala b) [x] Glaucoamele acute c) [x] Sinuzitele blocate d) [x] Blocajele LCR printr-un obstacol e) [x] Meningitele 1508. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiNeoangiogeneza este indispensabila atunci cand o tumora depaseste: (Pag. 1422) a) [ ] 30-60 mm3 b) [ ] 20-30 mm3 c) [ ] 3-6 mm3 d) [x] 2-3mm3 e) [ ] 2-3cm3 1509. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiPrincipalii factori angiogenici sunt: (pag. 1422) a) [ ] TNF (factorul de necroza tumorala) b) [ ] IGF-I (factorul de crestere insulin-like I) c) [x] VEGF ( factorul epitelial de crestere vasculara) d) [x] FGF (factorul de crestere a fibroblastelor) e) [x] PDGF (factorul de crestere derivate din trombocite) 1510. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiSunt tumori cu origine ectodermica urmatoarele: (pag. 1423) a) [x] Gliom b) [x] Meningiom c) [ ] Fibrosarcom d) [x] Schwanom e) [x] Melanoma 1511. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiUrmatoarele tumori reprezinta tumori embrionare: (pag. 1423) a) [x] Tumori germinale b) [ ] Osteosarcoame c) [x] Neuroblastom d) [x] Nefroblastom e) [ ] Rabdomiosarcom 1512. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiReprezinta tumori avand originea in tesutul mezenchimal urmatoarele (pag. 1423): a) [x] Osteosarcom b) [ ] Adenocarcinom c) [ ] Carcinom epidermoid d) [x] Liposarcom e) [x] Fibrosarcom 1513. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiPentru melanoamele maligne se foloseste clasificarea: (pag.1424) a) [ ] Dukes b) [ ] FIGO c) [x] Breslow d) [ ] Weigelt e) [ ] Horlings 1514. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea TNM tine cont de: (pag.1424)

a) [ ] Neoangiogeneza b) [x] Tumora primara c) [x] Extensia metastatica d) [x] Invazia ganglionara e) [ ] Invadarea marginilor piesei operatorii 1515. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiIn cazul tumorilor germinale, urmatorii marker tumorali ajuta la stabilirea unui diagnostic si a unui prognostic: (pag. 1424) a) [ ] PSA b) [ ] Fibrinogen c) [x] LDH d) [x] Alfa-fetoproteina e) [x] HCG 1516. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea in functie de biologia tumorala se bazeaza pe: (pag.1425) a) [ ] Dimensiunile tumorii b) [x] Prezenta alterarilor molecular c) [ ] Prezenta metastazelor d) [ ] Invadarea marginilor piesei operatorii e) [ ] Tesutul de origine al tumorii 1517. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiUrmatoarele afirmatii despre anti-oncogene sau genele supresoare tumorale sunt adevarate: (pag.1421) a) [x] Sunt regulatori negativi ai cresterii celulare b) [ ] Sunt regulatori pozitivi ai cresterii celulare c) [x] Pierderea functiei lor permite transformarea tumorala d) [ ] Reprezinta orice gena cu proprietatea de a transforma o celula normal intr-o celula maligna e) [x] Au actiune recesiva: pierderea activitatii genelor necesita alterarea a doua allele 1518. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiReprezinta familii majore de anomalii moleculare urmatoarele: (pag.1422) a) [x] Potentialul invaziv si metastatic b) [x] Potentialul de neoangiogeneza c) [ ] Potentialul de membrana d) [x] Potentialul de imortalizare cu activarea telomerazei e) [ ] Potentialul de metabolism intracellular 1519. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiCarcinoamele epidermoide se dezvolta din: (pag. 1423) a) [ ] Epiteliul glandular b) [ ] Epiteliul de tranzitie c) [ ] Plexul coroid d) [ ] Tesutul conjunctiv e) [x] Epiteliul malpighian 1520. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea in grade de histoprognostic: (pag. 1424) a) [x] Tine cont de diferentierea tumorilor b) [ ] Tine cont de alterarile moleculare c) [x] Poate fi rafinata prin luarea in considerare a criteriilor morfologice si a numarului de mitoze d) [ ] Poate fi rafinata prin luarea in considerare a anomaliilor de receptori e) [ ] Nu tine cont de diferentierea tumorilor. 1521. [M] Capitol: Cancerul - generalitatiClasificarea FIGO se foloseste pentru: (pag. 1424) a) [ ] Cancerele colorectale b) [ ] Cancerele bronhice c) [ ] Cancerele de testicul d) [x] Cancerele de ovar e) [x] Cancerele de uter 1522. [S] Capitol: Cancerul - generalitatiExprimarea puternica a erb-B2 permite luarea in considerare a unui tratament specific tintit impotriva acestei molecule, cum ar fi: (pag.1425) a) [x] Herceptin b) [ ] Paclitaxel c) [ ] Tamoxifen d) [ ] Remicade

e) [ ] Avastin 1523. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceInfiltrarea in leucemia limfoida cronica se face la nivel (Pag. 1436): a) [x] Sanguin b) [ ] Hepatic c) [x] Medular d) [x] Uneori ganglionar e) [ ] Pulmonar 1524. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceCe tip de fenotip este intalnit in leucemia limfoida cronica (Pag. 1436)? a) [ ] In 5% din cazuri fenotip B b) [x] In 95% din cazuri fenotip B c) [x] In 5% din cazuri fenotip T d) [ ] In 95% din cazuri fenotip T e) [ ] In 50% din cazuri fenotip B 1525. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn stadiul A, conform clasificarii Binet a leucemiei limfoida cronice avem (Pag.1436): a) [x] Un prognostic bun b) [ ] Mai mult de trei arii ganglionare afectate c) [x] De regula abstinenta terapeutica d) [ ] Un prognostic intermediar e) [ ] Anemie si trombopenie 1526. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceSupravietuirea medie, conform studiului LLC-76 in cazul leucemiilor limfoide cronice in stadiul B este de (Pag.1436): a) [ ] 1 an b) [x] 6 ani c) [ ] 4 ani d) [ ] 12 ani e) [ ] 5 ani 1527. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn stadiul B, conform clasificarii Binet a leucemiilor limfoide cronice avem (Pag.1436): a) [ ] Un nprognostic bun b) [x] Mai mult de trei arii ganglionare afectate c) [x] Prognostic intermediar d) [ ] Trombopenie e) [x] Tratament specific 1528. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn stadiul C al clasificarii Binet a leucemiilor limfoide cronice avem (Pag.1436): a) [ ] Prognostic intermediar b) [x] Anemie c) [x] Prognostic prost d) [ ] Trombocitoza e) [x] Trombopenie 1529. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceAnomalia specifica din hemoleucograma in leucemia limfoida cronica este (Pag.1436): a) [ ] Neutrofilie b) [ ] Limfopenie c) [x] Hiperlimfocitoza d) [ ] Trombocitoza e) [ ] Eozinofilie 1530. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceComplicatiile infectioase cele mai frecvente prezente la pacientii cu leucemie limfoida cronica sunt (Pag.1436): a) [x] Pneumopatiile b) [ ] Hepatite c) [x] Zona zoster d) [x] Tuberculoza e) [ ] Meningita

1531. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceDebutul in leucemiile limfoide cronice este (Pag.1436): a) [ ] Acut b) [ ] Subacut c) [x] Lent progresiv d) [ ] Cronic e) [ ] Brusc 1532. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceDiagnosticul diferential in leucemiile limfoide cronice se face in principal cu (Pag.1437): a) [x] Infectiile virale b) [x] Limfomul de manta c) [x] Infectii bacteriene d) [ ] Limfomul Burkitt e) [x] Boala Waldenstrm 1533. [M] Capitol: Leucemii limfoide cronicePrincipalii markeri de diferentiere B in leucemiile limfoide cronice sunt (Pag.1436): a) [ ] CD 5 b) [x] CD 19 c) [ ] CD 23 d) [x] CD 20 e) [ ] CD 10 1534. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceImunoglobulinele cel mai frecvent intalnite in leucemia limfoida cronica sunt (Pag.1436): a) [x] Ig M b) [ ] Ig G c) [ ] Ig A d) [ ] Ig G si Ig M e) [ ] Ig A si Ig G 1535. [M] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn leucemia limfoida cronica insuficienta medulara se caracterizeaza prin (Pag. 1436): a) [ ] Trombocitoza b) [x] Trombopenie c) [ ] Leucopenie d) [ ] Limfopenie e) [x] Anemie 1536. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceIn leucemia limfoida cronica mielograma prezinta (Pag. 1436): a) [ ] Infiltrare cu limfocite mari b) [ ] Infiltrare cu neutrofile c) [x] Infiltrare cu limfocite mici d) [ ] Aspect normal e) [ ] Infiltrare cu eozinofile 1537. [S] Capitol: Leucemii limfoide croniceSupravietuirea medie conform studiului LLC-76 in stadiul C al leucemiei limfoide cronice este de (Pag. 1436): a) [ ] 12 ani b) [ ] 6 ani c) [x] 4 ani d) [ ] 1 an e) [ ] 8 ani 1538. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPrintre agentii chimici cei mai cancerigeni din fumul de tutun se numara (Pag. 1426): a) [x] Hidrocarburile aromatice policiclice b) [x] Nitrozamine c) [x] Benzen d) [x] Hidrocarburi heterociclice e) [ ] Oxidul de siliciu 1539. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscAproximativ ce numar de agenti chimici cancerigeni contine fumul de tutun (Pag. 1426)?

a) [ ] Peste 4000 b) [ ] Peste 5000 c) [x] Peste 50 d) [ ] Peste 210 e) [ ] Peste 300 1540. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscUrmatoarele cancere pot fi atribuite azbestului (Pag. 1426): a) [ ] Cancer de col uterin b) [ ] Cancer mamar c) [x] Cancer pulmonar d) [x] Mezoteliom e) [ ] Leucemie 1541. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscFactori recunoscuti pentru cauzarea cancerelor profesionale sunt (Pag. 1426): a) [x] Arsenicul b) [x] Gudronul c) [ ] Macrolidele d) [x] Clorura de vinil e) [x] Hepatita C sau D 1542. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPrincipalele ocupatii care imiplica expunerea la azbest sunt (Pag.1426): a) [x] Constructorii industriali b) [ ] Minerii c) [x] Mecanicii auto d) [x] Muncitorii care prelucreaza metalul e) [ ] Macelarii 1543. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscExpunerea la ultraviolet este responsabila de aparitia (Pag.1427): a) [ ] Leucemiilor b) [x] Melanoamelor c) [x] Cancerelor de piele d) [ ] Rabdomiosarcoamelor e) [ ] Liposarcoamelor 1544. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscAlimentatia joaca un rol probabil in aparitia (Pag.1427): a) [x] Cancerului de san b) [ ] Melanomului malign c) [ ] Leucemiilor d) [x] Cancerului colorectal e) [x] Cancerului de stomac 1545. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscNumarul tipurilor de cancer asociat cu anomalii genetice constitutionale se reduce la (Pag.1427): a) [ ] Sub 15% b) [ ] Sub 50% c) [ ] Sub 1% d) [x] Sub 5% e) [ ] Sub 25% 1546. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscO hiperestrogenie relative poate aparea in urmatoarele situatii (Pag.1427): a) [x] Prima sarcina dupa 30 ani b) [ ] Prima sarcina inainte de 20 de ani c) [x] Obezitate d) [x] Terapie de substitutie hormonala pentru menopauza e) [ ] Effort fizic crescut 1547. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscVirusurile HTLV1 si HTLV2 sunt responsabile de aparitia (Pag.1427):

a) [ ] Sarcomului Kaposi b) [ ] Carcinoamelor nazofaringiene c) [ ] Cancerelor anale si anogenitale d) [x] Anumitor limfoame e) [ ] Carcinomului hepatocelular 1548. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPentru ca depistarea sa fie eficienta trebuie sa indeplineasca urmatoarele principii (Pag.1428): a) [x] Sa fie putin costisitoare b) [ ] Sa permita depistarea cancerului indifferent de stadiu c) [x] Sa aiba o buna sensibilitate si specificitate d) [x] Sa aiba putine efecte secundare e) [x] Sa fie fiabila 1549. [S] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscPreventia tertiara se refera la (Pag.1428): a) [ ] Evitarea aparitiei cancerului primar b) [ ] Evitarea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa c) [ ] Evitarea aparitiei cancerului prin teste screening d) [x] Evitarea aparitiei unui al doilea cancer e) [ ] Evitarea aparitiei cancerului prin combaterea factorilor de risc 1550. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscGenele implicate in aparitia cancerelor colorectale sunt (Pag.1428): a) [x] Gena APC de reparare (in special MLH1 si MSH2) b) [ ] Gena de reparare BRCA1-BRCA2 c) [ ] Anomalia genei RET d) [ ] Mutatia genei p53 e) [x] Defecte ale bazelor AND (sistem Mismatch repair [MMRI]) 1551. [M] Capitol: Cancerul - cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factori de riscMutatia genei p53 poate fi implicate in aparitia de (Pag.1428): a) [ ] Adenom paratiroidian b) [x] Sarcoame ale tesuturilor moi c) [ ] Cancer de colon d) [x] Leucemii e) [x] Tumori ale creierului 1552. [M] Capitol: Leucemii acuteSindromul tumoral in cadrul leucemiilor acute se caracterizeaza prin (Pag. 1434): a) [x] Coagulopatie b) [x] Leucostaza c) [ ] Adenopatie d) [x] Liza tumorala e) [ ] Trombocitoza 1553. [M] Capitol: Leucemii acuteDiagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe (Pag. 1434): a) [ ] Examenul clinic b) [x] Imunofenotiparea c) [x] Examinarea morfologica a blastilor din sange d) [x] Studiul citogenetic si molecular e) [ ] Hemoleucograma 1554. [M] Capitol: Leucemii acuteSemnele clinice specifice care apar in leucostaza sunt (Pag. 1434): a) [ ] Digestive b) [x] Respiratorii c) [x] Neurologice d) [ ] Cardiovasculare e) [ ] Renale 1555. [M] Capitol: Leucemii acuteIn leucemiile acute hemoleucograma prezinta (Pag. 1434): a) [ ] Anemie regenerativa b) [x] Trombopenie importanta c) [x] Leucocitoza variabila

d) [x] Anemie non-regenerativa e) [ ] Trombocitoza 1556. [M] Capitol: Leucemii acuteExaminarea medulara permite stabilirea diagnosticului si caracterizarea leucemiei acute, examinarea consta in (Pag. 1434): a) [ ] Determinarea numarului de leucocite b) [x] Mielograma c) [ ] Imunofenotiparea d) [x] Biopsie osteomedulara e) [ ] Cariotiparea 1557. [M] Capitol: Leucemii acuteIn cazul leucemiilor acute examinarea medulara pune in evidenta faptul ca (Pag. 1434): a) [x] Maduva este bogata in celule b) [ ] Maduva este saraca in celule c) [x] Maduva este saraca in megacariocite d) [x] Maduva poate contine pana la 100% blasti e) [x] Maduva contine cel putin 20% blasti 1558. [M] Capitol: Leucemii acutePrincipalele subtipuri mari de leucemii acute mieloblastice (LAM) sunt (Pag.1434): a) [x] LAM secundare, urmeaza evolutiei unui sindrom mielodisplazic b) [x] LAM induse de citotoxice c) [x] LAM de novo d) [x] LAM secundare, urmat dupa un sindrom mieloproliferativ e) [ ] LAM secundare induse de corticoterapie 1559. [S] Capitol: Leucemii acuteHiperleucocitoza blastica are semne clinice atunci cand are o valoare de (Pag.1434): a) [x] Peste 100000/mm b) [ ] 100000/mm
3 3 3 3

c) [ ] Peste 50000/mm
3

d) [ ] Mai putin de 100000/mm

e) [ ] 50000/mm 1560. [M] Capitol: Leucemii acuteMarkerii megacariocitari prezenti la imunofenotipare in leucemia acuta sunt (Pag.1435): a) [x] CD 61 b) [ ] CD 15 c) [x] CD 42 d) [ ] CD 14 e) [x] CD 41 1561. [M] Capitol: Leucemii acuteLeucemiile acute se caracterizeaza prin (Pag.1434): a) [x] Proliferari clonale maligne ale celulelor susa hematopoetice b) [x] Proliferari ale celulelor progenitoare c) [x] Proliferari ale precursorilor medulari ai celulelor sanguine d) [ ] Insuficienta medulara cu exces de celule sanguine mature e) [ ] Deficit de blasti in maduva osoasa 1562. [M] Capitol: Leucemii acuteImunofenotiparea in cadrul leucemiilor acute permite (Pag.1435): a) [x] Identificarea antigenelor de suprafata CD b) [ ] Determinarea blastilor din maduva osoasa c) [ ] Determinarea translocatiilor d) [x] Distinctia intre LAL si LAM e) [ ] Cariotiparea 1563. [M] Capitol: Leucemii acuteIn leucemiile acute avem (Pag.1434): a) [x] Acumulare de blasti in maduva osoasa b) [x] Sindrom tumoral c) [x] Acumulare de blasti in sange

d) [ ] Deficit de producere a celulelor sanguine tinere e) [ ] Exces de producere a celulelor sanguine mature 1564. [M] Capitol: Leucemii acuteSindromul de liza in leucemiile acute asociaza (Pag.1435): a) [x] Hiperkaliemie b) [ ] Hipercalcemie c) [x] Hiperfosfatemie d) [x] Hiperuricemie e) [ ] LDH de obicei scazut 1565. [S] Capitol: Leucemii acuteTratamentul specific in leucemiile acute consta in (Pag.1434): a) [ ] Chimioterapie asociata radioterapiei b) [x] Chimioterapie si transplant de maduva osoasa c) [ ] Tratamentul complicatiilor legate de masa tumorala d) [ ] Chimioterapie e) [ ] Radioterapie 1566. [M] Capitol: Leucemii acuteInsuficienta medulara in leucemiile acute se caracterizeaza prin (Pag. 1434): a) [x] Sindrom hemoragic asociat trombocitopeniei b) [ ] Neutrofilie c) [x] Neutropenie d) [x] Anemie e) [ ] Adenopatie 1567. [M] Capitol: Limfoame malignePrincipalele forme de limfoame maligne sunt (Pag.1438-1439): a) [ ] Limfoame cu celule mici b) [x] Limfoame B cu celule mari c) [x] Boala Hodgkin d) [x] Limfomul Burkitt e) [ ] Limfoame cu celule clare 1568. [M] Capitol: Limfoame malignePrincipalele forme histologice de boala Hodgkin sunt (Pag. 1438): a) [x] Forma scleronodulara b) [x] Forma cu celularitate mixta c) [x] Forma bogata in limfocite d) [ ] Forma scleroatrofica e) [x] Forma cu depletie limfocitara 1569. [M] Capitol: Limfoame maligneConform clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul III avem (Pag. 1439): a) [ ] Doua teritorii ganglionare afectate b) [x] Afectare ganglionara supradiafragmatica c) [ ] Afectare viscerala hepatica d) [x] Afectare ganglionara subdiafragmatica e) [ ] Afectare medulara 1570. [S] Capitol: Limfoame maligneConform clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul I avem (Pag. 1439): a) [ ] Cel putin doua teritorii ganglionare afectate b) [ ] Afectare ganglionara subdiafragmatica c) [ ] Afectare medulara d) [x] Un singur teritoriu ganglionar afectat e) [ ] Afectare pulmonara 1571. [M] Capitol: Limfoame maligneConform clasificarii Ann Arbor a prognosticului in limfoamele maligne in stadiul IV avem (Pag. 1439): a) [x] Afectare hepatica b) [x] Afectare pulmonara c) [x] Afectare medulara d) [ ] Un singur teritoriu ganglionar afectat e) [ ] Cel mult doua teritorii ganglionare afectate 1572. [S] Capitol: Limfoame maligneFenotiparea in cadrul limfoamelor maligne se bazeaza pe determinarea (Pag. 1438): a) [ ] Ganglionilor pozitivi

b) [ ] Numarului de limfocite c) [ ] Translocatiilor d) [ ] Limfoamelor difuze cu celule B e) [x] Unui panel de markeri CD 1573. [M] Capitol: Limfoame maligneUrmatoarele tehnici de laborator permit stabilirea diagnosticului de limfom malign (Pag. 1438): a) [x] Citologic b) [x] Congelarea c) [x] Histologic d) [ ] Radiografia e) [x] Citogenetic 1574. [S] Capitol: Limfoame maligneCare din urmatoarele limfoame maligne reprezinta urgenta terapeutica (Pag. 1438)? a) [ ] Limfomul B cu celule mari b) [ ] Boala Hodgkin c) [x] Limfomul Burkitt d) [ ] Limfoamele non Hodgkin e) [ ] Limfoame cu celule mici 1575. [S] Capitol: Limfoame maligneClasificare Ann Arbor a limfoamelor maligne permite (Pag. 1438): a) [ ] Stabilirea diagnosticului de limfom b) [x] Prezicerea prognosticului pacientilor c) [ ] Stabilirea extensiei limfoamelor agresive d) [ ] Fenotiparea e) [ ] Stabilirea tipului de limfom malign 1576. [M] Capitol: Limfoame maligneTablourile clinice revelatoare cu caracter de urgenta in limfoamele maligne sunt (Pag. 1438): a) [x] Sindromul de vena cava superioara b) [ ] Sindromul de vena cava inferioara c) [x] Masa abdominala rapid progresiva d) [x] Compresiune medulara e) [x] Sindromul ocluziv 1577. [M] Capitol: Limfoame maligneDeteriorarea starii generale in limfoamele maligne la debutul acestora consta in (Pag. 1438): a) [ ] Ameteli b) [x] Febra c) [x] Scadere ponderala d) [x] Transpiratii nocturne e) [ ] Mialgii 1578. [M] Capitol: Limfoame maligneBilantul de extensie a limfoamelor agresive la adult presupune examinari (Pag. 1439): a) [x] Clinice b) [x] Histologice c) [x] Imagistice d) [ ] Fenotiparea e) [x] Explorari biologice 1579. [S] Capitol: Limfoame maligneIn stadiul II al clasificarii Ann Arbor a limfoamelor maligne avem (Pag. 1439): a) [ ] Afectare ganglionara supradiafragmatica b) [ ] Afectare viscerala c) [x] Cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a diafragmei d) [ ] Doua teritorii ganglionare afectate de ambele parti ale diafragmei e) [ ] Afectare medulara 1580. [M] Capitol: Limfoame maligneExaminarile biologice in cadrul bilantului de extensie a limfoamelor agresive la adult cuprind (Pag. 1439): a) [x] Hemoleucograma si frotiul sanguin b) [x] Ionograma sanguina

c) [ ] EKG si ecocardiografie cardiaca dupa antraciclina d) [x] Serologie HIV, HTLV-1 e) [x] EKG si ecocardiografie cardiaca inainte de antraciclina 1581. [M] Capitol: Limfoame maligneSindromul de liza tumorala din limfomul Burkitt se caracterizeaza prin (Pag. 1439): a) [x] Eliberarea de produsi intracelulari in circulatia pacientilor b) [x] Poate duce la risc de insuficienta renala acuta la inceputul tratamentului c) [ ] Cresterea serica a calciului d) [x] Apare in cazul unei mase tumorale mari e) [ ] Afectare pulmonara 1582. [S] Capitol: Mielomul multipluSimptomatologia osoasa din cadrul mielomului multiplu cuprinde afectarea mai multor oase, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394): a) [ ] Coloana vertebrala b) [ ] Extremitatile proximale ale femurului si humerusului c) [ ] Bazin d) [x] Extremitatile distale ale femurului si humerusului e) [ ] Craniu 1583. [S] Capitol: Mielomul multipluSindromul hemoragic din mielomul multiplu cuprinde, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394): a) [ ] Activitate anti-X a amiloidozei b) [ ] Dereglari ale coagularii induse de propr. imunoglobulinei monoclonale (boala von Willebrand dobandita) c) [x] Trombocitoza d) [ ] Trombopenie e) [ ] Trombopatie indusa de hiperproteinemie 1584. [S] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele NU reprezinta factori favorizanti pentru complicatiile tromboembolice in mielomul multiplu (Pag. 1390-1394): a) [ ] Varsta inaintata a pacientei b) [ ] Starea neoplazica c) [ ] Tratament cu talidomida, lenalidomida d) [ ] Sindromul nefrotic e) [x] Sindromul mielodisplazic 1585. [S] Capitol: Mielomul multipluSindromul POEMS cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA (Pag. 1390-1394): a) [x] Poliglobulie b) [ ] Endocrinopatie c) [ ] Polineuropatie d) [ ] Disglobulinemie monoclonala (Ig A sau Ig G lambda) e) [ ] Anomalie cutanata: atrofia bulei lui Bichat, unghii albe 1586. [S] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele NU e factor favorizant din cadrul complicatiilor tromboembolice in mielomul multiplu (Pag. 1390-1394): a) [ ] Mobilitate redusa datorata complicatiilor neurologice b) [x] Sindromul uremic c) [ ] Imunoglobulina cu proprietati protrombotice d) [ ] Sindromul nefrotic e) [ ] Utilizarea eritropoietinei si a agentilor imunomodulatori 1587. [M] Capitol: Mielomul multipluAfectiunile neruologice din mielomul multiplu sunt reprezentate de (Pag. 1390-1394): a) [x] Compresie medulara b) [ ] Neuropatie ataxianta c) [x] Neuropatie periferica declansata de imunoglobulina monoclonala d) [x] Neuropatii provocate de tratament(talidomida,lenalidomida) e) [ ] Poliradiculonevrite 1588. [M] Capitol: Mielomul multipluComplicatiile hematologice ce apar in mielomul multiplu sunt (Pag. 13901394): a) [ ] Poliglobulie b) [x] Anemie c) [x] Sindrom hemoragic

d) [x] Sindrom infectios e) [ ] Sindrom hepatopriv 1589. [M] Capitol: Mielomul multipluCauze frecvente de anemie din cadrul mielomului multiplu sunt (Pag. 13901394): a) [x] Falsa anemie prin hemodilutie (hiperproteinemie) b) [ ] Trombocitoza c) [x] Infiltratie medulara osoasa d) [ ] Limfocitoza e) [x] Insuficienta renala cronica 1590. [M] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele NU sunt complicatii determinate de componentul monoclonal din mielomul multiplu (Pag. 1390-1394): a) [ ] Insuficienta renala b) [ ] Complicatii tromboembolice c) [x] Sindrom bilioexcretor d) [ ] Sindrom de hipervascozitate e) [x] Hipercalcemia 1591. [M] Capitol: Mielomul multipluCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre amiloidoza din cadrul mielomului multiplu (Pag. 1390-1394): a) [x] Lantul usor al imunoglobulinei e adesea lambda b) [x] Lantul usor poate avea o activitate anti-X cu un sindrom hemoragic (hematom periorbitar in ochelari" quasi patognomonic) c) [ ] Poate surveni doar impreuna cu mielomul d) [x] Apar infiltrate cu lanturi usoare monoclonale care devin insolubile (structura fibrilara) e) [ ] Apar infiltrate cu lanturi grele monoclonale 1592. [M] Capitol: Mielomul multipluCriteriile diagnostice din mielomul multiplu sunt (Pag. 1390-1394): a) [x] Leziuni osoase: lize osoase, osteopenie severa sau fracturi patologice b) [x] Anemii cu Hb < 2g/dl fata de limita inferioara a valorii normale sau <10g/dl c) [ ] Hiperuricemie d) [ ] Hiperkaliemie e) [x] Creatinina serica >173mmol/l 1593. [M] Capitol: Mielomul multipluPlasmocitomul solitar se bazeaza pe urmatoarele critetii diagnostice (Pag. 1390-1394): a) [x] Maduva osoasa normala cu absenta plasmocitelor monoclonale b) [x] Absenta criteriilor CRAB c) [x] RMN al coloanei vertebrale si a pelvisului fara alte leziuni (cu exceptia afectiunii unice daca este rahidiana sau pelvina) d) [ ] Prezenta criteriilor CRAB e) [ ] Leziuni osoase :lize osoase,osteopenie severa sau fracturi patologice 1594. [M] Capitol: Mielomul multipluFactori de prognostic negativ in mielomul multiplu sunt (Pag. 1390-1394): a) [x] PCR crescut b) [x] LDL crescut c) [ ] Varsta tanara d) [x] Creatinina serica crescuta e) [x] Calciemie crescuta 1595. [M] Capitol: Mielomul multipluMielomul asimptomatic se bazeaza pe urmatoarele criterii diagnostice (Pag. 1390-1394): a) [ ] Hipocalcemie b) [x] Prezenta unei proteine monoclonale in ser >3g/100ml c) [x] Plasmocitoza medulara >10% d) [x] Absenta criteriilor CRAB e) [ ] Prezenta critetiilor CRAB 1596. [M] Capitol: Mielomul multipluStadiu III al evaluarii masei tumorale dupa Salmom si Durie cuprinde (Pag. 1390-1394): a) [x] Hb < 8,5g/dl b) [x] Calcemie >3mmol/l c) [ ] Calcemie normala <3mmol/l

d) [x] Multiple leziuni litice (leziuni distructive sau fracturi patologice) e) [x] Nivel crescut de imunoglobuline monoclonale 1597. [S] Capitol: AnemiilePrin anemie microcitara se defineste o valoare a VEM ului sub (1376-1378): a) [ ] 95 b) [ ] 90 c) [ ] 81-90 d) [x] 80 e) [ ] 100 1598. [S] Capitol: AnemiileNou-nascutul cu anemie are o hemoglobin (1376-1378): a) [ ] Sub13g/dl b) [ ] Peste14g/dl c) [ ] Sub10,5g/dl d) [ ] Sub10g/dl e) [x] Sub 14g/dl 1599. [S] Capitol: AnemiileIn anemia inflamatorie feritinemia este (1376-1378): a) [ ] Normala b) [x] Crescuta sau normala c) [ ] Scazuta sau normala d) [ ] Scazuta e) [ ] Crescuta 1600. [S] Capitol: AnemiileIn carenta maritiala,PCR este (1376-1378): a) [ ] Crescuta b) [ ] Crescuta sau normala c) [x] Normala d) [ ] Scazuta e) [ ] Scazuta sau normala 1601. [M] Capitol: AnemiileCare din urmatoarele nu sunt cauze de anemie microcitara (1376-1378): a) [ ] Anemii inflamatorii b) [x] Anemii autoimune c) [ ] Talasemie heterozigota d) [ ] Carenta maritiala e) [x] Hemoragii acute. 1602. [M] Capitol: AnemiileClinic, sindromul anemic cuprinde (1376-1378): a) [ ] Durere b) [x] Suflu cardiac sistolic in focarul aortic(suflu sistolic functional) c) [x] Dispnee d) [ ] Suflu cardiac diastolic in focarul mitral e) [x] Paloare cutaneo-mucoasa 1603. [M] Capitol: AnemiilePrincipalele cauze ale carentei martiale sunt reprezentate de (1376-1378): a) [x] Sangerare ginecologica b) [ ] Dieta bogata in carne c) [x] Deficit de absorbtie al fierului(boala celiaca) d) [x] Simptomatologie digestiva e) [ ] Intoleranta la lactoza 1604. [M] Capitol: AnemiilePrincipalele anemii hemolitice sunt (1376-1378): a) [x] Medicamentoase b) [x] Mecanice (schizocite la frotiu) c) [x] Toxice (venin de sarpe) d) [ ] Alergice e) [x] Infectioase (paludismul) 1605. [M] Capitol: AnemiileCauze principale de anemie aregenerativa normocitara VEM 81-99 sunt (1376-1378): a) [ ] Hepatite b) [x] Leucemie acuta c) [ ] Medicamentele d) [x] Inflamatia cronica e) [x] Mielodisplazii

1606. [M] Capitol: AnemiileCare din urmatoarele variante nu sunt cauze de anemie aregenerativa macrocitara VEM >100fl. (1376-1378): a) [ ] Alcoolism b) [x] Infectiile c) [x] Nefritele d) [ ] Disfunctia tiroidiana e) [ ] Carenta de vitamina B12 si folati 1607. [M] Capitol: AnemiileCare din urmatoarele reprezinta examinari in cazul unei anemii aregenerative (13761378): a) [x] Creatininemia b) [x] TSH c) [ ] Fibrinogenul d) [x] Electroforeza proteinelor serice e) [x] PCR 1608. [M] Capitol: AnemiileCauze ale carentei de fier (carenta martiala) sunt reprezentate de (1376-1378): a) [x] Deficit de absorbitie al fierului (boala celiaca) b) [ ] Talasemii alfa c) [x] Sangerare ginecologica d) [ ] Dieta bogata in proteine e) [x] Simtome digestive 1609. [M] Capitol: AnemiileComplicatii ale tratamentului cu fier sunt reprezentate de (1376-1378): a) [x] Colorarea scaunului in negru b) [ ] Febra c) [x] Greturi d) [ ] Cefalee e) [x] Dureri abdominale 1610. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiFactorii dependenti de vitamina K sunt (Pag.1383): a) [x] II b) [x] VII c) [x] IX d) [x] X e) [ ] III 1611. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiTimpul de protrombina (PT) sau timpul Quick exploreaza activitatea factorilor (Pag.1383): a) [x] I (fibrinogen) b) [x] II c) [x] V d) [ ] VIII e) [x] X 1612. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiExaminari de baza pt explorarea hemostazei (Pag.1383): a) [x] Trombocite b) [x] Timp de sangerare sau PFA c) [x] Timp de protrombina (PT) d) [x] Timp de cefalina activa (TCA) e) [ ] Mielograma 1613. [S] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) normal este deficit de (Pag.1383): a) [x] Factor VII = deficit de vitamina K b) [ ] Factor II c) [ ] Factor III d) [ ] Factor X e) [ ] Factor IX 1614. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e normal, timpul de cefalina activa (TCA) prelungit (Pag.1383): a) [x] Hemofilia A (factor VIII scazut) b) [x] Hemofilia B (factor IX scazut)

c) [x] Deficit de factor XI d) [x] Deficit de factor XII (fara risc hemoragic) e) [ ] Deficit de fector VII 1615. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) prelungit (Pag.1383): a) [x] Insuficienta hepatica b) [x] CIVD (coagulare intravasculara diseminata) c) [ ] Deficit de factor II d) [ ] Deficit de factor IX e) [ ] Deficit de factor X 1616. [S] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCand timpul de protrombina (PT) e scazut, timpul de cefalina activa (TCA) marit, fibrinogen scazut,trombopenie, D-dimeri crescuti (Pag.1384): a) [ ] Deficit de factor X b) [x] CIVD (coagulare intravasculara diseminata) c) [ ] Deficit de factor IX d) [ ] Deficit de factor III e) [ ] Deficit de factor II 1617. [M] Capitol: Anomalii ale hemostazei si coagulariiCe anomalii ale hemostazei si coagularii apar in coagularea vasculara diseminata (Pag. 1384): a) [ ] Timp de cefalina activata (TCA) normal b) [x] Timp de protrombina (PT) scazut c) [x] Fibrinogen scazut d) [x] D-dimeri crescuti e) [ ] Trombocitoza 1618. [M] Capitol: BPOCCe modificari apar in plamanii pacientilor cu emfizem (Pag. 161)? a) [ ] Fibroza pulmonara b) [x] Distrugeri ale peretilor alveolari c) [x] Largire anormala si permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale d) [ ] Largire reversibila a spatiilor aeriene dincolo de bronsiolele terminale e) [ ] Largirea spatiilor aeriene proximal de bronsiole 1619. [S] Capitol: BPOCIn emfizemul "blue bloater" apar urmatoarele modificari ale probelor functionale respiratorii (Pag. 162): a) [ ] CPT foarte crescut b) [ ] Complianta foarte crescuta c) [x] PaCO2 crescuta d) [ ] PaCO2 normala e) [ ] PaO2 normala 1620. [M] Capitol: BPOCCe modificari clinice apar in emfizemul "pink puffer" (Pag. 162)? a) [x] Tuse/expectoratie tardiva b) [x] Corpolenta slaba c) [ ] IVD frecvent si precoce d) [ ] Corpolenta obeza e) [x] Ronchusuri absente 1621. [M] Capitol: BPOCModificarile radiologice aparute in "blue bloater" sunt (Pag. 162): a) [ ] Inima in picatura b) [ ] Hiperclaritate difuza c) [x] Dimensiunea arterelor pulmonare crescute d) [x] Cardiomegalie e) [x] Hiperclaritate a varfurilor 1622. [S] Capitol: BPOCIn ce stadiu al BPOC -lui avem VEMS/CV<0,70 (Pag. 163)? a) [ ] BPOC usoara b) [ ] BPOC moderata c) [ ] BPOC severa d) [ ] BPOC foarte severa e) [x] Toate variantele 1623. [M] Capitol: BPOCCare din urmatoarele modificari apar in stadiul moderat al BPOC-ului (Pag. 163)?

a) [ ] Dispnee de repaus b) [ ] Fara dispnee c) [x] Dispnee de efort inconstanta d) [x] VEMS/CV <0,70 e) [x] 50%VEMS<80% 1624. [M] Capitol: BPOCCe tratament se recomanda in BPOC stadiul II (Pag. 163)? a) [ ] Bronhodilatatoare cu scurta durata de actiune b) [x] Recuperare respiratorie c) [x] Corticoizi inhalatori in prezenta simptomelor seminificative d) [x] Bronhodilatatoare in mod continuu e) [x] Oprirea fumatului si a oricarui factor de risc 1625. [S] Capitol: BPOCIn BPOC stadiul III apare (Pag. 163): a) [ ] Dispnee de efort inconstanta b) [ ] Dispnee la cel mai mic efort c) [ ] Dispnee de repaus d) [x] Dispnee de efort e) [ ] Dispnee la cel mai mic efort sau dispnee de repaus 1626. [M] Capitol: BPOCIn ce situatii se impune ventilatie mecanica in BPOC (Pag. 164)? a) [x] Semne de soc b) [ ] PaCO2 45mmHg c) [x] PaO2 45mmHg d) [x] PaCO2 70mmHg e) [ ] pH >7,30 1627. [M] Capitol: BPOCCe tratament se administreaza in exacerbarea grava in BPOC fara semne de amenintare a prognosticului vital (Pag. 165)? a) [x] Oxigenoterapie b) [ ] Inotrope c) [x] Bronhodilatatori nebulizati beta2-agonisti d) [x] Corticoterapie e) [ ] Intubare 1628. [S] Capitol: BPOCNu se administreaza antibioterapie in BPOC cand (Pag. 166): a) [ ] VEMS<50% b) [x] VEMS>50% c) [ ] VEMS<30% d) [ ] VEMS intre 35%-80% e) [ ] VEMS intre 30%-50% 1629. [M] Capitol: BPOCIn BPOC antibioterapia se recomanda in urmatoarele cazuri (Pag. 166): a) [ ] Absenta dispneei b) [x] Dispnee de efort cu expectoratie franca purulenta verzuie c) [ ] Dispnee de effort d) [x] Dispnee de repaus e) [x] Dispnee la cel mai mic effort 1630. [M] Capitol: BPOCCorticoizii inhalatori se rezerva pacientilor cu BPOC in urmatoarele situatii (Pag. 166): a) [x] VEMS de baza <60% din cel teoretic b) [x] Exacerbari repetate c) [x] Simptome semnificative in timpul midicatiei cu bronhodilatatoare continue d) [ ] VEMS>50% e) [ ] Fara exacerbari 1631. [S] Capitol: BPOCIn BPOC ventilatia invaziva se instituie in (Pag. 167): a) [ ] PaCO2 este 35-45 mmHg b) [ ] In afara unei exacerbari c) [x] Esec al ventilatiei non-invazive d) [ ] PaO2<60mmHg e) [ ] PaO2<60mmHg asociata cu hematocrit>58% 1632. [M] Capitol: BPOCOxigenoterapia de lunga durata in BPOC se indica cand PaO2<60mmHg se asociaza cu (Pag. 167):

a) [x] Semne de insuficienta ventriculara dreapta b) [x] Poliglobulie importanta c) [x] HTAP d) [ ] PCO2 crescut e) [x] Desaturari nocturne 1633. [M] Capitol: BPOCIn BPOC ventilatia non-invaziva se instituie (Pag. 167): a) [x] Intr-un episod de insuficienta respiratorie acuta b) [x] Esec al oxigenoterapiei de lunga durata c) [x] Instabilitate clinica d) [x] Programat in afara unei exacerbari e) [ ] PaCO2 este de 35-45mmHg 1634. [M] Capitol: BPOCInterventia chirurgicala este contraindicata in BPOC atunci cand (Pag. 168): a) [ ] PaCO2 este 35-60mmHg b) [x] PaCO2>60mmHg c) [x] HTAP d) [x] Tabagism persistent e) [ ] PaO2 este 60mmHg 1635. [M] Capitol: BPOCTransplantul pulmonr in BPOC este rezervat pacientilor (Pag. 168): a) [x] Esecul tratamentelor medicale b) [ ] Emfizem centrolobular c) [x] Pacienti cu afectare grava d) [x] Tinerilor e) [ ] Bule voluminoase compresive 1636. [S] Capitol: Detresa respiratorie la adultCare dintre urmatoarele afeciuni reprezinta cauza de SDRA (Pag.177): a) [ ] Revarsatul pleural b) [ ] Malformaii pulmonare c) [ ] Insuficiena ventriculara dreapta d) [x] Arsuri intinse e) [ ] Nici un raspuns corect 1637. [S] Capitol: Detresa respiratorie la adultTratamentul SDRA cuprinde (Pag.178): a) [x] Ventilaie mecanica sub sedare, dupa intubare b) [ ] Corticoterapie orala c) [ ] Bronhodilatatoare cu aciune prelungita d) [ ] Nicardipina e) [ ] Perfuzii cu soluii macromoleculare 1638. [S] Capitol: Detresa respiratorie la adultDiagnosticul diferenial al SDRA se face cu (Pag.178): a) [ ] Broniectazia b) [x] Pneumopatie cu pneumocistis carinii c) [ ] Astmul bronsic d) [ ] BPOC e) [ ] Bronhopneumonia 1639. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultCu care din urmatoarele afeiuni se face diagnosticul diferenial al SDRA (Pag.178): a) [x] Pneumopatie grava cu Pneumocistis carinii b) [ ] Astmul bronsic c) [x] Hemoragia alveolara d) [ ] TBC pulmonar e) [ ] Insuficiena cardiaca 1640. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultCare din urmatoarele afeciuni poate fi incriminat in etiologia SDRA (Pag.177): a) [x] Septicemia b) [ ] Socul cardiogen c) [x] Pneumopatia bacteriana d) [ ] Iradierea cervicala e) [x] Pneumopatia virala

1641. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultUrmatoarele afirmaii despre SDRA sunt adevarate, cu excepia (Pag.176): a) [ ] Este o insuficiena respiratorie acuta care necesita ventilaie asistata b) [x] Este vorba despre un edem pulmonar cardiogenic c) [x] Este o insuficiena respiratorie acuta care nu necesita ventilaie asistata d) [ ] Exista o cretere a permeabilitai alveolocapilare e) [x] Prognosticul este favorabil 1642. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultCare din urmatoarele afirmaii despre SDRA sunt adevarate (Pag.178): a) [x] In plan gazometric perturbarea principala este hipoxemia b) [x] Anomaliile rapoartelor venitlaie / perfuzie induc o hipertensiune arteriala pulmonara c) [ ] Capacitatea reziduala funcionala este crescuta d) [x] Proprietaile elastice ale plamanului sunt afectate e) [ ] In plan gazometric perturbarea principala este hipercapnia 1643. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultConduita terapeutica in SDRA cuprinde (Pag.178): a) [x] Prevenia ulcerului de stres b) [x] Ventilaie mecanica c) [ ] Corticoterapie d) [x] Antibioterapie e) [x] Administrarea de monoxid de azot 1644. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultCare din urmatoarele medicamente sunt de evitat in SDRA (Pag.178): a) [x] Nicardipina b) [x] Beta-blocante c) [x] Nitroprusiat d) [ ] Antibioticele e) [x] Derivaii nitrai 1645. [M] Capitol: Detresa respiratorie la adultSDRA (Pag.176): a) [ ] Este o insuficiena respiratorie acuta care nu necesita ventilaie asistata b) [x] Raportul PaO2/ FiO2 mai mic de 200 c) [ ] Raportul PaO2/ FiO2 mai mare de 200 d) [x] Presiune arteriala pulmonara de ocluzie sub 18 mmHg e) [x] Este o insuficiena respiratorie acuta care necesita ventilaie asistata 1646. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaSemnele de gravitate, ce trebuiesc identificate in situatii de urgent caracterizate prin dispnee pot fi (Pag. 142): a) [x] Semne neuropsihice: agitatie, asterixis, coma b) [ ] Semne neuromusculare c) [x] Consecinte hemodinamice: tahicardie > 110/minut, semne de soc si colaps d) [x] Semne de insuficenta respiratorie acuta e) [ ] Toate variantele de mai sus 1647. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaExaminarile de prima intentie in dispnee sunt (Pag. 142): a) [x] Gazometria arteriala in aerul ambient b) [x] Electrocardiograma c) [ ] Spirometria d) [x] Radiografia toracica (fata-profil) e) [ ] Nici una din examinarile de mai sus 1648. [S] Capitol: Dispneea acuta si cronicaDispneea este un semn subiectiv care trebuie diferentiat de (Pag. 142): a) [ ] Platipnee b) [ ] Ortopnee c) [x] Polipnee d) [ ] Hipoventilatie e) [ ] Respiratie abdominala paradoxala 1649. [S] Capitol: Dispneea acuta si cronicaPlatipneea reprezinta (Pag. 143): a) [ ] Dispneea marcata, cu inposibilitatea de a mentine decubitul dorsal b) [x] Dispneea care apare doar in pozitie ortostatica c) [ ] Dispneea la eforturi usoare, cu limitare importanta a activitatii fizice

d) [ ] Dispneea la eforturile cele mai intense ale vietii cotidiene e) [ ] Dispneea cu raluri crepitante 1650. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaSituatiile de urgenta cu dispnee acuta grava, necesita eliminarea unei patologii extracardiorespiratorii cum ar fi (Pag. 143): a) [x] Patologii neurologice b) [x] Anemie acuta si/sau severa c) [x] Acidoza metabolica d) [ ] Acidoza alcalina e) [ ] Sinuzita 1651. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaOrtopneea este prezenta in (Pag. 143): a) [x] Insuficienta cardiaca stanga b) [x] Astmul acut grav c) [x] BPOC decompensat d) [x] Paralizie diafragmatica bilaterala e) [ ] Atelectazie 1652. [S] Capitol: Dispneea acuta si cronicaDispneea acuta fara zgomote anormale apare in (Pag. 143): a) [ ] Pneumopatia acuta infectioasa b) [x] Embolia pulmonara c) [ ] Pleurezie masiva d) [ ] Pleurezie minora e) [ ] Pneumotorace spontan 1653. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaDispneea acuta cu zgomote anormale apare in (Pag. 143): a) [x] Pneumotorace spontan b) [x] Decompensare acuta a BPOC c) [x] Astmul paroxistic d) [x] Atelectazie complete e) [ ] Pleurezie minora 1654. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaDispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice apare in (Pag. 143): a) [x] Astmul paroxistic b) [x] Decompensare acuta a BPOC c) [x] EPA d) [ ] Pleurezie masiva e) [ ] Pneumotorace spontan 1655. [M] Capitol: Dispneea acuta si cronicaDispneea cronica se datoreaza cel mai adesea, unor boli care afecteaza functia ventilatorie (Pag. 143): a) [x] BPOC b) [x] Boli neuromusculare c) [x] Fibroza interstitiala difuza primitiva d) [ ] Detresa respiratorie acuta e) [ ] Toate variantele de mai sus 1656. [S] Capitol: Dispneea acuta si cronicaIn clasificarea NYHA stadiul III este caracterizat de (Pag. 144): a) [x] Dispnee la eforturi usoare, cu limitare importanta a activitatii fizice b) [ ] Nici o limitare a activitatii fizice c) [ ] Dispnee la cel mai mic effort d) [ ] Dispnee la eforturile cele mai intense ale vietii cotidiene e) [ ] Platipnee 1657. [M] Capitol: HemoptiziaUrmtoarele afirmaii privind hemoptizia sunt adevrate (Pag.181): a) [x] Sngele provine din cile aeriene sub-glotice b) [ ] Hemoptizia in cantitate mica nu necesita o supraveghere spitaliceasca c) [ ] Semnele de anemie sunt frecvente d) [x] Hemoptizia ucide prin asfixie si nu prin spoliere sanguina e) [ ] Toate afirmaiile sunt adevrate 1658. [M] Capitol: HemoptiziaExaminrile de prima intenie n hemoptizie sunt (Pag.181): a) [x] Hemoleucogram, grup sanguin, Rh b) [x] Radiografie toracic

c) [ ] Ecografie abdominal d) [ ] Examenul sputei e) [x] Fibroscopie bronsic 1659. [M] Capitol: HemoptiziaCauzele hemoptiziei pot fi (Pag.181): a) [x] Cancer bronhopulmonar b) [x] Broniectaziile c) [ ] Hernie hiatal d) [x] Sindromul Goodpasture e) [ ] BPOC 1660. [M] Capitol: HemoptiziaCauzele infecioase care pot declana hemoptizie sunt (Pag.181): a) [x] Bronit acut b) [x] Pneumopatii stafilococice c) [x] Abces pulmonar d) [ ] Endometrioz bronic e) [ ] Sindromul Goodpasture 1661. [M] Capitol: Hemoptizian care dintre urmtoarele afeciuni nu apare hemoptizie (Pag.181): a) [ ] Traum toracic b) [ ] Tumoar benign a bronhiilor c) [ ] Ingerare de corp strin d) [x] BPOC e) [x] SDRA 1662. [M] Capitol: HemoptiziaLa un fost pacient tuberculos, urmtoarele sunt cauze clasice de hemoptizie (Pag.182): a) [x] Recidiva B.K. b) [x] Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor c) [ ] Endometrioz bronic d) [ ] Hemosideroz pulmonar e) [x] Bronholitiaz 1663. [M] Capitol: HemoptiziaLa un subiect silicotic, cauzele hemoptiziei pot fi (Pag.182): a) [x] Dilatare a bronhiilor b) [x] Necroz aseptic a maselor pseudotumorale c) [ ] Cancer bronhopulmonar pe cicatrice d) [x] Gref aspergilar e) [ ] Bronholitiaz 1664. [M] Capitol: HemoptiziaTratamentul n hemoptizia medie este (Pag.182): a) [x] Spitalizare sistematic b) [x] Tratarea cauzei c) [x] Oxigenoterapie in functie de rezultatul gazometriei d) [ ] Fibroscopia bronic de urgen e) [ ] Transfuzie sanguin 1665. [M] Capitol: HemoptiziaPentru prevenirea asfixiei n hemoptizia de mare abunden se recomand (Pag.182): a) [x] Aspiraie faringian b) [ ] Aezarea pacientului n poziie lateral de siguran c) [x] Aezarea pacientului n poziie Trandelenburg d) [x] Oxigenoterapia n flux puternic e) [ ] Oxigenoterapia n flux mediu 1666. [S] Capitol: Hemoptizian broniectazie hemoptizia pot fi (Pag.182): a) [x] Potenial grav b) [ ] n broniectazie nu apare hemoptizie c) [ ] n cantitate medie d) [ ] n cantitate redus e) [ ] Nu este corect niciun rspuns 1667. [S] Capitol: HemoptiziaHemoragia alveolar poate s apar n urmtoarele afeciuni, cu EXCEPIA (Pag.181): a) [ ] Sindromul Goodpasture

b) [ ] Hemosideroz pulmonar c) [ ] Cauze medicamentoase d) [ ] Churg-Strauss e) [x] Embolie pulmonar 1668. [S] Capitol: HemoptiziaUrmtoarele examinri sunt de prima intenie n hemoptizie, cu EXCEPIA (Pag.181): a) [ ] Hemoleucograma b) [ ] Gazometrie c) [ ] Radiografie toracic d) [x] RMN e) [ ] Fibroscopie bronsica 1669. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonarePneumopatia cu evolutie acuta la adult reprezinta: (Pag. 169) a) [ ] Inflamatia acuta a bronhiilor isau bronhiolelor b) [x] Infectie a parenchimului pulmonar c) [ ] Prezena patologica de aer n cavitatea pleurala d) [ ] Limitarea cronica a debitelor aeriene care se agraveaza n mod progresiv e) [ ] Episoade recidivante de dispnee, wheezing si de tuse 1670. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonareCare sunt factorii de risc de mortalitatea in pneumopatia la adult: (Pag. 169) a) [ ] Varsta 65 ani b) [ ] Insuficienta renala acuta c) [x] BPOC d) [x] Diabetul zaharat neechilibrat e) [x] Accidentul vascular cerebral 1671. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonareCand se suspecteaza o pneumopatie cu evolutia acuta la adult? (Pag. 169) a) [x] In prezenta tusei cu expectoratie, febrei > 37,80C, raluri crepitante localizate b) [x] Radiografia toracica indica o opacitatea parenchimatoasa tipica c) [ ] Pe radiografia toracica se observa o hiperinflatie a unui lob sau a unui plaman d) [ ] Exista o limitare cronica a debitelor aeriene e) [ ] Starea generala este alterata, subfebrilitate, tuse prelungita si hemoptizie 1672. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonareCare este atibioticul de prima intentie prescris ambulator in pneumopatie? (Pag. 171) a) [ ] Floroquinolona b) [ ] Macrolide c) [x] Amoxicilina d) [ ] Rimfampicina e) [ ] Pristamicina 1673. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonareCare este durata tratamentului antibiotic in pneumopatia documentata cu Mycoplasma pneumoneae ? (Pag. 171) a) [ ] 7- 14 zile b) [x] 10-14 zile c) [ ] 21 zile d) [ ] 5-7 zile e) [ ] 7 zile 1674. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonareIn penumopatia cu anaerobi tratamentul consta in: (Pag. 172) a) [ ] Amoxicilina b) [ ] Macrolide timp de 14 zile c) [x] Penicilina G i.v sau amoxicilina + acid clavulanic d) [ ] Macrolide timp de 21 zile e) [ ] Floroquinolona timp de 7-10 zile 1675. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonarePacient in varsta de 21 de ani este diagnosticat cu pneumopatie fara factor de risc si fara semn de gravitate. Care este antibioticul de prima intentie utilizat in acest caz? (Pag. 171) a) [x] Macrolidul b) [ ] Floroquinolona c) [ ] Amoxicilina

d) [ ] Penicilina G i.v e) [ ] Inhibitor de betalactamaza 1676. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonarePneumonia franca lobara se caracterizeaza prin: (Pag. 172) a) [ ] Debut progresiv b) [ ] Tuse seaca, halena fetida, prezenta semnelor extrarespiratorii c) [x] Debut brutal ce febra crescuta si frisoane d) [x] Expectoratie rugoasa, roseata la nivelul pometilor, focar de condensare pulmonara prezente e) [ ] Absenta frisoanelor 1677. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonareFactorii favorizanti pentru pneumopatia nosocomiala sunt: (Pag. 173) a) [x] Varsta inaintata b) [x] Antecedentele bronhopulmonare c) [x] Edemul pulmonar acut, socul, coma d) [x] Insuficienta cardiaca congestiva e) [ ] Ciroza hepatica 1678. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonareCare sunt criteriile clinice ale triadei Anthonisen? (Pag. 175) a) [ ] VEMS > 50 % b) [x] Accentuarea dispneei c) [x] Cresterea volumului expectoratiei d) [x] Cresterea expectoratiei purulente e) [ ] Scaderea volumului expectoratiei 1679. [M] Capitol: Infectiile bronhopulmonareFaza seaca a bronsitei acute la adult se caracterizeaza prin: (Pag. 174) a) [ ] Tuse sero-mucoasa b) [ ] Durata de 4-5 zile c) [x] Tuse chintoasa, chinuitoare, neproductiva d) [x] Raluri bronsice ronflante la auscultatie e) [ ] Raluri umede la auscultatia pulmonara 1680. [S] Capitol: Infectiile bronhopulmonareUn pacient se prezinta cu tuse seaca, tenace, febra putin crescuta, astenie si cefalee. Paraclinic se constata opacitati interstitial bilateral si anemie hemolitica. Care este diagnosticul corect in acest caz? (Pag. 172) a) [ ] Pneumonie franca lobara b) [ ] Legioneloza pulmonara c) [x] Pneumonie cu Mycoplasma pneumonie d) [ ] Pneumonie cu anaerobi e) [ ] Bronsita acuta 1681. [S] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaInsuficienta respiratorie cronica restrictiva este caracterizata de (Pag 203): a) [x] Diminuarea CPT b) [ ] Diminuarea raportului VEMS/CV c) [ ] Cresterea VEMS d) [ ] Cresterea VR e) [ ] Cresterea CPT 1682. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaCare din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive de origine mecanica (Pag 203): a) [x] Deformare toracica importanta b) [ ] Poliradiculonevrita din sindromul Guillain - Barre c) [x] Obezitate d) [ ] Hipokalemie e) [x] Pleurezie 1683. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaCare din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive datorata unei afectari parenchimatoase (Pag 203): a) [x] Exereza pulmonara b) [ ] BPOC c) [ ] Astm d) [ ] Bronsiectazie

e) [x] Contuzie pulmonara 1684. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaCare din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive datorata unei afectari parenchimatoase (Pag 203): a) [x] Sarcoidoza b) [x] Silicoza c) [ ] Botulism d) [ ] Tetanos e) [x] Fibroza pulmonara idiopatica 1685. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaCare din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive datorata unei afectari a jonctiunii neuromusculare (Pag. 203) a) [ ] Sarcoidoza b) [ ] Silicoza c) [x] Botulism d) [x] Tetanos e) [ ] Fibroza pulmonara idiopatica 1686. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaCare din urmatoarele patologii poate fi cauza unei insuficiente respiratorii cronice restrictive datorata unei afectari de origine cerebrala sau medulara (Pag 203): a) [x] Poliomielita anterioara acuta b) [ ] Tetanos c) [ ] Silicoza d) [ ] Botulism e) [x] Scleroza laterala amiotrofica 1687. [S] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaIn cazul in care un pacient cu insuficienta respiratorie cronica restrictiva este fumator exista riscul de (Pag 203): a) [ ] Agravarea IRC restrictive b) [ ] Riscul ca IRC restrictiva sa devina IRC Obstructiva c) [x] IRC Mixta d) [ ] Aparitia infectiilor respiratorii e) [ ] Nici una din cele de mai sus 1688. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaAsistenta ventilatorie mecanica are urmatoarele mecanisme de actiune (Pag 204): a) [x] Creste ventilatia alveolara b) [x] Pune in repaus muschii respiratori c) [ ] Nu pune in repaus muschii respiratori d) [ ] Scade riscul infectiilor bronhopulmonare e) [ ] Scade ventilatia alveolara 1689. [S] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaSingurul caz de Insuficienta Respiratorie Cronica Restrictiva al carei tratament se bazaeaza pe oxigenoterapie de lunga durata este (Pag 204): a) [x] Fibrozele interstitiale evoluate b) [ ] Pneumopatii acute c) [ ] BPOC d) [ ] Astmul acut grav e) [ ] Nici una din cele de mai sus 1690. [M] Capitol: Insuficienta respiratorie cronicaTratamentul etiologic in insuficienta respiratorie cronica, cand este posibil, consta in (Pag 204): a) [x] Chirurgie corectoare a unei scolioze b) [x] Decorticare pleurala c) [x] Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate d) [x] Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in cursul unor afectiuni neurologice e) [ ] Nici una din cele de mai sus 1691. [S] Capitol: Astmul BronsicObstructia reversibila a cailor aeriene, ca diagostic al astmului bronsic este definita ca fiind o crestere a VEMS post-VEMS pre/ VEMS teoretic, dupa administrarea de bronhodilatatoare ihalatorii cu (Pag. 151): a) [ ] Intre 5% si 10% b) [x] >12% c) [ ]

d) [ ] e) [ ] 1692. [M] Capitol: Astmul BronsicLa examenul clinic al pacientului cu astm bronsic in criza gasim (Pag.151): a) [ ] Turgescenta jugularelor b) [x] Wheezing c) [x] Tuse d) [ ] Hipersecretie apoasa nasoconjunctivala e) [x] Dispee 1693. [M] Capitol: Astmul BronsicIn cazul astmului bronsic pot sa apara urmatoarele semne de gravitate (Pag. 151): a) [x] b) [x] Silentium respirator c) [ ] Tusea d) [x] FR>30min e) [x] Anxietate, agitatie 1694. [S] Capitol: Astmul BronsicConform definitiei astmului bronsic acesta este o afectiune a (Pag. 151): a) [ ] Interstitiului pulmonar b) [ ] Alveolelor pulmonare c) [ ] A alveolelor si a interstitiului pulmonar d) [ ] Laringelui e) [x] Cailor respiratori 1695. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul bronsic este (Pag. 151): a) [ ] O afectiune specifica barbatilor b) [ ] O afectiune rara c) [x] Cea mai frecventa boala cronica la copil d) [x] O afectiune frecveta e) [ ] O afectiune intalita numai peste 60 de ani 1696. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul spraacut (Pag. 152): a) [x] Poate conduce la deces in cateva minute b) [x] O expunere alergica masiva c) [x] Poate avea ca factor declasator un conflict sa stres psihologic d) [x] Poate avea ca factor declasator administrarea de AINS la pacientii intoleranti la acet medicament e) [ ] Se intalneste frecvent la femei 1697. [M] Capitol: Astmul BronsicCe modificari apar in astmul instabil (Pag. 153): a) [x] Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice b) [x] Scaderea progresiva a PEF c) [x] Crize pluricotidiene d) [ ] Tusea seaca e) [ ] Sensibilitate crescuta la bronhodilatatoare 1698. [M] Capitol: Astmul BronsicIn tratamentul astmului acut grav se administreaza (Pag. 153): a) [ ] Corticoterapie orala b) [x] Beta-2-antagonisti inhalatori c) [ ] Corticoterapie inhalatorie d) [x] Antibiotice in cazul unei pnemopatii sau sinuzite e) [x] Oxigen nazal 1699. [S] Capitol: Astmul BronsicSalbutamolul inhalator se administreaza in criza de astm bronsic (Pag. 153): a) [x] 5mg/2ml b) [ ] c) [ ] 5g/2ml d) [ ] 10mg/5ml e) [ ] 4mg/10ml 1700. [S] Capitol: Astmul BronsicBromura de ipratropim se administreaza in cazul crizei de astm bronsic (Pag. 154): a) [ ] 2mg/5ml b) [ ] 5mg/2ml c) [x] 0,5mg/2ml

d) [ ] 1,5g/5ml e) [ ] 1701. [M] Capitol: Astmul BronsicIn caz de esec al tratamentului de prima intentie al astmlui acut grav se administreaza Salbutamol (Pag. 153): a) [ ] 0,5mg/2ml inhalator b) [x] 0,1-0,2mg/kg/min iv cu repetare la 15 minte c) [x] Pana la 1 mg/kg/min iv d) [ ] 5mg/2ml ihalator e) [ ] 0,5-1g/kg inhalator 1702. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul intermitent are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [x] Asimtomatic intre crize b) [ ] Simptome intermitente > 1 data pe saptamana c) [ ] Fara exacerbari d) [ ] Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna e) [x] PEF sau VEMS 80% din valorile prezise 1703. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul persistent usor are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [x] Simptome > 1 data pe saptamana < 1 data pe zi b) [ ] Simptome de astm nocturn < 2 ori pe luna c) [x] Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul d) [ ] Simptome intermitente < 1 data pe saptamana e) [ ] PEF sau VEMS intre 60% si 80% din valorile prezise 1704. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul persistent moderat are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [ ] PEF sau VEMS 80% din valorile prezise b) [x] Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana c) [x] Simptome cotidiene d) [x] Exacerbari care pot influenta activitatea e) [x] Utilizarea zilnica de beta-2-antagonistilor cu durata scurta de actiune 1705. [M] Capitol: Astmul BronsicAstmul persistent sever are urmatoarele caracteristici (Pag. 155): a) [x] Simptome permanente b) [x] Astm nocturn frecvent c) [x] Activitate fizica limitata d) [ ] PEF sau VEMS 80% din valorile prezise e) [x] Exacerbari frecvente 1706. [M] Capitol: Astmul BronsicTratamentul astmului bronsic are in vedere obtierea urmatorilor parametrii (Pag. 155): a) [ ] Simptome diurne > 4 pe saptamana b) [x] Activitate fizica normala c) [ ] Utilizarea beta-2-mimeticelor cu actiune rapida > 5ori pe saptamana d) [x] Simptome nocturne < 1 noapte pe saptamana e) [x] VEMS > 85% din cea mai buna valoare personala 1707. [M] Capitol: Astmul BronsicIn tratamentul astmului persistent usor se utilizeaza (Pag. 156): a) [ ] Bunesonida 200-800mg/24 ore b) [x] Becolametzona 200c) [ ] d) [x] Fluticazona 100e) [ ] Corticoizi inhalatori + bronhodilatatoare cu actiune prelungita 1708. [M] Capitol: Astmul BronsicIn tratamentul astmului persistent moderat se poate utiliza (Pag.156): a) [x] Beclametazona 800b) [x] Salemetrol 50c) [x] Corticosteroizi inhalatori + bronhodilatatori cu actiune prelngita d) [ ] e) [ ] 1709. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialan caz de pneumopatie interstitiala difuz radiografia toracic poate avea urmtoarele aspecte (Pag. 189): a) [x] Aspect de "sticl mat" sau de opaciti lineare sau de micronoduli, la debut b) [x] Retracii parenchimatoase (cu aspect de "fagure de miere")

c) [ ] Atelectazie n band, hipertansparena clasic a unui cmp pulmonar(semnul lui Westermarck) d) [ ] Aspect de "plmn alb" omogen,cu deplasarea mediastinului contralateral e) [x] Aspect global de "plmni mici" 1710. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaProba funcional respiratorie n caz de pneumopatie interstiial difuz evideniaz (Pag. 190): a) [x] Disfuncie ventilatorie restrictiv cu diminuarea CPT mai mic de 80% fa de cea teoretic b) [x] Diminuarea raportului DLCO/VA (tulburare de difuzare) c) [ ] Disfuncie ventilatorie obstructiv, prin diminuarea raportului Tiffeneau d) [x] Cel mai frecvent, raportul Tiffeneau normal e) [ ] Obstrucie a cilor aeriene ameliorat prin inhalarea de bronhodilatatoare 1711. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaEfectul de shunt din cadrul pneumopatiei interstitiale difuzeeste caracterizat prin (Pag. 190): a) [ ] Hipoxie+hipercapnie b) [x] Hipoxie+hipocapnie c) [x] Posibilitatea corectrii hipoxiei prin adminstrare de oxigen pur d) [ ] Imposibilitate corectrii hipoxiei prin adminisrare de oxigen pur e) [x] PO2 atinge 500-600 mmHg sub FiO2 100% sub oxigen pur 1712. [S] Capitol: Pneumopatia interstitialaSingurul examen care permite exlorarea plmnului profund i permite orientatea diagnosticului n funcie de celularitate este (Pag. 190): a) [ ] Fibroscopia bronic b) [x] Fibroscopia bronic cu lavaj bronhoalveolar c) [ ] Biopsia pulmonar d) [ ] Bronhoscopie e) [ ] CT toracic 1713. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaFibroscopia bronic cu lavaj bronhoalveolar evideniaz alveolit limfocitar n caz de (Pag. 190): a) [x] Limfom b) [x] Pneumopatie medicamentoas c) [x] Alveolit alergic extrinsec d) [ ] Fibroz pulmonar primitiv e) [x] Sarcoidoz 1714. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaBiopsiile pulmonare pot fi obinute (Pag. 191): a) [ ] Prin puncie pleural exploratorie cu scop diagnostic b) [x] Cu ocazia unei fibroscopii c) [ ] Cu ocazia unei CT toracice cu seciuni milimetrice d) [x] Prin toracoscopie chirurgical e) [x] Prin biopsie chirurgical cu torace deschis 1715. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaFibroza pulmonar primitiv este caracterizat prin (Pag. 191): a) [x] Debut insidios, cu tuse seac chintoas b) [x] Hipocratism digital n 40-50% din cazuri c) [x] Raluri crepitante velcro tipice la auscultare pulmonar d) [ ] Evidenierea la biopsie a granuloamelor epitelioide i gigantocelulare e) [ ] Alveolit limfocitar demonstrat prin lavaj bronhoalveolar 1716. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaTratamentul histiocitozei langerhansiene const n (Pag. 192): a) [x] Posibilitatea administrarii corticoizilor orali b) [ ] Exsuflare cu un ac c) [x] Oprirea fumatului d) [x] Transplantul pulmonar pentru formele ce evolueaz spre insuficien respiratorie sever invalidant e) [ ] Pleurodez, realizat cel mai adesea cu ocazia unei toracoscopii medicale sau chirurgicale, cu talcaj 1717. [M] Capitol: Pneumopatia interstitialaPneumoconiozele pot fi cauzate de expunerile profesionale n (Pag. 192): a) [x] Industria sticlei b) [ ] Silvicultur c) [x] Topitorie d) [x] Minerit e) [x] Industria ceramic

1718. [M] Capitol: PneumotoraceleIn cazul pneumotoracelui apar urmatoarele semne functionale (Pag. 183): a) [x] Dispnee de intensitate variabila b) [ ] Durere bazotoracica, accentuata prin inspiratie profunda c) [x] Chinte dureroase de tuse, uneori absente d) [x] Durere brutala, lacilanta, laterotoracica, ca o lovitura de cutit, care apare in repaus e) [ ] Durere de intensitate scazuta 1719. [M] Capitol: PneumotoraceleCaracteristic pentru pneumotorace spontan primitiv sunt urmatoarele (Pag. 183): a) [ ] Complica un traumatism thoracic cu sau fara plaga transfixianta b) [x] Fumatul este un factor favorizant c) [x] Adulti tineri, longilini, cu neta predominata masculina d) [x] Frecvanta recidivelor: 25% in urmatorii doi ani; 50% in urmatorii sase ani e) [ ] Complica o boala repiratorie subiacenta BPOC (60% din cazuri), mucoviscidoza, astm si TBC 1720. [S] Capitol: PneumotoraceleCare este definitia pneumotoracelui (Pag. 183)? a) [ ] Eliminarea de sange rosu aerat pe gura b) [x] Prezenta palologica de aer in cavitatea pleurala c) [ ] Prezenta patologica de sange in cavitatea toracica d) [ ] Inflamatia acuta a bronhiilor si sau bronhiolelor e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1721. [M] Capitol: PneumotoraceleCum apare un pneumotorace pe o radiografie toracica (Pag. 183)? a) [x] Ca o hiperclaritate omogena b) [x] Hiperclaritatea este avasculara intre peretele toracic si parenchimul pulmonar c) [ ] Ca o opacitate de forma truinghiulara d) [x] Este delimitata de o linie pleurala e) [ ] Opacitati rotunde la baza plamanului 1722. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt masurile luate in toate cazurile de pneumotorace (Pag. 184)? a) [ ] Exuflarea cu acul, sub anestezie locala b) [x] Repaus la pat c) [x] Oxigenoterapie nazala d) [ ] Aspiratia este mentinuta pana la oprirea pierderilor aerice e) [x] Administrarea de analgezice 1723. [M] Capitol: PneumotoraceleCe se monitorizeaza la un pacient cu pneunotorace (Pag. 184)? a) [x] Pulsul si temperatura b) [x] Starea drenului c) [x] Tensiunea arteriala d) [ ] Diureza e) [ ] Culoarea tegumentului 1724. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt semnele clinice de intoleranta a unui pneumotorace (Pag. 184)? a) [x] Turgescenta jugulara b) [x] Dispnee majora si cianoza c) [ ] Icter tegumentar si deshidratare d) [x] Emfizem subcutanat e) [x] Sete si puls filant 1725. [M] Capitol: PneumotoraceleCe trebuie sa evite un pacient care a avut un pneumotorace (Pag. 185)? a) [ ] Mersul cu bicicleta b) [ ] Inotul c) [x] Scufundarile submarine d) [x] Calatoriile cu avionul timp de o luna e) [x] Suflatul la trompeta 1726. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt masurile luate la al doilea episod de pneumotorace (Pag. 185)? a) [ ] Homolateral: simfiza pleurala b) [x] Omolateral: management la fel ca pentru primul episod c) [x] Contralateral: indicatie de simfiza pleurala d) [ ] Omolateral: pleurectomie e) [ ] Homolateral: rezectie chirurgicala a zonelor buloase distrofice 1727. [M] Capitol: PneumotoraceleCare sunt complicatiile posibile in pneumotorace (Pag. 184-185)?

a) [x] Risc de infectii b) [x] Complicatii de decubit c) [x] Complicatii hemoragice/ mecanice iatrogene in caz de implantarea a unui tub de dren d) [x] Atelectazie/dopuri mucoase in plamanul colabat e) [ ] Nici un raspuns nu este corect 1728. [S] Capitol: Revarsatul pleuralSpaiul pleural conine n mod normal (Pag.186): a) [ ] 8 i 16 ml de lichid b) [ ] 9 i 13 ml de lichid c) [x] 7 i 14 ml de lichid d) [ ] 6 i 12 ml de lichid e) [ ] 5 i 10 ml de lichid 1729. [S] Capitol: Revarsatul pleuraln caz de revrsat pleural foarte abundent pe radiografia se observ (Pag.187): a) [ ] Aspect de hipertransparen pulmonar, orizontalizarea coastelor, aplatizarea diafragmului b) [ ] Opaciti micronodulare, diseminate n ambele cmpuri pulmonare c) [ ] Accentuare uni sau bilateral a desenului hilar, prezena opaciti lineare d) [x] Aspect de "plmn alb" omogen, cu deplasarea mediastinului controlateral e) [ ] Accentuarea desenului bronhovascular n cmpurile pulmonare inferioare 1730. [M] Capitol: Revarsatul pleuraln ce boli poate s apar transudat pleural (Pag.187)? a) [x] Ciroz b) [x] Insuficien cardiac c) [ ] Pleurezie tuberculoas d) [x] Dializ peritoneal e) [x] Atelectazie 1731. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare din urmtoarele situaii poate s creasc lichidul n spaiul pleural (Pag.186): a) [x] Fluxul de intrare depete fluxul de ieire b) [x] Creterea gradientului de presiune hidrostatic c) [ ] Scderea grandientului de presiune hidrostatic d) [x] Creterea permeabilitii vaselor pleurale e) [ ] Fluxul de ieire depete fluxul de intrare 1732. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare sunt semnele de intoleran n cazul sindromului de revrsat lichidian pleural (Pag.186): a) [x] Polipnee b) [x] Cianoz c) [x] Hipotensiune arterial, tahicardie d) [ ] Hipertensiune arterial, tahicardie e) [x] Laterodeviaie a zgomotelor cardiace 1733. [M] Capitol: Revarsatul pleuraln ce patologii tumorale poate s apar revrsatul pleural (Pag.188): a) [x] Cancer bronhopulmonar b) [x] Mezoteliom malign c) [x] Metastazarea cancerului de sn d) [ ] Cancer gastric e) [ ] Tumor cerebral 1734. [M] Capitol: Revarsatul pleuralRevrsatul pleural apare n urmtoarele boli sistemice (Pag.188): a) [x] Febra mediteranean b) [ ] Boala cushing c) [x] Poliartrita reumatoid d) [x] Sarcoidoz e) [x] Sindrom Sjogren 1735. [M] Capitol: Revarsatul pleuralBiopsia pleural confirm diagnosticul n cazul pleureziei tuberculoase prin evidenierea de (Pag.188): a) [ ] Celule neoplazice b) [x] Foliculi tuberculoizi c) [ ] Celule endoteliale d) [x] Foliculi gigantocelulari e) [x] Foliculi cu necroz cazeoas

1736. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare din urmtoarele patologii gastrointestinale poate s apar revrsatul pleural (Pag.188): a) [x] Pancreatit b) [ ] Gastrit c) [x] Toxicitatea medicamentoas d) [ ] Boala Crohn e) [x] Scleroz de varice 1737. [S] Capitol: Revarsatul pleuralCare sunt semnele functionale ale revarsatului pleural (Pag.186)? a) [x] Durere bazitoracica; tuse uscata; dispnee variablia b) [ ] Durere toracica; tuse iritativa, persistenta; dispnee; wheezing c) [ ] Durere pleurala; dispnee de repaus /de efort; tuse uscata; cianoza d) [ ] Junghi toracic; febra; tuse cu sau fara expectoratie e) [ ] Tuse iritativa, uscata; prurit; dipsnee sau hemptozii 1738. [M] Capitol: Revarsatul pleuralCare din urmatoarele conditii definesc un lichid pleural exsudat (Pag.187)? a) [x] Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5 b) [ ] Raport LDH in lichid / LDH in sange < 0,6 c) [x] LDH in lichid > doua treimi din limita superioara normala a LDH din sange d) [x] Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6 e) [ ] Proteine totale in lichid < 3g/dl 1739. [M] Capitol: Rinita alergicaIn ce consta prick-tes-ul in depistarea alergiei respiratorii la adult (Pag. 149): a) [ ] Declansarea unei reactii alergice la nivelul mucoasei prin expunerea acesteia la alergenul suspectat b) [x] Inteparea epidermei cu o picatura dintr-un extract alergenic depus prealabil pe piele c) [x] Utilizarea de ace special concepute pentru a penetra cativa milimetri in stratul superficial al epidermei d) [ ] Confirmarea etiologiei alergice evidentiate prin anamneza e) [x] Practicarea pe fata anterioara a antebratului sau a spatelui 1740. [M] Capitol: Rinita alergicaPrin ce se caracterizeaza rinita alergica usoara (Pag. 148): a) [ ] Somn perturbat b) [x] Activitati sociale si de recreere normale c) [ ] Simptome jenante d) [x] Simptome putin jenante e) [x] Activitati scolare sau profesionale normale 1741. [S] Capitol: Rinita alergicaIn cazul rinitei persistenta moderata spre severa, care din urmatoarele indicatii sunt de prima intentie (Pag. 150): a) [x] Corticoterapia inhalatorie b) [ ] Corticoterapia orala c) [ ] Anticolinergice cu actiune locala d) [ ] Decongestionante e) [ ] Antihistaminice 1742. [S] Capitol: Rinita alergicaMentionati cati dintre tineri adulti sunt afectati de rinitele alergice sezoniere (alergiile nazale) (Pag. 148): a) [ ] 5-6% b) [x] 25% c) [ ] 11-18% d) [ ] 18% e) [ ] 20-40% 1743. [M] Capitol: Rinita alergicaCare este scopul imunoterapiei specifice (desensibilizarea) din stadiul rinitei intermitente moderata spre severa (Pag. 150): a) [x] Reducere simptomele pacientilor b) [x] Reduce tratamentul medicamentos al pacientilor care sufera de rinita c) [ ] Inlaturarea alergenilor d) [x] Reduce tratamenentul medicamentos al pacientilor care sufera de rinita polenica sau de o alergie la acarieni e) [ ] Verificarea subiectilor polisensibilizati 1744. [S] Capitol: Rinita alergicaIn rinita intermitenta sau persistenta usoara se administreaza de prima intentie (Pag. 150): a) [ ] Antihistaminice b) [ ] Corticoizi inhalatori

c) [ ] Corticoizi orali d) [ ] Antihistaminice si corticoizi inhalatori e) [x] Antihistaminice sau corticoizi inhalatori 1745. [M] Capitol: Rinita alergicaTestele de provocare specifice (nazal, bronsic, conjunctival), in alergia respiratorie la adult se realizeaza (Pag. 149): a) [x] Dupa oprirea oricarei terapii antialergice b) [x] Dupa oprirea bronhodilatatoarelor pentru testele de provocare bronsica c) [ ] Pentru confirmarea etiologiei alergice d) [x] La distanta de episoadele infectioase respiratorii e) [x] Sub supraveghere medicala prelungita pe mai multe ore 1746. [M] Capitol: Rinita alergicaRiscul alergic in alergia respiratorie la adult este evaluat la (Pag. 148): a) [x] 20-40% daca unul dintre parinti este alergic b) [ ] 40-60% daca unul dintre parinti este alergic c) [x] 50-80% daca cei 2 parinti au aceeasi simptomatologie alergica d) [ ] 50-80% daca cei 2 parinti sunt alergici e) [x] 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici 1747. [S] Capitol: Rinita alergicaCare este intervalul de simptome in rinita alergica persistenta (Pag. 148): a) [ ] Simptome > 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani b) [ ] Simptome < 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani c) [ ] Simptome > 5 zile pe saptamana sau > 4 saptamani d) [ ] Simptome < 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani e) [x] Simptome > 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani 1748. [S] Capitol: Rinita alergicaCare sunt numarul de zile simptomatice din rinita alergica intermitenta (Pag. 148): a) [ ] > 3 zile pe saptamana sau > 3 saptamani b) [ ] < 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani c) [ ] >4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani d) [x] < 4 zile pe saptamana sau < 4 saptamani e) [ ] > 4 zile pe saptamana sau > 4 saptamani 1749. [M] Capitol: Rinita alergicaIn functie de influenta pe care o au asupra activitatilor vietii cotidiene, rinita alergica poate fi (Pag. 148): a) [ ] Persistenta b) [x] Usoara c) [x] Moderata spre severa d) [ ] Moderata e) [ ] Intermitenta 1750. [M] Capitol: Rinita alergicaIn functie de numarul de zile simptomatice, rinita alergica poate fi (Pag. 148): a) [x] Intermitenta b) [ ] Usoara c) [ ] Moderata d) [ ] Moderata spre severa e) [x] Persistenta 1751. [S] Capitol: Rinita alergicaRinita alergic sezonier este cauzat de (Pag. 148): a) [ ] Alergeni domestici b) [ ] Substane chimice c) [ ] Acarieni d) [x] Polen e) [ ] Blatella germanica 1752. [M] Capitol: Rinita alergicaRinita intermitent este carcterizat de (Pag. 148): a) [ ] Lipsa simptomelor b) [x] Simptome <4 zile pe sptmn c) [ ] Simptome >4 zile pe sptmn d) [ ] Simptome >4 sptmni e) [x] Simptome <4 sptmni 1753. [M] Capitol: Rinita alergicaCaracteristicile rinitei moderate/severe sunt (Pag. 148): a) [x] Somn perturbat

b) [ ] Activiti sociale i de recreere normale c) [x] Activiti colare i profesionale perturbate d) [x] Simptome jenante e) [ ] Somn normal 1754. [M] Capitol: Rinita alergicaOrdinea cronologic ntre rinit i astm este (Pag. 148): a) [x] Astmul poate preceda rinita b) [x] Rinita poate preceda astmul c) [ ] Rinita apare ntotdeauna naintea astmului d) [x] Rinita i astmul pot s apar simultan e) [ ] Rinita i astmul nu pot s apar simultan 1755. [M] Capitol: Rinita alergicaRiscul alergic la copil este evaluat la (Pag. 148): a) [ ] Peste 80% dac cei doi prini sunt alergici b) [x] 20-40% dac unul dintre prini este alergic c) [x] 40-60% dac cei doi prini sunt alergici d) [ ] 40-60% dac unul dintre prini este alergic e) [x] 50-80% dac cei doi prini au aceeai simptomatologie 1756. [M] Capitol: Rinita alergicaTestele multi-alergice de depistaj (Fadiatop) (Pag. 149): a) [x] Rspunsul acestor teste este calitativ (pozitiv sau negativ) b) [x] Nu permit identificarea alergenilor din amestec care sunt responsabile de semnalul pozitiv c) [ ] Permit identificarea alergenilor din amestec care sunt responsabile de semnalul pozitiv d) [ ] Nu permit confirmare etiologiei alergice evideniate prin anamneze e) [x] Permit confirmare etiologiei alergice evideniate prin anamneze 1757. [M] Capitol: Rinita alergicaDozarea Ig E serice specifice (Pag. 149): a) [ ] Examinare de prim intenie b) [x] Niciodat de prim intenie c) [x] n general limitat la 5 pneumalergeni d) [x] Este inutil dac testele cutanate sunt negative e) [x] Este util dac testele cutanate sunt irealizabile 1758. [S] Capitol: Rinita alergicaDermatophagoides pteronyssinus sau farinae cauzeaz (Pag. 149): a) [ ] Sindrom Lyell b) [ ] Levuride c) [ ] Dermatit combustiform d) [x] Alergii respiratorii e) [ ] Sindrom Stevens-Johnson 1759. [M] Capitol: Rinita alergicaAlergenii domestici sunt reprezentai de (Pag. 149): a) [x] Gndacii de buctrie b) [x] Cini c) [x] Pisici d) [x] Ficus benjamina e) [ ] Daucus carota 1760. [M] Capitol: Rinita alergicaNu sunt rezervoare de acarieni (Pag. 149): a) [x] Suparfaa electronicelor care eman "smog electric" b) [ ] Scaune capitonate c) [ ] Praful de saltea d) [x] Suprafaa mobilierului e) [ ] Praful de canapele 1761. [M] Capitol: Rinita alergicaPrincipalele surse de alergeni n cazul pisicilor sunt reprezentate de (Pag. 149): a) [ ] Blana b) [x] Glandele anale c) [x] Saliva d) [x] Glandele sebacee e) [ ] Glandele sudoripare 1762. [M] Capitol: Rinita alergicaDin punct de vedere alergologic mucegaiurile (Alternaria) sunt caracterizate de urmtoarele aspecte (Pag. 149): a) [x] Cauz important a dezvoltrii hiperreactivitii bronice la copiii care triesc n regiuni uscate b) [x] Cauz important a dezvoltrii astmului la copiii care triesc n regiuni uscate

c) [x] Sensibilizarea ar crete riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de ori d) [ ] n praful domestic se regsete procentul de alrgeni cel mai ridicat e) [ ] Pot fi msurai prin dozarea semi-cantitativ a guaninei sau metoda ELISA cu anticorpi monoclonali 1763. [S] Capitol: Rinita alergicaTratamentul de prim intenie n caz de rinite intermitente este administrarea de (Pag. 150): a) [x] Antihistaminice sau corticoizi inhalatori b) [ ] Antihistaminice sau corticoizi orali c) [ ] Antihistaminice sau corticoizi i.v. d) [ ] Antileucotriene sau corticoizi inhalatori e) [ ] Antileucotriene sau corticoizi orali 1764. [M] Capitol: Rinita alergicaDesensibilizarea (Pag. 150): a) [x] Este rezervat subiecilor monosensibilizai b) [ ] Este rezervat subiecilor polisensibilizai c) [x] S-a dovedit ineficace n caz de polisensibilizare d) [x] Trebuie avut n vedere nc din stadiul rinitei intermitente moderat spre sever e) [x] Se adreseaz n special pacienilor cu rinit polenic sau cu alergie la acarieni 1765. [M] Capitol: Rinita alergicaTestele cuatanate (Pag. 149): a) [x] Sunt sensibile i specifice b) [ ] Sunt practicate la nivelul regiunii poplitee sau axilare c) [ ] Nu sunt specifice d) [x] Sunt practicate pe faa anterioar a antebraului sau a spatelui e) [x] Se respect o distan de 3 cm ntre teste 1766. [M] Capitol: TBCCare din urmtoarele semne si simptome sunt caracteristice tuberculozei pulmonare comune (Pag. 157)? a) [ ] Debut acut b) [x] Alterarea starii generale, subfebrilitati, transpiratii nocturne c) [x] Tuse prelungita insotita sau nu de hemoptizie d) [ ] Modificari la ascultatia pulmonara e) [ ] Tuse prelungita insotita de hemoptizie 1767. [M] Capitol: TBCAlegeti afirmatiile corecte (Pag. 158): a) [x] Un pacient care prezinta infectie tuberculoasa latenta nu este bolnav, deci necontagios b) [ ] In primo-infectia tuberculoasa febra are valori ridicate pe timpul noptii c) [x] IDR la tuberculin este pozitiv dac prima IDR<5 mm i a doua IDR10 mm d) [x] IDR la tuberculin este pozitiv dac prima IDR5 mm i a doua IDR>10 mm e) [x] La pacientii imunodeprimati primo-infectia tuberculoasa trebuie tratata ca o tuberculoza-boala 1768. [M] Capitol: TBCIn tuberculoza pulmonara comuna, la radiografia toracica putem observa (Pag. 157): a) [x] Infiltrate b) [ ] Revarsat pleural inchistat c) [x] Caverne ale lobilor superiori sau segmentul apical al lobilor inferiori d) [x] Noduli e) [ ] Pahipleurita apicala 1769. [M] Capitol: TBCCum se realizeaza confirmarea bacteriologica a tuberculozei pulmonare comune (Pag. 157)? a) [ ] Coloratia Gram b) [x] Coloratia Ziehl-Neelsen c) [ ] Coloratia PAS d) [x] Cultura pe mediu solid Lowenstein-Jensen e) [x] Cultura pe mediu lichid Bactec 1770. [M] Capitol: TBCAlegeti afirmatiile corecte cu privire la tuberculoza miliara (Pag. 157): a) [x] Reprezinta diseminarea hematogena a BK b) [ ] Reprezinta infiltrate micronodulara doar a peritoneului c) [x] Apare o alterare rapida si grava a starii generale d) [ ] Pacientul nu prezinta dispnee in aceasta forma e) [x] Dispneea apare doar in formele evolutive 1771. [S] Capitol: TBCCare sunt parametrii biologici necesari in realizarea bilantului biologic al tuberculozei inaintea instituirii tratamentului (Pag. 158)?

a) [ ] Hemograma si transaminazele b) [ ] Hemograma, bilirubina, fosfataza alcalina, gama GT c) [x] Hemograma, transaminazele, bilirubina, fosfataza alcalina, gama GT, creatininemia, natremia, uricemia d) [ ] VSH si transaminazele e) [ ] Transaminazele si creatininemia 1772. [M] Capitol: TBCPrecizati parametrii biologici si examinarile necesare inaintea inceperii tratamentului tuberculozei (Pag. 158): a) [x] Serologia de depistare a HIV b) [ ] Serologia de depistare a bolilor cu transmitere sexual c) [ ] Serologia de depistare a tumorilor pulmonare d) [x] Serologia de depistare a hepatitelor B si C e) [x] Examenul oftalmologic inainte de instituirea tratamentului cu etambutol 1773. [S] Capitol: TBCPrecizati tuberculostaticul contraindicate in sarcina (Pag. 159): a) [ ] Izoniazida b) [ ] Rifampicina c) [ ] Etambutolul d) [x] Pirazinamida e) [ ] Kanamicina 1774. [S] Capitol: TBCIn tratamentul tuberculozei la adult, doza de Izoniazida recomandata este (Pag. 159): a) [x] 5 mg/kg/zi b) [ ] 10 mg/kg/zi c) [ ] 15 mg/kg/zi d) [ ] 20 mg/kg/zi e) [ ] Nici una din aceste doze 1775. [M] Capitol: TBCAlegeti afirmatiile corecte cu privire la tratamentul tuberculozei (Pag. 159): a) [ ] Formele galenice recombinate sunt: Rifater (150 mg Izoniazida + 100 mg Rifampicina + 300 mg Etambutol) b) [x] Formele galenice combinate sunt: Rifater (50 mg Izoniazida + 120 mg Rifampicina + 300 mg Pirazinamida) c) [x] La femeile insarcinate schema terapeutica este: Izoniazida + Rifampicina + Etambutol timp de 3 luni, urmat de 6 luni cu Izoniazida + Rifampicina fara Etambutol d) [ ] La femeile insarcinate schema terapeutica este: Izoniazida + Pirazinamida + Etambutol timp de 3 luni, urmat de 6 luni cu Izoniazida + Pirazinamida fara Etambutol e) [x] La subiectul HIV tratat cu antiretrovirale se inlocuieste Rifampicina cu Rifabutina 1776. [M] Capitol: TBCBilantul hepatic al pacientul cu tuberculoza sub tratament se realizeaza (Pag. 160): a) [ ] Doar in cazul aparitiei complicatiilor hepatice b) [x] La 15 zile dupa initierea tratamentului c) [x] In perioada urmatoare o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului d) [ ] In perioada urmatoare o data la doua luni pana la sfarsitul tratamentului e) [x] Se va creste frecvent in caz de citoliza hepatica moderata (<5N) 1777. [M] Capitol: TBCIn caz de crestere a transaminazelor peste 6 N (Pag. 160): a) [ ] Se va opri tratamentul cu Izoniazida si Rifampicina b) [x] Se va opri tratamentul cu Izoniazida si Pirazinamida c) [x] Se va verifica daca dozele sunt respectate d) [x] Se vor verifica alte cauze de hepatite e) [ ] Dupa normalizarea transaminazelor se poate reintroduce imediat Pirazinamida 1778. [M] Capitol: TBCRadiografia toracica se indica ca metoda de control la pacientul cu tuberculoza (Pag. 160): a) [ ] In prima luna dupa tratament b) [x] In a doua luna dupa tratament c) [ ] Periodic, din doua in doua luni pe parcursul tratamentului d) [x] La finalul tratamentului si la 18 luni dupa debutul unei boli tuberculoase e) [ ] Doar la finalul tratamentului 1779. [M] Capitol: TBCSupravegherea bacteriologica la pacientul tuberculos (Pag. 160): a) [ ] Nu este indicata dupa initierea terapiei b) [ ] Este un examen bacteriologic precoce intre a 3-a si a 5-a zi de tratament c) [x] Este un examen bacteriologic precoce intre a 10-a si a 15-a zi de tratament la bolnavii cu examen microscopic pozitiv d) [ ] Se realizeaza apoi la fiecare 12 luni dupa remiterea bolii

e) [x] Se realizeaza apoi la 2 luni si 6 luni 1780. [S] Capitol: TBCExamenul oftalmologic este necesar sa se efectueze daca schema terapeutica adoptata in tuberculoza include (Pag. 160): a) [ ] Izoniazida b) [ ] Rifampicina c) [x] Etambutol d) [ ] Pirazinamida e) [ ] Kanamicina 1781. [S] Capitol: TBCIn tratamentul tuberculozei la adult, doza de Rifampicina recomandata este (Pag. 159): a) [ ] 5 mg/kg/zi b) [x] 10 mg/kg/zi c) [ ] 15 mg/kg/zi d) [ ] 20 mg/kg/zi e) [ ] Nici una din aceste doze 1782. [S] Capitol: TBCIn tratamentul tuberculozei la adult, doza de Etambutol recomandat este (Pag. 159): a) [ ] 5 mg/kg/zi b) [ ] 10 mg/kg/zi c) [ ] 15 mg/kg/zi d) [x] 20 mg/kg/zi e) [ ] Nici una din aceste doze 1783. [S] Capitol: TBCTratamentul tuberculozei la adult, doza de Pirazinamida recomandata este Pag. 159): a) [ ] 5 mg/kg/zi b) [ ] 10 mg/kg/zi c) [ ] 15 mg/kg/zi d) [x] 25 mg/kg/zi e) [ ] Nici una din aceste doze 1784. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareFrecventa semnelor generale in cancerul bronhopulmonar este de (Pag. 197): a) [ ] 6% b) [ ] 44% c) [x] 34% d) [ ] 32% e) [ ] 27% 1785. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareDisfonia care apare in carcinomul bronhopulmonar, are ca si cauza (Pag. 197): a) [ ] Afectarea pleurei sau a peretelui toracic b) [ ] Compresiunea traheala c) [ ] Compresiunea bronsica d) [x] Paralizia N. Laringeu Recurent Stang e) [ ] Paralizia bilaterala a N. Laringeu Recurent Stang si N. Laringeu Recurent Drept 1786. [M] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareCare din urmatoarele investigatii trebuie realizate in bilantul unui cancer pulmonar fara celule mici (Pag. 198): a) [ ] Biopsie Medulara b) [ ] Markeri Tumorali c) [x] PFR d) [x] De discutat mediastinoscopie e) [x] CT Cerebral 1787. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareIn stadiul IA a cancerului Bronhopulmonar fara celule mici avem ca principii de tratament (Pag. 199): a) [x] Tratament chirurgical b) [ ] Radioterapie c) [ ] Chimioterapie sau terapie tinta d) [ ] Tratament chirurgical asociat cu chimioterapie sau terapie tinta e) [ ] Toate variantele enumerate mai sus 1788. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareIn cancerul bronhocelular fara celule mici stadiile IV cu prezenta unei mutatii a genei EGFR, ca tratament avem urmatoarele optiuni (Pag. 199):

a) [x] Inhibitori a Tirozin-Kinazei (gefitinib) b) [ ] Anticorpi monoclonali (transtuzumab) c) [ ] Inhibitori mitoticici (cisplatina) d) [ ] Antimetaboliti ai acidului folic (pemetrexed) e) [ ] Toate variantele enumerate mai sus 1789. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareFrecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter apare in (Pag. 199): a) [ ] Cancerele bronhopulmonare epidermoide b) [ ] Adenocarcinoame c) [x] Cancerele bronhopulmonare cu celule mici d) [ ] Cancerele bronhopulmonare fara celule mici e) [ ] Toate variantele enumerate mai sus 1790. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareLimfangita carcinomatoasa este (Pag. 200): a) [ ] O diseminare retrograda a celulelor carcinomatoase in venele pulmonare b) [x] O diseminare retrograda a celulelor carcinomatoase in limfaticele pulmonare c) [ ] Tumora maligna a vaselor limfatice pulmonare d) [ ] Compresia extrinseca a vaselor limfatice pulmonare de catre tumora e) [ ] Compresia intrinseca a vaselor limfatice pulmonare de catre tumora 1791. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundarePrincipalul diagnostic diferential a limfangitei carcinomatoase se face cu (Pag. 200): a) [ ] Metastaze endobronsice b) [ ] Adenopatii mediastinale c) [x] Insuficienta cardiaca congestiva d) [ ] Afectare arteriala pulmonara e) [ ] Afectare venoasa pulmonara 1792. [M] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareIn cadrul tumorilor pulmonare secundare, intr-un cancer necunoscut, examenul clinic trebuie sa cuprinda (Pag. 201): a) [ ] Examenul toraco-pulmonar b) [x] Cautarea semnelor evocatoare a unui sit primitiv c) [ ] Radiografia pulmonara d) [x] Cautarea adenopatiilor usor accesibile la o biopsie e) [ ] Auscultatia pulmonara 1793. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareIn cazul tumorilor pulmonare secundare, metastazectomie se face numai daca (Pag. 201): a) [ ] Primitivul este identificat si controlat b) [ ] Riscul anestezic este acceptabil si rezecabilitatea e posibila pentru toate metastazele c) [ ] Cand nu exista alte metastaze d) [ ] Functia pulmonara este compatibila e) [x] Toate cele de mai sus 1794. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareCare este conduita de rpima intentie, care trebuie urmata in un cancer bronhopulmonar secundar necunoscut (Pag. 202): a) [ ] Radiografie toracica b) [ ] Examen clinic c) [ ] Examen clinic si radiografie toracica d) [x] Examen clinic si radiografie toracica + alte examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic e) [ ] Alte examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic 1795. [S] Capitol: Tumori ale plamanului primitive si secundareCare este conduita de prima intentie, care trebuie urmata in un cancer bronhopulmonar secundar cunoscut (Pag. 202): a) [ ] Radiografie toracica b) [ ] Examen clinic c) [x] Examen clinic si radiografie toracica d) [ ] Examen clinic si radiografie toracica + alte examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic e) [ ] Alte examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic 1796. [M] Capitol: Tusea la adultPrincipalele cauze ale tusei acute sunt (Pag. 145):

a) [x] Infectia cilor aeriene superioare sau tranheobronhice b) [x] Embolia pulmonar c) [ ] Cancerul bronhopulmonar d) [ ] Fibroz pulmonar e) [x] Astmul bronsic 1797. [S] Capitol: Tusea la adultTratamentul simptomatic al tusei se va prescrie atunci cnd (Pag. 147): a) [x] Tratamentul etiologic este imposibil si insuficient pentru a controla tusea b) [ ] Dorim obtinerea bronhodilatatiei c) [ ] Dorim s evitm efectele secundare ale antitusivelor d) [ ] Atunci cand nu a fost descoperit agentul etiologic e) [ ] Avem un esec terapeutic 1798. [M] Capitol: Tusea la adultMoleculele antitusive se va administra cu mare precautie la (Pag. 147): a) [x] Pacinetii cu insuficient respiratorie cronic b) [x] Vrstnici c) [ ] n pleurit d) [x] Copii e) [ ] La cei cu depresie respiratorie 1799. [M] Capitol: Tusea la adultEfectele secundare ale codeinei sunt (Pag. 147): a) [x] Risc de dependent b) [x] Detres respiratorie c) [x] Somnolent d) [ ] Diaree e) [ ] Great 1800. [S] Capitol: Tusea la adultAntitusivele sunt contraindicate n (Pag. 147): a) [ ] Insuficient hepatic b) [x] n caz de hipersecretie bronsic c) [ ] La copii ntre 2-6 ani d) [ ] Retentie urinar e) [ ] Dermatoze alergice 1801. [M] Capitol: Tusea la adultComplicatiile tusei pot fii (Pag. 146): a) [ ] Encefalopatie b) [x] Tulburri de ritm c) [x] Purpur d) [ ] Atacuri de panic e) [x] Depresie 1802. [M] Capitol: Tusea la adultTusea cronic cu radiografie toracica normala apare n (Pag. 145): a) [x] Reflux gastroesofagian b) [ ] Mucoviscidoz c) [x] Sinuzit cronic d) [x] Astm e) [ ] Fibroz pulmonar 1803. [M] Capitol: Tusea la adultTusea cronica cu modificri radiologice apare n (Pag. 145): a) [ ] Sinuzita acuta b) [x] Insuficient cardiac stng c) [x] Sarcoidoz d) [x] Tuberculoz pulmonar e) [ ] Insuficienta cardiaca dreapta 1804. [S] Capitol: OsteoporozaConform OMS, pentru femeile aflate la menopauza, osteoporoza este definita (Pag. 636): a) [ ] Scor T > -1 b) [ ] Scor T intre -1 si - 2,5 c) [x] Scor T - 2,5 d) [ ] Scor T > 1 e) [ ] Scor T intre - 1 si - 2 1805. [S] Capitol: OsteoporozaScorul T in osteoporoza, reprezinta (Pag. 636): a) [ ] Pacienti de acelasi sex si varsta similara

b) [x] Pacienti tineri (20- 40 ani) si acelasi sex c) [ ] Pacienti de sex diferit si varsta similara d) [ ] Pacienti de acelasi sex si varsta > 40 ani e) [ ] Pacienti tineri (20 - 40 ani) si sex diferit 1806. [S] Capitol: OsteoporozaOsteoporoza primara se caracterireaza prin (Pag. 636): a) [ ] Deteriorarea microarhitecturii osoase si scaderea masei osoase la copil b) [x] Deteriorarea microarhitecturii osoase si scaderea masei osoase la varstnic c) [ ] Rigiditate osoasa d) [ ] Fractura traumatica si prezenta unor factori de risc e) [ ] Necesitatea densitometriei osoase sistemice 1807. [S] Capitol: OsteoporozaUrmatoarele afirmatii sunt adevarate despre osteoporoza cu exceptia (Pag. 638640): a) [ ] Se caracterizeaza prin scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos b) [ ] Este asociata cu varsta inaintata si cu privarea hormonala datorita postmenopauzei c) [ ] Fracturile osteoporotice apar spontan sau in cazul unui traumatism minor d) [x] Raloxifenul reduce riscul fracturii vertebrale si al celor de sold e) [ ] Durerea apare numai in caz de fractura 1808. [S] Capitol: OsteoporozaCare este durata tratamentului pentru osteoporoza (Pag. 640): a) [ ] 12 luni b) [ ] 24 luni cu exceptia teriparatidului c) [x] Cel putin 4 ani cu exceptia teriparatidului d) [ ] Cel putin 2 ani cu exceptia bifosfonatilor e) [ ] 6 luni 1809. [M] Capitol: OsteoporozaCare sunt localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice (Pag. 637)? a) [ ] Fracturile degetelor de la maini sau de la picioare b) [x] Fracturile vertebrale c) [x] Fractura de sold d) [ ] Fracturile coloanei vertebrale cervicale e) [x] Fractura Pouteau- Colles 1810. [M] Capitol: OsteoporozaCele mai frecvente cauze de osteoporoza secundara sunt (Pag. 637): a) [x] Hiperparatiroidismul primar sau secundar b) [x] Terapia cu corticoizi pe cale generala c) [x] Maladii cronice inflamatorii intestinale d) [ ] Afectiuni osoase maligne e) [ ] Osteogeneza imperfecta 1811. [M] Capitol: OsteoporozaCare sunt indicatiile pentru prescrierea unei densitometrii osoase la populatia generala (Pag. 638)? a) [ ] Femei carora li se administreaza TSH b) [x] Descoperirea sau confirmarea radiologica a unei fracturi vertebrale c) [x] In timpul unei terapii sistemice cu corticoizi d) [ ] Menopauza inainte de 40 ani e) [x] Hipertiroidism 1812. [M] Capitol: OsteoporozaReferitor la tratamentul osteoporozei cu bifosfonati sunt adevarate afirmatiile (Pag. 638): a) [ ] Reduce riscul de fractura vertebrala dar nu si al celor de sold b) [x] Se administreaza dimineata pe stomacul gol c) [ ] Produc frecvent osteonecroza de mandibula d) [x] Reduce riscul de fractura de sold si de fractura vertebrala e) [x] Durata tratamentului este de cel putin 4 ani 1813. [M] Capitol: OsteoporozaTratamentul osteoporozei consta in (Pag. 638-639): a) [ ] Regim igieno-dietetic fara aport vitamino-calcic la varstnici b) [x] Raloxifen c) [x] Bifosfonati d) [ ] Teriparatid cel putin 4 ani e) [ ] Vitamina D 200-400 ui/zi pentru adulti si cel putin 600 ui/zi la varstnici 1814. [M] Capitol: OsteoporozaCare sunt factorii de risc ai fracturii osteoporotice (Pag. 639)?

a) [x] Antecedente personale patologice de fractura datorata fragilitatii osoase b) [ ] Tratamentul sistemic cu corticoizi timp de 1 luna c) [x] Menopauza precoce d) [x] Tulburari ortopedice si neuromusculare e) [ ] Antecedente de fractura ale coloanei vertebrale cervicale 1815. [M] Capitol: OsteoporozaDespre tratamentul osteoporozei, urmatoarele afirmatii sunt adevarate (Pag. 638640): a) [ ] Bifosfonatii reduc riscul fracturilor vertebrale dar nu si al celor de sold b) [x] Durata tratamentului este de cel putin 4 ani, cu exceptia teriparatidului (24 luni) c) [ ] Bifosfonatii sunt modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni d) [x] Inainte de 70 ani predomina riscul fracturilor vertebrale si tratamentul poate fi ales intre raloxifen, bifosfonat sau ranelatul de strontium e) [ ] Tratamentul hormonal al menopauzei (TSH) este considerat de electie in tratamentul osteoporozei. 1816. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidienePentru evitarea reactiilor severe ale AINS trebuie (Pag. 645): a) [x] Adminitrate pe o durata minimala b) [ ] Nu necesita prevenirea reactiilor adverse c) [x] Administrata o doza minimala d) [x] Normele de prescriptie bazate pe raportul risc/beneficiu e) [x] Informat pacientul 1817. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneCorticosteroizii au efecte (Pag. 645): a) [x] Antiinflamatoare b) [x] Analgezice c) [ ] Antipiretice d) [x] Antialergice e) [x] Imunosupresoare 1818. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneFactori de risc principali la prescrierea AINS (Pag. 645): a) [x] Administrarea de aspirina, AVK b) [x] Antecedente de ulcer sau hemoragie gastrointestinala superioara c) [ ] Terapia cu corticosteroizi impune masuri suplimentare d) [ ] Varsta <65 de ani e) [ ] AINS in doze mici 1819. [S] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneTratament prelungit cu AINS se face in (Pag. 646): a) [ ] Artroza b) [ ] Patologii microcristaline c) [ ] Traume sportive d) [x] Reumatisme infamatorii cronice e) [ ] Rahialgii 1820. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneEste contraindicata administrarea AINS (Pag. 646): a) [x] In astm b) [ ] Bronhopneumopatie obstructiva cronica c) [x] Insuficienta: renala, hepatica, cardiaca d) [x] Antecedente de ulcer peptic recent sau activ e) [x] Alergie cunoscuta la medicamente 1821. [S] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidienePrincipalele efecte secundare ale AINS sunt cu exceptia (Pag. 647): a) [x] Hipokaliemia b) [ ] Bronhospasm c) [ ] Dureri de cap, vertij, ameteli d) [ ] Hepatita imunoalergica si/sau toxica e) [ ] Scaderea fertilitatii 1822. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneSe

adauga un IPP la AINS neselectivi cand (Pag. 647): a) [x] Varsta > 65 ani b) [ ] Nu exista contraindicatii c) [x] Antecedente de intoleranta la AINS d) [x] Antecedente de ulcer gastroduodenal e) [x] Terapia concomitenta cu aspirina 1823. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidienePrincipalele indicatii ale steroizilor sunt (Pag. 648): a) [ ] Spondilita anchilozanta b) [x] Colagenoze c) [x] Vasculite d) [x] Polimialgie reumatica e) [x] Lombocruralgie 1824. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneReactiile adverse ale steroizilor sunt cu exceptia (Pag. 648): a) [ ] Obezitate faciotronculara b) [x] Scaderea in greutate c) [x] Hiperpotasemie d) [ ] Cataracta, hiperlipidemie e) [ ] Amenoree, impotenta 1825. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneInfiltratii cu corticosteroizi se fac in (Pag. 649): a) [ ] Sindrom Widal b) [x] Tendinite c) [x] Bursite d) [x] Sindrom de canal carpian e) [ ] Guta 1826. [M] Capitol: Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene si necorticosteroidieneUrmatoarele masuri farmacologice se administreaza in terapia prelungita cu corticosteroizi (Pag. 649): a) [x] Potasiu, daca este necesar b) [x] Calciu (1g/zi) si vitamina D (800UI/zi) c) [x] Inhibitori de pompa de protoni, in caz de dispepsie d) [ ] Cresterea consumului de sodiu e) [ ] Dieta saraca in produse lactate si proteine. 1827. [M] Capitol: RadiculalgiaAfectiunea neurologica periferica se refera la patologia (Pag.625): a) [x] Radiculara b) [x] Tronculara c) [x] A plexului d) [ ] A cornului anterior a maduvei spinarii e) [ ] A diencefalului 1828. [M] Capitol: RadiculalgiaHernia de disc se manifesta prin (Pag.625): a) [x] Lombocrulalgie datorita afectarii L3 sau L4 b) [x] Lombosciatica datorita afectarii L5 sau S1 c) [x] Nevralgie cervicobrahiala C6, C7, C8, D1 d) [ ] Infectie la nivelele amintite e) [ ] Fracturi la nivelele amintite 1829. [M] Capitol: RadiculalgiaRadiculalgie + deficit motor este considerata urgenta medicala si necesita (Pag.625): a) [x] RMN b) [ ] Imobilizare c) [ ] Analize de laborator d) [x] CT e) [ ] EKG 1830. [M] Capitol: RadiculalgiaManevra Lasegue in cadrul radiculalgiei, este pozitiva in (Pag.626): a) [x] Sciatica - L5

b) [ ] Sciatica - L4 c) [x] Sciatica - S1 d) [ ] Sciatica - L3 e) [ ] Meningita 1831. [S] Capitol: RadiculalgiaInvestigatiile necesare in cazul unei radiculopatii necomplicate cu o anamneza mai recenta de 6 saptamani (Pag.626): a) [x] Radiografia coloanei vertebrale b) [ ] RMN c) [ ] Punctie lombara d) [ ] CT rahidian e) [ ] EKG 1832. [M] Capitol: RadiculalgiaIndicatiile chirurgicale in cazul unei lomboradiculalgii este (Pag.626-627): a) [x] Deficit motor recent b) [x] Tulburari sfincteriene c) [x] Sindrom de coada de cal d) [x] Durere radiculara foarte mare e) [ ] Persistenta durerii radiculare dupa 2 saptamani de evolutie 1833. [M] Capitol: RadiculalgiaTratamentul medicamentos in radiculalgie este (Pag.627): a) [x] Analgezice b) [x] AINS orale c) [x] Miorelaxante d) [ ] Antibiotice e) [x] Medicamente locale - infiltratii epidurale sau foraminale 1834. [M] Capitol: RadiculalgiaCauzele sindromului de tunel carpian (Pag.627): a) [x] Microtraumatisme b) [x] Idiopatice c) [x] Endocrinopatii d) [ ] Purtarea de bratara sau curea de ceas prea strans e) [x] Amiloidoza 1835. [M] Capitol: RadiculalgiaTratamentul sindromului de tunel carpian (Pag.627): a) [x] Tratamentul analgezic b) [x] Infiltratie cu corticosteroizi c) [x] Imobilizare d) [ ] Caldura locala e) [x] Tratament medicamentos local 1836. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaAlegeti afirmatiile corecte cu privire la PR (Pag 628): a) [ ] Este reumatismul acut inflamator cel mai frecvent b) [ ] Nu este o boala reumatismala c) [x] Este reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent d) [ ] Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte e) [ ] Nici o afirmatie nu este corecta 1837. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaManifestarile clinice prezente in PR sunt reprezentate de (Pag. 628): a) [ ] Boala se manifesta prin semne articulare b) [ ] Clinic apare doar spondilita c) [ ] Sinovita demonstrata doar prin artroscopie, cu lichid neinflamator d) [x] Sinovita care se traduce printr-o tumefactie obiectiva din punct de vedere clinic, ecografic sau RMN sau chiar un lichid inflamator fara cristale si aseptic e) [ ] Sinovita prezenta doar la nivelul articulatiilor membrelor superioare, care se obiectiveaza clinic prin radiografie. 1838. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaDg pozitiv de PR se pune pe baza (Pag. 628): a) [x] Semnelor clinice b) [x] Autoanticorpi (factor reumatoid si anti-CCP) c) [ ] Autoanticorpi (factor reumatoid, anti-CCP, proteina C reactiva) d) [x] Radiologie e) [x] Nu poate fi exclus Dg pozitiv de PR daca nu exista nici o modificare radiologica 1839. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaAutoanticorpii prezenti in PR (Pag. 628):

a) [ ] Sunt reprezentati de factorul reumatoid, anti-CCP si proteina C reactiva, cu valoare diagnostica si de estimare a severitatii bolii b) [x] Sunt reprezentati de factorul reumatoid si anti-CCP cu valoare diagnostica si de estimare a severitatii bolii c) [ ] Sunt reprezentati de factorul reumatoid , anti-CCP si sunt foarte utili in urmarirea evolutiei bolii d) [ ] Toate afirmatiile sunt corecte e) [ ] Nici o afirmatie nu este corecta 1840. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaAutoanticorpii anti-CCP si factorul reumatoid (Pag. 628): a) [ ] Sunt specifici doar pentru PR b) [ ] Doar factorul reumatoid este specific pentru PR, in timp ce anti-CCP se pozitiveaza si in alte situatii c) [x] Doar anti-CCP este specific pentru PR, in timp ce factorul reumatoid se pozitiveaza si in alte situatii d) [ ] Toate afirmatiile sunt corecte e) [ ] Toate afirmatiile sunt false 1841. [S] Capitol: Poliartrita reumatoidaInvestigatia radiologica in PR trebuie sa fie efectuata astfel (Pag. 628): a) [x] Radiografii sistemice ale mainilor(fata) si picioarelor (fata si 3/4) chiar si in absenta durerii si a altor articulatii in functie de aparitia durerii, initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up b) [ ] Radiografii sistemice ale genunchilor, in functie de aparitia durerii, initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up c) [ ] Radiografii sistemice ale articulatiilor mici de la nivelul mainilor (fata), initial la 6 luni , la un an si apoi in fiecare an la follow-up d) [ ] Toate afirmatile sunt corecte e) [ ] Toate afirmatiile sunt false 1842. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaIn cazul oricarei artrite debutante este necesar a se efectua urmatoarele investigatii suplimentare (Pag. 629): a) [x] Se va cauta o afectare viscerala b) [ ] Se efectueaza doar investigatiile specifice PR c) [x] Testul probei urinare d) [x] Radiografii pulmonare si sistemice e) [ ] Ecografie abdominala 1843. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaDin punct de vedere clinic PR este (Pag. 629): a) [ ] O poliartrita acuta, persistenta, de obicei fara simptome/semne extraarticulare (70%) b) [x] O poliartrita cronica, persistenta, de obicei fara simptome/semne extraarticulare (70%) c) [x] Predomina la femei,varsta de debut 50 de ani d) [ ] Predomina la barbati,varsta de debut 50 de ani e) [x] Uneori poate debuta cu o forma febrila, cu altererea starii generale 1844. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaExaminarile complementare efectuate in PR sunt (Pag. 629): a) [x] Cercetarea sindromului inflamator: hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva b) [ ] Cercetarea sindromului inflamator: hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva, factorul reumatoid, anticorpi anti-CCP c) [x] ANA, anticorpi anti-CCP, factor reumatoid d) [ ] Examenul lichidului articular nu este necesara e) [x] Examenul lichidului sinovial in cazul in care exista o efuziune articulara accesibila 1845. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaComplicatiile PR (Pag. 630): a) [x] Complicatii articulare si complicatie rahidiana b) [x] Complicatii sistemice c) [x] Complicatii infectioase, neoplazice, amiloidoza AA d) [x] Complicatii cardiovasculare e) [ ] Doar variantele a si d sunt corecte 1846. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaTratamentul PR cuprinde (Pag. 630): a) [x] Prednison 0,1 mg/kg/zi b) [ ] Prednison 0,5 mg/kg/zi c) [x] AINS cu inhibitori de pompa de protoni d) [x] Coxibi e) [ ] Antibioterapie 1847. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaCare dintre urmatoarele medicamente pot fi utilizate in PR (Pag. 631)? a) [x] Leflunomida b) [x] Sulfasalazine

c) [x] Bioterapie cu: anti-TNF, anti-CD20, inhibitori ai limfocitului T, anti-interleukina 6, anti-interlukina 1 d) [ ] Antibioterapie e) [ ] Toate variantele de mai sus sunt corecte 1848. [M] Capitol: Poliartrita reumatoidaStrategia terapeutica in PR urmareste pasii (Pag. 631): a) [ ] Se incepe cu bioterapia b) [x] Se incepe cu tratament de fond conventional c) [ ] Bioterapia se adauga la un an daca tratamentul de fond este ineficient d) [x] Bioterapia se adauga la 3 luni daca tratamentul de fond este ineficient e) [x] Se incepe cu bioterapie doar in cazul unei PR severa si agresiva de la inceput. 1849. [S] Capitol: Spondilita anchilozantaIn populatie, spondilita anchilozanta este intalnita (Pag. 634): a) [ ] Mai frecvent decat poliartrita reumatoida b) [ ] Nu atat de frecvent ca poliartrita reumatoida c) [x] La fel de frecvent ca si poliartrita reumatoida d) [ ] Cazuri sporadice e) [ ] Nici o varianta de mai sus nu este corecta 1850. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaGrupul de boli in care sunt incluse: spondilita anchilozanta, artritele reactive, artrita psoriazica, se pot asocia cu (Pag. 634): a) [ ] Afectiuni pulmonare b) [ ] Afectiuni gastrice c) [x] Boli inflamatorii intestinale d) [ ] Sindromul crest (calcinoza, sindrom raynaud, ,tulburarea motilitatii esofagiene, sclerodactilie, teleangiectazii) e) [x] Sindromul SAPHO (sinovita, acnee, pustuloza, hiperostoza, osteita) 1851. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaSemnele extraarticulare intalnite in spondilita anchilozanta pot sa apara (Pag. 634): a) [x] La nivelul pielii (psoriazis) b) [x] La nivelul tractului gastrointestinal (boala inflamatorie intestinala sau diaree care precede artrita reactiva) c) [ ] La nivel pulmonar (pneumonii, pleurezii) d) [x] La nivel ochilor (uveita sau conjunctivita care precede artrita reactiva) e) [ ] Nici o varianta de mai sus nu este corecta 1852. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaAlegeti afirmatiile adevarate referitor la diagnosticul spondilitei anchilozante (Pag. 634): a) [x] Sensibilitatea la AINS este un test de diagnostic b) [x] Pozitivitatea antigenului HLA-B27 nu este un argument puternic in favoarea diagnosticului c) [x] Afectarea radiologica sacroiliaca este un argument cert de diagnostic d) [x] RMN-ul coloanei vertebrale si al zonei sacroiliace este foarte util, uneori permite diagnosticarea bolii in absenta unei modificari radiologice e) [ ] Sensibilitatea la anti-TNF este un test de diagnosticare 1853. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaDiagnosticul spondilitei anchilozante se face astfel (Pag. 634): a) [x] In principal clinic b) [ ] In principal paraclinic c) [x] Se cauta dovezi pentru o afectare rahidiana (axiala) inflamatorie d) [x] Se cauta dovezi pentru o afectare sacroiliaca e) [x] Se cauta dovezi pentru o afectare articulara periferica 1854. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaExaminarile complementare necesare in spondilita anchilozanta include (Pag. 635): a) [x] Hemograma, VSH, CRP, ionograma, uree, creatinina, transaminaze b) [x] Punctie articulara atunci cand exista efuziune a unei articulatii mari c) [ ] Radiografia nu este necesara d) [x] Ecografie articulara sau RMN de sold e) [x] Radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale, mainilor si picioarelor 1855. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaTratamentul medicamentos general simptomatic al spondilitei anchilozante include (Pag. 635): a) [ ] Corticosteroizi b) [x] Analgezice c) [x] AINS d) [ ] Antibiotice

e) [ ] Sulfasalazina si Metrotrexat 1856. [M] Capitol: Spondilita anchilozantaTratamentul medicamentos general de fond al spondilitei anchilozante include (Pag. 635): a) [x] Sulfasalazina si Metrotrexat, in caz de esec sau intoleranta la acestea se administreaza anti-TNF b) [ ] Sulfasalazina si Metrotrexat, in caz de esec sau intoleranta la acestea se administreaza corticosteroizi c) [ ] In afectari ale entezelor si/sau a coloanei vertebrale: in caz de esec succesiv a trei AINS luate in dozaj corect si cel putin doua saptamani, se administreaza corticosteroizi d) [x] In afectari ale entezelor si/sau a coloanei vertebrale: in caz de esec succesiv a trei AINS luate in dozaj corect si cel putin doua saptamani, se administreaza anti-TNF e) [ ] Tratamentul se initiaza cu anti-TNF

Evaluare