1

ENERGIA SOLAR FOTOVOLTAIC PENTRU MICA IRIGARE

Ismail Abdel Wahhab, Ion Sobor, Nicolae Kobleaki
1. Introducere
Observaiile meteorologice de lung durat conIirm c teritoriul Republicii
Moldova (RM) este sub inIluena unei clime relativ uscate, durata secetelor
sezoniere creste, iar anii secetosi se repet tot mai des. AstIel, dac n secolul
XVIII au Iost 9 ani secetosi, n al XIX-lea 33, apoi n al XX-lea s-au
nregistrat 54 de ani secetosi. Realitatea climateric din ultimii 5 ani conIirm
agravarea acestei probleme. Irigarea n astIel de condiii climaterice devine o
necesitate. Necesitatea irigrii este conIirmat si de structura produciei
agricole: legumicultura, pomicultura, gospodria Iurajer, sectorul zootehnic
care dicteaz asigurarea permanent
cu ap.
Nu ntmpltor, n a. 2001 prin
Hotrrea Guvernului Nr. 256 din
17.04 2001, s-a aprobat Programul de
reabilitare a sistemelor de irigare |1|.
ConIorm acestui Program, n
perioada 2001-2008 se prevede
reabilitarea sistemelor mari de irigare
pe o supraIa de 124,3 mii ha si
dezvoltarea micii irigri pe o supraIa
de 36 mii ha. Programul micii irigri
se presupune a Ii realizat pe baza a
3000 de acumulri de ap, lacuri, etc.
pe supraIee de 1, 5, 10 ha.
SupraIeele micii irigri n cadrul
judeelor sunt prezentate n tabelul 1.
Totodat, trebuie menionat c irigarea este un proces energoIag, ponderea
costului energie electrice pentru pomparea apei a constituit n perioada 1994
2000 circa 50 din totalul cheltuielilor.
n prezenta lucrare se analizeaz trei variante de alimentare cu energie electric
a pompelor: prin racordarea la reelele publice existente, de la un grup
electrogen (motor cu ardere intern - generator) sau de la module Iotovoltaice
(PV), care transIorm energia solar n energie electric de curent continuu.
Judeul SupraIaa
irigabil,
ha
Volumul de
ap, mii m
3
Chisinu 7080 14160
Orhei 4900 9800
Edine 4650 8300
Soroca 4210 8420
Tighina 3800 7600
Taraclia 3100 6200
Lpusna 3020 6040
Bli 2630 5260
Ungheni 1290 2480
Cahul 850 1700
U.T.A.
Gguzia 500 1000
Tabelul 1. SupraIeele micii irigri si
volumul de ap pe judee.
2
2. Variante posibile de asigurare cu energie electric a instalaiilor de
pompare
Pentru potenialii consumatori de energie electric PV gospodriile rnesti
care au necesitate de ap pentru irigare sunt posibile urmtoarele variante de
alimentare cu energie a
instalaiilor de pompare:
1. Racordarea instalaiilor de
pompare la reelele electrice
publice;
2. Utilizarea grupurilor
electrogene de mic putere
pentru alimentarea pompelor
electrice;
3. Utilizarea sistemelor autonome
PV.
3. Costul racordrii la reea
Pe baza datelor Iurnizate de
institutul de proiectri
'Energoproiect au Iost calculate
costurile racordrii la reea n
Iuncie de lungimea reelei si de
puterea transIormatorului.
Rezultatele sunt prezentate n Iigura 1. Constatm c puterea transIormatorului
nu inIlueneaz semniIicativ costurile. DiIerena nu depseste 20 pentru
lungimea de 0,5 km, 14 - pentru 1 km si 8 - pentru 2 km.. Din aceast
cauz vom opera cu costul mediu al racordrii la reea n Iuncie numai de
lungimea reelei. Aceste costuri sunt prezentat n tabelul 2.
4. Costul unui metru cub de ap
n calitate de indice economic pentru toate variantele s-a acceptat costul unui
m
3
de ap pentru nlimi manometrice totale (.M.T.) de 10 60 m, debite
care variaz ntre 10 si o 100 m
3
/zi. Acest volum de ap permite irigarea
terenurilor agricole cu
supraIee cuprinse ntre
0,5 si 5 ha, Iolosind
irigarea prin aspersiune
si corespunztor - de
dou ori mai mare - Iolosind irigarea prin picurare. n continuare se va
determina costul unui m
3
de ap pentru variantele posibile de alimentare cu
energie menionate mai sus.
Tabelul 2. Costurile medii de racordare la reea
Lungimea , km 0,25 0,5 1,0 1,5 2,0
Costul mediu, mii $US 2,5 4,2 7,5 10,9 14,1
0
2
4
6
8
10
12
14
16
0 0,5 1 1,5 2 2,5
Distanta, km
C
o
s
t
u
l

r
a
c
o
r
d
a
r
i
i
,

m
i
i

U
S
D
5 kVA 10 kVA
25 kVA 30 kVA
Figura 1. Costul racordrii la reea n funcie
de lungimea reelei i puterea
transformatorului
3
1. Cazul racordrii la reea
Date iniiale:
N Costul investiiei n racordarea la reea se determin din tabelul 2;
N Cheltuielile anuale cu personalul, ntreinerea si reparaia utilajelor se
consider 6 din investiiile totale iniiale |2|;
N Pierderile de energie n reea si transIormator constituie 5 din energia
consumat;
N Perioada de studiu T 20 ani;
N Se utilizeaz pompe electrice cu rotor uscat, durata de Iuncionare este de
9000 h |3|, pe perioada de studiu se eIectueaz renovarea acestora peste 10
ani;
N Durata de Iuncionare pe sezon este 900 h;
N Rata de actualizare i 10 ;
N Rata inIlaiei r
I
3 (n raport cu $ US).
Rezultatele calculelor sunt prezentate n tabelul 3. Constatm o dependen
esenial a costului unui m
3
de ap de lungimea reelei si de volumul de ap
Tabelul 3. Costul unui m
3
de ap. Cazul racordrii la reea
Costul unui m
3
ap, $ US
Lungimea reelei electrice, km
Volumul de
ap, m
3
/zi
.M.T.,
m.c.a.
0,25 0,5 1,0 2,0
10 0,61 0,99 1,72 3,2
20 0,62 0,99 1,72 3,2
40 0,63 1,01 1,74 3,2
10
60 0,64 1.02 1,75 3,2
10 0,31 0,49 0,86 1,59
20 0,31 0,50 0,87 1,60
40 0,32 0,51 0,87 1,61
20
60 0,33 0,52 0,88 1,61
10 0,16 0,25 0,42 0,80
20 0,16 0,25 0,44 0,80
40 0,17 0,26 0,44 0,81
40
60 0,17 0,27 0,45 0,82
10 0,08 0,13 0,22 0,40
20 0,08 0,13 0,22 0,41
40 0,09 0,14 0,23 0,41
80
60 0,10 0,15 0,23 0,42
10 0,06 0.10 0,18 0,32
20 0,07 0,11 0,18 0,33
40 0,07 0,11 0,18 0,33
100
60
0,08 0,12
0,19
0,34
4
pompat ntr-o zi. .M.T. inIlueneaz costul nesemniIicativ si nu depseste 5
la variaia .M.T. de la 10 pn la 60 m. Aceasta se explic prin cheltuielile
relativ mici legate de costul energiei n comparaie cu investiiile n construcia
reelei electrice.
2. Cazul utilizrii unui grup electrogen.
Datele de mai sus se completeaz cu urmtoarele date:
N Investiiile includ:
Costul grupului electrogen;
Costul pompei electrice;
Costul renovrii motorului pe benzin sau motorin si a pompei.
Renovarea motorului se eIectueaz peste 7 si respectiv 14 ani.
Renovarea pompei se eIectueaz peste 10 ani. Durata de
Iuncionare a generatorului este egal cu perioada de studiu de 20
ani;
N Cheltuielile de exploatare
(personal, reparaii curente,
costul uleiului, etc.)
constituie 9 din costul
grupului electrogen si a
pompei electrice |4|;
N Costul combustibilului:
benzin 0,45 $/l,
motorin 0,35 $/l. Se ia
n consideraie inIlaia.
Rezultatele calculelor sunt incluse n tabelul 5.
3. Cazul utilizrii unui sistem PV.
Datele din p.1 se completeaz cu urmtoarele:
N Preul modulelor PV este ntr-o continue descrestere. ConIorm |5| n anul
1999 costul unui watt era de 3,3 Euros. Prin extrapolarea preului pentru
anii 1997 1999 s-a obinut preul n 2001 de 2,85 Euros/W
c
sau 2,75
$/W
c
, care include si cheltuielile pentru transport
N Preul componentelor sistemului PV se ia n dependen de investiiile
iniiale si conIorm |6| constituie:
Module PV 81,9 ;
Structur suport, Iundaie, cablaj 3,8 ;
Convertor c.c./c.a 12,4 ;
Alte costuri 1,9 .
N Durata de via a convertorului este de 10 ani. Pe perioada de studiu se
eIectueaz renovarea acestuia;
N Cheltuielile anuale cu personalul, ntreinerea si reparaia utilajelor se
consider 1 din investiiile totale iniiale |4|.
Tabelul 5. Costul unui m
3
de ap.
Cazul Iolosirii unui grup electrogen
Costul unui m
3
ap, $
Volumul de ap, m
3
/zi
. M.T.
m.c.a.
10 20 40 80 100
10 0,40 0,24 0,16 0,15 0,13
20 0,54 0,35 0,30 0,24 0,23
40 0,82 0,67 0,48 0,46 0,37
60 1,30 0,92 0,69 0,66 0,61
5
Rezultatele calculelor sunt incluse n tabelul 6. Spre deosebire de varianta
racordrii la reea, n cazurile
doi si trei avem o variaie
esenial n dependen de
.M.T. ceea ce se explic prin
cresterea puterii grupului
electrogen, respectiv modulelor
PV si ca urmare a investiiilor
iniiale.
5. Compararea variantelor din punct de vedere economic
n acest context, Iacem urmtoarele concluzii:
1. Pentru .M.T. cuprinse ntre 10 60 m si consumuri diurne de 10 100 m
3
de ap, Iolosirea energiei solare Iotovoltaice este mai avantajoas n
comparaie cu un grup electrogen. Costul unui m
3
de ap este mai mic n
cazul Iolosirii sistemului PV de 1,6 2,4 ori. Cu ct .M.T. este mai mic cu
att diIerena este mai mare.
2. n comparaie cu racordarea la reea, avantajul sistemului PV depinde de trei
Iactori - .M.T., lungimea reelei electrice si consumul diurn. Constatm
urmtoarele:
N Pentru .M.T. _ 10 m costul unui m
3
de ap este mai mic n cazul
Iolosirii energiei solare si variantele devin echivalente dac consumul
depseste o 100 m
3
/zi ;
N Pentru .M.T.~ 20 m, costul unui m
3
de ap depinde de consumul diurn si
n cazul Iolosirii energiei solare, este mai mic, dac:
.M.T. _ 20 m, lungimea reelei electrice este mai mic de 0,25 km
si consumul diurn nu depseste 40 m
3
;
.M.T. _ 40 m, lungimea reelei electrice este mai mic de 0,5 km
si consumul diurn nu depseste 30 m
3
;
.M.T. _ 40 m, lungimea reelei electrice este mai mic de 1,0 km
si consumul diurn nu depseste 65 m
3
;
.M.T. _ 20 m, lungimea reelei electrice este mai mic de 0,5 km
si consumul diurn nu depseste 20 m
3
;
.M.T. _ 60 m, lungimea reelei electrice este mai mic de 1,0 km
si consumul diurn nu depseste 40 m
3
;
.M.T. _ 60 m, lungimea reelei electrice este mai mic de 2,0 km
si consumul diurn nu depseste 80 m
3
;
3. Sistemul PV nu este rentabil dac .M.T.~ 60 m si lungimea reelei electrice
nu depseste 0,25 km.
Tabelul 6. Costul unui m
3
de ap.
Cazul Iolosirii modulelor PV
Costul unui m
3
ap, $
Volumul de ap, m
3
/zi
. M.T.
m.c.a.
10 20 40 80 100
10 0,17 0,13 0,09 0,08 0,07
20 0,31 0,21 0,16 0,15 0,13
40 0,54 0,39 0,30 0,27 0,24
60 0,76 0,55 0,43 0,39 0,35
6
6. Efectele ambientele yi sociale
Cu scopul de a estima eIectele ambientale si sociale care urmeaz din
implementarea tehnologiei Iotovoltaice pentru irigarea mic, s-a calculat
cantitatea de energie din surse convenionale substituit, reducerile emisiilor de
gaze cu eIect de ser (GES) si investiiile speciIice (uniti monetare investite
pentru a reducere un kg de GES). Comparaia s-a Icut cu un grup electrogen
convenional care Iuncioneaz pe benzin n urmtoarele condiii:
N SupraIaa irigat este de 5 ha, .M.T. 60 m;
N Volumul de ap necesar pe sezon 10 000 m
3
;
N Randamentul total al sistemului Motor Generator Motor electric
Pomp centriIug 5 ;
N Investiiile iniiale n sistemul Iotovoltaic 20 986 $ US.
Rezultatele calculelor sunt ciIrate n tabelul 7.
Dac 25 din supraIaa
de 36 mii ha (irigarea
mic) preconizate pentru
irigare, n conIormitate cu
Programul de Stat, vor Ii
irigate utiliznd energia
solar, vom obine
urmtoarele eIecte
ambientale si sociale:
Se va substitui 214000 GJ de energie sau 7300 t.c.c.;
Se vor reduce emisiile de GES cu 15210 t;
Vor Ii create peste 4000 noi locuri de munc n sectorul rural;
Asigurarea stabil a industriei prelucrtoare cu materie prim;
Asigurarea recoltelor nalte si stabile de legume, cresterea veniturilor
populaiei din sectorul rural.
Bibliografie
1. Programul de reabilitare a sistemelor de irigare. MO al RM Nr. 46/291 din 20.
04.2001.
2. V. Arion, S. Codreanu. Bazele calculului tehnico - economic al sistemelor de
transport si distribuie a energiei electrice. Chisinu, U.T.M., 1998.
3. Prescripii tehnice: PT MD 23-37429548-001.1999. Agregate de pompare.
4. Le pompage photovoltaique: manuel de cours a l`intention des ingenieurs et des
techniciens. IEPE, Universite d`Ottava, 1998.
5. Systemes solaires. Le Journal des Energies Renouvelabeles. Mars-Avril, n
0
136,
2000.
6. Photovoltaics in 2010. Vol. 4: Micro and macroeconomics Ior sustainable policies
on photovoltaics in Europe. EPIA, Brusseles, 1996.
Tabelul 7. Caracteristicile eIectelor ambientale
Caracteristici Uniti Valoare
Investiii anuale speciIice $ US/ha 210
Cost speciIic ap $ US/m
3
0,33
Energie substituit per hectar KWh/ha 6600
Reduceri emisii GES Kg/ha 1690
Investiii anuale speciIice n
reducerea de GES $ US/kg 0,12