P. 1
Curs-ADS

Curs-ADS

|Views: 218|Likes:
Published by Enache Ana

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Enache Ana on Sep 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/01/2015

pdf

text

original

1.

Automatizarea lucrărilor topografice
1.1. Generalităţi Domenii ca electronica şi informatica au cunoscut, începând cu anii 1970, transformări profunde, dezvoltări spectaculoase şi acestea au influenţat şi măsurătorile terestre. Au apărut schimbări atât în direcţia realizării instrumentelor cât şi a tehnologiilor de lucru, care au dus de exemplu la accelerarea automatizării proceselor din domeniu. Automatizarea se reflectă în : - culegerea datelor din teren; - prelucrarea acestora; instrumente; - obţinerea produselor finale şi întreţinerea lor. Automatizarea în domeniul măsurătorilor s-a făcut în special în realizarea instrumentelor. Astfel până în anii ’80 au fost făcuţi paşi în realizarea instrumentelor pentru obţinerea directă a distanţei orizontale şi a diferenţei de nivel. Amintim aici instrumentele cu diagrame, cu refracţie: Dahlta 010A, Redta 002, Kern. Etape de automatizare în domeniul realizării instrumentelor: 1) prima etapă s-a realizat odată cu apariţia modulelor de măsurare directă a distanţelor. La început acestea aveau o precizie de ordinul a 10 cm, iar în prezent precizia acestora a ajuns la ordinul submilimetrilor. Modulul de măsurare a distanţei a fost la început separat de aparat, ca mai târziu să fie integrat în acesta. Realizările din domeniul mecanicii fine, a informaticii şi a electronicii au dus la apariţia memoriilor sau a cipurilor, la apariţia microprocesoarelor. Acestea au dus la perfecţionarea instrumentelor din toate punctele de vedere: dimensiuni, performanţe. Au apărut teodolite electronice, apoi staţii electronice totale simple şi în final staţii electronice motorizate. La staţiile electronice motorizate, mişcările de rotaţie ale instrumentului sunt realizate de servomotoare integrate în instrument care lucrează după programe speciale, permiţând astfel executarea anumitor tipuri de lucrări. 2) apariţia dispozitivelor de desenare automată, care funcţionează ca elemente subperiferice ale aparatului în funcţie de soft permiţând desenarea parţială sau totală. Tipuri de dispozitive: - care permit realizarea rapidă a desenului, folosite pentru realizarea corecturilor la desen (dispozitive cu rulou); - cele care realizează desenul final (de exemplu mesele de desen – ploterele) Dispozitivele cu rulou au fost înlocuite de consolele interactive. 3) transformări în tehnologia de lucru Topografia clasică este înlocuită de topografia numerică, care are ca obiectiv realizarea planului numeric digital. Planul numeric deschide posibilităţi mari de automatizare a lucrărilor topo-inginereşti şi anume: - a procesului de proiectare (se reflectă mai bine în domeniul căilor de comunicaţie); - a procesului de aplicare pe teren; - a diferitelor procese topografice. Au apărut tehnologii noi care permit monitorizarea de la distanţă a diferitelor fenomene cum ar fi: alunecări de teren, tasările din zonele miniere, alunecarea versanţilor, urmărirea comportării barajelor şi care folosesc două sau mai multe staţii totale monitorizate comandate de la distanţă cuplate cu un calculator la un centru de calcul local. După înregistrarea datelor la centrul local acestea se transmit la un centru regional. 1.2. Automatizarea în culegerea datelor din teren – evoluţie în timp. - aranjarea datelor culese pe cale clasică în formulare standardizate care permiteau introducerea rapidă în calculator; - culegerea oarbă – înregistrarea datelor pe o bandă magnetică – de casetofon- trecerea de pe banda magnetică pe calculator se făcea prin intermediul unui teletype (maşină de scris care

perfora o bandă). Dezavantaj: nu se puteau face verificări pe loc; Avantaj: - economie de timp pe teren. - culegerea independentă folosindu-se terminale de teren – calculator cu memorie internă mare; datele citite erau tastate la calculator. Avantaj: valoarea tastată putea fi verificată. - apariţia carnetelor electronice de teren – care permiteau înregistrarea automată a citirilor efectuate cu tahimetre electronice sau cu staţii totale direct în memoria acestui carnet electronic. Înregistrarea se face direct de la instrument la carnet prin cablu după apăsarea tastei de înregistrare. Trecerea datelor de la carnet la calculatorul din birou se face tot prin cablu. Schema procesului tehnologic de preluare şi prelucrare a datelor măsurate în teren Procesul de ridicare

Culegerea datelor folosind: - instrumente clasice; - instrumente electronice; - digitizarea planurilor.

Crochiuri
(descrierea staţiilor)

Prelucrarea datelor şi întocmirea fişierelor punctelor

Borderouri
-se alcătuieşte fişierul element

Desen plan şi corectarea lui

Fisier definitiv al punctelor

Fisier definitiv al elementelor

Plan definitiv

Banca de date a planului numeric Figura 1.1. - apariţia memoriei interne şi externe la instrumentele cu care se execută măsurătorile. Datele sunt înregistrate fie în memoria internă sau externă, care poate fi un modul de memorizare sau un

carnet electronic de teren. Elementele înregistrate sunt cele originale: distanţe înclinate, unghiuri orizontale şi verticale, restul fiind date prelucrate. - ultimul tip de memorie este reprezentat de cartelele de memorie (PCMCIA), capacitatea acestora mergând de la 0,5 la 1-2 Megabytes. Transferul datelor se face de la instrument la calculator prin cablu sau printr-un cititor de cartele. - trebuie menţionat şi faptul că apariţia calculatoarelor portabile, gen laptop, a condus la posibilitatea transferării directe a datelor în calculator pe teren. 1.3. Automatizarea în domeniul realizării instrumentelor Primul pas: - instrumente ce realizează măsurarea distanţei orizontale şi a diferenţei de nivel (tahimetre cu diagramă şi cele cu refracţie)

Figura 2 Al doilea pas: - dispozitive de măsurare electronică a distanţelor. Exemple: Di60, Di10, Di4, Di4L, Di1600, Di2000, Di3000. (Di reprezintă prescurtarea de la distomat). În timp acestea au evoluat de la precizii de ordinul metrilor la precizii de i mm. Astfel la primele tipuri, precizia era: p = ±5mm ± 10 Dkm (1.1) iar în prezent p = ± 1 mm ± 1-3 ppm (părţi per milimetru) Precizia cu care se determină diferenţele de nivel sunt comparabile cu cele realizate din nivelmentul trigonometric. Apariţia acestor dispozitive a divizat procesul de automatizare în două categorii: 1. instrumente modulare 2. instrumente integrate Dacă aceste dispozitive de măsurare electronică a distanţelor se ataşează pe teodolitele sau tahimetrele clasice se obţin aşa-numitele tahimetre electro-optice modulare sau integrate. Tahimetre electro-optice modulare – constituite din tahimetre clasice (optice) şi dintr-un dispozitiv de măsurare electronică a distanţelor care se ataşează pe lunetă. În acest caz axa dispozitivului electro-optic este paralelă cu axa lunetei. Precizia se încadrează în formula (1.1) de mai sus. Pasul următor la tahimetrele electro-optice modulare a fost ataşarea unui microcalculator care permitea determinarea distanţei orizontale şi a diferenţelor de nivel prin intervenţia operatorului.

Tahimetre electro-optice integrate – constituite dintr-un teodolit sau tahimetru clasic care au dispozitivul electronic integrat în lunetă. Axele celor două coincid, iar precizia este aceeaşi ca la tahimetre electro-optice modulare. E.O.T. 2000 este un teodolit obişnuit , iar la bază are un bloc procesor şi un minicalculator. Comparaţie între cele două tipuri de tahimetre electro-optice: - tahimetrele electro-optice modulare au ca avantaje că sunt ieftine şi permit să fie utilizate şi sub forma de teodolit sau tahimetru simplu. - tahimetrele electro-optice integrate sunt mai scumpe, dar permit ridicarea productivităţii muncii. Al treilea pas: apariţia teodolitelor sau tahimetrelor electronice (digitale) şi care cuplate cu dispozitive electronice de măsurare a distanţelor au dat naştere la tahimetre electronice modulare şi integrate. Tahimetre electronice modulare sunt formate dintr-un teodolit sau tahimetru electronic, un dispozitiv electronic de măsurare a distanţelor şi un minicalculator. Reprezentative pentru această categorie sunt tahimetrul DKM 3A fabricat de firma Kern şi teodolitele Theo 1600, Theo 2000, Theo 3000. Acestora din urmă li se pot ataşa distomatele Di600, Di2000, Di 3000. Ultima generaţie de diistomate au şi microprocesoare care permit prelucrarea parţială a elementelor măsurate astfel încât pe display să se afişeze fie elementele măsurate, fie anumite rezultate parţiale în urma unor prelucrări (distanţe orizontale, înclinate, diferenţe de nivel, creşteri de coordonate sau chiar coordonate). În cazul distanţelor mari acestea urmează a fi corectate cu valori depinzând de condiţiile atmosferice, reducerea la orizontul de lucru, reducerea la planul de proiecţie. Preciziile asigurate la măsurarea distanţelor sunt date de precizia dispozitivului de măsurare electronică, adică ±1 mm ± 1-3 ppm/km. Precizia măsurării diferenţelor de nivel depinde de precizia măsurării unghiului vertical a tahimetrului sau teodolitului şi este comparabilă cu cea de la nivelmentul geometric. Primele exemplare erau greoaie şi practic nu justificau utilizarea lor din punct de vedere economic. Tahimetrele electronice integrate sunt aşa numitele staţii totale. Sunt formate din: - teodolit sau tahiometru digital; - dispozitiv electronic de măsurare a distanţei integrat în lunetă; procesor pentru prelucrarea simplă a datelor măsurate. Preciziile pentru distanţe şi diferenţe de nivel sunt de acelaşi ordin de mărime ca şi la cele asigurate de tahimetrele electronice modulare. Aceste tahimetre permit aplicarea automată a corecţiilor datorate condiţiilor atmosferice, reducerea la orizontul de lucru şi la planul de proiecţie. Procesorul instrumentului are o serie de programe care permit atât realizarea unor calcule simple (distanţe orizontale, ∆h, ∆X, ∆Y) cât şi a unor calcule complexe ( intersecţii înainte, înapoi, compensări de drumuiri). Primele instrumente apărute erau foarte grele şi incomod de mânuit. Dintre ele amintim: Recota, RETA, Rec Elta, Tahimat. Al patrulea pas: motorizarea aparatelor, prin incorporarea servomotoarelor care permit rotaţia automată în jurul axelor.

2. Principiul măsurării electronice a distanţelor
Dezvoltările moderne în electronică au făcut posibilă măsurarea distanţei folosind un semnal electromagnetic. Măsurătoarea este efectuată în câteva secunde şi cu un grad foarte mare al preciziei.

Instrumentele au fost pentru prima dată introduse în anii ‘50 şi fiecare fabricant de echipamente topografice produce o varietate de echipamente EDM. 2.1. Conceptul de bază al măsurătorii Conceptul de bază este simplu. Un instrument EDM capabil să transmită un semnal electromagnetic este pus în staţie, iar semnalul este direcţionat către un reflector aflat la celălalt capăt al liniei de măsurare, de unde este reflectat către transmiţător. Timpul parcurs pe acest dublu traseu este măsurat de către transmiţător şi deoarece viteza luminii este cunoscută cu precizie, distanţa este calculată cu formula: D=Vx t (2.1.)

unde D reprezintă distanţa între staţii, V este viteza semnalului, iar t reprezintă timpul. Semnalul electromagnetic transmis este sub forma undelor radio, luminii infraroşii, luminii vizibile sau fascicolului laser - fiecare dintre ele având proprietăţi diferite şi cu toate acestea toate călătorind cu aceeaşi viteză. Pentru a înţelege mai bine complexitatea EDM-ului este necesară cunoaşterea proprietăţilor radiaţiei electromagnetice şi a metodelor folosite în măsurarea intervalului de timp. 2.2. Proprietăţile semnalului Lumina, razele infraroşii şi undele radio sunt toate forme de radiaţie electromagnetică şi precum căldura 0şi sunetul, sunt forme de energie. Lungimea de undă şi diferenţa de fază Figura 1 arată o undă electromagnetică transmisă de la un punct de măsurare X la un al doilea punct Y, unde este reflectată înapoi de-a lungul unei căi paralele şi este receptată în staţia X. Sunt 5 unde întregi şi o fracţiune de undă în dublul traseu. Distanţa între oricare două puncte similare ale undei este lungimea de undă (λ), adică XA = AB, etc. = o lungime de undă. Undele sunt în fază când între punctul de plecare şi punctul de sosire există un număr întreg de lungimi de undă. În acest caz însă, există o porţiune de undă neterminată la punctul de sosire X şi aceasta poartă numele de diferenţă de fază (∆λ). Frecvenţă Undei îi trebuie un timp foarte scurt pentru a parcurge distanţa de la X la Y. Frecvenţa sa este numărul de lungimi de undă complete (cicluri) pe care le parcurge în decurs de o secundă. Unitatea din Sistemul Internaţional pentru frecvenţă, corespunzând unui ciclu pe secundă, este hertz-ul. Multiplii hertz-ului sunt derivaţi în mod obişnuit prin adăugarea prefixului kilo, mega şi giga: 1 hertz = 1 Hz 103 hertz = 1 kilohertz = 1kHz 106 hertz = 1 megahertz = 1 MHz 109 hertz = 1 gigahertz = 1 GHz

Figura 2.1. Timpul necesar undei de a parcurge distanţa de la X la Y este numărul de lungimi de undă (n) împărţit la frecvenţa (f) a undei. În formula (2.1.), dacă înlocuim pe t cu (n/f), D = V x (n/f) (2.2.) Domeniul de lucru al EDM constă, prin urmare, în a socoti numărul de lungimi de undă şi de a măsura diferenţa de fază. Figura 2.2. arată o parte a spectrului electromagnetic. Lungimile de undă de pe diferite benzi variază de la 10.000 m (unde lungi) la 0.001 mm la undele din domeniul vizibil, cărora le corespund frecvenţe de la 30kHz la 30x1010 kHz. Numai pe acest domeniu al undelor se pot măsura distanţe cu precizia standard cerută de măsurători.

Figura 2.2. Diferenţa de fază ce poate fi determinată de instrumentele EDM este de a mia parte din lungimea de undă. Pentru cele mai multe măsurători, o precizie de ± 1 cm este acceptabilă.

dar când acestea se propagă prin atmosfera terestră viteza lor (v) scade. aşa cum standardele pentru panglicile de otel sunt temperatura de 20oC şi tensiunea de 44.97% din viteza lor (c) în vid. Viteza (v) prin atmosfera terestră este. acest grup de instrumente EDM utilizează microundele pentru a măsura distanţe de la 20 m la maximum 150 km. Domeniul frecvenţelor potrivite măsurărilor reprezintă numai o mică secţiune a întregului spectru electromagnetic. excepţie poate făcând construcţia autostrăzilor care se întind pe mai mulţi kilometrii.5 x 99. rezultatul fiind că valoarea acesteia nu este chiar constantă.792. Undele cu frecvenţa foarte înaltă nu sunt aşa de mult influenţate de aceste efecte şi este posibilă modularea unei unde de frecvenţă înaltă cu o undă de măsurare de frecvenţă joasă şi transmiterea lor împreună. prin urmare. Aceste instrumente sunt folosite în principal în scopuri geodezice. Variaţiile în temperatură.792. unde tehnicile geodezice ar fi folosite oricum. trebuie aplicate corecţii. care conform figurii 2 îi corespunde o frecvenţă de 30 MHz.Prin urmare lungimea de undă derivată este de 1000 x 1 cm = 10 m. Oţelul este „modulat“ de gradaţiile metrice imprimate pe el şi le poartă cu el când ruleta este întinsă în timpul măsurătorilor liniare. să se risipească şi suferă datorită interferenţei. 2. presiune şi umiditate afectează viteza. Un instrument tipic din această clasă este Wild DI 60 care operează pe frecvenţa de 15 MHz. Energia electrică este asigurată de o baterie de nichel-cadmiu sau de .0 km/s. Unda de frecvenţă înaltă acţionează ca o purtătoare pentru unda de frecvenţă joasă şi se spune că prima este modulată prin acest proces. presiunii şi umidităţii diferă de valorile standard. deoarece undele tind să se atenueze. deci au trebuit impuse anumite standarde instrumentelor EDM. Valorile normale standardizate sunt presiunea de 760 mmHg şi temperatura de 12oC şi în aceste condiţii s-a demonstrat că semnalele electromagnetice se propagă cu o viteză de 99. (299.708. unda din domeniul vizibil poate fi asemănată cu o panglica subţire de oţel din care este confecţionată ruleta. Printre altele. Sistemele EDM Sistemele dezvoltate pentru transmisia undelor electromagnetice pot fi împărţite în două clase şi anume: (a) sistemul microundelor (domeniul lungimilor de undă mari) (b) sistemul electro-optic (domeniul lungimilor de undă medii şi scurte) (a) Sistemul microundelor Aşa cum sugerează numele. Sunt rar folosite în cadastru sau în lucrări topografice de construcţii. în funcţie de care parte a spectrului o folosesc pentru transmiterea semnalului. cu o precizie de 3-4 mm per km. pe când cele care folosesc lumina infraroşie formează clasa lungimilor de undă scurte.97%) = 299. Analogia care se poate face este măsurarea cu o panglică de oţel a cărei lungime se modifică continuu.5 km/s. Dacă în timpul măsurătorilor valorile temperaturii. (b) Sistemul electro-optic Instrumentele folosite în acest sistem de măsurare pot fi divizate în două clase. Instrumentele care folosesc lumina vizibilă formează clasa lungimilor de undă medii. Lungimea de undă este mai mică de 1 micrometru. acest domeniu de frecvenţe nu este potrivit transmisiei directe prin atmosferă de către instrumentele EDM. Din păcate. Viteza Toate undele electromagnetice călătoresc cu aceeaşi viteză (c) de 299. undele din domeniul vizibil şi infraroşu sunt potrivite ca purtătoare.5N. Într-un limbaj simplist.3. Toate instrumentele moderne din clasa lungimilor de undă scurte emit o undă purtătoare din domeniul infraroşu generată de o diodă de galiu-arseniu (GaAs).

) Din relaţiile (2. Numărarea lungimilor de undă Toate instrumentele EDM măsoară numai o parte a unui ciclu. Cele trei lungimi de undă utilizate pentru măsurători sunt: w1 = 5. este dată de formula: D = nλ + ∆λ (2.967 – 0.): n(w1 – w2) = ∆w2 .300 m.∆w1 şi deoarece 20w1 = 21w3 w3 = (20/21)w1 deci Prin urmare n[w1 – (20/21)w1] = 1. ∆w2 = 2.9 ≈ 835 deci n = 167 Această valoare se va repeta la fiecare 2000m.987532 m w3 = 4. diferenţele de fază rezultate din măsurătorile cu lungimilor de undă w1. anumite mijloace de a determina valoarea întregului n trebuie să existe în instrument. O metodă de calculare a numărului este de a măsura o dreaptă cu trei frecvenţe uşor diferite. lungimea de undă ar fi de 10 metrii pentru parcursul dublu. Două frecvenţe sunt suficiente dacă domeniul maxim al instrumentului este mai mic de 2 km.) şi (2.) unde n este un număr necunoscut de lungimi de undă.082 nw1 = 834.761904 m Lungimile alese pentru măsurare sunt: 400 w1 = 401 w2 = 2000 m 20 w1 = 21 w3 = 100 m Presupunând că lungimea dreptei măsurate AB este 835.5.5.) = nw2 + ∆w2 (2. w3 sunt ∆w1 = 0.382 şi ∆w3 = 1.3. adică diferenţa de fază.4. măsurată electromagnetic.967. 2. Din relaţiile (4) şi (6): n(w1 – w3) = ∆w3 .4.300 nw1/401 = 2. Dacă frecvenţele alese sunt în apropierea valorii de 30 MHz. respectiv Distanţa AB = nw1 + ∆w1 (2.6.000000 m w2 = 4. w2. Fasciculul de raze este invizibil şi inofensiv şi va produce distanţa corectă chiar dacă este întrerupt de trafic. Jumătate din lungimea de undă reprezintă echivalentul valorii de 5 metri pentru parcurgerea unui „singur“ traseu.4.382 – 0.către o baterie de maşină de 12 V.300 nw1/21 = 1.) = nw3 + ∆w3 (2. De aceea.300.667 . dar distanţa D.∆w1 şi deoarece 400w1 = 401w2 w2 = (400/401)w1 deci Prin urmare n[w1 – (400/401)w1] = 2.

. iar indicarea milimetrului este acum ceva comun. diferenţa de fază a fost măsurată la instrumentele din clasa lungimilor de undă scurte printr-un aparat electromecanic. temperatură şi umiditate produc erori care variază de la 1 la 10 mm per km.nw1 = 35 deci n=7 Această valoare se va repeta la fiecare 100m. Precizia instrumentelor Precizia echipamentului EDM cuprinde două elemente şi anume: (a) mărginirea instrumentală (b) influenţa neregularităţilor atmosferice Cele mai multe instrumente au o eroare instrumentală de aproximativ ± 5 mm. Neregularităţile atmosferice de presiune. Numărul pulsurilor admise prin poarta de numărare. de regulă 1 milimetru. Măsurarea diferenţei de fază Până de curând. Este posibil acum să se rezolve diferenţa de fază cu o precizie de 1/10000 dintr-un ciclu. Semnalul transmis declanşează un mecanism de numărare în interiorul instrumentului. atâta timp cât aceasta este deschisă. dar ultimele tipuri de aparate folosesc metodele digitale.5. Fiecare puls reprezintă o lungime scurtă cunoscută. 2. este socotit şi afişat. care este oprit la întoarcerea razei reflectate.

Prima staţie totală a fost TC1.Memorie internă – care a evoluat de la a stoca câteva sute de blocuri până la 4000 de blocuri . Performanţele staţiilor totale produse de firma Leica a evoluat şi în ceea ce priveşte măsurarea distanţelor şi utilizarea elementului reflectorizant. Acest tur de orizont este realizat de operator şi stocat in memoria instrumentului. Staţiile totale permit rezolvarea tuturor problemelor legate de achiziţia datelor spaţiale.fascicol de căutare a prismei. Pentru a putea realiza acest tip de măsurători cu staţiile motorizate este necesar să se facă la începutul măsurătorilor un tur de orizont informativ.bandă magnetică TC1 . datele fiind apoi transferate în calculator pentru prelucrare. industria aviatică. folosite la montaje industriale. Asemenea măsurători se execută de obicei cu cel puţin două staţii electronice totale motorizate.Seria TC 1000. TC 400. TC3000 . acesta putând fi manevrat de la distanţă. TC 1100. Tahimetrul electronic integrat înregistra măsurătorile pe bandă magnetică. navale. Performanţţele acestora s-au mărit odată cu apariţia staţiilor totale motorizate denumite TDM.Seria motorizată TCM1100. . Staţiile totale din seria până la 1000 sunt staţii totale de precizie medie.Cartele magnetice PCMCIA care permit stocarea datelor textuale până la 2 Megabytes. Staţiile totale TDM5000 au deschis perspectiva creării instrumentelor pentru a căror utilizare este nevoie doar de o singură persoană. Urmează măsurători efectuate la anumite intervale de timp şi care nu mai necesită prezenţa operatorului la aparat. cele între 1000 şi 2000 sunt staţii totale de precizie. etc. Instrumente Leica Tahimetrele electronice produse de firma Leica au la bază formatul instrumentelor topografice produse de firmele Wild şi Kern (pe care le-a asimilat). apoi s-au realizat staţii totale care utilizau şi folii reflectorizante (până la 200-400m) şi în cele din urmă s-au realizat şi staţii totale care nu foloseau nici un element reflectorizant (iar distanţa măsurată fără reflector s-a tot mărit de-a lungul ultimilor ani). Acestea sunt staţii electronice totale la care rotaţia în jurul axei principale VV şi rotaţia lunetei se realizează cu ajutorul unor servomotoare miniaturizate integrate în instrument.. . Punctarea ţintelor se face cu ajutorul unor senzori foto-electrici în momentul când se înregistreaza o intensitate maximă pentru semnalul reflectat. TC2002. TCM 1800 Staţiile totale au un tablou de comandă cu 10 taste şi cursor la prima serie şi ajung la ultimele tipuri cu tablouri asemănătoare cu tastatura de PC. putând efectua operaţiile de accesare a comenzilor de pe acesta.fascicol de aliniere a operatorului în operaţiile de trasare Performanţele staţiilor totale a crescut şi în ce priveşte capacitatea de înregistrare a datelor măsurate: . Acesta deţine ataşat de prismă un carnet electronic de teren asemănător tabloului de comandă din staţia totală. Prin compararea rezultatelor măsurate obţinute în diferite etape (perioade) cu ciclul iniţial de observaţii se trag concluzii cu privire la comportarea obiectului observat. Staţiile totale cele mai performante sunt dotate şi cu: . Instrumentul foloseşte turul de orizont informativ pentru începerea măsurătorilor şi pentru găsirea ţintelor. Ulterior staţiile totale au fost modernizate şi au apărut modelele: .Seria TC300. Ele sunt utilizate fie la urmărirea unor ţinte mobile. TC800 .3. operatorul fiind de fapt purtătorul de prismă.Seria TC2000. precum şi o parte electronică produsă de o serie de firme americane. TC1600. Astfel s-au realizat staţii care au măsurat distanţele numai cu prisme. TC700. TC1800 . fie la urmărirea comportării în timp a unor mari obiective sau alunecări de teren. iar cele de peste 2000 sunt staţii totale de precizie ridicată.

cu ajutorul cablului.Performanţele staţiilor totale au fost îmbunătăţite odată cu crearea posibilităţii de a realiza şi raportarea în teren a datelor preluate şi prelucrate. Staţia totală . coordonate.1 mgon / 0. Distomatul electronic integrat poate măsura pe ţinte de vizare. conexiune USB sau Bluetooth. Instrumentele TC sunt echipate cu un distomat cu infraroşu (IR) si instrumentele TCR cu laser roşu pentru măsurători fără prismă. prin intermediul tehnologiei Bluetooth sau WLAN. ultimele staţii totale permiţând transferul atât de date măsurate. Datele pot fi configurate pentru a asigura comunicarea cu majoritatea colectorilor de date. Aparatele din această serie sunt rezistente la apă şi la praf şi sunt bine protejate de influenţele mediului înconjurător.V) Metoda Rezoluţia display-ului TPS 403 Continuă TPS 405 TPS 407 1’’ / 0. la birou. pe cartele de memorie PCMCIA. prelucrarea şi raportarea punctelor măsurate şi editarea desenului încărcat în staţia totală cu modificările survenite pe teren. Transferul datelor a suferit multe îmbunătăţiri în ultimii ani. 3. fişiere desen.Seria Leica TPS400 Seria Leica TPS400 Geosystems este soluţia ideală pentru măsurătorile terestre. Mărirea capacităţii de stocare a datelor a permis chiar adăugarea de hărţi în aceste staţii totale. prisme `sau chiar şi fără reflector pe orice suprafaţă dată. instrumentul poate fi pregătit imediat de măsurare. înainte de începerea măsurătorilor. având o centrare cu laser şi nivele electronice. Caracteristici tehnice Date Tehnice Măsurători de unghiuri (Hz. Raportarea acestora se face cu ajutorul programului existent în staţia totală.1. Informaţiile pot fi interschimbate între acest aparat şi un calculator cu ajutorul unui cablu standard RS232.01 mil . Seria TPS400 a fost special creată pentru şantier. Şuruburile cu mişcare fină la infinit şi precizia lunetei Leica cu o mărire de 30 de ori ajută la vizarea cu o mare precizie a fiecărui punct măsurat.

4’ (0.3 sec Fin / Rapid / Continuu Măsurători de distanţa fără reflector (RL) Cu ţinta de vizare Kodak Gray Card Cu prisma circulară tip GPR1 Comunicare Capacitatea memoriei interne Interfaţă Extensia fişierelor Operativitate Ecran Tastatură Centrarea cu laser Tipul Acurateţea Condiţiile atmosferice Punct laser cu luminozitatea ajustabilă în 10 paşi 1.Abatere standard (ISO 17123-3) Luneta Puterea de mărire Câmpul lunetei Distanţa minimă de vizare Fire reticulare Compensator Sistem Domeniul de lucru Setting acuracy Măsurarea distanţelor (IR) Cu prisma circulară tip GPR1 Cu folie reflectoare (60x60 mm) Abaterea standard Fin / Rapid / Continuu 3’’ (1mgon) 5’’(1.5 mgon) 7’’ (2mgon) 30 x (42x cu adaptorul FOK53) 1o30’ (26 m la 1km) 1.07 gon) 1’’ 3 500 m 250 m 2 mm + 2 ppm / 5 mm + 2 ppm / 5 mm + 2 ppm 1. alfanumeric 8 linii x 31 caractere 4 taste soft 10 000 de blocuri (măsurători) RS 232 GSI / IDEX / ASCII (si posibiliatea de a definii alte formate) 80 m (TCR 400) / 170 m (TCR400 power) 5 000 m (TCR 400) / 10 000 m (TCR400 power) . pe 2 axe +/.5 sec / 0.5’’ 2’’ Timpul necesar unei măsurători < 1 sec / < 0.5 m Grafic160 x 280 pixeli.5 mm la înălţimea instrumentului de 1.7 m Iluminat Compensator electronic cu ulei.

5) Taste funcţii. informaţii despre sistem şi transfer date. 4200 mAh cablu tip GEV71 pentru 11. data manager. 2) Simboluri 3) Taste cu funcţii fixe 4) Taste de navigare. parametri de comunicare. 6) Bara de funcţii soft. 2100 mAh / GEB121: 6V. setări.2. Controlează bara-input în editare şi introducere sau controlul barei de selecţie. calibrări. .2 Kg NiMH GEB 111: 6V. [MENU] Acces la programe. Taste cu funcţie fixă [PAGE] Derulează paginile.Intervalul operaţional de temperatură -20°C la +50°C IP54 Rezistenţa la apă şi la praf (conform IEC 60529) Intervalul de depozitare Umiditatea Greutatea Greutatea trepiedul) Surse de alimentare Tipul bateriei Voltaj / capacitate Surse externe Timpul de lucru cu GEB121 Numărul distanţelor măsurate cu GEB121 (incluzând bateria si temperatură de -40°C la +70°C 95 % 5. 3.3. în cazul în care avem mai multe.5V pana la 14V Aproximativ 6 ore Aproximativ 9000 Tasta on/off este localizata pe partea laterala la majoritatea aparatelor Leica. Câmpul pentru măsurători. 3. Tastatura si display 1) bara de selecţie. Afişează funcţiile care pot fi chemate cu tastele funcţii. Au funcţie variabilă afişată pe ultima linie a display-ului deasupra tastei.

[FNC] Acces rapid la funcţiile pentru măsurare .4. [EDM] afişează setările EDM. unghiurile şi înregistrează punctul. [LIST] afişează lista cu punctele valabile. Simboluri In funcţie de versiunea de soft sunt afişate diferite situaţii particulare. O săgeată dublă indica un câmp de selecţie.[USER] Tasta programabilă cu funcţie din meniul FNC . Valabilitatea fiecărei funcţii depinde de programul/funcţiile activate. [ENTER] şterge valorile afişate şi aşteaptă introducerea unei noi valori. Funcţii soft : [ALL] măsoară distanţa. [NEXT] continua cu dialogul următor. 3. Taste soft Funcţiile sunt afişate pe ultima linie a ecranului. OFF. Confirmă mesajul afişat. [PREV] întoarce la dialogul anterior. . schimbă funcţiile soft schimba funcţiile soft salvează valorile afişate . [REC] salvează valorile afişate. [IR/RL] schimbă distomatul de pe IR pe RL . [HOLD] blochează direcţia orizontala şi poate fi eliberata cu [RELEASE]. [SetHz] setează direcţia orizontala pe valoarea introdusă. Cu tastele de navigare se poate selecta opţiunea dorita . Tasta poate fi activata in meniul Configuration . continuă cu câmpul următor. [DIST] măsoară distanţa fără să înregistreze. [Hz=0] setează direcţia orizontala pe 0. Tasta Trigger Trăgaciul are trei setări :ALL. Confirma text. Pot fi activate prin tastele-funcţii corespunzătoare. Întoarce la nivelul anterior. [ESC] Ieşire dintr-un dialog sau editor cu activarea valorii precedente. [ENH] permite introducerea coordonatelor. [FIND] porneşte căutarea pentru punctul introdus. Ieşire dintr-o selecţie cu tasta Enter sau cu tastele de navigare. DIST.

Caracterul "*" poate fi utilizat când nu cunoaştem numărul sau codul unui punct. Aceste instrumente folosesc un laser din domeniul vizibil pentru centrare. Simbol de situatie "EDM type" Infraroşu EDM (invizibil) pentru măsuratori pe prismă şi ţinte reflectorizante. Meniu arborescent [MENU] > F1 – F4 .5. Status Symbol "Compensator" Compensatorul este activ. Status symbol "Battery capacity" Simbolul bateriei indica nivelul capacităţii bateriei. Activarea laserului de centrare se face apăsând următoarele taste : [FNC] > [Level/Plummet]. Calarea riguroasă se realizează cu ajutorul unei nivelei electronice. Reflectorless EDM (visibil) pentru măsuratori fără prismă. 3. [PAGE] Trece la pagina următoare. Introducerea caractere numerice si alfanumerice se face cu funcţiile din bara de jos a ecranului si tastele corespunzătoare lor prin activarea funcţiei INPUT.Confirma selecţia meniului. . Indica faptul ca cercul orizontal este setat cu increment la stânga (sens antiorar). Când bulele electronice sunt între repere aparatul este calat. iar cele doua direcţii de calare sunt prezente concomitent pe ecran. Calarea riguroasă se face din şuruburile de pe ambază.Indica faptul ca sunt active câteva pagini care pot fi afişate cu [PAGE]. Indica poziţia telescopului I or II. Este afişat compensatorul electronic. Compensatorul este oprit.

Măsurare După ce pornim aparatul şi-l setam corect este gata de măsurare. Procedura de căutare întâi gaseşte punctele fixe apoi măsurătorile. Light On /Off Activează/dezactivează lumina la display. Laser Pointer Activează/dezactivează raza laser pentru a ilumina punctul. Valorile pentru unghi şi distanta sunt calculate pentru punctul căutat. valorile Offset (∆Longitudinal. Level/Plummet Activează compensatorul electronic şi intensitatea razei laser. Modificarea este anunţată timp de aproape o secunda. după care este salvată. RL: Laser vizibil: măsurători făăa prismă până la 80m . Target Offset (Măsurători excentrice). Dacă sunt găsite mai multe puncte.6.Semne +/. Modificarea este anunţată timp de aproape o secunda. Dacă nu putem să măsurăm direct pe reflector sau dacă nu putem să vedem direct punctul. Opţiunea de căutare puncte (Point Search) permite căutarea măsurătorilor sau punctelor fixe în memoria internă. In modul Edit poziţia zecimalelor nu poate fi schimbată. ∆transversal şi/sau ∆cota ) pot fi introduse. Caractere aditionale * Simbolul Wildcard se foloseşte la căutarea punctelor. In displayul de măsurare putem să chemăm atât tastele fixe cât şi tastele funcţii. .In setul de caractere alfanumerice nu sunt tratate ca semne matematice. 3. punctele sunt listate în ordine crescătoare. Poziţia zecimalei este sărită. IR: Infrared: măsurători pe prismă. la fel ca tasta trigger şi funcţiile ei. Exemplu de display de măsurare: Activarea funcţiilor soft. Tasta FNC În [FNC] găsim multe funcţii utile. IR/ RL Toggle Schimbă între cele doua tipuri de EDM: IR (Infrared) si RL (Reflectorless).

După care vizăm şi măsurăm cu : [ALL] calculează şi afişează cota H0 . introducem offsetul (∆Longitudinal. Height Transfer (Calculul cotei) Această funcţie determină cota punctului de staţie prin măsurarea a maximum 5 puncte. 4. Procedura: 1. definim perioada de valabilitate pentru offset. Valoarea offsetului este mereu adusa la 0 dacă părăsim programul . 2. Permanent The offset = valoarea offsetului este aplicata la toate măsurătorile. Perioada de valabilitate poate fi reglata astfel: Reset after REC = valoarea offsetului este adusa la 0 după ce punctul a fost salvat. [RESET]: aducem excentricitatea la 0. 3. cu coordonate cunoscute.7. Exemplu: 1) Reflector 1 2) Reflector 2 3) Reflector 3 4) Instrument Procedura: 1. numele punctului şi înălţimea reflectorului. Unghiul şi distanta sunt afişate ca şi cum ar fi fost măsurate direct. . Selectam punctul cunoscut şi introducem înălţimea reflectorului. 3.H_Offset +: dacă punctul căutat este mai sus decât cel măsurat . 2. ∆transversal şi/sau ∆cota). [SET]: calculează valorile corecte şi sare la aplicaţia din care a fost chemat. în ambele poziţii ale aparatului.

3. . Programe Aplicaţii pre-setate Acestea sunt programe ce precedă programele propriu-zise şi sunt utile la setările respective şi la organizarea datelor. Dacă nu a fost setată nici o staţie şi nici o aplicaţie nu a fost deschisa şi în "Meas & Rec" se fac măsurători cu [ALL] sau [REC] . [FACE] măsurarea aceluiaşi punct în poziţia a doua. Setting Station Fiecare coordonată calculată este relaţionată la coordonatele staţiei setate. Aplicatii Aplicaţiile sunt programe predefinite. [SET] setare job cu revenire la programul precedent.Dacă nu a fost setat nici un job şi o aplicaţie a fost deschisă sau în "Meas & Rec" se fac măsurători cu [ALL] sau [REC] . [NEW]creare job nou. Orientation (Orientarea staţiei) La orientare . ca în directoare. staţii) şi pot fi manipulate individual (vizualizare.Coordonatele pot fi introduse manual sau selectate din memoria interna . acestea acoperă un spectru larg de facilităţi şi îndatoriri zilnice in teren . Pentru definirea staţiei sunt necesare cel puţin coordonate plane (E. Sunt afişate după ce am selectat o aplicaţie . Set job Toate datele sunt salvate in JOBS. Joburile conţin diverse tipuri de date şi măsurători (exemplu: măsurători. editare. [SET] salvăm modificările şi staţia. coduri. selectam "Program" . [•] Setare efectuata.[AddPt] adăugăm un alt punct de cotă cunoscută. Sunt active următoarele aplicaţii: • Surveying (drumuire cu radiate) • Setting Out (trasare) • Tie Distance (poligonatie) • Area (plan) (arie plana) • Free Station (retrointersectie) • Reference Line (linie de referinta) • Remote Height (puncte inaccesibile) [MENU] 1. ştergere). Toate înregistrările ulterioare sunt stocate în acest job/director. Cota staţiei se introduce dacă este necesară . 2. atunci sistemul creează automat un job nou cu numele "DEFAULT". apasam tasta[MENU] . puncte fixe. direcţia Hz poate fi introdusă manual sau poate fi folosit un punct de coordonate cunoscute. atunci ultima staţie este considerată staţie curenta . [ ] Setare neefectuata. N). .

3. 3. Codificare simpla: Se introduce un cod pe linia de coduri. Diferenţele între punctul căutat şi cel staţionat pot fi afişate continuu. Trasarea punctelor din coordonate Procedura: Selectăm punctul. Procedeu: 1. Codificare avansata: Se apasă tasta-soft [CODE]. orientarea şi codurile.9. Surveying Cu acest program se pot măsura un număr nelimitat de puncte. dar include staţia. dacă punctul de trasat este la dreapta faţă de direcţia actuală. codul şi înălţimea reflectorului dacă este necesară . [Dir&Dis] Introducem elementele de trasare .3.8. Setting out Acest program calculează elementele necesare unei trasări din coordonate sau prin introducerea manuală a unghiurilor. [REC] Salvează valorile afişate. 2. [MANUAL] Activează introducerea simplificata a punctului fără ptID şi fără memorarea lui . [ALL] măsoară şi înregistrează punctul. . [PAGE] pagina următoare. Codul este salvat cu măsurătoarea corespunzătoare. Polar setout (trasare polara) Indicatorii elementelor de trasare polara . distanţei orizontale şi cotei. 2. Hz. Codul este căutat in lista de coduri. Offset longitudinal: pozitiv daca punctul căutat este mai departe. Două metode de codificare: 1. Introducem nume punct. activam programul dorit. [DIST] Porneşte măsurarea şi calculează elementele de trasat. 1) Actual 2) Punct căutat Hz: Offset unghiular: pozitiv. Este comparabil cu "Meas & Rec".

cota staţiei. minim două şi maxim cinci. Offset transversal (perpendicular pe viză) : pozitiv. daca punctul căutat este la dreapta . Sunt posibile următoarele secvenţe de măsurători pe punctele vizate: 1. Orthogonal setout (trasare ortogonala) Deplasarea punctului măsurat faţă de cel căutat este data in elemente longitudinale şi transversale .10. Distanţe şi Hz. nord. 1) Actual 2) Punct cautat East offset . Cartesian setout (trasare carteziana) Trasarea este bazata pe un sistem de coordonate şi offsetul este împărţit în nord şi est.şi V. 1) Actual 2) Punct căutat Ofset longitudinal: pozitiv.şi V. Nord offset . dacă punctul este îndepărtat.(minim 3 puncte) Rezultatele finale sunt est. Doar Hz. . 3. Free Station (retrointersectie) Această aplicaţie este utilă pentru a determina poziţia aparatului prin măsurători pe puncte cunoscute.Offset pe cota: pozitiv daca punctul căutat este mai sus ca cel măsurat. include şi orientarea aparatului .(intersecţie înapoi) 2.

Rezultatele afişează coordonatele staţiei. dacă avem cel puţin 2 puncte şi distanţa măsurată. sau [DIST] / [REC]. Linia de referinţă poate fi definită referitor la o linie de bază cunoscuta. de la tastatura sau selectarea lor din memorie Procedura: 1. Introducem numele staţiei şi înălţimea instrumentului. Linia de baza poate fi definită prin 2 puncte de bază.11. Introducem numele punctului vizat şi înălţimea reflectorului. [COMPUTE] Calculează şi afişează coordonatele staţiei. [AddPt] Adăugăm alt punct. [ALL] Măsoară unghiul şi distanta (intersectie pe 3 puncte). etc. 1) primul punct de baza 2) al doilea punct de baza 3) Linia de baza .prin măsurarea punctelor . 3/I II Indica faptul ca punctul al treilea a fost măsurat în poziţia I si II. 3. [REC] Salvează unghiurile Hz şi V. erorile de măsurare şi abaterile standard ale punctului determinat. 2. Reference Line (Linie de Referinţă) Acest program uşurează o trasare simplă sau verifică axele unei construcţii.Deviaţia standard şi erorile evaluate sunt afişate. sau poate fi rotită în jurul primului punct de bază dacă este necesar. Facilităţi de măsurare Măsurarea în poziţia I sau II sau ambele sunt mereu posibile. Procedura: 1. Dacă un punct este măsurat de mai multe ori în aceeaşi poziţie ultima măsuratoare corectă este utilizată în calcul. 3/I Indica faptul ca punctul al treilea a fost măsurat în poziţia I . Măsurăm punctele de bază: Introducem numele punctelor şi le măsurăm cu [ALL] . axa unui drum. Linia de referinţă poate fi deplasată faţă de linia de bază atât longitudinal cât şi transversal.introducem coordonatelor. aceasta poate fi făcută in două moduri: .

Line+: Deplasarea longitudinală a primului punct din linia de referinţă în direcţia punctului de bază 2 .4) Linia de referinţă Linia de bază Linia de bază poate fi deplasată longitudinal. [SHIFT=0] Deplasarea/rotaţia la zero. Semnificaţia tastelor soft: [NewBL] Definirea unei noi linii de bază. H-Offset+: Deplasare pe cotă. Toate măsurătorile se referă la această linie de referinţă. transversale sau diferenţe de cotă punctul vizat relativ la linia de referinţă . Introducerea parametrilor: Folosim tastele săgeţi pentru a selecta deplasarea şi parametri de rotaţie ai liniei de referinţă. linia de referinţă este mai sus decât punctul de baza 1. Această linie nouă se numeşte linie de referinţă. Înălţimea primului punct de referinţă este mereu folosită ca o cota de referinţă in calculul . Funcţia [RefLine] calculează din măsurători sau coordonate longitudinale. diferenţei de nivel . paralel sau rotită. Este posibila introducerea următorilor parametri: Offset+: Deplasarea liniei de referinţă la dreapta. Rotate+: Rotaţia liniei de referinţă în sens orar în jurul punctului de referinţă. referitor la direcţia bazei (1-2). [L&O] Deschide aplicaţia "Orthogonal Setout". [RefLine] Deschide aplicaţia "Reference Line" .

) şi polare Programul afişează diferenţele de coordonate ortogonale (∆Line. distanţa orizontală. ). valorile de corecţie la poziţia reflectorului sunt afişate continuu. ∆Offset. B-C) F2 Radial (A-B. Exemplu " trasare ortogonala " 1. setting out point : punct căutat measured point : punct măsurat Semnul pentru diferenţele de unghi şi distantă este exact ca la aplicaţia "Trasare" . diferenţa de nivel şi azimutul între doua puncte măsurate consecutiv. Sunt disponibile doua metode: F1 Polygonal (A-B. Orthogonal Setout ( trasare ortogonala) Se pot introduce diferenţele de coordonate pentru punctul de trasat pentru a fi trasat faţă de linia de referinţă.Dacă este activat modul de lucru tracking. [SET] confirmă introducerea datelor şi calcularea acestora. 2. Programul calculează diferenţa între punctul măsurat şi cel calculat.13. 3.măsurarea distanţei între două prisme) Acesta aplicaţie calculează distanţa înclinată. selectate din Memorie sau introduse de la Tastatura. 2. 3. Se introduc elementele trasării ortogonale sau este căutat punctul în memoria internă . Tie Distance (poligonaţie.12. A-C) Metoda poligonala: . Procedura: 1. (∆Hz.

Punctele pot fi măsurate.14. Determinarea cotelor punctelor inaccesibile Punctele aflate deasupra reflectorului pot fi calculate fără a avea nevoie de prismă pe punctul căutat. Codificare . 3. selectate din memorie sau introduse de la tastatura .Metoda radiala: Taste soft noi: [RADIAL] Comută pe metoda radială.15. Area (plan) Această aplicaţie calculează aria în plan pentru un număr nelimitat de puncte măsurate în ordinea lor pe contur. 3. [POLY] Comută pe metoda poligonală.

. Mutam cursorul in linia "Code". [SET] Setam jobul selectat. File Manager File Manager conţine toate funcţiile pentru introducere. Cu ajutorul codurilor. Cu editorul de coduri din Survey Office o situaţie poate fi repartizata pe atribute. Listele de coduri pot fi uşor create şi încărcate în aparat folosind „Data Exchange Manager” din Leica Survey Office. . Blocurile de coduri individuale nu sunt adăugate la lista de coduri .16. în total 8 linii info Procedura: 1. Introducem numele codului. • Atributele de tip "Normal" pot fi editate uşor. [ALL] măsoară şi salvează punctul vizat cu codul scris.: descriere Info1: . Fixpoints Punctele fixe valabile conţin cel putin PtID şi coordonatele (E. GSI-codificare Code: nume cod Desc. Mai multe informaţii despre coduri se pot găsi in "Data management". • Atributele cu "fixed status" sunt protejate la scriere.Codurile conţin informaţii despre punctele măsurate. N) sau (H). [CODE] Caută codul în lista de coduri şi oferă posibilitatea introducerii informaţiilor auxiliare . Adiţional sistemul generează data şi ora la care a fost creat jobul. punctele pot fi împărţite pe grupe. 2. Pot fi introduse denumiri exacte sau se poate folosi criteriul * wildcard. [NEW] Creare job nou. [FIND] Porneşte căutare punct. [DELETE] Stergem jobul existent. 3. editare si verificarea datelor in teren . uşor de editat. 3. Info8: informaţii pe multe linii. • Pentru atributele de tip "Mandatory" este necesară cel puţin o confirmare. [DELETE] Şterge punctul selectat. Nu pot fi editate sau rescrise.. Job Crearea unui nou job presupune introducerea numelui si operatorului.

3. [SAVE] Salvare date. . System Info Afişează informaţii utile: starea bateriei.17. Measurements Măsurătorile valabile în memoria internă pot fi căutate şi afişate sau şterse . Data: Selectăm datele pentru transfer (measurements. [ATTRIB] Introducerea atributelor. • Numărul de blocuri de date memorate (măsurători. [SEND] pornire transmisie.). [VIEW] Porneşte dialogul de căutare. temperatura măsurată de instrument şi afişarea. coduri. Cu acest tip de transfer integritatea datelor nu este verificata. Selectam Leica-GSIformat. [DELETE] Porneşte procesul de ştergere a datelor selectate. Codes La fiecare cod se poate adăuga o descriere şi maxim 8 atribute cu până la 16 caractere . Initialize Memory Şterge joburile. [ALL] Şterge toate datele din memorie. fixed points) Format: Formatul datelor. Toate datele se pierd ! Memory Statistic Afişează o statistică a joburilor : • Numărul de puncte fixe memorate. sau un format creat de utilizator cu "Format Manager" . Job: Selectăm jobul pentru transfer.[NEW] Introducerea unui punct fix. [FIND] Afişează dialogul de căutare [VIEW] Afişează toate măsurătorile. • Numărul de joburi libere sau nedefinite. etc. Data Transfer Cu aceasta funcţie datele pot fi transferate prin interfaţa serială. respectiv setarea datei si orei.

Instrumente Zeiss .4.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

De regulă se pune numărul punctului din care se măsoară distanţa (P1). …. se vor obţine valorile D.sistem local . 1–5 când tasta soft este setată pe 1-P. Subprogramul Înalţime obiect Subprogramul „Înălţime obiect” permite măsurarea înalţimii unui obiect cu precizie fără a instala prisma pe obiectul respectiv. şi H între primul punct (P1) şi al treilea punct (P3). .sistem de coordonate . Se vizează reflectorul şi se declanşează măsurătoarea cu Ent. respectiv Sup. Se vizează al doilea punct. se introduc informaţiile despre el (P2) şi se apasă Ent. 1–4. . După apelarea tastei se afişează aria suprafeţei şi numărul punctelor măsurate pe conturul acesteia. E. P2. iar dacă tasta soft 5 este setată pe opţiunea P-P. După terminarea măsurătorilor în acest subprogram. distanta orizontală dintre prisme şi diferenţa de nivel dintre prisme. dacă se trece în pagina 2 a meniurilor se poate obţine aria suprafeţei mărginită de prismele P1. prin apelarea tastei soft 1. apoi apare meniul ce conţine înălţimea instrumentului şi a reflectorului.se alege sistemul de lucru. adică distanţa înclinată dintre prisme.apare intervalul pentru introducerea informaţiilor despre punct.tasta soft 5 este legată direct de măsurătoare. Pn. . E. P3 P2 P4 P1 P5 Statie La apelarea subprogramului apare meniul care cere selectarea sistemului de coordonate: . Se vor afişa valorile lui D.Subprogramul Depărtare Subprogramul Depărtare măsoară distanţa dintre 2 prisme succesive sau distanţa de la prima prismă la celelalte. H. E. Se vizează al treilea punct. Dacă tasta soft 5 este setată pe opţiunea 1-P se vor obţine valorile D. putând fi selectată opţiunea 1-P sau P-P. se repetă operaţiile de mai sus. Instrumentul măsoară distanţele dintre puncte când tasta soft este setată pe P-P şi distanţa de la 1–2. 1–3. şi H între al doilea punct vizat (P2) şi al treilea punct (P3). Tipul de măsurare este dat de modul de setare a tastei soft 5.

se introduc valorile înălţimilor instrumentului şi a prismei. În al doilea caz se cere introducerea informaţiilor despre punct şi în acelaşi timp se afişează pentru verificare înălţimile aparatului şi a reflectorului. Apar două posibilităţi. decalarea punctului vizat faţă de verticala prismei şi diferenţa de nivel dintre centrul de vizare al aparatului şi punctul care se măsoară. Subprogramul Distanţă punct-dreaptă Permite ridicarea detaliilor prin metoda coordonatelor rectangulare sau metoda coordonatelor echerice sau metoda absciselor şi ordonatelor (aceeaşi metodă cu 3 denumiri).staţionare precedentă (numai cota) . Se vizează reflectorul aşezat pe verticala punctului şi se declanşează măsurătoarea cu Ent. Se aşează prisma pe verticala punctului care se determină. Pentru scurt timp se afişează pe prima linie a display-ului de pe Rec elementele referitoare la relaţia staţie – prismă.P St Se aşează instrumentul în staţie la o distanţă aproximativ egală cu înălţimea obiectului de determinat. Pe prima linie se afişează distanţa orizontală până la prismă. Se afişează: . Se vizează apoi cu luneta punctul care trebuie determinat şi se declanşează măsurătoarea cu Ent. Cu ajutorul tastei INP.măsurare punct de referinţă În primul caz trebuie să se introducă cota staţiei şi va rezulta cota punctului care se determină. Se apelează subprogramul Înălţime obiect şi se continuă lucrul în el cu Ent. Y 1 2 2 3 3 P2 P1 1 2 3 1 X St . De asemenea este afişată adresa unde se face înregistrarea. sau prin apelarea programului Introducere.

Y. 1. Revenirea în programul apelator se face cu tasta Men. Subprogramul Plan vertical Permite aplicarea aceleiaşi metode de ridicare a detaliilor pe o faţadă de clădire. Sistem de coordonate.După apelare se confirmă lucrul cu Ent şi apar două variante: SISTEM LOCAL SISTEM DE COORDONATE 2. Se afişează pentru scurt moment elementele referitoare la relaţia aparat-prismă. Se vizează prisma şi se apasă Ent. iar XP2 va fi distanţa orizontală. 2. ∆h pentru fiecare punct de detaliu. . Astfel YP2 = 0. se introduc informaţiile despre punct şi se declanşează măsurătoarea cu Ent. După fiecare măsurătoare se afişează pe prima linie valorile lui X. după care se cere vizarea prismei P2. Se apasă apoi tasta Ent pentru înregistrarea acestor valori.…n. declanşând de fiecare dată măsurătoarea cu Ent. Pe linia a doua se afişează coordonatele punctului de staţie în raport cu aceeaşi axă de lucru P1-P2. Este necesar să se cunoască şi să se introducă coordonatele punctului de staţie de la tastatură sau să se citească din memoria aparatului. 3. A doua variantă: se vizează prima prismă (P1). originea axei P1. Sistem local Apar două soluţii: STATIONARE PRECEDENTA (numai cota) MASURARE PUNCT i Prima variantă: se folosesc numai cote. considerând linia P1-P2 ca axa X. Se afişează pe primul rând coordonatele lui P2 în raport cu P1. Se vizează apoi pe rând prisma din punctele de detaliu 1.

valoare oarecare pentru x. Se procedează la fel şi pentru P2. Pentru determinarea detaliilor dispuse pe altă verticală se aşează prisma la sol pe verticla respectivă şi se reia lucrarea. Se vizează şi se declanşează măsurătoarea. După apelarea programului se afişează 5 subprograme: . valoare oarecare pentru z. Se vor afişa valorile: zero pentru y. Diferenţa dintre cele două metode: la Plan vertical nu este necesar să se pună prisma în fiecare punct de detaliu. Revenirea în meniul apelator se face cu Men. Apoi se vizează detaliile pe clădire şi se apasă Ent. Se plasează apoi o prismă la sol pe verticala pe care se găsesc punctele de detaliu.i P1 i i P P2 Prismele se aşează la colţurile clădirii. Programul 6 – COORDONATE Programul Coordonate poate fi apelat din prima pagină a meniului principal prin apăsarea tastei 6. după care se declanşează cu Ent. Apar două variante: STATIONARE PRECEDENTA (numai cota) MASURARE PUNCT i Se alege varianta „măsurare punt i” şi apare mesajul să se introducă informaţii despre P1. După apelare se confirmă cu Ent. Paşii şi afişajele sunt aceeaşi ca la prima metodă.

Apoi cu Men apăsată de două ori apare mesajul dacă „se înregistrează setul de date”.STATIONARE STATIONARE PCT. ?PI – se cere specificarea informaţiei despre punct 9. ?Pt – se cere specificarea numărului punctului 8. Se răspunde de regulă Da.ultima adresă 6.Y. care oferă două posibilităţi. INTRODUCEREA UNUI AZIMUT MASUR. A doua cale foloseşte tastele soft de la 5 la 9. 7. coordonate ce sunt înregistrate deja în memorie. de exemplu 0) către un punct de . dar se poate introduce şi o valoare oarecare. CUNOSCUT LIBERA PUNCTE STATIONARE (nivelment) RADIATE TRASARE Subprogramul Staţionare punct cunoscut. Introducerea coordonatelor se poate realiza in două moduri: direct de la tastatură sau prin alegerea coordonatelor din memoria aparatului. SPRE PUNCT DE LEG. a) Introducerea unui azimut b) Măsurare spre punct de legătură cunoscut În primul caz se introduce valoarea direcţiei dorite (poate fi o anumită valoare. După introducerea coordonatelor sau găsirea lor în memorie se confirmă cu Ent şi apare mesajul de selectare a orientării. folosind săgeţile. După apelarea subprogramului se afişează înregistrările din memorie. ?↓ . 5. de regulă orientarea. Programul permite introducerea coordonatelor punctului de staţie pe linia curentă de afişaj. Se apasă Ent pentru apariţia prompter-ului şi cu tastele numerice se introduc valorile coordonatelor şi apoi numărul punctului. respectiv linia 2. In primul caz se foloseşte tasta soft 3 (tasta Inp). cu Nu se revine în meniul principal. Se apasă din nou Men şi se afişează pe linia curentă coordonatele staţiei. După acţionarea ei se deplasează dreptunghiul în care este permisă introducerea datelor pe poziţia dorită (X. CUNOSC. După fiecare introducere se confirmă cu ent. ?Ad – se cere specificarea adresei. Z sau informaţii despre punct).se caută prin defilarea înregistrărilor până la valoarea pe care o cunoaştem (cota staţiei). Uad .

Apar taste soft noi : Del (Fct+1) – anularea măsurătorii. analog ca la introducerea coordonatelor punctului de staţie. cel calculat în urma efectuării măsurătorilor către punctele de legătură sau poate fi resetat la valoarea 1. Punct de legătură următor – variantă aleasă în cazul în care din punctul de staţie se pot viza mai multe puncte de coordonate cunoscute şi se doreşte orientarea staţiei folosind mai multe puncte de legătură.abatere longitudinala dq .000000.abatere transversala St X ABATERI DEPASITE.referinţă. În al doilea caz se vor introduce coordonatele punctului de legătură cunoscut de la tastatură sau din memorie.punctul de coordonate cunoscute dl . Apare mesajul „Staţionare corectă?” Răspunsul cu Da duce la înregistrarea direcţiei în Elta şi la memorarea staţionării iar cu Nu la saltul în programul Coordonate. MASURARE NOUA PUNCT DE LEGATURA URMATOR COMPENSARE Apar afişate trei variante: 1. Abateri depăşite. Dacă cota staţiei este cunoscută urmează saltul în meniul cu rezultate. dq şi dz Y P' P Legenda P' . 2. se introduc informaţiile referitoare la punctul vizat şi se confirmă cu Ent. Adi (Fct+3) – măsurători suplimentare.punct masurat P . dacă se răspunde cu Da se va introduce cota punctului de staţie de la tastatură sau . care poate fi cel setat la meniul de introducere. unde se poate selecta coeficientul de scară. În continuare sunt afişate abaterile liniare ale punctului de legătură măsurat: dl. Prin confirmarea cu Ent se ajunge la meniu pentru scară. urmând a fi calculate valorile orientării şi a scării.această variantă se alege când diferenţa între valorile măsurate între punctul de staţie si punctul de legătură şi valorile calculate (din coordonate) depăşesc toleranţele. Dacă se răspunde cu Nu apare meniul cu rezultate. dacă cota staţiei este necunoscută. măsurare nouă . După confirmarea valorii direcţiei se vizează punctul de referinţă. vor fi compensate abaterile rezultate. Compensare În acest caz. In continuare se vizează punctul de legătură şi se declanşează măsurătoarea. 3. apare mesajul dacă „Se calculează cota?”.

Pe ecran sunt afişate înălţimile prismei şi a instrumentului (pentru verificare). apoi se afişează datele staţiei şi mesajul dacă „Staţionarea este corectă?”. Acest program este folosit pentru obţinerea cotelor punctelor de staţie cu o precizie comparabilă cu cea a nivelmentului geometric. Hz. dz încadrându-se în toleranţă. Punct de legătură următor . orientare şi cota. Z. . măsurare nouă . Y. 3. respectiv coordonatele punctului de staţie X. factorul de scară şi unghiul de orientare a staţiei. cu ajutorul tastelor soft.din memorie. După apelarea lui se confirmă cu Ent. Se cunosc fie coordonatele punctului ce urmează a fi trasat.Z. Răspunsul cu Da duce la memorarea staţionării. sau va introduce pe linia curentă coordonatele punctului proiectat folosind tasta soft 3 (Inp) şi tastatura. După confirmarea introducerii se cere măsurarea spre punctul cotat prin vizarea prismei. Se răspunde cu Da şi se afişează cele doua variante: COORDONATE: X Y Z DISTANTA SI AZIMUT: E HZ H 1. H În prima variantă se va efectua trasarea când se dau coordonatele punctului de trasat X. Răspunsul cu Da duce la memorarea staţionării. Pe display se afişează înregistrările din memorie şi operatorul va trebui să aducă pe linia curentă punctul proiectat care trebuie trasat. După apelare se confirmă cu Ent şi apoi se introduce numărul staţiei căreia i se va determina cota şi se confirmă cu Ent. Apare mesajul „Staţionare corectă?”. Y.variantă utilizată când se vor alege cel puţin două determinări plecând de la două puncte de cote cunoscute. Distanţa şi azimut: E. Abateri depăşite. Subprogramul Trasare. Acest subprogram poate fi aplicat numai după trecerea prin subprogramul 1 „Staţionare punct cunoscut”. fie elementele de trasare ale acestuia: distanţa orizontală. Subprogramul Trasare este folosit la trasarea unui punct din proiect. 2. dacă acesta a fost înregistrat în memorie în prealabil la birou.această variantă se foloseşte când valoarea lui dz afişată depăşeşte toleranţa. Punctul se apelează din memorie sau se introduce cota de la tastatură. Compensare – este varianta care se alege când abaterea nu este depăşită. iar cu Nu la saltul în programul Coordonate. Se declanşează măsurătoarea şi se afişează trei variante: 1. După compensare va fi afişată cota staţiei şi mesajul „Staţionare corectă?”. Subprogramul Staţionare nivelment.Y. Z 2. Coordonate: X. iar cu Nu la saltul în programul Coordonate. Se cere apoi apelarea punctului a cărei cotă se cunoaşte. După confirmarea cotei cu Ent se va afişa meniul cu rezultate în care apar rezultatele staţionării.

se vizează şi se declanşează măsurătoarea din nou. numai că valorile introduse sunt distanţa orizontală.diferenta de coordonate pe axa Y dl . Acest subprogram permite determinarea coordonatelor punctului de staţie prin intersecţie înapoi. După vizarea prismei se apasă Ent. dz – care sunt diferente de coordonate. Punct de legătură următor . Se aduc coordonatele punctului de legătură 2 pe linia curentă din memorie sau se introduc de la tastatură. După apelare se confirmă cu Ent şi se introduce numărul punctului de staţie. În continuare se vizează prisma aşezată aproximativ pe locul unde se găseşte punctul din proiect şi se declanşează măsurătoarea cu Ent. după ce acesta a fost adus pe linia curentă de înregistrare sau i-au fost introduse coordonatele de la tastatură. După confirmarea introducerii se afişează înregistrările din memorie şi mesajul „Apelare punct de legătură 1”.Se apasă tasta Men. măsurare nouă 2. Abateri depăşite. Subprogramul Staţionare liberă. Pentru a doua variantă se procedează asemănător. Se cere apoi „Apelare punct de legătură 2”. Se vizează apoi prisma aşezată în punctul 2 si se declanşează măsurătoarea. dr . transversale şi de nivel. dq. Pentru anularea lui dz se ridică sau se coboară prisma până când dz devine 0. După măsurare se afişează cele 3 situaţii cunoscute deja de la subprogramul Staţionare punct cunoscut: 1. se declanşează măsurătoarea. dy. dz ca în cazul anterior. orientarea şi cota. iar pe această direcţie se va viza prisma aşezată la o distanţă aproximativ egală cu cea din proiect. Instrumentul se roteşte până când unghiul afişat în Elta ajunge la valoarea 0. iar după ce se confirmă înregistrarea lor.abatere longitudinala dq . Se continua astfel cu iteraţiile până când abaterile devin zero. va apare mesajul dacă se înregistrează datele.punctul din proiect cunoscute dx . Pe display se afişează pe prima linie abaterile dl. Aceste elemente de trasare se introduc folosind tasta soft 3 (Inp). Se declanşează măsurătoarea cu Ent şi vor fi afişate corecţiile dl. respectiv dx. iar pe linia a doua dx. Revenirea la meniul Coordonate se face cu tasta Men. Se răspunde cu Da.diferenta de coordonate pe axa X dy . Se vor afişa alte valori. dy. dq şi dr – care sunt diferente longitudinale. acestea vor apărea pe linia 1 a display-ului.abatere transversala X Se deplasează apoi prisma corespunzător semnelor abaterilor.punctul initial P . Se vizează prisma din punctul de legătură 1. Y P' P dx St Legenda P' .

folosind tasta soft Inp.3. Programul 10 – EDITOR Programul Editor poate fi apelat din pagina a doua a meniului principal şi permite trecerea în revistă a înregistrărilor din instrument pentru a verifica: formatul înregistrărilor. în care de la început se doreşte lucrul în sistem local. valorile dintro înregistrare în vederea editării sau pentru a şterge înregistrări din memorie. numărul punctului se schimbă automat cu valoarea incrementului. nu este necesară trecerea prin subprogramul „Staţionare punct cunoscut” În acest caz punctul de staţie are coordonatele zero. Sistem local 2. se cere măsurarea punctului radiat. În acest program sunt active o serie de taste soft. se afişează coordonatele rectangulare ale punctului măsurat. În cazul 1. precum şi introducerea unor valori în memorie sau pe o linie de înregistrare. prin compensare vor fi calculate coordonatele plane ale punctului de staţie. În cazul în care tasta soft pentru incrementare este activată (Ion). Compensare Dacă abaterile se încadrează în toleranţe. Sistem de coordonate. Subprogramul Puncte radiate. Anularea sau transferarea ultimei adrese. iar prin răspunsul cu Da se va calcula cota punctului de staţie din punctele de legătură. ?Ad – căutarea în memorie după adresă ?Pt – căutarea în memorie după un număr de punct . aşa cum s-a arătat în subprogramul Staţionare nivelment. De asemenea poate fi introdus un cod suplimentar la un şir de linii de date cu ajutorul tastei soft Cad sau a unei întregi linii de informaţii cu ajutorul tastei soft Inf. Revenirea în meniul apelator se face cu tasta Men. În final sunt afişate coordonatele finale ale punctului de staţie. utile pentru căutarea înregistrărilor ce vor fi editate sau şterse: Uad – afişarea ultimei adrese. Astfel prin activarea tastei soft Del programul Editor permite anularea liniilor de date. Se vizează prisma din punctul radiat. se declanşează măsurătoarea cu Ent. iar după răspunsul afirmativ la întrebarea „Staţionarea este corectă?”. Pentru varianta a doua este necesară trecerea prin subprogramul „Staţionare punct cunoscut”. Se parcurg paşii necesari respectivului subprogram. cerându-se informaţii despre punctul radiat următor. Se afişează mesajul „Se calculează cota?”. După apelarea acestui subprogram se confirmă lucrul cu Ent şi apar două variante: SISTEM LOCAL SISTEM DE COORDONATE 1. Programul Editor permite editarea înregistrărilor din memorie prin activarea tastei soft Edt.

Pornirea se face cu tasta FCT. etc. Selectarea direcţiei de transfer a datelor se face folosind cele două subprograme ce apar în meniul iniţial al programului.?PI – căutarea în memorie după linii cu un identificator stabilit de detaliu ?↓ . Oprirea se face cu tasta FCT şi TAB simultan.5. paritatea. Astfel se va verifica ca parametrii de transfer existenţi: viteza de transfer (baud rate). Comunicarea între tahimetrul electronic Rec Elta 5 şi periferic se poate face numai dacă parametrii necesari transferului sunt setaţi corect atât la instrument cât şi la periferic. Rec Elta 13C are un meniu principal cu o singură pagină cu numai 6 programe. într-un computer.2. 4. Precizia de măsurare este de ± 7 – 10cc.dat.2 sau 2 MB. Afişează şi eroarea de compensare pe cele 2 axe. Programul 11 – TRANSFER DATE Acest program are scopul de a permite transferul datelor înregistrate în memorie la un periferic pentru editare şi prelucrare sau transferul de date de la periferic la instrument în operaţiile de trasare. în schimb are cartelă. MASURARE COORDONATE SPECIAL REGLAJE (PREGATIRE) TRANSFER DATE EDITOR 1 2 3 6 7 8 . Este un instrument de precizie (afişează secunda). Tot – ştergerea tuturor liniilor de date. Pentru transferul datelor este necesar să se instaleze programul de transfer date. furnizat de fabricant. Rec Elta 13C Model îmbunătăţit al lui Rec Elta 5. Are un singur tablou de comandă şi un singur display. cu extensia . Transferul datelor de la Rec Elta la periferic cere selectarea datelor ce vor fi făcute folosind tastele soft din linia a patra a display-ului. A→A – transferul datelor de la adresa i la j Adr – transferul unei adrese exacte P→P – transferul de la numărul punctului i la numarul punctului j Pt – transferul unui număr de punct stabilit. iar staţia totală să fie conectată la computer cu ajutorul unui cablu de conectare. Are memoria internă de aproximativ 1200 de blocuri (puncte măsurate) şi capacitatea de înregistrare a instrumentului poate fi mărită până la 0. După înregistrarea selecţiei transferul va deveni efectiv numai dacă vom da un răspuns afirmativ mesajului afişat pe display. 1. Are compensator la cercul vertical cu 2 axe. Tot – transferul tuturor adreselor din memorie. Datele transferate vor fi salvate într-un fişier de tip text.se caută prin defilarea înregistrărilor până la valoarea pe care o cunoaştem şi dorim să o edităm sau să o ştergem. Rec Elta 13C nu mai are modul de memorie. numărul de biţi. să fie setaţi identic atât în programul de transfer din computer cât şi în subprogramul „Parametrii de transfer” din Rec Elta.

Programul Măsurare: 1 Pe prima linia apar submeniurile de măsurare: Hz-V. factorul de scară. Set – setări de citiri 0 sau oarecare. precum şi subprogramul 2) Staţionare liberă. unităţi de măsură. originea pentru unghiul vertical şi sistemul de coordonate. . se confirmă şi cu tasta soft 6 se introduc informaţii despre staţie. Se introduce apoi informaţia despre punctul de referinţă.identic cu Rec Elta 5. Subprogramul Jalonare (sau trasare) este folosit la proiectele de trasare când se dau coordonatele punctului de trasat sau distanţele şi unghiurile orizontale. Programul Coordonate 2: După apelare afişează 6 subprograme: STATIONARE PUNCT CUNOSCUT STATIONARE LIBERA PROGRAM PC PUNCTE POLARE JALONARE (TRASARE) SUPRAFATA 1 2 3 6 7 8 Subprogramul 1) Staţionare în punct cunoscut: . Se verifică elementele pe care le măsoară instrumentul (ele sunt afişate pe prima linie) şi eventual se schimbă folosind tastele soft 7 sau 8. După măsurare şi înregistrare automat numărul punctului creşte cu o unitate când tasta soft de incrementare 3 este activată şi se introduc informaţii despre punctul următor. Se fac schimbările şi se apasă Men. După cuplarea alimentării aparatului îşi face singur un test după care cere operatorului să realizeze iniţializarea. de colimaţie. Se începe lucrul cu Ent. Apar trei taste soft: Sta – pentru verificarea stării parametrilor.introdu cartela DA/NU.se verifică starea parametrilor: înălţimea instrumentului. Apoi se afişează meniul principal. Bat – controlul bateriei. După iniţializare apar mesaje ca: . E-Hz-H şi X-Y-Z. Pentru introducerea de valori pe o anumită direcţie se apasă tasta soft Set.Iniţializarea instrumentului se face atât pentru cercul vertical prin bascularea lunetei cât şi pentru cercul orizontal. eroarea de index. D-Hz-V. după care se vizează punctul şi se declanşează măsurătoarea. constanta adiţională. Subprogramul 3) Program PC lucrează când este introdusă cartela Subprogramul Puncte polare corespunde metodei radierii de la Rec Elta 5. valoarea presiunii şi a temperaturii. . Se activează sau nu tasta de incrementare (3).cartelă neintrodusă. valorile înclinărilor axului principal. a prismei. De regulă se procedează astfel: .

DREAPTA DISTANTE 1 2 3 6 Subprogramul Staţionarea în elevaţie – ca la Rec Elta 5 Subprogramul Distanţă punct-dreaptă – corespunde metodei coordonatelor echerice de la Rec Elta 5 Subprogramul Distanţe: .trasări de curbe. Compensator – la fel ca la Rec Elta 5. În acelaşi timp operatorul îşi poate face programe proprii care să fie executate cu aparatul. ITATINU IRATES MDE LANMES JASIFA zH EITAMILOC / V XEDNI ROTASNEPMOC . Programul permite calculul ariei şi prin introducerea coordonatelor punctelor de pe contur de la tastatură sau din memoria aparatului.măsurarea între două prisme la Rec Elta 5. intersecţia a două curbe. Programul Reglaje – Pregătire 6: 9 IITCEROC EITCEIORP 7 6 5 3 2 1 Sunt 7 subprograme: Index V / Colimaţia Hz – verifică eroarea de colimaţie la cercul vertical şi orizontal. Semnal EDM – verifică coaxialitatea între axa optică şi cea a fscicolului distomatului. Programul Special 3: STATIONARE IN ELEVATIE PROGRAME PC DISTANTA PCT .Subprogramul Suprafaţa dă direct valoarea suprafeţei când se măsoară puncte de pe conturul unei suprafeţe. calculul şi compensarea unei drumuiri. Afişajul are aceleaşi caracteristici ca la Rec Elta 5. trasări de profile longitudinale şi transversale. Programele Transfer date şi Editor sunt identice ca la Rec Elta 5. Un prim program PC permite lucrul cu programele din cartelă. Program PC – lucrează cu cartelă. Unităti şi Setări sunt identice cu cele de la Rec Elta 5. Subprogramul 8 Centru de proiecţie foloseşte introducerea corecţiei datorate planului de proiecţie folosit prin introducerea coordonatelor medii ale centrului zonei şi a cotei medii. care sunt practic tot programe pentru probleme speciale: . intersecţia unei drepte cu o curbă. Avantajul programelor de pe cartelă este că ele pot fi modificate după dorinţa operatorului.

5. „The total station is our own invention” conform siteului „http://www. Seria GTS Seria GPT 3000 .eu/” arată interesul firmei în această direcţie. fiind unul din cei mai mari producători de echipamente şi sisteme de măsurare.topcon-positioning. Staţiile totale au prefixul GTS şi GPT. Topcon Firma Topcon produce o gamă largă de staţii totale.

Seria GPT 7500 Seria GPT 9000 Staţia totală IS (Imaging Station) .

.

.

Şurub de fixare în ambază 9. Şurub de prindere a mânerului 6. Lentilele obiectivului 2. Clemă de blocare a mişcării fine în plan vertical 14. Nivela torică 12. Mufă pentru cablu transfer date 10. Manşon de focusare a lunetei 2. Sistem de gidare 3. Display 1. Şurub de mişcare fină în plan orizontal 7. Mâner de cărat 4. Colimator 5. Buton de on/off 5. Clemă de blocare a mişcării fine în plan orizontal 8. Şurub de mişcare fină în plan vertical 13. Baterie 6. Marca de măsurare a înălţimii 4. Tastatura 13.5. Braţe de apucare a lunetei . Nivela sferică 11. Ambaza 11. Şurub de prindere a mânerului 3. Reticulul lunetei 15. Mufă pentru alimentare la bateria externă 9. Staţia totală TOPCON GTS-602 1. Marcă de măsurare a înălţimii 7. Dispozitiv de centrare optică 8. Şuruburi pentru rectificarea nivelei sferice 10.1. Şuruburi de calare 12.

Dispozitivul de centrare are puterea de mărire de 3x. În submeniul JOB se poate crea un nou proiect. precum şi 1 buton de on/off situat pe umărul lunetei. Este prevăzut cu un compensator biaxial ce actionează în intervalul de pâna la 3’. fiecare pictogramă având sub ea asociată câte o tastă funcţională de la 1 la 6.4. cum ar fi unităţile de măsură pentru distanţe şi unghiuri. SIDE SHOT OBSERVATIONS. codul . SYSTEM OPTIONS. în care sunt afişate datele măsurate precum şi informaţii pentru ghidarea sistematică a operatorului. 5. pe display vor apărea 6 pictograme. Modul de măsurare în programul STANDARD SURVEY După punerea în staţie şi calare. se poate deschide un proiect existent sau se poate sterge un proiect În submeniul SYSTEM OPTIONS se setează modul de măsurare a unghiurilor verticale (unghiuri zenitale sau unghiuri de pantă). Puterea de mărire a lunetei este de 30x. Unitatea EDM măsoară cu o singură prismă până la 3 km în cazul de vizibilitate foarte bună. iar intervalul de focusare este de la 0. TEMPERATURE/PRESSURE permite introducerea temperaturii şi presiunii dacă acestea au fost măsurate. BACKSIGHT POINT. Daca nu se setează aceşti parametri ei sunt definiţi implicit de aparat.5 m la ∞. precum şi optiunea de afisare sau nu a coordonatelor în timp real. modul de afişare în fişier a coordonatelor rectangulare. 15 taste numerice/alfanumerice.2. Displayul are 10 linii a câte 40 caractere fiecare. În acest submeniu putem introduce numărul punctului de staţie. 5. TEMPERATURE/PRESIUNE. determinarea cotei unui punct inaccesibil (REM). Conţine un set de programe pentru diferite tipuri de măsurători precum: trasare (LAYOUT). pornim instrumentul de la butonul ON/OFF. care asigură o înregistrare a aproximativ 5000 de puncte.5. Submeniul SCALE FACTOR perimte setarea unui factor de scară atunci când lucrăm direct în planul de proiecţie. Submeniul JOB OPTIONS permite modificarea parametrilor. SCALE FACTOR. JOB OPTIONS. Submeniul OCCUPATION POINT permite introducerea punctelor de staţie. determinarea distanţei dintre două prisme (MLM) şi un program destinat pentru efectuarea drumuirilor cu radiate (STDSURVEY).3. formatul fişierului de date.6 mgon) iar precizia de măsurare a distanţelor este de ± 2 mm + 2ppm. MENIUL RECORD Conţine submeniurile OCCUPATION POINT. Este o staţie totala numai cu înregistrare internă. FORESIGHT OBSERVATIONS. Tastatura este usor de folosit ea cuprinzând 6 taste funcţionale (F). BACKSIGHT OBSERVATIONS. înalţimea instrumentului. memoria ei fiind de 2 MB pentru programe şi 320 Kb pentru înregistrarea datelor. Descrierea meniurilor MENIUL SETUP Conţine submeniurile JOB. Descrierea aparatului Este o staţie totală produsă de firma TOPCON. Instrumentul are o precizie de măsurare a unghiurilor de 2” (0.

se reiau toate operaţiile de mai sus. unde ultima cifră prezintă precizia de măsurare electronică a unghiurilor (abaterea standard bazată pe DIN 18723) în secunde sex. primele trei linii din partea de sus a display-ului afişează datele măsurate. Z. SIDE SHOT OBSERVATIONS permite măsurarea punctelor radiate din drumuire. GTS-225. 5. mai puţin prima operaţie. 5”. Prin activarea submeniului BACKSIGHT OBSERVATIONS se declanşează operaţia de măsurare a unghiului orizontal. Submeniul BACKSIGHT POINT se referă la punctul de orientare al staţiei. Submeniul FORESIGHT OBSERVATIONS declansează măsuratoarea către punctul din faţă al drumuirii. Acest submeniu permite setarea cercului orizontal pe o anumită direcţie sau selectarea unui punct de coordonate cunoscute din memoria instrumentului. Topcon Seria GTS 220 Seria GTS 220 cuprinde instrumente GTS-223. Meniul RECORD Submeniul BACKSIGHT OBSERVATIONS ENTER 5. Meniul RECORD Submeniul BACKSIGHT POINT SET 4. Meniul RECORD Submeniul SIDE SHOT OBSERVATIONS ENTER Numerotarea punctelor de detaliu se face in mod automat. În cazul în care se schimbă punctul de staţie. Meniul RECORD Submeniul FORESIGHT OBSERVATIONS ENTER 6. programul preia implicit un set de coordonate din fişierul de date. respectiv 3”. Display-ul foloseşte un ecran LCD care are 4 linii şi 20 de caractere pe linie. 6” şi 9”. Meniul RECORD Submeniul OCCUPATION POINT Introducerea punctului de staţie 3. Y. GTS-226 şi GRS 229. MENIUL XFER permite transferul de fisiere din aparat către o unitate de calcul (PC) sau invers. Meniul SETUP Submeniul JOB NEW JOB 2.punctului şi coordonatele X. În general. unghiului vertical precum şi a distanţei către punctul de orientare. iar linia de jos afişează funcţiile tastelor soft care modifică modul de măsurare.5. care odată stabilită rămâne neschimbată pe tot parcursul sesiunii de măsurare. . Pentru a efectua o drumuire cu radieri prin acest program trebuie parcurşi următorii pasi: 1. Dacă nu se setează coordonatele punctului de staţie.

Afişajul ecranului are următoarea semnificaţie: Tastele instrumentului au următoarele funcţii: Tasta Numele tastei Funcţia Tasta pentru măsurarea Modul de măsurare pentru coordonate coordonatelor Tasta pentru distanţelor măsurarea Modul de măsurare pentru distanţe Modul de măsurare pentru unghiuri Comută între modul meniu şi modul normal. Permite revenirea la modul de măsurare sau la nivelul de lucru anterior Intrare în modul Colectare Date direct din modul normal de măsurare. Poate fi folosită şi ca tastă de înregistrare în modul normal de măsurare. Se foloseşte şi pentru a seta aplicaţiile de măsurare. Permite pornirea şi închiderea ANG MENU Tasta de măsurare a unghiurilor Tasta meniu Tasta Escape ESC Tasta de ON/OFF .

Funcţiile tastelor soft sunt următoarele: . Răspund mesajelor afişate.POWER F1-F4 Taste funcţie (sau soft) instrumentului.

Structura programelor este prezentată în schema următoare: Prin apăsarea taste [MENU]. . instrumentul intră în acest mod de lucru în care sunt posibile efectuarea de măsurători speciale şi diverse reglaje ale instrumentului.

.

6. Instrumente Sokkia 6.1. Sokkia SET 3 .

Are o tastatură elementară care permite operatorului să-şi dea seama după inscripţiile de pe taste ce trebuie să facă. 0 SET +/RCL 7 8 9 CE S-O 0 4 5 6 CA 1 2 3 ENT Selectarea modului teodolit . 8 Introduce cifra 7 Măsoară distanţa înclinată 9 Introduce cifra 8 Măsoară distanţa orizontală - Introduce cifra 9 Măsoară diferenţa de nivel .Stop măsurare şi transfer în modul de bază (unghi şi distanţă) CA 0 SET - Fixarea unghiului orizontal la zero.Opreşte introducerea datelor înainte de apăsarea tastei Enter . Când utilizăm opţiunea măsurarea distanţei între două puncte fixăm punctul de start la valoarea ultimului punct măsurat. Recheamă datele de la memorie. +/RCL 7 Schimbă semnul înaintea datei înaintea introducerii. Confirmarea fixării la 0 se face apăsând tasta Enter.

spre dreapta sau prin metoda repetiţiei - EDM pentru localizarea prismei Poate fi setat pe On sau Off S-O 4 Introducerea punctului zecimal Trasare distanţe Introduce cifra 4 Măsoară coordonate X şi Y 5 - 6 Introduce cifra 5 Măsoară de la distanţă înălţimi ale obiectelor - Introduce cifra 6 Măsoară distanţa orizontală între două prisme - Afişează unghiul de înclinare al axei principale 0 Iluminarea displayului şi a reticulului lunetei Introduce cifra 0 Introduce unghiul orizontal dorit 1 2 Introduce cifra 1 Introduce distanţa de trasat Introduce cifra 2 Introduce unghiul orizontal de trasat Introduce cifra 3 Introduce coordonatele staţiei 3 - .CE - Introduce valori Măsoară unghiul orizontal spre stânga.

dar aceasta poate fi mărită cu ajutorul unei cartele PCMCIA de la 0.2 Mb.CA Se vizează prisma aşezată în punctul în care ne interesează.executarea profilelor transversale şi longitudinale. cu tasta 8 distanţa orizontală şi unghiul orizontal. comanda instrumentului se face de la tastatura carnetului.transcalcul de coordonate .3.calcul de suprafeţe . Datele se înscriu manual în carnetul de teren. 8. Pentru oprire se apasă tasta CA. se apasă tasta CA pentru trecerea aparatului în starea de aşteptare.drumuiri cu radieri (atât calcul cât şi compensare) . Tipurile următoare de instrumente înlătură acest inconvenient. cu tasta 9 diferenţa de nivel şi unghiul zenital. În momentul în care carnetul de teren este interfaţat la instrument. Programele sunt dechise în sensul că pot fi completate de către operator cu programe sau subprograme noi. Power SET3000 are o capacitate de înregistrare pentru 1500 de blocuri. Cu aceste staţii totale din ultima generaţie se pot efectua lucrări ce de exemplu: .ENT . următoarele tipuri au prevăzut şi programe specializate care permit creşterea performanţelor instrumentului. 2.trasarea prin metoda absciselor şi ordonatelor .trasări de aliniamente şi de cote . Acestea nu mai au nevoie de carnete electronice de teren. Măsurarea coordonatelor După aşezarea instrumentului în staţie se introduc coordonatele punctului de staţie astfel: CA – 3 – (coordonata X) – ENT – (coordonata Y) – ENT . In fiecare dintre cazuri sunt afişate valorile măsurate la fiecare 5 secunde. Modul de măsurare cu SET3 1. Se introduce 0 pe direcţia de vizare astfel: CA – SET – ENT . Primele carnete electronice au folosit numai la înmagazinarea datelor. Performanţele lui SET3 pot fi îmbunătăţite prin utilizarea unui carnet electronic de teren. SET5 şi SET6 sunt staţii totale de precizii medii. SDR31. Carnetele electronice de teren au diferite performanţe si capacităţi. cu tasta 7 – distanta înclinată şi unghiul zenital. Power SET3000 este ultima staţie totală SOKKIA care are carnetul electronic încorporat. SDR33. SET3000 care au îmbunătăţit staţiile totale obişnuite. Măsurarea unghiurilor şi a distanţelor După aşezarea în staţie se face indexarea cercurilor prin rotirea lunetei şi apoi a teodolitului în jurul axei VV.intersecţii înapoi şi înainte . iar microcalculatorul încorporat rulează programe într-un sistem de operare compatibil MS-DOS.Asigură transferul datelor introduse în memorie şi confirmarea intrărilor cu 0 SET Instrumentul este lipsit de memorie internă pentru înregistrarea datelor.ridicarea detaliilor clădirilor . iar după caz declanşarea măsurătorii se face prin apăsarea tastelor 7.CA . SET3 este o staţie de precizie ridicată alături de SET 2 şi SET 4. SDR20. Dacă dorim unghiul orizontal şi unghiul vertical se apasă tasta teodolit. Următoarele staţii totale SOKKIA au fost cele din seria SET2000.5 la 1. Indexarea este confirmată printr-un mesaj sonor. foloseşte atât reflectoare cât şi aplice reflectorizante pentru distanţe mai mici de 20 m. Astfel cu tasta 4 se obţin creşteri de coordonate sau coordonate. Panoul de comandă are 8 linii şi 20 de coloane. 9 sau 4. 6. compatibile fiind SDR4.

1. 3. Trimble Firma Trimble oferă o gamă variată de echipamente topo-geodezice pentru achiziţia datelor spaţiale. Staţia totală TS635 are capabilităţi de măsurare şi fără prismă.CA S-O – 8 . calare. În continuare se vor viza punctele ale căror coordonate vrem să le determinăm. În continuare sunt prezentate principalele staţii totale. Se deplasează reflectorul în stânga dacă semnul este minus sau în dreapta dacă semnul este plus. . Se vizează reflectorul de pe a doua latură a unghiului aproximativ şi se apasă tastele S-O şi teodolit. 7. Se vizează latura de referinţă cu unghiul şi se apasă tasta 2.Se vizează prisma în punctul în care se doresc coordonatele. iar pe cel superior diferenţa dintre unghiul măsurat şi cel proiectat. In sistem local axa X este pe direcţia primei vize.CA 7. Trasarea pe teren a unei distanţe Se introduc valoarea distanţei ce se va dori a fi trasată: 1 – (valoare distanţă) – ENT .CA Se vizează reflectorul aşezat aproximativ la distanţa dorită şi se declanşează operaţia de măsurare: S-O – 7 . După afişare se apasă tasta CA. Se introduce valoarea unghiului şi se confirmă cu ENT. În sistem general după introducerea coordonatelor punctului de staţie se introduc coordonatele punctului de referinţă. se apasă tasta ENT şi apoi CA. se introduce înălţimea reflectorului apăsând tasta 1 şi ENT. 5. Trimble TS635 Sunt staţii totale dedicate lucrărilor de constructii.CA 4. indexarea cercurilor). se vizează prisma şi se apasă tasta 7. Se vizează obiectul a cărei înălţime trebuie determinată şi se apasă tastele: S-O – 5 . Trasarea pe teren a unui unghi din proiect După iniţializare se apasă tasta CA. cu aplicaţii şi soft specializat. se aşează reflectorul pe verticala obiectului ce trebuie determinat. după care se vizează şi se apasă ENT. Măsurarea înălţimii unor obiecte de la distanţă Se repetă operaţiile de la început (centrare. la distanţe de până la 300 de metri.CA S-O – 9 . Pe ecranul inferior se afişează unghiul orizontal măsurat.

foarte uşor de folosit. Permite executarea cu uşurinţă a unor lucrări cum ar fi: determinarea înălţimii imobilelor. staţia are o tastatura LCD alfa-numerica. Sistemul Tracklight este un dispozitiv care oferă utilizatorului posibilitatea de a comunica prin semnal luminos cu operatorul aflat la prismă. măsurarea obiectivelor amplasate în incinte inaccesibile sau determinarea coordonatelor obiectivelor prin trafic intens. Trimble M3 Modul de utilizare a staţiei Trimble M3 este intuitiv. Unitatea de control (optional) externă LM80 are şi capabilităţi GPS.3. Cu ajutorul fascicolelor colorate şi prin intermitenţa luminii. operatorul de la prismă va cunoaşte poziţia faţă de punctul care urmează a fi trasat. Doar un geodez cunoaşte problemele ce se pot ivi în desfăşurarea procesului de culegere date. acest tip de instrument este dotat cu sistemul QuickDrive. Sistemul inovativ Direct Reflex este ideal pentru efectuarea măsurătorilor în zone greu accesibile în care poziţionarea prismei este dificilă sau imposibilă. distanţa de măsurare ajunge şi la 5000 de metri. Pentru creşterea eficienţei în operare. Programele şi aplicaţiile software ajută la cresterea productivităţii activitatii in teren. La Trimble doar geodezi cu experienţă dezvoltă produsele. Lângă sistemul QuickDrive este amplasat butonul de declanşare rapidă a măsurătorii. ştiind foarte bine de ce are nevoie un geodez pentru a finaliza cu bine fiecare lucrare. 7.2.De asemenea. Unitatea de control Trimble Control Units este detaşabilă. Programul Trimble Survey Controler instalată in unitatea de control permite realizarea tuturor operaţiunilor specifice atât cu . Compania Trimble se bucură de o reputaţie foarte bună în dezvoltarea instrumentelor de măsură. procesul de execuţie a măsurătorilor poate fi insuşit uşor. Trimble 3600 Staţia Totală Trimble seria 3600 este un instrument care oferă specialiştilor ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul geodeziei să opereze cu una dintre cele mai performante staţii totale. iar conectarea ei la staţia totală se face prin tehnologia BlueTooth. în modul de măsurare cu prismă. Bateriile reîncărcabile au o autonomie de 26 de ore (măsurători continue la 30 de secunde). 7. Aceste caracteristici oferă posibilitatea creşterii siguranţei şi eficienţei în timpul lucrului. S-au eliminat şuruburile de blocare iar şuruburile de reglare fină au fost înlocuite cu un sistem coaxial de reglare fină fără sfârşit. Instrumentul Trimble M3 prin caracteristicele sale întăreşte această reputaţie. Cu o precizie unghiulara de 5”.

Cea mai importantă caracteristică a statiei totale Trimble 5503DR o constituie numărul mare de programe si conceptul modular ce oferă specialistului o deplină liberate de operare. staţia totală Trimble 5503DR poate fi folosită cu succes la măsurătorile integrate. Dotată cu unitate de control tip Geodimeter®. cu touch screen. instrumentul devine o staţie de ultimă generaţie.servo are încorporat sistemul motorizat care măreşte productivitatea cu peste 30%. . Instrumentului îi pot fi ataşate mai multe tipuri de unităţi de control. TCU este un calculator de teren cu display color. Trimble 5600 Instrumentul Trimble 5600 este prima staţie totală din lume cu un concept modular. Unitatea de control Trimble Control Units este detaşabilă. Prin atasarea acesteia. Măsurătorile se pot vizualiza direct pe display. Măsurătorile se pot vizualiza direct pe display si putem edita planurile direct in teren. ulterior poate fi upgradată cu sistem autolock (sistem de urmărire a prismei) şi cu sistem radio. sistem Bluetooth. TCU este un calculator de teren cu display color. cu speaker şi microfon incorporat. 7. Concepţia modulară care a revoluţionat tehnologia măsurătorilor oferă posibiltatea utilizatorului să beneficieze de ultimele invenţii şi inovaţii din domeniu şi nu în ultimul rând.4. Staţia totală 5503DR este dotată în configuratia standard cu un sistem de măsurare prin Laser. Producatorul recomanda unitatea Trimble Control Units. Staţia totală poate fi achiziţionată ca şi un instrument servo. Trimble 5500 Statia totală 5503DR . Sistemul EDM permite determinarea distanţelor.Staţiile Totale cât şi cu receptoarele GPS. Conceptul modular permite ataşarea la instrument şi a unităţilor de control Trimble Control Units. Unitatea de control datorită tehnologiei touch screen permite accesarea uşoara a comenzilor şi a meniului de editare. putându-se edita planurile direct in teren. permite şi esalonarea investiţiei. cu touch screen. cu speaker şi microfon incorporat. sistem Bluetooth. Facilităţile oferite de upgrade-urile hard şi soft permit accesul la cele mai variate şi performante metode de măsurare. Programul Trimble Survey Controler instalat în unitatea de control permite realizarea tuturor operaţiunilor specifice atât cu Staţiile Totale cât şi cu receptoarele GPS. pina la 600m (în funcţie de modelul ales). Formatele datelor sunt compatibile cu datele culese de alte statii Trimble sau receptoare GNSS. având o suită de programe preinstalate. 7.5. fără prismă. pentru efectuarea măsurătorilor robotizate.

instrumentul Trimble 5600 îşi plasează utilizatorii în fruntea competiţiei. Sistemul servo MagDrive . . Sistemul MultiTrack permite urmărirea oricărui tip de prisme In statia totala Trimble S6 este inglobat si cel mai avansat sisteme de comunicare a datelor.6. Sistemul de identificare al prismei asigura o legatura permanentă cu instrumentul. Sistemul Auto focus asigură precizia vizelor.). focusare automată în centrul prismei şi la distante de peste 2500m. sistemul servo acţionează silenţios cu viteza circulară de 115 grade pe secundă.mişcarea instrumentului se realizează pe pernă magnetică. Indiferent de aplicaţiile în care este folosit. poate fi upgradat cu sistem de urmărire a prismei sau cu modul radio pentru sistemul robot. Permitand upgratarea atât a softului cât şi a instrumentului. permite urmărirea şi efectuarea măsurătorilor în apropierea suprafeţelor reflectante. Trimble S8 Statia totala Trimble S8 este dedicată lucrărilor ingineresti şi de monitorizare. acelaşi software Trimble Survey Controler pentru măsurare şi editare atât pentru Statii Totale cât şi pentru receptoare GPS 7. iar sistemul de operare Windows CE asigură o interfaţă accesibilă. Sincronizarea datelor la 10Hz. iar ansamblul optic (Zeiss) este de cea mai buna calitate. cum ar fi semne de circulaţie. această staţie se va dezvolta în pas cu dezvoltarea afacerii dumneavoastra. veste reflectorizante sau alte prisme. .7.. ATV.1" şi 1mm+1ppm) recomandă acest instrument pentru toate tipurile de lucrări geodezice care necesită o precizie ridicată. TRIMBLE S 6 Prin caracteristicele unice Trimble S6 redefineşte conceptul staţiilor totale. Este un instrument modular. Pe baza unei experienţe de 50 de ani în dezvoltarea tehnologiilor compania Trimble a realizat acest instrument reuşind înglobarea tuturor conceptelor revolutionare . compensatorul activ şi în condiţii de vibraţii tari permite menţinerea axei de vizare în poziţia dorită. interferenţei. Caracteristicile tehnice (acurateţe . Sistemul este dotat de asemenea cu servo MagDrive şi sistemul Surepoint.5m una de alta. Ataşarea unităţii de control Trimble Control Units la diferitele tipuri de Staţiile Totale Trimble se realizează prin panoul de comanda al instrumentelor. 7. Sistemul Surepoint elimină erorile de colimaţie şi index. Sistemul FineLock permite localizarea şi identificarea prismelor pe baza chiar şi pe cele amplasate la 0.Având o memorie de stocare a datelor mare şi un procesor bun. pe unitate se pot instala şi alte aplicaţii. Această construcţie modulară permite utilizatorilor folosirea mai multori instrumente cu aceeaşi unitate de control. Programul de culegere de date Trimble Survey Controller este bine structurat şi usor de utilizat. maşini. Aceasta caracteristica permite urmărirea ţintelor în mişcare (prisme amplasate pe masini. Această prismă activă este unică în felul său.

7. Sistemul de operare Windows CE permite instalarea mai multe programe şi aplicaţii inginereşti de urmărire sau monitorizare. Bateriile LiIon asigură o funcţionare îndelungată. Echipamentul include instrumentul cu radio incorporat. Instrumentul este disponibil in doua modele in functie de precizii. Pentru modele 3D instrumentul are inclus şi funcţia de scanare. respectiv 2" si 5".: Sistemul servo MagDrive – şi sistemul MultiTrack. fişierele. Trimble VISION permite urmărirea în timp real al imaginii pe displayul unităţii de control şi prin simpla atingere a ecranului se poate declanşa măsurătoarea şi captura imaginii video. Trimble S3 Noul instrument al seriei S Trimble S3 este un instrument dedicat măsuratorilor robotizate. Trimble VX Trimble VX este un instrument unicat care înglobeaza caracteristicele unei staţii totale. Programul dedicat urmăririi în timp a deplasărilor Trimble 4D Control™ are inclus şi un sistem de avertizare. scanarea miilor de puncte poate fi realizat rapid. Tehnologia MagDrive permite o mişcare foarte rapidă a instrumentului. în functie de opţiunea utilizatorului. unitatea de control Trimble TSC2 cu radio şi binecunoscutele programe de dirijare Trimble Survey Controler.Atasarea unităţii de control Trimble Control Units la Staţia Totală se realizează prin panoul de comanda al instrumentelor. forma cât şi caracteristicele bateriei permit folosirea acestora şi la alte tipuri de instrumente Trimble. formatele de date fiind compatibile cu celelalte tipuri de instrumente. Optica instrumentului permite sistemelor de măsurare (laser şi prin unde) să fie coaxiale şi rezultatele măsurătorilor foarte precise. Echipamentul poate fi folosit şi in măsuratorile integrate. În staţia totală este înglobată şi cel mai performant ansamblul optic furnizat de binecunoscuta firma Carl Zeiss.8. 7. . Instrumentul înglobeaza tehnologiile inovatoare ale seriei S.9. unui scaner şi a unei camere video calibrate. receptoare GPS produse de Trimble. sau Trimble Access. Aceasta caracteristică permite obţinerea unor facilitaţi şi beneficii în cadrul unui birou topografic care areîin dotare mai multe tipuri de instrumente Trimble.

Nivo C şi Nivo M . Instrumentele Nikon sunt caracterizate de optica superioară şi de o construcţie uşoară şi compactă. Prin introducerea unui afisaj grafic LCD.Acest instrument oferă noi posibilităţi specialiştilor care activează în domeniul comunicatiilor.1. Aparatul dispune de o autonomie de 16 ore. Statia Totala Nikon NPR Staţiile Totale Nikon seria NPR cuprind trei modele de instrumente: Nikon NPR-362. rezultând o creştere a productivităţii în teren.include un sistem performant de măsurare electronică a distanţelor şi a direcţiilor. arhitectură. Punctele inaccesibile pot fi măsurate cu acurateţe şi siguranţă cu tehnologia EDM Reflectorless. arheologie.2. Prelucrarea imaginilor scanate se realizeaza cu softul RealWorks care permite suprapunerea imaginii scanate cu captura video şi prelucrarea datelor spaţiale unitar. Sistemul de masurare a distantelor fara prisma este coaxial cu luneta. selectarea meniurilor şi introducerea datelor este mai simplă. protecţie împotriva umidităţii conform standardului IPx6 8. Statia Totala Nikon DTM Instrumentul Nikon seria DTM . construcţii. grafică mare. Softul permite crearea unui număr nelimitat de fişiere de lucru. afisaj LCD. NPR-352 si NPR-332. opţiune inovativă pentru măsurarea rapidă şi usoară a punctelor folosind coduri şi conţine numeroase aplicaţii practice. Focusarea razei laser pe obiectul ţintit asigură o acurateţe mai mare. 8. Instrumentele includ si un soft imbunătăţit (faţă de seria NPL cu multiple opţiuni practice care sunt uşor de folosit şi învăţat. în special atunci când raza laser cade oblic sau este obstrucţionată de alte obstacole. tastatură alfanumerică şi ergonomică. spotul luminos asigură o punctare rapidă şi uşurează activitatea de trasare. Memoria instrumentului permite înregistrarea a 10.000 de linii de date şi poate fi extinsă cu o cartela standard PCMCIA. ofera soluţii complete pentru obţinerea datelor spaţiale. 8. Staţiile totale Nikon NPR sunt echipate cu sistem de măsurare a distanţelor fără prismă. Instrumentele Seria NPR se caracterizează prin performanţe deosebite la efectuarea masuratorilor si o durata mare de autonomie a bateriei.

Seria NIVO C este dotat cu un display touch-screen. Instrumentele sunt disponibile in trei modele in functie de precizii.. şuruburi de blocare şi mişcare fină sunt dispuse ergonomic.parametrii . ambaza staţiei poate fi dotat cu sistem optic sau cu laser in funcţie de solicitarea utilizatorului. display mare pentru vizualizarea concomitentă a cât mai multor date. Pentru transfer de date sau cresterea memoriei pot fi atasate USB memory sticks. sau pentru legatura cu colectori externi optional instrumentul poate fi dotat si cu sistemul wireless prin Bluetooth. Instrumentele sunt disponibile in trei modele in functie de precizii..000 puncte. respectiv 2" 3" 5". Statiile totale NIVO sunt echipate cu sistem de măsurare a distanţelor fără prismă. Punctele inaccesibile pot fi masurate cu acuratete si siguranta cu tehnologia EDM Reflectorless pina la 300m.coeficienţi. Sistemul optic Nikon din staţiile totale asigură o claritate ridicată a imaginii şi condiţii optime pentru măsurare. Sistemul de măsurare a distanţelor şi unghiurilor asigură o precizie ridicată.Staţiile totale NIVO – sunt o nouă generaţie de instrumente născută din colaborarea a doua prestigioase producătoare de echipamente topografice Nikon si Trimble (NIKON-TRIMBLE CO.. iar bateriile o funcţionare îndelungată. Pentru transfer de date. Seria NIVO M este dotat cu un display LCD (128X64 pixeli) cu tastatură alfanumerică. si cu sistem de operare Windows CE.. Tastele MSR1 şi MSR2 pot fi configurate diferit (prismă.) Statiile totale NIVO M sunt echipate cu sistem de masurare a distantelor fără prismă. sau pentru legatura cu colectori externi poate fi utilizat sistemul wireless prin Bluetooth. . Instrumentul este dotat cu display pe ambele feţe pentru cresterea productivităţii. un program intuitiv pentru culegerea datelor topografice şi calcule cu o memorie de 10. Instrumentul are un design plăcut.LTD). Punctele inaccesibile pot fi măsurate cu acurateţe şi siguranţă cu tehnologia EDM Reflectorless pina la 300m. Culegerea datelor topografice şi calcule se realizează cu programul SurveyPro. respectiv 2" 3" 5".

cu senzori de poziţionare corespunzătoare. acestea nu au putut pătrunde pe piaţă întrucât procesul de măsurare dura mai mult decât citirea pe miră la un operator experimentat. Nivelmentul geometric a fost unul dintre ultimele procedee de măsurare. Aceste instrumente au integrat un senzor electronic dirijat de un microprocesor care interpretează cu o precizie ridicată imaginea unei mire digitale speciale. Ele nu oferă precizii superioare în determinarea diferenţelor de nivel. care se bazau pe deplasarea unor detectori pe verticală în lungul mirelor de nivelment. Alte realizări în direcţia automatizării nivelmentului l-a constituit în perioada anilor ’70 construirea nivelelor rotative cu laser. prin faptul că permit înregistrarea automată a citirilor şi o serie de controale şi calcule intermediare direct în teren. Deşi au existat încercări şi dezvoltări de automatizare. INSTRUMENTE DE NIVELMENT GEOMETRIC AUTOMATE DIGITALE În prezent nivelele automate digitale tind să înlocuiască tot mai mult nivelele opticomecanice. Aceste instrumente asigură stocarea automată a datelor măsurate şi transferul lor pe un calculator. însă randamentul lor în lucrările din teren este substanţial mai ridicat. Citirea grosieră de pe miră trebuia însă efectuată clasic. O evoluţie a automatizării instrumentelor de nivelment geometric poate fi urmărită în schema de mai jos: .9. Ele sunt multifuncţionale oferind atât posibilitatea de măsurare a diferenţelor de nivel cât şi a distanţei şi a unghiurilor orizontale. care s-a sustras până nu demult procesului de automatizare. Mirele folosite sunt mire speciale. În funcţie de distanţa de la aparat la miră şi claritatea imaginii o măsurătoare completă poate dura între câteva fracţiuni de secundă până la 3-5 secunde. codificate. Un progres l-a constituit doar înregistrarea electronică a poziţiei lamelelor de sticlă a micrometrului optic.

100 m fără utilizarea unei optici speciale de zoom. Pentru aceasta imaginea mirei este deviată de cubul separator pe un senzor CCD. la care se foloseşte ca sursă de lumină o diodă laser şi un detector sensibil în punctul vizat. de a transforma imaginea unei mire din planul imaginii a! unei lunete în informaţii digitale. care pe lângă unei proprietăţi pseudo-stohastice trebuia să permită o reprezentare univocă pe distanţe cuprinse între 1. fără micrometre. care se găseşte astăzi la toate camerele video.În prezent se pot distinge două procedee de nivelare electronică fundamental diferite: • Procedee active. 3. încât doar partea de infraroşu a radiaţiei este deviat pe senzorul CCD. că principiul constructiv corespunde cu cel de la nivelele automate cu compensator. astfel încât segmentul înregistrat în unghiul de câmp este detectat şi va avea Ioc citirea. technologia CCD fusese deja utilizată pe la mijlocul anilor 80 la citirea cercurilor electronice şi ca senzor de poziţie pentru clinometrele de la teodolitele electronice (Leica şi Topcon). • Procedee pasive. principiul măsurării poziţiei (Zeiss DiNi 10/20). Din acest motiv ele pot fi privite ca o combinaţie dintre o nivelă automată cu compensator şi o cameră digitală. Procesorul va căuta o corelare a imaginii înregistrate cu o secvenţă din imaginea întregii mire stocată în memoria instrumentului. a apărut în momentul când o porţiune din suprafaţa unei mire cu coduri a fost reprezentată pe o matrice CCD. se pot diferenţia următoarele procedee de prelucrare a imaginilor digitale: 1. principiul măsurării fazei (Topcon DL101/102). iar pe de altă parte este deviată de un cub separator într-un alt plan imagine. se găsesc procedee care seamănă mult cu o măsurătoare de fază cunoscută de la măsurarea electronică a distanţelor. la care se folosea un senzor CCD cu 1024 elemente fotosensibile (pixeli). acestea sunt astfel concepute. unde se află un sensor CCD. Chiar dacă adaptarea scării se realiza tot printr-o optică zoom. La toate nivelele digitale de astăzi există posibiliatea unei citiri optice directe. La toţi realizatorii de coduri.5 . Cercetări asemănătoare au fost realizate de firma Cari Zeiss Jena în timpul anilor 1980. Nivele digitale Instrumentele de nivelment geometric digitale ale firmei Leica (NA 2000 şi NA 3000) folosesc un senzor liniar CCD pentru citirea mirelor codificate. Abia după descoperirea technologiei CCD (Charge Coupled Device). componenta vizibilă trece prin cubul separator şi ajunge fără diminuarea calităţii imaginii la ocular. la care un model desenat pe miră (coduri) şi iluminat natural este înregistrat în planul imagine ale unui instrument de nivelment geometric cu senzori electronici CCD 9. . Printre altele. Cubul separator este astfel conceput. care oferă o informaţie de înălţime. Pe lângă procedeele de corelaţie. cercetări care au fost sistate în anul 1988. 2. O caracteristică comună a tuturor instrumentelor de nivelment geometric digitale este aceea. raza de vizare parcurgând pe de o parte drumul optic obţinut. Codificarea mirelor şi procesul de prelucrare a imaginii este diferit de la firmă la firmă.1. nu s-au putut depăşi distanţe de 20-30 m. întrucât lucrează cu partea vizibilă sau de infraroşu a luminii naturale şi făcând abstacţie de la măsurătorile efectuate pe întuneric. Principiile de baza ale nivelelor digitale Problematica conceperii unui cod adecvat. Nivelele digitale pot fi considerate ca făcând parte din cea de a doua categorie. Senzorul CCD produce o "copie" a segmentului de miră vizat şi o pune'la dispoziţie unui procesor. procedeul corelaţie (Wild NA 2002/2003). nu necesită o iluminare suplimentară a mirelor. care se bazau pe nivelul Ni002. încât să permită transformarea într-o informaţie digitală printr-un simplu sensor liniar CCD La nivelele digitale aflate astăzi în uz. s-a văzut pentru prima oară posibilitatea. Firmele s-au văzut puse în situaţia de a elabora coduri speciale.

este necesară o optimizare a doi parametrii.2. Poziţia lentilei de focusare este înregistrată de un „traductor de focusare" şi serveşte la obţinerea unei informaţii grosiere asupra depărtării mirei faţă de aparat necesar procesului de corelare. s . înclinarea compensatorului este controlată electronic. care este apoi reprezentată pe detector.8 .5 mm şi conţine 256 fotodiode (pixeli).poziţia lentilei de focusare.100 m se deplaseaza cu 14 mm în interiorul lunetei. este comparat cu semnalul care provine de la senzorul liniar. datorită depărtării mirei faţă de instrument.8 m este cuprins în unghiul de câmp o imagine de 61 mm din miră. Detectrul transformă imaginea codificată într-o imagine analogă ca semnal video. care sunt montate la intervale de 25 mm între ele. care prin acţionare declanşează procesul de măsurare. df = distanţa de focusare.4. Partea centrală a sistemului de procesare este microprocesorul single chip. Diametrul fotodiodelor este de 25 mm. care este pus la dispoziţie microprocesorului.6. Descompunerea imaginii este realizată înţr-o componentă în infraroşu şi o componentă în spectrul vizibil. care este susţinut în timpul calculelor laborioase a funcţiilor de corelaţie şi de referinţă de un tablou electronic. Funcţia de corelaţie bidimensională are forma: . Unghiul de câmp al lunetei este de 2 grade. Mărimile măsurate sunt reprezentate pe un display matricial cu două linii. iar componenta în spectrul vizibil traversează cubul de separare a imaginii fără probleme. Toate datele măsurate pot fi înregistarte într-un modul REC sau pot fi stocate pe un calculator prin portul serial al instrumentului. Prin aceasta. iar intensitatea necesară detectorului 1iniar este suficientă întrucât sensibilitatea maximă a acestuia este în jnfraroşu. cu o dinamică de 8 biţi. Codul. astfel încât ia naştere un semnal de măsurare format din 256 pixeli. Lângă lentila de focusare se află butonul de măsurare. La nivelele Leica detectorul liniar are o lungime de cca. introducerea datelor numerice se realizează prin intermediul unei tastaturi dispusă spre ocularul instrumentului. principiul măsurării poziţiei de la Sokkia (SDL30). corespunzător la 256 nuanţe de gri. Prelucrarea imaginii Nivela digitală Leica funcţionează pe principiul corelaţiei. Din poziţia lentilei de focusare. iar la o distanţa de 100 m o imagine de 3. k = constanta optică.5 m din miră. care în intervalul 1. care este generat în instrument. Acesta distanţă este dată de relaţia: unde: . care suferă o modificare de scară. O componentă electronică de selecţie întăreşte şi digitizeaza imaginea video. astfel încât la o distanta de 1. imaginea mirei codificate este descompusă de un cub separator de imagine şi reprezentată pe un detector liniar. se poate calcula o distanţă grosieră. Componenta în infraroşu este deviată pe detector. înalţimea şi scara. În timpul procesului de corelare în nivelul digital. claritatea imaginii obţinută de operator nu este diminuată. NIVELA DIGITALĂ LEICA La măsurarea electronică. De asemenea în timpul măsurătorii. sau prin portul serial al instrumentului. 9. Diferenţa de nivel (instrument-miră) este obţinută prin deplasarea imaginii mirei codificate.

Din poziţia lentilei de focusare „df” este dedusă o valoare grosieră pentru distanţă.reprezintă semnalul de referinţă generat în instrument (calculat). domeniul de căutare pentru corelarea grosieră poate fi limitat şi în acest fel numărul coeficienţilor de corelaţie este redus cu cca. se caută sistematic în întregul domeniu de măsurare (d = 1.8 .FP . astfel încât operaţia de multiplicare este înlocuită printr-o funcţie echivalentă (Exklusiv-Nicht-Oder-Logik. Acolo unde semnalul măsurat se corelează optim cu semnalul de referinţă.4.y+h) . y + h) i =0 i i N . datorită unei optimizări grosiere şi fine. h ) = 1 N ∑ Q ( y ) ∗ P (d ..Q (d . Prin aceasta. intensităţile semnalului fiecărui pixel sunt reduse la 0 şi 1 cu o valoare de prag dedusă din semnal. Din valorile coordonatelor vârfului se poate deduce distanţa df şi înalţimea hf. y + h) i =0 i i N unde: FP..reprezintă funcţia de corelaţie între P şi Q. Pentru a găsi maximul funcţiei de corelaţie. O altă reducere a volumului de calcul este realizată prin reducerea dinamicii semnalului de măsurat la 1 bit.reprezintă semnalul interceptat. P(d. 50 000 de coeficienţi de corelaţie. Matematic corelaţia de „1 bit" este definită în instrumentul de nivelment geometric digital prin relaţia: FP . Figura 1 Imagine tipică a graficului funcţiei de corelaţie Optimizarea grosieră Optimizarea grosieră constă în căutarea într-un raster "distanţă-înălţime" a coordonatelor provizorii ale vârfului (peak) de corelaţie.. Pentru întregul domeniu de măsurare sunt de calculat cca.Q ...05 m). 80%. În instrument calculele sunt însă reduse. În figura de mai jos se poate urmări graficul tipic pentru funcţia de corelaţie în interiorul domeniului de măsurare. EXNOR). apare un vârf (peak) bine definit în graficul funcţiei.Q (d . adică ecuaţia de mai sus ar trebui rezolvată de 5 *104 ori. 100 m şi h = 0. h ) = 1 N ∑ Q ( y ) ⊕ P (d . Q(y) .

datorită unor eventuale acoperiri parţiale a mirei în zona imaginii în care se măsoară. Semnalul de referinţă este generat prin convoluţia funcţiei cod C(d.De asemenea sunt depistate elementele de cod care lipsesc. care sunt semnalizate pentru alte corelaţii.h) ..semnalul de referinţă. semnalul înregistrat şi cel de referinţă sunt corelate cu întreaga lor informaţie de 8 biţi.... Aceasta permite în finalul optimizării..semnalul detectorului. Întrucât semnalul înregistrat la măsurătoare şi cel de referinţă au amplitudini diferite.. La măsurători de precizie ridicată este bine să se evite domeniile extreme ale mirei.. funcţia de corelaţie se normează.. în sensul că domeniul de căutare are la bază un raster cu 40% mai dens.. O acoperire a mirei de până la 20% nu afectează precizia de măsurare..... Optimizarea fină Prin optimizarea fină se încearcă determinarea cât mai precisă a pozţiei relative a codului mirei faţă de detectorul de linii...y-h) cu funcţia de sensibilitate D(y) care este stocată în aparat. Exemplu de legăură EXNOR: P Q FP. 00011100100100100 = 1100110010 .h) = 0011100011 . Expresia matematică a semnalului de referinţă rezultă sub forma: .... precum şi scara codului mirei. h ) = ∑Q i =0 N −1 i ⋅ Pi − Q ⋅ P 1 N ∑ Qi2 − Q 2 ⋅ ∑P i =0 N −1 2 i −P2 Corectarea semnalului măsurat După optimizare este analizată şi luată în considerare neomogenitatea intensităţii luminozităţii imaginii mirei . În domeniul de căutare a optimizării fine... 1 N 1 N N −1 i =0 FP ..Q(d.. o clasificare a rezultatelor măsurătorilor.. care se desprinde clar din toţi ceilalţi coeficienţi de corelaţie.unde: FP. Instrumentul NA3003 se deosebeşte de NA2002 doar în privinţa corelaţiei.. ⊕ . 11000111111100111 În fiecare nod al rasterului "distanţă-înălţime" este calculat un coeficient de corelaţie. P ..Q(d.reprezintă funcţia de corelaţie între P şi Q de „1 bit” Q .legătura NOR.... De asemenea nu are importanţă în ce loc a domeniului de imagine are loc acoperirea sau perturbarea imaginii codului.. 00100100100111100 = 0000101110 ...Q (d . Cu această metoda optimizarea grosieră poate fi încheiată după aproximativ 1 secundă.. În locul în care semnalul de referinţă corespunde cu semnalul înregistrat va apare un vârf de corelaţie (peak). Prin normare coeficientul de corelaţie se va afla întotdeauna în intervalul 1-0. Funcţia de sensibilitate a detectorului În procesul de prelucrare trebuie ţinut cont de faptul că pixelii detectorului prezintă o sensibilitate a intensităţii sub formă trapezoidală...

Acest cod are şi proprietăţi speciale. s-a ales un model neperiodic pseudostohastic pentru acesta.înălţimea. întrucât numai ele reflectă lumina de pe miră.h) . h ) = ∫ C (d .d . Prelucrarea codului fiind realizată prin corelaţie. iar apoi sunt sortate şi integrate în elementele detectorului. y − h )dy ⋅ Di ( y )dy −∞ +∞ unde: .y-h) . Lăţimea unui element de bază a codului este deci: 4050 / 2000 = 2.h .distanţa până la planul imagine Elementele albe ale codului sunt scalate corespunzător distanţei până ia planul imagine şi apoi sunt translatate corespunzător înălţimii de vizare h.poziţia relativă a codului faţă de detector .Di(y) . Evident sunt luate în considerare numai elementele albe ale codului. . Leica Sprinter Firma Leica Geosystems produce gama de nivele electronice digitale pentru lucrări topografice şi de construcţii denumite SPRINTER.025 mm. Codul complet cuprinde 2000 de elemente pe o lungime a mirei de 4050 mm. care permit utilizarea principiului corelaţiei într-un interval pentru distaţe cuprinse între 1.funcţia de sensibilitate a pixelului i. .C(d.Fi(d. .y .100 m.valoarea de referinţă pentru pixelul i . întrucât este format numai din elemente alb-negru (Figura 2).funcţia cod .Fi (d . Figura 2 Codurile mirei Leica Codurile mirei Leica Codul de pe miră trebuie privit ca un cod binar.8 .

modul în care se găseşte aparatul b.Display-ul instrumentului: a.simbolul pentru diferenţa de nivel Funcţiile tastelor instrumentului: Poziţia Tasta a On/Off Simbolul Funcţii nivel 1 Comutator ON/OFF Funcţii nivel 2 Nu are b MEAS Tastă „tragaci’ pentru Funcţia a 2-a (măsurători continue) cu măsurarea cotei şi a apăsarea prelungită a tastei pentru mai mult de 2 secunde distanţei Alternează între afişarea înălţimii sau a distanţei Tastă săgeată sus (când aparatul este în modul Menu) c Height / Distance d dH Tastă săgeată jos (când aparatul este în Măsurarea diferenţei de modul Menu) nivel şi calculul cotei reperului de nivelement Activarea şi selectarea Tasta Enter pentru scopuri de setărilor confirmare (când aparatul este în modul Menu) Iluminarea LCD ecranului Tasta ESC pentru terminarea programului sau setării (când aparatul este în modul Menu) e MENU f Backsight .Pictograme c..Unităţi de măsură d.Simbolul pentru distanţa orizontală e.

al softului şi al unor caracteristici tehnice. Alte două înformaţii A şi B sunt codificate în barele învecinate.Meniul principal al instrumentului de nivelment Leica Sprinter 9. În spatele codului A şi B se ascunde un semnal sinusoidal cu o lungime de undă de A = 60 cm şi B = 70 cm.Codurile mirei Topcon Codurile mirei Topcon foloseşte un cod cu 3 informaţii individuale integrate. care se poate remarca ca o modificare sinusoidală a lăţimii liniilor corespondente. NIVELA DIGITALĂ TOPCON Nivela digitală Topcon este foarte asemănătoare cu nivela de la Leica din punct de vedere al designului. .3. Pe miră se remarcă un model de referinţă R ca o tripletă de bare echidistanţe la 3 cm între ele. Figura 3. astfel încât în intervalul de măsurare de 4m există întotdeauna o diferenţă de fază univocă între cele două semnale A şi B. Cele două semnale sunt decalate la talpa mirei cu ± п/2. Prin aceasta nu este depăşită o lăţime minimă de 1 mmr.

.

Principiul de măsurare __ Din frecvenţa şi poziţia fazei celor_3 modele de cod este dedusă distanţa şi înălţimea. modul de înregistrare şi alţi parametrii. Tasta Numele tastei Funcţii REC Tasta înregistrare Tasta setare Înregistrează datele măsurate sau introduce datele afişate în instrument. Acesta are următoarele opţiuni: măsurare standard. Datele afişate sunt înregistrate prin apăsarea acestei taste. Distanţa este măsurată şi afişată la apăsarea acestei taste. modulul nivelment. care se măreşte în planul imaginii odată cu creşterea distanţei. tasta pentru introducere manuală poate fi folosită pentru a introduce date de la tastaură. Distanţa este determinată din frecvenţa codului de referinţă R. Această tastă este folosită pentru a iniţia măsurarea punctelor intermediare sau pentru a seta modulul de trasare în timpul lucrărilor de nivelment. Această tastă iniţializează modulul de setare. SET MENU Tasta meniu SRCH IN / SO Tasta căutare Punct intermediar / tasta setare trasare Tasta măsurare distanţă Tasta introducere manuală DIST MANU . ştergere memorie şi modulul de rectificare Această tastă permite găsirea şi afişarea datelor înregistrate. Acesta este folosit pentru a seta modul de măsurare. Această tastă iniţializează modulul meniu. Pentru creşterea precizie sunt posibile combinaţii liniare a celor 3 informaţii A. B şi R. Frecvenţa şi poziţia_fazei celor 3 semnale pot fi obţinute printr-o transformare Fourier rapidă (FFT – Fast Fourier Transformation). Când măsurătoarea cu tasta [MEAS] nu este posibilă.

În acest domeniu. La o instalare normală a aparatului în teren plan este asigurat prin aceasta.▼▲ ◄► REP ESC/C Taste selectare Taste cursor Tasta repetare măsurătoare Tasta escape/ clear Taste pentru intoducere valori numerice Taste numerice.4. În realitate este interceptat un segment de miră mai mare de 30 cm. Această tastă permire remăsurarea punctului dinapoi sau dinainte în timpul operaţiilor de nivelment. Nivelul DiNi determină valorile care trebuie măsurate dintrun segment de miră de numai 30 cm.5 – 100 m. când se doreşte stabilirea cotelor punctelor de pe tavan. Interpretarea şi recunoaşterea diviziunilor mirei este realizată atât de corect încât nu este necesară interpretarea unui segment mai mare de miră sau efectuarea de măsurători multiple. Tasta este folosită pentru selectarea modului de lucru cu mira inversă. PROCEDEUL ZEISS Nivela_digjţală Zeiss DiNi 10/20 funţionează după principiul măsurării intervalelor individuale şi se caracterizează prin_proprietatea că pe intervalul de măsurare cuprins între 1. această tastă permite schimbarea introducerii de date numerice. dar numai 30 cm sunt folosite în măsurare. Tasta permite ieşirea din modul meniu sau din oricare altul din meniurile de setare. Această tastă confirmă parametrii instrumentului şi introduce valorile datelor afişate. Permite deschiderea şi închiderea instrumentului. eliminarea folosirii imaginii din apropierea solului. unde refracţia este foarte puternică. care are o dispunere simetrică faţă de axa de vizare. În modul alfanumeric. Aceste taste sunt folosite la introducerea valorilor numerice. se măsoară cu un câmp imagine constant de 30 cm. alfanumerice sau simboluri. . Tasta poate fi folosită şi ca tastă spaţiu la introducerea datelor. alfanumerice şi pentru simboluri Tasta pentru stabilirea modului miră inversă Tasta Enter Tasta de start măsurătoare Tasta de ON/OFF Aceste taste sunt folosite pentru a parcurge paginile de meniu sau paginile cu datele afişate. nu trebuie să fie acoperită nici o informaţie. Această tastă iniţializează măsurătoarea. Aceste taste permit deplasarea ecranului spre stânga sau spre dreapta atunci când valorile afişate depăşesc ecranul. 0~9 · (▼) - [►] ENT MEAS POWER 9.

b +b 1 N −1  1 H = ∑ g ⋅  Ci +  − S ⋅ i +1 i 2 2 N i =0  unde: g Ci . Într-o primă fază se determină scara de reprezentare a imaginii (S) din limitele intervalului de 30 cm. Din informaţiile de amplitudine sunt sesizate poziţiile barelor de pe placa CCD. Biţii 1 şi 0 se deosebesc prin faptul că. astfel încât. să fie posibilă interpretarea univocă a imaginii. S= g⋅N bN − b0 Din scara de reprezentare este dedusă apoi distanţa. Această măsurătoare bifazică se bazează pe principiul.Figura 4. Limitele unui interval de miră sunt notate cu Gi şi Gi+1. Codul şi prin el. precum şi numărul Ci al valorii codului care aparţine intervalului. încât dintr-un segment minim de miră de 30 cm. din a căror mediere rezultă o precizie foarte ridicată. ca o medie a tuturor intervalelor folosite la măsurare (în mod normal 15). Codul mirei Zeiss şi principiul de măsurare Zeiss Codurile Zeiss Codul propriu-zis este reprezentat pe miră ca un cod bi-fazic. sunt folosite numai în domeniul de măsurare apropiat. este recunoscut şi citit codul şi se determină segmentul relevant de miră important pentru măsurătoare. Printr-o serie de filtrări digitale este recunoscută imaginea mirei. fiecare bit al codului poate fi folosit ca interval de măsurare. poate fi prelucrată poziţia diviziunilor codului prin măsurătoarea fină. . care trebuie sesizate chiar şi la distanţa maximă de măsurare. printr-un câmp de vizare minim pot fi interceptate geometric cel puţin 15 diviziuni. Diviziunile albe şi negre ale mirei. că după fiecare bit are loc o schimbare a luminozităţii şi astfel. Mira DiNi este gradată în intervale de măsurare de mărimea g = 2 cm. biţii "0" au la mijlocul intervalului o schimbare suplimentară a luminozităţii. de grosime 1-2 mm. Codul bi-fazic are o repartiţie optimă peste întregul câmp vizual. Codul se bazează pe un raster fundamental de 2 cm (=1 bit) şi este astfel realizat. geometria diviziunilor fiind cunoscută. Înălţimea citită pe miră rezultă din poziţia limitelor intevalului "b" pe placa CCD referitor la axa optică.înălţimea pe miră a începutului intervalului de măsurare.

Nivela digitală DiNi are o interfaţă simplă. aceste inconveniente nu constituie o problemă fiindcă este suficient ca mira sa fie vizibila pe o portiune de 30 cm pentru a se efectua masuratoarea. 9. PROCEDEUL SOKKIA Sokkia foloseşte la nivelul digital SDL30 un aşa numit RAndom Bidirectional Code (RAB). 5=12/4. Prin schimbarea sistematică a valorilor. Folosind nivela digitala DiNi.5 m este de 10 cm. Codul „0” este folosit numai pentru domeniul apropiat şi el se poate remarca sub forma unei linii albe foarte subţire în interiorul gradaţiilor negre.6. 2=6/10. Procedeul de prelucrare Sokkia corespunde procedeului geometric. Nivelele Trimble.g / 2 . Fiecare cod independent este raportat la elementul de cod fundamental de 16 mm şi poate fi dedus din următoarele rapoarte: 1=4/12. timpul afectat învăţării utilizării acestei instrument fiind minim. Având abilitatea de a înregistra măsurătorile în mai puţin de trei secunde. S [(bi+i +b])/2] . Datorită condiţiilor din teren adesea se intamplă ca citirile pe miră să fie dificile din cauza diverselor obstacole. Fiecare cod are un domeniu de valori de 0. Numărul de măsurători depinde de condiţiile înconjurătoare şi de precizia dorită. 4=16/6. . Câmpul minim de măsurare pentru distanţa minimă de vizare de 1. eficienţa este îmbunătăţită considerabil.constanta adiţională. la distanţa minimă de vizare.valoarea interpolată a poziţiei intervalului faţă de axa optică. care la rândul lui conţine 6 coduri individuale. Modalitatea de citire şi înregistrare digitală a datelor elimină erorile de măsurare ale operatorului. Sistemul de măsurare a distanţelor calculează o medie a balansului mirei în momentul citirii. care permite un şir lung de cifre chiar şi într-un câmp imagine redus. 9. pot fi generate în total 216= 3 expresii pentru înălţime. acoperă toate aplicaţiile posibile pentru determinarea cotelor – de la simple lucrări de nivelare până la monitorizarea deformaţiilor în cadrul diverselor construcţii. din aceste 6 coduri. optice sau digitale. Nivela Digitala . Valoarea măsurată şi afişată de aparat este valoarea medie obţinută din mai multe măsurători individuale consecutive. Astfel se asigură o acurateţe ridicată şi o distribuţie optimă a erorilor. întrucât valoarea de interpolare se află la mijlocul intervaului C. Din acest motiv.DiNi Acest instrument este dedicat masuratorilor de precizie in domeniul constructiilor si geodeziei. 3=8/8. 1 sau 2. nu pot avea loc citiri în domeniul de 6 cm la talpa şi la vârful mirei.5.

Figura 5.7. Dacă domeniul este depăşit. . Domeniile de utilizare a acestui instrument sunt: .marcarea liniilor de control sau transferarea lor pe planşeu. pereţi sau tavan. INSTRUMENTELE DE NIVELMENT CU LASER Aceste instrumente sunt rotitoare şi pot furniza un plan de viză sau de referinţă orizontal sau vertical. detectoare prevăzute şi cu indicatoare cu săgeţi.alinierea căilor de rulare la macarale. Raza laser detectată este semnalată prin semnale sonore întrerupte şi săgeţi când detectorul se află deasupra sau dedesubtul rezei laser sau printr-un sunet continuu şi absenţa săgeţilor când se găseşte la nivelul razei laser. Pentru furnizarea planului de referinţă vertical. . care are caracteristica că raza care intră în prismă. Orizontalizarea se face cu precizia de ± 25 mm la 100 m cu ajutorul unui compensator care lucrează într-un domeniu al înclinării axei principale până la 12 minute. . . Sursa laser furnizează fascicolul vertical care este apoi deviat pe orizontală de un cap rotitor. Ultimele tipuri de instrumente de nivelment cu laser rotative permit şi a unui plan înclinat până la o pantă maximă de 10%.alinierea cablurilor de conexiune. . .realizarea la nivel a planşeelor.dirijarea maşinilor de excavat.verificarea verticalităţii stâlpilor coloanelor. Codul mirei Sokkia 9.realizarea nivelmentului suprafeţelor. . instrumentul foloseşte detectoare cu unghiuri mari de recepţie. rotaţia se opreşte automat şi nu se reia decât după recalarea instrumentului. .aşezarea martorilor la aceeaşi înălţime. Pentru a face marcări la nivelul razei laser. se foloseşte un adaptor care pivotează capul instrumentului în vederea furnizării planului vertical. iese pe o direcţie perpendiculară pe direcţia de intrare. Adaptorul are un şurub de mişcare micrometrică care permite alinierea sau îndreptarea planului vertical pe direcţia dorită. . a cofrajelor glisante.poziţionarea pereţilor despărţitori şi a elementelor prefabricate. Principala piesă a capului rotitor este o pentaprismă.

alături de informaţiile cu caracter geometric (coordonate 3D) sunt oferite şi înregistrări ale intensităţii norului de puncte (informaţii radiometrice) iar la unele scanere care dispun şi de cameră fotografică digitală incorporată se pot obţine fotografii ale spaţiului obiect (Figura 2). care este un sistem care funcţionează pe principiul radarului. precum şi restaurarea unor monumente istorice. Prin folosirea unor funcţii trigonometrice simple. În funcţie de scopul urmărit. Rezultatul măsurătorilor este reprezentat de o mulţime de puncte. modelul rezultat trebuie să corespundă în limita unei anumite precizii cu obiectul real. Principii generale În documentarea unor construcţii şi instalaţii existente. Scanare Laser Terestră 10. însă fără atribute. precizia de măsurare în această situaţie depinde de intensitatea razei laser reflectate (Figura 1). reflectarea razei laser de pe suprafaţa obiectului măsurat şi receptarea razei laser reflectate.1. Georeferenţierea măsurătorilor este posibilă prin intermediul unor puncte de coordonate 3D cunoscute (date). în funcţie de tipul instrumentului. cunoaşterea geometriei obiectului este de cea mai mare importanţă. Scanarea laser este o nouă tehnică de măsurare. cum ar fi linii. Rezoluţia sau dimensiunea laturilor grilei de puncte care să descrie suprafaţa unui obiect poate fi de ordinul milimetrilor până la centimetri. până la ridicarea în masă a punctelor obiect prin metode fotogrametrice şi scanare laser. precum şi a distanţei spaţiale spre fiecare punct. Documentarea complexă a construcţiilor are astăzi loc de regulă într-un GIS. De cele mai multe ori. poligoane şi corpuri. Precizia determinării poziţiei spaţiale a punctelor prin scanare este de ordinul milimetrilor. colţuri. Legături funcţionale între precizie şi intensitate sunt descrise de legile fizicii. determinarea coordonatelor realizându-se prin . De-a lungul timpului s-au elaborat o serie de metode pentru ridicarea punctelor spaţiale. Parametrii principali în această funcţie sunt distanţa de la scaner până la obiect. care asigură o preluare rapidă. precum şi a înclinării suprafeţelor de pe obiect faţă de direcţia de scanare. Se poate vorbi aici de LIDAR (Light Detecting and Ranging).10. pornind de la metodele tahimetrice. fapt pentru care. La măsurătorile tahimetrice. există tendinţa de combinare a celor două tehnici de preluare în masă a punctelor. plane şi elemente de volum ale obiectului real. Faţă de măsurarea distanţelor utilizând o suprafaţă reflectorizantă. dispuse în aria de scanare. Prin ele sunt reprezentate muchii. timpul pentru discretizarea punctuală a obiectelor şi atribuirea de atribute fiecărui punct este foarte mare comparativ cu metodele fotogrametrice şi de scanare laser. Comparativ cu înregistrările fotogrametrice rezoluţia este mult mai scăzută. Scanerul cu laser înregistrează punctele tridimensional prin măsurarea unghiului orizontal şi vertical. numită nor de puncte. Măsurarea distanţei se face electro-optic prin procedeul impulsului sau comparaţie de fază. Scanarea laser constă în devierea unei raze laser prin intermediul unor oglinzi (prin baleiere sau rotaţie). cu înaltă precizie şi cu viteză ridicată. în funcţie de poziţia instrumentului – distanţa punctului de staţie faţă de obiectul de scanat. fără reflector. reprezentarea spaţială a obiectului bazându-se pe un număr limitat de forme elementare de modulare. se obţin coordonatele punctelor într-un sistem cartezian de coordonate propriu scanerului. unde ridicarea era realizată punct cu punct şi cu atribute pentru fiecare punct. Unghiul orizontal şi vertical sunt modificate în mod automat cu intervale prestabilite. unghiul de incidenţă şi proprietăţile reflectorizante ale suprafeţelor. prin intermediul căreia poate fi înregistrată (mai mult sau mai puţin) complet automat geometria unei structuri.

scopul este de a înregistra norii de puncte obţinute dintr-o singură staţie într-un nor de puncte comun.metoda polară. raza laser emisă de aparat fiind reflectată de obiect şi se măsoară distanţa. Fig. un obiect poate şi trebuie să fi scanat din mai multe puncte de staţie. În acest mod. Ulterior. care pot fi puncte de pe obiectul scanat sau ţinte speciale. la fiecare scanare trebuie să existe vizibilitate spre trei sfere (sau puncte de constrângere). Pentru această operaţiune sunt necesare puncte comune norilor de puncte preluate din staţii învecinate (puncte de constrângere – tie points). este posibilă integrarea sistemului de coordonate local al scanerului în sistemul de referinţă existent. în timpul prelucrării imaginilor scanate. direcţia în spaţiu şi intensitatea luminii reflectate. Astfel. Figura 2 Nor de puncte cu informaţii referitoare la intensitate . Această operaţiune poartă denumirea de registraţie. 1 Principiul Scanării Laser În general.

mecanism de scanare optico-mecanic corespunzător.detector de semnal pentru pulsuri multiple. . Intervalul de timp între transmiterea şi recepţia pulsaţiilor este contorizat prin intermediul unui stabilizator de frecvenţă cu quarţ. . . Fig. .precizie ridicată. .3.mărime redusă.diodă pulsatoare ca transmiţător laser.2.imunitate ridicată la interferenţe. .3 Principiul de măsurare al senzorului Laser (metoda time of flight) 10. . Trăsături caracteristice ale senzorului Laser Pulsed Principii generale . vizibilitate proastă.domeniu mare de măsurare. Avantaje: .lungime de undă în domeniul infraroşu.culegerea rapidă a datelor. care sunt strânse într-un fascicul paralel prin intermediul unor lentile. praf sau murdărie pe lentile . .metoda: măsurarea timpului de propagare (time of flight). Prin lentilele receptoare. Principiul de măsurare a distanţelor utilizând tehnica Laser Un generator de puls electric acţionează asupra unei diode laser care emite pulsuri de lumină infraroşii. .microprocesor pentru postprocesare şi interfaţă. . .raza laser puternic colimată.10. Valoarea calculată a razei de acţiune (a intervalului) este preluată de un microcomputer intern care procesează datele măsurate şi le afişează pe display ca date de ieşire (Figura 3).receptor optic senzitiv. .fiabilitate sporită. .raport performanţă/preţ excelent Reducerea razei de acţiune poate fi cauzată de: strălucirea puternică a luminii zilei. parte din semnalul rezultat reflectat de ţintă loveşte (atinge) o fotodiodă care generează un semnal electric receptat.

principiul sistemului de măsurare a distanţelor.10. Pornind de la aceste afirmaţii. . pentru orice aplicaţie tehnică. În concluzie. se poate spune că nu există un scaner laser universal. aceste tipuri de sisteme nu se regăsesc în clasificările scanerelor laser terestre. Este posibilă chiar măsurarea unor distanţe de peste un kilometru. funcţie de proprietăţile tehnice ale instrumentelor . utilizate mai ales în aplicaţii din industrie. datorită limitării unghiului de câmp. . Diferenţieri ale scanerelor laser terestre. faţă de principiul enunţat mai sus. unde distanţele nu depăşesc 100 m). sistemele provenind de la diverse firme constructoare fiind prezente astăzi pe piaţa instrumentelor şi sistemelor de măsurare. O altă posibilă clasificare ar putea fi făcută. Un alt principiu este cel al măsurării fazei. trebuie amintite şi scanerele laser concepute pentru un domeniu restrâns (sub 10 m). O clasificare a scanerelor laser terestre este destul de problematică.4. Principiile de măsurare a distanţelor în acest caz sunt laser radar şi optical triangulation. reprezentând cealaltă tehnică comună pentru domeniul mediu de măsurare a distanţelor. de aproximativ un centimetru. scanare pe profile sistemul de deflecţie a razei laser: oglinzi care se rotesc sau care balează. . scanarea laser terestră a devenit o tehnică suplimentară pentru aplicaţiile geodezice. Domeniul este limitat la 100 m. Scanerele laser terestre pot fi clasificate după principiul sistemului de măsurare a distanţelor. Cele mai multe scanere laser se bazează pe principiul măsurării timpului de propagare (time of flight). . se poate lua în discuţie o modalitate de clasificare a scanerelor laser terestre. Acesta defineşte atât domeniul de măsurare cât şi precizia. Această tehnică permite măsurarea distanţelor până la câteva sute de metrii. Posibile clasificări pot fi făcute după următoarele criterii: . scanare pe secţiuni specifice. precizia măsurării distanţelor se încadrează în domeniul milimetric. combinarea cu alte dispozitive montate pe scanerul laser: cameră foto digitală. din punct de vedere tehnic. În primul rând. . Utilizarea scanerelor laser este în continuă creştere. Unele sunt adecvate pentru domenii mici ale distanţelor (în incinte.densitatea punctelor. Precizia unor astfel de sisteme este de domeniul submilimetric (zecime sau sutime de milimetru).domeniul de măsurare a distanţelor. De altfel.domeniul de scanare. însă acest avantaj implică o precizie mai scăzută. În acest caz. deoarece ar trebui definită baza acestei clasificări.precizia determinării poziţiei spaţiale a punctelor. tipul de aplicaţie tehnică decide tipul de scaner laser. Pentru ca această clasificare să fie completă. altele pentru domenii ale distanţelor care depăşesc cu mult 100 m. Scanere laser terestre – caracteristici şi accesorii În prezent. GPS. pot consta în: modul de scanare: scanare 360o.

USA). c) > 150 m (ex. Fig. Germania).: IMAGER 5003. b) de la 10 la 150 m. sisteme oferite de majoritatea firmelor producătoare (ex.5. Germania Comparaţie de fază – ex. Zöller & Fröhlich. Zöller & Fröhlich. USA). Austria). 3D (picture).10. Riegl. Cyrax Laser Measurement Systems) Fig.: HDS 2500 – Leica (Cyrax 2500. b) Triangulare – ex. b) Panorama Scanner – ex. Long Range Scanning (ex.: HDS 2500. Diferenţieri între tehnici de scanare : referitor la dimensiuni: 1D (point wise).: COMET.: Callidus V1. c) referitor la tipul aparatului: a) Camera Scanner – ex. domeniul de măsurare: a) < 10 m.: LMS-Z210. Germania. Mensi. Leica (Cyrax 2500.: SOISIC.1. 2D (profile).: IMAGER 5003. Callidus. Cyra. referitor la tehnica de măsurare a distanţelor: a) Măsurarea timpului de propagare– ex.4 Sistemul de măsurare laser HDS 2500 respectiv Cyrax (Leica HDS 2500 resp. Germania. Franţa. Steinbichler.5 Sistemul de măsurare laser Imager 5003 (Imager 5003 Laser Measurement Systems) . Cyra.

RIEGL Laser Measurement Systems) HDS (High-Definition Surveying™) este un nou concept. o nouă tehnică. Riegl (LMS-Z420i.în primul rând. Conceptul High Definition SurveyingTM (HDSTM) este o descriere mai exactă. cu noua familie de produse HDS. . este o metodă de măsurare pe deplin dezvoltată pentru un larg evantai de măsurători inginereşti (Figura 7). a ceea ce este cunoscut frecvent ca scanare laser 3D. Firma Leica a ales această nouă descriere din două motive: . Riegl (LMS-Z210. cu o reprezentare spaţială a acestora într-un timp substanţial mai scurt şi cu o precizie ridicată.Fig. RIEGL Laser Measurement Systems) Sistemul de măsurare laser LMS-Z420i.în al doilea rând. acest termen (definiţie) indică mai precis cum această tehnologie diferă fundamental faţă de metodele topografice clasice. în comparaţie cu metodele clasice. inclusiv a obiectelor sau detaliilor topografice. pe lângă faptul că s-a adus această tehnologie la un nivel extrem de interesant. care tinde să revoluţioneze modalităţile de determinare a poziţiei spaţiale ale punctelor.6 Sistemul de măsurare laser LMS-Z210. .

.staţionarea pe puncte de coordonate cunoscute. Aceasta oferă utilizatorului o mare încredere în precizia şi caracterul complet al rezultatelor măsurătorilor. Combinând posibilitatea unei arii de scanare maximă (360o x 270o) cu tehnologia SmartScan. două ferestre (Panorama Scanner). Beneficiile esenţiale se referă la reducerea semnificativă a costurilor lucrărilor de teren şi de birou (Figura 8). . Leica HDS3000 HDS3000 (scaner time of flight) are alura unui instrument de măsurare. .Fig. la care se adaugă culoarea proprie şi posibilitatea de vizualizare 3D asigură puterea acestor informaţii.Precizia de determinare a poziţiei spaţiale a punctelor: 6 mm. pentru preluarea (generarea) automată a fotografiilor obiectelor măsurate. Domeniul de măsurare cu această precizie: > 100 m. cum ar fi trepiedul pentru aşezarea deasupra unui punct topografic şi posibilitatea măsurării înălţimii aparatului. sistemul HDS3000 duce scanarea laser spre un înalt nivel de productivitate.Toate cablurile conectate la instrument. . . Apariţia pe ecranul calculatorului a datelor cu mare densitate (norul de puncte).Tehnologia utilizată la măsurarea distanţelor: Time of Flight. Densitatea mare de puncte (definite prin coordonatele lor) diferenţiază fundamental această tehnologie faţă de metodele clasice ale măsurătorilor inginereşti. sistemul suportând proceduri standard de măsurare. .orientarea spre puncte de coordonate cunoscute (principiul staţionării libere de la staţiile totale).3 High Density – unul din avantajele tehnologiei High-Definition. Caracteristici tehnice principale: .7 Familia HDS (HDS Family) 2.cameră digitală integrată coaxial. .aria maximă de scanare: 360o x 270o.

Ele se utilizează pentru georeferenţierea precisă a scanării pe puncte de control cunoscute.8 Sistemul Leica HDS3000 (Leica HDS3000 System) 10. Ţinte de vizare Ţintele de vizare sunt accesorii importante pentru realizarea registraţiei şi asigurarea calităţii. Ele pot fi rotite şi înclinate pentru o orientare precisă spre scaner (Figura 10).6.9 Ţinte circulare 6" Ţinte pătrate 3"x 3" Noile ţinte standard HDS sunt astfel concepute încât se pot roti şi înclina. acurateţea scanărilor multiple (din mai multe puncte de staţie) şi pentru asigurarea calităţii scanărilor individuale.Fig. . Sistemul jalon cu prisme duble (pereche) conţine două prisme plate HDS şi o nivelă sferică (20’) pentru poziţionarea precisă a bastonului pe punctul de control (Figura 11). Ţintele plate albastre HDS. permit identificarea şi extracţia automată de către componenta software Cyclone. Ele sunt prevăzute cu un filet interior care permit montarea lor pe un baston sau pe un suport magnetic. Fig. datorită diferenţelor în capacitatea de reflectare. între centrul ţintei şi întreaga suprafaţă a ţintei (Figura 9).

prin utilizarea unor profile. În urma compensării se obţin parametrii suprafeţei plane. Abia după intersectarea muchiilor (canturilor) adiacente se obţin colţurile constructive. care se intersectează în colţuri şi muchii. Prelucrarea înregistrărilor – principii generale Fig. ele sprijinind modelarea muchiilor suprafeţelor plane.11 Jalon (baston) cu prisme duble Când se prelucrează punctele scanate. cum ar fi ţevi şi coloane. Suprafeţele plane sunt formalizate prin poligoane. Colţurile se unesc şi formează muchii. Formarea profilelor este o componentă deosebit de importantă în modelare. Punctele care trebuie introduse în calculul de compensare sunt extrase în mod automat printrun procedeu de căutare recursiv din numărul total de puncte scanate sau numai a unei părţi din acestea. Pentru a lua o decizie că punctele aparţin aceluiaşi plan. Pentru diferite prelucrări. pot fi deosebit de utile. Extragerea suprafeţelor plane regulate se bazează exclusiv pe date scanate. se calculează în punctele scanate valori de rotunjire pe două direcţii ortogonale. trebuie asigurat prin intermediul unor funcţii de selecţie. Pentru eliminarea erorilor punctelor scanate datorită aparatului şi a erorilor datorate modelării structurilor obiect. întrucât ele nu există în realitate datorită formei rotunde a obiectului. iar pentru estimarea preciziei se obţin abaterile standard pentru distanţa dintre punctele scanate la suprafaţa planului. muchii şi plane. Planele la rândul lor sunt limite pentru elemente de volum.7. norul de puncte scanate este redus prin funcţii de selecţie.10 Ţinte pătrate (3"x 3") – cu posibilităţi de rotire şi înclinare 10. Punctele reprezentative de pe un profil sunt selectate din ochi. că punctele spaţiale aparţin aceluiaşi plan în limita unei precizii prestabilite. Parametrii de rotunjire pentru o suprafaţă plană sunt astfel îmbunatăţiţi recursiv. astfel încât să permită modelarea unor În cazul cel mai simplu. are loc o modelare a suprafeţelor plane printr-un calcul de compensare. existenţa unor coordonate carteziene pe obiect definite într-un sistem local. astfel încât să permită modelarea unor segmente de linii care formează profile.Fig. format din colţuri. iar muchiile limitează plane. Obiectul din lumea reală trebuie transpus într-un model. După introducerea . Segmente de drepte iau naştere prin generalizarea de poligoane formate din puncte marginale. Suprafeţele construcţiilor conţin multe plane. care sunt extrase dintr-un shape bidimensional. Extragerea muchiilor şi colţurilor din norul de puncte este mult mai sigură. norul de puncte scanate este redus prin funcţii de selecţie. În cazul cel mai simplu. La instalaţii industriale se întâlnesc foarte frecvent obiecte cilindrice. În aceste situaţii o modelare a colţurilor din puncte scanate poate să dea greş. bazat pe vecinătatea spaţială a punctelor. iar suprafeţele cilindrice şi sferice prin arce de elipsă. Relaţiile de vecinătate sunt deduse cu ajutorul unei triangulaţii tridimensionale Delaunay.

Suprafeţele obiect sunt formalizate în domeniul de căutare. a lungimii acestuia şi a două puncte de pe profil. extrase şi ţinând cont de unele goluri combinate cu planele de profile sunt apoi unite formând segmente de drepte şi elipse.interactivă a orientării profilului printr-o dreaptă deja modulată. Înregistrare (Recording) Georeferenţierea înregistrărilor (Registration referencing) Modelare (Modelling) Rezultate / Export date (Results/Export) Fig. Un profil general este compus din segmente de profile (drepte spaţiale). Ele rezultă din intersecţia suprafeţelor plane regulate extrase şi planul profilului.12 Succesiunea operaţiilor . selectarea poate decurge automat. Profilele învecinate sunt concatenate prin intersecţii.

este disponibil 24 ore pe zi şi 7 zile pe săptămână. Segmentele componente ale sistemului.1. 11. Semnalele transmise din fiecare satelit sunt transformate în informaţii ce sunt apoi folosite de receptoarele GPS pentru a obţine locaţia lor pe Glob. Staţia principală de control calculează corecţii precise ale datelor care apoi sunt transmise către sateliţi de 3 ori pe zi. Global Positioning System. Poate fi folosit fără plată de civili. 11.11.Ceasul atomic – acest ceas ţine timpul cu precizie. Există trei segmente ce compun sistemul GPS: segmentul spaţial.1. California.Computer-ul. de control şi utilizatorii. Segmentul de control Segmentul de control este un sistem de staţii terestre care monitorizează şi oprează sateliţii GPS.Transmiţătorul radio – acesta transmite semnale radio de putere scăzută către Pământ conţinând un identificator unic. SISTEME DE POZIŢIONARE GLOBALĂ CU SATELIŢI. în scopuri comercialw şi aplicaţii ştiinţifice. locaţia satelitului şi timpul precis şi data. Toate segmentele lucrează împreună pentru a obţine o poziţionare reală. 11. dată şi efemeride transmise de sateliţi sunt . Există un număr mare de date ce trebuie procesate şi un număr mare de activităţi ce trebuie efectuate pentru o obţine o poziţie precisă folosind GPS.Aceasta face ca GPS să fie o soluţie flexibilă pentru multe aplicaţii de poziţionare. .2.Principiul de funcţionare GPS. pe care îl vom prescurta în continuare ca GPS a fost creat de Armata Statelor Unite şi este menţinut operaţional de Global Positioning Systems Wings (GPSW). Sateliţii transmit semnale de navigaţie către staţiile de monitorizare terestre. Comandamentul Forţelor Aeriene Los Angeles.controlează zborul satelitului şi alte funcţii .1 . Figura 11. Segmentul de control este format din 11 staţii terestre localizate în întreaga lume. Segmentul spaţial esyeformat dintr-o constelaţie de aproximativ 30 de sateliţi (SV – Space Vehicles) care orbitează Pâmântul. Fiecare satelit are trei părţi componente importante: . Segmentul de control se asigură că datele de timp. GPS funcţionează indiferent de starea vremii. GPS este format dintr-o constelaţie de aproximativ 30 de sateliţi ce transmit semnale spre Pamânt. Staţiile de monitorizare transmit semnalel către o staţie principală de control.1. Acest lucru este foarte important în determinarea locaţiei întrucât mai mulţi sateliţi produc o precizie mai mare. Segmentul spaţial.1. Sateliţii sunt plasaţi în spaţiu astfel încât în orice parte a zilei un receptor să aibă acces la cel puţin patru sateliţi. Definiţie.

Fiecare satelit transmite datele unice despre efemeridele sale.3. 11.42 MHz L2 – 1227. Informaţiile precise sunt vitale pentru a obţine o informatie precisă a locaţiei unui receptor. Codurile de date pe care receptorul le foloseşte pentru a determina distanţa între receptor şi satelit sunt C/A şi codul P. Codul C/A este purtat de unda radio de frecvenţă L1 şi conţine un număr unic PRN (Pseudorandom Number) folosi pentru identificarea satelitului. Semnalele sateliţilor Sateliţii transmit multe date care sunt primite de către receptoare.1. Datele NAVDATA conţin informaţii despre data şi timpul sistemului şi sănătatea satelitului.1. Datele legate de efemeride sunt o serie de parametrii necesari pentru a calcula cu precizie locaţia unui satelit GPS pentru un anumit moment de timp. Almanahul furnizează pe termen lung o poziţie aproximativă a satelitului. Receptorul are nevoie de aceste date pentru a estima unde trebuie să privească pentru a recepta semnalul de la satelit. Modernizarea semnalului . Codul P este purtat de undele radio de frecvenţă L1 şi L2. Odată ce receptorul primeşte semnalul de la satelit. 11. cunoscute ca L1 şi L2: L1 – 1575. Informaţiile sunt purtate de două unde radio de frecvenţă joasă.2. Receptorul GPS primeşte informaţii de la sateliţii pe care îi vede si apoi realizează calcule pentru a determina poziţia.2. 11. foloseşte datele legate de efemeride pentru a calcula poziţia exactă a satelitului. Receptoarele GPS cer o vedere neobstrucţionată către sateliţi. Toţi sateliţii transmit acelaşi informaţii privind almanahul.60 MHz Aceste unde radio călătoresc cu viteza luminii purtând coduri de date.precise şi la zi. un almah. Segmentul utilizator Segmentul utilizator dau receptor este dat de orice utilizator cu un receptor şi poate fi civil sau militar. efemeride şi NAVDATA.

Receptorul este capabil să folosească semnalul satelitar pentru a-şi determina propria poziţie aproximativă în raport cu sateliţii. presiune şi umioditate pot afecta pot afecta viteza undelor radio şi au ca efect rezultatul unei localizări cu precizie scăzută. Acest lucru este obţinut prin calcularea vitezei cu care semnalul călătoreşte şi timpul necesar pentru ca semnalul să ajungă la receptor. Determinarea depărtării (Ranging) Determinarea depărtării este procesul de obţinere a distanţei propriului receptor faţă de fiecare satelit. Aceste două noi benzi necesită instalarea de hardware nou la bordul sateliţilor Fiecare bandă va furniza propriile beneficii. Pentru a realiza acest lucru. lăţime de bandă mai largă şi receptarea mai rapidă a semnalului. Cele mai comune erori ale atmosferei sunt cauzate de ionosferă şi troposferă. receptorul trebuie să stabilească cât de departe se găseşte faţă de sateliţi. L5 include beneficii legate de îmbunătăţirea structurii semnalului.2. operarea cu receptoarele GPS va deveni mai uşoară şi mai sigură.2. Distanţa se obţine prin înmulţirea timpului şi a vitezei semnalului de la satelit. O planificare pe termen lung includ şi două noi semnale militare L1M şi L2M şi semnalul pentru civili L1C. Atâtă timp cât receptorul cunoaşte locaţia satelitului datorită datelor legate de efemeride şi cunoaşte viteza de transport a semnalului (viteza luminii). furnizarea unui semnal uşor de captat. Se poate determina locaţia în 2D (latitudine şi longitudine) cu . variaţii de temperatură.2. 11. L2C include măsurători mai sigure. 11. Atât ionosfera cât şi troposfera afectează semnalul provenit de la satelit. Troposfera este stratul cel mai de jos al suprafeţei de aer a Pământului. ele trebuie să călătorească prin atmosfera Pământului pentru a ajunge la receptoare.4. şi care să acţioneze ca un semnal redundant în zonele de interferenţă. Pentru a determina o poziţie mai precisă intervine trilateraţia. Cu fiecare nou satelit ce va fi pus în funcţiune. poate face această operaţie de înmulţire pentru a afla depărtarea faţă de satelit. 11.O parte a modernizării GPS o constituie includerea a două noi benzi: L2C şi L5. Factorii atmosferici pot afecta viteza şi caracteristicile semnalului transmis de satelit. Ionosfera este un strat la 60 – 100 km deasupra Pământului şi care conţine particule încărcate care afectează rata de transmitere a satelitului. Toate înregistrările de vreme din acest strat.2 Erorile potenţiale ale semnalului Atâta timp cât semnalele sateliţilor călătoresc pe direcţia „liniei de vizare”. Acestă poziţie este aproximativă.3. Trilateraţia Trilateraţia este un mod inteligent de a folosi distanţele pentru a obţine poziţia exactă a locaţiei ( a receptorului). putere mai mare de transmitere.

ajutorul a 3 sateliţi sau în 3D (latitudine, longitudine şi cotă) cu ajutorul a 4 sau mai mulţi sateliţi. O locatie 3D este mult mai precisă decât o locaţie 2D. Pentru a-şi găsi poziţia, un receptor GPS trebuie să afle distanţa către trei sateliţi cu poziţii cunoscute. Dacă receptorul este la distanţa „X” de primul satelit, el este undeva pe o sferă imaginară, cu satelitul în centrul sferei. Cu doi sateliţi, receptorul poate fi localizat numai pe curba în care cele două sfere se intersectează. Prin generarea unei sfere de către un al treilea satelit, receptorul poate fi localizat numai în două puncte posibile. Receptorul elimină punctul din spaţiu şi obţine astfel singura soluţie posibilă.

Prin determinarea mărimii fiecărei sfere şi unde se intersectează, receptorul îşi poate stabili locaţia pe Pământ.
11.3. Surse de erori GPS

Cu toate că se ştie că ceasurile atomice sunt excelente, acestea nu sunt perfecte şi pot încet în timp a se desincroniza. Chiar dacă aceste ceasuri sunt monitorizate şi corectate de către staţiile de monitorizare, pot produce erori în domeniul a 2 metri. Folosind 4 sau mai mulţi sateliţi se măreşte precizia acestor ceasuri. Erorile efemeridelor sunt informaţii incorecte în mesajul de navigaţie legate de localizarea satelitului. Datorită acestora se pot produce erori în domeniul a 2 metri. Eroarea de multipath apare când semnalul GPS întâlneşte suprafeţe care au o capacitate mare de reflectare, cum ar fi ferestrele, gardurile de metal, apa din lacuri, clădirile, etc. Acestea măresc timpul de propagare a semnalului cauzând erori. Pentru a reduce această eroare se recomandă evitarea măsurării în apropierea acestor suprafeţe. Vizibilitatea sateliţilor este importantă pentru obţinerea unei poziţii precise şi este una din sursele comune de erori în utilizarea gpsului. Un receptor gps are nevoie de o vedere fără obstrucţii către cel puţin 4 sateliţi pentru a calcula o poziţie precisă. În mod general, cu cât se văd mai mulţi sateliţi cu atât este mai bine. Este important ca receptorul să fie aşezat într-o zonă cu vedere liberă spre cer, fără obstrucţii, ca în imagine.

A avea o vizibilitate bună către sateliţi nu este singura condiţie ce trebuie luată în considerare când se utilizează gps-ul. Geometria sateliţilor este de asemenea importantă şi poate cauza erori. Geometria sateliţilor se referă la poziţia relativă a sateliţilor. Ea este exprimată prin factorul DOP (Dilution of Precision). Sunt mai multe tipuri de DOP, dar PDOP (Position Dilution of Precision) este adesea utilizat pentru a indica calitatea generală de poziţionare. PDOP este exprimat printr-un număr, valorile considerate bune pentru poziţionare fiind cele mici, spre exemplu mai mici decât 3. Valorile mai mari de 7 sunt considerate ca „PDOP slab” şi care conduc la erori în poziţionare. Valorile mici ale PDOP-ului sunt asociate cu o dispersie largă a sateliţilor. Sateliţii grupaţi sau în linie vor produce un nedorit PDOP mare. Utilizarea unui singur receptor gps şi 4 sau mai mulţi sateliţi permit obţinerea unei poziţii autonome. Poziţia autonomă este poziţia cea mai puţin precisă şi poate fi obţinută cu orice receptor gps. Precizia de poziţionare în acest caz poate fi de 10 -15 m.
11.4. Conceptul GNSS

GNSS este acronimul Global Navigation Satellite System. GNSS este „numele” folosit pentru a include toate sistemele de navigare cu sateliţi, cuprinzând sub aceeaşi „umbrelă” toate sistemele de sateliţii funcţionale. În acest moment sunt operaţionale două sisteme de sateliţi: GPS- este sistemul de sateliţi ai Statelor Unite ale Americii. Acest sistem de sateliţi constă într-o constelaţie de 30 de sateliţii lansaţi pe 6 planuri orbitale. Este 100% funcţional. GLONASS – este sistemul de sateliţii ai Federaţiei Ruse. Este compus din 16 sateliţi care operează pe 3 planuri orbitale. Este operaţional în proporţie de 60%. Atât Rusia cât şi Statele Unite oferă acces liber internaţional la sistemele lor de satelisistemele lor de sateliţi. Europa şi China sunt pe cale de a crea propriile sisteme de sateliţi. Europa – are în desfăşurare sistemul de sateliţi Galileo. Au fost lansaţi deja 2 sateliţi de test pe 6 August 2008. China – are în desfăşurare sistemul de sateliţi Compass (BeiDou 2), guvernul chinez având sub operare 5 sateliţi lansaţi tot pe 6 August 2008. Nu este stabilit la momentul curent când aceste sisteme de sateliţi vor deveni operaţionale, dar când acest lucru se va întâmpla vor completa sistemele GPS şi GLONASS, extinzând domeniul de acoperire şi disponibilitate al GNSS.

GNSS permite receptoarelor să folosească atât sateliţii GPS cât şi GLONASS. Astfel creşte numărul de sateliţi disponibili, condiţiile de muncă devin mai flexibile şi spreşte productivitatea. De asemenea oferă o acoperire mai bună a staţiilor de referinţă şi o redundanţă mai mare a semnlului, îmbunătăţind productivitatea. Utilizarea celor două sisteme de sateliţi poate reduce probabilitatea erorilor. Accesul la GNSS este folositor în situaţiile când sistemele GPS sau GLONASS permit o disponibilitate limitată. Aceste situaţii includ: - Când se lucrează în zone cu obstrucţii, cum ar fi copacii; - Perioada din zi poate afecta disponibilitatea/poziţia sateliţilor; - Poziţia de pe glob unde se efectuează măsurătoare. Mai mulţi sateliţii înseamnă o şansă mai mare de a recepta semnale de la suficienţi sateliţi pentru a obţine date pentru o poziţionare precisă. În următorul exemplu graficul disponibilitatea sateliţilor GPS. Se observă că nu sunt suficienţi sateliţi pentru a obţine o poziţie precisă folosind doar sistemul de sateliţi GPS. Lipsa sateliţilor GPS poate fi cauzată de obstrucţii, dar există şi alţi factori care afectează disponibilitatea acestora. Cu un receptor GNSS se pot accesa atât sistemul GPS cât şi GLONASS. Graficul următor ilustrează creşterea disponibilităţii sateliţilor folosind cele două sisteme. Folosind GNSS se îmbunătăţeşte productivitatea, flexibilitatea şi se reduc costurile. Pentru a putea utiliza ambele sisteme de sateliţi GPS şi GLONASS sunt necesare recptoare speciale. Deoarece fiecare sistem de sateliţi foloseşte unde purtătoare de frecvenţe diferite, sunt necesare receptoare GNSS care să aibă canale şi frecvenţe multiple (multi-channel, multi-frequency).
11.5. Proiectarea reţelelor şi a măsurătorilor

La proiectarea reţelelor şi a măsurătorilor trebuie avut în vedere ce metodă de poziţionare este cea mai adecvată. Pentru a putea face o clasificare a metodelor de măsurare, este necesară explicarea noţiunilor de "static" şi "cinematic". La măsurătorile statice receptoarele sunt fixe în intervalul de timp afectat măsurătorilor denumite şi “sesiuni de lucru”. Rezultatele sunt deduse ulterior din măsurători succesive

O trecere în revisţă a metodelor de măsurare în poziţionarea relativă este dată în tabelul 1. Configuraţia reţelei joacă un rol mai mic în acest gen de măsurători. Baze < 10 km. Alegerea metodei de măsurare Datorită preciziei ridicate care se cere în geodezie.aspecte economice. La planificarea observaţiilor trebuie ţinut cont de mai mulţi factori: . nu trebuie să existe vizibilitate între punctele reţelei. întrucât măsurătorile cu sistemele GNSS pot fi executate practic pe orice vreme şi la orice oră din zi. trebuie cunoscute a priori din faza de iniţializare şi ambiguităţile. În plus. Rapid-static ±(5mm+1 ppm) Timp scurt pentru observaţie (minute). Dacă se fac măsurători de fază asupra undelor purtătoare. În practică este de multe ori avantajos. a instrumentaţie necesare. Întreruperea semnalului de la satelit este nerelevantă.efectuate de receptor la anumite intervale de timp prestabilite denumite "epoci de măsurare". Planificarea unui proiect de măsurători GNSS pentru scopuri geodezice constă în alegerea unei metode optime de măsurare.1. precum şi planificarea propriu zisă a observaţiilor.5. De exemplu metoda statică poate fi utilizată pentru a determina unele puncte de referinţă în zona de lucru. Cinematică ±3 -10 ppm Timp de observaţie foarte scurt (secunde) După iniţializare este necesar un contact permanent spre minimum patru sateliţi.5. Lungimi ale bazelor practic nelimitate. ca metodele de măsurare să fie combinate.±1 ppm Durată mare a observaţiilor (ore). care apoi să constituie puncte de plecare pentru măsurătorile cinematice şi/sau pseudocinematice.1 . Tabelul 1 Metoda de Precizia Caracteristici măsurare Statică ±0. Planificarea se deosebeşte esenţial faţă de planificarea observaţiilor geodezice clasice. ea trebuind să fie luată în seamă doar când reţeaua trebuie legată la reţeaua naţională. iar rezultatele sunt obţinute dintr-o singură epocă. Este necesară reocuparea punctelor staţionate. Spre deosebire de metoda statică trebuie să existe în permanenţă legătura continuă spre minimum patru sateliţi din constelaţia iniţială.numărul şi tipul receptoarelor avute la dispoziţie.2. Receptoarele care măsoară pe ambele frecvenţe crează în timpul prelucrării datelor . . . Alegerea receptoarelor Pentru baze cu lungimi mai mici de 15 km şi în regiuni dispuse la o latitudine medie (cazul României) sunt suficient de precise receptoarele care operează pe o singură frecvneţă. de regulă comune tuturor receptoarelor implicate într-o sesiune de lucru. 11. sau câteva epoci de măsurare în fiecare punct. De preferinţă receptoare cu două frecvenţe. nu intră în atenţie decât metodele relative de poziţionare. Pseudocinematică ±(5mm+1 ppm) Timp de observaţie redus (minute). La măsurătorile cinematice o parte din receptoare sunt în mişcare (rover). 11. se pretinde doar un orizont liber spre cer de la o elevaţie de 15° în sus.configuraţia sateliţilor. cu ajutorul măsurătorilor de fază asupra undelor purtătoare. Constelaţie satelitară foarte bună.

În cazul în care există obstacole care împiedică efectuarea observaţiilor (păduri sau zone dens construite cu clădiri înalte) trebuie stabilite staţii excentrice. că studiul constelaţiei satelitare şi a valorilor PDOP trebuie realizat pentru întregul grup de puncte care va fi staţionat într-o sesiune.3. Cablurile lungi au însă avantajul unei mai mari flexibilităţi în teren. caracterizată printr-un număr suficient de mare de sateliţi vizibili. În proiectare. Proiectarea observaţiilor constă în alegerea unei ferestre de lucru optime. Dacă antena nu este integrată în receptor. sau interfera cu semnalele satelitare. Cablurile scurte sunt uşor de transportat şi semnalul are o putere mai mare. este influenţa refracţiei ionosferice. Deosebit de dificilă este recunoaşterea terenului când se fac măsurători prin metoda cinematică.să fie uşor accesibile – de preferinţă cu maşina. poziţia punctelor trebuie cunoscută doar cu precizie de 1 km. pentru a putea ţine seama de aceasta în planificarea observaţiilor. Criterii pentru alegerea punctelor Pentru alegerea punctelor ce urmează să fie staţionate cu aparatură GPS trebuie respectate următoarele criterii: . Prima fază în proiectare prevede alegerea unei perioade optime pentru efectuarea măsurătorilor. După definirea şi deschiderea unui proiect de observaţii GNSS.să fie ferite de distrugere. întrucât trebuie stabilite traseele pe care se vor deplasa receptoarele mobile. .RINEX (Receiver Independent Exchange Format). .posibilitatea. întrucât numărul sateliţilor observaţi concomitent într-o staţie depinde şi de numărul canalelor. Este însă posibilă şi o combinare a receptoarelor. Aceste reprezentări se bazează în esenţă pe calcularea azimutului şi elevaţiei pentru fiecare satelit în funcţie de timpul şi locul unde se fac observaţiile. sau antenele se vor monta pe stâlpi înalţi. se includ punctele cu poziţiile lor geografice în proiect. . 11. În timpul recunoaşterii terenului toate punctele GPS trebuie verificate după criteriilor enunţate mai sus. şi o valoare PDOP cât se poate de mică (între 1 şi 5) şi susţinută prin reprezentări grafice şi tabele. Numărul canalelor unui receptor este de asemenea important. acestea putând perturba. . întrucât acestea pot conduce la efectul de multipath (suprafeţe reflectorizante sunt considerate acele suprafeţe la care rugozitatea este mai mică de 2 cm). La recunoaşterea terenului se vor stabili în detaliu şi drumurile de acces la punct. şi se întocmesc pentru fiecare punct schiţe cu obstrucţiile care opturează orizontul peste o elevaţie de 15°. care se va subdivide în sesiuni de lucru.5. atunci şi lungimea cablului antenă-receptor are o oarecare importanţă. care noaptea este mult mai redusă decât ziua. De menţionat. În general este bine ca la un proiect de măsurători GNSS să fie utilizate numai receptoare de acelaşi tip. Un alt criteriu care poate fi luat în considerare la alegerea ferestrei de lucru.5.să nu existe suprafeţe reflectorizante în apropierea antenelor. precum şi timpul de deplasare la punct. întrucât acestea pot diminua numărul sateliţilor disponibili. Pot conduce la o diminuare a preciziei şi utilizarea unor antene de tipuri diferite. 11. Planificarea observaţiilor Aceasta se realizează cu programe speciale cunoscute sub denumirea “Mission Planning” livrate de firmele constructoare impreună cu softurile de prelucrare. să se facă combinaţii liniare între măsurătorile de fază de pe ambele frevenţe şi astfel diminuarea sau eliminarea efectului ionosferic.să nu existe obstacole care să optureaze orizontul peste elevaţia de 15°.să nu existe instalaţii electrice de putere mare în apropierea staţiilor sau relee de emisie.4. doar softul de prelucrare trebuie să permită trecerea datelor într-un format unic . .

geometria constealţiei satelitare (PDOP). Pentru o dublă staţionare a tuturor punctelor din reţea. A doua fază a planificării pentru observaţii statice se referă la distribuirea receptoarelor la echipe şi programarea punctelor pentru fiecare echipă. la care o rezolvare rapidă şi corectă a ambiguităţilor este posibilă numai în cazuri speciale. în ce sesiune trebuie să staţioneze într-un punct.2) se ridică la 6. .1) este de 4. .1) unde n reprezintă numărul punctelor de legătură între sesiuni. Tabelul 2 Lungimea bazei (km) Durata sesiunii (minute) 0–1 10 – 30 1–5 30 – 60 5 – 10 60 – 90 10 – 15 90 – 120 Duarata sesiunilor se dimensionează în funcţie de precizia care se doreşte să fie atinsă.raportul semnal/zgomot pentru semnalul satelitar Unele valori informative pentru durata sesiunilor de lucru. Pentru valorile de mai sus s-a considerat că se observă minimum 4 sateliţi şi că există codiţii ionosferice normale. atunci numărul sesiunilor se va calcula cu relaţia: m⋅p s= r (11. în care se prevede ce echipă. Un exemplu de planificare a sesiunilor poate fi urmărit în schiţa de mai jos. De regulă se întocmeşte un tabel.2) Numărul staţiilor (a punctelor) redundante cu respectarea numărului minim de puncte de legătură n=1 este dat de relaţia: p r = s ⋅ r − [p + (s − 1)] (11. Numărul minim de sesiuni s într-o reţea cu p puncte şi la folosirea a r receptoare se determină cu relaţia: p−n s= r −n (11. în care se efectuează măsurători cu trei receptoare şi trebuie asigurat un număr minim de n=1 puncte de legătură între sesiuni. numărul sesiunilor calculate cu relaţia (11.lungimea bazei. Datele se referă la receptoarele GPS cu o singură frecvenţă. Dacă raportul nu oferă un număr întreg. Relaţia are sens numai pentru n ≥ 1 şi r f n . .La stabilirea sesiunilor de lucru în poziţionarea relativă trebuie luaţi în considerare 4 factori: . pentru a putea reduce rezultatele la cel puţin un punct de referinţă.numărul sateliţilor vizibili. . care să asigure interconectarea bazelor GPS din diferitele sesiuni. dar nu trebuie omis nici factorul economic. Foarte importantă este şi dimensionarea justă şi optimă a timpului dintre sesiuni. se va rotunji valoarea raportului în plus la valoarea întreagă. când se doreşte o precizie ridicată sunt date în tabelul 2.3) Pentru exemplificare considerăm reţeaua din figura de mai jos. În această situaţie numărul sesiunilor calculate cu relaţia (11. Dacă pentru control fiecare punct dorim să-l staţionăm de m ori. De asemenea trebuie prevăzut cel puţin un punct de legătură între sesiuni. când receptoarele sunt reinstalate în alte puncte ale reţelei.

numai un singur punct al reţelei va fi considerat de referinţă.măsurarea înălţimii antenei. a căror poziţionare absolută este foarte bine cunoscută şi în care coordonatele acestor puncte sunt tratate ca puncte vechi în prelucrare. ca să existe contact spre minimum 4 sateliţi comuni la o elevaţie de peste 15° în toate punctele incluse într-o sesiune. iar factorul PDOP să nu fie mai mare de 6 pentru întreaga durată de măsurare. o eroare de 20 m în pozitionarea absolută a punctului de referinţă. . deci cu coordonate absolute fixe. acesta fiind definit prin coordonatele realtive ∆X. asigurându-se astfel o precizie omogenă în reţea.centrarea corectă a antenei pe punctul de staţie.conectarea corectă a cablurilor la antenă şi receptor.urmărirea periodică a modului de înregistrarea a datelor. . Tabelul 3 Receptorul Sesiunea 1 2 3 4 5 6 A P1 P8 P8 P8 P7 P1 B P2 P6 P7 P5 P5 P3 C P3 P3 P2 P4 P6 P4 Sesiunile trebuie astfel alese. că toate laturile adiacente sunt măsurate direct.5. respectiv receptor şi controler. eliminându-se posibilitatea apariţiei unor erori grosolane în setul de măsurători. Efectuarea măsurătorilor Prin măsurători simultane spre aceiaşi sateliţi în două puncte staţionate cu echipamente GNSS.completarea carnetului de teren.setarea corectă a modului de lucru. oferă posibilitatea verificării măsurătorilor ca neînchideri în poligoane. În cazul interconectării mai multor baze într-o reţea. Coordonatele celui de al doilea punct sunt apoi determinate funcţie de coordonatele punctului care au fost ţinute fixe. . se poate determina vectorul bazei între cele două staţii. Aceste aspecte pot fi luate toate în calcul în cadrul softurilor pentru planificarea sesiunilor GPS. Sesiunile 5 şi 6 care conduc la dubla staţionare a fiecărui punct din reţea. . . . 11.Acest exemplu de programare a sesiunilor are avantajul. ∆Y şi ∆Z în sistemul de coordonate ale sistemului satelitar. . În timpul lucrărilor de teren trebuie asigurate următoarele: . Coordonatele unuia dintre punctele staţionate sunt ţinute de regulă fixe. Excepţie fac situaţiile când sunt staţioante puncte incluse în reţele GPS fundamentale.5. afectând doar cu 1 ppm factorul de scară al reţelei.punerea în funcţiune a receptorului la momentul prestabilit în programul sesiunilor.

În această situaţie metoda mai este cunoscută sub denumirea de "stop and go". Metoda oferă rezultate foarte bune la determinări de baze scurte (maxim 5 . el putând fi în principiu chiar oprit.20 minute pentru o sesiune. se situează în domeniul centimetric. iar receptorul mobil este transportat la punctele noi care sunt staţionate pentru o perioadă de 3 . Preciziile care se obţin cu această metodă. iar celelalte sunt mobile. Precizia metodei este echivalentă cu cea de la metoda rapid-static. în cadrul procesării la birou a datelor. Raţionamentele prezentate pentru două receptoare.5 minute. La determinarea relativă a poziţiei punctelor. Dacă contactul cu sateliţii s-a întrerupt este necesară o nouă procedura de iniţializare. se poate considera ± 5 mm (3mm) +1 ppm din lungimea bazei. Ca o estimare empirică a preciziei în măsurătorile relative. că una dintre staţii va prelua funcţia de staţie de referinţă. fiind deplasate prin punctele noi. ea putând varia pentru o bază de 1 .5 minute. este nevoie de un sistem de transmisie a datelor spre una dintre staţii. de numărul sateliţilor recepţionaţi şi de geometria constelaţiei satelitare. Metoda pseudocinematică de măsurare Această metodă mai este cunoscută sub denumirea "re-occupation" (reocupare). Preciziile care sunt cerute în aplicaţiile geodezice. La începutul măsurătorilor este necesară determinarea ambiguităţilor pentru măsurătorile de fază cu undele purtătoare care se realizează in faza de iniţializare a măsurătorilor.15 km între 30 minute până la 2 ore. . este atinsă cu metoda "Rapid-static". După iniţializare unul dintre receptoare rămâne fix. faţă de care se determină apoi poziţiile relative ale celorlalte staţii. efectuându-se măsurători de fază asupra undelor purtătoare. unde are loc procesarea datelor concomitent cu desfăşurarea măsurătorilor. cu menţiunea. Pentru a putea rezolva problema ambiguităţilor de la măsurătorile de fază cu unda purtătoare. Precizia potenţială este estimată la (± 5 mm + 1 ppm).10 km). Metoda statică de măsurare La această metodă receptoarele din staţia de referinţă şi din staţiile noi sunt staţionare pe parcursul unei sesiuni de lucru. este nevoie de un timp îndelungat de observaţie. O reducere substanţială a duratei sesiunilor de lucru. cu condiţia să fie asigurat în permanenţă contactul spre minimum patru sateliţi pe care s-a făcut iniţializarea. la 5 .Precizia metodei relative de poziţionare este mult mai ridicată faţă de poziţionarea unui punct singular. Durata unei sesiuni depinde de lungimea bazei care se măsoară. sau pentru sporirea preciziei se staţionează o perioadă foarte scurtă în punctele noi. cu constelaţii satelitare foarte bune şi cu receptoare care măsoară pe ambele frecvenţe. Metoda este des utilizată la îndesirea reţeleor de sprijin şi în reperajul fotogrametric. Metoda cinematică de măsurare Procedeul cinematic de măsurare este o metodă de determinare a poziţiilor punctelor cu timp foarte scurt de observaţie în fiecare punct. Pentru o poziţionare relativă în timp real. Această metodă este metoda principală pentru crearea reţelelor geodezice de sprijin. Mişcarea receptoarelor se poate face continuu. punctele sunt restaţionate pentru 3 . componentele vectorului bază sunt determinate după finalizarea măsurătorilor. Receptorul din staţia de referinţă rămâne fix. După minimum o oră (constelaţie satelitară schimbată). În timpul transportului receptorul mobil nu trebuie să rămână în contact cu sateliţii recepţionaţi. fiind folosite unele proceduri modificate pentru estimarea ambiguităţilor. pot fi extrapolate fără restricţie la folosirea mai multor receptoare. sunt atinse astăzi numai prin metodele relative de poziţionare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->