Monastirea Argesului Apare in volumul ,, Poezii poporare ale romanilor V.Alecsandri in 1852. Balada este plasata de G.

.Calinescu in seria miturilor fundamentale. Testul are la baza un motiv cu o larga arie de raspandire, motivul zidirii creatoare, atestat in variante neogrecesti, albaneze, bulgaresti, sarbesti si maghiare.

Balada se structureaza pe 8 motive importante:

1. Motivul zidului parasit Se gaseste in expozitiune. Cuprinde o localizare temporala in vrema lui Negru Voda si o determinare spatiala, pe Arges in jos, care imprima caracter veridic si de legenda. Cautarea si alegerea locului pentru zidire (etape indispensabile ale creatiei cu dimensiuni spatiale); personajele sunt,, noua mesteri mari, calfe si zidari; apozitia ,,calfe si zidari fixeaza statul profesional intre ei evidentiindu-se Manole, al zecelea, fiind sortit unei experiente existentiale deosebite. In mod simblic, locul ales cuprinde urmele unor vechi cladiri, semn al esecului repetat ,, cainii cum il vad .acest amanunt pare paradoxal intrucat se stie ca ruinele sunt de rau augur, dar aici ele echivaleaza cu haosul primordial, dominat de forte malefice, care trebuie integrat prin constructie in ordinea universala. 2. Motivul surparii zidurilor Secventa reprezinta intriga textului. Surparea sistematica a zidurilor este expresia impotrivirii fortelor naturii in fata actului uman. Variantele romanesti surprind mai ales conflictul psihologic, dimensiunea interioara a lui Manole care, pentru a zidi este nevoit sa jertfeasca si sa se jertfeasca. Apare motivul efortului sisific, lipsit de finalitate. 3. Motivul visului Aduce in evolutia conflictului remediul esecului. Visul ilustreaza caracterul exceptional al lui Manole, semn ca el este alesul, selectat printr-o vointa sa-si indeplineasca destinul de creator. Mesterul devine mesagerul conditiei zidirii in temelii a unei fiinte omenesti, intrucat el este singurul capabil sa inteleaga sensul. 4. Motivul femeii destinate zidirii In mod semnificativ cea destinata zidirii este o fiinta feminina purtatoare de viata si menita sa insufleteasca zidurile de piatra prin sufletul ei. Imaginea Anei este exemplara. Ea este sotia model, capabila sa infrunte chiar si stihiile dezlantuite pentru a ajunge la sotul ei si pentru a-si implini destinul.frumusetea sufleteasca este dublata de cea fizica, desemnata printr-o metafora: ,,floarea campului care se va sublima prin zidire in perfectiuneaestetica a manastirii. Sunt accentuate zbuciumul interior, dimensiunea psihologica a personajului surprins intr-o incercare supraomeneasca de a se impotrivi soartei. Procedee artistice: 2 invocatii poetice, 2 tablouri zugravind dezlantuirea hiperbolizata a naturii, predomina enumeratia si apare o singura metafora. 5. Motivul zidirii treptate Reprezinta momentul culminant. Suferinta cumplita este descrisa gradat prin trei secvente distincte carecuprind lamentatiile Anei si, in parallel reactiile lui Manole tensiunea atinge apogeul, tragismul in versurile in care trece treptat in alta viata aceea a manastirii. 6. Motivul conflictului feudal

Ilustreaza un conflict de orgolii, cel al creatorului de vocatie, constient de talentul sau si de faptul ca este capabil oricand de a realiza o alta constructie mai mareata si egoismul limitarea conducatorului medieval. In plan epic secventa aceasta confera simetrie compozitiei intrucatleaga inceputul zidirii, motivul zidului parasit, de sfarsitul ei cand opera este desavarsita. In realitate motivul nu reprezinta decat un pretext, un mecanism epic prin care se declanseaza (in mod veridic) finalul. In masura in care isi zideste sotia, Manole renunta la componenta umana, afectiva a eului sau si se anuleaza ca personalitate. 7. Motivul lui Icar Zborul icaric este un gest de iesire din conditia umana, insemnand libertate si trascendenta; sacrificial devine complet 8. Motivul fantanii Moartea mesterului ramine un arhetip, acela al artistului care trece in nemurire printr-o opera perfecta, rod al iubirii si suferintei. I. Expozitiunea sau expozitia (partea introductiva in care autorul prezinta locul, timpul actiunii si unele dintre personaje); II. Intriga (momentul sau faptul important care determina intreaga desfasurare a actiunii); III. Desfasurarea actiunii (partea cea mai intinsa, care cuprinde faptele, intamplarile determinate de intriga); IV. Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima incordare, de intensitate in desfasurarea actiunii); V. Deznodamantul (ultima parte, care cuprinde sfarsitul actiunii, al evenimentelor). Nu toate operele literare au momente ale subiectului in aceasta ordine (de exemplu, romanele politiste).