Sunteți pe pagina 1din 4

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Facultatea de Stiinte Politice

Surse si manifestari ale puterii politice

Stefanescu Nora Anul II , sociologie

-2010-

Puterea politic era asemanata de Tocqueville, avansand o comparatie biologica, cu "forta vitala i invizibila", cu inima care asigura viata natiunii. Pentru Tocqueville, exercitarea puterii intr-un sistem democratic implica un echilibru intre fortele conflictului si cele ale consensului . Teoriile consensului au pus accent pe faptul ca puterea politica este cea care permite coordonarea activitatilor de interes general, asigurarea ordinii si a continuitatii sociale. Conceptiile conflictualiste au scos n evidenta caracterul eminamente coercitiv al puterii politice, impunerea sa de catre grupurile dominante asupra celor dominate in scopul realizarii propriilor interese. Tocqueville critica aparenta forma a libertatii existente in America precum si modul in care e perceputa adevarata libertate politica. Democratia are nevoie, ca ingredient initial, de egalitatea civila ( care se manifesta prin absenta diviziunilor sociale si a barierelor). Necesitatea egalitatii duce catre afirmarea indivizilor si deconstructia legaturilor intracomunitare.Aceasta se intampla pentru ca prezenta comunitatii necesita clase sociale separate si dependente bazate pe relatii de clasa. Tocqueville spunea egalitatea ii pune pe oameni unul langa altul fara a fi conectati prin vreun nod comun.1 Nevoile si dorintelor indivizilor evolueaza inspre individualism si mai departe catre urmarirea propriului interes ceea ce cu timpul determina aparitia egoismului. Libertatile politice sunt astfel sacrificate in incercarea de satisfacere a apetitului privat pentru castiguri personale. Individualismul la inceput creeaza prejudicii doar asupra vietii publice dar pe termen lung el ataca si distruge si restul virtutilor. Aceste disocieri egoiste din cadrul societatii sunt egale cu tirania majoritatii sub legea despotica a unui guvern centralizat pentru ca cetatenii nu mai simt nevoia sa fie responsabili in conditiile unui domeniu public care nu ofera recompense personale directe. Prabusirea responsabilitatilor publice isi gaseste radacina in cresterea dorintelor private. Tocqueville concluzioneaza ca puterea nelimitata in mainile unei majoritati absolute, care este capabila sa exercite atat control fizic cat si moral, este primejdioasa pentru suveranitatea individului. Alexis de Tocqueville conduce democratia de-a lungul unui drum mizerabil unde cetatenii sunt divizati si guvernele devin centralizate si despotice. Dar democratia in America nu se termina in centralizare despotica; in schimb ea afirma necesitatea libertatii politice si insinuarea puterii in societate prin intermediul asociatiilor.
1

Alexis de Tocqueville, Despre democratie in America, trad. Magdalena Boiangiu si Beatrice Staicu (Bucuresti: Humanitas, 1995), 194.

Tocqueville recunoaste asociatiile ,care sunt fortele politice dincolo de sfera institutionala a guvernului,ca fiind modalitatile necesare de prezervare a puterii politice a majoritatii si a libertatii politice in democratie. Daca oamenii care traiesc in tari democratice n-ar avea nici un drept si nici o inclinatie pentru a se asocia din motive politice, independenta lor s-ar afla intr-un mare pericol, cu toate ca ar putea sa-si pastreze pentru mult timp averea; pe cand, daca nu si-ar fi insusit obiceiul de a forma asociatii in viata cotidiana, civilizatia in sine ar fi periclitata. 2Asociatiile ofera salvarea acolo unde guvernele esueaza sa-si asigure supravietuirea. Fara politica in afara guvernului nu poate exista politica in guvern exceptand despotismul absolut. Tocqueville sugereaza ca democratia este capabila sa-si creeze propria forma de despotism. Se vorbeste de o putere protectiva imensa care este responsabila de fericirea tuturor atata timp cat aceasta putere ramane unic agent si judecator al ei. S-ar asemana cu autoritatea paterna daca scopul ar fi acelasi (pregatirea oamenilor pentru maturizare). Dar ea, din contra, cauta sa-i determine sa traiasca intr-o stare de copilarie perpetua, usurand oamenii de toate problemele gandirii si grijile vietii. Despotismul bland, un termen ce-i apartine lui Tocqueville, descrie o stare in care o tara napadita de o retea de reguli complicate se degradeaza cu timpul; el da oamenilor iluzia ca detin controlul cand de fapt ei au putina influenta asupra guvernului. In America secolului 19, asa cum a fost observata de Tocqueville, consecintele despotismului bland (frica, incertitudinea, indoiala in randul populatiei) au fost evitate doar datorita starii de spirit (moralei nationale) a locuitorilor. Tocqueville amesteca doua tipuri de convingeri: el juxtapune o logica a tipologiei pornind de la opozitia aristocratie/democratie si o logica a evolutiei intemeiata pe principiul triumfului inevitabil al democratiei. Astfel, aristocratia este inseparabila la nivel politic de puterea locala, in timp ce a doua tinde spre guvernarea centralizata. Insa guvernele centralizate nu sunt in mod necesar opresive (pot fi ori tiranice sau pot respecta libertatile cetatenilor). Ca societate si cultura America ofera o democratie pura; o anti Europa fara mostenire aristocratica, fara legate absolutiste, fara pasiuni revolutionare. Avand, dimpotriva, o traditie a libertatilor locale colective.3

Alexis de Tocqueville, Despre democratie in America, trad. Magdalena Boiangiu si Beatrice Staicu (Bucuresti: Humanitas, 1995), 199. 3 Alexis de Tocqueville, introducere la Despre democratie in America, de Alexis de Tocqueville, trad. Magdalena Boiangiu si Beatrice Staicu (Bucuresti: Humanitas, 1995), 16.

Bibliografie Tom Murphy, O. Carm. An Angel and A Brute: Self-Interest and Individualism in Tocqueville's America. Eseu prezentat in cadrul intalnirii pentru discutarea ideilor de baza ale democratiei in America, St. John's College, Santa Fe, New Mexico, 1985 http://www.brtom.org/sjc/sjc4.html (accesat la data de 14.04.2010) Daniel Taylor. Alexis de Tocqueville's Observations on American Society. 2008 http://www.oldthinkernews.com/Articles/oldthinker %20news/alexis_de_tocqueville.htm (accesat la 14.04.2010) Bogdan C. Enache, Biografie: Alexis de Tocqueville, http://liberalism.ro/wordpress/index.php/autori/alexis-de-tocqueville/ (accesat la 25 martie 2010). Alexis de Tocqueville. Despre democratie in America.trad. Magdalena Boiangiu si Beatrice Staicu. Bucuresti: Humanitas, 1995. S.Nicoar. Identitatea nationala, o sensibilitate latenta a modernitatii (secolele XVIIIXX). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 7. Alba Iulia, 2003. http://cereri.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_7/33.pdf (accesat la 14.04.2010)

S-ar putea să vă placă și