P. 1
Povestea Lui HARAP

Povestea Lui HARAP

|Views: 21|Likes:
Published by Tyzzzu

More info:

Published by: Tyzzzu on Sep 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2013

pdf

text

original

"Povestea lui HARAP-ALB" de Ion Crcanga Ion Creanga a fost considerat inca de la inceput de Titu Maiorescu insusi

un scriilor popular, povestitor de povesti folclorice. Intr-adevar, prototipuri ale povestilor sale se pot regasi in Folclorul universal. Astfel, ccrcetatorii operei sale au gasit asemanari intre Capra cu trei iezi si Fabulele lui La Fontaine, intre Soacra cu trei nurori si un basm armean, intre Punguta cu dui bani .si o opera a lui Esop sau intre Poveatea lui Harap-AIb si Omul fara barba al lui Emile Legiand. Desigur, nu se poate vorbi despre o influenta directa a acestor scrieri asupra lui Creanga, antorul cunoscanud cel mult oporele respective din sursa populara si nu livreaca. Basmul Povestea lui Harap-AIb a fost publicata in 1877-1879 in diferite ziare si reviste din cele trei provincii romartesti (Convorbiri literare, Curierul de la Iasi, Timpul). In realizarea acestui basm Ion Creanga porneste de la modelul popular, de unde preia motivul,conflictul principal,subiectul si unele personaje.Ca si in basmele populace apare in basmul lui Creanga opozitia intre bine si rau, sunt narrate intamplari fantastice la care participa personaje imaginare, iar in final binele iese invingator. Scriitorul imbina insa elementele preluate din folclorul popular intr-o structnra noua, personala. El se indeparleaza de modelul popular priii modul in care trateaza personajele, prin limbajul folosit, prin atitudinea fata de fantastic. Actiunea basmului lui I. Creanga se desfasoara intr-un spatiu si intr-un tirnp nedeterminat.". Amu cica era odala intr-o tara un craiu, care, avea trei feciori. si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara mai indepartata. Situatia initiala de la care se porneste este cererea adresata craiului de catre Verde-lmparat, de a-i trimite pe cel mai vrednic dintre nepoti ca sa-1 lase urmas la tron. Craiul isi supune fiii unei probe a curajului — proba ursului de pe pod -, pe care nu o trece decat mezinul, cu ajutorul Sfintei Duminici. Inainle de a pleacaa la drum, craiul il sfaluieste sa. se fereasca de omul span si de cel ros. In ciuda aceslor povete, craisorul este pacalit de Spin, care-1 face rob, furandu-i identilatea si numindu-1 Harap-Alb. Ajunsi la casa lui VerdeImparat,Spinul se da drept nepotul mostenitor si il supune pe Harap-AIb unor incercari deosebite, poruncindu-I pe rand,sa aduca ,,salatile" din gradina ursului, petrel nestemate din gradina cerbului sip e fata imparatului Ros.Dupa ce trece de primele probe cu ajutorul Sf.Duminici,Harap-Alb porneste in cautarea fetei Imparatului Ros. Pe drum isi dovedeste mirinimia si harnicia crutand viata unor furnici si construind un stup pentru un roi de albine,obtinand in schimb ajutorul acestor vietati.De asemenea,capata prietenia si ajutorul neconditionat a cinci personaje fantastice:Ochila,Flamanzila,Setila,Gerila si Pasari-LatiLungila.Ajutat de accste personaje, Harap-AIb trece de probele la care il supune Imparatul Ros, obligandu-1 sa-i dea fata. Pe drumul de Intoarcere, fata si Harap-AIb se indragostesc. Ajungand la palatul lui Verde Imparat, fata il demasca pe Span. Acesta ii reteaza capul lui Harap-AIb, crezand ca si-a incalcat juramantul, dar este la randul sau ucis de cal. Fata il invie pe Harap-Alb folosind smicelele de mar dulce, apa moarta si apa vie si eroul este rasplatit primind binecuvantarea Imparatului Verde,imparatia si pe fiica imparatului Ros. Povestea lui Harap-AIb urmeaza,in linii generale tiparul popular. Formula de inceput” Amu cica era odaia intr-o tara-are rolul de a-l averiza pe cititor ca patrunde intr-o lume imaginara,in care spatial si timpul povestirii sunt nedeterminate. Prin formula de mijloc - ca cuvantul din poveste,inainte mult mai este-autorul sustine ritmul povestirii,mantinand viu interesul pentru faptele narrate.Formula de incheiere specifica basmelor populare lipseste din basmul lui Creanga.Autorul alege o alta formula-Si-a tinut veselia ani intregi,si acum mai tine inca;cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi cine are bani be si mananca iar cine nu,se uita si rabda-pentru a sugera asemanarea dintre universal imaginar si cel real. De asemena,regasim in opera lui Creanga anumite motive tipice unui basm popular-motivul imparatului fara urmasi,motivul probei destoiniciei,motivul neascultarii sfaturilor date de tata,motivul probelor depasite,etc. Pe langa asemanarile evidentecu basmul popular,Povestea lui Harap-Alb are insa cateva particularitati prin care se deosebeste de acesta.Astfel tema confruntarii dintre bine si rau este subordonata temei centrale-tema destinului.Craisorul este predestinat sa ajunga imparat(Sf.Duminica ii spune:..mare nenorocire te asteapta.Putin mai e si ai sa ajungi imparat.),dar pentru aceasta trebuie sa mai prinda la minte,cum spune,foarte sugestiv,calul.Daca Basmele populare

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->