Sunteți pe pagina 1din 44

Tundra,numita si desertul de gheata , preeriile inghetate , campiile reci din Nordul Indepartat ,si-a luat numele din cuvantul

finlandez tunturia , care inseamna terenuri fara copaci. Tundra este cea mai rece zona dintre toate ecosistemele terestre , de asemenea si cel mai haotic. Cu toate acestea, tundra este gazda la un numar surprinzator de plante si animale si reprezinta un testament fascinant la adaptabilitatea naturii si frumusetea cruda.

SILVOT'UNDR// ~e f. Regiune intermediar ntre zona pdurilor si tundr. /silvo- + tundr

Tundra este zona de vegetaie situat la nord de zona


pdurilor, ocupnd regiunile cu clim subarctic in :
extremitatea nordic a Europei, extremitatea nordic a Asiei , extremitatea nordic a Americii de Nord , unele regiuni din sudul Oceanului ngheat sau Arctic.

Climat foarte aspru cu

temperaturi medii anuale osciland oscilnd ntre 0 C i 40 C n tundra european i intre -9 C si -14 C in tundra asiatica. Iarna , care este defapt o lunga noapte polara pentru ca soarele nu se ridica deasupra orizontului timp de 7-9 luni , este geroasa cu media lunii ianuarie de -40,1C.

In extremitatea nordica a Asiei

Precipitatiile medii anuale sunt variabile de 300-400 mm in tundra europeana si sub 250 mm in tundra asiatica; stratul de zapada nu depaseste 30 cm.

In extremitatea nordica a Asiei

Vanturile sunt reci si micsoreaza temperatura simtita subiectiv de organisme.

Stratul de zapada nu depaseste 30 cm ,iarna, care este defapt o lunga noapte polara pentru ca soarele nu se ridica deasupra orizontului timp de 7-9 luni , este geroasa cu media lunii ianuarie de -40,1C. Se produc fenomene luminoase numite aurore boreale , datorita razelor crepusculare emise de soare.

Vara solurile se dezgeata pe o grosime de 0,21,6 m, stratul de adancime permanent inghetat (permafrost) mentinand la suprafata apele rezultate din topirea ghetii.

Vegetatia de tundra este constituita din muschi, licheni, garminee, ciperacee, subarbusti, ce se distribuie pe un singur strat, cel mult doua. De la sud spre nord se succed urmatoarele biocenoze: tundra cu arbusti, tundra cu subarbusti, tundra cu muschi si licheni si tundra rara cu un grad mic de acoperire (sub 50% - fell-field si barren).

Tundrele din Eurasia ocupa mare parte din Islanda , nordul peninsulei
Scandinave, extremul nordic al Rusiei. Conditiile de clima si sol neomogene se reflecta in mai multe subtipuri de tundra ce se succed de la sud la nord; -tundrele cu arbusti pe soluri umede, cu inghetul putin profund, adapostite de vanturi; tufarisurile de mesteaceni, arini si salcii pitice sunt foarte dese; mlastinile oligotrofe de Sphgnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evolueaza spre tundra cu arbusti; tundrele cu subarbusti se situeaza la nordul tundrelor cu arbusti si sunt edificate de ericacee scunde, salcii si mesteceni pitici, tufe taratoare de vuietoare (Empetrum); se remarca formatiunile de pe substrat calcaros numite zacatori de zapada, in care vegetatia se dispune in cercuri concentrice; -tundre mezofile cu ciperacee si graminee pe soluri permeabile, drenate si care se dezgheata pe o grosime de 1 m; -tundre xerofile pe terenuri ridicate cu substrat calcaros, saraca in specii (salciipitice, ericaceae, argintica Dryas octopetala, iarba soparlelor-Poligonum viviparum, rogozuri); -tundre cu muschi si licheni tundrele cu licheni se gasesc pe soluri nisipoase, acoperite cu un strat gros de zapada. Aici predomina lichenul-renilor:Caldonia sylvatica,Cladonia uncinalis. In tundra din partea centrala a Siberiei de nord predomina lichenii:Alectoria ocholeuca, Alectoria nigricans,lichenul islandez:Cetraria islandica,Cetraria cucullata. Printre licheni cresc unele erbacee si tufisuri scunde:mesteacanul pitic, merisorul de munte. Tundra cu muschi de caracterizeaza prin marea raspandire a mushilor, care cresc strans unii de altii, formanad covoare dese .

Tundrele din America de Nord sunt in general asemanator celor din Eurasia; in
functie de excesivitatea conditiilor climatice, se diferentiaza: -tundre mezohigrofile in depresiunile umede din estul Canadei cu Carex aquatalis, Eriophorum viviparum etc.; -tundre xerofile, pe terenurile drenate cu Carex rupestris, Luzula confusa, Dryas etc.; -formatiunea fell-field(eng.:camp pustiu) formata din fitocenoze de Dryas interigifolia cu rogozuri arctice (Carex nardina, Carex rupestris, Carex misandra), muschi si licheni care acopera partial solurile; -formatiunea barren (barren (eng.) =sterp) se caracterizeaza prin uniformitate si maonotonie cuprinde comunitati de Dryas si Saxifraga nivalis; -tundre pietroase in insula Baffin cu licheni crustosi.

Tundrele din Antarctica ocupa tarmurile Antarctice si insulele invecinate.


Antarctica cuprinde doua regiuni climatice distincte: -una subantarctica, nordica, cu climat oceanic mai bland; -o regiune sudica cu climat continental foarte friguros si batuta aproape continuu de furtuni violente. Daca in insulele subantarctice vegetatia este cat de cat bine reprezentata, cu specii de plante din diverse familii (majoritatea cresc sub forma de perinite si tufe Acaena selago, Poa foliosa, Azorella, Agrostis antarctica), pe continentul antarctic, vegetatia este mult mai saraca (muschi, licheni si cateva plante cu flori), tundrele, reduse ca suprafata, fiind distribuite numai pe tarmuri.

nveliul edafic este constiuit din podzoluri i soluri mltinoase, srace n substane nutritive Toate aceste particulariti ale mediului determin caracterul floristic srac al tundrelor. n lupta mpotriva temperaturilor scazute, a uscciunii i a vntului, plantele din tundr au caractere de adaptare remarcabile. Astfel, multe specii sunt sempervirescente, scunde, unele trtoare, altele cresc dese n pernie sau ca tufiuri mici. n general, plantele au o nfaiare xeromorf, frunzele sunt mici, uneori acoperite cu peri protectori. Sistemul radicular se dezvolt n stratul superior al solului. Perioada de vegetaie este scurt i creterea nceat, de aceea plantele au o nalime mic. n tundr lipsesc pdurile; numai la limita sudic, n silvotundr, cresc arbori care fac trecerea spre zonele de pduri.

Muschi Arctic
Genul: Calliergon Specia: giganteum

Salcie arctica
Genul: Salix Specia: arctica

Pasque Flower Bear Berry


Genul: Arctostaphylos Specia: uva-ursi Genul: Anemone Specia: patens

Muschi Caribou
Genul: Cladonia Specia: rangiferina

Fauna tundrelor arctice este saraca si omogena pe tot cuprinsul Eurasiei si Americii de Nord. Insectele foarte numeroase hiberneaza iarna, iar vara se inmultesc foarte repede. Animalele polikiloterme sunt reprezentate de cateva specii de reptile si batracei, iar cele homeoterme, mai bine reprezentate fac fata conditiilor nefavorabile migrand in majoritate pentru perioada iernii spre regiunile meridionale ale tundrei ori mai sudice si doar o mica parte hibernand in anotimpul noptii polare.

Fauna din tundrele antarctice este de asemenea saraca. Mamiferele lipsesc; pasarile sunt reprezentate de mai multe specii, majoritatea marine (pinguinul Pygoscelis antarctica, albatrosulDiomedea exulans, pescarusul Megalestris antarctica, cormoranul) si numai doua specii de uscat (Anthus antarcticus, Chionis minor).

(vulpea polara, vulpea alba) Genul: Lagopus Specia: alopex


Vulpea polara are dimensiunile unei pisici domestice obisnuite. Isi face casa in vizuini mici, de multe ori in movile scazute. Are picioare scurte si blanita stufoasa (vara are culoarea grialbastrui si iarna alb). Este un animal solitar, omnivor ce traieste pana la 15 ani. In blocul Eurasia vulpea polara este pe cale de disparitie, in prezent nr total de perechi reproducatoare fiind 90 in Asia si 140 in Europa.

Genul: Rangifer Specia: tarandus

Renul Caribu traieste in tundra arctica, tundra montana si padurile nordice ale Americii de Nord, Groenlanda, Scandinavia si Rusia. Se estimeaza ca exista circa 5 milioane de reni caribu in lume.Din Eurasia ei au fost adusi in 1887 si in Alaska. Renii Caribu sunt foarte bine adaptati pentru a trai in tundra si sunt de asemenea foarte buni inotatori. Traiesc in turme uriase si pot calatori pana la 50 de mile pe zi. Renii Caribu nu sunt in pericol de disparitie, datorita capacitatilor de a tolera climate in care oamenii nu ar putea locui.

Hermelina
Genul: Mustela Specia: erminea

Hermelina se gaseste in Canada, SUA si Eurasia. Blana herminei este perfect adaptata mediul dur. Aceasta locuieste in zone mlastinoase, sau zone stancoase langa paduri. Este un animal carnivor si solitar, iar durata de viata este de la 4 la 7 ani. In Evul Mediu blana de hermina era folosita foarte des pentru imbracaminte. Acum hermelinele nu sunt nici amenintate , nici pe cale de disparitie.

Ursul Grizzly
Genul: Ursus Specia: arctos horribilis

Ursul Grizzly se gaseste in tundra din Alaska si nordvestul canadian si este foarte bine adaptat la conditiile din tundra.Este foarte agresiv si surprinzator de rapid. Iarna ,acesta nu intra in hibernare completa.Este suficient de puternic sa ucida si un ren Caribu.Durata de viata a ursilor Grizzly este de aproximativ 25 de ani si da nastere la 2-4 pui. In jurul anului 1970 existau doar 300 de exemplare de ursi Grizzly pe teritoriul SUA , acestia fiind considerati o specie pe cale de disparitie.

Rata Arlechin
Genul: Histrionicus Specia: histrionicus

Rata Arlechin isi are numele de la culoarea penajului sau, ce seamana cu costumul unui arlechin . Este o rata de marime medie, avand 1-1,5 kg si depunde de la 5 la 7 oua. Aceasta pasare este princiapala prada a vulpii polare si a lupului gri. Straniu, dar durata de viata a acestor rate este necunoscuta.

Boul Moscat
Genul: Ovibos Specia: moschatus

Boul moscat traieste in tundra din Alaska de Nord, Canada Insula Elesmere, Groenlanda, Norvegia, Suedia si Siberia. din 1917 guvernul canadian protejeaza aceasta specie prin lege. Acum sunt aproximativ 90 000 de exemplare in tara. Incalzirea globala are un efect negativ asupra reproducerii boului moscat. Eschimosii din versantul nordic din Alaska numesc boul moscat Oomingmak ce inseamna animal cu pielea ca o barba .

Ursii polari pot fi gasiti prin toate regiunile polare din emisfera nordica si sunt cele mai mari carnivore din zona respectiva. Femelele dau nastere in luna decembrie , ianuarie la 1-2 pui. Cu doua straturi de blana si un strat de grasime de 4-5 cm ursii polari se descurca la temperaturi extrem de scazute. La un moment dat existau doar 5000 de exemplare, insa acum sunt aproximativ 40 000 de ursi , dar nu sunt inca in conditii de siguranta , printre altele si din cauza incalzirii globale. Cauza majora de deces pentru tinerii ursi polari este foametea.

Ursul Polar
Genul: Ursus Specia: maritimus

Bufnita de zapada este una dintre cele mai mari si mai atractive dintre bufnite. Ciudat este ca ochii lor ocupa mai mult spatiu in craniu decat creierul. Aceste bufnite sunt tacute, cu exceptia cazului in care isi protejeaza cuibul , atunci cand fac acest lucru tipetele lor se pot auzi de la 2 mile departare. Bufnita de zapada nu este in pericol de disparitie , insa patrunderea omului in habitatul lor natural, va limita spatiul de a trai si prada.

Bufnita polara
Genul: Nyctea Specia: scandiaca

Lupul de tundra

Lupii de tundra traiesc la polul nord, in regiuni cu temperaturi ce ating deseori 30 Celsius. Uneori haitele sunt nevoite sa parcurga mai mult de 1000 km in cautarea hranei. Cum este posibil sa nu gaseasca hrana timp de mai multe zile, chiar si saptamani intregi, lupul poate sa cosume si 10 kg de carne odata. Lupul de tundra traieste pana la 7 ani si cantareste in jur de 80 kg.

Implicarea directa a omului in habitatele naturale , dar si incalzirea globala vor duce la disparitia a numeroase specii de plante si animale. In zonele de tundra principalele animale amenintate de incalzirea globala sunt ursii polari , iar studiile arata ca pana la 42 % din habitatul acestora va disparea pana la jumatatea sec XXI si 2/3 din populatia actuala de ursi polari va disparea.

Se preconizeaza ca , in ritml pierderilor actuale, populatia de ursi polari va disparea definitiv in nu mai putin de 75 de ani. Insa un lucru bun il constituie faptul ca asezarile omenesti sunt destul de putine in zona de tundra. Ca urmare, caracteristicile mediului natural se pastreaza, influentele antropice fiind limitate.