Sunteți pe pagina 1din 4

Psihologie Educationala 6 3 martie 2004

Educatia functionala

Se bazeaza pe o psihologie functionala. Perceptia nu e o simpla copie a realitatii, ea e si o interpretare orientate de procesul cognitiei superioare. In perceptie e implicata si gandirea cu toate ca cunoasterea perceptiva nu reprezinta o cunoastere aprofundata, ea ramane o cunoastere superficiala. Elementara, insa e una necesara ce permite reglarea actiunii imediate. Fara o perceptie elementara nu am reusi sa efectuam activitatea simpla. In actul perceptiv sunt implicate si atitudinile: cele motorii care vizeaza pozitia, postura adopta atunci cand percepem; atitudini intelectuale care orienteaza procesul cunoasterii perceptive, atat afectiv motor cu rol de a si dinamiza cunoasterea. Alti factori: cultura si aspecte ce tin de caracter; facultatea de a observa e nedespartita de forta creatoare a ficarui copil; rolul imaginatiei si gandirii creatoare in formarea intelectuala. Exersarea perceptiei in contextul invatarii urmareste 2 obiective principale: a) dezvoltarea spiritului de observatie; b) formarea de reprezentari clare si precise. Atentia: cunoasterea in general nu este posibila fara implicarea atentiei. Ea consta in orientarea si concentrarea activitatii psihocognitive asupra unui obiectiv sau fenomen, rolul ei fiind de a maximiza si optimiza cunoasterea. Dezvoltarea atentiei este un obiectiv important al formarii intelectuale. Exersarea atentiei conduce la dezoltarea calitatilor atentiei: mobilitatea, concentrarea, stabilitatea, volumul, distributivitatea. Memoria: exista niveluri si forme ale memoriei, fiind foarte dificil sa separam memoria superioara de inteligenta. Memoria nu e un simplu depozitator de materie, cunostinte, ci e un sistem hipercomplex organizat in straturi interdependente. Rolul gandirii si al limbajului si inteligentei in contextul activitatii mnezice:

- din perspectiva formarii intelectuale, gandirea nu va fi privita doar ca reflectare generalizata si mijlocita a realitatii sau ca un fenomen pasiv de imagine in oglinda; azi, ea va fi inteleasa drept o succesiune de aparitii ce conduc la dezvaluirea unor aspecte importante ale realitatii, si la rezolvarea unor probleme. - a educa din punct de vedere intelectual inseamna a forma notiunile de baza ale conturarii sistemului explicativ, dar si a dezvoltarii rational logice, prin insusirea si exersarea operatiilor generale ale gandirii - realizarea acestor obiective implica dezvoltarea calitatilor generale ale gandirii: profunzimea, largimea, supletea, consecventa, promtitudinea, spiritul critic si calitatile gandirii creatoare: fluiditatea, originalitatea, capacitatea de elaborare (combinatorica). - aspecte ale gandirii superioare: nu e algoritmica; traiectoria, desfasurarea actiunii nu e complet specificata dinainte; este complexa: traiectul total nu e vizibil mental vorbind , din orice punct singular de analiza; conduce la solutii multiple si rareori la solutii unice; implica rationamentul nuantat si interpretativ, aplicarea unor criterii multiple, incertitudine, autoreglarea proceselor de gandire; presupune efort intens. Educatia intelectuala in secolul XX isi propune obiectivele: 1) Stimularea si dezvoltarea trebuintelor de cunoastere 2) Dezvoltarii competentei de a comunica eficient. Limbajul educativ s-a schimbat, ceea ce implica imbogatirea si nantarea limbajului prin lecturi variate si organizarea, cultivarea preciziei limbajului, atat sub aspect formal (pronuntie corecta) cat si sub aspectul continutului (intelegere si utilizarea adecvata a fiecarui cuvant); toate acestea presupun utilizarea dictionarelor si enciclopediiloe. 3) Formarea capacitatii de adaptare a limbajului la fiecare domeniu al cunoasterii si comunicarii. 4) Cultivarea atitudinii critice atat fata de propiul limbaj cat si fata de limbajul celorlalti pentru optimizarea capacitatii de comunicare. 5) Valorificarea imaginatiei, a procesului de educatie intelectuala, la adevarata valoare. Imaginatia sta la baza invatarii creative, iar memoria la baza celei reproductive. Paradigma invatamantului creativ presupune imaginatie, gandire si capacitate de a comunica, iar aceasta prin opozitie cu invatarea mecanica.

Elevul creativ se distinge prin urmatoarele calitati: capacitati de patrundere si prelucrare a materialului restructurarea rapida si personalizata a datelor independenta rapida si spirit critic preferinta pentru complexitate capacitatea de a-si asuma riscuri increderea de sine nonconformismul intelectual, spiritul critic aspiratiile inalte, interese variate curiozitate o anume indiferenta fata de impresia pe care o face anturajului

In acelasi timp educatia intelectuala isi mai propune alaturi de cele 2 obiective de baza: 1)..; 2) dezvoltarea si perfectionarea proceselor de cunoastere; 3). Deprinderile erau definite: comportamente automatizate ale activitatii. Capacitatile vizeaza capacitatea generala a aplicarii, utilizarii cunostintelor si deprinderilor in imprejurari si scopuri variate. Formarea intelectuala incepe cu deprinderile elementare: scris, citit, socotit. Fara aceste deprinderi nu se pot forma capacitati superioare de tipul: capacitatea de identificare si utilizare a surselor de informare, capacitate de a realiza rezumate, sinteze sau capacitatea a utiliza calculatorul. Educatia intelectuala isi propune insusirea de catre elevi si tineri a normelor de igiena a activitatii intelectuale de cunoastere, insusirea legilor psihice si a conditionarilor bio-fiziologice ale proceselor cognitive. Rolul lor lor este acela de a preveni surmenajul intelectual si de a intretinea energiei intelectuala. Ele contribuie la formarea stilului individul de lucru intelectual al elevului si tanarului. Cultivarea sentimentelor intelectuale si dezvoltarea motivatiei pentru cunoastere bazate pe impulsul cognitiv sau pe trebuinta de cunoastere. Toate acestea asigura continuitatea si temeinicia invataturii pe parcursul intregii vietii. Rolul profesorului in atingerea acestor obiective, este foarte important mai ales pe linia determinarii posibilitatii si limitelor intelectuale de cunoastere dar si a metodelor cele mai potrivite. Prin educatia intelectuala intelegem a invata sa inveti adica sa selectionezi, sa structurezi si sa vehiculezi continuturile educatiei.

Educatia morala Cea mai vaga definitie a eticii era acea ca este o disciplina normativa care are ca obiect de analiza si interpretate ansamblul valorilor morale. Incepand cu jumatatea secolului XX, termenul morala a inceput sa desemneze un ansamblu de valori si norme specifice de conduita, care nu sunt nici religioase, teologice, nici estetice si nici juridice. Intrebarea care s-a pus este: virtutea pote fi educata, ca sa aiba rost o asemenea disciplina? Sensul educatiei morale este acela de a-i face pe oameni mai buni. Educatia morala trebuie inteleasa ca trecerea de la morala la moralitate. Acest termen ii apartine lui Ion Grigoras in lucrarea sa Educatia moralcivica, 1994. Competenta etica sta sub semnul cunoasterii, in timp ce competenta morala sta sub semnul trairii si infaptuirii. Etica este un domeniu teoretic (minima moralia); aceasta nu inseamna ca specialistul in domeniul eticii este neaparat competent in domeniul moralei. Plesu: competenta etica nu este o garantie a competentei morale asa cum cunoasterea binelui nu ofera intodeauna garantia infaptuirii binelui. Educatia morala o s-o intelegem drept o interiorizare a normelor a regulilor si a valorilor morale. Aceasta nu dezvaluie ca valorile morale implica nu doar o competenta cognitiva ci si o componenta afectiva si una practic actionala, in care un rol important revine vointei. Eseu asupra intelectului omenesc- J. Locke: unde el pune problema originii naturii, puterii si intinderii cunoasterii; el considera educatia intelectuala drept partea cea mai putin importanta a educatiei, iar cunostintele pe care le dobandim pretioase, doar daca slujesc virtutea si intelepciunea La intrebarea ,,Cum se poate cultiva virtutea?, s-a rapuns cu urmatoarele paradigme: Paradigma socratica- raul care provine din ignoranta, necunoastere 2) Paradigma spiritual-religioasa- singura regula in care trebuie sa credem este cea spirituala 3) Paradigma sociala- reguli sociale 4) Paradigma constructivista- construirea stadiala a moralitatii copilului.
1)

S-ar putea să vă placă și