Sunteți pe pagina 1din 14

Spania

Fasola Lavinia Clasa a XI-a E

Denumire oficiala: Regatul Spaniei Localizare: Insula Iberica, in sudul Franteti, intre marea Mediterana la est si la sud si Oceanul Atlantic la vest. Impreuna cu Andora si Portugalia formeaza Insula Iberica. Suprafata: continentala si Insulele: Baleare, Canare (pe coasta Africii) 506 030 kmp Populatie: 44,710 milioane Limba oficiala: spaniola Moneda: euro Capitala: Madrid Seful statului: Regele Juan Carlos I Orase: Madrid, Barcelona Teritorii disputate: Gibraltar - aflat sub control britanic; orasele Ceuta si Melila cerute de Maroc; teritoriul Olivenza, a carei suveranitate spaniola nu este recunoscuta de Portugalia. Deviza naional: Plus Ultra (Mai departe) Imn naional:Marcha Real (Marul Regal) Sistem politic: monarhie parlamentar Rege: Juan Carlos I Preedintele Guvernului: Jos Luis Rodrguez Zapatero

Drapelul Spaniei
Steagul national al Spaniei este format din trei benzi orizontale, avand culorile rosie (in partea de sus), galbena si respectiv rosie, banda galben fiind de doua ori mai mare decat cele rosii. In centru pe verticala, mai apropiata de lance din punct de vedere al orizontalei, se afla stema Spaniei.

Stema, este alcatuita din patru parti, reprezentand emblemele regatelor traditionale ale Spaniei (in sens invers acelor de ceasornic, incepand din stanga sus, Castilia, Leon, Navarra si Aragon), in timp ce Granada este reprezentata de o rodie stilizata, in partea de jos a scutului. De o parte si alta a scutului sunt doua coloane reprezentand coloanele lui Hercule, care sunt doua piscuri care flancheaza intrarea in stramtoarea Gibraltar (Gibraltar si Ceuta). Banda rosie infasurata in jurul coloanelor, contine motto-ul imperial in latina, Plus Ultra (mai departe, performanta maxima), care simbolizeaza dorinta de a vedea aceste piscuri ca o intrare pentru restul lumii, mai degraba decat o poarta catre Marea Mediterana, dar care vor sa arate si tinuturile indepartate pe care Spania le-a posedat. Aranjamentul celor trei benzi, cu portiunea centrala galbena, de doua ori mai lata decat cele rosii, dateaza din secolul 18, culorile fiind legate de cele ale regatelor Aragon, Castilia si Catalania.

Relief
Cel mai intins platou central este inconjurat de valea fluviului Ebro, regiunea muntoasa Catalonia, regiunea mediteraneeana de coasta a Valenciei, valea raului Guadalquivir si regiunea muntoasa care incepe de la Pirinei si se intinde pana la coasta Atlanticului. Mlatini strbtute de nenumrate canale, lstriuri nesate cu heliantheme i dune de nisip de un alb orbitor se ngemneaz ntr-o remarcabil armonie a naturii, n regiunea de sud a Spaniei. mpreun cu pdurile de pini, lacurile i crngurile de plut, ele formeaz Parcul Naional Coto Doana, ce se ntinde pe mai mult de 500 km la gurile fluviului Guadalquivir.

Climat
Spania se afl ntr-o zon cu clim temperat, meditaran, n centrul rii n zona capitalei Madrid climatul fiind mediteran-continental. ntre climatul dintre regiunile muntoase, cel de pe malul mrii i cel din centrul rii se pot constata diferene importante, n regiunile de pe malul mrii climatul fiind mai puin extrem, n timp ce zonele limitate de Oceanul Atlantic au un climat mai polios. Temperatura medie a Madridului n luna iulie este de 30 oC, n februarie de 8 oC.

Populatie
Numrul de locuitori: 43,758,250 (2006) Densitatea populaiei: 79 pers/km2 Componena populaiei: 14.4% ntre 0-14 ani 68% ntre 15-64 de ani 17.6% peste 65 de ani Creterea populaiei: 0.15% Raportul natalitii: 10.1 nateri/1.000 persoane Raportul mortalitii: 9.63 de decese/1.000 persoane Raportul mortalitii la nou nscui: 4.42 de decese/1.000 nateri Durata de via: - n general : 79.52 de ani - la femei: 83.03 de ani - la brbai: 76.18 de ani

Limbi oficiale
Patru limbi importante sunt vorbite n Spania, care sunt limbi oficiale n anumite regiuni:

spaniola (castellano sau espaol), limb oficial n ntreaga Spanie. catalana (catal sau valenci) n Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes Balears), i pri ale comunitii autonome Valencia (Valncia, unde limba este denumit valencian). basca (euskara) n ara bascilor (Euskadi), i pri din Navarra. galiciana (galego) n Galicia (Galiza). Catalana, galiciana i castiliana, mai comun denumit "spaniol", sunt descendente ale limbii latine i au propriile lor dialecte; exist de asemenea i alte dialecte romanice, ca i asturiana sau Bable n

Asturias i pri din Len, aragoneza n o parte din Aragn, i araneza (o variant gascono-occitan) n Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbit n Americi este descendent a dialectului spaniol vorbit n sud-vestul Spaniei. Numrul imigranilor n Spania a explodat n ultimii zece ani, ajungnd de la 500.000 n 1996 la circa 4,5 milioane n 2008, la o populaie de 45 de milioane. n aceast perioad, ara a cunoscut o cretere economic puternic.

Economie
Economia capitalist mixt a Spaniei suport un PIB care pe o baz per capita reprezint 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a ctiga aderarea la primul grup de ri ce au lansat moneda unic european pe 1 ianuarie, 1999. Administraia lui Jose Maria Aznar a continuat s susin liberalizarea, privatizarea, i deregularea economiei i a introdus unele reforme pentru taxe n final. omajul a sczut vizibil sub administraia lui Aznar, dar rmne una din cele mai mari rate din Uniunea European, la 13%. Guvernul ncearc s fac progrese viitoare n schimbarea legilor de munca i reformare schemelor de pensie, care sunt cheia susinerii att a avansrii economiei interne a Spaniei, ct i a competitivitii externe ntr-un mediu cu o moned unic. Spania este cea de-a doua destinaie turistic din lume i are 47 de aeroporturi. Ocup locul 3 n Europa i locul 7 n lume n ceea ce privete industria constructoare de maini. Peste 82% dintre vehiculele produse n Spania sunt exportate n peste 90 de ri. n al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% i a intrat n cea mai adanc recesiune din 1993. Pe ntreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% fa de anul 2007.

Politica

Spania este o monarhie constituional, cu o monarhie ereditar i cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Naional. Puterea executiv consist din Consiliul de Minitri prezidat de Preedintele Guvernului (asemntor unui prim ministru), propus de monarh i ales de ctre Ansamblul Naional dup alegerile legislative. Puterea legislativ este format din Congresul Deputailor (Congreso de los Diputados) cu 350 de mebrii, alei prin vot popular pe listebloc, prin reprezentarea proporional, destinai s serveasc timp de patru ani, i un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din alei direci pe baza votului popular i ceilali 51 trimii de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani. n 2003, Spania discut cu Regatul Unit despre Gibraltar, o mic peninsul care i-a schimbat posesorul n timpul Rzboiului Spaniol de Succesiune n 1714. Discuiile se refer la mprirea suveranitii asupra peninsulei, subiect al unui referendum constituional al gibraltarienilor, care i-au exprimat opoziia fa de orice act de supunere fa de Spania. Spania este, n prezent, statul autonomiilor, formal unitar, dar, de fapt, funcionnd ca o federaie de Comuniti Autonome, fiecare cu puteri i legi diferite (de exemplu unele au propriile lor sisteme educaionale i de sntate, altele nu). Exist unele probleme cu acest sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide naionaliste) ncearc un tip mai federal de relaii cu Spania, n timp ce guvernul central ncearc s reprime ceea ce unii vd ca i o autonomie excesiv a unor comuniti autonome (ex. ara Bascilor i Catalonia). Terorismul este o problem n Spania de astzi, de cnd ETA (Libertatea i Pmntul Basc) ncearc s ctige independena basc prin mijloace violente, incluznd utilizarea bombelor i a crimelor. Dei guvernul autonom basc nu asist o astfel de violen, diferitele aproprieri de problem sunt o surs de tensiune ntre guvernele central i basc.

Comunitati autonome

Spania este compus din 17 comuniti autonome (comunidades autnomas).


Andaluzia (Andaluca) Aragon (Aragn) Asturias (Principado de Asturias) Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears) ara Bascilor (Pas Vasco / Euskadi) Insulele Canare (Islas Canarias) Cantabria Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha) Castilia-Leon (Castilla y Len) Catalonia (Catalua / Catalunya) Extremadura Galicia Madrid (Comunidad de Madrid) Murcia (Regin de Murcia)

Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea)


Valencia (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana) La Rioja

Exist i cinci locuri de suveranitate (plazas de soberana) pe i lng coasta african: oraele Ceuta i Melilla sunt administrate ca i orae autonome, o stare intermediar ntre orae i comuniti; insulele din arhipelagul Islas Chafarinas, Pen de Alhucemas, i Pen de Vlez de la Gomera se afl sub directa administraie spaniol.

Scurt istoric
Relicve ale popoarelor din Epoca de Piatra, de acum 35.000 de ani, au fost gasite pe intreg teritoriul Spaniei. Popoarele celtice au ajuns

aici in sec. IX i. Hr., urmate de romani, care au dominat Spania de la aprox 200 i. Hr., pana la invazia vizigota de la inceputul sec. V d. Hr. La inceputul sec. VIII d. Hr., majoritatea teritoriilor peninsulei au fost ocupate de musulmanii (mauri) din Africa de Nord si au ramas sub controlul acestora pana cand au fost recucerite treptat de regatele crestine ale Castiliei, Aragonului si Portugaliei. Spania s-a reunificat in 1479 in urma mariajului Ferdinand V (de Aragon) si Isabela I ( de Castilia). Ultimul regat musulman, Granada, a fost recucerit in 1492, moment din care Spania a instaurat imperiul colonial din Americi. In 1516, tronul a fost preluat de Habsburgi, a caror domnie s-a sfarsit in 1700 cand Filip V a devenit primul rege Bourbon al Spaniei. Ascendenta sa a provocat Razboiul pentru Succesiunea la Tronul Spaniei, care a dus la pierderea a numeroase posesiuni europene si a aprins scanteia revolutiei in cele mai multe colonii ale Americii spaniole. Spania a pierdut restul coloniilor de peste ocean in favoarea Statelor Unite, in Razboiul Hispano-American (1898) (Cuba, Guam, Filipine, Puerto Rico). Spania a devenit republica in 1931. Razboiul Civil Spaniol (1936 1939) s-a incheiat cu victoria nationalistilor, sub conducerea generalului Francisco Franco, care a domnit ca dictator pana la moartea sa, in 1975. Succesorul sau la sefia statului, Juan Carlos I a reinstaurat monarhia. Noua constitutie din 1978 a instaurat monarhia constitutionala. Spania a fost primita in NATO in 1982 si in Comunitatea Europeana in 1986. In 1992, implinirea a 500 de ani de la prima calatorie a lui Cristofor Columb in America a fost marcata printr-un targ de proportii in Sevilla si prin organizarea Jocurilor Olimpice de la Barcelona. La sfarsitul sec. XX si inceputul sec. XXI, separatistii basci au continuat sa faca recurs de violenta, facand presiuni pentru obtinerea independentei, dar militantii islamici au fost responsabili pentru atentatele cu bomba de la 11 martie 2004, care au ucis in Madrid mai mult de 200 de persoane cel mai grav incident de la Al Doilea Razboi Mondial incoace.

Orase Importante

Madrid
Istoria Madridului este legata de Imperiul Roman, sec 2 I Ch. Numele initial a fost Matrice, sugerand faptul ca asezarea era strabatuta de rau. In sec 7, orasul cade sub stapanirea maura, orasul devenind Mayra. Madrid este capitala Spaniei din anul 1561, din timpul regelui Philip al II lea al Spaniei,. Initial a fost un fort maur, Magerit. Orasul este situat in centru tarii, pe raul Manzanares. Madrid este unul din marile orase cu o populatie de 3,5 mil locuitori. Monumente: Palatul Regal, Teatrul Regal, Muzeul Prada, Centru National de Arta Regina Sofia - unde se afla celebra Guernica pictata de Picasso.

Barcelona
Orasul Barcelona este al doilea oras ca marime si importanta al Spaniei situat in regiunea Catalonia, o zona foarte bogata economic si turistic. Barcelona a fost unul din porturile importante in vremea Imperiului Roman, in primii ani ai mileniului 1. Pentru 400 de ani a fost capitala vizigota in timpul regelui Ataulf. In sec al 19 lea, in timpul artei si arhitecturii Art Nouveau si a revolutiei oraselor moderne, Barcelona s-a dezvolat rapid. Numele orasul este legat pentru totdeuna cu cel al arhitectului Antonio Gaudi, cel care si-a dedicat viata construrii Catedralei

Sagrada Familia (catedrala a carei constructie a inceput in sec al 19 lea - neterminata inca).

Valencia
Orasul Valencia este al treilea oras, ca marime si importanta, al Spaniei. dupa Madrid si Barcelona. Valencia este un oras recunoscut prin elemente de arhitectura unica in stil baroc, romanesc si modern. Catedrala din Valencia - basilica De La Virgen De Los Desamparados- este o bazilica gotica iar Mrecado Central este una din cele mai mari piete moderniste din Europa. Gara orasului - Estracio del Norte- este construita in stil art deco. Ultimele creatii moderne, futuriste, apartin arhitectului Santiago Calatrava: Orasul Artelor si Stiintei - Ciutat de les Arts i les Ciencies care include un muzeu al stiintei, un cinematograf IMAX si un parc oceanic.

Personalitati de seama
Pablo Picasso

ntre anii 1908 i 1914 Picasso traseaz mpreun cu Georges Braque drumul unui mod revoluionar de tratare a formelor, care va cpta denumirea de Cubism. n realitate, Picasso i Braque ncearc s reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafaa bidimensional a tabloului, fr a folosi mijloace iluzioniste, s reuneasc forma i suprafaa recurgnd la mijloacele unei picturi fr deosebiri ntre prim plan i fondul n perspectiv.

Obiectele se descompun n pri elementare, pentru a fi din nou reconstruite pe suprafaa pictat.

Salvador Dal

Numele la natere, Salvador Domingo Felipe Jacinto Dal Domenech (* 11 mai 1904, Figueras, Spania - 23 ianuarie 1989, Figueras) a fost un pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seam al curentului suprarealist n art. Graie apariiilor excentrice i megalomaniei sale, Salvador Dal a devenit o vedet mondial, care a reuit s foloseasc fora mass-mediei pentru a-i spori averea i gloria.

Antoni Gaudi

Prin devotamentul sau total pentru arhitectura de inspiratie organica, Antoni Gaudi (1852-1926) a revolutionat arhitectura din Catalonia, la inceputul secolului al XX-lea. Pe cand curentul art nouveau se raspandea in intreaga lume, versiunea sa catalana, modernismul, a imbracat forma extrema, iar Gaudi este cel mai controversat si mai stralucitor reprezentant al sau. Pentru Gaudi, structura este inseparabila de forma, culoarea si textura, o abordare holistica inspirata de miscarea artistica Arts and Crafts.

Miguel de Cervantes Saavedra

(n. 29 septembrie 1547, Alcal de Henares - d. 22 aprilie 1616, Madrid) a fost un romancier, poet i dramaturg spaniol. E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut n primul rnd ca autorul romanului El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha, (hidalgo este un reprezentant al micii nobilimi) pe care muli critici literari l-au considerat primul roman modern i una din cele mai

valoroase opere ale literaturii Principele ingeniozitii.

universale.

fost

supranumit

Traditii
Flamenco este un gen muzical, care a aprut i s-a dezvoltat n Spania, preponderent n regiunea Andaluzia. Acest gen e caracterizat de o ritmicitare pronunat, fiind folosite castaniete, i adesea cntecele flamenco sunt nsoite de dansul omonim. Dei originea flamenco e considerat Andaluzia, regiunile Extremadura i Murcia au contribuit la dezvoltarea ctorva forme muzicale. Rdcinile flamenco nu sunt cunoscute cu precizie, ns adesea sunt citate influene din culturile Islamic, Sefard, igneasc, alturi de cultura local andaluz. Influenele Latino-Americane i n special acele contribuit deasemeni la formarea ctorva subgenuri. cubaneze au

Coridele, dei blamate de culturi diferite, sunt considerate un produs al artei pure n Spania. Corida nseamn victoria omului asupra unuia dintre cele mai de temut animale: taurul. Totul conteaz, conduita celor care se afl n aren dar mai ales egalitatea ntre fore. Din aceast cauz taurul este rnit la nceputul fiecrei lupte, pentru a egala astfel ansele ntre lupttori.. Originile coridelor dateaz din secolele al XVI-lea i al XVIII-lea, foarte sprijinite pe atunci de Casa de Austria. Felipe al V-lea, primul rege Burbon, educat la Versailles a fost primul rege antitaurin; dar succesorul su, Fernando al VII-lea a fost cel care a ncurajat colile de toreadori (Escuelas de Tauromaquia). Locul n care se desfoar coridele se numete "La Maestranza" sau Plaza de Torros, iar aici, a iei pe poarta prinului (La puerta del Principe), purtat pe umeri, este cea mai mare aspiraie a unui toreador profesionist. n zilele noastre acest lucru se ntampl atunci cnd un toreador se retrage din activitate, moment n care i taie i codia, pe care majoritatea toreadorilor o poart ca un simbol al toreadorilor.

Gastronomie
O mana de ingrediente Secretul savuroaselor mancaruri spaniole nu consta in ingredientele utilizate, ci in felul in care acestea sunt combinate. Ibericii se duc la piata ca sa cumpere carne rosie, pui sau vanat si mai ales peste. Multe din preparatele locale contin fasole, orez, oua, cartofi si verdeata. Foarte populare sunt placintele cu carne servite ca fel principal. Bufetele cu gustari, numite aici tapas , sunt de asemenea la mare cinste. Pestele si fructele de mare sunt consumate pe scara larga nu numai pe litoral, ci si in interiorul tarii, iar uleiul de masline este indispensabil la prepararea celor mai multe retete. Chorizo este regele carnatilor in Spania, fiind asezonat cu mirodenii si mult usturoi. Acesta din urma este adorat de iberici, spre deosebire de zarzavat si majoritatea legumelor verzi. Salatele se servesc la inceputul mesei, intotdeauna fara dressing, dar insotite de recipiente cu ulei si otet. Harta gastronomica Desi orele de masa sunt cam aceleasi in Spania, bucatele din farfurie difera de la o regiune la alta. In partea de nord-vest, Galicia, isi spune cuvantul mostenirea culturala celtica. Localnicii mananca placinte de carne si peste, fructe de mare si carne de vitel. Pe coasta, la Asturias, se prepara o mancare din boabe de fasole, fabada , insa populara este si branza albastra, Cabrales . Bascii s-au axat pe preparate din peste, in special supa, dar si anghila cu usturoi, sepie si mai multe gustari din cod afumat. Catalonia este cea mai interesanta regiune din punct de vedere gastronomic. Amestecurile de fructe de mare cu legume sau carne si cartofi sunt foarte gustoase. In Valencia orezul este rege, iar paella (un fel de pizza cu baza din orez in loc de blat) este emblematica pentru regiune. Arida Andaluzie a inventat gazpacho , o supa din rosii, ceapa si castraveti, asezonata cu piper, ulei si otet, care se serveste rece.

Bibliografie
http://www.spania-online.ro/ http://romanian-portal.com/ http://www.ultramarine.ro/romana/Spania_Barcelona_Mallorca_Teneri fe.htm http://wikipedia.ro.org Statele lumii Mica Enciclopedie, Ed. Meronia, Bucuresti, 1995 National Geographic Traveler - Spania