Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

lucrul pe text. Metode şi procedee       lectura model.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. A. 2.  cunoştinţele anterioare. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.  timp de lucru: 50 minute. problematizarea. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. dialogul. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor. Adina Brânzea S. Prisăcani.Prof. conversația.  portofoliul elevilor. învățarea prin descoperire. Strategii didactice 1. 2/8 . M.  a înțelege mesajul textului. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul. 3.  tabla.  a cunoaște trăsăturile genului liric.

2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. Brașov. Iași. 2008  Literatura română. de Raluca Scarlat Iancău. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. I. Editura Niculescu. M. Editura Badea & Professional Consulting. A. L. Prisăcani. limbă română. 1997  Literatura română. Editura Ovi-art. Cuza”. V. Editura Aula. 2002  Literatura în școală. Sfârlea. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. București. analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. clasele V-VIII. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. Mihaela Secrieru. Bibliografie  Limba română. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. Iași. prof. Marinela Popa. Kudor. Grup Editorial Art. Raluca Scarlat. Ioniță. 2003. A. F. Poezia. 2005  Literatura română. Ion Popa. Cârstocea. 2003  Didactica limbii române. Florentina Sânmihăian. Brașov. Emanuela Ilie. Editura Aula.  Literatură. Columban. Botoşani. Editura Niculescu. București. 2004  Didactica literaturii române. Editura Humanitas Educational. clasa a VI-a – Ion Popa.Prof. 2008  Literatura română. București. Gal. ediția a II-a. Editura Universității „Al. D. Bucureşti. Editura Polirom. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. 2008 3/8 . L. M. Marinela Popa. Coman. Bucureşti. Constantin Parfene. Adina Brânzea S. E. Sofia Dobra. Mariana Badea.

verificarea temelor. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. - Moment organizatoric prezenţa. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. IV. a cunoaște trăsăturile genului liric. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. A. a înțelege mesajul textului. III. Adina Brânzea S. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul. M. II. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. Coordonarea învăţării. stabilirea ordinii.Prof. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I. Prisăcani. verificarea materialului didactic.

Prin personificare. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. A. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. apa este un element al vieții. Ea este dinamică. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. Decorul natural este unul nocturn. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. de posibilitate. de visare. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. barca. „cutremură”. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. nuferii. pentru că visul de iubire nu se realizează. „unduioasa apă”). elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. luna. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. codrul. „lin foșnească”. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. luna vântul. „blânda lună”. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. de visare. inexprimabil. „a scăpa”. trestiile. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. Natura este personificată. „lin foșnească”.Prof. „a sări”. „unduioasa apă”. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. luna. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. „a pluti”. favorizează reveria. unul real. Prisăcani. Adina Brânzea S. 5/8 . Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. poezia poate fi structurată pe două planuri. codrul. vântul. Verbe precum „a cădea”. apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. M. natura preia sentimentele și stările eului liric. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte.

Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. este mai puțin dinamic. „a sări”. În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent.Prof. „a scăpa”. lacul ca element al ei. b) sugerează o acțiune dorită. natura. verbele sunt la modul indicativ. M. claritate. Adina Brânzea S. timpul prezent: „încarcă”. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. c) sugerează o acțiune ireală. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. Prisăcani. A. „unduioasa apă”. „blândei lune”. „a pluti”. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. revenind la realitate. „cutremură”. limpezime. „să-mi cadă lin”. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. „nu vine”. „nuferi galbeni”. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. dar nerealizată. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. cât și cea interioară. b) Epitete: „lacul albastru”. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. „sufăr”. Care sunt acestea? 6/8 . „lin foșnească”. „să plutim”. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. Astfel. „să sărim”. seninătate. „suspin”. decorul nu mai este luxuriant. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. „să scap”. „cercuri albe”. de visare. dar nerealizată: „să cadă”. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text.

în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. abandonați extazului. Adina Brânzea S. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. idealul feminin către care tinde acesta. Dacă „el”. „eu”.” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. unele exprimate. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. „Să plutim cuprinși de farmec”. „lângă lacul”. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. sugerat. ci doar inclus.Prof. Explicați de unde provine această impresie. „Ea”. Identificați cine este „el” din prima strofă. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. ci către o iubire ideală. „el” fiind lacul. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. apar ca persoane gramaticale. „să-mi scape”. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. altele incluse sau doar sugerate: eu. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. Astfel. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. în decorul de basm al codrului și al lacului. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. 7/8 . iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. A. „ea”. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă. a) aliterații: „să sărim”. el și noi. În prima strofă. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. apropiate de versificația creației populare. căci împlinirea iubirii este dorită. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”.” „Să sărim în luntrea mică”. „noi” nu este exprimat. pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. din text se degajă o vrajă aparte. ea. M. Acestor procedee li se adaugă. pentru a spori armonia versurilor. Prisăcani. dar nerealizată. verbele sunt la persoana a treia singular.

V. „să răsară”. Realizarea feedback-ului 1. Pe baza discuțiilor anterioare.Prof. Prisăcani. Comentați legătura poet . Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. „să cadă”. „sufăr”. A. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. de calmă resemnare.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. credeți. M. „suspin”. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. „parc-aștept”. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. Deoarece este o operă literară în versuri. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. Natura este personificată. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. 24) Cărei specii literare. 8/8 . natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Adina Brânzea S. aliterații și elemente de versificație. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI. realizată prin asonanțe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful