Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

învățarea prin descoperire. problematizarea. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4. Prisăcani. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. lucrul pe text. dialogul.  cunoştinţele anterioare. Strategii didactice 1.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. 3.  a cunoaște trăsăturile genului liric.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric.  tabla. 2/8 . A. conversația.  timp de lucru: 50 minute.  portofoliul elevilor. 2. M. Adina Brânzea S.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul. Metode şi procedee       lectura model.  a înțelege mesajul textului. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor.Prof.

analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. Editura Universității „Al.  Literatură. clasa a VI-a – Ion Popa. 2008  Literatura română. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. Brașov. 2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. Grup Editorial Art. de Raluca Scarlat Iancău. Florentina Sânmihăian. Kudor. Botoşani. prof. Bucureşti. Editura Ovi-art. Coman. Bibliografie  Limba română. 2002  Literatura în școală. Editura Niculescu. 2004  Didactica literaturii române. V. București. Editura Aula. Iași. Editura Badea & Professional Consulting. L. Marinela Popa. L. Columban. 2008  Literatura română. D. Adina Brânzea S. Editura Aula. Sfârlea. Gal.Prof. Mihaela Secrieru. M. Ion Popa. Mariana Badea. Cârstocea. 2003  Didactica limbii române. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. M. Marinela Popa. 2008 3/8 . Iași. A. A. Prisăcani. Editura Polirom. Sofia Dobra. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. Emanuela Ilie. București. Brașov. limbă română. Editura Humanitas Educational. I. 2003. Raluca Scarlat. București. E. Ioniță. Constantin Parfene. Poezia. 2005  Literatura română. ediția a II-a. 1997  Literatura română. F. Cuza”. clasele V-VIII. Editura Niculescu. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. Bucureşti.

a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. M. verificarea materialului didactic. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. a cunoaște trăsăturile genului liric. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. Adina Brânzea S. II. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”.Prof. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu. stabilirea ordinii. A. Coordonarea învăţării. III.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul. IV. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. a înțelege mesajul textului. - Moment organizatoric prezenţa. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. Prisăcani. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . verificarea temelor.

al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. unul real. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. trestiile. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. pentru că visul de iubire nu se realizează. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. nuferii. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. de posibilitate. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. Verbe precum „a cădea”. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. M. codrul. „blânda lună”. A. apa este un element al vieții. de visare. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte. de visare. „lin foșnească”. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. „unduioasa apă”. „lin foșnească”. „a scăpa”. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare. Natura este personificată. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. natura preia sentimentele și stările eului liric. Adina Brânzea S. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. luna. barca. favorizează reveria. poezia poate fi structurată pe două planuri. „a pluti”. inexprimabil. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. „a sări”. Prin personificare. codrul. 5/8 . „unduioasa apă”). „cutremură”. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. luna vântul. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. Prisăcani. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal.Prof. luna. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. Ea este dinamică. Decorul natural este unul nocturn. vântul.

Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. Care sunt acestea? 6/8 . decorul nu mai este luxuriant. cât și cea interioară. dar nerealizată: „să cadă”. „să sărim”. verbele sunt la modul indicativ. A. „să plutim”. „nuferi galbeni”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. „suspin”. „sufăr”. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. „cercuri albe”. „să scap”. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. timpul prezent: „încarcă”. limpezime. „unduioasa apă”. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. de visare. dar nerealizată. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. este mai puțin dinamic. b) sugerează o acțiune dorită. natura. „lin foșnească”. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. Astfel. „nu vine”. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. „a scăpa”. „cutremură”. „blândei lune”. revenind la realitate. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. „a pluti”. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. Prisăcani. lacul ca element al ei. „a sări”. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. M. claritate. b) Epitete: „lacul albastru”. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. Adina Brânzea S. În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. seninătate. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. „să-mi cadă lin”.Prof. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. c) sugerează o acțiune ireală.

unele exprimate. A. în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. Identificați cine este „el” din prima strofă. căci împlinirea iubirii este dorită. Dacă „el”. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. „lângă lacul”. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. ci doar inclus. M. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. dar nerealizată. el și noi. „să-mi scape”. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. Adina Brânzea S. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). altele incluse sau doar sugerate: eu. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. sugerat. în decorul de basm al codrului și al lacului. pentru a spori armonia versurilor.Prof. „eu”.” „Să sărim în luntrea mică”. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. verbele sunt la persoana a treia singular. ci către o iubire ideală. „ea”. „Să plutim cuprinși de farmec”. „Ea”. apar ca persoane gramaticale. „el” fiind lacul. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. Prisăcani. „noi” nu este exprimat. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. abandonați extazului. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. a) aliterații: „să sărim”. Astfel. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. 7/8 . Explicați de unde provine această impresie. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. Acestor procedee li se adaugă. ea. În prima strofă. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. din text se degajă o vrajă aparte. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. pe care o dorește împlinită tot la modul ideal.” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. idealul feminin către care tinde acesta. apropiate de versificația creației populare.

aliterații și elemente de versificație. V. Realizarea feedback-ului 1. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare. „sufăr”. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. „să cadă”. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. A. „parc-aștept”. Natura este personificată. în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. „suspin”. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. M. Deoarece este o operă literară în versuri. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. 24) Cărei specii literare. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. „să răsară”. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. 8/8 .natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. Adina Brânzea S. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. Prisăcani. Pe baza discuțiilor anterioare. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. Comentați legătura poet . Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră. realizată prin asonanțe. credeți. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste.Prof. de calmă resemnare. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI.