Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

Metode şi procedee       lectura model. Prisăcani. Strategii didactice 1. 2. 3. problematizarea.  a înțelege mesajul textului.  portofoliul elevilor.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.Prof.  a cunoaște trăsăturile genului liric.  tabla. 2/8 . lucrul pe text. M. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric.  timp de lucru: 50 minute. învățarea prin descoperire.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură.  cunoştinţele anterioare. conversația. Adina Brânzea S. A. dialogul.

Iași. Editura Polirom. Editura Badea & Professional Consulting.  Literatură. București. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. Marinela Popa. L. 2004  Didactica literaturii române. F. 2008 3/8 . Raluca Scarlat. Ioniță. Marinela Popa. prof. Kudor. Gal. Brașov. 2002  Literatura în școală. A. Poezia. București. M. Cârstocea. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. Coman. A. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. Editura Niculescu. București. Ion Popa. Columban. Bucureşti. Adina Brânzea S. Emanuela Ilie. V.Prof. Editura Humanitas Educational. 2003. Editura Niculescu. 1997  Literatura română. 2003  Didactica limbii române. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. Sfârlea. Bibliografie  Limba română. Botoşani. 2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. D. de Raluca Scarlat Iancău. Editura Aula. Editura Universității „Al. Florentina Sânmihăian. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. Constantin Parfene. clasele V-VIII. 2008  Literatura română. M. Mihaela Secrieru. Cuza”. 2008  Literatura română. Prisăcani. Brașov. Editura Ovi-art. clasa a VI-a – Ion Popa. Bucureşti. L. ediția a II-a. Editura Aula. Iași. I. Grup Editorial Art. Sofia Dobra. limbă română. Mariana Badea. 2005  Literatura română. E.

M. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. a cunoaște trăsăturile genului liric.Prof. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. verificarea materialului didactic. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul. stabilirea ordinii. a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. Prisăcani. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. verificarea temelor. Coordonarea învăţării. a înțelege mesajul textului. III. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. IV. - Moment organizatoric prezenţa.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. II. Adina Brânzea S. A.

luna vântul. codrul. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. luna. Natura este personificată. „a pluti”. „unduioasa apă”). „a scăpa”. de visare. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. vântul. apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. de visare. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. Ea este dinamică. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. de posibilitate. „unduioasa apă”. Verbe precum „a cădea”. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. 5/8 . luna. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. „cutremură”. natura preia sentimentele și stările eului liric. unul real. „a sări”. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. „lin foșnească”. Prin personificare. A. Adina Brânzea S. poezia poate fi structurată pe două planuri. pentru că visul de iubire nu se realizează. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. nuferii. inexprimabil. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. codrul. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. barca. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. favorizează reveria. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei.Prof. Decorul natural este unul nocturn. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. apa este un element al vieții. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. M. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. „lin foșnească”. Prisăcani. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. trestiile. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte. „blânda lună”.

În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. lacul ca element al ei. claritate. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. revenind la realitate. de visare. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. b) sugerează o acțiune dorită. „blândei lune”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. Care sunt acestea? 6/8 . limpezime. „să-mi cadă lin”. „să sărim”. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. seninătate. decorul nu mai este luxuriant. dar nerealizată. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. „să scap”. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. A. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. „a sări”. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. „suspin”. timpul prezent: „încarcă”. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. „lin foșnească”. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. „a pluti”. natura. c) sugerează o acțiune ireală. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. Astfel. cât și cea interioară. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. dar nerealizată: „să cadă”. „nuferi galbeni”. este mai puțin dinamic. Prisăcani. M. „unduioasa apă”. „să plutim”. „cercuri albe”. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. b) Epitete: „lacul albastru”. „sufăr”.Prof. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. „nu vine”. Adina Brânzea S. „a scăpa”. verbele sunt la modul indicativ. „cutremură”.

Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. Explicați de unde provine această impresie. din text se degajă o vrajă aparte. „eu”. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. 7/8 . b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. A. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. ci către o iubire ideală. M. pentru a spori armonia versurilor. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. abandonați extazului. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. „noi” nu este exprimat. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. dar nerealizată. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. Dacă „el”. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. „Ea”. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru.” „Să sărim în luntrea mică”. pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. „el” fiind lacul. Prisăcani. în decorul de basm al codrului și al lacului. apar ca persoane gramaticale. În prima strofă. „Să plutim cuprinși de farmec”. „să-mi scape”. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale.” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. verbele sunt la persoana a treia singular. altele incluse sau doar sugerate: eu. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). Identificați cine este „el” din prima strofă. „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. „ea”. sugerat. el și noi. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. idealul feminin către care tinde acesta. apropiate de versificația creației populare. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. Acestor procedee li se adaugă. „lângă lacul”.Prof. a) aliterații: „să sărim”. ea. unele exprimate. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. căci împlinirea iubirii este dorită. Astfel. ci doar inclus. în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. Adina Brânzea S. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret.

credeți. Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră.Prof. „să răsară”. V. Natura este personificată. Adina Brânzea S. Comentați legătura poet . în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. realizată prin asonanțe. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. Pe baza discuțiilor anterioare. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. Prisăcani. 24) Cărei specii literare. de calmă resemnare.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. Realizarea feedback-ului 1. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. Deoarece este o operă literară în versuri. aliterații și elemente de versificație. M. 8/8 . „parc-aștept”. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare. „să cadă”. „sufăr”. „suspin”. A. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful