0 Proiect Didactic Cl08 Lacul Mihai Eminescu

Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

M.  portofoliul elevilor. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4. problematizarea. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor.Prof.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. 3. A. Metode şi procedee       lectura model.  a înțelege mesajul textului. Strategii didactice 1.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. conversația. 2. 2/8 . Prisăcani. învățarea prin descoperire. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor.  cunoştinţele anterioare. lucrul pe text.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.  tabla.  timp de lucru: 50 minute. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul. Adina Brânzea S. dialogul.  a cunoaște trăsăturile genului liric.

Brașov. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. Poezia. Raluca Scarlat. Editura Niculescu. Iași. Cârstocea. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. Editura Niculescu. 2008  Literatura română. clasele V-VIII. clasa a VI-a – Ion Popa. Editura Ovi-art. Bucureşti. Marinela Popa. Editura Polirom. Botoşani. Columban. Cuza”. F. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. Editura Universității „Al. D. Editura Badea & Professional Consulting. București. București. Constantin Parfene. I. Adina Brânzea S.  Literatură. M. 2004  Didactica literaturii române. Florentina Sânmihăian. limbă română. 2008 3/8 . Ion Popa. 2002  Literatura în școală. Iași. E. 2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. Editura Aula. Brașov. Prisăcani. V. 2008  Literatura română. 2003  Didactica limbii române. Sfârlea. Emanuela Ilie. L. Mariana Badea. Bucureşti. Sofia Dobra. A. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. Mihaela Secrieru. Kudor. prof.Prof. Ioniță. Marinela Popa. de Raluca Scarlat Iancău. A. Editura Aula. 2003. Editura Humanitas Educational. ediția a II-a. analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. Gal. București. Grup Editorial Art. L. Bibliografie  Limba română. 2005  Literatura română. 1997  Literatura română. M. Coman.

Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . verificarea temelor. A. a înțelege mesajul textului. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. stabilirea ordinii. III. a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. M. II. Prisăcani. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. a cunoaște trăsăturile genului liric. IV. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. Adina Brânzea S. - Moment organizatoric prezenţa. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. Coordonarea învăţării.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. verificarea materialului didactic.Prof. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii.

barca. 5/8 . 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. Verbe precum „a cădea”. natura preia sentimentele și stările eului liric. M. A. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. unul real. poezia poate fi structurată pe două planuri. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. de visare. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. Adina Brânzea S. pentru că visul de iubire nu se realizează. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. „lin foșnească”. „a scăpa”. codrul. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. „unduioasa apă”). de posibilitate. Ea este dinamică. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. interior al visului de împlinire a iubirii absolute.Prof. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. apa este un element al vieții. vântul. „a pluti”. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. „cutremură”. inexprimabil. „unduioasa apă”. „blânda lună”. trestiile. Prin personificare. de visare. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. Prisăcani. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. luna. „a sări”. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. Decorul natural este unul nocturn. luna vântul. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte. luna. „lin foșnească”. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. nuferii. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. codrul. favorizează reveria. Natura este personificată.

M. „a pluti”. „să plutim”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. decorul nu mai este luxuriant. „suspin”. este mai puțin dinamic. b) sugerează o acțiune dorită. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. dar nerealizată. dar nerealizată: „să cadă”. cât și cea interioară. A. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. b) Epitete: „lacul albastru”. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. claritate. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. „blândei lune”.Prof. verbele sunt la modul indicativ. Care sunt acestea? 6/8 . seninătate. de visare. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. „lin foșnească”. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. timpul prezent: „încarcă”. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. lacul ca element al ei. natura. În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. „să scap”. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. „a sări”. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. „sufăr”. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. c) sugerează o acțiune ireală. „să sărim”. „unduioasa apă”. Prisăcani. Astfel. „să-mi cadă lin”. „a scăpa”. „cutremură”. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. Adina Brânzea S. revenind la realitate. „cercuri albe”. „nuferi galbeni”. „nu vine”. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. limpezime. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă.

pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. el și noi. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă.” „Să sărim în luntrea mică”. apar ca persoane gramaticale. Dacă „el”. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. În prima strofă. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. pentru a spori armonia versurilor. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. abandonați extazului. în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. în decorul de basm al codrului și al lacului. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. căci împlinirea iubirii este dorită. ci doar inclus. ea. „ea”. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. A. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. dar nerealizată. „noi” nu este exprimat. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). 7/8 . Acestor procedee li se adaugă. „Să plutim cuprinși de farmec”. „să-mi scape”. Explicați de unde provine această impresie. verbele sunt la persoana a treia singular. idealul feminin către care tinde acesta. apropiate de versificația creației populare. unele exprimate. a) aliterații: „să sărim”. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. Identificați cine este „el” din prima strofă. „lângă lacul”. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. Prisăcani. altele incluse sau doar sugerate: eu. ci către o iubire ideală. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. din text se degajă o vrajă aparte. „Ea”. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. Astfel. Adina Brânzea S. „el” fiind lacul. sugerat.Prof. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. „eu”. M.” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului.

aliterații și elemente de versificație. Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. „suspin”. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. M. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră. Comentați legătura poet . Deoarece este o operă literară în versuri. credeți. V. „parc-aștept”.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. realizată prin asonanțe. Pe baza discuțiilor anterioare. Prisăcani. atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. de calmă resemnare. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive.Prof. în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. „sufăr”. A. Natura este personificată. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. 24) Cărei specii literare. „să răsară”. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI. „să cadă”. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. Realizarea feedback-ului 1. 8/8 . contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Adina Brânzea S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful