Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

Prisăcani. M.Prof.  timp de lucru: 50 minute. A. dialogul.  cunoştinţele anterioare. Strategii didactice 1. 3.  a înțelege mesajul textului. Adina Brânzea S.  tabla. Metode şi procedee       lectura model. învățarea prin descoperire.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. 2/8 . problematizarea. lucrul pe text. 2.  a cunoaște trăsăturile genului liric.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. conversația. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric.  portofoliul elevilor. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4.

I. Marinela Popa. 2004  Didactica literaturii române. D. Editura Ovi-art. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. București. clasa a VI-a – Ion Popa. analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. Sofia Dobra. Cuza”. Gal. 1997  Literatura română. limbă română. A.  Literatură. Editura Universității „Al. Editura Niculescu. 2005  Literatura română. Mariana Badea. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. Editura Aula. Bucureşti. M. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. 2008  Literatura română. Editura Aula. Mihaela Secrieru. Columban. 2002  Literatura în școală. 2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. V. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. Adina Brânzea S. de Raluca Scarlat Iancău. Coman. prof. Florentina Sânmihăian. Prisăcani. Bucureşti. Ioniță. 2003. Brașov. L. 2008  Literatura română. Grup Editorial Art. București. Poezia. Emanuela Ilie. 2003  Didactica limbii române. București.Prof. Brașov. Ion Popa. Editura Badea & Professional Consulting. L. Iași. A. Marinela Popa. Editura Niculescu. Iași. Botoşani. Cârstocea. Editura Humanitas Educational. Bibliografie  Limba română. M. F. Kudor. Constantin Parfene. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. 2008 3/8 . E. Editura Polirom. ediția a II-a. Raluca Scarlat. clasele V-VIII. Sfârlea.

4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . a cunoaște trăsăturile genului liric.Prof. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu. Coordonarea învăţării.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. - Moment organizatoric prezenţa. a înțelege mesajul textului. M. A. stabilirea ordinii.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. verificarea materialului didactic. IV. Prisăcani. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul. III. II. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. Adina Brânzea S. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. verificarea temelor. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I.

nuferii. Decorul natural este unul nocturn. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. luna. Natura este personificată. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. poezia poate fi structurată pe două planuri. A. unul real. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. „a scăpa”. „a pluti”. barca. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. vântul. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. „a sări”. „cutremură”. apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. apa este un element al vieții. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. 5/8 . de visare. Adina Brânzea S. pentru că visul de iubire nu se realizează. favorizează reveria. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. Verbe precum „a cădea”. Prisăcani. „unduioasa apă”. natura preia sentimentele și stările eului liric. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. codrul. „unduioasa apă”). luna. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. trestiile. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare.Prof. „lin foșnească”. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. „blânda lună”. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. „lin foșnească”. de posibilitate. Ea este dinamică. Prin personificare. codrul. M. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. luna vântul. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. de visare. inexprimabil.

De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. „unduioasa apă”. seninătate. Astfel. „lin foșnească”. lacul ca element al ei. natura. dar nerealizată. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. „cutremură”. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. „a scăpa”. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. „nu vine”. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. decorul nu mai este luxuriant. „a sări”. „blândei lune”. verbele sunt la modul indicativ. Care sunt acestea? 6/8 . În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. „să plutim”. limpezime. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. b) sugerează o acțiune dorită. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. „nuferi galbeni”.Prof. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. „a pluti”. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. „să scap”. este mai puțin dinamic. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. „sufăr”. dar nerealizată: „să cadă”. timpul prezent: „încarcă”. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. b) Epitete: „lacul albastru”. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. „suspin”. M. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. „cercuri albe”. Adina Brânzea S. A. „să-mi cadă lin”. claritate. „să sărim”. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. c) sugerează o acțiune ireală. Prisăcani. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. cât și cea interioară. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. de visare. revenind la realitate.

Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. „el” fiind lacul. Acestor procedee li se adaugă. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă. Astfel. Identificați cine este „el” din prima strofă. apropiate de versificația creației populare. idealul feminin către care tinde acesta. ci către o iubire ideală. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. Explicați de unde provine această impresie. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. din text se degajă o vrajă aparte. în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. a) aliterații: „să sărim”. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). el și noi. apar ca persoane gramaticale. în decorul de basm al codrului și al lacului. „Să plutim cuprinși de farmec”. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. sugerat. verbele sunt la persoana a treia singular. M. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. În prima strofă. „eu”. dar nerealizată. „lângă lacul”. căci împlinirea iubirii este dorită.” „Să sărim în luntrea mică”. altele incluse sau doar sugerate: eu. „să-mi scape”. ea. ci doar inclus. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării.” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. Adina Brânzea S. pentru a spori armonia versurilor. „ea”. Dacă „el”.Prof. „Ea”. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. 7/8 . Prisăcani. abandonați extazului. unele exprimate. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. A. „noi” nu este exprimat.

V. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. de calmă resemnare. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare. Deoarece este o operă literară în versuri. Adina Brânzea S. „parc-aștept”. Natura este personificată. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric.Prof. 8/8 . Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. Pe baza discuțiilor anterioare. „să răsară”. Comentați legătura poet . realizată prin asonanțe.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. aliterații și elemente de versificație. M. Prisăcani. „să cadă”. credeți. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. „suspin”. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. A. Realizarea feedback-ului 1. „sufăr”. 24) Cărei specii literare. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful