Proiect didactic

Data: Şcoala: Profesor: Disciplina: Clasa: Subiectul lecţiei: Tipul lecţiei:
Competențe generale vizate
3. 4. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

19.10.2011 S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi Adina Brânzea Literatura română a VIII-a A Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului de receptare a unei opere lirice

Valori și atitudini
  Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate.

Competențe specifice
3.1 3.2 4.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date. Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;  procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);  versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);  trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;  valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;  comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

1/8

lucrul pe text. A. M. 2/8 . Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Competențe derivate / obiective operaţionale  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul.  tabla. dialogul.  portofoliul elevilor.  a cunoaște trăsăturile genului liric.Prof.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură.  cunoştinţele anterioare. Metode şi procedee       lectura model. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4. 3. problematizarea. învățarea prin descoperire. 2. Adina Brânzea S.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. Prisăcani.  timp de lucru: 50 minute. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor. conversația. Strategii didactice 1.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.  a înțelege mesajul textului.

 Literatură. Bucureşti. Coman. 1997  Literatura română. Marinela Popa. Iași. F. 2008  Literatura română. A. Emanuela Ilie. analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII. Raluca Scarlat. de Raluca Scarlat Iancău. Kudor. Prisăcani. E. Mihaela Secrieru. M. clasele V-VIII. limbă română. M. 2003  Didactica limbii române. Mariana Badea. Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial. Editura Badea & Professional Consulting. București. L. Botoşani. Bibliografie  Limba română. Sofia Dobra. București. 2008  Literatura română. Editura Humanitas Educational. 2002  Literatura în școală. comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe. 2003. Marinela Popa. Poezia. Brașov. Editura Aula. ediția a II-a. 2004  Didactica literaturii române. Editura Niculescu. Iași. Editura Aula. Gal. Cârstocea. Ioniță. L. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. clasa a VI-a – Ion Popa. Editura Universității „Al. Constantin Parfene. A. Editura Niculescu. 2005  Literatura română. Florentina Sânmihăian. 2008 3/8 . Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 5. I. D. Cuza”.Prof. Bucureşti. Adina Brânzea S. Editura Polirom. Editura Ovi-art. Grup Editorial Art. București. 2007  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative. V. Brașov. Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative. Columban. prof. Ion Popa. Sfârlea.

- Moment organizatoric prezenţa. II. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. III. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. IV. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:      a citi fluent și expresiv textul. A. Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor. verificarea materialului didactic. a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar. stabilirea ordinii.Prof. a cunoaște trăsăturile genului liric. Coordonarea învăţării. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? 4/8 . Adina Brânzea S. a înțelege mesajul textului. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. Prisăcani. Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană.  Formative  a argumenta că textul studiat aparține genului liric. - Pregătirea stării de învățare Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu. a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Desfășurarea activităţii didactice I. M. verificarea temelor.

„a suna” sugerează atmosfera de vrajă. A. Ea este dinamică. codrul. „a pluti”. Verbe precum „a cădea”. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. pentru că visul de iubire nu se realizează. „blânda lună”. „unduioasa apă”. trestiile. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. luna. intimitatea și inefabilul1 întâlnirii imaginare. „a scăpa”. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. favorizează reveria. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. apa este un element al vieții. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. Prisăcani. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. unul real. 1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte. „cutremură”. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. Natura este personificată. inexprimabil. M. Prin personificare. determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. „lin foșnească”. de visare. nuferii. „lin foșnească”. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. de visare. vântul. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. poezia poate fi structurată pe două planuri. natura preia sentimentele și stările eului liric. „a sări”. „unduioasa apă”). apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. luna vântul. barca. Decorul natural este unul nocturn. Adina Brânzea S. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. codrul.Prof. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. de posibilitate. luna. 5/8 .

revenind la realitate. „să scap”. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. dar nerealizată: „să cadă”. „a pluti”. M. claritate. „blândei lune”. „unduioasa apă”. Adina Brânzea S. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. seninătate. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. „să-mi cadă lin”. dar nerealizată. de visare. A. b) Epitete: „lacul albastru”. 18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. „cutremură”. Prisăcani. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. timpul prezent: „încarcă”. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor.Prof. „nu vine”. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. lacul ca element al ei. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. Care sunt acestea? 6/8 . „cercuri albe”. „sufăr”. Astfel. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. „lin foșnească”. natura. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. cât și cea interioară. „să sărim”. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. „să plutim”. „suspin”. „nuferi galbeni”. limpezime. „a sări”. „a scăpa”. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. este mai puțin dinamic. b) sugerează o acțiune dorită. c) sugerează o acțiune ireală. verbele sunt la modul indicativ. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. decorul nu mai este luxuriant.

în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. ci doar inclus. Acestor procedee li se adaugă. apropiate de versificația creației populare. a) aliterații: „să sărim”. „să-mi scape”. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. dar nerealizată. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita. În prima strofă. ea. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. ci către o iubire ideală. A. el și noi. „noi” nu este exprimat. „Să plutim cuprinși de farmec”. căci împlinirea iubirii este dorită. Astfel. Adina Brânzea S. Identificați cine este „el” din prima strofă. „Ea”. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă. „Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. din text se degajă o vrajă aparte.” „Să sărim în luntrea mică”. Dacă „el”. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. 7/8 . idealul feminin către care tinde acesta. „ea”. verbele sunt la persoana a treia singular. abandonați extazului. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. unele exprimate. M. Prisăcani. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului.” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. altele incluse sau doar sugerate: eu. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. „lângă lacul”. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. „eu”. „el” fiind lacul. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. sugerat. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate.Prof. Explicați de unde provine această impresie. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. în decorul de basm al codrului și al lacului. pentru a spori armonia versurilor. apar ca persoane gramaticale.

credeți. Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. aliterații și elemente de versificație. de calmă resemnare. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. Natura este personificată. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. realizată prin asonanțe. „să cadă”. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. 8/8 . Iaşi An școlar 2011-2012 Proiect didactic: „Lacul” de Mihai Eminescu 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. Deoarece este o operă literară în versuri. „să răsară”. exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: VI. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. „sufăr”. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2. în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. Pe baza discuțiilor anterioare. A. Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră. „parc-aștept”. „suspin”. Prisăcani. V. Comentați legătura poet . atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare. 24) Cărei specii literare.Prof.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. Realizarea feedback-ului 1. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Adina Brânzea S. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful