Energia regenerabila

CUPRINS:

1.Generaliti
2. Importana folosirii surselor de energie regenerabile 3.Clasificarea pompelor de cldur
4.UTILIZAREA POMPELOR DE CLDUR PENTRU NCLZIREA CLDIRILOR 5..STUDIU DE OPORTUNITATE: MONTAREA UNUI SISTEM DE NCLZIRE/RCIRE PENTRU O CLDIRE CU UN NECESAR ANUAL DE 48,8 kWh PENTRU NCLZIRE SI 3,8 kWh PENTRU RCIRE 6. CONCLUZII

1.Generaliti
Unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale este reducerea consumului de combustibil fosil. n aceast ordine de idei, folosirea surselor regenerabile de energie, pentru nclzirea locuinelor, este un obiectiv interesant care are ca scop, n contextul dezvoltrii durabile, creterea siguranei n alimentarea cu energie, protejarea mediului nconjurtor i dezvoltarea la scar comercial a tehnologiilor energetice viabile. Instalaiile termice care folosesc surse de energie regenerabile sunt, n prezent, o soluie bun pentru o energie ieftin i relativ curat. Deoarece energiile regenerabile nu produc emisii poluante prezint reale avantaje pentru mediul mondial i pentru combaterea polurii locale. Obiectivul principal al folosirii energiilor regenerabile l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Pompa de cldur este un echipament cu funcionare bazat pe energia regenerabil, care preia o parte din energia solar nmagazinat n sol, ap i aer i prin intermediul unui circuit frigorific o transfer sistemului de nclzire. Pompa de cldur este un echipament modern care practic transfer cldur dintrun loc, numit surs, ntr-un sistem de nclzire central, utiliznd doar o mic cantitate de energie electric. Cele mai multe pompe de cldur folosite astzi, transfer aceast cldur de la o surs (aer, ap, sol) cu temperatur mai mic, ntrun sistem, la o temperatur mai mare. Sistemul de functionare al acesteia consta in preluarea caldurii din natura, mai exact a energiei solare, inmagazinata in pamant, printr-un sistem de conducte, si transformarea acesteia, cu ajutorul unui compresor, in energie termica. Pompa de caldura trebuie sa foloseasca putina energie, necesara doar pentru actionarea compresorului. Pe parcursul anului ,desi temperatura exterioara variaza considerabil de la un anotimp la altul, temperatura din interiorul solului ramane relativ constanta. Deci pamantul are capacitatea de a absorbi si de a stoca energia termica. Deoarece pompele de caldura folosesc caldura din mediul inconjurator, sunt considerate a fi o sursa de "energie regenerabila" in Elvetia, Tarile de Jos, Danemarca, Finlanda si Norvegia, fapt pentru care sunt foarte des utilizate

2. Importana folosirii surselor de energie regenerabile

Sursele fosile posed proprieti foarte folositoare care le-au fcut foarte populare n ultimul secol.Din nefericire, sursele fosile nu sunt regenerabile. Mai mult dect att, acestea sunt responsabile de emisiile de CO2 din atmosfer, care sunt duntoare unui climat ecologic. n anul 2000, ponderea surselor regenerabile n producia total de energie primar pe plan mondial era de

13,8 %. Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei decenii se observ c energia produs din surse regenerabile a nregistrat o cretere anual de 2%. Prin schimbul natural dintre atmosfer, biosfer i oceane pot fi absorbite circa 11 miliarde de tone de CO2 din atmosfer (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezint circa jumtate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o cretere permanent a concentraiei de CO2 din atmosfer de la 280 de ppm nainte de dezvoltarea industrial la 360 ppm n prezent. Estimnd c la sfritul acestui secol populaia globului va atinge circa 10 miliarde de locuitori, n condiiile unor drepturi de emisie uniforme pentru intreaga populaie, pentru a nu depi concentraia de CO2 de 450 ppm n atmosfer, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor s se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru rile dezvoltate reprezint o reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de ser. Prognoza consumului de energie primar realizat de Consiliul Mondial al Energiei pentru anul 2050, n ipoteza unei creteri economice de 3 % pe an, fr o modificare a tendinelor actuale de descretere a intensitii energetice i de asimilare a resurselor energetice regenerabile, evideniaz un consum de circa 25 Gt de emisii poluante, din care 15 Gt de emisii poluante provin din combustibilii fosili. Pentru a se pstra o concentraie de CO2 de 450 ppm, ceea ce reprezint circa 6 Gt carbon, cantitatea maxim de combustibili fosili utilizabil nu trebuie s depeasc 7 Gt de emisii poluante, rezultnd un deficit de 18 Gt de emisii poluante care ar trebui acoperit din surse nucleare i surse regenerabile. Rezult c pentru o dezvoltare energetica durabil nu ar trebui s se depeasc la nivelul anlui 2050 un consum de 13-18 Gt de emisii poluante, acoperit din combustibili fosili 7 Gt de emisii poluante, din nuclear 2-3 Gt de emisii poluante i restul de 4-9 Gt de emisii poluante din resurse regenerabile. Pentru atingerea acestui obiectiv ambiios, propus de rile Uniunii Europene, de a reduce de patru ori emisiile la orizontul anului 2050, se estimeaz o puternic decarbonizare a sistemului energetic, prin apelare att la energia nuclear, dar mai ales la sursele regenerabile de energie. Este evident c pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativ total la sursele convenionale, dar este cert c, n msura potenialului local, datorit avantajelor pe care le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri), acestea trebuie utilizate n complementaritate cu combustibilii fosili i energia nuclear.

3.Clasificarea pompelor de cldur

. Dup felul surselor de cldur utilizate, pompele de cldur pot fi: pompe de cldur de tip aer-aer, care au ca surs de cldur aerul atmosferic si folosesc aerul ca agent purttor de cldur n cldirile n care sunt montate; la acest tip de instalaii, inversarea ciclului este deosebit de usoar, n sezonul rece echipamentul putnd funciona n regim de nclzire iar n sezonul cald n regim de condiionare; pompe de cldur de tip ap-aer, care folosesc ca surs de cldur apa de suprafa sau de adncime, apa cald evacuat din industrie, agentul purttor de cldur fiind aerul; pompe de cldur de tip sol-aer, care folosesc ca surs de cldur solul iar agentul purttor de cldur este aerul; pompe de cldur de tip soare-aer, care folosesc ca surs de cldur energia termic provenit prin radiaie de la soare iar agentul purttor de cldur este aerul; pompe de cldur de tip aer-ap, care folosesc ca sursa de cldur aerul, iar ca agent purttor de cldur apa; pompe de cldur de tip ap-ap, care folosesc ca surs de cldur apa, iar ca agent purttor de cldur tot apa;

pompe de cldur de tip sol-ap, care folosesc ca surs de cldur solul, iar ca agent purttor de cldur apa; pompe de cldur de tip soare-ap, care folosesc ca surs de cldur solar, iar ca agent purttor de cldur apa 4.UTILIZAREA POMPELOR DE CLDUR PENTRU NCLZIREA CLDIRILOR nelegerea funcionrii pompelor de cldur are la baz principiul al doilea al termodinamicii, conform cruia cldura nu trece de la sine, de la un mediu cu un potenial termic sczut la un mediu cu un potenial termic ridicat. Trecerea cldurii de la un mediu cu un potenial termic sczut la un mediu cu un potenial termic ridicat devine posibil numai prin aport de lucru mecanic. Prin utilizarea pompei de cldur este posibil preluarea energiei termice solare nmagazinat n ap, sol sau aer si utilizarea ei n scopul acoperirii necesarului termic pentru nclzirea locuinelor. Toate aceste surse de cldur anterior menionate reprezint un acumulator al energiei solare, astfel nct utiliznd aceste surse se utilizeaz, de fapt, indirect, energia solar. n mod obligatoriu, n componena unei pompe de cldur se regsesc un compresor, un vaporizator, un condensator si un ventil de laminare. n funcie de specificul instalaiei o pomp de cldur mai poate conine si alte echipamente cum ar fi schimbtoarele de cldur intermediare folosite din ce n ce mai des si elemente de automatizare care realizeaz o crestere a randamentului global al pompei de cldur precum si o mai mare usurin n utilizare. Elementul esenial n procesul de captare si cedare a energiei este agentul termic din circuitul interior al pompei de cldur. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichid n stare de vapori reci la temperaturi sczute. 5.STUDIU DE OPORTUNITATE: MONTAREA UNUI SISTEM DE NCLZIRE/RCIRE PENTRU O CLDIRE CU UN NECESAR ANUAL DE 48,8 kWh PENTRU NCLZIRE SI 3,8 kWh PENTRU RCIRE Studiul de oportunitate pentru nclzirea / rcirea unei cldiri n care exist sobe de teracot si 4 aparate de condiionare a aerului funcionnd cu energie electric, ia n considerare dou posibile soluii pentru acoperirea necesarului de energie: o soluie de producere separat: echipare cu o central termic funcionnd cu gaze naturale pentru acoperirea unui necesar anual de energie termic pentru nclzire de 48,8 kWh/an, si cu 4 aparate de condiionare a aerului funcionnd cu energie electric pentru acoperirea unui necesar anual de energie termic pentru condiionare de 3,8 kWh/an; centrala termic este de tip Viessmann Vitopend 100 [1], cu puterea nominal de 18 kW iar cele 4 aparate de condiionare a aerului sunt de tip Calor CLAKFR25, cu puterea de 2,5 kW [2]; o soluie de producere combinat nesimultan: echipare cu pomp de cldur pentru acoperirea unui necesar anual de energie termic pentru nclzire de 48,8 MWh/an si pentru rcire de 3,8 MWh/an; pompa de cldur este de tip Ochsner Ap Sol Combi Patent 3in1 [3], care este compus din aparatul Ochsner CP 320, COP de catalog 5,4, modul de ventilaie LM, vas tampon de 100 l pentru nclzire si 200 l pentru prepararea apei calde. Ipotezele avute n vedere la analiza comparativ a celor dou soluii de echipare pentru acoperirea

necesarului de energie pentru nclzire si rcire sunt: perioada de analiz este de 20 de ani iar rate de actualizare este de 12%; perioada de utilizare a sobelor de teracot este de 3250 ore/an iar randamentul acestora este de 40%; perioada de operare a centralei murale Viessmann este de 3.250 ore/an iar randamentul acesteia este de 85%; centrala termic este folosit exclusiv pentru nclzirea locuinei; conform datelor de catalog Viessmann, durata normat de via a centralei termice este de 10; la sfrsitul perioadei de via vechile instalaii se nlocuiesc cu alte instalaii similare noi; perioada de operare a aparatelor de condiionare a aerului este de 1.500 ore/an; nu exist nici o alt surs de nclzire pentru cldirea care este nclzit cu pompa de cldur; conform datelor de catalog Ochsner, durata normat de via a pompei de cldur este de 20 de ani; exist racorduri de energie electric si gaze naturale; preul gazelor naturale este de 320 euro/1000 Nm3 iar preul energiei electrice este de 250 euro/MWh; preurile sunt considerate constante pe ntreaga perioad de analiz.

n contextul ipotezelor adoptate, volumul total al investiiei este explicitat n tabelul 1 si tabelul 2 indicii de performan tehnic si financiar ai investiiei, calculai lund n considerare exclusiv beneficiile financiare rezultate n urma economiilor de energie n cele dou cazuri, sunt prezentai n tabelul 3.

n contextul ipotezelor avute n vedere pentru analiza comparativ a celor dou tipuri de investiii rezult c desi mai costisitoare, soluia de echipare cu pomp de cldur pentru nclzire/rcire de tip sol -ap prezint indicatori de performan tehnic si fezabilitate mai buni dect cei afereni soluiei de echipare cu central termic pentru nclzire si 4 aparate de condiionare a aerului Analiza de sensibilitate a fost realizat considernd ca variabile relevante preul gazelor naturale si preul energiei electrice. Cresterea exclusiv a preului gazelor naturale (tabelul 4), mbunteste performanele financiare ale soluiilor de echipare, mai puin n cazul primei soluie de echipare, si mai mult n cazul cele de a doua soluii de echipare.

Cresterea exclusiv a preului energiei electrice (tabelul 5), menine constante performanele financiare ale primei soluii de echipare si nruteste performanele cele de a doua soluii de echipare. Si ntr-o astfel de situaie, n care preul gazelor naturale rmne constant, pentru o crestere de 20% a preului

energiei electrice, performanele soluiei de echipare cu pomp de cldur rmn superioare.

n fine, cresterea simultan a preurilor gazelor naturale si energiei electrice (tabelul 6), menine superioritatea celei de a doua soluie de echipare n raport cu prima, mbuntirea performanelor n primul caz fiind mai rapid dect n cel de al doilea caz.

6. CONCLUZII Prin studiul de oportunitate considerat, a fost realizat o analiz comparativ a performanelor tehnice si financiare ale unei soluii de echipare cu pomp de cldur pentru acoperirea necesarului de energie termic pentru nclzirea / rcirea aerului unei cldiri si a unei soluii de echipare cu central termic funcionnd cu gaze naturale si 4 aparate de condiionare a aerului funcionand cu energie electrica, pentru acoperirea unui necesar de 48,8 kWh pentru nclzire si de 3,8 kWh pentru rcire. n ambele cazuri, situaia iniial considerat a fost aceea a unei cldiri echipate cu sobe de teracot glazurat funcionnd cu gaze naturale si cu 4 aparate de condiionare a aerului funcionnd cu energie electric. n contextul ipotezelor considerate, soluia de echipare cu pomp de cldur prezint indici de performan tehnic si financiar superiori cele cu central termic si 4 aparate de condiionare a aerului

BIBLIOGRAFIE [1] * * *, Centrale termice Viessmann Vitopend 100 TF, http://www.calorserv.ro/, 2007. [2] * * *, Aparat aer condiionat Calor KFR25 - ROP, http://www.calorserv.ro/ 2007. [3] * * *, Combi - Patent 3in1, OCHSNER Wrmepumpen, http://www.ochsner.at/, 2007.