Sunteți pe pagina 1din 40

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR SISTEMUL NERVOS 1) PERIFERIC Dendritele preiau informatiile centripet si le transmit la nivelul corpului neuronal, pentru

ca ulterior axonul sa trimita informatiile centrifug mai departe - ramnificatii - butoni terminali - mediatori chimici ALBASTRU senzitiv centrifug ROSU motor centripet - dura mater, constituit din esut conjunctiv dens, slab vascularizat; ader la formaiunile osoase ce protejeaz organele nervoase (craniu i coloan vertebral); - arahnoida este un esut conjuctiv, avascular, aderent la duramater. ntre ea i piamater exist lichid cefalorahidian (LCR); - pia mater este un esut conjunctiv care ader la organele nervoase. Are vascularizare puternica.

RAMURI CERVICALE ANTERIOARE PLEXURI NERVOASE ANASTOMOZA - se continua in prelungire - se unesc una cu cealalta EXCEPTIE: ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu exceptia primului) NU formeaza PLEXURI 5 PLEXURI
1

cervical brahial lombar sacral (sacrat) coccigian

PLEXUL CERVICAL: se formeaza prin unirea ramurilor anterioare C1-C4 nervii cervicali se impart in 2 ramuri nervii cervical formeaza anastomoze nervoase ramuri superficiale, cutanate ramuri profunde, motorii a) ramurile superficiale asigura sensibilitatea la pielea gatului nervul transvers al gatului auricular mare occipital supraclavicular b) ramurile profunde musculatura din regiunea gatului muschiul DIAFRAGM nervul transvers al gatului auricular mare occipital supraclavicular c) ramurile profunde musculatura din regiunea gatului muschiul DIAFRAGM

PLEXUL BRAHIAL: format din ramurile anterioare C5-C8 + T1 - C5-C6 - trunchiul primar superior - C7 - trunchiul mijlociu - C8-T1 - trunchiul primar inferior fiecare trunchi prezinta un ram anterior si unul posterior
2

a) ramurile anterioare din trunchiul superior + trunchiul mijlociu fasciculul lateral (se termina cu ramuri terminale): nervul musculocutanat nervul median b) ramurile anterioare din trunchiul inferior fasciculul medial (se termina cu ramuri terminale): nervul ulnar nervul median nervul cutanat brahial medial cutanat antebrehial medial c) ramurile posterioare fasciculul posterior (ramuri terminale): nerv axilar nerv radial d) ramurile colaterale: nervul subclavicular nervii pectoral nervul subscapular nervul toracal lung nervul dorsal al scapulei nervul suprascapular

PLEXUL LOMBAR - ramurile L1-L3 cu participarea unor filete nervoase din T12 si L4 a) ramurile colaterale - nervul iliohipogastric - nervul ilioinghinal - nervul femurocutanat - genitofemural b) ramurile terminale - nervul obturator - nervul femural
3

PLEXUL SACRAL - fuziunea L4-L5 cu primele 3 radacini sacrate + 1 ram S4 anastomozat cu S5 1) PLEX SACRAL propriu-zis - musculatura membrului inferior si bazinului 2) PLEX RUSINOS (S2,S3,S4) - perineu - organe genitale interne - organe genitale externe a) ramurile colaterale b) ramurile terminale - nervul mare sciatic - nervul tibial (sciatic popliteu intern) - nervul fibular comun (sciatic popliteu extern) PLEXUL COCCIGIAN - S3-S4 + nervul coccigian

NERVII CRANIENI - 12 perechi - originea reala locul unde ei se formeaza in SNC - originea aparenta locul pe unde ies din SN si unde pot fi vizualizati 1) NERVUL OLFACTIV - SENZITIV - miros - boala anosmie 2) NERVUL OPTIC SENZITIV - vaz - informatiile de la un ochi ajung in ambele emisfere 3) NERVUL OCULOMOTOR comun MOTOR - muschiul drept superior - muschiul drept inferior - muschiul drept intern
4

muschiul oblic inferior muschiul ridicator al pleoapei muschii ciliari muschii circulari ai irisului 4) NERVUL TROHLEAR (patetic) MOTOR muschiul oblic superior 5) NERVUL TRIGEMEN MIXT sensibilitatea fetei si a dintilor oftalmica maxilara mandibulara musculatura masticatorie 6) NERVUL ABDUCENS (OCULOMOTOR EXTERN) MOTOR muschiul drept extern al globului ocular 7) NERVUL FACIAL MIXT 2/3 anterioare ale papilelor gustative mimica fetei glandele salivare sublinguale si submandibulare 8) NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR SENZITIV ramura acustica informatii acustice ramura vestibulara echilibrul din urechea interna 9) NERVUL GLOSOFARINGIAN MIXT 1/3 din papilele gustative amigdale palatine cavitate timpanica trompa auditiva muschii faringelui superior glanda parotida culege sensibilitatea la nivelul arterei carotide interne (chemo- si baroreceptori) in jurul sinusului carotidian 10) NERVUL VAG MIXT tegumentul pavilonului urechii mucoasa laringelui
5

esofagul stomacul inima aparatul respirator musculatura valului palatin musculatura faringelui musculatura laringelui laringe trahee bronhii plamani inima stomac ficat pancreas splina 11) NERVUL SPINAL (ACCESOR) MOTOR - muschiul trapez - muschiul sterno-cleido-mastoidian 12) NERVUL HIPOGLOS MOTOR - musculatura regiunii subhioidiene

MADUVA SPINARII - metamerie in portiunea inferioara - coada de cal in portiunea superioara - canalul interior al maduvei spinarii 1) contine lichid cefalo-rahidian (situat si in emisferele cerebrale) 2) are rol de sustinere a formei maduvei 3) in SNC, are doua canale sub forma de piramide 4) asigura nutritia SN - in portiunea toracala coarne laterale
6

- coarne anterioare - coarne posterioare - la nivelul maduvei spinarii substanta alba este situata periferic cai nervoase de conducere - la etajele superioare ale SNC, dispozitia substantelor alba si cenusie se inverseaza - ARC REFLEX ACT REFLEX CAI ASCENDENTE PROIECTII 1) 2) 3) SUBSTANTA ALBA cai nervoase ascendente calea sensibilitatii exteroceptive calea sensibilitatii proprioceptive calea sensibilitatii interoceptive

1.CALEA SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE PROTOPATICA calea spinotalamica conduce informatiile tactile, de presiune, de durere, de variatii termice N1 ganglion spinal N2 coarnele posterioare fie anterior, fie posterior N3 din nucleul talamic, in ariile senzitive 1 si 2 CORDON VENTRAL SPINOTALAMIC CORDON LATERAL SPINOTALAMIC

EPICRITICA calea spinobulbara N1 ganglion spinal N2 nucleii Goll si Burdach N3 din nucleul talamic ariile senzitive 1 si 2

2.CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE


7

CONSTIENTA cale spino-talamo-corticala oase, articulatii, periost N1 ganglion spinal N2 nucleii Goll si Burdach N3 din nucleul talamic ariile senzitive

INCONSTIENTA informatiile fusurilor neuro-musculare, receptorilor tendinosi N1 ganglion spinal N2 neuronii somatosenzitivi din nucleii Clarke si Bechterre se formeaza tractul cerebelos direct Flechsing si incrucisat Gowers N3 cerebel

3.CALEA SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE - cale multisinaptica, multineuronala care proiecteaza in zona trunchiului cerebral formatiune reticulata - N1- ganglion spinal - N2- zona senzitiva - (N3) cale ascendenta spinotalamica laterala care ajunge la nivelul scoartei cerebrale. CAI DESCENDENTE a) b) piramidale (ale motricitatii) extrapiramidale zone motorii zone premotorii controleaza motilitatea voluntara

motricitate + motilitate musculatura mobilitate articulatii

- 75-90% se incruciseaza la nivelul piramidelor bulbare cordon lateral din maduva spinarii - 10-25% fascicule piramidal directe cordon exterior - N1 cortical, central, de comanda N2 periferic, de execut

CALEA SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL - originea: etajele corticale si subcorticale de la nucleii bazali din cortex ajung la nucleii din mezencefal si in final ajung la maduva spinarii - rol: controleaza motilitatea involuntara si semiautomata fascicule: 1) 2) 3) 4) 5) rubrospinal nucleul rosu mezencefal nigrospinal substanta neagra din mezencefal vestibulospinal nuclei vestibulari tectospinal fata posterioara a mezencefalului olivospinal oliva bulbara

ENCEFALUL este partea din sistemul nervos central situata in cutia craniana. Poate fi subdivizat: - intr-o regiune asezata in prelungirea maduvei spinarii: trunchiul cerebral pe a carei parte dorsala se gaseste cerebelul - intr-o regiune ce formeaza creierul TRUNCHIUL CEREBRAL - Bulbul rahidian - Puntea lui Varolio - Pedunculii cerebrali
9

la nivelul bulbului substanta cenusie este formata din nuclei: - senzitivi ai nervilor cranieni: nervului V, nervului VII, nervului IX, nervului X si ramura vestibulara din nervul VIII - motori: nervul IX, nervul X, nervul XI, nervul XII - vegetative ai nervilor cranieni: nucleul salivar inferior (IX) si nucleul dorsal al nervului vag (X) - nuclei proprii bulbului rahidian: nucleii olivari, nucleii Goll si Burdach, nucleii substantei reticulate: nucleii respiratori, cardioinhibitori si vasomotori. Substanta alba este organizata sub forma de tracturi: - tracturile nervoase ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll si Burdach, localizate in cordonul posterior - tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale, cortex bulb trec de partea opusa - sistemul motor extrapidamidal : MAI SUS La nivelul bulbului rahidian se inchid urmatoarele reflexe: de voma, stranut, tuse reflexul de deglutitie reflexul salivar reflexele secretorii motorii digestive reflexele respiratorii reflexele adaptative cardio-vasculare

Puntea lui Varolio Substanta cenusie este dispusa sub forma de nuclei: - motori: V, VII, VII - senzitivi: nucleul terminal principal al nervului V, nucleul nervilor acustici VIII - vegetativi: nucleul salivar superior, nucleul lacrimal
10

- proprii: nucleii pontini ai substantei reticulate, oliva superiorara, nucleii lemisului lateral, nucleul corpului trapezoid. Substanta alba de la nivelul Puntii lui Varolio - fasciculele ascendente: spinotalamice, spinobulbare si spinocerebeloase, care au traseu ascendent spre cortex - fasciculele descendente apartin cailor motorii piramidale si cailor corticopontine, ambele cai motorii voluntare - fibrele transversale alcatuiesc pedunculii cerebelosi mijlocii Functia reflexa este reprezentata prin inchiderea (prezenta centrilor de reglare) unor reflexe importante (procese fiziologice) cum sunt: salivatia masticatia secretia lacrimala clipirea cardiovascular respirator

MEZENCEFALUL se afla situate intre Puntea lui Varolio si diencefal Este format din pedunculi cerebrali si corpi cvadrigemeni Substanta alba fascicule ascendente si descendente Substanta cenusie este dispusa sub forma de nuclei: - motori: nucleii nervilor cranieni III si IV - senzitivi: nucleul mezencefalic al nervului V - vegetative: nervul III care controleaza musculatura ciliara si muschii corpului ciliar - proprii: nucleul rosu (- fascicul rubrospinal): cu rol inhibitor asupra tonusului muscular; coliculii (corpii) cvadrigemeni: reflexul oculocefalogir; substanta neagra (- fasciculul nigrospinal): cu rol in mecanismele de veghe
11

CEREBELUL este asezat pe partea posterioara a trunchiului cerebral, in etajul posterior al cutiei craniene superior este acoperit de emisferele cerebrale de care este despartit de un sept al dura mater suprafata este brazdata de santuri paralele de diferite adancimi: - cele superficiale delimiteaza lamele - cele adanci delimiteaza lobi - cele profunde delimiteaza lobuli cerebelosi alcatuire: - portiune mediana vermis - doua portiuni laterale numite emisfere cerebeloase el are trei fete: 1) una superioara, care vine in raport cu cortexul cerebelului si prin ea cu emisferele cerebrale 2) una inferioara, care vine in raport cu fosele cerebeloase ale osului occipital 3) alta anterioara, care vine in raport cu trunchiul cerebral Substanta alba este formata din trei fibre: - fibrele de asociere fac legatura dintre diferitele regiuni ale scoartei cerebeloase, scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi - fibrele comisurale realizeaza legatura dintre diferitele zone din cortexul cerebelos ale unei emisfere cerebeloase cu cele similare din emisfera cerebeloasa opusa - fibrele de proiectie leaga scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelosi cu alte segmente ale nevraxului a) fibrele de proiectie aferente - vin de la maduva, trunchiul cerebral si scoarta cerebrala si se termina la scoarta cerebeloasa sau nucleii cerebelosi
12

b) fibrele de proiectie eferente - pleaca din scoarta cerebeloasa si din nucleii cerebelosi si se termina la trunchiul cerebral si la talamus Pedunculii cerebelosi: - inferiori sau, corpii restiformi unesc cerebelul cu bulbul - pedunculii cerebelosi mijlocii sau bratele puntii leaga cerebelul de punte - pedunculii cerebelosi superiori sau bratele conjunctive unesc cerebelul cu mezencefalul Pedunculii cerebelosi sunt alcatuiti din fibre nervoase care vin la cerebel sau pleaca de la cerebel lobii cerebelosi: - lob anterior: reglarea tonusului muscular, coordonarea activitatilor voluntare - lob posterior: programarea si initerea miscarilor voluntare - lob flocculo-nodular: mentinerea echilibrului si controlul miscarilor ochiului DIENCEFAL (creier intermediar) segment interpus intre mezencefal si trunchiul cerebral si sub emisferele cerebrale: talamus metatalamus subtalamus epitalamus hipotalamus

TALAMUS functii 1) 2) 3) 4) transmiterea specifica a mesajelor senzoriale transmiterea specifica a mesajelor nesenzoriale transmiterea activitatii senzoriale associative reglarea activitatii corticale
13

EMISFERELE CEREBRALE lobii emisferelor cerebrale: lob frontal lob parietal lob temporal lob occipital

santuri emisferice: - fisura interemisferica - santul central ROLANDO - santul lateral SYLVIUS in emisferele cerebrale trebuie sa gasim arii principale si arii secundare: aria motorie aria somatosenzitiva aria vizuala aria lui Broca limbaj articulat aria lui Wernicke intelegerea cuvintelor aria auditiva

APARATUL CARDIOVASCULAR - inima este localizata in cavitatea toracica, in etajul inferior sau cardiac al mediastinului anterior - inima este legata de organele din jur prin intermediul a doi saci pericardici (pericard); astfel isi pastreaza pozitia, forma si functia - pericardul fibros, consistenta fibroasa, rezistent si inextensibil - pericardul seros, este perfect aderent la organe
14

pe langa baza si varf, inima prezinta fete si margini: - fata sternocostala este orientata anterior si prezinta in partile laterale santul coronar, care desparte atriile de ventricule si este perpendicular pe axul longitudinal - fata plana (diafragmatica) priveste inferior spre muschiul diafragm ALCATUIRE INTERNA 2 atrii 2 ventricule sept interatrioventricular peretii atriilor intotdeauna sunt mai subtiri decat peretii ventriculelor peretele ventriculului drept este mai subtire decat peretele ventriculului stang - atriul drept: orificiul pentru venele cave (inferioara si superioara), orificiul de comunicare cu ventriculului orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valvula tricuspida - atriul stang: 4 vene pulmonare, orificiul atrioventricular stang, prevazut cu valvula bicuspida - ventriculul stang: set de valvule la baza arterei aorte valvule sigmoide ale arterei aorte ventriculul stang: trunchiul arterei pulmonare valvule sigmoide ale trunchiul

STRUCTURA HISTOLOGICA - endocard - miocard: contractil, tesutul excitoconductor - epicard SCHELETUL CARDIAC - format din patru inele fibroase, care alcatuiesc scheletul cardiac si servesc drept punct de atasare pentru valvulele cardiace si miocard
15

- dispunerea fibrelor pe mai multe straturi si cu orientari diferite duce la cresterea fortei de ejectie (forta de contractie a inimii) - daca nu ar exista aceasta dispunere cu orientari diferita, nu s-ar putea face adaptarea la efort SISTEMUL DE COMANDA excitoconductor al inimii - nodulul sinoatrial Keith Flack (principal) nodul principal de comanda, genereaza impulsuri de pana la 75 de contractii pe minut in repaos; comanda numarul de sistole - tracturi internodale nodulul atrioventricular (secundar) (Aschoff Tawara) 50-60 de contractii pe minute; preia comanda doar daca nodulul sinoatrial se imbolnaveste - prin septul interventricular se descrie fascicolul Hiss; fascicolul Hiss de parte stanga se bifurca la randul sau in doua ramuri - reteaua lui Purkinje prin aceasta retea se transmite comanda in intreg sistemul miocardic VASCULARIZATIA INIMII - pentru a-si asigura acitivitatea, miocardul este obligatoriu sa fie vascularizat, iar vascularizatia se realizeaza prin arterele coronare (stanga si dreapta); se pierd in masa miocardului si se continua direct cu venele pentru a nu se pensa capilarele la contractia inimii - vena mare a inimii - vena mijlocie a inimii - vena mica a inimii - sunt localizate in santurile coronare STRUCTURA VASELOR SANGVINE - intima, formata dintr-un strat de celule endoteliale - medie, formata din fibre elastice si musculare - adventicea, tesut conjuctiv cu fibre colagene

16

- valvule conivente la vena; pot fi incontinente, se departeaza si apare varicele STRUCTURA CAPILARELOR - sunt interpuse intre arteriole si venule in toate tesuturile si organele - structura peretelui capilar este adaptata realizarii schimburilor dintre sange si tesuturi - capilare tipice: endoteliu, membrana bazala, periteliu - capilare atipice

SISTEMUL ARTERIAL ARTERA AORTA - artere coronare crosa arterei aorte - trunchi brahio-cefalic (pe dreapta): artera subclaviculara dreapta si artera carotida comuna dreapta (pe dreapta sunt unite) - artera carotida comuna (pe stanga) - artera subclaviculara (pe stanga) artera carotida - artera carotida interna - artera carotida externa artera subclaviculara vascularizeaza membrul superior artera axilara artera brahiala artera radiala si artera cubitala

17

- doua arcade palmare: superficiala si profunda; rezulta prin anastomozarea unui ram din artera radiala cu un ram din artera cubitala (ramuri profunde si ramuri superficiale) - arterele digitale AORTA TORACICA (din aorta) artere esofagiene artere bronhice artere intercostale posterioare artere mediastinale artere intercostale superioare

AORTA ABDOMINALA 1) ramuri parietale artera frenica inferioara artere lombare 2) ramuri viscerale trunchiul celiac: vascularizatia gastrica, hepatica stanga, cardioesofagiena artera mezenterica superioara (pancreas, intestin subtire, colon ascendent si din colonul transvers) artera mezenterica inferioara (1/2 din colonul transvers, colonul descendent, rect) arterele sprarenale mijlocii (2) arterele renale (2) arterele testiculare (2) 3) ramuri terminale artera sacrala mijlocie artera iliaca comuna dreapta si stanga 1) artera iliaca interna (testiculul si prostata) 2) artera iliaca externa artera femurala artera poplitee artera fibulara (peroniera)
18

- artera tibiala - arcade plantare superficiale si venoase - artere digitale SISTEMUL VENOS Factori care intervin in circulatia venoasa 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) sistemul de valvule conivente contractilitatea miocardica presiunea ngatica intratoracica contractiile musculare presiunea exercitata de organele din cavitatea abdominala curgerea continua a sangelui prin sistemul vascular elasticitatea vasculara si contractilitatea miocardica

vene pulmonare singurele care contin OXIGEN dreapta superioara dreapta inferioara stanga superioara stanga inferioara

Sistemul venos periferic 1) vena cava superioara - cap si gat 1. vena jugulara - membru superior 1. vena subclaviculara din vena jugulara si cea subclaviculara se formeaza vena brahiocefaclica (2) care se unesc in vena cava superioara - torace (perete anterior, perete posterior si viscere)
19

1. vena azigos vena azigos se varsa tot in vena cava superioara 2) vena cava inferioara - membru inferior

1. vena iliaca externa


femurala poplitee tibiala anterioara tibiala posterioara pelvis

1. vena iliaca interna


cele doua vene iliace formeaza vena iliaca comuna care formeaza vena cava inferioara - abdomen (perete, organelor)

1. vena frenica inferioara 2. vena lombara 3. vene suprarenale 4. vene renale 5. venele organelor genitale
venele organelor abdominale sistem venos port (3 radacini) - vena mezenterica inferioara - vena mezenterica superioara - vena splenica organele abdominale digestive vena porta hepatica ficat vena hepatica vena cava inferioara Sistemul venos portal (port) vena porta (de la intestin subtire la ficat)

20

vena porta preia toata substantele nutritive din sistemul digestiv si le transporta la ficat (glucide, lipide, proteine, vitamine, fibre, minerale, h20) Sistemul vascular limfatic este ansamblul de vase prin care circula limfa de la tesuturi si organe spre inima este alcatuit din capilare limfatice, vase limfatice si ganglioni limfatice limfa este lichidul plasmatic care se afla in spatiile intercelulare si care contine si particulele aflate in zona respectiva Sistemul limfatic inima artere capilare vene capilare lichidele din tesuturi celule SAU capilare lichidele din tesuturi capilarele limfatice vasele limfatice noduli limfatici - limfaticele trunchiului duct limfatic vene cave vase limfatice limfatice capilare limfatice venoase asezate in doua planuri limfaticele trunchiului canale limfatice: duct toracic si canalul limfatic drept organe limfatice noduli limfatici amigdale, splina, timus tesut limfatic

CAPILARELE LIMFATICE - sunt prezente in toate tesuturile corpului - sunt vase foarte subtiri care prezinta o extremitate inchisa si pereti cu un singur strat de celule endoteliale
21

- prin intermediul porilor au capacitatea de a absorbi lichidul in exces, proteinele, lipidele, agentii patogeni SPLINA - localizat in etajul superior al abdomenului, partea stanga - depozitarea sangelui 200 300 ml de sange pe care-l trimite in circulatie in caz de hemoragii, efort fizic - formarea celulelor sangvine participand la productia de eritrocite, trombocite, granulocite; aceasta activitate dispare inainte de nastere si poate reveni in conditii patologice - distructia celulelor sangvine, in special a eritrocitelor imbatranite, dar si a celor imperfecte - proliferarea limfocitelor ce are loc la nivelul pulpei albe - functii metabolice: fierul rezultat din metabolismul eritrocitelor este transportat sub forma de transferina la maduva hematopoietica unde este reutilizat in sinteza hemoglobinei - functia imunitara prin actiunea macrofagica a celulelor reticulare si prin actiunea celulelor imunologic competente, intervine in procesele de protectie TIMUS localizat posterior fata de stern, superior fata de inima prezinta 2 lobi singurul organ limfoid care nu produce antigene bariera timica este cea care previne stimularea precoce a dezvoltarii limfocitelor T - involueaza dupa pubertate - celulele epiteliale produc Formanul timic activ

APARATUL RESPIRATOR Cai respiratorii


22

- superioare cavitatea nazala, faringele - inferioare laringe, trahee, bronhiile Plamani CAVITATEA NAZALA 1) structura cartilaginoasa cartilaj nazal 2) portiune osoasa osul nazal asociat cu osul maxilar, etmoidul, palatinul, sfenoidul, vomerul - vestibul nazal - cavitate nazala propriu-zisa cornete nazale - purificarea, incalzirea, umidificarea aerului pentru a intra in plamani in conditii optime Mucoasa nazala - olfactiva epiteliu cu celule prismatice - respiratorie epiteliu stratificat si un corion, celule mucoase SINUSURI PARANAZALE - sinusurile paranazale sunt niste cavitati prezente in cateva oase ale craniului, umplute cu aer si tapetate cu o mucoasa asemanatoare cu aceea a nasului, care comunica direct cu fosele nazale si servesc ca o cutie de rezonanta pentru sunete FARINGE - 3 zone distincte 1) nazofaringe (cavitatea nazala) 2) orofaringe (cavitatea bucala) 3) laringofaringe (laringe) - superior, faringele vine in raport cu cutia craniana - inferior, vine in contact cu coloana vertebrala - anterior, vine in contact cu cavitatea nazala, cea bucala, epiglota, laringe si trahee
23

- lateral, vine in contact cu urechea interna (orificiul de varsare in trompa lui Eustachio) LARINGELE SI TRAHEEA - traheea este un tub care in continuarea laringelui, traverseaza gatul si ajunge in torace, se bifurca pentru a da nastere celor doua bronhii principale, ale caror ramificatii aduc aerul in plamani. Este formata din 1520 de cartilaje cu forma de potcoava, deschise in parte posterioara, dar care aproape inchid complet circumferinta canalului; partea posterioara care nu acopera anumite cartilaje este membranoasa si este alcatuita dintrun tesut conjuctiv si muscular ARBORELE BRONSIC INTRAPULMONAR bronhiole lobare (3 dreapta si 2 stanga) ramuri bronhiolare segmentare ramuri bronhiolare subsegmentare bronhiole respiratorii ductele alveolare

PLAMANII - 1 pe partea dreapta si 1 pe partea stanga - santuri la exterior scizura oblica si scizura orizontala pe partea dreapta si scizura oblica pentru partea stanga - aceste santuri cresc suprafata de ventilatie si limiteaza procesele de imbolnavire de la nivelul plamanului Sistem vascular si nervos - circulatie nutritiva arterele bronsice (nr.2); venele bronsice (vena azigos dreapta si hemiazigos stanga) - vase limfatice - nervi de origine vagala si simpatica - circulatia functionala: trunchiul pulmonar si venele pulmonare (nr. 4)
24

Membrana alveolo-capilara (bariera) - surfactantul pulmonar: pelicula subtire lipoproteica tensioactiva (elasticitate pulmonara, stabilitatea formei alveolelor, filtrarea lichidelor, emulsionarea particulelor de lichid) - epitelul alveolar: pneumocite - membrana bazala a epiteliului alveolar - spatiul interstitial - membrana bazala a endoteliului capilarele pulmonare endoteliul capilarelor pulmonare Pleura foita care are 2 componente pleura viscerala (imbraca la exterior) foita perietala (aderenta la peretele intern al plamanulului) intre cele doua foite se afla lichid pleural

APARATUL DIGESTIV in componenta sistemului difestiv intra tubul digestiv si glandele anexe (salivare, ficatul si pancreasul) fiecare avand structura si functia sa bine definite in digestie - in cavitatea bucala au loc masticatia si secretia salivara cu rol in formarea bolului alimentar - limba intervine activ in mestecarea si inghitirea alimentelor Papilele gustative - circumvalate (caliciforme) V lingual - foliate pe marginea posterioara a limbii - fungiforme anterior fata de V lingual Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre aparatul masticator, format din mandibula mobila, maxilarul superior fix, articulatia temporomandibulara,
25

muschii masticatori si dinti. Pentru o buna masticatie, mandibula si maxila trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre ele. Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate Dantura - dentitie de lapte si definitiva - coroana - radacina

GLANDELE SALIVARE Parotide - seroase Sublinguale - mixte Submaxilare - mixte Glande mici diseminate in mucoasa bucala mucoase

SALIVA: PROPRIETATI - volum 1-1,5l/zi |(mai mare la stimularea alimentara, si mai mica la repaus alimentar si somn - aspect: opalescent, filant - pH: 6,7 (5,6-8) SALIVA: COMPOZITIE - amilaza salivara: hidrolizeaza amidonul preparat dextrin maltoza - mucinele salivare : roluri: in formarea bolului alimentar, asigura masticatia, deglutitia si vorbirea, participa la sistemele tampon - natriul si clorul: saliva < plasma - potasiul si bicarbonatul: saliva > plasa - calciul: forme: saruri anorganice; compusi organic, fixat de macromolecule - fluorul: rol in formarea fluorapatitei care asigura rezistenta smaltului alti constituenti:
26

- imunoglobuline asigura apararea antibacteriana - lizozimul distruge mucopolizaharidelor din peretele bacteriilor - tiocianatul SALIVA: ROLURI 1. Rolul digstiv amilaza salivara realizeaza digestia amidonului pana la maltoza 2. Rolul protectiv prin: - lubrefierea structurilor moi si dure din cavitatea bucala - formarea filmului de mucina de la suprafata alimentelor si a structurilor buco-dentare 3. Rol antibacterian, intervenind in mentinerea igienei buco-dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline 4. Rol de stimulare a receptorulor gustativi in urma solubilizarii constituentilor alimentari, inducand senzatia de gust si reflexele secretorii salivare, gastrica, pancreatice. 5. Rol in mentinerea echilibrului hidroelectric si acido-bazic 6. Rol excretor (functie variabila doar pentru situatiile in care este nevoie) pentru: - metaboliti (uree, amoniac) - substante toxice (Pb, Gh, alcool, cocaina, nicotina) - hormoni - virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei) - medicamente Faringele se afla in continuarea cavitatii bucale Reprezinta locul de intalnire intre alea digestiva si cea respiratorie La intrarea in faringe se afla amigdalele palatine, organe de aparare impotriva bacteriilor Faringele are forma unei palnii, comunicand in partea inferioara cu esofagul Peretele exterior este muscular
27

Musculatura este formata din doua straturi prin contractie participa la procesul de deglutitie (inghitirea hranei) *La nivelul organelor tubului digestiv exista o structura comuna ETAPE: 1. Realizarea reflexului de masticatie si amestecarea cu secretiile salivare 2. Inghitirea bolului alimentar, impingerea de catre limba a bolului spre faringe 3. Traversarea alimentului in zona comuna aparatelor respirator si digestiv 4. Alimentele sunt impinse in esofag prin miscari circulare de constrictie care imping bolul alimentar in jos ESOFAGUL este un organ de forma tubulara de 25 de cm strabate cutia toracica si diafragmul comunica cu stomacul prin orificiul cardia are un perete extern, dublu stratificat format din muschi longitudinali si circulari - peretele intern este alcatuit dintr-o mucoasa cutanata (structura musculara) STOMACUL - este o dilatatie a tubului digestiv - 2l - este asezat in partea centrala (epigastrica) si superioara stanga a cavitatii abdominale, sub diafragma Structura externa - forma literei J - prezinta doua curburi marea curbura; - mica curbura - comunica cu: esofagul; orificiul cardia; intestinul subtire (duodenul); orificiul pilor
28

- in portiunea superioara - zona fundica se gaseste camera cu aer a stomacului, zona foarte importanta Structura interna: peretele muscular fibre orientate: longitudinal circular oblic mucoasa gastrica glande gastrice ce secreta sucul gastric

*in cavitatea abdominala fiecare organ este invelit de peritoneu (a patra foita), care fixeaza organele de peretele posterior al abdomenului Mucoasa gastrica Sucul gastric: lichid limpede incolor apa 99% enzime mucina acid clorhidric rol bactericid

Functiile stomacului depozit temporar de alimente etapele initiale ale digestiei proteinelor HCL denatureaza proteinele alimentare activare pepsinogen pepsina cliveaza proteinele in peptide

Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fractionat in intestin Bazele celulare ale functiei endocine si exocrine ale stomacului: - la nivelul mucoasei gastrice se produce mucus

29

- sucul gastric contine mucus, HCL, pepsina, iar in zona antrala se produce gastrina SUCUL GASTRIC: COMPOZITIE, ROL pepsinogen/pepsina enzima proteolitica lipaza gastrica, labferment la sugar HCL denatureaza proteine activeaza pepsinogenul antimicrobian Mucus bariera de protectie Factor intrinsec absorbtia uneia dintre vitaminele B12

Protectia mucoasei: Mucus; Bicarbonat Digestie: HCl; Pepsinogen DUODENUL (intestinul subtire are o portiune fixa duodenul si una mobila ansele intestinale) - primul segment al intestinului subtire, continuand stomacul; - situat profund, fiind fixat de peretele abdominal posterior; Limite: - superior: separat de stomac prin santul duodeno-piloric, in care se afla vena prepilorica - inferior: flexura duodeno-jejunala - D1-D4 potcoava duodenala - dupa D4 intestinul subtire propriu-zis
30

Mijloace de fixare: presa abdominala peritoneul mezocolonul transvers ductele coledoc si pancreatic vene, artere si nervi muschiul suspensor al duodenului: suspenda flexura deiodeno-jejunala la pilierul stang al diafragmului si la tesutul conjunctiv din jurul trunchiului celiac si artera mezenterica superioara.

* la nivelul pancreasului secretie endocrina (in sange) si secretie exocrina (in intestinul subtire) Intestinul subtire (partea mobila) Cel mai important pentru digestie si cel mai lung segment al tubului digestiv Structura externa: 1. Duoden 2. Jejun si Ileon (ansele intestinale) Structura interna: - peretele muscular fibre musculare dispuse longitudinal; circular - mucoasa intestinala mici proeminente vilozitati intestinale Ansele sunt mentinute in pozitie prin intermediul mezenterului Intestinul subtire este captusit de paturi: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa glande si celule care secreta enzime si mucus SECRETIA INTESTINALA: compozitie ENZIME
31

enterokinaza activeaza tripsina si chemotripsina enzime proteolitice enzime pentru glucide enzime pentru lipide

Vilozitatile intestinale: - bogata retea de capilare - vas limfatic - tesut epitelial unistratificat In mucoasa intestinala se gasesc glande intestinale ce produc sucul intestinal. INTESTINUL GROS cecum apendice colon ascendent colon transversal colon descendent rect sfincter anal

trecerile de la colon ascendent la transvers si de la colon transvers la cel descendent se numesc flexuri Structura interna: - peretele muscular trei benzi dispuse longitudinal de-a lungul intestinului - mucoasa numeroase pliuri si glande producatoare de mucus care ajuta la eliminarea materiilor fecale

FICATUL - glanda anexa a tubului digestive - ocupa etajul superior al abdomenului in zona hipocondrului drept, epigastrului - fata anteriora 2 lobi: drept, stang
32

- fata inferioara 4 lobi: drept, stang, patrat, caudat - lobuli hepatici celule hepatice,retea de capilare sangvine, tesut conjunctiv - pentru a-si pastra pozitia ficatul trebuie fixat de mai multe elemente: ligament coronar, ligamentul rotund - cea mai mare glanda din organism - vascularizatie functionala - vascularizatie nutritiva - secretie biliara bila 2 canale hepatice (drept si stang) - canal hepatic comun canal cistic vezicula biliara intestin subtire vena porta (se ramifica) celula hepatica - vene centrolobulare vene hepatice vena cava inferioara - artere, vene de colectare, ducte biliare FUNCTIILE FICATULUI 1. Functia de depozit a glucozei - glucoza glicogen (musculatura striata) glucoza (la nevoie)

molecule macroergice muschi striati ATP (adenozintrifosfat) ADP (adenozindifosfat) +W(energie) + Ph CP (creatinfosfat)(creatinina) W + Ph GLICOGEN (150 g) C6H12O6 W vas de sange: C6H12O6 GLICOGEN FICAT GLICOGEN (300-450g) - glicoliza - C6H12O6 (utilizata) vas de sange muschi AGL (acizi grasi liberi - lipide) neoglicogenoliza 1 g de glucide 4 calori ramane aceeasi valoarea la metabolizare 1 g de lipide 9 calori (ciclul lui KREBBS) consuma mare parte din aceste calori 2. Producerea bilei digestia grasimilor, pe care le emulsioneaza, favorizand dizolvarea acizilor grasi, ea neutralizeaza aciditatea chimului gastric, care devenind alcalin, poate fi atacat usor de catre enzimele sucului pancreatic
33

Bila nu contine enzime, ci saruri biliare, pigmenti, colesterol etc. Sarurile biliare sunt cele care au rol in digestia si absorbtia grasimilor 3. Dezintoxicarea sangelui - are loc transformarea unor substante la nivelul ficatului in substante care sunt mai putin toxice pentru organism: - amoniac uree - cafea, alcool, alimente prajite, alimente foarte grase FICATUL intervine in toate tipurile de metabolism 4. 5. Functia de termoreglare constanta temperatura corpului termoliza generare de caldura termogeneza producerea de substante care ajuta ca rezerva energetica Functia hematopoietica hematopoieza

PANCREASUL etajul superior al abdomenului, in potcoava duodenala (cap) cap, corp, coada 2 categorii de celule: celule , celule secretie endocrina insulina + glucagon (in sange) secretie exocrina se varsa in a doua portiune a duodenului format din acini pancreatici 2 canale: canalul pancreatic principal (lui WIRSUNG) de la coada pana la cap, trecand prin corp si varsandu-se prin sfincterul Oddi in a doua portiune a duodenului; canalul pancreatic accesor (Santorinii), se varsa deasupra primului

examen 26 ianuarie
SISTEMUL EXCRETOR
34

Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si cai urinare intrarenale (calice mici, calice mari, pelvis renal) si extrarenale: uretere, vezica urinara, uretra Rinichii au ca functie principala mentinerea homeostaziei extracelulare. Aceasta se realizeaza prin formarea urinii, care este o plasma filtrata in procesul formarii urinii, rinichii regleza: - volumul plasmei sangvine - concentratia deseurilor din sange - concentratia electrolitilor - pH-ul plasmei RINICHII - sunt organe pereche - situati retroperitoneal, de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare, in loja renala - Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang, datorita marimii spatiului ocupat de ficat Alcatuire externa: organe pereche forma bobului de fasole (cu concavitatea spre coloana vertebrala) culoare rosie-cafenie 2 fete: anterioara, posterioara 2 margini: convexa, concava capsula fibroasa acopera rinichiul in totalitate

Alcatuire interna: - panrechimul renal prezinta, in sectiune, doua zone: a) zona corticala este formata din glomeruli, tubi uriniferi si vase de sange b) zona medulara este alcatuita din 8-15 piramide renale (Malpighi), separate prin septuri renale. Fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie, varful constituind papila renala. Papilele renale se deschid in calicele mici, care se unesc, formand calicele mari. Calicele
35

mari se deschid in pelvisul renal (bazinet renal). Aceasta se continua cu ureterul. O piramida Malpighi, cu o substanta corticala formeaza un lob renal SANGE CAPSULA LUI BOWMAN (FOITA CARE IMBRACA UN GLOMERUL (VASE DE SANGE FACUTE GHEM BINE RAMIFICATE)) NEFRON ANSA HENLE resorbtie a componentelor utile filtrate VASCULARIZATIA SI INERVATIA RENALA - artera renala patrunde prin rinichi se imparte din artere interlobare trec prin piramide renale se ramifica formeaza artere arcuate care se gasesc la limita zonei dintre regiunea corticala si cea medulara din acestea se formeaza artere interlobulare care au capacitatea de a vasculariza tot ce inseamna cortex renal se impart in artere aferente patrunde in glomerul renal ghem vascular sangele ramas este colectat de arteriola eferenta dreneaza sangele in capilare peritubulare - sangele din capilarele peritubulare este colectat de vene dispuse paralele cu arterele. nefron vene interlobulare vene interlobare NEFRON 1) 2) 3) 4) capsula glomerulara tub contort proximal ansa Henle tub contort distal

REABSORBTIA CAILE URINARE - sunt formatiune membranoase tubulare, care se insera pe papilele renale - Bazinetul renal are o portiune intrarenala si una extrarenala BAZINET URINAR URETERE VEZICA URINARA VEZICA URINARA
36

- colectare a urinei URETRA - 2 sfinctere inter (fibre musculare netede) si extern (fibre musculare striate)

GLANDELE CU SECRETIE INTERNA GLANDE ENDOCRINE Glanda tiroida GLANDE EXOCRINE Glande sudoripare hormoni intervin sau regleaza activitatea aparatelor si sistemelor intr-un mod lent sistemul nervos poate realiza un control rapid prin intermediul nervilor Glandele cu secretie interna pot secreta hormoni prin: 1) 2) 3) 4) stimulare chimica, sange - hormoni stimulare nervoasa (sistemul nervos simpatic - hormoni sange) prin intermediul glandelor respective hormoni hipofizari varianta feedback-ului

HIPOFIZA - la baza creierului (saua turceasca) - lobul anterior o hormonul SOMATOTROP (STH) creste nivelul de glicemie in sange scade concentratia de aminoacizi plasmatici trec in tesuturi (proteine)
37

o hormonul TIREOTROP (TSH) o hormonul ADENOCORTICOTROP (ACTH) o hormonii GONADOTROPI: FOLICULOSTRIMULANT (FSH) si LUTEINIZANT (LH) o hormonul PROLACTINA (PRL) - lobul intermedial o hormonul MELANOCITOSTIMULATOR (MSH)\ - lobul posterior o hormonul OCITOCINA o hormonul ANTIDIURETIC (VASOPRESINA) (ADH) impiedica eliminarea apei din corp (actioneaza la nivelul tubilor renali, scade diureza, reabsoarbe apa, ajuta la scaderea concentratiei plasmatice) creste tensiunea arteriala gigantism - procesele de crestere si dezvoltare nu sunt incheiate - musculatura initial bine dezvoltata, nemaiputand face fata mai incolo - dezvoltare psihica normala acromegalie - hipersecretie STH - cresc extremitatile cartilaginoase, mainile, picioarele - dezvoltare psihica normala nanism hipofizar - hiposecretie STH - dezvoltare psihica normala EPIFIZA MELATONINA TIROIDA - in fata traheii
38

- TIROXINA (T3, T4) - TRIIODOTIRONINA o determina diferentierea tesuturilor o influenteaza dezvoltarea creierului, inimii o intervin in procesele de crestere o intervine in metabolisme Gusa endemica - determinata de carenta de iod - marirea volumului glandei tiroide Mixedem - productia insuficienta sau absenta de hormoni tiroidieni Boala Basedow-Graves (hipertroidie) - gusa exoftalmica (tidroida crescuta in volum cu pastrarea capacitatii de a produce hormoni) - scadere in greutate - nervozitate crescuta - frecventa cardiaca crescuta PARATIROIDELE - PARATHORMONUL (PTH) - CALCITONINA GLANDELE SUPRARENALE - CORTICOSUPRARENALA o H. GLUCOCORTICOIZI o H. MINERALOCRTICOIZI o H. SEXOSTEROIZI - MEDULOSUPRARENALA o ADRENALINA o NORADRENALINA
39

TIMUSUL perioade de crestere PANCREASUL ENDOCRIN - INSULINA - GLUCAGON TESTICULE TESTOSTERON OVARE PROGESTERON, ESTROGEN

40