Sunteți pe pagina 1din 32

Chalking It Up

ARHIMEDE(287-212 i.H.)
Nascut la Siracuza,in Sicilia (la acea vreme colonie greceasca),Arhimede este unul din cei mai cunoscuti invatati ai Greciei antice,considerat parintele mecanicii.

Intamplarea care a condus la descoperirea legii care-i poarta numele este urmatoarea : Dupa ce a castigat puterea in Siracuza,Hieron a hotarat sa puna intr-un templu o coroana de aur pe care sa o inchine zeilor care l-au ajutat in obtinerea victoriei.La urechea regelui au ajuns insa zvonuri ca aurarul a furat o parte din aur si l-a inlocuit cu argint.Regele i-a cerut lui arhimede sa stabileasca cu certitudine daca a fost inselat sau nu.Framatat de rezolvarea problemei,Arhimede,aflanduse in cada,a observat ca intrand mai mult in apa,din ce in ce mai multa apa se revarsa afara.In acel moment a sarit din cada si a luat-o la fuga strigand din rasputeri Evrica!,adica am descoperit!.Plecand de la observatia din baie el a stabilit ca mesterul aurar isi insusise o mare parte din aurul incredintat si a format legea care-i poarta numele.

Legea lui Arhimede


Un corp scufundat intr-un lichid in repaus este impins de jos in sus cu o forta verticala numeric egala cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp.

Corpul pluteste la suprafata lichidului daca forta arhimedica este mai mare decat greutatea corpului. Fa=FA-G Aplicatii:navele maritime,barcile, densimetrul.

Corpuri scufundate in lichid

Corpul ramane in interiorul lichidului daca forta arhimedica este egala cu greutatea. Fa+G=0 Fa=G Aplicatii:submarinul, batiscaful,dirijabilele.

Corpul se scufunda daca greutatea este mai mare decat forta arhimedica. Ga=G-Fa Ga=greutatea aparenta (greutatea corpului scufundat in fluid). Aplicatii:orice corp a carui densitate este mai mare decat densitatea fluidului.

Aplicatii ale legii lui Arhimede in lichide

Vapor
Vaporul este un mijloc de transport nautic numit i nav sau vas care plutete dup principiul lui Arhimede. Vaporul se deosebete de plut prin faptul c posed un mijloc autonom de locomoie, iar de barc se deosebete prin mrime. n sens strict, vaporul este o nav avnd ca mijloc de propulsie fora aburului, dar n limbajul curent termenul definete orice nav cu propulsie mecanic, nu i velierele. Vapoarele sunt construite n antiere navale, prima lansare pe ap a vaporului se face ntr-o atmosfer festiv, cu botezul vasului, vapoarele pot fi ancorate n porturi, locurile de ncrcare sau descrcare se numesc docuri.

Pri componente
1.Prova - partea din fa a unei nave, ea trebuie s taie masa de ap. 2.Carena - pentru reducerea rezistenei la naintare i a consumului de carburant. 3.Ancor - asigur nava s nu fie luat de curent cnd motoarele nu sunt n funciune. 4.Prile unei nave 5.Babord - bordul stng (bordul drept fiind numit Tribord). 6.Elice - asigur deplasarea navei. 7.Pupa - partea din spate a navei. 8.Co - necesar pentru evacuarea fumului. 9.Castel central. 10.Punte.

Supraincarcarea vapoarelor a fost cauza a numeroase naufragii.Pentru evitarea lor, inca din secolul al XV-lea, constructorii au gravat pe suprafata laterala a vaporului un semn care indica nivelul maxim de scunfundare a vaporului incarcat.In anul 1876,Samuel Plimsoll a propus Parlamentului englez votarea unei legii care sa oblige armatorii sa graveze pe vapoare linii de incarcare adaptate la diferite confitii de navigatie. In prezent vapoarele au gravate mai multe linii de incarcare(pentru apa dulce tropicala,apa sarata tropicala , apa sarata in timpul verii,apa sarata in timpul iernii etc).Exista harti care clasifica intinderile de apa in categoriile mentionate.In functie de anotimp se de traseu urmat, capitanul navei stabileste pana la care linie poate fi incarcat vaporul.

Linia de incarcare a vapoarelor

Densimetrul
Este un instrument utilizat pentru determinarea densitatii lichidelor.El este alcatuit dintr-un tub din sticla, numit plutitor, care contine in partea de jos alice de plumb (lest) prelungit cu o tija gradata.

Submarinul pluti la suprafata Submarinul este o nava care poate


apei dar se poate si scufunda la diferite adancimi diferite. El are intre peretii sai dubli rezervoare (numite balans-apa) care se pot umple cu apa din mare; cand se umplu cu apa greutatea submarinului creste si el se scufunda. Pentru a reveni la suprafata, apa din rezervoare este evacuata. Cu cat submarinul se scufunda la o adancime mai mare (presiunea hidrostatica creste) cu atat patrunde mai multa apa in rezervoare. Astfel, greutatea submarinului creste continuu si el se scufunda din ce in ce mai mult. Un submarin nu poate sa se mentina la o anumita adancime decat daca se afla in miscare.

In anul 1985, submarinul Nautile a coborat la o adancime de 6000 de metri in apele Japoniei. Pentru a rezista presiunii hidrostatice foarte mari avea facuti peretii dintr-un aliaj de titan si otel. Submarinul Rechinul. Experienta primului razboi mondial scoase in evidenta neajunsuriledependentei de stainatate in ce a privit navele militare; pe de alta parte, politica de autarhie economica promovata in anii 30 dusese la dezvoltarea a importante unitati industriale. In aceste conditii Ministerul Aerului si Marinei a optat in 1937 intre mai multe oferte: pentru cea a uzinelor metalurgice din Resita in colaborare cu firma JUS ,de construire la santierul naval Galati a unei nave plutitoare si a doua submarine S1 si S2. In 1941 cele doua submarine au fost lansate la apa ele fiind denumite Rechinul(S1) si Marsuinul(S2). Submarinul Rechinul a fost armat la 5 mai 1943 in cadrul unui ceremonial desfsurat chiar la bord. Rechinul a ajuns la Constanta la 24 mai 1943 si a intrat intr-o lunga perioada de probe avand mai multe defectiuni. Rechinul avea un deplasament M585/680 tone, armat cu sase tuburi lons torpile de 533 mm. Motoarele M.A.M.

Este un submarin mai mic folosit pentru a cobori la adancimi foarte mari.Pentru a rezista la presiunile enorme ale apei cabina in care se afla pasageri(vizibila in partea inferioara) este o sfera din otel cu pereti foarte grosi.Restul carcasei este plina cu un lichid cu densitatea mai mica decat a apei.Coborarea lui se face folosind un lest din fonta care este aruncat atunci cand batiscaful revine la suprafata.

Batiscaful

Aplicatii ale lui Arhimede in gaze

Sunt alcatuite din anvelope foarte usoare, umflate cu un gaz cu densitatea mai mica decat a aerului inconjurator(hidrogen,heliu,aer cald).Volumul acestei anvelope fiind foarte mare, forta arhimedica este mai mare decat greutatea totala a aerostatului (anvelopa+gaz+nacela.Densitata aerului scade cu altitudinea si de aceea forta arhimedica scade pe masura ce balonul se ridica, el atingand la un moment dat altitudinea maxima.

Aerostatele

Balonul cu aer cald a fost inventat de fraii Montgolfier , Joseph i tienne, n 1782, i a fost denumit de ei "mongolfire". Prima experien public de ascensiune a unui aerostat fr pasageri a avut loc pe 4 iunie 1783 la Annonay (departamentul Ardche). Pe 19 septembrie, n acelai an, la Versailles, n prezena regelui Ludovic al XVI-lea al Franei, a avut loc prima ascensiune cu "pasageri", adic cu un coco, o oaie i o ra. Primii cltori umani, care au zburat cu un balon cu aer cald au fost Jean-Franois Piltre de Rozier i Marchizul d'Arlandes, la Paris, pe 21 noiembrie 1783. Balonul cu gaz mai uor dect aerul a fost inventat de fizicianul Jacques Charles, n acelai an cu primul zbor public cu balonul cu aer cald al frailor Montgolfier. Balonul cu gaz mai uor dect aerul a fost denumit "charlire", prin derivare din numele inventatorului su.

Pe 1 decembrie 1783, mpreun cu Nicolas Robert, Jacques Charles a executat primul zbor, pornind pe deasupra grdinilor Tuileries din Paris i ateriznd la Nesles-la-Valle. nc de la primul zbor, Jacques Charles i-a dotat balonul cu echipamentul care se folosete i n prezent: nvelitoare impermeabil, plas de fixare a nacelei din rchit, sistem suplimentar de umflare, supap de presiune, balast i ancor. A transportat cu el i diverse instrumente tiinifice. Pentru a se nla, este necesar s se arunce din balast, de obicei nisip, transportat n saci legai mprejurul nacelei. Pentru a cobor, se deschide supapa, pentru a elibera gaz. n partea de jos a nvelitorii impermeabile se gsete un apendice prevzut cu o supap, att pentru umflare ct i pentru eliberarea gazului care se dilat odat cu creterea altitudinii. Pentru cazul n care la aterizare este un vnt puternic, pentru a se evita trrea balonului pe sol pe distane lungi, este prevzut i o supap pentru evacuarea rapid a gazului. La nceput, se folosea hidrogenul pentru umflarea baloanelor, dar datorit pericolului de incendiu s-a trecut ulterior la heliu.

Dirijabilele
Au anvelopa prelungita si un motor ce pune in miscare o elice.Construite initial pentru traversarea Atlanticului (in jurul anului 1930) in prezent sunt folosite mai ales in scopuri publicitare

Zeppelinele au fost primele aerostate dirijabile folosite cu succes n aeronautic purtnd denumirea constructorului Ferdinand Graf von Zeppelin. Erau folosite ntre anii 1900 - 1940 la transportul de persoane sau mrfuri, ct i n scopuri militare. Succesul n comparaie cu alte tipuri de dirijabile a fost aa de mare nct constructorul a avut un numr mare de simpatizani, i investori, mrind dimensiunile zeppelinului. Ferdinand, conte de Zeppelin (Graf von Zeppelin) prsete timpuriu cariera militar n anul 1890 la vrsta de 52 de ani, ca s se poat consacra proiectului su, construirea unui dirijabil, care va lua numele inventatorului su: Zeppelin.

Zeppelinele

Eforturile sale au fost ncununate de succes, astfel la data de 13 august 1898 i se acord patentul imperial pentru construirea primului balon dirijabil cu motor. Schia dirijabilului patentat la 31 august 1895, are urmtoarele caracteristici mai importante: 1. un schelet din bare subiri rigide de aluminiu, cu inele i bare intermediare de sprijin 2. spaiul pentru gaz mprit n mai multe celule cilindrice 3. separat dou gondole (Gondel) legate ntre ele printr-un schelet rigid 4. nava era propulsat de o elice (Propeller) montat la nlime, unde rezistena aerului atingea valoarea maxim posibilitatea de a putea cupla n lan mai multe nave (ca la tren), lucru care n-a fost pus niciodat n practic 1.posibilitatea dirijrii navei cu ajutorul unor brae (vsle) verticale i orizontale

Baloanele cu aer cald

Au fost primele aerostate construite.Aerul cu care se umfla anvelopa era incalzit prin arderea paielor umede.Azi,ele utilizeaza flacara obtinuta prin arderea propanului.Baloanele cu aer cald sunt folsite de pasionatii care participa la diferite competitii. Unul din primii pioneri ai zborului cu balonul a fost fizicianul francez Jacques Charles. Acesta a experimentat diferite amestecuri de gaze, reuind la 1 decembrie 1783 s efectueze n Paris un zbor cu un balon umplut cu gaz.

Unul din primii pioneri ai zborului cu balonul a fost fizicianul francez Jacques Charles. Acesta a experimentat diferite amestecuri de gaze, reuind la 1 decembrie 1783 s efectueze n Paris un zbor cu un balon umplut cu gaz. n acelai an, la data de 4 iunie Joseph-Michel i Jacques-tienne Montgolfier zboar cu primul balon cu aer cald din lume. n 1784 Johann Andreas von Traitteur experimenteaz cu un balon cu aer cald, iar James Glaisher i Henry Tracey Coxwell ating nlimea de 9000 de metri de cu un balon al Institutului de metereologie din Greenwich. n timpul zborului ambii i pierd cunotina, neavnd echipamentul necesar pentru aceast nlime, dar au noroc cci balonul a cobort i ambii au scpat cu via.

nlimea cea mai mare ntr-o nacel deschis, 11300 m, a fost stabilit de Alexander Dahl, care cu aceast ocazie, reuete s fotografieze n infrarou curbura lunii. Acest zbor a fost fcut mpreun cu meteorologii Dr. Galbas i Popp, la 31 august 1933, ntr-un balon special botezat Bartsch v. Sigsfeld. Acest record al zborului cu o nacel deschis n-a fost dobort pn n zilele noastre. Fizicianul Auguste Piccard, n 1932 zboar pentru prima oar cu balonul echipat o cabin etan, atingnd 16201 m (msurtoare dup presiunea atmosferic) i 16940 m (msurtori geometrice). Recordul de nlime l dein Malcolm D. Ross i Victor E. Prather, care n 1961 deasupra Golfului Mexic ating 34668 m nlime.

Recordul mondial al balonului fr echipaj este nscris n Guinness-Book n anul 1991 i este de 51,8 kilometri. A fost stabilit de un balon Winzen cu un volum de 1,35 milioane m3, fiind lansat n octombrie 1972 in Chico, California, Statele Unite. Aceast nlime a fost depit doar de rachete. Sondele spaiale sovietice Vega 1 i Vega 2 lanseaz n 1984 dou baloane metereologice n atmosfera planetei Venus care au putut fi urmrite timp de dou zile de pe sond.

Elevii:
Duta Diana Grigorescu Ana-Maria Negoi Andreea Toma Andra