Sunteți pe pagina 1din 609

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI 18122002

Iulian FRUNTA{U

ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI
1812 2002

O ISTORIE

CARTIER

istoric

IULIAN FRUNTA{U

CARTIER Editura Cartier, SRL, str. Bucure[ti, nr. 68, Chi[in=u, MD2012. Tel./fax: 099.2/24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@mdl.net Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucure[ti. Tel./fax: 021/210 80 51. GSM: 0744 30 49 15. Difuzare: Bucure[ti: Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2. Tel./fax: 021/210 80 51. GSM: 0744 30 49 15. Chi[in=u: bd. Mircea cel B=tr]n, nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.: 099.2/34 64 61. C=r\ile CARTIER pot procurate ]n toate libr=riile bune din Rom`nia [i Republica Moldova. LIBR+RIILE CARTIER Casa C=r\ii Ciocana, bd. Mircea cel B=tr]n, nr. 9, Chi[in=u. Tel.: 34 64 61. Libr=ria din Hol, str. Bucure[ti, nr. 68, Chi[in=u. Tel.: 24 10 00. Curtea C=r\ilor Cartier, str. 31 August 1989, nr. 74, Chi[in=u. Colec\ia Cartier istoric este coordonat= de Inga Dru\= Lectori: Inga Dru\=, Em. Galaicu-P=un Coperta seriei: Vitalie Coroban Coperta: Vitalie Coroban Credit fotograc: Valeriu Corcimari, Tudor Iovu, Boris Harcenco, Arhiva Iurie Colesnic, Arhiva Muzeului Na\ional de Istorie, Arhiva Platon Frunta[u, Arhiva Iulian, Ion Chibzii (Arhiva Editurii Cartdidact) Design: Victoria Dumitra[cu Tehnoredactare computerizat=: Victoria Dumitra[cu Prepress: Editura Cartier Tipar: Combinatul Poligrac IULIAN FRUNTA{U. O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002) Iulian Frunta[u, 2002, pentru prezenta edi\ie. Aceast= edi\ie a ap=rut ]n octombrie 2002 la Editura Cartier. Toate drepturile rezervate. Frunta[u, Iulian. O istorie etnopolitic= a Basarabiei (1812-2002) Ed. 1. Cartier, 2002, 624 pag. (Colec\ia Cartier istoric). ISBN 9975-79-146-8

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Sumar
INTRODUCERE..............................................................................................9
Capitolul I. DESCOPERIREA IDENTIT+|ILOR SOCIALE. PRIMELE REAC|II DE PROTONA|IONALISM {I PROTOCLAS+.................15 1. Repere teoretice ..................................................................................................15 2. Patria nou=: contexte, tradi\ii politice, imagina\ie [i simbol ...................21 3. Basarabia, Principatele [i Rom`nia: lecturi paralele .....................................35 4. Statutul provinciei: administra\ia, loialit=\ile/identit=\ile schimb=toare [i primele reac\ii etnice de nemul\umire ........................................................42 5. Experien\a antisemitismului [i dimensiunea religioas= [i etnolingvistic= a imperialismului ]n Basarabia .............................................49 6. Etnia, ora[ele [i industrialismul ......................................................................55 Capitolul II. BASARABIA LA R+SCRUCE: TUMULTUL REVOLU|IEI RUSE {I RAPORTUL COMPLEX DINTRE NA|IONALISM {I MARXISM ...............66 1. Clasa [i na\iunea ]ntre reform= [i revolu\ie ...................................................66 2. Sfatul |=rii...........................................................................................................83 3. Evolu\ia na\ionalismului moldovenesc. Convergen\a dintre na\ionalism [i socialism ....................................................................................89 4. Contextul interna\ional, semnica\iile factorilor rom`n, ucrainean [i iluzia independen\ei ......................................................................................98 5. Radicalizarea mediului politic: revolu\ie, anarhie [i ponderea for\ei armate ]n Basarabia ...............................................................................103 6. Evenimentul Unirii ..........................................................................................116 Capitolul III. DOU+ PROIECTE NA|IONAL-IDEOLOGICE RIVALE: BASARABIA }N COMPONEN|A ROM~NIEI {I RASSM }N COMPONEN|A URSS ....................................................................................126 1. Contextul interna\ional [i problema basarabean=. Mediul politic general ]n Rom`nia Mare [i transformarea \=ranilor basarabeni ]n rom`ni ......................................................................................126 2. Federalismul sovietic, ucrainizarea popula\iei Transnistriei [i na\ional-comunismul ucrainean ................................................................141 3. Transformarea \=ranilor transnistreni ]n sovietici ......................................146 4. Ocupa\ia Basarabiei, crearea RSSM [i Cel de-al Doilea R=zboi Mondial ...............................................................162

IULIAN FRUNTA{U

Capitolul IV. |ARA MEA, MOLDOV+-MAM+: PROTOSTATALITATEA {I PROTONA|IUNEA SOVIETIC+ MOLDOVENEASC+ ...............................175 1. Impactul formativ al terorii, ideologiei [i culturii sovietice ......................175 2. Chipul rus al moderniz=rii economice [i sociale ........................................187 3. Intractibilitatea social-cultural= a moldovenilor ]ntre diminuare [i consolidare ...................................................................................................196 4. Na\ionalizarea comunismului ]n RSSM: indigenizarea, politizarea [i identitatea teritorial= ..................................................................................208 5. Decaden\a totalitarismului sovietic [i efectul compensator al opozi\iei autorizate .....................................................................................220 Capitolul V. LIBERALIZAREA LUI GORBACIOV, PROCESUL DE NA|IONALIZARE {I DEZINTEGRAREA URSS ........................................234 1. Abordarea normativ= a regimurilor nedemocratice moderne. Criza statului-partid [i caracterul circumscris al reformei ini\iate de Gorbaciov ....................................................................................................234 2. For\a eliberatoare a procesului electoral ......................................................244 3. Evolu\ia elitei comuniste [i a societ=\ii civile ]n RSSM: cadrul limitat [i defectuos al pactului....................................................................................248 4. Rolul privilegiat al na\ionaliz=rii ]n raport cu democratizarea ................253 5. Suveranizarea limitat= a RSSM [i conictul juridic ]ntre autorit=\ile republicane [i cele centrale ............................................................................262 Capitolul VI. DIMENSIUNILE CONFLICTULUI ETNOPOLITIC: NEOIMPERIALISMUL RUS, EDIFICAREA PROVINCIEI {I RELA|IILE TRIADICE ......................................................................................282 1. R=d=cinile [i consecin\ele gradului inferior de mobilizare etnic= a moldovenilor. Imperialismul cultural-politic rus ]n Moldova...............282 2. Edicarea provinciei.......................................................................................300 3. Dimensiunea militar= a neoimperialismului rus ]n Republica Moldova, circumstan\ele interna\ionale [i sucombarea independenti[tilor moldoveni .......................................................................314 4. Na\ionalismele ucrainean, g=g=uz [i bulgar ]n Republica Moldova .......333 Capitolul VII. IMAGINARUL {I FRAGILITATEA STATALIT+|II .................356 1. Clivajele etnice, statalitatea [i tranzi\ia democratic= ..................................356 2. Edicarea statalit=\ii: ]ntre imaginar [i impas .............................................370 3. Transnistrizarea Basarabiei: o nou= etap= de provincializare ..................381 4. Inuen\a interna\ional= asupra suveranit=\ii [i democratiz=rii................389 5. Angoasa celui de-al doilea stat rom`nesc: incertitudini integra\ioniste [i Fata Morgana Unirii...................................402

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Capitolul VIII. SOCIETATEA POLITIC+ {I ECONOMIC+ .............................428 1. Mediul constitu\ional ......................................................................................428 2. Forma de guvernare .......................................................................................435 3. Institu\iile democratice [i societatea civil= ...................................................447 4. Erodarea politicului: oportunismul, partidele [i politicile culturale........461 5. Economia mixt= [i statul social: cadrul dezirabil al reformei economice .......................................................478 6. Societatea economic= moldoveneasc=: vid conceptual, performan\e [i cartelizare .................................................490 Capitolul IX. EVADAREA DIN ISTORIE? ..........................................................514 1. Determinantele geoculturale [i geopolitice externe ...................................514 2. Tradi\ia [i rutina protostatalit=\ii moldovene[ti ........................................523 3. Etnona\ionalismul agrar [i mizeria protona\iunii ......................................535 4. Domeniul democra\iei: tradi\ii, institu\ii [i valori .....................................546 5. Asumarea istoriei: subminarea intractibilit=\ii, gestionarea clivajelor etnice [i na\ionalismul liberal ..................................557

BIBLIOGRAFIE SELECTIV+...........................................................................575 INDEX ........................................................................................................................585

IULIAN FRUNTA{U

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

INTRODUCERE
Istoria reprezint=, ]n viziunea noastr=, nu doar un set de evenimente aranjate, de regul=, ]n ordine cronologic= [i relatate ]ntr-un mod ce ar exclude confruntarea faptelor [i identit=\ilor, ci o analiz= exhaustiv= a contradic\iilor existente ]ntr-un anumit moment istoric. Este o evolu\ie nefericit= faptul c= istoria [i [tiin\ele sociale ]n general au fost antrenate plenar ]n discursurile rivale, de obicei, ale na\ionalismului [i marxismului/socialismului. Argumentul istoric sau cel politic (de cele mai multe ori prezentate ]n manuale drept adev=ruri imuabile) au fost structurate p]n= ]n prezent dup= principiile partizanatului politic [i ideologic, iar de simplificarea istoriei au avut nevoie ideologiile totalitare sau autoritare, deoarece un produs simplu, servit cu anumite ingrediente emo\ionale, este consumat cu o credibilitate cresc]nd=, este reprodus cu ]ncredere [i utilizat, ]ntr-un mod aproape sacru, ]n procesele de adeziune colectiv= la ]n\elepciunea conduc=torului [i ]n cele de mobilizare ulterioar=. Dincolo de conota\iile negative pe care le implic= utilizarea interpretativ= a trecutului de c=tre na\ionali[ti [i sociali[ti/comuni[ti pentru folosirea maselor ]n procesul de ob\inere [i men\inere a puterii, am putea afirma, de asemenea, c= simplificarea istoriei reprezint=, probabil, o tendin\= a timpurilor moderne de a uniformiza, de a ambala sensul evenimentelor ]ntr-un ]nveli[ comestibil, destinat maselor largi. Aceasta pentru c= limitele comprehensibilit=\ii umane, ]ntr-o er= a progresului tehnic [i a spa\iului informa\ional tot mai extins [i mai intensiv, ofer= posibilit=\i formidabile ]n ce prive[te simplificarea deliberat= [i uneori populist= a realit=\ii. Noii interpre\i ai acesteia (cum ar fi marile companii mass-media, politicile culturalizatoare etc.) s]nt tenta\i, din punct de vede-

10

IULIAN FRUNTA{U

re structural, s= formuleze discursuri nedemocratice, manipul]nd credibil opinia public= pentru realizarea obiectivelor formulate de reprezentan\ii clasei politice sau economice. Exact din aceste considerente s]nt absolut necesare unele eforturi de luciditate ce men\in un gen de igien= intelectual= [i care s]nt depuse ]n democra\iile occidentale cu o regularitate sus\inut=, ]n ciuda unei presiuni de uniformizare cultural-social= pe care o exercit= modernitatea asupra indivizilor. }ns=, dincolo de aceste aser\iuni, menite s= explice situa\ia ]n cauz=, am dori s= accentu=m, de asemenea, c= doar ]n societ=\ile libere cunoa[terea este posibil= ca un fenomen social-cognitiv [i nu reprezint=, probabil, o surpriz= faptul c= baza teoretic= a c=r\ii de fa\= se constituie din repere bibliografice occidentale.1 Sarcina istoricului, politologului sau sociologului este de a investiga nu doar efectele experien\ei, ci [i sensurile [i identit=\ile generate de activitatea uman=. Experien\a, dup= cum afirm= Joan W. Scott, trebuie s= fie istoricizat=, dar nu privit= fix=, extern=, sau neproblematic=.2 Este extrem de semnificativ= pentru ilustrarea na\ionalismului oficial [i a flexibilit=\ii ideologice o imagine mai recent= din istoria RSSM: La 14 ianuarie 1988, cu ocazia unei zile remarcabile 70 de ani de la instaurarea puterii sovietice ]n Moldova*, membrii Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei au depus flori la monumentul conduc=torului revolu\iei Vladimir Ilici Lenin. S]nt enumerate persoanele participante la aceast= ceremonie, printre care [i M.I. Snegur, viitorul prim pre[edinte al Republicii Moldova. Fotografia ce acompania informa\ia respectiv= din 3 cuprindea, adi\ional liderilor comuni[ti, doi adolescen\i care se aflau l]ng= monumentul lui Lenin, \in]nd coroane de flori, ]mbr=ca\i ]n haine na\ionale, av]nd [i c=ciuli \uguiate de c]rlan. Aceast= imagine este relevant= ]n dou= sensuri: permisiunea Moscovei de a na\ionaliza comunismul de stat (simbolic, cel pu\in [i/sau p]n= la un anumit nivel) [i extraordinara flexibilitate a fiin\elor umane, caracterizat= de obtuzitatea min\ii sau de un oportunism con[tient. At]t c=ciulile \uguiate, c]t [i sc=f]rliile primilor-secretari de partid de la periferiile na\ionale, inclusiv Moldova Sovietic=, au reprezentat, de cele mai
*Utilizarea sintagmei Republica Moldova nu va ]nsemna neap=rat exprimarea opiniei ]n favoarea statalit=\ii actuale a acesteia, ci desemnarea unei realit=\i. La fel, nici Basarabia nu implic= numaidec]t idei revizioniste. De[i aceasta nu exist= ca realitate geopolitic=, vom folosi Basarabia pentru a reflecta un imaginar politic destul de important [i cu un poten\ial semnificativ de transformare ]ntr-un proiect ideologic, politic [i cultural.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

11

multe ori, recipiente ]n care sensul a fost ([i continu= s= fie, de altfel) schimb=tor (inter-changeable), ]n func\ie de circumstan\ele politice care s]nt, ini\ial, create f=r= concursul protagoni[tilor ]n cauz= (cum ar fi, de exemplu, lansarea restructur=rii ]n URSS de c=tre conducerea superioar= a statului-partid de la Moscova). Teoreticienii [i istoricii clasei, precum [i cei ai na\ionalit=\ii, au subliniat c= procesele sociale [i culturale nu pot fi considerate pur [i simplu drept for\e obiective, exist]nd ]n afara unei clase sau na\iuni concrete; mai degrab=, acestea s]nt mediate [i formate de c=tre experien\ele sociale, culturale [i lingvistice ale indivizilor din cadrul grupului social. Efectuarea unei analize etnopolitice a istoriei Basarabiei este determinat= de dorin\a interpret=rii trecutului ]n conformitate cu principiul competitivit=\ii identit=\ilor sociale [i na\ionale. Aceasta, la r]ndul s=u, ar fi ]n m=sur= s= ne ofere cadrul necesar pentru evaluarea dificult=\ilor actuale ]n contextul procesului de tranzi\ie democratic= derulat ]n Republica Moldova. Mo[tenirea complicat= a Basarabiei poate fi datat= de la ]nceputul secolului XIX, c]nd unele determinante geopolitice, cum ar fi situarea geografic= mai pu\in avantajoas= [i proximitatea imperiilor, au ]nceput s= fie umplute cu cel mai spectaculos explozibil social al civiliza\iei moderne na\ionalismul. Faptul ]n cauz= a g=sit nepreg=tit= societatea agrar= a Moldovei pentru generarea unui na\ionalism viabil ]n condi\iile expansiunii imperiale ruse. Atunci au fost create problemele de statalitate [i na\ionalitate, care peste aproape dou= secole reprezint= r=d=cina dificult=\ilor social-politice ale Republicii Moldova ]n general [i pentru procesul de tranzi\ie democratic=, ]n particular. Din aceste considerente este necesar s= ]ntreprindem o istoricizare a structurilor sociale fundamentale, ]n cazul de fa\= a (proto)na\ionalismului [i, ulterior, a (dar [i ]n raport cu) socialismului. Vom ]ncerca s= istoriciz=m structurile sociale fundamentale: na\iunea (poporul), clasa (socialismul) [i statul, adic= s= plas=m problema form=rii [i evolu\iei acestor structuri sociale ]n context istoric particular. Aceast= istoricizare este necesar= pe motiv c= reu[ita tranzi\iei democratice actuale este determinat= nu doar de implementarea unui set de principii, reguli, m=suri (care vor fi analizate ]n capitolele corespunz=toare), ci [i de existen\a anterioar= (]n sensul tradi\iei politice) a unei na\iuni [i a unui stat unitar [i independent elementele-cheie f=r= de care este imposibil de

12

IULIAN FRUNTA{U

asigurat acel grad de mobilizare necesar pentru realizarea obiectivelor ]n cadrul procesului de tranzi\ie [i, ulterior, al consolid=rii democratice. Bine]n\eles, aceasta nu ]nseamn= c= ar fi absolut necesar s= ne pronun\ =m ]n favoarea sau defavoarea unor concepte normative despre identitatea na\ional= anterioar= sau actual= a moldovenilor*, ci s= abord=m problema respectiv= ]n termeni mai relativi dec]t ]n sensul afec\iunii care, de obicei, este generat= [i solicitat= de orice identitate na\ional=, cultural= sau de clas=. }n general, autorul, ]n tradi\ia [colii constructiviste a na\ionalismului (opus= primordialismului), consider= c= identit=\ile [i loialit=\ile pot fi construite, consolidate, distruse sau schimbate cu aceea[i naturale\e social= cu care majoritatea indivizilor se autoidentific= ]n existen\a cotidian=. }ntr-un fel, indivizii reprezint= ni[te recipiente care, conform hazardului istoric sau, poate, unor reguli mai complicate ale ingineriei sociale, s]nt umplute cu un con\inut original-afectiv, capabil s= trezeasc= ]n recipiente sentimentul de autosacrificare ceea ce constituie, de altfel, etapa cea mai avansat= a na\ionalismului. }ns= un eventual principiu de baz= al ingineriei sociale ar fi competitivitatea [i confruntarea permanent= a identit=\ilor, fapt care determin= ]n mare m=sur= (in)stabilitatea sistemului politic. Anume din aceste considerente va fi efectuat= istoricizarea structurilor sociale fundamentale, dup= care vom plasa rezultatele exerci\iului ]n cauz= ]n contextul procesului actual al tranzi\iei democratice ]n Republica Moldova. Va fi analizat= concuren\a a dou= proiecte na\ional-ideologice rivale care vizau Basarabia, precum [i tentativele de transformare a \=ranilor basarabeni ]n rom`ni [i a celor transnistreni ]n sovietici. Va fi evaluat= protostatalitatea [i protona\ionalitatea sovietic= moldoveneasc=, edificate prin intermediul terorii, ideologiei [i culturii sovietice, precum [i procesul na\ionaliz=rii comunismului ]n republicile na\ionale ale URSS, inclusiv ]n RSSM. De asemenea, rezultatele istoriciz=rii vor fi folosite pentru analiza etnopolitic= a liberaliz=rii gorbacioviste, a
*Vom utiliza termenul moldoveni mai cur]nd ]n sens teritorial dec]t etnic [i raportat mai mult la istoria postbelica a Basarabiei. Atunci c]nd termenul este utilizat ]n raport cu rom`nii basarabeni, se sugereaz= o autoidentificare na\ional= separat=. Moldoveni[tii reprezint= un grup activ de agitatori sociali ce promoveaz= identitatea moldoveneasc= opus= celei rom`ne[ti, acest curent ideologic fiind predominant ]n istoria politic= a Republicii Moldova. Sintagma limba moldoveneasc= va fi utilizat= ]n contextul istoric al Basarabiei p]n= la 1918, RASSM [i RSSM, f=r= a-i atribui, bine]n\eles, sensul unei limbi distincte de limba rom`n=, ci pentru a reflecta viziunea protagoni[tilor etnoculturali [i politici ai timpurilor ]n care ace[tia reu[esc s=-[i comercializeze produsul ideologic.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

13

na\ionaliz=rii agendelor politice [i dezintegr=rii Uniunii Sovietice, precum [i a procesului de edificare a statalit=\ii moldovene[ti ]n contextul procesului de tranzi\ie democratic=. Cu toate acestea, trebuie s= recunoa[tem anumite deficien\e structurale ale metodei pe care le consider=m, exagerat sau nu, insurmontabile. Atunci c]nd analiz=m evolu\iile politice ]n Republica Moldova [i perspectivele democratiz=rii, deficien\a major= o constituie o anumit= legitimitate conferit= cadrului respectiv ]n urma exerci\iului [tiin\ific propriu-zis. Aceasta pentru c= Republica Moldova este un stat, ca s= spunem a[a, cu pu\in= legitimitate istoric= [i f=r= fundament politic ]n sensul unei democra\ii care [i-a reluat cursul spre consolidare. Ea reprezint= mai degrab= un protostat, at]t ]n baza mo[tenirii totalitare sovietice care respinge dreptul la identitate rom`neasc=, c]t [i ]n baza incapacit=\ii, ]n conjunc\ie cu primul element, de a edifica o societate prosper= [i de a transcede statutul politic interna\ional de teritoriu dependent al Federa\iei Ruse (ultimul fapt fiind consolidat de stipul=rile referitoare la garantul reglement=rii conflictului transnistrean din Tratatul moldo-rus, semnat [i ratificat de comuni[tii de la Chi[in=u). Totodat=, politica poate fi analizat= [i ]n statele fragile, f=r= a conferi vreun gen de finalitate concluziilor formulate, ci doar pentru a introduce viziuni [i concepte noi ]n domeniul ideilor, deschis, bine]n\eles, dezbaterilor ulterioare.

14

IULIAN FRUNTA{U

NOTE
1

Pentru abordarea etnopolitic= a istoriei Republicii Moldova vor fi folosite teoriile autorilor occidentali referitoare la na\ionalism [i clas=, inclusiv la raportul complex dintre aceste categorii (Thompson Edward, Hobsbawm Eric J., Katznelson Ira, Sewell William H., Stedman-Jones Gareth, Anderson Benedict, Ernst Gellner, Eley Geoff [i, iar=[i Eric Hobsbawm, Ernst Gellner, Thought and Change (Chicago: University of Chicago Press, 1964); Nations and Nationalism (Ithaca, New York: Cornell University Press, 1983); Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe (New York: Columbia University Press, 2000); Smith Antony D., The Ethnic Origins of Nationalism (Oxford: Basil Blackwell, 1986) [i cu privire la tranzi\ia democratic= (Linz Juan J. and Stepan Alfred, Dahl Robert A., ODonnell Guillermo and Schmitter Philippe C., ODonnell, Schmitter, and Whitehead, Sorensen Georg, Lijphart Arendt etc.), Linz Juan J. and Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation (Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1996); Robert A. Dahl, Democracy, Liberty and Equality (Oslo: Norwegian University Press, 1986); Robert A. Dahl, Democracy and Its Critics (New Haven: Yale University Press, 1989); ODonnell Guillermo and Schmitter Philippe C., Tentative Conclusions about Uncertain Democracies (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1986); ODonnell, Schmitter, and Whitehead, Transitions from Authoritarian Rule: Comparative Perspectives (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1986); Sorensen Georg, Democracy and Democratization (Boulder: Westview Press, 1998); Lijphart Arendt, Democracies: Pattrens of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-one Countries (New Haven: Yale University Press, 1984) etc. Scott Joan W., Gender and the Politics of History (New York: Columbia University Press, 1988), p. 5. , 15.01.1988.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

15

Capitolul I

DESCOPERIREA IDENTIT+|ILOR SOCIALE. PRIMELE REAC|II DE PROTONA|IONALISM {I PROTOCLAS+

1. Repere teoretice
Clasele [i na\iunile s]nt concepute [i remodelate constant, printr-o creare complex= de identit=\i ce se suprapun, se consolideaz= [i se submineaz= reciproc. Activitatea ampl= [i constant= a indivizilor, partidelor, ziarelor [i intelectualilor constituie elementul de baz= ]n ce prive[te articularea sensurilor oferite experien\ei la nivel colectiv [i referitor la crearea con[tiin\elor na\ionale [i sociale mobilizate. Intelectualii [i activi[tii g=sesc, ]mprumut= sau inventeaz= tradi\ii etnice sau sociale de care au nevoie. Ei renasc simboluri [i ritualuri care ]n cur]nd par a fi de o naturale\e [i autenticitate ce izvor=[te ad]nc din istorie [i reprezint= o legitimitate clar= pentru modelarea viitorului.1 Na\ionalismul [i/sau socialismul au determinat [i au modificat fizionomia evolu\iilor politice ]n special ]n a doua jum=tate a secolului XIX prima jum=tate a secolului XX, reprezent]nd elementele indispensabile ]n orice transformare social-politic= de propor\ii. }n ce prive[te tranzi\ia democratic= declan[at= actualmente ]n Republica Moldova, na\ionalismul (dup= cum a fost [i socialismul ]n RSSM timp de 40 de ani) a fost ingredientul principal ce a determinat modul ]n care s-au desf=[urat evenimentele ]n \ar=: la ]nceput liberalizarea gorbaciovist= ]n URSS, iar apoi

16

IULIAN FRUNTA{U

tranzi\ia democratic= ]n noile state independente. }ntr-un fel, na\ionalismul [i socialismul, separate sau ]n coabitare, au fost vehiculele care au condus statele (post)sovietice la un gen de modernitate (care, ce-i drept, a exclus [i continu= s= exclud=, ]n mare m=sur=, ideea liberalismului). Literatura privind etnia [i colonialismul sus\ine c= na\ionalismul ar trebui s= fie ]n\eles drept un discurs ce a devenit dominant ]n psihologia politic= [i social= a maselor europene [i neeuropene doar ]ntr-un trecut istoric relativ recent [i ca urmare a evolu\iilor politice [i social-culturale ]nregistrate dup= revolu\ia american= [i cea francez=. Nu doar na\ionalismul ca atare, ci [i na\iunea ]n sine au fost concepute ca o construc\ie social= imaginat=, crescut= dintr-un material istoric [i social. Edificarea na\iunii, similar cre=rii clasei, poate fi considerat= un proces complex de creare a unei comunit=\i imaginate.2 Fiind unul din discursurile dominante ale secolului nostru, na\ionalismul este definit deseori, ]n special ]n retorica na\ionalist=, ]n termenii unei for\e a naturii [i nu ]n calitate de produs al istoriei aceasta reprezent]nd puterea irezistibil= a na\ionalismului ]n viziunea [i sim\irea maselor largi. Formarea na\iunii este legat= ]ntr-un mod la fel de complex [i de structura altor categorii [i identit=\i sociale, care intersecteaz= na\iunea, cea mai important= fiind clasa sau, ]ntr-o versiune mai nuan\at=, marxismul. Astfel, ar fi necesar s= remarc=m leg=tura na\ionalismului cu marxismul: Una din ironiile supreme ale experien\ei din secolul XX este c= oponentul principal al na\ionalismului, adic= marxismul, a fost at]t consolidat de alian\ele sale cu na\ionalismul, c]t [i responsabil pentru crearea condi\iilor pentru dezvoltarea na\iunilor ]n lumile a doua [i a treia.3 Pe de alt= parte, formarea claselor ]n Europa a fost produsul marii transform=ri al capitalismului industrial. P]n= la demararea industrializ=rii este dificil s= vorbim despre clase, pentru c= \=ranii nu s]nt ]n stare s=-[i con[tientizeze propria distinctivitate social= ]n termenii clasei, deoarece nu exist= clasa muncitoare (sau este, practic, insignifiant=) deci, lipse[te termenul de compara\ie. Calitatea de \=ran era, mai degrab= (dar [i este, de altfel), considerat= o tr=s=tur= indestructibil=, similar= identit=\ii omul satului, al comunei. Treptat, aceast= identitate a ]nceput s= se deplaseze de la un sentiment na\ional vag [i rudimentar de neam spre con[tientizarea tot mai profund= a apartenen\ei na\ionale. Raportul dintre na\ionalism [i socialism este tratat deseori ]n termeni de opozi\ie, ]ns= istoria a demonstrat de multe ori caracterul lor comple-

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

17

mentar. Mai mult dec]t at]t, exist=, ]ntr-un anumit sens, o suprapunere conceptual= ]ntre ace[ti doi termeni ]n m=sura ]n care na\ionalismul de\ine un rol revolu\ionar de transformare a societ=\ii [i ]n m=sura ]n care socialismul func\ioneaz= deseori perfect ]n cadrul statului-na\iune. Istoriografia timpurie (Hans Kohn, C.J.H. Hayes), care s-a bazat pe lucr=rile pionierilor germani ai g]ndirii na\ionaliste, reprezentate de Herder [i Fichte, a subliniat aspectele emo\ionale, religioase ale loialit=\ilor na\ionaliste, pe c]nd marxi[tii au pus accentul pe contradic\iile de clas=, neglij]nd aspectele fundamentale ]n ce prive[te crearea na\iunii [i mobilizarea na\ionalist=. Karl Deutsch a conceptualizat edificarea na\iunii drept un proces istoric al integr=rii politice care intensific= substan\ial comunicarea ]ntre membrii unui grup etnic sau ai unui popor. El a f=cut leg=tur= ]ntre intensificarea comunic=rii [i alte procese de schimbare social= cum ar fi urbanizarea, dezvoltarea pie\elor [i construc\ia c=ilor ferate. }n termenii autorului ]n cauz=, se ]nregistreaz= progresul de la neam (adic= lumea noastr=, popula\ie) la na\iune (un popor exercit]nd presiuni pentru a ob\ine un grad sporit de control asupra comportamentului membrilor s=i, ]ncerc]nd s= preia [i s= men\in= puterea) [i eventual, de[i nu absolut necesar, lucrurile evolueaz= spre statul-na\iune.4 Dintr-un alt punct de vedere, Benedict Anderson sus\ine c= apari\ia capitalismului de tipar a accelerat c=utarea modalit=\ilor noi de a ]mbina fraternitatea, puterea [i timpul. Administra\ia de stat cerea s= fie creat= sau aleas= pentru utilizare o limb= standardizat=. Ceea ce au facut noile comunit=\i imaginabile a fost interac\iunea explozibil= ]ntre un sistem de producere [i rela\ii de producere (capitalism), o tehnologie de comunicare (tiparul) [i fatalitatea diversit=\ii lingvistice a umanit=\ii5. Este evident faptul c= pentru avansarea na\ionalismului s]nt extrem de importante [colile sponsorizate de stat, recrutarea b=rba\ilor ]n armat= (]n care se folose[te o singur= limb= de comand=), interac\iunea cresc]nd= ]ntre satele izolate, t]rguri [i ora[e. }ns=, atunci c]nd Deutsch vorbe[te despre puterea de transformare a mediului social, el ofer= o prioritate nejustificat= proceselor [i structurilor sociale, care apoi ar genera sensuri (de exemplu, afirma\ia c= statul genereaz= na\ionalismul). La o alt= extrem= se afl= Anderson, care d= prioritate domeniului extrasocial al discursului [i sensului. O apropiere conceptual= ]ntre na\iune [i clas= a fost promovat= de c=tre

18

IULIAN FRUNTA{U

Edward Thompson, care a suplimentat no\iunea marxist= despre clas=, introduc]nd o concep\ie etnografic= a acesteia, care este mai dinamic= [i, evident, mai complex=. Clasa ia na[tere atunci c]nd oamenii, ca urmare a experien\elor comune (mo[tenite [i asumate ]n comun), articuleaz= [i realizeaz= identitatea intereselor lor ]n opozi\ie cu interesele altora. Drept parte a experien\ei lor comune, oamenii se afl= ]n rela\ii de produc\ie, constituite din punct de vedere istoric. Acestea creeaz=, la r]ndul lor, contextul [i con\inutul experien\ei sociale umane care poate oferi sens unei loialit=\i de clas=. Astfel, dup= cum subliniaz= E. Thompson: Con[tiin\a de clas= este modul ]n care experien\ele s]nt tr=ite ]n termeni culturali: cuprins= de tradi\ii, sisteme de valori, idei [i forme institu\ionale. Dac= experien\a pare a fi determinat=, con[tiin\a de clas= nu.6 Thompson, ]ns=, a fost criticat pentru ]nlocuirea rela\iilor structurale cu experien\a drept factor determinant pentru apari\ia unei identit=\i a intereselor (aceasta reprezent]nd con[tiin\a de clas=). }n acest sens: Experien\a nu trebuie s= fie considerat= drept o sum= de circumstan\e obiective care condi\ioneaz= identitatea; identitatea nu are un sens obiectiv-determinat de c=tre articularea necesit=\ilor [i intereselor; politica nu este ob\inerea colectiv= a con[tiin\ei de c=tre subec\ii individuali afla\i ]n situa\ie similar=. Mai degrab=, politica este un proces care prin ac\iunea puterii [i a cunoa[terii formeaz= identitatea [i experien\a.7 Astfel, am putea subscrie la opinia lui J. Scott c= lupta pentru putere, care a fost ]ntotdeauna argumentul de baz= ]n viziunea marxist= privind clasa, nu trebuie s= fie considerat= ca fiind derivat= din amplas=ri sau experien\e istorice [i sociale similare. Comunit=\ile de afiliere orizontal= sau vertical=, clasa sau na\iunea s]nt formate ]n cadrul unor confrunt=ri politice complexe ale identit=\ilor [i sensurilor. Pentru evolu\ia etnic= ar fi util s= amintim de analiza clasic= a evolu\iei mi[c=rilor na\ionaliste, un gen de etapizare, propus= de Miroslav Hroch: Etapa A se desf=[oar= c]nd un num=r limitat de profesori [colari, universitari [i un grup de persoane mai entuziasmate manifest= la ]nceput o ]ngrijorare pasionat= pentru studierea limbii, culturii [i istoriei na\ionalit=\ii subjugate. Etapa B implic= procesul de fermentare a con[tiin\ei na\ionale, pe parcursul c=reia un num=r considerabil de patrio\i-agitatori difuzeaz= [i pun ]n circula\ie ideile na\ionale. Etapa C reprezint= rena[terea na\ional= deplin=, c]nd mase largi s]nt cuprinse de sentimente na\ionaliste [i mi[c=ri de propor\ii.8 Dup= Hroch, este important dac= perioada

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

19

decisiv= a rena[terii na\ionale Etapa B s-a desf=[urat ]n condi\iile apari\iei capitalismului sau ]n condi\iile societ=\ii capitaliste moderne stabilizate. Hroch indic= patru tipuri ale evolu\iei: tipul apari\ia capitalismului B A B B C A B C C societate capitalist= stabilizat=

Etapa I A Etapa II Etapa III A Etapa IV

}n al treilea tip (relevant pentru noi, deoarece corespunde istoriei Rom`niei) mi[carea na\ional= a atins caracterul de mas= ]n condi\iile societ=\ii feudale, adic= ]nainte de instaurarea societ=\ii capitaliste, Hroch numind acest tip insurec\ional.9 Tipologia respectiv= este important= pentru ]n\elegerea evenimentelor legate de avansarea na\ionalismului [i particularit=\ile de creare a na\iunilor europene, ]n special, al celor mici. De[i clasele [i na\iunile pe deplin mobilizate reprezint= un fenomen relativ modern10, ele nu au izvor]t pe nea[teptate din imagina\ia liderilor lor autopromova\i. Faptul c= na\iunea sau con[tiin\a na\ional= s]nt de natur= constructivist= nu ]nseamn= c= acestea s]nt ]ntr-un fel artificiale. Na\iunea modern= ][i are originea ]n mediul sau ]mprejur=rile culturale existente sau ]n etnie, dac= folosim termenul lui Anthony D. Smith, care au fiin\at din timpuri str=vechi. Comunit=\ile etnolingvistice sau etnoreligioase profesau un mit comun al descinderii, unele no\iuni de istorie, de obicei o limb= [i o religie, un sens de solidaritate sau rubedenie [i, deseori, o asociere cu un teritoriu specific.11 Hobsbawm calific= acest lucru drept sentimentul apartenen\ei colective care, fiind un gen de protona\ionalism, a reprezentat baza na\iunii [i a na\ionalismului.12 Defini\ia na\iunii [i na\ionalismului a lui Anthony D. Smith, la care subscriem [i noi, este c= o na\iune reprezint= o anumit= popula\ie uman= care ocup= un teritoriu istoric sau o patrie [i ]mp=rt=[e[te mituri [i memorii comune; o cultur= public=, de mas=; o singur= economie; drepturi [i responsabilit=\i comune pentru to\i membrii. Na\ionalismul este o mi[care ideologic= pentru ob\inerea [i men\inerea autonomiei, unit=\ii [i identit=\ii ]n numele unei popula\ii considerate de unii dintre membrii s=i c= ar constitui o na\iune actual= sau poten\ial=.13 Chiar dac= apari\ia na\ionalismului este diferit= de formarea na\iunii,

20

IULIAN FRUNTA{U

ambele fenomene s]nt legate ]n mod direct. Na\iunea este forma modern= a etnicului, cu un grad de coeren\= [i con[tiin\= ce permite mobilizarea membrilor s=i ]n scopuri na\ional-politice. Na\iunile moderne au fost organizate [i mobilizate cu succes de c=tre intelectuali [i politicieni. Ele pot ]nainta cerin\e culturale [i politice ce ar putea include autonomie, suveranitate sau independen\=. De[i etnia [i na\iunea s]nt diferen\iate prin intermediul mai multor tr=s=turi, cum ar fi aspectul numeric, ata[amentul fa\= de teritoriu, identitatea laic= versus cea religioas=, hotarele penetrabile (instabile, variabile, oscilante, fluctuante) din punct de vedere cultural-politic versus cele imuabile, totu[i deosebirea fundamental= const= nu ]n anumite tr=s=turi obiective inerente grupului, ci mai degrab= ]n universul discursiv ]n care opereaz= [i se realizeaz=. O na\iune modern= nu este posibil= dec]t ]n cadrul discursului modern al na\ionalismului. Indiferent de faptul dac= moldovenii au reprezentat o na\iune ]n evul mediu, ace[tia nu au devenit na\iune separat= ]n perioada na\ionalismului, ci au realizat obiectivul respectiv prin intermediul unific=rii Principatelor rom`ne[ti, partea de est a Moldovei (cu excep\ia perioadei 1918-1940, relevant=, de altfel) r=m]n]nd ]n afara proiectului na\ional rom`n (fiind cooptat= mai t]rziu ]n proiectul edific=rii statalit=\ii sovietice). Acceptarea discursului de c=tre ]ntregul grup social depinde de mediul ]n care acest discurs este descoperit sau creat de frunta[i, patrio\i, radicali sau agen\i socializan\i/na\ionalizan\i* [i, dac= acesta este credibil, este lansat ]ntr-un mediu receptiv [i deci poate fi utilizat. Totu[i, indiferent
*Agen\i socializan\i (sau liberalizan\i) s]nt agitatorii care promoveaz= ideea reformei treptate a societ=\ii, f=r= a atenta la rolul conduc=tor al regimului sau al statului-partid, ]n cazul fostelor state socialiste [i sovietice. }n termeni concre\i [i compara\i, aceasta ar ]nsemna c= un Goma nu poate fi calificat drept un agent socializant, deoarece a fost du[manul deschis [i ireconciliabil al regimului dictatorial/autoritar, pe c]nd unii intelectuali moldoveni, cum ar fi, de exemplu, Vieru, Dru\= sau Cimpoi, favorizau transformarea [i umanizarea regimului sovietic. Agen\ii na\ionalizan\i s]nt agitatorii care ]ncearc= s= na\ionalizeze agenda cultural= [i/sau etnopolitic=, f=r= a atenta la pozi\ia privilegiat= a etniei dominante ruse, ]n cazul Basarabiei. }n RSSM nu au existat agen\i na\ionali[ti. De altfel, nici ]n perioada postsovietic= nu au ap=rut indivizi capabili s= formuleze un discurs na\ionalist consistent [i atr=g=tor pentru mase, care ]n mod necesar ar fi fost conceptualizat [i teoretizat (indivizi ca Nicolae Lupan ocup= o pozi\ie intermediar= ]ntre na\ionalizant [i na\ionalist, datorit= formul=rilor sem=n=toriste ale na\ionalismului). Din aceste cauze, vom folosi, pe parcursul c=r\ii, termenii de agent socializant, ]n special la etapa ini\ial= a restructur=rii lui Gorbaciov, [i de agent na\ionalizant care a dominat discursul public, f=r= a sfida ]ns= pozi\ia dominant= a minorit=\ii ruse (rusofile) ]n Basarabia. Singura observa\ie ar fi c=, ]n termeni generali, domeniul social cuprinde na\ionalul/etnicul, ]ns= am hot=r]t s= facem distinc\ia ]n cauz= pentru o diferen\iere mai mare a agen\ilor care se pronun\= pentru transform=ri, radicale sau treptate, etnice sau liberale, ale societ=\ii. Bine]n\eles, de foarte multe ori indivizii ]n cauz= s-au manifestat ca agen\i dubli,

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

21

care este substan\a discursului clasei, na\iunii, religiei suprana\ionale sau regionalismului subna\ional, actorii politici [i intelectuali pot doar ]mprumuta, adapta sau/[i reproduce discursul pe care ]l au la ]ndem]n=. Mai mult dec]t at]t, ]n cazul Europei de Sud-Est caracterul mimicriu al mi[c=rilor na\ionale/na\ionaliste a fost determinat de preluarea modelului francez [i ]n general occidental al na\ionalismului, astfel realiz]ndu-se cunoa[terea formelor care ar fi putut fi utilizate pentru legitimizarea na\ionalismelor autohtone. Cu toate acestea, odat= asimilate, modelele au fost na\ionalizate [i considerate a fi drept un produs autentic indigen. Dar, cum ]ntreg procesul de constituire a Rom`niei s-a creat vorba lui E. Lovinescu prin imita\ie din afar=, [i acest segment e, la origine, un ]mprumut. Fapt este c=, la mijlocul celui de al XIX-lea secol, pa[opti[tii, cei care aduc din afar= ]ntreaga ideologie a modernit=\ii, transport= cu sine, din str=in=tate (mai ales din Fran\a), unde ][i f=cuser= studiile, ideea de na\iune14.

2. Patria nou=: contexte, tradi\ii politice, imagina\ie [i simbol


Expansiunea teritorial= a ru[ilor la ]nceputul secolului XIX a fost structurat= de un imperialism nonetnic integrat politicii de stat [i, implicit, culturii politice a elitelor guvernatoare. Ru[ii erau ghida\i de o viziune panbalcanic=, ]ndreptat= spre Constantinopol obiectiv trasat ]nc= de Petru cel Mare. De men\ionat c= ]mp=r=teasa Ecaterina a recurs inclusiv la personalizarea ambi\iilor imperiale ruse[ti, botez]ndu-[i fiul cu numele de Constantin [i v=z]ndu-l rege peste o ]mp=r=\ie ce cuprindea |=rile Rom`ne, Serbia [i Bulgaria, cu capitala, bine]n\eles, la Constantinopol. Acest obiectiv politic distant servea drept un impuls constant ]n procesul de expansiune, astfel fiind ocupate mai multe teritorii, printre care [i Basarabia. P]n= ]n perioada sovietic= dorin\a de a lua ]n posesiune Constantinopolul a structurat ideologia de stat, fiind consolidat= de sus\inerea opiniei publice. R=zboaiele dintre Rusia [i Turcia, chiar dac= nu erau populare ]n mediul ru[ilor, au fost cel pu\in recunoscute ca ceva av]nd un motiv latent. De la ]nceputul secolului XVII Rusia a purtat 10 r=zboaie cu Turcia [i 5 cu Suedia. |arii ru[i au declarat cu permanen\= posesiunea Constantinopolului drept scopul lor principal, iar trupele ruse de c]teva ori s-au apropiat de

22

IULIAN FRUNTA{U

fort=rea\a Istanbulului. Pentru Rusia expansiunea militar= spre Constantinopol a fost o activitate constant=, de rutin= [i, conform surselor istorice, lipsit= de un patriotism general, care a acompaniat r=zboaiele cu Fran\a ]n 1812, Japonia ]n 1905-1907 [i Germania ]n 1941-1945. Indiferent de dorin\a fierbinte a celei de-a treia Rom=, se pare c= exista un gen de tabu care ac\iona ]mpotriva cuceririi Constantinopolului. De aceea, primul plan real de a captura ora[ul nu a fost elaborat ]nainte de 1914, ]ns= misiunea nu a fost ]ndeplinit=. Mult timp ]nainte de Primul R=zboi Mondial \arii ru[i declarau cucerirea Constantinopolului obiectivul lor principal, ]ns= scopul ]n cauz= a fost luat cu adev=rat ]n serios doar de Ecaterina II. }n 1833 flota rus= a intrat ]n Bosporus, iar ]n anii 70 ai secolului XIX ru[ii au fost aproape de pere\ii Istanbulului, ]ns= nu au ]ncercat s= atace ora[ul. Ei s-au retras nervo[i, de parc= aveau dubii ]n privin\a inten\iilor lor reale. De ce? Ideologic, ocuparea Constantinopolului ar fi ]nsemnat re]ntoarcerea fostului centru cre[tin ]n domeniul ortodox. Dar, ]n acela[i timp, Moscova, autodesemnat= ca cea de-a treia Rom=, ar fi putut s=-[i piard= pozi\ia [i rolul pe care ]l de\inea ]n lumea cre[tinilor ortodoc[i din estul continentului. Se prea poate c= lucrul acesta nu a fost analizat la acel moment, fiind mai degrab= un sentiment refulat. }n plus, Constantinopolul a fost pentru mult timp capital= pentru majoritatea popoarelor cre[tine din est, nu doar pentru ru[i. Rusia nu ar fi putut pretinde s= fie singurul posesor al Constantinopolului. Din aceast= cauz=, anex]nd noi state cre[tine care c=utau s= ]mpart= mo[tenirea bizantin= cu Rusia, ultima a ]nceput s= fie implicat= tot mai mult ]n ideologii contradictorii [i ambigui, care au rezultat ]n a[a-numitul complex de inferioritate ortodox. Dou= principii s-au ciocnit ]n cadrul con[tiin\ei imperiale ruse: pe de o parte, ]n\elegerea religioas= c= popoarele ortodoxe ]n cadrul Imperiului s]nt egale ru[ilor, iar pe de alt= parte, perceperea c= statul este chemat s= fie omogen, fapt care solicita coercitarea sistematic= [i permanent=. Dac= aplicarea for\ei ]mpotriva musulmanilor ar fi putut fi aprobat= ]ntr-o m=sur= oarecare de cre[tinii ortodoc[i, violen\a ]mpotriva popoarelor cre[tine ar fi subminat, pur [i simplu, structura ideal= a Imperiului, transform]ndu-l ]ntr-un statism gol (etatism). Or, fiind privat de func\ia sacr=, Imperiul, inevitabil, s-ar fi pr=bu[it.15 Imaginea idealist= a Imperiului Rus implic=, a[ spune, o logic= a scuzei. Se presupunea c= Imperiul Rus va lua locul Imperiului Bizantin [i va deveni a Treia [i Ultima Rom=, singurul domeniu Ortodox pe Pam]nt.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

23

Astfel, statul rus trebuia s= promoveze ideea ortodox=, acapar]nd teritorii noi, extinz]nd puterea rus= asupra p=m]nturilor [i popoarelor noi. {i aceasta a constituit scuza pentru expansiune. Puterea statului era direct conectat=, ]n viziunea oamenilor, cu puterea ideii ortodoxe. Faptul ]n cauz= a fost o disculpare pentru ca ideea ortodox= s= aib= o leg=tur= str]ns= cu st=tul. De aceea, ideea de stat al expansiunii a mers m]n= ]n m]n= cu ideea ortodox=.16 Logica scuzei, de[i a ]ncercat s= reconcilieze expansiunea [i ideea ortodox=, nu a reu[it dec]t s= accentueze raportul suicidal ]ntre credin\= [i putere. Ortodoxia, prin aportul imperial rus al cotropirii popoarelor cre[tine, a devenit, sub raport ideatic, ipocrit=. }nc= ]n 1794, prin Declara\ia secret= referitoare la Alian\a dintre Rusia [i Austria, se men\iona c= ... Moldova, |ara Rom`neasc= [i Basarabia s= fie separate pentru totdeauna de Imperiul Turc [i s= li se atribuie statutul de stat independent, pe veci acordate cneazului ori cneaghinei din familia imperial= rus= [i descenden\ilor lor de ambele sexe.17 }n acela[i timp, Principatele s-au aflat ]n circumstan\e politice interne [i externe care au favorizat crearea unei prototradi\ii politice de teritoriu dependent. Acest fapt ][i are originea ]n domina\ia turc= ]n general [i ]n fanariotism ]n mod particular un fenomen sociopolitic [i cultural ale c=rui r=d=cini au ap=rut ]nc= ]n veacurile XVI-XVII. Cu instaurarea fanario\ilor sistem politic, tradi\ii [i mentalitate la care au contribuit ]n mare m=sur= [i rom`nii, nu doar grecii, pe tot parcursul veacului al XVIII-lea, Principatele au fost complet integrate sistemului politic [i militar otoman, ]ncet]nd a mai avea o politic= extern= independent=. De men\ionat c= toate acestea se desf=[urau ]ntr-un context geopolitic mai larg cel al Balcanilor , statele regiunii, ca [i Principatele Rom`ne, av]nd aproape aceea[i soart= politic= de ]nt]rziere a unific=rii na\ionale. Pe de alt= parte, caracterul transfrontalier al zonei ]n care se ciocneau interesele contradictorii ale imperiilor conducea, deloc accidental, la faptul c= acel cordon sanitar era compus din state mai mici, gestionabile [i influen\abile de marile puteri. Aceasta a format o tradi\ie politico-istoric= ce consfin\ea rivalit=\ile medievale ]ntr-o tradi\ie ]ndelungat= de competitivitate [i contradic\ii militante, cre]nd un cerc vicios ]n care fragmentarea etnopolitic= a Balcanilor a ]nt]rziat, pe de o parte, unificarea na\ional= a statelor din zon=, iar pe de alta, a introdus ]n cultura politic= a acestora, dar [i ]n circuitul interna\ional al ideilor politice, un termen aparte cel de balcanizare,

24

IULIAN FRUNTA{U

care poart= conota\ii peiorative ]n limbajul politico-diplomatic european. }n acela[i timp, ar fi necesar s= remarc=m inutilitatea stabilirii priorit=\ii surselor prototradi\iei de teritoriu dependent. Datorit= subdezvolt=rii generale care nu a permis unificarea na\ional= mai timpurie [i lansarea procesului de industrializare, culturalizare [i liberalizare, imperiile au reu[it mai u[or s= domine astfel de teritorii. A[adar, a existat o complementaritate a surselor interne [i externe atunci c]nd vorbim despre evolu\iile etnopolitice ]n aceast= parte a lumii. }n contextul celor expuse mai sus, am putea aminti faptul c= Moldova [i |ara Rom`neasc= au fost transformate, dup= 1711/1716, ]n principalul teren de confruntare ]ntre marile puteri vecine; ]ntre 1711 [i 1829, de la Pacea de la Prut la Tratatul de la Adrianopol, Principatele au fost ocupate timp de 25 de ani de armatele statelor beligerante; 7 r=zboaie (1711, 1716-1718, 1736-1739, 1768-1774, 1787-1792, 1806-1812, 1828-1829) s-au purtat pe teritoriul lor, provoc]nd distrugeri [i ]mpiedic]nd dezvoltarea fireasc= a economiei. Diminuarea statutului interna\ional al Principatelor se poate vedea at]t din numeroase planuri de ]mp=r\ire a lor ]ntre marile puteri, c]t [i din pierderile teritoriale pe care le-au suferit de mai multe ori.18 }n asemenea condi\ii este dificil s= presupunem existen\a unui mediu propice pentru unificarea Principatelor Rom`ne[ti [i apari\ia unui na\ionalism rom`nesc pe deplin con[tient de misiunea sa. De men\ionat c=, ]n timpul ocupa\iei ruse[ti (1768-1774), se f=cur= mari preg=tiri pentru alipirea definitiv= a Moldovei la Rusia. Unii boieri [i c]teva fe\e biserice[ti f=ceau necontenit drumul ]ntre Ia[i [i Petersburg, pentru a cere \arinei Ecaterina s= p=streze Moldova sub ]mp=r=teasca ei obl=duire.19 S-ar putea ca aceste planuri ale boierilor moldoveni s= fi fost determinate [i de dezmembrarea Poloniei ]n 1772, fapt care oferea, ]n cadrul procesului de gestionare a rela\iilor interna\ionale, un model edificator at]t pentru potenta\ii perioadei, c]t [i pentru eventualele victime. Soarta Poloniei, probabil, i-a pus pe g]nduri pe boieri ]n sensul c= o anexare complet= la Imperiul Rus ar fi preferabil= unei parti\ii ]ntre turci [i ru[i, de[i, cu toate acestea, nu au reu[it s= evite scenariul ]n cauz=, dezmembrarea teritoriului Principatului Moldovei produc]ndu-se mai t]rziu, ]n 1812. Oricum, asemenea proiecte ale elitei moldovene[ti nu indicau nici cel pu\in o dispozi\ie etnic= panrom`neasc=, dimpotriv=, Rusia era v=zut= nu doar ca un protector, ci ca un posibil aliat [i tovar=[ de drum cu care Moldova s-ar putea uni pentru a supravie\ui ]ntr-un mediu general

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

25

ostil. Suveranitatea era, ]n acest fel, tratat= ]n mod diferit de ceea ce a ajuns ea s= semnifice ]n epoca na\ionalismului o tr=s=tur= indispensabil= a statului-na\iune. }n general, ar fi dificil s= vorbim despre suveranitatea de stat a Principatelor sau, cu at]t mai mult, despre na\ionalismul moldovenesc/ rom`nesc ]n sensul modern al conceptelor ]n cauz=. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774) a acordat Rusiei dreptul de a interveni la Constantinopol ]n favoarea Principatelor [i a permis ]nfiin\area consulatelor la Bucure[ti [i Ia[i; cel rusesc s-a deschis la 1782, urmat la pu\in timp de cel austriac (1783), apoi de cel prusac (1785), francez (1796) [i englez (1801).20 Este semnificativ, ]n acest context, faptul c= imperialismul militar/de anexiune rus era precedat [i urmat, ]n acela[i timp, de unul politico-diplomatic. Petersburgul preg=tea terenul politic ]n cancelariile occidentale pentru lansarea campaniilor militare ]ndreptate ]mpotriva turcilor [i consolida noile achizi\ii prin intermediul tratatelor [i ]n\elegerilor f=cute la diferite congrese [i conferin\e sau aranjamente confiden\iale, cum ar fi, de exemplu, Conven\ia secret= de alian\= ]ncheiat= ]ntre Rusia [i Fran\a, prin care se angajau s= considere o condi\ie obligatorie a p=cii cu Anglia cerin\a ca s= se recunoasc= Finlanda, |ara Rom`neasc= [i Moldova ca intrate ]n componen\a Imperiului Rus.21 La 24 august 1807 opera\iunile militare, ]ncepute ]n 1806, au fost terminate, ru[ii au ocupat Moldova [i |ara Rom`neasc=, fiind ]ncheiat Armisti\iul de la Slobozia, l]ng= Giurgiu. }ntre timp, Kutuzov a devenit guvernator general al Principatelor Rom`ne, gr=bindu-se s= proclame unirea \=rilor rom`ne cu Imperiul Rus. Dup= cum men\ioneaz= Nistor, mul\i dintre boieri se deprinser= ]ndat= cu noua oc]rmuire ruseasc=, bucur]ndu-se c= puteau reclama de la eliberatorii pravoslavnici mo[iile lor din raialele turce[ti [i din Bugeacul p=r=sit de t=tari.22 Astfel, pentru mul\i boieri considerentele de profit erau mai importante dec]t argumentele abstracte ]n favoarea unit=\ii neamului, acest fapt demonstr]nd gradul sc=zut al con[tiin\ei na\ionale. La negocierile turco-ruse de la Giurgiu Rusia a cerut cesiunea ambelor principate, Moldova [i Muntenia, turcii accept]nd, eventual, cedarea Basarabiei, adic= a Bugeacului cu raialele turce[ti de la Ismail, Chilia, Cetatea Alb= [i Tighina. Rusia, care ]ncepu s= b=nuiasc= inten\iile lui Napoleon asupra Moscovei, l=s= s= se ]n\eleag= c= s-ar mul\umi [i cu Moldova, iar ]n cel mai r=u caz chiar [i cu hotarul trasat pe linia Siretului. P]n= la urm=, marele vizir declar= c= le ofer= ru[ilor ]ntreg \inutul moldovenesc dintre

26

IULIAN FRUNTA{U

Prut [i Nistru, pe linia Prutului. }ns= avizul sultanului a fost s= nu se cedeze Basarabia ]ntreag=, ci s= se p=streze pentru Poart= gurile Dun=rii cu cet=\ile Ismail [i Chilia. }ncerc=rile ru[ilor de a-l abate pe sultan de la aceast= hot=r]re r=m=seser= z=darnice [i Kutuzov relu= opera\iunile militare. Redeschiderea ostilit=\ilor [i ]nt]rzierea propunerilor lui Napoleon i-au z=p=cit pe turci ]n asemenea m=sur=, ]nc]t ei au decis s= renun\e la gurile Dun=rii [i s= accepte condi\iile stipulate la Giurgiu, ced]nd linia Prutului. }n ziua de 16 mai 1812 delega\ii Por\ii semnar= la Bucure[ti cesiunea Basarabiei.23 Chiar dac= turcii ar fi dorit s=-l consulte pe Scarlat-Vod= Callimachi ]n problema ced=rii de teritoriu, acesta oricum nu ar fi fost disponibil pentru simplul motiv c= fusese alungat de Kutuzov. La fel, dup= consumarea faptului, protestele moldovenilor nu au fost exprimate explicit [i hot=r]t, remarc]ndu-se pozitiv doar Mitropolitul Veniamin, care a sugerat s= fie adus cazul Basarabiei ]naintea Congresului de la Viena. P]n= la urm=, nu s-a ]ntreprins nimic ]n acest sens, boierii [i domnul sper]nd c= aceste aranjamente nu s]nt pentru totdeauna, ]ns= descurajarea f=cut= de Metternich [i catastrofa lui Napoleon au accentuat [i mai mult caracterul ireversibil al noilor frontiere. O dat= cu aceast= achizi\ie este semnificativ= antrenarea unei geografii mai exacte, care ]ncepe s= poarte valen\e politice. Dac= ini\ial: Prin Tratatul de la 28 mai 1812 turcii cedau, f=r= s= cunoasc= m=car limitele exacte, un teritoriu care nu le apar\inea [i care f=cea parte dintr-o \ar= a c=rei integritate teritorial= se angajaser= s-o respecte24, mai t]rziu, ]n urma acestui r=zboi, lucrurile au ]nceput s= se schimbe ]n direc\ia consolid=rii noului statut. Este relevant ]n acest context faptul c= ]n Manifestul lui Alexandru I din 5 august 1812 despre ]ncheierea p=cii dintre Rusia [i Imperiul Otoman se descrie cu precizie, ]n termeni geografici, teritoriul anexat [i cet=\ile pe care acesta le cuprinde, astfel hotarele penetrabile ale provinciei devenind mai imuabile ]n urma acestui exerci\iu de descriere administrativ-teritorial= exact=.25 Deci, Basarabia devine parte component= a proiectului edific=rii statalit=\ii imperiale ruse [i intr= pentru prima dat= ]n imagina\ia politic= a constructorilor Imperiului. Semnificativ ]n acela[i timp este faptul c= ]n instruc\iunile date de amiralul P.V. Ciceagov lui Scarlat Sturdza, primul guvernator civil al Basarabiei [i al p=r\ii din Moldova cedate de Poart=, se men\ioneaz= c= Bulgarii, s]rbii, moldovenii [i valahii s]nt ]n c=utarea unei patrii (subl.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

27

n.). Dumneavoastr= le pute\i oferi a[a ceva ]n acest \inut.26 Astfel, a demarat nu doar procesul de modificare a componen\ei etnice a popula\iei din aceast= parte a Moldovei, ci [i de trasare imaginar= a hotarelor unei patrii noi. A[adar, ]n 1812 Imperiul Rus a preluat controlul asupra unei p=r\i din teritoriul Principatului Moldovei, situat= ]ntre Prut [i Nistru. Mai t]rziu, o dat= cu ascensiunea spectaculoas= a na\ionalismului, acest fapt a fost tratat ]n spiritul unor na\ionalisme competitive: ocupa\ie de c=tre imperiu versus eliberarea de sub jugul turcesc. }ns= logica expansiunii imperiale la ]nceputul secolului XIX era structurat= de elementul politic [i cel religios (panslavism [i viziune ortodox-bizantin=), na\iunea urm]nd a fi inventat= ]n urm=toarele decenii. Na\ionalismul ap=rut mai t]rziu a determinat modul ]n care au fost evaluate retrospectiv at]t anexarea din 1812, c]t [i evenimentele care au schimbat ulterior statutul provinciei. |arismul ]n acea perioad= nu a urm=rit scopul dezna\ionaliz=rii popula\iei b=[tina[e, dup= cum s-a afirmat mai t]rziu ]n retorica discursului na\ionalist rom`nesc, Imperiul, pur [i simplu, consider]nd teritoriul anexat un gen de p=m]nt al nim=nui (no mans land engl.), c][tigat de la turci ]n urma campaniilor armate: P=m]nturile fertile ale provinciei noastre sud-apusene de-a dreptul trebuie s= fie mo[tenite de elementul viguros al na\iunii care l-a c][tigat cu eroismul s=u pe c]mpiie de b=taie.27 Acest p=m]nt era, accidental, populat de ni[te \=rani obedien\i [i lipsi\i de na\ionalitate (cu un sentiment vag de etnie), dar unde densitatea popula\iei nu era suficient de mare pentru a consolida din punct de vedere uman achizi\ia respectiv=. }n Basarabia au fost invita\i nem\i, bulgari, g=g=uzi, ru[i care au format colonii, ]n special ]n sudul provinciei (colonizat, de altfel, [i de un num=r important de moldoveni [i munteni). Ace[tia au fost privilegia\i din punct de vedere economic ]n raport cu popula\ia b=[tina[= a provinciei [i au fost recunosc=tori Imperiului, r=m]n]nd fideli acestuia ]n perioada ascensiunii na\ionalismului velico-rus, c]t [i, ulterior, URSS-ului, ]n perioada restructur=rii lui Gorbaciov, iar mai t]rziu Federa\iei Ruse, ]n perioada postsovietic=. Important este, de asemenea, c=, adi\ional unor avantaje de ordin economic [i social acordate etniilor imigrante, elementul care le cimenta pe cele men\ionate anterior avea un substrat psihologic, care ridica statutul celor veni\i ]n raport cu b=[tina[ii aceasta era ideea de colonizare, de iluminare [i salvare de barbarie. De exemplu: Rusia este ]nvinuit= de barbarie [i lips= de cultur=. Dar, apropo, pu\in probabil

28

IULIAN FRUNTA{U

c= vom g=si o alt= \ar= cu excep\ia Rusiei care a ]ndeplinit o misiune cultural= similar= premerg=toare ]n secolul nostru. ... }n timp ce Germania [i Fran\a ][i concentrau toate puterile sale asupra vie\ii interne, perfec\ion]ndu-le formele, Rusia pe parcursul ]ntregului secol acapara p=m]nturi noi cu diferite popora[e asiatice semis=lbatice. C]t= energie colonizatoare a fost cheltuit= doar pentru a[a regiuni ca Siberia, Asia Central= [i Caucazul! Merit= doar s= amintim ce reprezenta o sut= de ani ]n urm= acela[i sud ]n care acum au r=s=rit cu o vitez= american= ora[e mari ca Odessa, Tiflis, Chi[in=u, Nicolaev, Rostov-pe-Don [i zeci de alte ora[e, care p]n= nu demult nici nu au existat.28 De[i popora[ele nu au solicitat efortul iluminist al ru[ilor, aceast= superioritate psihologic= s-a perpetuat, sub diferite forme, [i ]n epoca sovietic=, nu rareori moldovenilor fiindu-le imputat faptul c= au fost elibera\i (de turci, rom`ni, fasci[ti, subdezvoltare economic= [i social= etc.) [i c= nu s]nt suficient de recunosc=tori pentru aceste eforturi [i sacrificii. }ns= nici muscalii, nici urma[ii lor imedia\i nu erau con[tien\i de na\ionalitate ]n sens modern, iar extinderea imperiului nu lua ]n considera\ie distinctivitatea etnic=. Petru cel Mare nu se referea la imperiul s=u ]n termeni etnici: Russkaia (rus), ci ]n termeni mai neutri ai apartenen\ei imperiale Rossiiskaia (al Rusiei).29 La fel, imperialismul rus nu era propulsat de un gen de mesianism religios (utilizarea obiectivului Constantinopolului este diferit= de proiectele mesianice de propor\ii ce structurau ]ntreaga societate, astfel fiind cruciadele, de exemplu); mai degrab=, scopul s=u, ini\ial, cel pu\in, era edificarea statului [i consolidarea securit=\ii, acest proces fiind considerat de promotorii s=i drept esen\ialmente defensiv ]ntr-un spa\iu geografic deschis, hotarele c=ruia erau deseori penetrate de popoare nomade, ce f=ceau incursiuni asupra a[ez=rilor ruse[ti, periclit]nd securitatea comer\ului.30 De altfel, ru[ii se pare c= au ]nt]mpinat dificult=\i pe parcursul ]ntregii lor istorii ]ncerc]nd s= defineasc= sensul de a fi rus. Acest fapt poate fi determinat de situa\ia lor geografic= [i absen\a frontierelor clar definite. Geografia a ajutat la consolidarea unei diferen\e importante ]ntre modul ]n care ru[ii ][i evaluau imperiul [i modul ]n care europenii ][i percepeau imperiile proprii. }n ultimul caz, oceanul a oferit un punct evident de demarcare ]ntre patria natal= [i imperiul extern, [i, cu c]teva excep\ii (britanicii ]n Irlanda sau francezii ]n Algeria), europenii occidentali nu au ]nt]mpinat dificult=\i majore hot=r]nd unde se termin= p=m]nturile lor

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

29

natale [i unde ]ncep posesiunile lor imperiale. Evident, pentru ru[i situa\ia a fost mai pu\in clar= datorit= caracterului terestru al imperiului.31 La ]nceputul secolului XIX na\ionalitatea nu reprezenta un factor important pentru edificatorii statalit=\ii imperiale ruse. Religia [i formele interne de organizare a vie\ii erau mult mai relevante ]n acest context. Dac= evreii erau califica\i de lege drept inorod\] (rus. de neam str=in), ]mpreun= cu popoarele nomade ale Asiei Mijlocii [i ale Siberiei, atunci singura cale posibil= de supravie\uire [i prosperare era asimilarea prin autorusificare [i convertirea la ortodoxism. Semnificativ este faptul c= termenul de inorod\] a evoluat, pe timpul URSS, ]n abrevierea peiorativ-inferioar= na\men] (adic= rus. minoritate na\ional=). Acestea erau utilizate de ru[i pentru a-[i manifesta o pretins= superioritate etnic= [i chiar rasial= (]n raport cu originarii din Asia Central= [i Caucaz). De aceea, ]n prima jum=tate a secolului XIX, c]nd ru[ii au ]nceput s= realizeze diferen\ele dintre ei [i popoarele cucerite, [ovinismul, iar nu na\ionalismul, a fost ingredientul emotiv pentru promovarea proiectului de edificare imperial=. Doar mai t]rziu, ]n a doua jum=tate a secolului XIX, elitele politice, culturale [i religioase ruse au ]nceput treptat s= fac= recurs la na\ional-[ovinism.*

*Na\ional-[ovinismul rus este termenul folosit de autor pentru a eviden\ia convergen\a ulterioar=, ]n a doua jum=tate a sec. XIX, adev=rat, treptat= [i incomplet=, dintre elementul etnic [i cel [ovin. {ovinism (chauvinism) un patriotism excesiv [i nerezonabil, similar jingoismului. Cuv]ntul deriv= de la numele lui Nicolas Chauvin, un soldat francez care, satisf=cut de onorurile militare [i o pensie mic=, a p=strat un devotament rudimentar [i total fa\= de Napoleon. El a ajuns s= semnifice cultul glorific=rii tuturor lucrurilor militare care erau populare dup= 1815 printre veteranii armatelor napoleoniene. Mai t]rziu, [ovinismul a ]nceput s= semnifice orice form= de ultrana\ionalism [i a fost folosit ]n temei pentru a releva o par\ialitate exagerat= ori ata[amentul persoanei fa\= de un grup sau loc c=ruia ]i apar\ine. Termenul [ovinism poate, de asemenea, descrie o atitudine de superioritate fa\= de sexul opus (Encyclopaedia Britannica, 1997, a 15-a edi\ie, SUA, vol. III, p. 124). Problema termenului ]n cauz= este c= acesta poate semnifica orice ata[ament exagerat, inclusiv un patriotism fa\= de o patrie golit= de sens etnic. }n principiu, [ovini pot fi [i indivizii care s]nt ]n serviciul imperiului, dar care nu apar\in grupului etnic de baz=. Cu alte cuvinte, termenul este unul mai general dec]t ata[amentul fa\= de na\iune [i din aceste considerente autorul a decis s= utilizeze expresia na\ional-[ovinism pentru a ]mbina at]t ideea de superioritate etnic=, c]t [i una de stat, imperial=. }n acela[i timp, [ovinismul pare s= reflecte excesul patriotic ]n cazul statelor cu pondere politic= [i militar=, cum ar fi Fran\a sau Rusia, or, [ovin rom`n sau basarabean ar putea suscita observa\ii ironice la adresa capacit=\ii ideologice a acestora de a-[i manifesta exager=rile ]n context geografic [i istoric limitat, de[i teoretic exist= [i [ovinismul rom`nesc. Altfel spus, consideram c= na\ional-[ovinismul este mai degrab= privilegiul na\iunilor mari, imperiale.

30

IULIAN FRUNTA{U

Na\ionalismul a fost un produs al dezvolt=rii economice, sociale [i politico-ideologice, adic= un produs caracteristic perioadei respective (]ncep]nd cu a doua jum=tate a secolului XIX). }ns= acesta s-a extins conceptual [i emo\ional asupra unor evenimente nu at]t de ]ndep=rtate ]n trecut (dar uneori chiar suficient de ]ndep=rtate ]n lucr=rile mai angajate din punct de vedere ideologic [i deci mai pu\in profesioniste32) pentru ca ideologii sau/[i istoricii na\ionali[ti s=-[i permit= luxul de a le exclude din formula na\ionalist=. Aceast= explozie ]n g]ndirea politico-social= a determinat includerea ]n discursul na\ionalist/[ovinist a unor evenimente care, ]n mod paradoxal, au precedat, din punct de vedere temporal, apari\ ia na\ionalismului ]n postur= de ideologie mobilizatoare a maselor. Imperiul |arist a avut nevoie de Basarabia nu pentru a o anexa de dragul faptului ]n sine sau pentru a subjuga na\ional popula\ia \inutului, ci pentru a asigura ie[irea imperiului la gurile Dun=rii un obiectiv fluvial strategic din punct de vedere comercial [i militar, ]n special ]n secolul XIX. Insisten\a Imperiului Rus asupra acestui obiectiv este demonstrat= [i de reocuparea Basarabiei de Sud, c]nd la Congresul de Pace de la Berlin din 1878 marile puteri europene au impus Rom`niei dou= condi\ii obligatorii pentru recunoa[terea independen\ei sale de stat: cedarea c=tre Rusia a unei p=r\i a teritoriului na\ional (cele trei jude\e din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail [i Bolgrad), precum [i acordarea de drepturi egale tuturor cet=\enilor \=rii, indiferent de confesiunea religioas=.33 }n contextul gestion=rii imperiale a problemei dun=rene s-a ]nscris [i subminarea autorit=\ii Comisiei Europene a Dun=rii, prin tentativele de a face navigabil bra\ul Chiliei ]n detrimentul bra\ului Sulina, ignor]nd protestele Rom`niei, dar [i ale Comisiei men\ionate. Doar faptul c= bra\ul Chilia, din punct de vedere natural, era dezavantajat ]n compara\ie cu bra\ul Sulina, fiind inconvenabil= investirea permanent= de mijloace financiare pentru men\inerea nivelului necesar de navigabilitate, a determinat p]n= la urm= renun\area p=r\ii ruse la asemenea proiecte costisitoare. Antrenarea simbolisticii na\ionale, elementele c=reia s]nt (re)inventate de primii agitatori [i care intr=, cel pu\in pentru un secol, ]n cultura politic= [i ideologia statelor europene, reprezint= o etap= semnificativ= ]n istoria ascensiunii na\ionalismului. }n ce prive[te Basarabia, este interesant faptul c= jude\ul Ia[i, care se afla ]n st]nga [i ]n dreapta Prutului, fusese ]mp=r\it ]ntre dou= \=ri, sec\iunea basarabean= a acestuia p=str]ndu-[i numele respectiv p]n= ]n 1884, c]nd a devenit jude\ul B=l\i. Denumirile,

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

31

titlurile, simbolurile ]ncep s= fie folosite cu o con[tiin\= cresc]nd= c= acestea reprezint=, de fapt, acelea[i arme cu care s]nt ocupate teritoriile [i distru[i inamicii. }ns=, de data aceasta, victimele erau min\ile, loialitatea [i identificarea celor supu[i campaniei de edificare a noilor identit=\i. Astfel, cu ocazia ]n=l\=rii monumentului lui Alexandru I, reac\ia lui Basarab (unul dintre primii agitatori na\ionali[ti rom`ni) este urm=toarea: Ru[ii de aici s]nt ]n culmea veseliei, ]n ]n=l\area \arului ei v=d o rusificare [i mai temeinic= a acestei provincii, r=pit= din s]nul patriei-mume. Ru[ii de aici voiesc a face cu aceast= ocaziune o manifesta\ie ]n contra elementului indigen.34 }n opozi\ie simbolismului imperial rus, antrenat ]n Basarabia pentru consolidarea ideologic= a anex=rii \inutului, moldovenii ]ncercau [i ei, mai greu [i cu mai pu\in= vigurozitate, s= utilizeze un simbolism mai degrab= etnic dec]t na\ional, dar oricum orientat ]mpotriva curentului rus, mult mai puternic. Astfel, ]n aceea[i perioad= c]nd se preconiza dezvelirea monumentului \arului rus, basarabenii au participat, la 5 iunie 1883, la solemnit=\ile de la Ia[i cu prilejul dezvelirii statuii lui {tefan cel Mare, unde au fost exprimate speran\e referitoare la revenirea provinciilor cotropite, ce-i drept, f=r= a fi men\ionat= Basarabia. Unele ritualuri politico-simbolice care erau, de altfel, exercitate din timpuri mai vechi de c=tre teritoriile dependente, atunci c]nd ][i reiterau obedien\a fa\= de suveran, au ]nceput s= capete, ]n a doua jum=tate a secolului XIX, semnifica\ii de loialitate etnoteritorial=: Guvernul nostru, ]mpreun= cu nobilimea noastr= rom`n=, fidel= stindardului ei tradi\ional: ubi bene, ibi patria! ]mbrac= pe contul s=u propriu trei p=rechi de \=rani ]n costumul rom`nesc. Ace[ti \=rani [i \=rance ale[i printre popora\iunea noastr= vor pleca ]mpreun= cu deputa\iunea nobilimii [i vor prezinta \arului (la ]ncoronarea lui Alexandru III n. a.) o mas= de malachit pe care se afl= s=pat= carta Basarabiei35. Relevant ]n acela[i timp este faptul c= etnia e legat= de teritoriu ]ntr-un mod ]n care s-ar sugera prioritatea elementului indigen (\=ranii ]n costum rom`nesc), care ][i manifest= con[tient loialitatea fa\= de \ar [i Imperiu (carta Basarabiei). Ra\ionalizarea etnicului a ]nsemnat dac= nu con[tientizarea distinctivit=\ilor, atunci cel pu\in stabilirea unui cadru separat pentru apari\ia ulterioar= a na\ionalismului. De ce n-a fost posibil= dezvoltarea unui na\ionalism moldovenesc original ]n a doua jum=tate a secolului XIX? Adi\ional statutului de na\iune subjugat=, ar fi necesar s= men\ion=m c= pu\inii intelectuali basarabeni (dar oricum indispensabili pentru descoperirea [i generarea na\ionalismului)

32

IULIAN FRUNTA{U

au fost marca\i irevocabil de crearea Rom`niei, deoarece la acest proces a participat Principatul Moldova \ar=, a c=rei parte se considerau, cel pu\in, imaginar. Unirea Principatelor [i tulbur=rile din Polonia din 1863 au re]mprosp=tat ]n inimile multor boieri basarabeni sentimentul na\ional aflat ]n declin. La 28 mai 1863 guvernatorul general al Novorosiei [i Basarabiei P. Kotzebue ]i scria, ]n aceast= ordine de idei, guvernatorului Basarabiei: Am primit informa\ii c= nobilimea basarabean=, preg=tindu-se a redacta o adres= ]mp=ratului, cu prilejul evenimentelor din Polonia, este ]mpiedicat= de opozi\ia partidului boierilor, care viseaz= s= restabileasc= ]n drepturi na\ia moldoveneasc= din Basarabia, ]mprejur=rile devenind prielnice pentru unirea cu Moldova.36 La fel: Unirea Principatelor Rom`ne ]ntr-un stat na\ional unitar trezi bucurie [i vajnice n=dejdi ]n inima basarabenilor patrio\i, care g=sir= expresie a[a de frumoas= ]ntr-o scrisoare de urare a lui Alexandru Ha[deu, din care reproducem urm=torul pasaj ]n=l\=tor: ...V= trimit ur=ri de bine din partea Basarabiei, pentru care s]nt scumpe [i pline de ]nsemn=tate viitoarele destine ale Rom`niei unite, patria-mum=; primi\i aceste ur=ri ale mele ca un glas sufletesc al unui frate, pentru c= eu s]nt trup din acela[i trup [i os din acelea[i oase din care s]nte\i pl=m=di\i voi, [i ]n vinele mele curge acela[i s]nge rom`nesc care curge ]n vinele voastre.37 Aceast= atrac\ie etnosangvin= a fost consemnat= [i de observatorii ru[i, fiind destul de semnificativ= ]n acest sens descrierea provinciei de c=tre Batiu[kov: Gubernia Basarabia se deosebe[te printr-o neobi[nuit= diversitate a componen\ei sale etnografice [i ]n aceast= privin\= ea constituie ca [i cum o regiune de tranzi\ie de la popula\ia rus= la cea rom`neasc=, ce locuie[te ]n actuala Rom`nie [i ]n partea ]nvecinat= a Austriei. Din aceast= varietate a popula\iei locale se eviden\iaz=, numeric, dou= etnii principale: rom`na, cea mai numeroas=, care tinde ]n mod firesc spre compatrio\ii s=i din Regatul Rom`nesc (subl. n.), apoi rus=.38 Pe de alt= parte, at]t timp c]t a existat o posibilitate real= de a ]ncorpora cel pu\in Principatul Moldovei, autorit=\ile de la Petersburg [i-au concentrat aten\ia nu asupra consolid=rii etnopolitice a achizi\iei f=cute ]n 1812, ci asupra unui proces de gestionare politico-militar= a Principatelor. Aceasta a determinat p=strarea pentru o perioad= ]ndelungat= a unui asemenea statut al Basarabiei care permitea circuitul indivizilor, ideilor, m=rfurilor etc., faptul ]n cauz= contribuind la perpetuarea spa\iului etnolingvistic panrom`nesc. Rezultatul neinten\ionat al politicii externe \ariste a fost,

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

33

astfel, men\inerea continuit=\ii leg=turilor etnice ]ntre Basarabia [i Rom`nia prin crearea unui hotar penetrabil, estomparea ]n cauz= permi\]nd o circula\ie nestingherit= a ideilor [i indivizilor. Paradoxal, dar anume aceste elemente au contribuit la crearea unui statu-quo, c]nd basarabenii moldoveni nu erau ]n stare s=-[i dezvolte propriul na\ionalism moldovenesc, nici s=-l absoarb= independent [i integral pe cel rom`nesc, dilema reap=r]nd, ca o fantom=, ]n istoria ulterioar= a Basarabiei. Se pare c= basarabenii, chiar [i ]n perioada cea mai fericit= de gra\ie cea interbelic=, au avut doar sentimentul de apartenen\= la etnia rom`n=. Dup= Anthony D. Smith, etnia este o anumit= popula\ie uman= av]nd mituri privind descenden\a comun=, ]mp=rt=[ind memorii istorice similare, unul sau mai multe elemente ale culturii comune, o leg=tur= cu patria [i o m=sur= de solidaritate, cel pu\in, printre elite. }n timp ce etniile ]mp=rt=[esc cu na\iunile elementele numelui, mitului [i memoriei comune, centrul lor de gravitate este diferit: etniile s]nt definite de miturile de descindere [i memorii istorice; na\iunile s]nt definite de teritoriul istoric pe care ]l ocup= [i de culturile lor publice, de mas=, [i legi penale. O na\iune trebuie s= posede o patrie; o etnie nu neap=rat. }n cazul na\iunii, o cultur= public= de mas= ]i cuprinde pe to\i membrii s=i; ]n cazul etniei, ]ns=, cultura se poate referi doar la segmente ale elitei pentru care pot exista seturi separate de legi [i un tip diferit de educa\ie.39 }n ce prive[te gradul de penetrabilitate a frontierei, regimul cel mai pu\in restrictiv a fost stabilit, fire[te, din considerentele asigur=rii func\ion=rii propice a spatelui frontului ]n r=zboaiele pe care ru[ii le purtau ]mpotriva turcilor. De la anexarea din 1812, Basarabia a format de patru ori baza opera\iunilor militare ale o[tirilor ruse[ti la Dun=re. }n 1828 Rusia a declarat r=zboi Turciei, ocup]nd, ca de obicei, Moldova [i Muntenia. Ocupa\ia ruseasc= a \=rilor rom`ne a durat p]n= ]n 1834, c]nd se ]mplinir= condi\iile Tratatului de Pace de la Adrianopol (1829) [i \arul d=du ordin o[tirilor sale s= se retrag= peste Prut. }n perioada respectiv= de [ase ani au disp=rut restric\iile de comunica\ie de la Prut [i rom`nii basarabeni avur= prilej de a ]mprosp=ta [i ]nt=ri leg=turile economice, sociale [i culturale cu fra\ii lor din Principate. }ns= mi[carea na\ional= de la 1848, care cuprinsese ]n v]ltoarea ei pe rom`nii din Principate, Ardeal [i Bucovina, nu putu prinde [i dincolo de Prut, fiindc= o[tirile \arului Nicolai I st=teau gata la hotar pentru a ]n=bu[i orice mi[care politic=.40 Procesul de circula\ie a indivizilor [i ideilor, inclusiv politice [i revolu\

34

IULIAN FRUNTA{U

ionare, a fost facilitat [i de mi[carea balcanic= antiotoman=, cu un ]nalt grad de radicalism revolu\ionar. Ultimul element nu era, bine]n\eles, agreat de Petersburg, care ]ns=, din considerente geopolitice proprii, i-a sus\inut ini\ial pe revolu\ionarii balcanici antiotomani. Este cunoscut= mi[carea greceasc= a Eteriei c]nd, ]n urma represiunilor turce[ti, mii de refugia\i, inclusiv reprezentan\i ai elitei politice [i intelectuale din Moldova, trecur= Prutul, stabilindu-se temporar ]n Basarabia. }n contextul panbalcanic [i drept urmare a expansiunii imperiale ruse, mediul politic [i cultural era suficient de fluid [i nerestrictiv: }n primele decenii ce au urmat dup= r=pirea Basarabiei, bariera Prutului nu era a[a de greu de trecut ca mai t]rziu. Dimpotriv=, ea se deschidea adeseori pentru a ]nlesni o[tirilor ruse[ti drumul prin Moldova spre Balcani. A[a fu ]n 1828, c]nd armatele \arului str=b=tur= p]n= la Adrianopol, unde se a[ez= pacea cu turcii. Dar [i dup= a[ezarea p=cii ele r=m=seser= ]n Principate p]n= la 1834 ]n care timp vadurile Prutului r=m=seser= deschise pentru ]mprosp=tarea vechilor cuno[tin\e [i leg=turi suflete[ti ]ntre moldovenii de dincoace [i de dincolo. Publica\iile rom`ne[ti str=b=teau ]n Basarabia f=r= nici o piedic=. Curierul rom`nesc al lui Eliade [i Albina Rom`neasc= a lui Asachi, ce ap=rur= ]n acele vremuri, erau r=sp]ndite ]n Basarabia, unde interesul pentru manifest=rile literare rom`ne[ti era destul de viu.41 Exista o comunicare intelectual-academic= permanent= ]ntre Basarabia [i Rom`nia ]n a doua jum=tate a secolului XIX, B.P. Hasdeu, Ion Suruceanu [i al\i renumi\i c=rturari ai timpului fiind ale[i membri activi ai Academiei Rom`ne. }n 1854 trupa de teatru din Ia[i a ]nceput s= dea reprezenta\ii rom`ne[ti la Chi[in=u, datorit= r=zboiului, c]nd bariera fusese ridicat=. Cu toate acestea, dup= cum men\ioneaz= istoricul Negru, autorit=\ile \ariste acceptau cu reticen\= ca teatrele rom`ne[ti s= prezinte spectacole ]n capitala provinciei, unde erau pu\ini moldoveni basarabeni, ]ns= refuzau ofertele teatrale ]n centrele urbane, unde procentul popula\iei indigene era mai ridicat.42 Bine]n\eles, logica descoperirii treptate a na\ionalismului, afirmarea continu= a absolutismului rus, politica de omogenizare cultural= for\at= a periferiilor na\ionale [i primele divergen\e interna\ionale ]ntre Rusia [i Rom`nia au condus la ]n=sprirea regimului de frontier=. Pierderea \inuturilor moldovene[ti din sudul Basarabiei, ]n urma Tratatului de Pace de la Berlin, ]nr=ut=\i rela\iile politice dintre ru[i [i rom`ni, iar frontiera Prutului se ]nchise ]n 1878 aproape ermetic pentru schimbul de g]ndire [i sim\ire ]ntre fra\ii de acela[i s]nge.43 Deci, p]n= ]n acest an, circula\ia

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

35

indivizilor [i a ideilor era suficient de liber= pentru a permite o consolidare a spa\iului etnocultural comun, ]n pofida grani\ei oficiale ]ntre Rom`nia [i Imperiul |arist. Acest hotar existent ]ntre Imperiul Rus [i Principate ([i, mai t]rziu, Rom`nia) a avut pe parcursul istoriei diferite grade de penetrabilitate, ]ns= niciodat= nu a fost completamente imuabil. Altfel, am putea presupune c= inventarea unui na\ionalism moldovenesc separat ]n Basarabia ar fi fost o ]ntreprindere cu [anse mai mari de realizare. }n acela[i timp, hotarul nu a fost inexistent, ci suficient de elastic pentru a permite, uneori, circula\ia ideilor [i persoanelor, nu ]ns= ]n m=sur= s= alimenteze o insurec\ie sau s= aprind= spirite revolu\ionare sau/[i na\ionaliste ]mpotriva Imperiului. Acest statu-quo, p]n= la 1918, a fost convenabil at]t pentru Petersburg, c]t [i pentru Bucure[ti.

3. Basarabia, Principatele [i Rom`nia: lecturi paralele


Imperialismul politico-diplomatic [i militar exercitat de Imperiul |arist ]n raport cu Principatele Rom`ne[ti s-a soldat, prin intermediul Tratatului de la Adrianopol (1829), cu introducerea protectoratului rusesc, fapt care a fost stipulat pu\in mai t]rziu [i ]n Regulamentele Organice. De altfel, adev=ratul st=p]n al Principatelor a devenit \arul, iar sultanul a r=mas suzeranul nominal. Influen\a rus= a crescut [i mai mult prin introducerea ]n Regulamente, ]n ciuda opozi\iei Adun=rilor Ob[te[ti, a a[a-numitului articol adi\ional, care d=dea drept Petersburgului s= se opun= oric=rei reforme interne, dac= o socotea ]n defavoarea sa.44 Unirea a fost oficial propus= [i ]n timpul lucr=rilor de redactare a Regulamentelor Organice (1830), ]ns= ru[ii s-au ]mpotrivit pe motiv c= planul prevedea alegerea unui domn str=in, excluz]nd dinastiile ]nvecinate. Astfel, ru[ii au participat la elaborarea Regulamentelor nu doar ]n sens tehnic, ci [i ]n sens etnopolitic, opun]ndu-se mi[c=rii unioniste [i reformelor interne din Principate, deoarece acestea, ]n viziunea lor, cuprindeau idei radical-reformiste sau chiar revolu\ionare (]ns= mai pu\in etnice/na\ionaliste). Epoca Regulamentelor Organice a ]nceput cu o prim= ]nc=lcare a constitu\iilor abia adoptate; ]n loc s= permit= Adun=rii Generale s= aleag= domnii, dup= cum era stipulat, \arul [i sultanul, ne]ncrez=tori ]n fidelitatea boierilor, au hot=r]t s= fac= ei primele numiri, instal]ndu-l

36

IULIAN FRUNTA{U

pe Mihail Sturdza ]n scaunul Moldovei, iar pe Alexandru Ghica ]n cel al |=rii Rom`ne[ti. Mihail Sturdza (unul din autorii Regulamentelor, de altfel) s-a bucurat pe tot timpul domniei sale de sprijinul \arului [i al consulatului rusesc de la Ia[i. De aceea, a putut s= monitorizeze f=r= dificultate at]t uneltirile marii boierimi, de a c=rei du[m=nie a avut parte aproape f=r= ]ncetare, c]t [i nemul\umirile boierimii mici, care a organizat ]n 1839 complotul condus de Leonte Radu, c]t [i fr=m]nt=rile din ce ]n ce mai periculoase ale tinerilor intelectuali pe care tot domnul, de altfel, i-a trimis la studii ]n Apus [i care se ]ntorceau de acolo cu idei revolu\ionare.45 Dup= cum men\ioneaz= Albini: Mijlocul cel mai simplu de a provoca ocupa\iunea ruseasc= ar fi fost ca rom`nii singuri s= o cear=. Aceasta a [i f=cut-o instrumentul servil al ru[ilor, Principele Mihai Sturdza, sub cuv]nt c= ordinea public= e tulburat= de revoltan\i.46 Este absolut firesc s= presupunem c=, numit de ru[i [i av]nd tot sprijinul \arului, Sturdza nu putea avea atitudini iredentiste ]n privin\a Basarabiei aceasta, probabil, f=c]nd inutil= instalarea unui regim restrictiv la frontier=. }n acela[i timp, admitem c= ideile revolu\ionare ]n Moldova, dar [i ]n |ara Rom`neasc=, sus\inute de Ion C]mpineanu, reprezentantul boierimii liberale, erau extrem de periculoase sub aspect social, deoarece prevedeau introducerea unei forme de guvern=m]nt constitu\ionale [i reprezentative, egalitate ]n fa\a legilor, libert=\i individuale foarte largi etc., toate acestea fiind ]n contradic\ie evident= cu autocra\ia rus=. }n consecin\=, Unirea Principatelor era v=zut= at]t de rom`ni, c]t [i de ru[ii de la Petersburg, ]n lumina revolu\iei sociale, care \inea mai mult de edificarea statului [i societ=\ii, dec]t de edificarea na\iunii. Suficient de semnificativ este faptul c= o dat= ce a fost r=sturnat Ludovic Filip [i proclamat= Republica Francez=, aceasta a fost salutat= cu mare entuziasm de grupul rom`nilor afla\i ]n acea clip= la Paris, iar Alecsandri a trimis ]n \ar= o buc=\ic= rupt= din tronul r=sturnat. La 8/21 martie, moldovenii [i muntenii au hot=r]t pornirea simultan= a revolu\iei ]n ambele Principate.47 Acest model politic, generat de revolu\ia francez=, a influen\at profund elita politic= a Principatelor, ]ns= deja la 13/26 septembrie ordinea a fost restabilit= prin intermediul interven\iei armate comune a turcilor [i ru[ilor. Unirea Principatelor a fost, f=r= ]ndoial=, at]t din punct de vedere politic, c]t [i din cel al vie\ii spirituale, principala idee forte a perioadei postrevolu\ionare. La prima vedere, condi\iile interne [i interna\ionale nu p=reau prielnice realiz=rii acestui deziderat al clasei politice din

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

37

Principate, de[i acesta fusese formulat tot mai des la nivelul discursului politic, ]ncep]nd cu 1772. Armatele de ocupa\ie au reimpus regimul regulamentar, iar ]n mai 1849 cele dou= puteri au ]ncheiat Conven\ia de la Balta Liman, care submina [i mai mult autonomia intern= a Principatelor: \arul [i sultanul [i-au arogat dreptul numirii domnilor, retr=g]nd astfel adun=rii un drept mai vechi, stipulat ]n Regulamente; durata domniei se reducea la 7 ani, ]n timp ce la 1831/1832 a fost admis= domnia viager=. }n acela[i timp, adun=rile ob[te[ti, care se dovediser= at]t de recalcitrante, au fost dizolvate [i ]nlocuite cu ni[te adun=ri noi, numite ad-hoc [i compuse exclusiv din reprezentan\ii marii boierimi. Toate acestea erau necesare pentru c=: ...]n urma tulbur=rilor care au avut loc ]n aceste provincii, [i cu deosebire ]n Valahia, se impune s= se ia, de comun acord, m=suri extraordinare [i eficace care s= apere aceste imunit=\i [i privilegii, fie ]mpotriva unor r=sturn=ri revolu\ionare [i anarhice, fie ]mpotriva unor abuzuri de putere care paralizau executarea legilor [i ]i lipseau pe locuitorii pa[nici de binefacerile regimului, binefaceri de care cele dou= principate trebuie s= se bucure ]n virtutea tratatelor solemne ]ncheiate ]ntre Rusia [i Sublima Poart=.48 Nici chiar ]n aceste condi\ii cei doi autocra\i nu au avut ]ncredere ]n potolirea spiritului revolu\ionar, \in]nd Principatele sub ocupa\ie militar= p]n= ]n 1851.49 Cu timpul, ]ns=, elementul etnic a ]nceput s= capete ni[te conota\ii na\ionale/na\ionaliste mai pronun\ate [i o pondere politic= pe potriv= ]n proiectele de consolidare a statalit=\ii rom`ne[ti, na\ionalismul fiind antrenat ]n calitate de vehicul ideologic, similar evolu\iilor statelor occidentale. Este foarte probabil faptul c=, ]n urma circula\iei ideilor [i a unui efect de contaminare, aspira\iile na\ionale panrom`ne[ti ]n contextul eforturilor de modernizare [i liberalizare a politicii interne au g=sit consumatori entuziasma\i [i ]n r]ndul boierilor basarabeni. Receptiv-vizionar a fost D. Br=tianu care, ]n 1852, a exprimat spiritul timpului s=u ]n mediul elitei politice, cre]nd termenul Rom`nia Mare.50 Respectiva viziune panrom`neasc= nu putea s= nu structureze g]ndirea politic= a clasei conduc=toare din Principate aceasta ]ntr-un mod ]n care idealul unific=rii na\ionale a tuturor p=m]nturilor rom`ne[ti devenise un proiect vizionar de lung= durat=. Tendin\a ]n cauz=, slab= la etapa incipient=, a ]nceput s= capete substan\= ideologic= pe parcursul celei de-a doua jum=t=\i a secolului XIX. Bine]n\eles, ea era contrar= viziunii panbalcanice [i panslave a \arismului [i nu putea s= nu se confrunte cu aceasta

38

IULIAN FRUNTA{U

]n sens ideologic [i diplomatic, dar [i ]n sens teritorial. Terenul ]n cauz= a fost s= fie, fire[te, Basarabia (adi\ional Transilvaniei, ]n confruntare cu Austro-Ungaria), invent]ndu-se, ]ncep]nd cu anii [aptezeci ai secolului XIX, c]nd na\ionalismul rom`nesc a ]nceput s= capete consisten\= (]n urma evolu\iilor politice europene, dar [i a sfid=rii imperialismului rus care [i-a ]nsu[it ]ntre timp un na\ionalism etnolingvistic rus), un gen de autoritate na\ional-ideologic= dubl= asupra provinciei. Aceast= autoritate dubl= a reap=rut ]n Basarabia, ca o fata morgana, sub diferite forme, pe tot parcursul istoriei. Cultura politic= ]n noile state din sud-estul continentului a fost puternic marcat= de mo[tenirea trecutului. Regiunea, luat= ]n ansamblu, a fost un interface ]ntre Est [i Vest, cel pu\in ]ncep]nd cu secolul X, c]nd a devenit parte a civiliza\iei cre[tine europene. Dar, o dat= cu ]nceputul protoindustrializ=rii din secolele XV-XVI, nucleul european a ]nceput s= se distan\eze din nou de Europa de R=s=rit, care a fost mutat= la periferia, sau cel pu\in semiperiferia sistemului economic european. }n termeni politici, Europa de Est a reprezentat o zon= tranzi\ional= ]ntre tradi\ia occidental= a diviz=rii (separ=rii) puterii [i tradi\ia r=s=ritean= de concentrare a puterii. Aceast= linie de demarcare coincide cu cea ]ntre cre[tin=tatea apusean= [i r=s=ritean=; tradi\ia estic= este cel mai pronun\at= ]n teritorii aflate c]ndva sub domina\ia otoman=, iar tradi\i= occidental= este cea mai puternic= ]n zonele marcate de luteranism.51 Pe de alt= parte, istoria Europei de Est ]n epoca modern= este sub multe aspecte istoria marilor imperii. Dar aceste Imperiile au fost diferite ]n caracterele lor. La sf]r[itul secolului XIX Imperiile German [i Habsburgic aveau majoritatea tr=s=turilor unui Rechtsstaat (germ. stat de drept). De[i acestea erau departe de a fi democra\ii-model, societatea civil= [i democra\ ia reprezentativ= se dezvoltau foarte repede. }n contrast, teritoriile supuse c]ndva Imperiilor Rus [i Otoman au ob\inut independen\a aproape fiind lipsite de tradi\ii de edificare a statalit=\ii [i na\iunii. Aceast= dihotomie ]ntre Imperiile German [i Habsburgic, pe de o parte, [i Imperiile Rus [i Otoman, pe de alt= parte, aproape coincide cu linia de demarcare ]ntre Europa Central= [i Europa de Est. Grupul occidental ]mp=rt=[e[te tradi\iile dreptului roman, feudalismul [i trezirea na\ional= relativ timpurie; grupul de est are o mo[tenire bizantin= [i o absen\= a tradi\iilor feudale puternice, contribuind la supravie\uirea mai ]ndelungat= a rela\iilor de autoritate local= din timpuri str=vechi, cum ar fi rela\iile bazate pe leg=turile dintre

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

39

neamuri [i clientelismul.52 Adi\ional mo[tenirii social-culturale [i politice ]n partea de Sud-Est a Europei, care a influen\at considerabil evolu\iile politice ulterioare, ponderea circumstan\elor interna\ionale de asemenea a avut un impact hot=r]tor. Diminuarea factorului rus, decisiv ]n politica rom`neasc= timp de un sfert de secol, s-a produs ]n urma ]nfr]ngerii ru[ilor ]n r=zboiul Crimeii. Aceasta a consolidat pozi\ia unioni[tilor, iar prin intermediul Tratatului de la Paris (1856), Principatele au trecut sub garan\ia colectiv= a celor [apte mari puteri europene. Dup= cum men\iona Vlad Georgescu, imixtiunea str=in=, rus= mai degrab= dec]t cea otoman=, a f=cut orice ambi\ie a domnilor regulamentari ]n materie de politic= extern= autonom= superflu=; mai importante au fost diferitele proiecte [i planuri ale revolu\ionarilor munteni [i moldoveni, care de cele mai multe ori stipulau revendicarea independen\ei ]n programele lor. Multe din aceste mi[c=ri erau legate de activitatea revolu\ionarilor polonezi condu[i de Adam Czartoryski, agen\ii c=ruia se aflau ]n bune rela\ii mai ]nt]i cu Ion C]mpineanu, iar mai apoi cu viitorii pa[opti[ti. Arogan\a protectoratului rus a determinat alegerea Rusiei drept du[manul extern num=rul unu pentru revolu\ionarii rom`ni. Literatura antirus=, scris= de regul= ]n fran\uze[te, pentru c][tigarea simpatiei opiniei publice europene, a fost altminteri foarte bogat= [i numeroas= ]n toat= aceast= perioad=.53 Rusia era privit= cu suspiciune [i indignare. Felul ]n care a fost tratat= \ara ca un supus al Rusiei, ]ncerc=rile \arilor de a bloca sau de a am]na independen\a rom`nilor, precum [i anexarea Basarabiei, ]n care popula\ia rom`neasc= era majoritar=, au tensionat ]n permanen\= rela\iile dintre cele dou= state, care aveau interese divergente ]n ciuda devotamentului comun fa\= de religia ortodox=. Rom`nia s-a opus oric=rei tentative de unire a popoarelor slave sub tutela Rusiei, pentru c= socotea acest lucru o amenin\are la adresa propriei existen\e.54 Totu[i, ar fi necesar s= remarc=m c= tonalitatea antirus= prezent= ]n aspira\iile unioniste panrom`ne[ti era ]ndreptat= ]mpotriva autocra\iei \ariste mai mult dec]t ]mpotriva ru[ilor ]n general. Cu toate motivele existente pentru a profesa un antirusism virulent din punct de vedere al na\ionalismului modern, clasa politic= rom`neasc= era condus= de spiritul timpurilor sale ]n care na\ionalismul, ]n pofida mi[c=rilor de eliberare [i unificare na\ional=, nu juca rolul predominant la etapa ini\ial=, c]nd nu se f=cea recurs la adeziunea [i suportul maselor largi. Era mai important spiritul revolu\ionar, importat din Occident [i ]n special din

40

IULIAN FRUNTA{U

Fran\a, gestionat ]mpotriva autocra\iei ruse [i a domina\iei otomane. Doar dup= crearea Rom`niei, na\ionalismul a ]nceput treptat s= fie descoperit pentru consolidarea statului rom`n [i pentru demonstrarea vecinilor [i puterilor europene c= [i acesta are toate drepturile la existen\=. Cu at]t mai mult cu c]t o asemenea descoperire era ]n spiritul timpului ]n Europa [i, ]ntr-un fel, programat= s= fie exportat= ]n toate direc\iile continentului. La fel, Italia s-a dovedit a avea o puternic= influen\= cultural= asupra noii Rom`nii (Fran\a poate chiar [i mai mare), iar Bucure[tiul a urmat exemplul Italiei de dup= unificare, impun]nd legi [i oficialit=\i provenind dintr-o singur= zon= a \=rii, f=r= a \ine seama de enormele variet=\i ]n domeniul dezvolt=rii economice, al condi\iilor sociale [i al leg=turilor etnice. }n ambele \=ri teama de regionalism [i posibilele lui efecte ]n subminarea for\ei na\iunii era destul de ]ndrept=\it=.55 Este relevant faptul c=, spre deosebire de liberali, conservatorii cei mai mul\i fiind moldoveni, cu studii [i leg=turi ]n lumea german= considerau c= pericolul vine dinspre R=s=rit, nu dinspre Austro-Ungaria; Basarabia, al c=rei sud revenise la Moldova ]n 1856, ]i interesa mai mult dec]t Transilvania.56 Evolu\iile ulterioare au confirmat suspiciunile conservatorilor, deoarece prevederile Tratatului de la Berlin au impus retrocedarea sudului Basarabiei. Dup= cum men\ioneaz= Georgescu, structura ideatic= a con[tiin\ei etnice rom`ne[ti moderne era deja construit= ]n liniile ei fundamentale ]nainte de apari\ia genera\iei pa[optiste. Rolul veacului al XIX-lea a fost mai pu\in s= inoveze [i mai mult s= r=sp]ndeasc= idei, av]nd p]n= atunci circula\ie doar ]n cercul restr]ns al clasei conduc=toare.57 De exemplu, ]n 1857, Divanul ad-hoc al Moldovei definea na\iunea rom`n= ]n felul urm=tor: Avem acela[i ]nceput, aceea[i limb=, aceea[i religie, aceea[i istorie, aceea[i civiliza\ie, acelea[i institu\ii, acelea[i legi [i obiceiuri, acelea[i temeri [i speran\e, acelea[i trebuin\e de ]ndestulat... acelea[i hotare de p=zit, acelea[i dureri ]n trecut, acela[i viitor de asigurat [i, ]n sf]r[it, aceea[i misiune de ]ndeplinit.58 }ns= aceast= con[tiin\= etnic= abia ]ncepuse s= evolueze ]n direc\ia unui na\ionalism propriu-zis, ]n care este fundamental= implicarea maselor largi. O con[tiin\= na\ional= rom`neasc= limitat= la clasa conduc=toare nu poate exista pur [i simplu, deoarece aceasta, ]n mod normal, dep=[e[te limitele unui grup restr]ns pentru a cuprinde segmente importante ale societ=\ii. Ar fi necesar de subliniat rolul circumstan\elor interna\ionale. }n cadrul efortului retrospectiv, faptele, evenimentele istorice na\ionale s]nt tratate

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

41

de c=tre activi[tii [i istoricii na\ionali[ti ]ntr-un mod care exagereaz= autonomia lor ]n raport cu lumea exterioar=, cre]ndu-se impresia unei poten\e transcendentale. }ns=: }ntr-adev=r, oric]t de vechi ar fi fost unele programe, punerea lor ]n via\= nu s-a putut face dec]t ]n momente de schimbare a raportului interna\ional de for\e; 1821 a fost posibil datorit= izbucnirii crizei orientale, la fel 1829 [i 1831; 1859 nu s-ar fi putut probabil ]mplini f=r= ]nfr]ngerea Rusiei la 1856, iar 1877 f=r= izbucnirea noii crize orientale. 1918 este greu de ]nchipuit f=r= destr=marea simultan= a celor dou= autocra\ii vecine, care f=cuser= [i desf=cuser= vreme de secole politica Europei de R=s=rit.59 Rom`nii au antrenat revolu\ia pentru realizarea unirii politice, iar na\ ionalismul pentru consolidarea statalit=\ii, faptele ]n cauz= suscit]nd reac\ia ru[ilor, deoarece au contribuit substan\ial la con[tientizarea deosebirilor etnice ([i ulterior na\ionale) [i sociale. Efectul nu avea s= fie dec]t consolidarea hotarului la Prut [i, drept reac\ie la un iredentism cultural, ce-i drept ]n raport cu Basarabia, s-a lansat procesul de gestionare a provinciei ]ntr-un spirit ascendent de omogenizare for\at=, de rusificare [i consolidare a autocra\iei ruse (elemente sus\inute [i de contextul general al mediului politic ]n Europa de Sud-Est) la aceast= periferie na\ional= a Imperiului. Deja la mijlocul secolului XIX la lupta pentru statalitate [i independen\= au fost anexate chem=rile la regenerare social=. Conflictele [i clivajele au fost deseori legate de elementele etnice [i culturale; cu adev=rat, teoriile de baz= ale na\ionalismului v=d ]n acest fenomen o func\ie a diferitelor aspecte ale moderniz=rii (Deutsch, Gellner, Hobsbawm). }n orice caz, at]t na\ionalismul ca ideologie, c]t [i statul-na\iune ca form= de organizare societal= s]nt incarn=ri ale modernit=\ii.60 }ncep]nd cu anii treizeci ai secolului XIX, ru[ii au ]nceput s=-[i dea seama c= puterile europene nu vor permite Petersburgului s= promoveze ]n continuare proiectul panbalcanic ]ndreptat spre Constantinopol [i c=, datorit= acestui fapt, c]t [i suscit=rii spiritelor revolu\ionare [i na\ionale ]n Principate, nu le va reu[i anexarea acestora. Astfel, energia imperialismului rus s-a ]ndreptat cu o putere ]nzecit= spre subminarea poten\ialului revolu\ionar importat din Occident [i ]nt]rzierea unirii Principatelor, iar ]n Basarabia spre gestionarea programului de omogenizare cultural= for\at= [i consolidarea politic=, dar [i imaginar=, a hotarului cu Rom`nia, drept grani\a definitiv= a Imperiului Rus ]n direc\ia sud-vest.

42

IULIAN FRUNTA{U

4. Statutul provinciei: administra\ia, loialit=\ile/identit=\ile schimb=toare [i primele reac\ii etnice de nemul\umire


Ini\ial, Imperiul Rus a stabilit ni[te condi\ii acceptabile pentru provincia anexat=. Astfel, conform Regulamentului privind instituirea administra\ iei provizorii ]n Basarabia, locuitorilor provinciei le-au fost l=sate legile proprii, guvernatorul civil dirija toate activit=\ile administra\iei interne, desemna boieri pentru func\iile cu titlul de consilier ]n cadrul celor dou= departamente ale administra\iei civile.61 Privilegiile acordate Basarabiei includeau scutirea pentru trei ani de orice capita\ie (impozit pl=tit pentru propria persoan=) [i scutirea de serviciul militar.62 Este relevant faptul c= generalul Bahmetiev, numit guvernator civil al Basarabiei, pentru a potoli spiritele agitate, lans= o proclama\ie c=tre popula\ia nemul\umit= prin care f=g=duia c= Basarabia se va administra dup= vechile sale drepturi [i obiceiuri, c= locuitorii se pot folosi ]n cererile lor de limba moldoveneasc= [i greceasc= ca ]n Moldova, c= scutirea de bir [i de serviciul militar se men\ ine [i c= exportul de cereale [i vite r=m]ne liber. Din cuprinsul acestei proclama\ii se desprinde limpede care erau cauzele nemul\umirii popula\iei, care cerea respectarea vechilor datini [i obiceiuri ale p=m]ntului, scutirea de d=ri [i de serviciul militar (valabil p]n= ]n 1874) [i liberul comer\ cu Moldova.63 De asemenea, guvernatorul civil stabilea leg=turi directe cu domnii Moldovei [i ai |=rii Rom`ne[ti, fapt care men\inea un raport de fraternitate [i penetra hotarul de vest al Imperiului Rus. }n ce prive[te statutul provinciei, ]n 1818 ru[ii au elaborat un Regulament Organic numit A[ez=m]ntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei, prevederile referitoare la organele administrative [i judec=tore[ti fiind similare divanului domnesc din Ia[i [i Bucure[ti, deci erau elective. }n acela[i timp, A[ez=m]ntul reprezenta o constitu\ie liberal=, a[ez]nd Basarabia ]n hotarele Imperiului Rus al=turi de Polonia, Finlanda [i Georgia, care au primit [i ele de la \arul Alexandru I constitu\ii similare.64 }ns= evenimentele ulterioare au inversat politica intern= a \arului Alexandru [i au pus cap=t experien\elor sale liberale la periferiile na\ionale ale Imperiului. }n 1821 moare Mitropolitul Gavriil B=nulescu, iar ]n 1825 se stinge ]nsu[i \arul Alexandru, succesorul s=u av]nd viziuni diametral opuse. }n 1828 A[ez=m]ntul a fost abrogat, fiind ]nlocuit cu Regulamentul lui Voron\ov, care, pe l]ng= faptul c= oprea utilizarea limbii moldovene[ti ]n actele publice, mai instituia o alt= ordine de desemnare a func\ionarilor

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

43

publici: ei nu se mai alegeau, ci se numeau direct de c=tre guvernatorul general, care din vremea lui Feodorov, de la 1836, a concentrat ]n m]inile sale toat= puterea civil= [i militar=. Doar din 1859 sfatul nobilimii a ob\ inut o oarecare influen\= asupra numirii slujba[ilor.65 Mai t]rziu, ]n 1864, autorit=\ile \ariste au desf=[urat reforma administrativ= ]n sensul opririi tendin\ei de centralizare excesiv=, care suscita nemul\umiri tot mai evidente [i mai periculoase, elabor]nd institu\ia zemstvelor, pe care au introdus-o ]n 1870 [i ]n Basarabia. Dup= cum men\ioneaz= Ion Nistor, aceasta era, ca [i ucazul de ]mpropriet=rire a cl=ca[ilor, o concesie pe care absolutismul o f=cea curentului pentru constitu\ionalitate [i autonomie, care se accentua ]n Rusia tot mai hot=r]t de la R=zboiul Crimeii ]ncoace, c]nd puterea autocrat= rus= a suferit, sub d=r]m=turile Sevastopolului, o ]nfr]ngere spectaculoas=. Prin noul ucaz al \arului Alexandru II a fost introdus= ]n Rusia autonomia comunal=, jude\ean= [i provincial=.66 }n 1871 Basarabia a pierdut caracterul de provincie privilegiat= [i a devenit o simpl= gubernie a Imperiului |arist, urm]nd a fi administrat= exclusiv ]n conformitate cu legile ruse[ti, iar ]n 1874 a fost introdus=, ca [i pe ]ntreg teritoriul rus, obligativitatea serviciului militar. La 28 octombrie 1873 absolutismul imperial rus s-a consolidat [i mai mult, schimb]ndu-se, prin rezolu\ia lui Alexandru II, denumirea regiunii Basarabia ]n gubernie, totodat= desfiin\]ndu-se [i Consiliul regional.67 O dat= cu alipirea la/cotropirea de Imperiul Rus, statutul popula\ iei a fost p=strat neschimbat pentru o anumit= perioad= pe motivul asigur=rii unui grad necesar de loialitate pe care o aveau moldovenii din Principat sub domina\ia turc=: o autonomie intern=, o capacitate relativ= de a lua decizii, respectul pentru proprietatea boierilor, m=n=stirilor [i bisericilor etc. }ns= ]n 1812 boierii moldoveni nu f=ceau mare distinc\ie ]n ce prive[te schimbarea capitalelor imperiilor [i pe parcurs au servit ]n calitate de func\ionari publici ru[i, a[a cum au servit c]ndva ]n calitate de trimi[i ai Por\ii ([i de ce s-ar fi nelini[tit, at]ta timp c]t erau r=spl=ti\i, [i nu agresa\i?). Intelectualilor basarabeni li se propunea orice post ]n centrul Rusiei, dar ]n Basarabia puteau s= ob\in= func\iuni numai cei care ofereau pentru siguran\a ruseasc= o garan\ie68 siguran\= pe care pu\ inii func\ionari ru[i de origine moldoveneasc= o dovedeau prin fapte [i comportament loial fa\= de Imperiu. De altfel, cooptarea reprezentan\ilor altor etnii ]n proiectul imperial rus era un lucru larg r=sp]ndit. }ncep]nd cu perioada lui Petru cel Mare [i p]n= ]n anii 30 ai secolului XX, pentru

44

IULIAN FRUNTA{U

realizarea obiectivului de expansiune imperial= rus= [i o perioad= scurt= sovietic=, au servit reprezentan\ii diferitelor etnii. }n secolul XIX, bun=oar=, nu era un lucru ie[it din comun faptul desemn=rii nem\ilor, originarilor din \=rile baltice, armenilor, francezilor etc. ]n func\ii importante de stat. Este evident faptul c=, o dat= cu anexarea/cucerirea noilor teritorii, ap=rea necesitatea coopt=rii elitelor locale ]n administra\ia rus= [i a armoniz=rii legilor locale [i a procedurilor economice cu practicile generale ruse[ti. Pentru ca trecerea la r]nduielile statale ruse[ti s= fie mai pu\in sensibil=, s-a considerat necesar de a atribui guvernului provizoriu, format din dou= departamente, asem=narea cu divanul moldovenesc, din care cauz= au fost admi[i ]n el numai boieri locali.69 O necesitate de acest fel era determinat= nu de considera\ii moderne de autogestiune [i autoguvernare, ci de incapacitatea birocra\iei ruse s= gestioneze, f=r= concursul local, teritorii pe care Imperiul le acumula cu o vitez= prea mare. Pentru o perioad= ]ndelungat= boierii se autoidentificau cu Moldova, amplas]ndu-se imaginar ]n spa\iul Principatului, cel balcanic [i european, consider]nd Rusia o \ar= s=lbatic=, ]n sens geografic [i ca mentalitate. De exemplu, ]n memoriile lui F. Vighel, care a avut misiunea de a ]ntocmi un raport privind situa\ia din Basarabia, se men\ionau urm=toarele: O bun= parte din boieri vorbe[te fran\uze[te, iar unii vorbesc germana. Nimeni din ei nu posed= limba rus= [i n-a manifestat interes de a vedea Moscova sau Petersburgul; din vorbele lor se poate constata c=, pentru ei, nordul nostru este o \ar= s=lbatic=. }n schimb, mul\i din ei au c=l=torit la Viena, care e mult mai aproape [i unde, ]ntr-adev=r, e mai cald [i mai vesel.70 P]n= la R=zboiul Ruso-Turc din 1806-1812 statutul Principatului Moldovei era de o autonomie relativ=, boierii fiind nestingheri\i de nimeni ]n activit=\ile lor social-economice. }n acest sens, nemul\umirea, care a reprezentat un prim element major al na\ionalismului moldovenesc/ rom`nesc, a fost legat= de abolirea treptat= a statutului ini\ial, privilegiat ]n raport cu alte teritorii ale Imperiului Rus, de care se bucurau boierii [i \=r=nimea provinciei anexate ]n 1812. Anume tentativele de a reduce statutul provinciei la gubernie ruseasc= [i, ]n special, de a-i priva pe marii boieri ai provinciei anexate de drepturi economice au provocat reac\ia protona\ionalist= ]n premier=. Am putea presupune c= primul nivel de consolidare etnic= a fost atins atunci c]nd indivizii pe teritoriul Basarabiei au ]nceput s= realizeze faptul c= pot comunica mai u[or cu unii (Principatul Moldovei [i, ulterior, Rom`nia) dec]t cu al\ii (Rusia), c]nd au ]nceput

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

45

s= determine cine este ]n cadrul grupului [i cine ]n afara acestuia [i c]nd, ce-i drept foarte rar ]n cazul abordat, au ]nceput a-[i ]nsu[i capacitatea de a ac\iona ]n numele unor interese pe care le considerau comune. }ns= aceast= capacitate a fost structurat= de presiunea/agresiunea exterioar=, [i nu datorit= unei evolu\ii socioculturale etnice sau na\ionale. Deci, ac\ iunea colectiv= etnic= sau protona\ionalist= a fost ]n mare parte produsul ac\iunilor administra\iei ruse ]n Basarabia. De[i, pe de alt= parte, am putea sus\ine c= ponderea for\elor externe ]n procesul de formulare a sensului de apartenen\= etnic=/na\ional= a fost ]ntotdeauna important=, ]n special, ]n cazul na\iunilor mici. Este relevant= prima atitudine imperial-centralizatoare fa\= de moldovenii basarabeni, care, ce-i drept, a reprezentat o ini\iativ= individual=, ]ns= redactat= ]n contextul general al imagina\iei [i a[tept=rilor birocra\iei ruse. Este vorba de Proiectul de organizare a administra\iei civile a Basarabiei, elaborat ]n februarie 1814 de c=tre Ivan Hartingh, guvernatorul civil al Basarabiei, [i remis spre examinare Consiliului de Mini[tri, proiect ]n care se spuneau urm=toarele: Primul departament are nou= membri, dintre care [apte s]nt din r]ndul boierilor moldoveni, iar doi din cel al ofi\erilor de stat-major ru[i. Anume ]n aceasta const= colosala inegalitate a voturilor, generat= de surplusul at]t de mare al consilierilor moldoveni fa\= de cei ru[i. Pentru a spori acest dezavantaj vizibil, consilierii moldoveni, c]nd decurge examinarea proceselor ]n cadrul departamentului, ][i unesc voturile mai degrab= ]nde ei dec]t cu cele ale consilierilor ru[i. Motivele s]nt urm=toarele: provenien\a identic= [i educa\ia uniform= a moldovenilor, firile lor cunoscute, asem=n=toare ]nde ele, dar deosebite de cele ale altor popoare cu judecata s=n=toas=, pasiunile lor ]nn=scute c=tre interesul propriu, ]nrudirea lor unul cu altul, leg=turile str]nse ]nde ei, patriotice [i nemijlocit privitoare la mo[ii (aici [i ]n continuare subl. n.). }n sf]r[it, reaua voin\= a lor, eviden\iat= din faptele nobililor moldoveni prin toate mijloacele caut= s= se sus\in= unul pe altul ]mpotriva ru[ilor, chiar cu ofensarea ultimilor fa\= de care s]nt foarte nebinevoitori, manifest]nd dezgust fa\= de legile ruse[ti. Pun]nd ]n aplicare toat= viclenia, toate abilit=\ile [i uneltirile ce preocup= min\ile moldovenilor din tagma superioar= [i cea medie, ei ascund de ru[i pe orice cale starea actual= a \inutului ]n care locuiesc, ]i las= pe ru[i ]n ne[tiin\= [i ]i induc ]n eroare ]n ce prive[te p=m]nturile [i popula\ia, supravegheaz= ca ru[ii s= nu aib= ]n genere idee despre acest \inut [i, astfel, func\ionarii moldoveni s= poat= ac\iona cu succes ]n favoarea lor, s=-[i sporeasc= drepturile [i privilegiile;

46

IULIAN FRUNTA{U

ascund faptul c= ]n Moldova exist= doar dreptul afurisit [i neomenesc al celui puternic, convenabil boierilor...71 Este interesant mesajul boierilor moldoveni adresat lui Alexandru I, ]n care au ]ncercat s= contracareze tentativele lui Hartingh de a schimba modul de guvernare a provinciei: ... Te ]ncredin\=m c= moldovenii ]\i poart= credin\=; fiind sub tirania Por\ii Otomane, moldovenii a[teptau cu ner=bdare soarta fericit= de acum, pentru a fi supu[ii T=i, pentru a avea un Dumnezeu comun ]n cer [i un unic }mp=rat Cre[tin pe p=m]nt; Mila Ta nem=rginit=, ar=tat= nou= ]n timpul alipirii acestui meleag (dar nu a \=rii sau a unei p=r\i de \ar=! nota autorului), l=s]ndu-ne obiceiurile [i legile noastre de care ne folosim aproape patru veacuri, ne d= curajul s= ....Te rug=m despre urm=toarele: s= nu fim ]nstr=ina\i de legile noastre; ... binevoie[te, M=rite }mp=rat, ca Mitropolitul [i Arhip=storul nostru s= fie, ca pe vremuri, de la ]nceputul Moldovei, [i mai-marele bisericii, [i primul om la jude\, ]ntruc]t aceasta este o lege p=m]nteasc= ]n Moldova; la fel d=ruie-ne nou=, Auguste Monarh, un c]rmuitor civil pentru aceast= provincie dintre moldovenii get-beget, un b=rbat credincios M=riei tale imperiale, care cunoa[te familiile boiere[ti, obiceiurile [i legile noastre [i \=rile vecine nou= ...72 Semnifica\iile acestui schimb de focuri s]nt multiple [i, ]n primul r]nd, este necesar s= men\ion=m ]n acest context antrenarea etnicului at]t de func\ionarii ru[i, trimi[i s= guverneze provincia, c]t [i de boierii moldoveni, lucrul ]n cauz= contribuind la realizarea faptului (]n primul r]nd de moldoveni) c= apar\in unor grupuri na\ionale iremediabil distincte. Procesul cunoa[terii [i ]n\elegerii respective a fost accelerat [i consolidat de caracterul agresiv al diferen\ierii, pentru c= p]n= la anexarea Basarabiei turcii ][i exercitau suzeranitatea de la distan\=, l=s]ndu-i pe moldoveni s=-[i conduc= Principatul dup= bunul lor plac, iar ]n componen\a Imperiului Rus lucrurile s-au schimbat radical. Astfel, primul contact direct ]ntre ru[i [i moldoveni a creat dou= recipiente separate, care pe parcursul anilor au fost umplute cu na\ional-[ovinism, ]n cazul ru[ilor, [i un grad de autonomie na\ional-emotiv= a moldovenilor, evoluat=, sporadic, ]n dispozi\ii na\ionaliste, ]ns= f=r= activit=\i subversive ]ndreptate ]mpotriva Imperiului Rus [i apoi Sovietic. }n cele din urm=, \arul, dorind ca spiritele din noua provincie s= se calmeze [i s= serveasc= drept surs= de atrac\ie pentru ceilal\i moldoveni, dincolo de Prut, a fost de acord cu separarea puterii civile [i militare, revoc]ndu-l, ]n acela[i timp, pe Hartingh, spre bucuria boierilor moldoveni.73

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

47

Contradic\iile ini\iale ]ntre ace[tia [i autorit=\ile \ariste s-au datorat procesului de centralizare a administra\iei, inevitabil ]n cazul oric=rui stat (cu at]t mai mult, ]n cazul celor extinse din punct de vedere geografic), dar [i excesului de zel al func\ionarilor misionari ru[i, gener]nd, spre sf]r[itul secolului XIX, un sens na\ional(-ist) tot mai pronun\at. Competi\ia identit=\ilor a ]nceput atunci, deoarece ceilal\i moldoveni au r=mas ]n Principat, iar contactul boierilor moldoveni transpruteni cu structurile puternice de stat ale Imperiului Rus i-a f=cut s= realizeze [i s=-[i asume distinctivitatea na\ional= proprie ]n cadrul acestuia [i o identitate regional= ]n raport cu Rom`nia. Statutul privilegiat al provinciei venea ]n contradic\ie cu logica uniformiz=rii [i centraliz=rii, pe care o adoptase mai t]rziu Imperiul Rus pentru a asigura un control mai eficace asupra unor teritorii anexate, ce nu-[i afi[au o loialitate imediat= sau deosebit= fa\= de noii conduc=tori. La fel, o dat= cu extinderea teritorial=, impun=toare ]n termeni geografici, gestionarea noilor teritorii devenea tot mai dificil=. Aceast= dificultate se datora ]n egal= m=sur= suprafe\elor enorme ale noilor achizi\ii, c]t [i faptului c= erau populate de etnii neslave [i/sau neortodoxe. Din aceste considerente, ascensiunea na\ionalismului european ]n a doua jum=tate a secolului XIX a fost binevenit= pentru edificatorii statalit=\ii imperiale ruse, deoarece c=p=tase un instrument, ]ntr-un fel legitimizat de c=tre istoria contemporan= a statelor europene, de omogenizare cultural= for\at=, pe care l-au aplicat [i l-au perfec\ionat ]n mediul respectiv. }ns= ponderea etnicit=\ii ]n proiectul imperial de expansiune teritorial= devenise sesizabil= mai t]rziu, c]nd arhetipul na\ionalismului cuplat cu autocra\ia rus= [i, ]n general, cu poten\ialul specific rus al extremismului de stat (dar [i al indivizilor f=c]nd parte din birocra\ia rus= de la periferiile na\ionale), prezent ]n cultura politic= rus=, a creat acel explozibil ce a trezit na\ionalit=\ile neruse la via\=. Ulterior, faptul ]n cauz= a contribuit la destr=marea Imperiului Rus. }ns= con[tientizarea distinc\iilor na\ionale a fost efectuat= ]n urma contactelor respective, timpul [i arhetipurile moderne ale evolu\iei istorice din Europa conduc]nd la consolidarea treptat= a identit=\ilor etnice p]n= ]n momentul realiz=rii depline a na\ionalismelor con[tiente [i militante, cu excep\ii remarcabile, cum ar fi Basarabia. Rusificarea administrativ= a declan[at absolutismul birocratic [i autorusificarea spontan=, pe care localnicii, ]n special, din elita provinciilor cotropite, o considerau avantajoas= din mai multe motive. Aceast= politic=

48

IULIAN FRUNTA{U

a durat p]n= la ]nceputul anilor optzeci ai secolului XIX, dup= care a ]nceput s= fie promovat= o politic= de omogenizare cultural= for\at=.74 De[i Rusia \arist= nu avea o politic= ]n domeniul na\ionalit=\ilor, procesul legislativ-administrativ func\iona cu o con[tiin\= cresc]nd= referitor la deosebirile de ordin etnic [i religios. Ar fi necesar s= men\ion=m ]n acest context faptul c= centralismul Imperiului Rus [i ]ncerc=rile de omogenizare for\at= s-au datorat mai cur]nd arhetipului modern integrat politicilor statelor europene, dec]t unei inven\ii proprii. Mobilul ru[ilor ]n procesul de expansiune imperial= era altul dec]t cel na\ional element care a ]nceput s= capete pondere ]n ultimele decenii ale secolului XIX. Dincolo de conota\iile emo\ionale pe care le poart= politica de dezna\ionalizare a Basarabiei ([i a altor periferii na\ionale), promovat= de Imperiu, aceasta, ]n termeni istorici, nu este o r=utate, ci un fapt, o necesitate logic= determinat= de arhetipul dominant ]n acea perioad= [i de tentativa de a consolida statul [i achizi\iile enorme (]ntreprindere imposibil=, dup= cum au demonstrat evolu\iile ulterioare). De asemenea, aceluia[i arhetip i se datoreaz= de[teptarea unor na\iuni ale Imperiului, care, f=r= irit=rile respective, ar fi continuat s= vegeteze din punct de vedere etnic sau na\ionalist. Paradoxal la prima vedere, dar anume agresarea din afar= demareaz= procesul de consolidare intern= a grupurilor na\ionale care ]ncearc=, la r]ndul lor, s= omogenizeze componen\a social-cultural= a propriului grup. Rela\ia inegal= ]ntre etnii [i na\ionalitatea dominant= rus= a consolidat sentimentul opresiunii etnice [i aspira\ia spre recunoa[tere na\ional=. }n special dup= 1881, ru[ii au ]nceput s= abordeze tot mai des problemele sociale ]n termeni etnici, depist]nd conspira\ii evreie[ti, separati[ti armeni, na\ionalisme ]n general, calific]ndu-le drept surse majore de rebeliune [i disfunc\ie statal=75. }n acela[i timp, rasismul oficial i-a f=cut pe evrei s= se consolideze. La fel, [ovinismul velicorus de stat a generat na\ionalizarea treptat=, dar ireversibil=, a provinciilor na\ionale de la periferiile Imperiului, inclusiv a Basarabiei. Asemenea reac\ii de autoconservare social= constituie un fenomen care a determinat caracterul multina\ional al Imperiilor Rus [i Sovietic. Mai mult dec]t at]t, discriminarea popoarelor ]ntregi a erodat ]n mare parte distinc\iile sociale interne de clas= [i a oferit un mediu prielnic pentru activitatea na\ionali[tilor.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

49

5. Experien\a antisemitismului [i dimensiunea religioas= [i etnolingvistic= a imperialismului ]n Basarabia


}n anii 70-80 ai secolului XIX, dar ]n special dup= asasinarea lui Alexandru II, autorit=\ile \ariste au canalizat spre evrei at]t furia aparatului de stat, c]t [i nemul\umirea \=ranilor [i a periferiilor neruse. Antisemitismul a fost ]ncurajat pentru a direc\iona at]t extremismul cresc]nd al elitelor (]n form= de absolutism [i [ovinism), c]t [i al maselor largi (]n form= de na\ionalism primitiv [i ur= fa\= de iudaici). Evreii deveniser= peste noapte o \int= extrem de comod=, form]nd, ]ntr-un fel, prima [coal= bine definit= a na\ionalismului [i intoleran\ei interetnice din Imperiul Rus. Aceast= [coal= a fost frecventat= de mai multe etnii ale Imperiului, inclusiv de moldovenii basarabeni. De[i intelectualii basarabeni erau con[tien\i, ]ntr-o m=sur= oarecare, de faptul c= autorit=\ile \ariste au creat dintr-un grup ]ntreg un \ap isp=[itor pentru toate problemele economice, sociale [i politice ale Imperiului, atrac\ia antisemitismului a fost prea mare pentru a rezista tenta\iei. Care au fost cauzele unui asemenea comportament? Con[tient sau nu, primii patrio\i rom`ni din Basarabia au ]ncercat s= utilizeze antisemitismul pentru consolidarea grupului etnic propriu prin demarcarea etnic= ]ntre \=ranii no[tri harnici [i cumin\i [i evreii parazi\i. De exemplu: Israeli\ii ne-au cotropit [i ne cotropesc. Toate capitalurile aproape [i toat= industria local= se afl= ]n m]inile lor; for\a [i importan\a acestui element cre[te cu o iu\eal= ]ngrijor=toare. ...Cruzimea lor (a evreilor nota autorului) [i rapacitatea fa\= cu adev=ratul produc=tor cu \=ranul rom`n, este f=r= cru\are [i f=r= mil=; naturalmente c= [i ura \=ranilor fa\= cu aceste lipitori este la culme! ... Guvernul rusesc neput]nd rusifica Basarabia crede a putea de a o dezna\ionaliza jidovind-o.76 Na\ionalismul nu putea ap=rea [i nu se putea consolida dec]t prin intermediul con[tientiz=rii [i cultiv=rii unor diferen\e iremediabile [i deseori agresive ]ntre noi [i ei. Antisemitismul de stat a fost un cadru util pentru un training ini\ial, un curs introductiv ]n materie de na\ionalism, intoleran\= etnic= [i extremism lucruri care au consolidat grupurile etnice din Basarabia (inclusiv pe evrei), ce-i drept, ]n m=sur= diferit=. Mobilitatea social= a evreilor, uneori sus\inut= deliberat de c=tre autorit=\ile ruse (num=rul acestora crescuse ]n Basarabia considerabil, ajung]nd ]n 1897 la 228 168 de persoane 11,79% din popula\ia provinciei)77, exacerba competi\ia

50

IULIAN FRUNTA{U

pentru avantajele social-economice, cum ar fi resursele, spa\iul etc. }n competi\iile respective evreii demonstrau o dexteritate net superioar= ru[ilor [i, cu at]t mai mult, b=[tina[ilor, faptul ]n cauz= fiind speculat de primii agitatori na\ionali[ti. Este relevant modul ]n care a fost explicat antisemitismul moldovenilor basarabeni ]n compara\ie cu cel al ru[ilor (]ncerc]ndu-se un gen de reabilitare) se sus\ine teza c= ura ru[ilor era generat= de competi\ia pe care le-o creau evreii, iar ]n cazul moldovenilor de faptul c= erau subjuga\i de ace[tia: Ura ne]mp=cat= a guvernului rus contra ovreilor nu reiese din aceea[i sorginte din care iese ura noastr= contra ovreimii exploatatoare, contra ovreimii parazite. Ura ru[ilor contra ovreimii nu difer= deloc de acela[i sentiment al ru[ilor urzit contra germanilor, francezilor, polonezilor etc. Noi ]i ur]m fiindc= s]ntem victimele rapacit=\ii lor [i fiindc= aceast= ur= ne este dictat= de sim\ul nostru de conserva\iune; ]n ceea ce prive[te pe ru[i, apoi ura lor contra ovreilor se afl= bazat= pe concuren\=, fiindc= aceast= ras= slav=, av]nd toate poftele rapace [i parazite ale ovreilor, este din nenorocire ]nzestrat= foarte pu\in pentru nego\, a[a c= ovreii cu capacit=\ile lor fine ]i s]nt foarte primejdio[i ]n aceast= privin\=.78 Cu toate acestea, at]t intelectualii revolu\ionar-na\ionali[ti ai vremii, c]t [i istoricii rom`ni de mai t]rziu ][i d=deau seama de caracterul formativ al urii din societatea rus=, unde evreii serveau drept paratr=snet pentru extremismul [i radicalismul acumulat ]n Imperiul Rus: Fa\= cu socialismul care a coprins popora\iunile slave ale imperiului, fa\= cu ac\iunea democra\iei revolu\ionare a partidei nihiliste, guvernul rusesc n-are ]ncotro [i cruciada ovreiasc= este admis= f=r= doar [i poate...79, sau: Chestia evreiasc= n-a ap=rut dec]t ]n ultimii treizeci de ani, provocat= dac= nu direct de administra\ia [i guvernul rusesc, desigur ]ns= cu imboldul [i cu ]ncurajarea lor, pentru a distrage masele de la cercetarea cauzelor directe ale relelor politice [i sociale...80. }n viziunea ru[ilor, evreii ]ncepeau s= devin=, ]n primul r]nd, un obstacol ]n calea progresului economic: }n momentul de fa\= ]ns=, burghezimea rus= s-a organizat [i exist= ca o clas= aparte a societ=\ii ruse, teritoriul exploata\iunii ei este str]mt, ea se simte cuprins= ]ntr-un cerc de fier care o for\eaz= de a limita opera\iunile sale numai [i numai ]n regiunea guvern=m]ntelor din Moscovia propriu-zis=; influen\a sa asupra guvernului rus l-a for\at [i-l va for\a s=-i m=reasc= teritoriul exploata\iunii [i a m=ri acest teritoriu nu se poate altfel dec]t prin izgonirea ovreilor.81

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

51

Este relevant pentru ]n\elegerea antisemitismului ]n Basarabia pogromul evreiesc avut loc la Chi[in=u ]n 1903, amploarea c=ruia a generat proteste interna\ionale. De[i autorul nu a efectuat cercet=ri ]n domeniul componen\ei etnice a participan\ilor la pogrom, am putea presupune c= ace[tia au fost, ]n mare parte, ru[i, deoarece, ]n primul r]nd, moldovenii basarabeni reprezentau o parte nesemnificativ= a popula\iei urbane, cu at]t mai mult la Chi[in=u (de[i la pogrom au participat ulterior [i unii \=rani din satele ]nvecinate). }n al doilea r]nd, se cunosc ideologii [i chiar instigatorii pogromului, fiind notoriu, de exemplu, Kru[evan, un antisemit deschis, monarhist [i un du[man convins al reformelor democratice [i al afirm=rii na\ionale a tuturor grupurilor etnice, inclusiv a moldovenilor. Nu putem nega, bine]n\eles, [i un anumit antisemitism al moldovenilor, ]ns= acesta nu era dezvoltat, deoarece se manifesta ]ntr-un mediu rural, iar evrei la sate erau pu\ini. Cei care treceau prin localit=\ile rurale veneau cu m=rfuri [i nout=\i, de aceea erau primi\i cu o anumit= curiozitate. }n raport cu pu\inii evrei prezen\i la sate, exista mai degrab= o invidie social=, care nu degenera ]n violen\e dec]t ]n situa\ii excep\ionale. Antisemitismul, deci, a fost mai mult un fenomen urban, ]n ora[e fiind posibil= violen\a ]mpotriva evreilor, cu ]ncurajarea tacit= a autorit=\ilor [i ]n lipsa unor tradi\ii democratice [i de toleran\= etnic= [i religioas=. Aici ar fi necesar s= remarc=m faptul c= ru[ii Chi[in=ului, particip]nd la pogromuri [i av]nd experien\a antisemitic=, [i-au structurat intoleran\a etnic= fa\= de toate grupurile na\ionale, inclusiv fa\= de moldoveni. Agresivitatea ulterioar= ]n tumultul revolu\iei ruse [i al tulbur=rilor sociale asociate cu aceasta va demonstra c= ru[ii basarabeni au fost mai bine preg=ti\i din punctul de vedere al confrunt=rilor etnopolitice. }n 1812, o dat= cu anexarea Basarabiei, p=rea c= autorit=\ile ruse vor permite utilizarea limbii rom`ne ]n toate sferele sociale, dup= cum a [i fost stabilit ini\ial. }n 1813 B=nulescu-Bodoni a ]nfiin\at la Chi[in=u un Seminar Duhovnicesc [i o tipografie moldoveneasc= pentru tip=rirea c=r\ilor rituale. }n 1858 a ap=rut Vestitorul eparhiei Chi[in=ului [i Hotinului, organul oficial al bisericii basarabene, cu text paralel ]n rom`n= [i rus=, textul rom`n fiind suprimat ]n 1871. O dat= cu venirea arhiepiscopului Lebedev, tendin\a de rusificare a bisericii se accentuase. Nu putem afirma cu certitudine (dup= cum o fac unii istorici cu vederi mai na\ionaliste) c= rusificarea prin intermediul bisericii a fost promovat= de to\i capii acesteia [i la indica\iile directe/concrete ale Petersburgului.

52

IULIAN FRUNTA{U

}n primul r]nd, unele fe\e biserice[ti, trimise ]n Basarabia de Sf]ntul Sinod, au fost educate la universit=\i europene [i aveau un sentiment puternic dezvoltat de misionari ale[i s= lumineze turma, inclusiv pre limba lor [i cu toleran\= cre[tineasc=. }n al doilea r]nd, este pu\in probabil ca ]naltele fe\e biserice[ti s= fi pornit pe calea rusific=rii la ordinul direct al Sinodului. Mai degrab=, ace[tia maximalizau, ]n func\ie de energia [i educa\ia proprie, spiritul absolutist al Imperiului Rus, astfel specific]nd, ]n proiecte [i atitudini proprii, ceea ce plutea ]n aer [i era acceptat de superiori. Acestui model de comportament ]i corespund arhiepiscopii Lebedev [i Serafim, spre deosebire de alt tipaj, cel al episcopului Iacov Piatni\ki [i al episcopului Vladimir, primul dintre care a solicitat Sinodului ]n 1898 permisiunea de a publica bro[uri religioase ]n limba moldoveneasc=, iar al doilea a redeschis ]n 1904 tipografia moldoveneasc=, ]nchis= de arhiepiscopul Pavel, [i a ]nceput editarea unui jurnal bisericesc ]n limba moldoveneasc= Lumin=torul.82 Numai peste 4 ani Serafim a oprit ]ntrebuin\area limbii moldovene[ti ]n slujbele biserice[ti, ]ns= apari\ia [i consolidarea sectarismului religios, ]n special al inochentismului, a condus autorit=\ile biserice[ti ruse la concluzia c=: ... punerea lui Inochentie asupra norodului izvora din faptul c= el ]i vorbea moldovene[te, pe c]nd preo\ii ru[i ]ndeplineau slujba dumnezeiasc= ]ntr-o limb= ne]n\eleas= de mul\ime. }n consecin\=, regimul a devenit mai tolerant ]n ce prive[te utilizarea limbii moldovene[ti ]n biseric=, deoarece slujitorilor biserice[ti le era fric= s= nu-i piard= pe moldoveni pentru biserica pravoslavnic=.83 Este semnificativ faptul c= ]nc= ]n 1815 t]rgove\ii se lamentau c= cu totul ]mpotriv= li este a vedea pe fiii lor lipsi\i de hrana ]nv=\=turii limbii moldovene[ti [i cereau un nou local pentru [coal=, promi\]nd [i asisten\a lor financiar= pentru realizarea obiectivului ]n cauz=. Mai t]rziu, ]n 1841, I. Sturdza, mare[alul nobilimii basarabene, a adresat o scrisoare guvernatorului Feodorov ]n care men\iona c= limba moldoveneasc= este neglijat= ]n [colile publice, c= elevii nu se perfec\ioneaz= ]n limba matern= literar= [i c= [colile \inutale s]nt lipsite de profesori [i material didactic pentru acest obiect. Pentru a ]nl=tura aceste neajunsuri, nobilimea cerea de a numi profesori de n=dejde de limb= moldoveneasc= [i de a procura din Moldova [i Muntenia cantit=\i necesare de c=r\i didactice. Mai mult dec]t at]t, tagma dvorenilor se oferea s= adune ea ]ns=[i mijloacele necesare pentru plata ]nv=\=torilor [i cump=rarea c=r\ilor.84 Ar fi exagerat, probabil, s= calific=m aceste solicit=ri drept manifest=ri ale na\ionalismului, ]ns= cert

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

53

este faptul c= nobililor nu le era str=in un vag sentiment de apartenen\= etnic=. Relevant= ]n acest context este imaginea Moldovei [i Munteniei drept modele didactice [i culturale, precum [i sensul ideologic al profesorilor de n=dejde, adic= al unora care nu ar desf=[ura o propagand= subversiv=, revolu\ionar= [i/sau na\ionalist=. }n acela[i timp, substratul etnic al aristocra\iei locale a fost alterat pe parcursul secolului XIX, at]t prin (auto)rusificarea boierilor moldoveni, c]t [i prin ]nnobilarea func\ionarilor [i ofi\erilor ru[i din Basarabia. Dac= p]n= ]n 1842 se mai puteau depune cereri ]n limba moldoveneasc=, ]n 1865 ea a fost deja exclus= din planul de ]nv=\=m]nt. Adept al [colii na\ionale ]n Basarabia, Ion Doncev a elaborat dou= manuale de limb= rom`n=: Cursul primitiv de limb= rum`n= [i Abeceda rum`n=, cu dou= grafii latin= [i chirilic=, pe care le public= la Chi[in=u, ]n 1865. Edit]ndu-le pe cont propriu, manualele au v=zut lumina tiparului ]n momentul ]n care limba rom`n= a fost exclus= din planul de ]nv=\=m]nt al guvernului.85 S]nt extrem de revelatorii scrierile lui Batiu[kov despre spiritul na\ional [i limba moldovenilor basarabeni, precum [i ac\iunile care trebuie s= fie ]ntreprinse de autorit=\ile \ariste: Dac= dorim ca popula\ia rus= din acest \inut s= nu mai fie rom`nizat=, ca Basarabia s= fie considerat= ]n realitate nu doar gubernie ruseasc=, ci s= nu mai fie obiect de jinduire rom`neasc= [i chiar de agita\ie [i s= fie organic unit= cu restul Rusiei, e necesar ca, prin intermediul [colii, de a-i familiariza pe \=ranii moldoveni cu limba slav= bisericeasc= [i de a-i face pe jum=tate ru[i prin limb=.86 }n acest cadru se ]nscrie comportamentul arhiepiscopului P. Lebedev, care [i-a ]nceput activitatea cre[tineasc= ]n Basarabia ]n 1874, ]nc=lzind sobele Mitropoliei cu mii de volume [i c=r\i biserice[ti scrise ]n limba moldoveneasc= [i care ...a revizuit seminariul nostru [i l-a transformat ]n o pepinier= de preo\i ru[i. Limba rom`n= a fost riguros oprit= nu numai ]n sfera oficial= a rela\iunilor profesorilor cu elevii, ci [i ]n intimitatea vie\ii [colarilor.87 Lebedev, ]ntr-un fel, a exprimat unul din punctele culminante ale absolutismului rus, deoarece, ]n urma terorii nihili[tilor [i utiliz=rii acestei situa\ii extreme de c=tre oberprocuratorul Sf]ntului Sinod, Pobedonos\ev, pentru consolidarea puterii proprii, Alexandru III [i ]ntreaga autocra\ie rus= a lunecat spre un extremism de stat [i anihilarea oric=ror tendin\e de autonomizare na\ional= ale periferiilor Imperiului Rus. }n termeni concre\i aceasta ]nsemna c=: }n 1878 func\ionau ]n Basarabia numai 355 de [coli primare rurale ruse[ti, frecventate de 28 186 elevi, la o popula\ie total=

54

IULIAN FRUNTA{U

de 1 052 013 suflete, din care trei sferturi erau rom`ni.88 Autorit=\ile \ariste, ]n special dup= atentatul comis asupra \arului Alexandru II, ac\ionau cu o convingere cresc]nd=, nu f=r= temei, c= ideile liberale circul= cu o libertate mai mare ]n r]ndul tineretului studios. La periferiile na\ionale aceasta reprezenta un pericol [i mai mare, ]n viziunea Petersburgului, deoarece ideile nihiliste ]ncepeau s= fie cuplate cu cereri de emancipare na\ional=: Nici un ziar rom`nesc, nici o oper= literar=, nici un c]ntec b=tr]nesc nu poate fi tip=rit ]n tipografiile noastre, ba ]nc= ceva [i mai mult, c=r\ile biserice[ti [i c=r\ile didactice rom`ne s]nt sechestrate [i arse. O grup= de tineri basarabeni, ghida\i de ni[te sentimente nobile, a crezut de cuviin\= d-a aduce ]n Basarabia c]teva exemplare din c=r\ile didactice editate pe la Bucure[ti [i Ia[i, cu singurul scop de a ]nv=\a carte prin satele de unde se trag ei. Poli\ia, fiind avizat= despre aceasta, arest= pe tinerii rom`ni [i sechestr= c=r\ile care fur= imediat arse.89 }n studiile de specialitate s]nt men\ionate mai multe ]ncerc=ri de a edita periodice ]n limba rom`n=, dat]nd din anii 1848, 1858, 1863 [.a., dar autorit=\ile ruse[ti nu au aprobat apari\ia lor. }n general, ]n Rusia, oficialit=\ile nu agreau editarea prea multor publica\ii periodice, mai ales ]n provincie [i ]ndeosebi ]n guberniile neruse[ti, pentru c=, la periferia Imperiului [i ]n zone b=nuite de infidelitate fa\= de regimul \arist, cenzurarea lor sever= ar fi fost mai dificil=.90 Adi\ional propag=rii limbii [i culturii rom`ne, pu\inii agitatori na\ionali[ti desf=[urau [i unele activit=\i politice prin intermediul tiparului [i acest fapt tocmai reconfirma temerile autorit=\ilor \ariste c=, o dat= cu emanciparea cultural=, indivizii vor cere nu doar drepturi sociale, ci [i na\ionale: Zilele din urm= au ap=rut ni[te bro[uri scrise ]n limba rom`n= [i care trateaz= tocmai chestiunea emigra\iunii israelite [i ruse ]n Basarabia. Aceast= bro[ur= intitulat= Cotropi\i [i cotropitori a fost, cum se aude, tip=rit= ]ntr-o tipografie clandestin= care se afl= ]ntr-un or=[el din nordul Basarabiei.91 }n 1912 ]n cele 1 709 [coli primare [i 56 de [coli secundare, ]ntre\inute ]n propor\ie de 70 la sut= din d=rile moldovenilor, nu se ]nv=\a rom`ne[te.92 Astfel, utilizarea elementului etnolingvistic ]n politica intern= a Imperiului Rus a conturat mai clar fizionomia [ovinismului rus ]n sensul consolid=rii acestuia [i, paradoxal, a contribuit la inventarea (proto)na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc ]n Basarabia gra\ie unui sentiment, vag la ]nceput, de opresiune etnic=, pe care primii na\ionali[ti moldoveni au con[tientizat-o cu o surprindere dureroas=.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

55

6. Etnia, ora[ele [i industrialismul


}n pofida faptului c= formula na\ionalist= a du[manului etnic c][tiga teren, politicile economice ale \arismului [i considera\iile de securitate [i profit i-au influen\at pe marii proprietari funciari moldoveni [i burghezia na\ional=, nesemnificativ= sub aspect numeric, s= coopereze cu regimul rusificator. Astfel, unii nobili basarabeni, din considerentele carierei [i ale profitului economic, se asimilau ru[ilor, devenind ap=r=tori ai Imperiului, uneori mai acerbi dec]t reprezentan\ii etniei dominante ruse. Identitatea \=ranilor basarabeni, pe de alt= parte, era determinat= mai mult de modul izolat de via\= cotidian=, dec]t de grupul lingvistic specific, mai degrab= de rela\iile de rubedenie, familie [i neam, dec]t de ideile abstracte despre na\iune. }n acela[i timp, se diminua constant izolarea tradi\ional= a satului [i a \inutului gra\ie noilor re\ele de comunicare cum ar fi, de exemplu, telegraful (comunicarea ]ntre Chi[in=u [i Odesa fiind inaugurat= ]n 1860) [i c=ile ferate (circula\ia trenurilor ]ntre Chi[in=u [i Tiraspol, care lega, la r]ndul s=u, capitala provinciei cu restul Imperiului, ]ncep]nd cu 15 august 1871), fapt care a ]nceput s= faciliteze comer\ul, mi[carea nestingherit= a oamenilor [i m=rfurilor, anihil]nd treptat distinc\iile mai vechi dintre cei de acela[i neam [i str=ini. Tr=s=turile inerente ale imperialismului [i industrialismului s]nt nivelarea [i uniformizarea, astfel ]ncep]nd a fi descoperite satele cele mai ]ndep=rtate [i izolate ale Basarabiei. Aceast= nou= geografie economic= [i politico-social= a influen\at ]ntr-o m=sur= semnificativ= fizionomia na\ionalismului [i a clasei. De men\ionat c=, datorit= statutului social, ru[ii erau mai mobili dec]t moldovenii, descoperind mai repede, din punct de vedere ideologic, noua patrie ]n Basarabia [i ]nsu[ind-o ]n imagina\ia na\ional-cultural=. Mai mult dec]t at]t, industrialismul, promovat de stat la sf]r[itul secolului XIX, a contribuit la formarea unui gen de coeziune social= orizontal= at]t ]ntre muncitori, c]t [i ]ntre industria[ii de diferite na\ionalit=\i. Procesele de emancipare, ]ns=, au consolidat ]n unele cazuri leg=turile etnice verticale, ]n altele rela\iile sociale orizontale. Experien\a popoarelor care aveau reprezentare urban= modest= (lituanienii, ucrainenii, beloru[ii [i moldovenii) era diferit= de cea a georgienilor, letonilor, estonienilor [i evreilor, care au format o clas= muncitoare proprie [i au intrat ]ntr-un contact direct cu intelectualitatea radical=93. Dezvoltarea industrialismului ]nsemna, ]ntr-un fel, [i consolidarea hotarelor Imperiului, deoarece geo-

56

IULIAN FRUNTA{U

grafia economic= dicta, de exemplu, orientarea fluxului comercial c=tre portul Odesa, dar nu spre Gala\i, ceea ce era mai convenabil, ]n special pentru Basarabia de Sud. Dezvoltarea economic= la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX modela fizionomiile na\ionalismelor ]n Basarabia ]n sensul consolid=rii celui rus, deoarece afacerile se f=ceau ]ntr-un spa\iu economic definit de Imperiu [i aceasta, la r]ndul s=u, modela imagina\ia economic= a ]ntreprinz=torilor moldoveni ]n sensul unei orient=ri spre pia\a rus=, nu doar din punct de vedere strict comercial, ci [i de mentalitate [i institu\ii. }n acela[i timp, interesele comerciale puteau modifica loialitatea etnocultural= sau etnopolitic= doar a negustorilor sau ]ntreprinz=torilor moldoveni, \=ranii fiind ]n afara contextului respectiv, deoarece activitatea lor economic= se limita la sat, comun= [i uneori la primul centru urban. De ce ideea de modernitate nu a fost ]mbr=\i[at= de \=ranii basarabeni [i de ce nu a fost posibil=, ]n aceast= parte a lumii, o revolu\ie industrial= de felul celor occidentale? Ar fi, probabil, imposibil s= d=m un r=spuns exhaustiv, care ar explica subdezvoltarea rom`nilor, dar [i a altor popoare ortodoxe din estul continentului. Ceea ce ]ns= pare a fi adev=rat este c=, o dat= ce \=ranii moldoveni au ]nceput s= comercializeze mai des produsele agricole [i s= intre ]n contact cu ora[ul, descoperirea a fost c= acesta era str=in acolo ru[ii [i evreii de\ineau p]rghiile administrativ-economice. Contactul ]n cauz= a contribuit, ]n mare parte, la conservarea statutului social al \=ranului moldovean, frustrarea ini\ial= consolid]nd o inhibi\ie de lung= durat=. }n loc s= ]nve\e, \=ranii s-au adaptat, ]ncep]nd s= trateze urbanitatea, industrializarea [i modernitatea drept ni[te vicii imuabile [i str=ine. Pe de alt= parte, ]n urma contactului respectiv, care a sfidat via\a rural=, din masa de \=rani ]ncepuser= s= se desprind= elementele cele mai active [i capabile s= fac= fa\= confrunt=rii ideologice cu na\iunea dominant= rus=. }ns= num=rul acestora a fost foarte mic pentru a consolida clasa autohton= a mic-burghezilor, intelectualilor sau func\ionarilor. De exemplu, cu excep\ia bisericii ortodoxe, ]n care num=rul preo\ilor rom`ni era mai mare dec]t cel al reprezentan\ilor altor etnii (rom`ni 59,7%, ru[i 23,9%, ucraineni 11,4%), ]n toate celelalte sfere sociale din Basarabia num=rul rom`nilor era infim. }n conformitate cu recens=m]ntul din 1897, ]n administra\ie, judec=torii [i ]n poli\ia basarabean= rom`nii constituiau 11,2% (ru[ii 64,2%, ucrainenii 16,7%), ]n judec=toriile particulare 7,6% (ru[ii 73,6%, ucrainenii 2,8%), ]n for\ele armate 5,8% (ru[ii

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

57

58,3%, ucrainenii 17,2%), ]n ]nv=\=m]nt [i educa\ie 18,3% (ru[ii 58,0%, ucrainenii 13,8%), ]n [tiin\=, literatur= [i art= 16,8% (ru[ii 48,6%, ucrainenii 24, 8%), ]n activit=\ile medico-sanitare 17,2 (ru[ii 55,9%, ucrainenii 2,8%).94 Exist= o leg=tur= direct= ]ntre nivelul urbanismului [i gradul sau puterea na\ionalismului, fiind semnificativ=, ]n acest context, structura etnic= a ora[elor basarabene, care demonstreaz= prezen\a urban= modest= a moldovenilor 14%, la sate fiind 53,5%.95 Cu toate acestea, moldovenii, dac= se instalau la ora[, obi[nuiau s= se stabileasc= ]n cartierele m=rgina[e, p=str]nd un gen de intractibilitate social-urban=. Pu\inii func\ionari [i muncitori de origine moldoveneasc=, intr]nd ]n contact cu o clas= muncitoare [i una birocratic= rus=, mai puternic= [i mai numeroas=, se l=sau supu[i unor procese de asimilare cultural-social= [i etnic=. Dac= soarta Basarabiei s-ar fi decis independent de circumstan\ele interna\ionale, atunci aceasta s-ar fi ]nt]mplat la ora[e, ]ns= acolo popula\ia era, ]n mare majoritate, de origine rus= [i evreiasc=, fiind ostil= oric=rui grad, oric]t de ne]nsemnat, al na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc. Ar fi dificil de evaluat cauzele care nu au permis moldovenilor lansarea unei revolu\ii sociale proprii ]n cadrul procesului general de industrializare. Un aport fundamental la aceasta l-a constituit lipsa de coeziune na\ional=, baza c=reia a fost distrus= ireversibil ]ncep]nd cu 1812. Formele de organizare intern= a vie\ii, o leg=tur= social= orizontal=, poate nu at]t de trainic= ]n sens ideologic, dar suficient de constant=, au permis conservarea unui statu-quo care, pe parcurs, a fost umplut cu un na\ionalism spontan, dar nonviolent. }ntr-un fel, moldovenii basarabeni reprezentau o na\iune politic= adormit=, cu un grad sporit de impenetrabilitate ]n fa\a ideologiilor na\ionaliste sau socialiste tr=s=tur= care s-a perpetuat ]ntr-o tradi\ie politico-social= ce a determinat protona\ionalitatea [i protostatalitatea acestora. Chiar ]n anii [aizeci ai secolului XX puteau fi ]nt]lni\i la Chi[in=u \=rani moldoveni care posedau foarte prost limba rus= (sau nu o cuno[teau deloc) [i aceasta nu dintr-un motiv na\ionalist, ci din cauza unei intractibilit=\i* social-politice [i culturale. Extrem de relevante pentru ]n\elegerea gradului de con[tiin\= etnic= [i a intractibilit=\ii \=ranilor basarabeni s]nt rapoartele jandarmeriei guberniale. }n acestea se men\ioneaz=: Intelectualitatea local=, de provenien\= moldoveneasc=, are o tr=s=tur= caracteristic= ce o deosebe[te categoric de restul intelectualilor basarabeni: antipatia fa\= de tot ce-i rusesc, visul la separarea Basarabiei de Rusia [i

58

IULIAN FRUNTA{U

unirea ei la Regatul rom`n, fa\= de or]nduirea social= a c=ruia [i-au exprimat deschis entuziasmul. }ns= visurile amintite nu s-au materializat nici ]n ac\iuni de propagand= f=\i[=, nici ]n vreo alt= mi[care revolu\ionar=. ...C]t prive[te popula\ia \=r=neasc=, aceasta este indiferent= fa\= de tot ce o ]nconjoar=....96 Sensul unei existen\e perpetue, cum ar fi statul moldovenesc medieval, legile p=m]ntului etc., a fost fundamental pentru intelectualii basarabeni ]n ce prive[te concep\iile lor na\ionale despre propria structur= etnic=. }n anii nou=zeci ai secolului XIX pu\inii intelectuali/agitatori na\ionali[ti [i/sau sociali[ti basarabeni au ]nceput s= considere c= at]t burghezia, care era nena\ional= (evreii, armenii, ru[ii), c]t [i autocra\ia rus= se opun libert=\ilor sociale [i politice ale moldovenilor basarabeni. Aici ]ns=, ca [i ]n cazul social-democra\ilor georgieni (de[i la un nivel mai redus), a avut loc o convergen\= ]ntre programul socialist de emancipare de clas= [i cererea de emancipare na\ional=.* Intractibilitatea na\ional=, dar [i social= (]n sensul incapacit=\ii lans=rii unei revolu\ii industriale, dar nici agrare) a moldovenilor este relevat= extrem de pregnant de memoriile unui preot basarabean: S]nt fiu al Basarabiei, fiu de \=ran, din satul Groze[ti, jude\ul L=pu[na, cum se zicea ]nainte. Dar acuma, dup= sovietici, din raionul Nisporeni. P=rin\ii mei erau \=rani, iar satul nostru avea o a[ezare frumoas= din dou= p=r\i de deal, pe malul Prutului, cu lunc=, cu balt=, cu [es, cu p=duri de codru, cu vii [i livezi. {i cu obiceiurile noastre frumoase mo[tenite din mo[i-str=mo[i. Acum, mai mult ca oric]nd, la v]rsta mea, [tiu c]t de frumos era satul meu. C]nd fiecare cre[tin respecta acea Lege Sf]nt=, [i nu aveam prea mul\i inte*Intractibilitatea social= sau na\ional= este termenul care relev= incapacitatea cronic= a indivizilor (]n cazul de fa\=, a moldovenilor) de a-[i asuma identit=\ile necesare pentru demararea [i finalizarea proiectelor de edificare a na\iunii, statului-na\iune, clasei muncitoare, burgheziei [i altor loialit=\i sociale, f=r= de care ]nsu[irea modernit=\ii (sau cel pu\in gestionarea industrializ=rii) nu este posibil=. Intractibilitatea, ]n acest fel, este asigurarea atemporalit=\ii [i ie[irea din istorie. Ea a fost determinat= de structuri interne, dar [i externe, fiind dificil= prioritizarea acestora. Intractibilitatea este generat= de incapacitatea de a ]nsu[i, fapt care la r]ndul s=u atrage for\e externe ostile, deoarece subjugarea indivizilor, marca\i de tr=s=tura ]n cauz=, nu reprezint= o dificultate enorm=. Intractibilitatea social=/na\ional= a moldovenilor a generat p]n= la moment doar o protostatalitate [i protona\ionalitate de origine sovietic= ce s-a datorat impactului formativ al terorii, culturii [i ideologiei sovietice. Aceast= intractibilitate a compromis ]mbr=\i[area fireasc= a rom`nismului. Termenul este preluat din englez= intractibility 1. caracter refractar, dificil, intratabil; 2. caracter ireductibil, lips= de maleabilitate, docilitate; 3. dificultate de rezolvare, neputin\a de a fi rezolvat; 4. neputin\a de a fi cultivat; 5. caracter incurabil (A. Banta[ [i L. Levi\chi, Dic\ionar englez-rom`n, Bucure[ti, Teora, 1992, p. 134).

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

59

lectuali, \=ranii cu simplitatea lor, poate c= nu to\i [tiau carte, dar [tiau s= respecte Legea Domnului. Duminicile [i ]n s=rb=tori mergeau la biseric=. Exista frica de Dumnezeu [i evlavie c]nd era postul, miercurea [i vinerea. De s=rb=tori toat= lumea ie[ea la hor=, la scr]nciob, unde se distrau copiii [i tineretul, se jucau nun\i frumoase, a[a, petreceri cu nun\i [i hore, cu muzic= [i cu fanfar=. ...{i toate acestea formau acea tradi\ie frumoas= [i lini[tit= ]n care fiecare ][i [tia rostul ]n via\=.97 O lume rural=, suficient= sie[i, scoas= din istorie [i sup=rat= pe modernitatea vicioas=, a constituit at]t subiectul, c]t [i cadrul preocup=rilor agitatorilor na\ionali[ti rom`ni.

Ceea ce am putea concluziona este c= evolu\iile geopolitice la ]nceputul secolului XIX au lansat un proces de modelare a fizionomiei identit=\ilor sociale care urmau s= fie descoperite [i consolidate de primii agitatori protona\ionali[ti. De asemenea, clasa a jucat un rol important ]n sensul ]n care predominarea \=r=nimii ]n rela\iile economice a determinat o asemenea cale de dezvoltare care ]nt]rzia revolu\ia industrial= [i codifica subdezvoltarea ]ntr-o formul= particular=. Aceasta era, ]n acela[i timp, responsabil= pentru incapacitatea moldovenilor basarabeni de a subscrie la proiectul unific=rii rom`ne[ti datorit= ocupa\iei Basarabiei ]n 1812. Crearea unei unit=\i administrative dintr-un teritoriu esen\ialmente nepenetrabil [i lipsit de un suflu premodern de na\ionaltate [i progres nu a putut s= conduc= dec]t la formarea patriei noi pentru cei care stabileau contextele, tradi\iile politice, imagina\ia [i simbolurile ]ntr-un teritoriu neexplorat, populat cu suflete [i min\i virgine. }n acela[i timp, elitele politice din Principate, cu sau f=r= voia Imperiilor Rus [i Otoman, au ini\iat [i gestionat proiectul unific=rii p=m]nturilor rom`ne[ti. Cu toate acestea, de[i
*Aici, dar [i pe parcursul c=r\ii, vom folosi termenii de social(izant) [i na\ional(izant) ]n sensul a dou= discursuri separate care uneori s-au intersectat, uneori s-au contopit, iar ]n unele cazuri s-au manifestat paralel. Bine]n\eles, etnicul/na\ionalul face parte integrant= din social, ]ns= am decis utilizarea egal= a acestor termeni pentru a desemna, ]n cazul social(izant), efortul liberalizant al indivizilor, ]ndreptat spre democratizarea societ=\ii, [i nu neap=rat ]n conexiune cu na\ionalismul. De asemenea, termenul social(izant) poate uneori reflecta anumite tendin\e socialiste ale agitatorilor rom`ni basarabeni, ]n special ]n perioada 1917-1918. Condi\ionarea ]n cauz= este determinat= de conven\ionalitatea socialismului, exist]nd deosebiri fundamentale ]n perceperea termenului ]nainte [i dup= r=sturnarea bol[evic=. Socialismul agitatorilor basarabeni din 1917-1918, de exemplu, a purtat semnifica\iile transform=rilor social-democratice radicale, nu ]ns= [i cele care au devenit dominante pe parcursul istoriei URSS.

60

IULIAN FRUNTA{U

av]nd simpatii fa\= de crearea Rom`niei, liderii basarabeni au ]nceput s= activeze [i s= formuleze cerin\e politice folosind noul cadru statal cel al provinciei Imperiului Rus. Basarabia [i Principatele Rom`ne au demarat scrierea a dou= istorii paralele care, ]ns=, au fost citite [i interpretate de cele mai multe ori ]mpreun=.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

61

NOTE
1

10

11

12

13

14

15

16

Hobsbawm Eric and Ranger T., eds., The Invention of Tradition (Cambridge: Cambridge University Press, 1983). Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 6. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 4. Deutsch Karl W., Nationalism and Social Communication: An Inquiry into the Foundations of Nationality (Cambridge, Mass: MIT Press, 1953), pp. 70-71. Anderson Benedict, Imagined Communities (London, New-York: Verso, 1995), p. 40. Thompson Edward, The Making of the English Working Class (London: Victor Golancz, 1963), pp. 9-10. Scott Joan W., Gender and the Politics of History (New York: Columbia University Press, 1988), p. 5. Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe. A comparative Analysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European Nations (New York: Columbia University Press, 2000), p. 23. Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe. A comparative Analysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European Nations (New York: Columbia University Press, 2000), pp. 25-27. Hobsbawm scria: Caracteristica fundamental= a na\iunii moderne [i a tot ce \ine de ea este tocmai modernitatea ei. Na\iuni [i na\ionalism din 1780 p]n= ]n prezent: program, mit [i realitate (Chi[in=u: Arc, 1997), p. 16. Smith Anthony D., The Ethnic Origins of Nationalism (Oxford: Basil Blackwell, 1986), p. 46. Hobsbawm Eric, Na\iuni [i na\ionalism din 1780 p]n= ]n prezent: program, mit [i realitate (Chi[in=u: Arc, 1997), cap.II. Smith Anthony D., The Nation in History. Historiographical Debates about Ethnicity and Nationalism (Hanover: University Press of New England, 2000), p. 3. Ornea Zigu, De la Patriotism la na\ionalism antidemocratic, Dilema, nr. 364, Bucure[ti, 4-10 februarie 2000, p.10. Novikov Alexei, Between space and race: rediscovering Russian cultural geography, Bradshaw Michael J., ed., Geography and Transition in the Post-Soviet Republics (West Sussex: John Wiley & Sons, 1997), pp. 128-30. ., , , no. 1, , , , 1994, . 56-64.

62
17

IULIAN FRUNTA{U Declara\ia secret= referitor la Alian\a dintre Rusia [i Austria, Moldova ]n contextul rela\iilor politice interna\ionale. 1387-1858, Tratate, sub red. Ieremia I. (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 304. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), pp. 89-90. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 160. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 91. Moldova ]n contextul rela\iilor politice interna\ionale. 1387-1858, Tratate, sub red. Ieremia I. (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 323. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 168. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 170-172. Iorga Nicolae, Adev=rul asupra trecutului [i prezentului Basarabiei, Bucure[ti, 1940, p. 56. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 62. Culegere complet= de legi ale Imperiului Rus, Sankt Petersburg, 1830, vol. XXXII, p. 406. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 18121940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 62. Analele Comitetului de Statistic= al Basarabiei, Chi[in=u, 1868, vol. 3, pp. 110-112. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 67. Ziarul Golos, Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 78. , , , . .., , 7 (: -, 1996), c. 201. Raeff Marc, Patterns of Russian Imperial Policy Toward the Nationalities, Allworth Edward ed., Soviet Nationality Problems (New York: Columbia University Press, 1971), p. 23. Raeff Marc, Patterns of Russian Imperial Policy Toward the Nationalities, Allworth Edward ed., Soviet Nationality Problems (New York: Columbia University Press, 1971), p. 37. Shaw Denis J.B., Geopolitics, history and Russian national identity, Bradshaw Michael J., ed., Geography and Transition in the Post-Soviet Republics (West Sussex: John Wiley and Sons, 1997), pp. 36-37. Pentru utilizarea voluntarist= a miturilor ]n perioada ceau[ist=, inclusiv ]n formula na\ionalist=, a se vedea excelenta lucrare a lui Lucian Boia, Istorie [i mit ]n con[tiin\a rom`neasc=, ed. a 2-a (Bucure[ti: Humanitas, 2000). Documente privind istoria Rom`niei. R=zboiul pentru Independen\=, vol. IX, sub red. lui Roller M. (Bucure[ti: Editura Academiei, 1955), p. 382. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 285 [i p. 291. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 275. Arhivele Statului din Chi[in=u. Fondul guvernatorului militar. Citat dup= Boga L. T., Lupta pentru limba rom`neasc= [i ideea unirii la rom`nii din Basarabia dup=

18

19 20

21

22 23 24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

63

37 38

39

40 41 42

43 44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

1812 (Chi[in=u: 1932). Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 116. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 264. Batiu[kov P.N., Basarabia. Descriere istoric= (St.-Petersburg, 1892), p.174. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 122. Smith Anthony D., The Nation in History. Historiographical Debates about Ethnicity and Nationalism (Hanover: University Press of New England, 2000), p. 65. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 191. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 261-262. Negru Gheorghe, |arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), pp. 46-47. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 265. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p.120. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p.157. Albini Septimiu, 1848 ]n Principatele Rom`ne (Bucure[ti: Albatros, 1998), pp. 108109. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p.159. Conven\ie ]ntre Rusia [i Poarta Otoman= privitoare la Principatele Rom`ne, Balta Liman, 19 aprilie/1 mai 1849, Moldova ]n contextul rela\iilor politice interna\ionale. 1387-1858, Tratate, sub red. Ieremia I. (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 323. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p.162. Manifesto of the Romanian Revolutionary Committee, London, September 10, 1852, dup= Cretzianu A., Din arhiva lui D. Br=tianu (Bucure[ti: Imprimeria Na\ional=, 1933), 1, pp. 289-301. Citat dup= Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 184. Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., The Challenge of History in Eastern Europe, Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward Elgar, 1998), p. 14. Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., The Challenge of History in Eastern Europe, Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward Elgar, 1998), p. 16. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p.177. Gallagher Tom, Democra\ie [i Na\ionalism ]n Rom`nia, 1989-1998 (Bucure[ti: All, 1999), p. 26. Gallagher Tom, Democra\ie [i Na\ionalism ]n Rom`nia, 1989-1998 (Bucure[ti: All, 1999), p. 36. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p.179.

64
57

IULIAN FRUNTA{U Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 199. Sturdza D.A., ed., Acte [i documente relative la istoria rena[terii Rom`niei (Bucure[ti: 1899-1909). Citat dup= Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 199. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 204. Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., The Challenge of History in Eastern Europe, Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward Elgar, 1998), p. 14. Analele Comitetului de Statistic= al Basarabiei, Chi[in=u, 1868, vol. 3, pag.108-110. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 65. A.N. a R.M., f.1, i.1, d.3995, p.11-14. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 66. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 183. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 187. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 189. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 190. Culegere complet= de legi ale Imperiului Rus. Culegerea a II-a, St.-Petersburg, 1876, volumul XLVIII, nr. 52721, p. 370. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 118. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 189. Nacco Alexis, Analele Asocia\iei imperiale de istorie [i antichitate din Odesa, 1900, vol. XXII, p.115. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p.70. Vighel F.F., Memorii, Moscova, 1865, partea VI, p. 98. Citat dup= Dinu Po[tarencu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p.109. Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p.79. Ve[tile Eparhiei din Chi[in=u, 1902, nr. 17, p. 367-369. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 87. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 183. ., XIX (: , 1970), . 117. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), pp. 26-27. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p.108 [i p. 110. Boldur Al., La Bessarabie et les relations russo-roumaines (Paris: 1927), p. 136. Citat dup= Avramescu Tiberiu, comentarii ]n Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 18801883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 133.

58

59

60

61

62

63 64 65 66 67

68

69

70

71

72

73 74

75

76

77

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)


78

65

79

80

81

82 83 84 85

86

87

88 89

90

91

92 93

Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 171. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 173. Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru, 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a 1992), p. 97. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 173. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 232-236. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 239-242. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 253-256. Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier 1998), p. 117. Batiu[kov P.N., Basarabia. Descriere istoric=. St.-Petersburg, 1892. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier 1998), p. 174. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p.63 [i p. 214. Ciobanu {tefan, Basarabia (Chi[in=u: Universitas, 1993), p. 260. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 63 [i p. 107. Avramescu Tiberiu, comentarii ]n Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 63 [i p. 107. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 63 [i p. 78. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 258-259. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993),

66

IULIAN FRUNTA{U

Capitolul II

BASARABIA LA R+SCRUCE: TUMULTUL REVOLU|IEI RUSE {I RAPORTUL COMPLEX DINTRE NA|IONALISM {I MARXISM

1. Clasa* [i na\iunea ]ntre reform= [i revolu\ie


Boierii moldoveni s-au aflat, pe parcursul secolului XIX, at]t sub presiuni centralizatoare ale autocra\iei ruse, c]t [i ]n competitivitate acerb= pentru privilegii economice [i pozi\ii privilegiate ]n administra\ie. Astfel, dac= ]n 1812 peste 95% din nobilimea Basarabiei era de origine rom`n=, atunci peste un secol, ]n 1912, prin ]nnobilarea func\ionarilor ru[i [i prin ]nstr=inarea mo[iilor, 69% dintre ace[tia erau de alt= origine dec]t popula\ia b=[tina[=, migra\ia [i rusificarea av]nd un rol important ]n acest proces. }n competi\ia pentru avantaje economice [i sociale, nobilii moldoveni utilizau etnia sau se debarasau de ea, dac= lucrul acesta era convenabil. Se ]nt]mpla ca etnia s= fie utilizat= [i de boerii moldoveni, atunci c]nd concuren\ii ru[i foloseau formula na\ionalist-[ovin= pentru extragerea unor avantaje economice sau sociale. }n general ]ns= se considera c= Boierimea noastr= n-a pierdut nimic prin retrocedarea Basa*O grupare sau pozi\ie ]n cadrul ierarhiei sociale ]n care clivajele s]nt derivate din rela\iile economice ale societ=\ii. De[i indivizii deseori trateaz= clasele drept clasa celor boga\i [i clasa celor s=raci, divizarea de clas=, ]n utilizare exact=, apare din diferen\ele ]n tipurile de proprietate economic=, nu pur [i simplu din diferen\ele de prosperitate. Dezbaterile despre clas= se centreaz= de obicei pe trei probleme-cheie: oportunit=\i sociale, identit=\i [i politici.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

67

rabiei la 1812; ea a r=mas nedespoiat= de vreunul din privilegiile sale, n-a pierdut nimic prin aceast= inechitate istoric=; ea s-a dezmo[tenit, s-a obicinuit foarte degrab= cu noua sa situa\iune [i, reneg]ndu-[i originea, s-a declarat de rus= (aici [i ]n continuare subl. n.). Actualmente la noi oameni ca Catargiu, ca Leonard, Cotru\= [i al\ii zic c= s]nt pur sang ru[i [i, ]n naivitatea lor, nu observ= c= adev=ra\ii ru[i ]i iau ]n r]s pentru c= accentul lor, slaba cuno[tin\= a limbii ruse totul, ]n fine, tr=deaz= originea lor str=in=.1 De asemenea, este semnificativ= ]n acest sens opinia lui Constantin Stere: A[a-numita rusificare a Basarabiei nu es-te dec]t un lung proces de s=lb=t=cire [i pustiire sufleteasc=! }n aceast= situa\ie, boierii no[tri nu-[i pot permite luxul unei atitudini demne s]nt sorti\i s= ajung= o turm= abject= [i servil= ]n slujba oricui \ine biciul ]n m]n=. Consecin\ele, nu numai pentru starea ei moral= [i intelectual=, dar [i pentru cea material= nu pot fi dec]t tragice. Nu conta\i dar pe aceast= nobilime!2 }n general, ]ns=, am putea s=-i caracteriz=m pe moldoveni drept destul de lini[ti\i [i f=r= tendin\e de afirmare na\ional=/na\ionalist=. Dac= unul din ap=r=torii acerbi ai absolutismului rus ]n Basarabia [i un du[man al emancip=rii etnice [i religioase a tuturor na\ionalit=\ilor Imperiului, Kru[evan, avea asemenea impresii, atunci ele, probabil, ]ntr-adev=r reflectau realit=\ile rurale: Mai are moldoveanul basarabean o tr=s=tur= caracteristic=: este neobi[nuit de pa[nic. Este aceasta semnul unei oboseli a unei rase b=tr]ne r=zboinice care, lupt]nd mii de ani, a sim\it deodat= repulsie fa\= de r=zboi [i conflicte fratricide, s-a dezvoltat aceasta ]n urma unei pasivit=\i for\ate sub asuprirea turc=, nu se [tie, ]ns= moldovenii nu au energie r=zboinic= [i nu s]nt ]ndr=zne\i... Basarabia a fost lipit= la Rusia optzeci [i ceva de ani ]n urm= (deci, jurnalul de c=l=torii a fost scris la sf]r[itul secolului XIX n. a.). Din toate periferiile aceasta este poate singura care nu a costat o pic=tur= de s]nge poporului rus. Pe parcursul acestor optzeci de ani molovenii basarabeni, chiar [i ]n clipele grele pentru Rusia, cum ar fi ]n anii 1853-1855, nu au manifestat ostilitate sau tendin\e separatiste. Mai mult dec]t at]t, ei ]i iubesc pe ru[i [i se m]ndresc c= s-au contopit cu marea [i puternica Rusie. Tinerii merg la armat= chiar cu m]ndrie [i ]ntorc]ndu-se acas=, vorbesc ruse[te, de[i cam stricat.3 Nu [tim dac= dragostea fa\= de ru[i a fost chiar at]t de pronun\at=, dup= cum [i-ar fi dorit-o Kru[evan, ]ns= obiceiul solda\ilor demobiliza\i de a vorbi ruse[te este edificator pentru intractibilitatea indivizilor care nici s= se asimileze

68

IULIAN FRUNTA{U

nu s]nt ]n stare, deoarece vorbesc o limb= stricat= pe care, cu ]ncetul, o uit=. }ns= tendin\a aceasta de a mima lingvistic, uneori behavioral, statutul celor pe care ]i considerau din punct de vedere social-politic [i cultural superiori numai na\ionalism nu relev=. Este relevant raportul complex existent ]ntre autorit=\ile \ariste, boierii [i \=ranii moldoveni. La 19 februarie 1861, \arul Alexandru II a semnat Manifestul c=tre popor prin care anun\a desfiin\area iob=giei [i, implicit, demara reforma agrar=. }n Basarabia ea a fost aplicat= efectiv [apte ani mai t]rziu, ]n baza Regulamentului din 14/26 iulie 1868, oferind \=ranilor loturi de p=m]nt mai mari dec]t ]n alte p=r\i ale Imperiului, prin aceasta autorit=\ile \ariste urm=rind s= sl=beasc= puterea economic= a mo[ierimii rom`ne autohtone, ]nc= nu destul de obedient=.4 Bine]n\eles, boierii moldoveni au protestat, trimi\ind o delega\ie \arului, care ]ns= a binevoit s= le fac= pe plac doar ]ntr-o m=sur= simbolic= [i nu ]n modul ]n care nobilii o solicitau, cu toat= considera\ia, dar cu o nemul\umire cresc]nd=, o dat= ce puterea \arului p=rea s= se diminueze. Oricum, solidaritatea de clas= a fost mult mai puternic= dec]t afilierea na\ional= pe vertical=, aceasta demonstr]nd c= loialitatea, dar [i identitatea acestora este influen\at= de avantaje economice, profit etc. }ns= nemul\umirea nobililor moldoveni fa\= de unele politici economice ale autorit=\ilor \ariste, ]n urma c=rora degradau, ]n compara\ie cu ru[ii [i evreii, [i [ovinismul velicorus tot mai pronun\at fa\= de periferiile na\ionale ale Imperiului, chiar dac= nu creau mi[c=ri de rezisten\= politic=, cel pu\in formau acele recipiente ]n care agitatorii na\ionali[ti au turnat substan\a explozibil= necesar=. Mai repede au ]nceput s= fie susceptibili ideilor na\ionale pu\inii mic-burghezi moldoveni, dar [i unii proprietari funciari. Contradic\iile existente ]ntre nobilimea autohton= [i cea rus= ]ncepuser=, ]n deceniul opt al secolului XIX, s= utilizeze, cu o frecven\= cresc]nd=, idiomurile na\ionale: O dezbinare mare s-a dat pe fa\= ]ntre societatea noastr= rus= [i cea rom`n=, aceast= dezbinare a dat na[tere la momentul de fa\= la dou= cluburi cu des=v]r[ire desp=r\ite. Unul, a[a-numit al nobilimii, [i-a apropiat toate elementele din boierimea rom`n= care se grupeaz= ]n jurul d-lui Paul Leonard. Ru[ii [i-au de centru casa lui Semigradov.5 Chiar dac= aceste manifest=ri nu reprezentau ni[te tentative con[tiente de a edifica o ideologie na\ionalist=, crearea unor recipiente sociale separate a avut semnifica\ii profunde pentru autoidentificarea ulterioar= a unor nobili basarabeni, atunci c]nd, ]n tumultul revolu\iei [i al anarhiei ruse,

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

69

na\ionalismul luase o amploare remarcabil= [i oferea [ansa men\inerii statutului economic [i social ]n alte aranjamente teritoriale, inclusiv ]n componen\a Rom`niei. }ns= at]ta timp c]t Imperiul era puternic, nemul\ umirile nobililor sau pu\inilor mic-burghezi erau colorate etnic, f=r= a transcende protona\ionalismul local. Nobilimea basarabean= a fost supus= unor solicit=ri permanente de a-[i defini identitatea social=, aceste presiuni, de cele mai multe ori, conduc]nd la autoasimilare, ce-i drept, ]n m=sur= diferit=, datorit= intereselor social-economice. }n contrast cu boierii, \=ranii nu aveau nici un fel de op\iuni la ]ndem]n=, deoarece loialitatea lor era asumat= de autorit=\i drept fireasc= ]n sensul social al obedien\ei inferiorilor, acela[i lucru sim\indu-l [i protagoni[tii ]n cauz= care, pe parcursul istoriei, au manifestat ostilitate distructiv= ]n cazuri excep\ionale, r=scoalele \=r=ne[ti ]n Basarabia fiind o rara avis, dac= nu practic inexistente. Din cauza unei intractibilit=\i sociale, determinate de modul de via\=, \=ranii basarabeni [i-au p=strat identitatea (proto)na\ional=, sau mai degrab= una etnorural=, apar\in]nd comunei, oamenilor din partea locului. Bine]n\eles, ]n descrierile primilor agitatori na\ionali[ti, \=r=nimea a fost caracterizat= ]n termenii unei clase con[tiente din punct de vedere na\ional [i chiar coerente din punct de vedere politic. Astfel: Dar dac= boierimea noastr= ne-a p=r=sit, apoi din alt= parte poporul rom`n din Basarabia a r=mas credincios originii sale [i n-a plecat capul s=u sub greutatea momentului teribil ]n care tr=im. Face\i un voiagiu prin jude\ele Hotin, B=l\i, Orhei, Chi[in=u [i v= ve\i convinge c= prin satele noastre basarabene nu se vorbe[te nici o limb= dec]t cea rom`n=, c= poporul acestor sate [i-a p=strat cu sfin\enie moravurile, portul [i sim\imintele sale na\ionale nevr]nd a se ]ncuscri chiar cu na\iunea cotropitoare, tr=ind ]nchis ]n comunit=\i rurale, unite ]ntre d]nsele prin leg=turi de rudenie.6 Mai mult dec]t at]t: ....limba rom`neasc= se p=streaz= cu s]n\enie de viteazul nostru istoric de \=ran (subl. n.).7 Descrierile de mai sus reprezint= un exemplu perfect al distorsion=rii realit=\ii ]n scopul legitimiz=rii discursului na\ionalist. }n eforturile de a legitimiza na[terea na\ionalismului politic ]n aceast= parte a Europei, unde evolu\iile politice erau, de fapt, determinate de un num=r restr]ns al elitei, primii agitatori na\ionali[ti, dar [i istorici (inclusiv ]n timpurile noastre*), au ]ncercat s= formeze retrospectiv din \=r=nime o baz= social= a ideilor pe care au ]nceput s= le propage tot mai insistent ]n

70

IULIAN FRUNTA{U

primele dou= decenii ale secolului XX. Pentru legitimizarea discursului na\ionalist (ca a oric=rui alt discurs ideologic) era necesar apelul la mase [i cine altcineva dac= nu \=ranii trebuiau s= devin= peste noapte ([i pu\in probabil c= ]n cuno[tin\= de cauz=) istorici viteji ai neamului! Astfel: Spre deosebire de \=r=nime, care r=m]nea permanent fidel= limbii, [i de clerul basarabean, nobilimea Basarabiei ]n cursul istoriei, sub domina\ia rus=, [i-a pierdut steagul na\ional... Locul nobilimii ]n Basarabia l-a ocupat alt= clas= social=: \=r=nimea. Ei se datore[te Unirea Basarabiei.8 Deci, for\area notei s-a datorat necesit=\ii de legitimizare a activit=\ii primilor agitatori na\ionali[ti care proiectau, ]ntr-un fel, asupra \=ranilor somnolen\i [i agrama\i viziunea lor proprie, proiectare care, eventual, a suflat pu\in= via\= ]n indivizi, contribuind la consolidarea par\ial= a statutului de na\iune rom`n= ]n perioada interbelic=. Dup= cum am men\ionat mai sus, identificarea de baz= a majorit=\ii \=ranilor moldoveni se realiza mai pu\in ]n raport cu na\ionalitatea [i mai mult ]n raport cu oamenii satului, comunei [i comunitatea religioas=. Sl=biciunea relativ= a na\ionalismului se explic= prin faptul c= identit=\ile local-sociale ]n 1917-1918 erau destul de importante, exist]nd distan\= mare (fizic= [i conceptual=/ideologic=) ]ntre sat [i ora[, \=rani [i intelectuali. La r]ndul s=u, na\ionalismul presupune o ideologie coerent= [i mobilizare instantanee, ]n acest context fiind necesar= o anumit= abilitate intelectual=. }ns= moldovenii basarabeni niciodat= nu s-au remarcat printr-un grad ]nalt de alfabetizare. De exemplu, dup= cum arat= tabelul de mai jos, ]n 1897 doar 10% b=rba\i [i 1,7% femei [tiau carte, moldovenii dep=[indu-i doar pe \igani.9

*Atrac\ia interpret=rilor na\ionaliste/na\ionalizante ale istoricilor contemporani se datoreaz= tenta\iei (in)con[tiente, dar pe deplin explicabile, de a structura trecutul ]ntr-un mod ]n care ar putea influen\a prezentul [i viitorul indivizilor cu care se identific= din punct de vedere etnic [i cultural. }ntr-un fel, se produce o substituire a istoricilor prin agen\i ai politicilor culturale. Nimic r=u ]n aceasta, dac= se p=streaz= un spa\iu necesar dezbaterilor [tiin\ifice, f=r= apelarea ideologic= [i/sau emo\ional= la misiunea istoricului.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

71

b=rba\i germani polonezi evrei ru[i bulgari turci ucraineni moldoveni \igani 63,5% 55,6% 49,6% 39,9% 31,4% 21,1% 15,3% 10,5% 0,9%

femei 62,9% 52,9% 21,1% 21,1% 6,4% 2,4% 3,1% 1,7% 0,9%

Astfel, activitatea oric=rui agitator na\ionalist ar fi fost subminat= de analfabetismul moldovenilor, care nu ar fi fost ]n stare s= consume ]n timp util produsele preg=tite ]n form= de c=r\i, bro[uri, foi volante etc. Dup= cum men\ioneaz= Avramescu, teroarea dezl=n\uit= de autorit=\ile \ariste ]mpotriva mi[c=rii revolu\ionare [i a tineretului animat de idei progresiste, ]n special dup= asasinarea \arului Alexandru II, ]n martie 1881, a reu[it s= ]nfr]ng= ]n mare parte rezisten\a acestora. Totu[i, chiar [i atunci opozi\ia, mai ales intelectual=, continua s= se pronun\e ]mpotriva autocra\iei \ariste [i ][i f=cea sim\it= prezen\a ]n plan propagandistic, milit]nd pentru, cel pu\in, un regim de autonomie pentru popoarele neruse ale Imperiului \arist: Popoarele din care se compune colosul vecin relata o coresponden\= din Petersburg, din noiembrie 1882 aspir= ]ntr-un mod v=dit la desfiin\area puterii autocrate; ba chiar [i mai mult, s]nt indicii care constat= existen\a unor corente separatiste foarte energic pronun\ate (aici [i ]n continuare sublinirea noastr=); zic]nd aceasta eu fac aluziune la descoperirile recent f=cute de c=tre poli\ie care a pus m]na pe ni[te documente ce probeaz= existen\a unor societ=\i secrete ]n Siberia, Caucaz, ]n Rusia Alb=, ]n Ural, ]n Ucraina, ]n Basarabia [i, naturalmente, ]n Polonia; toate aceste societ=\i se declar= ]ntr-un mod foarte moderat contra puterii centrale care ]nceteneaz= dezvoltarea material= [i intelectual= a provinciilor, toate au de scop autonomia provincial= cea mai larg=, cel pu\in pentru momentul de fa\=.10 Este necesar de subliniat contextul general panimperial al mi[c=rilor na\ional-revolu\ionare ale periferiilor neruse, exemplele mai remarcabile de rezisten\=, cum ar fi opozi\ia polonez=, servind drept model pentru al\i poten\iali agitatori na\ionali[ti de la

72

IULIAN FRUNTA{U

periferiile na\ionale ale Imperiului Rus, la fel cum peste un secol balticii au servit drept model pentru alte popoare sovietice, inclusiv pentru moldoveni, ]n ce prive[te suveranizarea agendei de revendic=ri social-politice a mi[c=rilor pentru democratizarea URSS. Importan\a contextului temporal [i geopolitic (]n spiritul timpului zeitgeist germ.) rezid= ]n formula cascadei a lui Laitin, pe care o vom prezenta ]n capitolul 9. }n acela[i timp, este necesar s= subliniem cadrul statalit=\ii imperiale ]n care agitatorii na\ionali[ti de la periferii inten\ionau s=-[i realizeze obiectivele de autonomie etnocultural= [i, par\ial, politic=. Ideea de independen\= abia urma s= fie inventat= [i nu ar fi corect ]n acest caz, ca [i ]n multe altele, de altfel, s= anticip=m evolu\ia treptat= a evenimentelor, c]nd ]n fa\a protagoni[tilor se deschideau orizonturi neb=nuite ini\ial de ei. Este firesc s= presupunem c= poten\ialii agitatori na\ionali[ti trebuiau s= posede anumite abilit=\i intelectuale [i organizatorice, chiar remarcabile, cel pu\in pentru perioada incipient=. Edificator este exemplul lui Zamfir C. Arbore, implicat ini\ial ]n activit=\i revolu\ionare [i evolu]nd ulterior spre na\ionalism [i liberalism radical. Arbore a fost unul dintre liderii mi[c=rii anarhiste ruse din exil a lui Mihail Bakunin, fond]nd publica\ia Rabotnik, destinat= propagandei ]n r]ndurile maselor largi, mai t]rziu devenind redactorul revistei Ob[cina, destinat= deja unor categorii mai educate ale popula\iei. }ns=, ulterior, ]ntr-un mod nu tocmai nea[teptat pentru tinerii intelectuali originari ai periferiilor na\ionale ale Imperiului Rus, concep\iile lui Arbore evolueaz= de la radicalismul revolu\ionar anti\arist spre un na\ional-liberalism radical, realiz]nd o convergen\= ]ntre necesitatea transform=rilor sociale [i cele na\ionale (suprapunerea eforturilor socializante/socialiste [i na\ionalizante/ na\onaliste produc]nd ecua\ii ideologice remarcabile). Tranzi\ia, de lung= durat=, de altfel, a unei con[tiin\e etnice spre un na\ionalism incipient (care se poate consolida ]n protona\ionalism, f=r= a evolua ulterior), con[tient de distinc\iile etnice, nu [i de misiunea sa de modernizare a societ=\ii, a fost marcat=, bine]n\eles, de apari\ia primelor organiza\ii [i societ=\i culturale unde, de la bun ]nceput, se exprimau ]ngrijor=ri pentru starea culturii na\ionale [i unde proaspe\ii agitatori na\ionali[ti ][i perfec\ionau abilit=\ile de organizare, propagand= [i formulare a unui discurs tot mai coerent, care mai t]rziu a ]nceput s= cuprind= [i elemente politice (ceea ce ar corespunde perioadei tranzitorii de la etapa A la B a lui Hroch). }nc= din anul 1898 studen\ii basarabeni din Dorpat [i

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

73

alte universit=\i ruse[ti au ]nceput s= se organizeze ]n asocia\ii regionale basarabene (p=m]ntenii), pentru trezirea con[tiin\ei na\ionale [i cultivarea limbii moldovene[ti.11 A[adar, la sf]r[itul secolului XIX aceast= con[tiin\= na\ional= abia urma s= fie trezit= vom vedea mai t]rziu dac= a reu[it [i ]n ce m=sur=. La fel de important= este experien\a primelor structuri organizatorice, chiar dac= misiunea na\ionali[tior moldoveni/rom`ni abia urma s= fie inventat= pe parcursul a circa 20 de ani [i perfec\ionat= (inclusiv ]n sensul clarific=rii raportului rom`n-moldovean), ]n mod special, ]n anii 1917-1918. |arismul a impus o nou= ordine de stat noi legi, impozite [i taxe ]n societ=\ile care n-au avut contact nemijlocit cu structuri puternice de stat. Aceasta politic= consta ]n a impune un mod de via\= c]t mai uniform posibil supu[ilor \arului. }n principiu, \arismul nu a fost prea insistent ]n acest sens, deoarece a f=cut la etapa ini\ial= unele concesii locale, cum ar fi tolerarea musulmanilor de c=tre Ecaterina, concesiile f=cute de c=tre Alexandru I autonomiilor finlandez= [i polonez=, privilegiile acordate Basarabiei etc. Pe parcurs, ]ns=, acestea au disp=rut din politica \arist= [i am putea men\iona ]n acest sens tentativele lui Alexandru II de a-i converti pe musulmani, antisemitismul reac\ionar al acestuia, abolirea statutului ini\ial al Basarabiei, reducerea drastic= a privilegiilor finlandeze de c=tre Nicolai II etc.12 Caracterul esen\ialmente agrar al societ=\ii basarabene ]nsemna accentuarea localismului care, ]n mod normal, se opunea, la r]ndul s=u, dezvolt=rii sentimentului de coeziune de grup. F=r= aceast= coeziune, care transcende izolarea rural=, este imposibil= formarea con[tiin\ei na\ ionale. |=ranii, datorit= conservatismului lor natural, au fost ]n stare s= p=streze limba [i tradi\iile ]n ciuda faptului c= aveau o conducere str=in=, dar nu erau ]n stare s= perceap= conceptele abstracte despre na\iune, stat, emancipare social= [i na\ional= etc. Aceasta ]ns= \ine de imaturitatea politic= a \=r=nimii, ]n general, [i a celei moldovene[ti din Basarabia, ]n mod particular, imaturitate care s-a perpetuat sub diferite forme p]n= ]n zilele noastre. }n acela[i timp, ar trebui s= facem o distinc\ie clar= ]ntre con[tiin\a cultural-etnic= [i na\ionalismul politic matur. Se poate vota pentru partidele na\ionale din considerentul c= liderii acestora s]nt de aceea[i na\ionalitate (sau etnie, expresia lui Anthony D. Smith) [i se pot exprima ]n aceea[i limb=, dar pasiunea pentru na\iune ]nseamn= capacitatea de autosacrifi-

74

IULIAN FRUNTA{U

care aceast= tr=s=tur= caracteriz]nd na\ionalismul coerent [i dezvoltat. La etapa respectiv= moldovenii basarabeni nu au ajuns niciodat= ]n mod independent, aceasta pentru c= au lipsit ]n momentele cele mai importante ]n procesul constituirii na\iunii rom`ne (perioada interbelic= fiind scurt= pentru a consolida definitiv identitatea etnocultural= rom`neasc=), iar o anumit= identitate moldoveneasc=, fiind format= de teroarea, ideologia [i cultura sovietic= rusofil=, nu a fost ]n stare s= asigure adeziunea autentic= [i plenar= a intelectualilor, dec]t cu excep\ii rarisime [i notorii (cum ar fi Vasile State sau Ion Dru\=). Atunci c]nd analiz=m raportul complex ]ntre clas= [i na\iune, este relevant= teza lui Suny prin care afirma c= exist= dou= articul=ri opuse ale societ=\ii [i istoriei, una baz]ndu-se pe afilierea orizontal= (clasa), iar alta pe afilierea vertical= (na\iunea). Intelectualii na\ionali[ti au ]ncercat s= omogenizeze diferen\ele ]n cadrul popula\iior lor etnice [i s= trag= linii verticale de distinc\ie ]ntre ei [i str=ini, ]ns= pe parcurs a ap=rut un discurs competitiv bazat pe o diferen\iere social= ce a fost ]n stare s= sfideze afilierea vertical=, consolid]nd solidarit=\ile orizontale de clas=.13 De[i intelectualii basarabeni au fost influen\a\i profund de dezbaterile din Rusia [i ]mp=rt=[eau, deseori, ideile marxi[tilor ru[i ([i occidentali), g]ndirea politic= a acestora ]ncepuse s= se distan\eze de cea a intelectualilor ru[i, ucraineni sau ai altor na\ionalit=\i. Evolu\ia anarhismului revolu\ionar a lui Arbore sau a socialismului revolu\ionar a lui Stere ]n direc\ia na\ionaliz=rii discursului social este elocvent= ]n acest sens. }n Basarabia, ]ns=, nu a existat o opozi\ie semnificativ= ]ntre dou= genuri de afiliere, deoarece moldovenii erau aproape ]n exclusivitate \=rani, iar clasa muncitoare, foarte mic= la num=r, era de na\ionalitate rus=, negustorii [i me[te[ugarii fiind de na\ionalitate evreiasc=, armean= [i rus=. }n 1910 ]n Basarabia erau, potrivit statisticilor ruse[ti, 8 600 de muncitori, ceea ce constituia 0,15% din num=rul total al locuitorilor.14 Practic, ]n tot Imperiul Rus, mi[c=rile na\ionaliste au fost consolidate sau subminate considerabil de caracterul lor de clas=. Protona\ionalismul moldovenesc a fost consolidat de faptul c= moldovenii erau, aproape to\i, \=rani intractibili din punct de vedere social [i cu un vag sentiment de apartenen\= la acela[i grup etnolingvistic [i, cu at]t mai mult, incon[tien\i de anumite proiecte etnopolitice. Acela[i fapt, paradoxal, a contribuit la persisten\a protona\ionalismului moldovenesc/rom`nesc ]n Basarabia, incapabil s= evolueze ]ntr-un na\ionalism con[tient de misiunea de unificare a tuturor rom`nilor [i sus\inut de masele largi.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

75

Un proiect na\ionalist poate fi implementat, bine]n\eles, [i ]n condi\iile feudalismului, ]ns= acesta va fi privat de suflul progresului [i nu va contribui la modernizarea na\iunii. Aceast= deficien\= structural= a lipsit corpul etniei de mecanismele organiz=rii [i instrumentele ideologice necesare pentru orice mobilizare. Cu alte cuvinte, ]n societ=\ile agrare, feudale sau semifeudale se doarme, iar c]nd se treze[te, indivizii nu s]nt ]n stare s= realizeze dec]t distinc\iile etnice. Subdezvoltarea scap= efortului revolu\ionar de modernizare industrial=/tehnologic= [i liberal= ]n stil occidental [i chiar dac=, de exemplu, moldovenii fac deosebirea etnic= de ru[i, nu s]nt ]n stare s= lanseze propria revolu\ie social= care poate, la r]ndul s=u, s= asigure o echitate na\ional=. Am putea men\iona dou= scenarii de apari\ie a clasei/na\iunii pe deplin con[tiente. Clasa sau etnia/poporul exist= ca o colectivitate de persoane cu tr=s=turi comune o pozi\ie similar= ]n procesul de produc\ie sau practici lingvistice [i culturale comune. O dat= cu dezvoltarea lumii moderne, aceste clase [i popoare se unesc ]n ni[te forma\iuni mai coerente, gata s= ]ntreprind=, la timpul potrivit, ac\iuni ]n ap=rarea intereselor proprii, interese care nu pot exista ]n afara discursului. }n viziunea clasic= marxist=, clasa muncitoare reprezint= produsul oarecum magic al dezvolt=rii industriale, iar realizarea deplin= a intereselor acesteia necesit=, ]n ultim= instan\=, o revolu\ie care ar distruge capitalismul. Viziunea na\ionalist= ]ns= sus\ine c= raportul inegal ]ntre o na\iune [i o putere imperial= o impune pe prima s=-[i realizeze integral interesele, care includ ob\inerea statutului de na\iune [i, ]n ultim= instan\=, a suveranit=\ii de stat.15 Consider=m, totu[i, c= rela\ia dintre na\iune [i clas= este mai complex= dec]t trat=rile marxiste sau na\ionaliste, aceasta av]nd r=d=cini ]n suprapunerea ideologic= par\ial= a clasei [i na\ionalit=\ii, ]n competitivitatea acestora pentru anexarea social-mobilizatorie a indivizilor. Nici na\ionalitatea [i nici clasa nu s]nt obiective ]n sensul c= ar exista ]n afara practicilor constitutive ale membrilor [i oponen\ilor s=i. Contextele istorico-sociale, ele ]nsele fiind (re)formulate ]n mod constant, creeaz= cadrul ]n care se construiesc identit=\ile na\ionale sau de clas=. Identit=\ile respective ar putea fi ambigue sau combinate cu alte identit=\i, de[i acestea s]nt de cele mai multe ori reconsolidate [i simplificate ]n confrunt=rile politice care cer o alegere mai pu\in ambigu=.16 Uneori este dificil de imaginat ce ingrediente sociale sau etnice vor deveni parte constitutiv= a clasei sau a na\iunii.

76

IULIAN FRUNTA{U

Clasa muncitoare revolu\ionar= nu este un rezultat natural al istoriei muncii. De asemenea, statul-na\iune independent, suveran ([i suficient de omogen) nu este rezultatul inevitabil [i natural al na\ionalismului [i al luptei na\ionale. Clasele [i etniile, ]ntr-o form= sau alta, au existat ]n diferite perioade istorice, ]ns= revendic=rile lor politice reprezint= produsul specific al discursurilor derivate istoric ]n timpurile noastre moderne.17 Faptul c= na\ionalismul a jucat un rol important ]n destr=marea URSS a creat o imagine fals=, dar intens sus\inut= de c=tre intelectualii na\ionali[ti, ]n care se afirm= c= tot trecutul ar fi avut semnifica\ii na\ionaliste profunde [i s-a luptat pentru emancipare na\ional=, independen\=, suveranitate etc. }n cadrul unui efort retrospectiv, agitatorii ]ncearc= s= ofere mai mult= legitimitate discursului na\ionalist/na\ionalizant [i/sau socialist/liberalizant. Am putea afirma, de asemenea, c= aceast= viziune care remodeleaz= trecutul, pornind de la situa\ia prezent=, se refer= la un mod de abordare social-politic= [i chiar de cercetare, utilizat destul de frecvent. Na\ionalismul [i socialismul (]n versiunea leninist= [i cea sovietic=, nu ]n sensul transform=rilor sociale radicale preconizate de genera\ia agitatorilor basarabeni din 1917-1918) au fost ideologiile cele mai intransigente ]n ce prive[te utilizarea trecutului ]n vederea ob\inerii [i consolid=rii puterii. Aceast= logic= de antrenare interpretativ= a trecutului ]n scopurile de mobilizare ulterioar= a maselor a creat anumite probleme ]n ce prive[te perceperea realist= a faptelor istorice, lucru care a distorsionat ]ntr-o m=sur= oarecare istoria form=rii na\iunii, clasei [i a statului-na\iune. Aceasta istorie, ]ns=, este mult mai complex= dec]t o prezint= manualele [i, cu certitudine, mai pu\in melodramatic= dec]t o prezint= romanele istorice, filmele sau piesele de teatru cu subiect istoric. Discursurile particulare de formare a na\iunii sau de dezvoltare a clasei s]nt create ]n contexte social-politice de propor\ii, ]n care elementele constitutive s]nt politica ]n domeniul public, legile impuse cu for\a, constr]ngerea, educa\ia public=, recrutarea ]n armat=, conflictele interstatale [i alte interven\ii politice din partea elitelor influente. De asemenea, accesul la institu\iile de stat sau izolarea de acestea marcheaz= ]n modul cel mai profund procesul de generare a identit=\ilor. Cu alte cuvinte, mai degrab= ar fi posibil= generarea unei identit=\i sociale (na\ionale sau de clas=) ]n cazul unui func\ionar rus ]n administra\ia provinciei sau a unui evreu negustor, dec]t ]n cazul unui \=ran moldovean analfabet [i ignorant de existen\a structurilor de stat.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

77

Privind prin prisma exclusiv= a marxismului sau a na\ionalismului, teoreticienii [i activi[tii politici de la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX [i-au structurat ]n\elegerea realit=\ii sociale [i a antagonismelor politice ]n conformitate cu un principiu de baz=: separarea ireconciliabil= ]ntre clas= [i na\ionalitate. Discursurile rivale ale marxismului [i na\ionalismului au simplificat radical rela\iile complexe, suprapuse, ]ntre etnie [i clas=, ]ncerc]nd s= limiteze influen\ele reciproce. }n anumite configura\ii etnia [i clasa au coincis. Boierii (]ntr-un proces continuu de pierdere a statutului economic [i social) [i \=ranii moldoveni, care aveau aceea[i cultur= etnic= [i valori bazate pe tradi\iile rurale, precapitaliste (]n pofida contradic\iilor existente ]ntre aceste grupuri), s-au trezit ]ntr-un raport de opozi\ie cu nobilimea rus=, clasa mijlocie, reprezentat= de slujba[ii ru[i, negustorii evrei [i cei armeni din centrele urbane. O dat= cu trecerea timpului [i ]ntr-un mod ascendent, etnia a ]nceput s= fie consolidat= de clas= [i viceversa, deseori loialit=\ile etnice distrug]ndu-le pe cele de clas= [i ]mpiedic]nd solidarit=\ile pe orizontal=. De[i mai toate popoarele neruse ale Imperiului |arist aveau o componen\= preponderent rural=, ele totu[i se deosebeau ]n ce prive[te structurile interne de clas= [i gradul de con[tiin\= na\ional=. Dup= Suny, au existat 5 grupuri, ]mp=r\ite conform criteriilor de mai sus.18 Primul grup se remarca printr-o compozi\ie aproape totalmente \=r=neasc= [i un nivel sc=zut de con[tiin\= na\ional=, fiind inclu[i aici bielaru[ii, lituanienii [i azerii. De[i moldovenii nu s]nt men\iona\i explicit de Suny ]n nici un grup, tr=s=turile definitorii ale primei categorii permit contabilizarea acestora ]n cadrul primului grup. Situa\ia prerevolu\ionar= ]n Basarabia mai era caracterizat= de faptul c= clasa muncitoare embrionar= era destul de ambivalent= vizavi de na\ ionalism ]n form= pur=, manifest]ndu-[i con[tiin\a politic= prin intermediul unor mi[c=ri socialiste etnice (cum ar fi evreii bundi[ti, de exemplu). |=ranii, de[i marca\i de o anumit= coeziune etnic= ]n limite restr]nse, definite ]n sens geografic-rudimentar (satul, comuna), erau refractari ]n raport cu programul na\ionali[tilor care transcendea, bine]n\eles, localismul. Aceasta se datora structurii sociale specifice a \=r=nimii, dificil de mobilizat. }n acest fel, ]n Rusia prerevolu\ionar=, inclusiv ]n Basarabia, discursurile clasei (socialismului), dar [i ale na\iunii (na\ionalismului) reprezentau, ]n mare parte, un fenomen urban. Pe \=rani nu-i mi[ca, ]n egal= m=sur=, nici na\ionalismul [i nici marxismul. Situa\ia ]n cauz= se

78

IULIAN FRUNTA{U

datora inclusiv viziunilor limitate ale na\ionali[tilor, care aveau tendin\a s= accentueze unitatea na\iunii [i s= neglijeze conflictele [i contradic\iile sociale. La r]ndul lor, sociali[tii erau ignoran\i sau chiar ostili solidarit=\ii etnice, promov]nd cu insisten\= ideea diviz=rii de clas=. }n acest mod, a fost neglijat= complexitatea problemei, determinat= de suprapunerea [i interconexiunea structurilor sociale respective. Din acel moment au ap=rut mai multe identit=\i, care se suprapuneau ]n unele cazuri destul de armonios, devenind duble, sau care, uneori, se aflau ]n competi\ie acerb=, ]n func\ie de contextele politice, angoasa maselor, ob\inerea [i exercitarea puterii de c=tre elitele politice provinciale [i regionale. }n 1905, sub presiunea circumstan\elor [i grupurilor importante ale societ=\ii, autorit=\ile \ariste au ]ntreprins o tentativ= de liberalizare [i modernizare a Imperiului, promulg]nd o constitu\ie [i anun\]nd primele alegeri ]n Dum=. Demararea campaniei electorale i-a determinat pe tinerii basarabeni, studen\i la diferite institu\ii ale Imperiului, s= revin= ]n Basarabia pentru a participa la via\a politic=, test]ndu-[i, ]n acest mod, for\ele. Este semnificativ=, ]n acest context temporal, opozi\ia ]ntre socialismul tinerilor na\ionali[ti radicali [i conservatismul nobililor. Cum ]ns= convingerile lor na\ionale aveau un colorit social foarte pronun\at, ele se ciocnir= de ideile conservatoare ale boierimii moldovene[ti din Basarabia. Reprezentan\ii vechii boierimi se grupar= ]n jurul lui Pavel V. Dicescu care, ascult]nd glasul vremii, revendicase ]ntr-o bro[ur= drepturi na\ionale [i pentru moldoveni [i respectarea limbii lor ]n [coal= [i ]n biseric=.19 Gruparea boierilor moldoveni ]ncepu s= editeze o publica\ie ]n limba rom`n=: Moldovanul, sub conducerea lui Gheorghe Madan, considerat a fi un informator al Departamentului de Poli\ie, sub pseudonimul Zagranicin]i.20 Tineretul basarabean cu vederi mai radicale dec]t boierii s-au adunat ]n jurul avocatului N. Gavrili\=, ]ncep]nd editarea primei publica\ii na\ional-democratice Basarabia. }n jurul Basarabiei g=sim grupa\i pe cei mai mul\i dintre intelectualii basarabeni ce se ridicaser=, ]n cea mai mare parte, din r]ndurile r=ze[imii, ale clerului [i t]rgove\ilor [i care la izbucnirea revolu\iei se gr=bir= s= se ]ntoarc= acas= de prin centrele ruse[ti unde tr=iau ca profesori, avoca\i, clerici, studen\i etc21. De men\ionat c= at]t conservatorii, c]t [i na\ional-democra\ii tineri au ]ncercat s=-[i uneasc= for\ele, ]ns= aceasta nu le-a reu[it din cauza revendic=rilor social-radicale ale celui de-al doilea grup [i a absen\ei unei flexibilit=\i din partea primului grup. De[i ambele grup=ri promovau o na\ionalizare a

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

79

agendei politice la aceast= periferie a Imperiului, statutul economic-social [i proprietatea reprezentau elementul determinant al clivajului ce s-a men\inut sub diferite forme p]n=, dar [i dup= Unire. Clasa ]ns= a fost nevoit= s= fac= apel la na\iune [i nu invers, marii proprietari (chiar [i ru[i) declar]ndu-se loiali, la un moment dat, regimului monarhic din Rom`nia din considerentele men\inerii statutului economic propriu. }n ce prive[te evolu\ia politic= a minorit=\ilor ]n Basarabia, nu au existat mi[c=ri na\ional-democratice ale acestora (dec]t poate o mi[care a bundi[tilor), o explica\ie fiind c= tinerii radicali moldoveni au monopolizat discursul ]n cauz=. Important= ]ns= era, ]n sensul ponderii, gruparea boiereasc= sub conducerea lui Krupenski, care edita publica\ia Drug, sub auspiciile lui Kru[evan, un antisemit notoriu. Aceast= grupare, de[i sus\in]nd pozi\ia boierilor moldoveni ]n ce prive[te statutul economic al categoriei sociale din care f=ceau parte, ]i ataca pentru revendic=rile de ordin na\ional. }n ce-i prive[te pe tinerii na\ional-democra\i moldoveni, este firesc s= presupunem c= ace[tia reprezentau du[manii ireconciliabili ai nobililor ru[i din cauza unui pericol dublu na\ional-revolu\ionar. Prima experien\= de liberalizare a luat sf]r[it foarte repede, Duma fiind dizolvat= ]n acela[i an, iar ]n 1907 a fost suspendat= editarea publica\iilor Basarabia [i Moldovanul, mul\i dintre tinerii na\ional-democra\i plec]nd ]napoi ]n centrele ruse[ti, iar unii ]n Rom`nia, la Ia[i. Ia[iul, de altfel, i-a influen\at pe mai mul\i revolu\ionari basarabeni, cum ar fi, de exemplu, Halippa, care a evoluat de la ideile socialiste interna\ionale la convingerile na\ional-democratice rom`ne[ti.22 Oric]t de scurt= a fost aceast= deschidere spre liberalizarea sistemului politic al Imperiului, ea s-a dovedit a fi important= pentru evolu\ia convingerilor, deprinderea unor abilit=\i politice [i organizatorice care au contribuit mai t]rziu, ]n 1917-1918, la formularea mai clar= a obiectivelor de emancipare na\ional= [i social=. Primul R=zboi Mondial a ]nceput ]n 1914, pe front fiind trimi[i, bine]n\ eles, [i moldovenii, ]n num=r de aproximativ 250 000300 000 de solda\i [i ofi\eri.23 Aceast= conflagra\ie, nemaiv=zut= p]n= atunci ]n sensul propor\ iei, cu antrenarea unor efective importante [i utilizarea armamentelor performante, a jucat un rol deosebit ]n ce prive[te socializarea [i emanciparea politic= a solda\ior. Impactul modernizator al r=zboiului a fost dublu: a) socializarea indivizilor [i b) subminarea autocra\iei ruse. }n timpul r=zboiului publica\ia Cuv]nt moldovenesc, sub redac\ia lui

80

IULIAN FRUNTA{U

Halippa, ajunsese la un tiraj de 10 000 de exemplare, distribuite pe front. Chiar dac= faptul ]n cauz= ar ]nsemna 30 de exemplare la 1000 de solda\i, oricum, aceasta dep=[ea ]n mod remarcabil oricare alte tentative, anterioare sau contemporane, de socializare [i culturalizare a moldovenilor din satele basarabene. Con[tientizarea faptului c= s]nt mul\i [i pot influen\a cursul evenimentelor a reprezentat o evolu\ie important= ]n procesul de emancipare social= a \=ranilor trimi[i pe front. Dou= curente divergente (de[i uneori cooperante) exercitau presiuni asupra min\ilor virgine ale acestora: propaganda socialista ([i anarhist= aceste dou= contopindu-se deseori [i gener]nd tulbur=ri sociale de propor\ii) [i cea na\ionalist= (mai slab= din punct de vedere ideologic [i organizatoric). Dar cu toat= propaganda aceasta bol[evic=, solda\ii moldoveni din Basarabia, care apar\ineau unit=\ilor ruse[ti ce operau pe frontul din Bucovina [i Moldova, avur= prilej s= se ]nt]lneasc= cu cona\ionali de-ai lor din vechiul Regat, din Ardeal [i Bucovina [i din contactul acest rodnic s= se l=mureasc= suflete[te [i s=-[i lumineze mintea lor buim=cit= de ideile revolu\ionare la f=clia curat= [i frumoas= a ideii na\ionale. Prin atingerea lor cu fra\ii de acela[i s]nge se de[tepta tot mai viu con[tiin\a lor na\ional=, ce fusese at]ta vreme ]n=bu[it= de urgia cnutului rusesc24. Este evident faptul c= agitatorii bol[evici se bucurau de o sus\inere mai mare, pentru c= erau mai mul\i la num=r, cu un program pe ]n\elesul tuturor [i destul de atractiv, deoarece propunea solu\ii simple de redistribuire a valorilor materiale din contul celor boga\i. Cuplat cu instiga\ii [i chem=ri anarhice, acest discurs p=rea cel mai inteligibil [i cel mai eficient ]n mintea \=ranului-soldat. }n compara\ie cu discursul bol[evic, cel na\ionalist nu oferea solu\ii simple [i imediate (de[i na\ionalismul poate fi simplificat la fel de u[or ca oricare alt discurs ideologic), iar propaganda agitatorilor na\ionali[ti necesita o audien\= mai asidu= ]n consumarea produsului ideologic. Rom`nii reg=\eni au fost cei care au ajutat la formularea [i exprimarea discursului na\ionalist de c=tre basarabenii de pe front. Ar fi dificil s= evalu=m perspectivele mi[c=rii na\ionale/na\ionaliste din Basarabia f=r= contactele cu rom`nii de pe front, ]ns= se poate afirma cu certitudine c= influen\a formativ= a acestora a fost indiscutabil=. }n acela[i timp, ar fi necesar s= remarc=m ponderea bol[evicilor ]n Imperiul Rus, inclusiv ]n Basarabia, [i influen\a pe care ace[tia au exercitat-o asupra mediului politic [i social ]nainte de destr=marea Imperiului, ]n timpul r=sturn=rii bol[evice [i ulterior, ]n perioada edific=rii statalit=\ii sovietice.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

81

Ini\ial, Lenin (Ulianov) considera drept o cerin\= exagerat= [i d=un=toare, cum s-ar fi exprimat liderul bol[evic, autonomizarea ]nv=\=m]ntului, fapt solicitat ]n special la periferiile na\ionale ale Imperiului. }n 1913 Lenin scria: Muncitorului de la ora[, care cunoa[te cel mai bine capitalismul dezvoltat [i care l-a ]n\eles cel mai bine pe tot parcursul vie\ii sale, poate a tras ]n el cu laptele mamei psihologia luptei de clas= , acestui muncitor ]i trece cu certitudine prin cap c= divizarea ]nv=\=m]ntului pe criterii na\ionale nu este doar o pornire ]n detrimentul muncitorilor, ci chiar o [mecherie cras= din partea capitali[tilor. Muncitorii pot fi doar ]mp=r\i\i, diviza\i [i sl=bi\i cu perorarea unor asemenea idei. Nu este ]nt]mpl=tor faptul c= ]n Rusia autonomia na\ional-cultural= a fost acceptat= doar de toate partidele burgheze ale evreilor, iar apoi (]n 1907) de conferin\a mic-burghezilor, de conferin\ele partidelor populare de st]nga ale diferitelor na\iuni [i, ]n sf]r[it, de elementele filistine, oportuniste ale grup=rilor cic= marxiste, adic= ale bundi[tilor [i lichidatorilor ( rus). Nu este ]nt]mpl=tor faptul c= de la tribuna Dumei de Stat doar semilichidatorul Cencheli, afectat de na\ionalism, [i micul-burghez Kerenski au vorbit despre autonomia na\ional-cultural=.25 Mai mult dec]t at]t, ideologul principal al bol[evismului considera c= autonomia na\ional-cultural= ]nseamn= anume un na\ionalism sub\ire [i de aceea cel mai periculos, aceasta ]nseamn= destr=b=larea (sic! chiar a[a, nota autorului) muncitorilor cu lozinca culturii na\ionale...26 Pe de alt= parte, Lenin considera, ]n contextul posibilelor evolu\ii din spa\iul postimperial, c= recunoa[terea dreptului la autodeterminare na\ ional= va demonstra na\iunilor de la periferii c= viitorul stat bol[evic va \ine cont de aspira\iile na\ionale. Astfel, din punctul de vedere anume al proletariatului velicorus, este necesar= educarea ]ndelungat= a maselor ]n sensul ap=r=rii celei mai hot=r]te, consecvente, ]ndr=zne\e [i revolu\ionare a egalit=\ii depline [i a dreptului la autodeterminare a tuturor na\iunilor subjugate de velicoru[i. Interesul m]ndriei na\ionale a velicoru[ilor (nu ]n\eleas= de iobagi) coincide cu interesul socialist (subl. n.) al proletarilor velicoru[i.27 Bol[evicii au ]ncercat s= minimalizeze valoarea revendic=rilor na\ionale, plas]ndu-le ]n contextul celor social-politice generale. S-ar putea ca aceast= abordare s= fi contaminat pe basarabenii petrogr=deni, care au participat activ la transform=rile revolu\ionare din capitala Imperiului, iar mai apoi la suveranizarea [i Unirea Basarabiei cu Rom`nia. Modul de abordare a problemei na\ionale de c=tre bol[evici a fost exprimat de

82

IULIAN FRUNTA{U

Lenin: E o prostie ca revolu\ia socialist= [i lupta revolu\ionar= ]mpotriva capitalismului s= fie contrapus= unei singure (aici [i pe parcurs sublinierea noastr=) probleme a democra\iei, ]n cazul de fa\= problemei na\ionale. Noi trebuie s= unim lupta revolu\ionar= ]mpotriva capitalismului cu programul revolu\ionar [i tactica privind toate cerin\ele democratice: a republicii, a mili\iei, a alegerii populare a func\ionarului, a egalit=\ii ]ntre sexe, a autodetermin=rii na\iunilor etc. Revolu\ia social= nu reprezint= doar o singur= lupt=, ci o epoc= a unui num=r de lupte ]n toate problemele de transform=ri democratice [i economice, finalizate doar cu exproprierea burgheziei.28 Bol[evicii au ]ncercat, ]n acest fel, ]ns= f=r= a reu[i, s= suprime afilierea pe vertical= (na\iunea) [i s= structureze discursul marilor transform=ri sociale doar pe orizontal= (clasa). }n contextul edific=rii statalit=\ii postimperiale ruse, Lenin ar fi permis autodeterminarea doar ]n cazul unei na\iuni socialiste, ceea ce face contradictorie viziunea leninist=, pentru c= o na\iune socialist= ]n forma ]nchipuit= de Lenin nici nu ar fi putut, ab definitio, s= cear= separarea de Rusia. Na\ionalismul era tratat de Lenin ca un instrument al capitalismului [i imperialismului de prostire a maselor populare, libertatea na\iunilor fiind un pretext pentru social-[ovini[ti de teapa lui Kautski [i pentru imperiali[tii str=ini. Mo[tenirea viziunii leniniste a fost fundamental= [i complex=, ]n acela[i timp, pentru viitorul statalit=\ii sovietice. Lenin, ]ntr-un fel, a ]ncercat s= absolutizeze rolul proletariatului [i s= teoretizeze un gen de imperialism al proletariatului, care are dreptul la expansiune din contul statelor burgheze, nu [i proletare, bine]n\eles, pentru c=, prin defini\ie, aceastea ar fi fost aliate ale Rusiei Sovietice. Astfel, atunci c]nd Ucraina a ]ncercat s=-[i edifice statalitatea nu ]n baza ideologiei proletare, ci na\ionale, reac\ ia bol[evicilor ru[i a fost inechivoc=: Noi ]nvinuim Rada de faptul c=, acoper]ndu-se cu frazeologia na\ional=, ea desf=[oar= o politic= burghez= dubl=, care demult se manifest= ]n nerecunoa[terea Sovietelor [i a puterii sovietice ]n Ucraina (printre altele, Rada a refuzat s= convoace imediat, ]n conformitate cu Sovietele ucrainene, congresul \inutal al Sovietelor ucrainene). Aceast= politic= echivoc=, care ne priveaz= de posibilitatea de a recunoa[te Rada drept reprezentant al muncitorilor [i maselor exploatate ale Ucrainei, a condus Rada ]n ultimul timp p]n= la pa[i care ]nseamn= distrugerea oric=rei posibilit=\i de ]n\elegere. Asemenea pa[i au fost, ]n primul r]nd, dezorganizarea frontului. Rada disloc= [i recheam= prin

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

83

ordine unilaterale unit=\ile ucrainene de pe front, distrug]nd ]n acest fel frontul comun unic p]n= la armisti\iu... }n al doilea r]nd, Rada a ]nceput s= dezarmeze unit=\ile sovietice care se afl= ]n Ucraina. }n al treilea r]nd, Rada acord= sus\inere conspira\iunii cade\ilor [i a lui Kaledin [i r=scoalei ]mpotriva puterii sovietice... Rada permite traversarea teritoriului s=u pentru armat= spre Kaledin [i interzice traversarea armatei ]mpotriva lui Kaledin.29 }ns=, o dat= cu diminuarea influen\ei albgardi[tilor, unit=\ilor na\ionaliste ucrainene [i a puterilor str=ine, ucrainenii s-au ]ntors cu o dexteritate nemaipomenit= spre bol[evism pentru a-l na\ionaliza [i a-l folosi ]n scopurile edific=rii na\iunii socialiste ucrainene.

2. Sfatul |=rii
}n ce prive[te legalitatea Sfatului |=rii (subiect discutat cel mai des de [colile concurente ale istoricilor rom`ni [i sovietici/ru[i/rusofili), acesta a fost considerat mai degrab= un organ revolu\ionar, asem=n=tor tuturor institu\iilor ap=rute ]n urma pr=bu[irii autocra\iei ruse.30 }n acest sens: }n lipsa unei organiza\ii administrative solide, alegerile pentru adunarea legislativ= nu se putur= face direct. De altfel, popula\ia b=rb=teasc= ]ntre 19 [i 48 de ani nici nu se ]ntorsese de pe diversele fronturi ruse[ti, care tocmai atunci se g=seau ]n complet= descompunere. Din pricina aceasta s-a recurs la alegeri prin comitetele ost=[e[ti, \=r=ne[ti [i muncitore[ti, precum [i prin corpora\iile profesionale constituite.31 Agitatorii na\ional-[ovini, dar [i bol[evicii ru[i, au ]ncercat s= foloseasc= prezen\a trupelor ruse ]n provincie ]n eventualitatea alegerii, ]n baza votului direct [i democratic, a organelor reprezentative. }ns= liderii mi[c=rii de emancipare na\ional= [i social= a moldovenilor basarabeni au reu[it s= dejoace planurile ru[ilor. Relativ la modul de alegere a Adun=rii Constituante Moldovene[ti, de exemplu, Erhan a declarat c=: }n prezent pe teritoriul Basarabiei se afl= un num=r mare de trupe ruse[ti, care, particip]nd la alegeri, ar putea abate complet activitatea legislativ= ]ntr-o direc\ie nedorit= pentru popula\ia b=[tina[= din Basarabia.32 Scopul primar al Sfatului |=rii a fost concentrarea puterii [i exercitarea atributelor suveranit=\ii na\ionale, care erau ]mp=r\ite [i f=r]mi\ate ]ntre tot felul de comitete revolu\ionare [i corpora\ii profesionale.33 Istoriografia sovietic=, dar [i cea moldoveneasc= rusofil= actual=, au tratat Sfatul

84

IULIAN FRUNTA{U

|=rii ]n modul cel mai dezonorant posibil sub toate aspectele, inclusiv profesionist, ]nc]t nici nu inten\ion=m s= men\ion=m enormele cantit=\i de opere sovietice viz]nd subiectul respectiv.34 Ar fi necesar s= remarc=m, de asemenea, c= [i mul\i istorici rom`ni, inclusiv basarabeni, fiind sfida\i de sovietici (dar [i ]n spiritul na\ionalismului rom`nesc), au simplificat complexit=\ile cre=rii [i func\ion=rii Sfatului |=rii, exager]nd ponderea poten\ialului democratic ]n procedura de constituire [i func\ionare a acestuia. Astfel, Sfatul |=rii a ajuns s= fie un organ reprezentativ, ales pe baze democratice, a ]ntrunit aprobarea unanim= a popula\iei din Basarabia etc.35 De[i componen\a Sfatului |=rii a reflectat structura na\ional=, precum [i toat= gama de curente politice, profesiuni [i institu\ii existente ]n acest teritoriu36, nu putem califica acest organ drept democratic ]n sensul modern al cuv]ntului. Sfatul |=rii, de fapt, nici nu are nevoie de o modernizare a imaginii sale ]n sens democratic, de un gen de standardizare adus= la zi, ]n conformitate cu rigorile democra\iei occidentale contemporane. Ceea ce conteaz= este faptul c= ]n acea perioad=, ]n acel mediu [i ]n acele circumstan\e, Sfatul |=rii a reprezentat organul cel mai democratic posibil din Basarabia, cu puternice tendin\e spre liberalizare [i democratizare a vie\ii politice din provincie. De altfel, unele din cele mai pertinente caracteriz=ri apar\in istoricilor americani: Dieta provincial= era ]n principal numit= [i nu era considerat= un organism reprezentativ ]n vremuri normale ]n orice \ar= occidental=. Trebuie s= ne amintim c= Basarabia era ]ntr-o stare de anarhie general=, complicat= prin c=derea lui Kerenski, care a p=r=sit Rusia l=s]nd-o f=r= nici un guvern responsabil ]n acel moment. El a fost urmat de bol[evici, numeric vorbind o minoritate infinitezimal= a poporului rus la vremea respectiv= [i nerecunoscut= de basarabeni ca lideri legitimi. Dieta era un substitut binevenit pentru un guvern constitu\ional [i s-a considerat de la ]nceput ca un organ de tranzi\ie, preliminar unui regim definit. Desf=[urarea rapid= a evenimentelor, combinat= cu capacitatea [i hot=r]rea multora dintre membrii s=i, au transformat-o ]ntr-un veritabil organ de guvernare. ...Cei care acuz= aceast= Diet= c= e neconstitu\ional=, ]nfrunt= neconstitu\ionalitatea tuturor celorlalte organe legislative din Rusia vremii.37 }n acest context, bol[evicii (pe mo[tenirea sovietic= a c=rora se bazeaz= statalitatea moldoveneasc= actual=) nu ]ntruneau nici pe departe pu\ina legitimitate [i pu\inele atribu\ii democratice pe care le avea Sfatul |=rii la momentul alegerii [i pe parcursul func\ion=rii sale.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

85

Diversele comitete, organiza\ii politice [i revolu\ionare ruse au ]ncercat s= ]mpiedice na\ionalizarea agendei politice, de team= c= vor pierde puterea dac= Basarabia va continua s= persevereze pe calea suveraniz=rii. }n mod paradoxal, anume ostilitatea reprezentan\ilor minorit=\ilor etnice [i ac\iunile ]n conformitate cu un scenariu imaginat al independen\ei iminente au generat asemenea evolu\ii. Aceasta deoarece p]n= [i \=ranii moldoveni au ]nceput s= fie radicaliza\i de un asemenea comportament, ceea ce a condus la reducerea num=rului de mandate ce urma s= fie acordat minoritarilor ]n viitorul corp legislativ al Basarabiei.38 Mul\i reprezentan\i ai minorit=\ilor au continuat s= spere, ]n ciuda faptului c= lovitura de stat din 25 octombrie/7 noiembrie ducea Rusia ]n pr=pastie, ]n posibilitatea restabilirii statului rus (cu Basarabia ca parte component=/gubernie a acestuia), [i au exprimat p=reri nefavorabile constituirii Sfatului |=rii. Doar sub presiunea evenimentelor alarmante de la Petrograd, Consiliul Or=[enesc, dominat de minoritari, a fost nevoit s= recunoasc= ]n cele din urm= autoritatea ]naltei institu\ii [i s= aleag=, conform schemei, deputa\i ]n acest for.39 }n principiu, Sfatul |=rii a ]nregistrat trei etape de dezvoltare:
Perioada februarie-iunie 1917

Con\inutul
Se consider= c= autonomia provincial= [i principiile de organizare a organului \inutal suprem vor fi elaborate de c=tre Adunarea Constituant= ruseasc=, iar permisiunea oficial= de a forma organul suprem al Basarabiei va fi acordat= de Guvernul Provizoriu.

iunie-septembrie 1917

Ucraina autonom= pretinde ]ncorporarea Basarabiei, acest fapt provoc]nd protestul tuturor for\elor politice [i asocia\iilor ob[te[ti de la Chi[in=u [i determin]nd ]nfiin\area unei Comisii de organizare a Sfatului |=rii, care ]ns= este obstruc\ionat= de comitetele revolu\ionare ruse [i reprezentan\ii minorit=\ilor etnice.

octombrie 21 noiembrie 1917

Preluarea ini\iativei de c=tre Comitetul Militar Central Moldovenesc, Congresul Ost=[esc din 20-27 octombrie 1917 de la Chi[in=u lu]nd decizia de a organiza Sfatul |=rii ]n calitate de organism suprem al Basarabiei autonome, eveniment ce s-a [i produs peste o lun=.

Tabel realizat dup= periodizarea lui Negru Gheorghe, Crearea [i ]nceputul activit=\ii Sfatului |=rii ]n lumina unor noi documente, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, nr. 3-4, 1997.

86

IULIAN FRUNTA{U

Este semnificativ discursul inaugural al lui Incule\: Basarabia va trebui s= devin= republic= democratic=, form]nd o parte indivizibil= din marea republic= federativ= democratic= rus=40, din care se poate desprinde foarte clar c= moldovenii se amplasau imaginar ]n spa\iul postimperial rus, Sfatul |=rii av]nd rolul s= convoace Adunarea Constituant= din Basarabia, ]n baza votului universal, s= solu\ioneze problema agrar= prin intermediul unei redistribuiri echitabile, ]n viziunea lor, a propriet=\ii funciare [i s= anihileze anarhia. Statul moldovenesc (RDM) a fost creat, ]n urma circumstan\elor favorabile legate de impoten\a militaro-politic= a Rusiei, de intelectualii na\ionali[ti, sus\inu\i de militarii moldoveni: Totu[i, principalul scop al cohortelor a fost s= lu=m sub protec\ia noastr= dezvoltarea mi[c=rii na\ionale din Basarabia. Din ziua c]nd am sosit cu cohortele ]n Basarabia, mi[carea noastr= a luat o amploare formidabil=.41 }n acela[i timp, crearea RDM nu a fost rezultatul unei mi[c=ri na\ionaliste coerente de mas=, ce [i-a realizat aspira\iile de lung= durat= pentru a ob\ine independen\a [i suveranitatea na\ional=. Aceasta pentru c= ]n Basarabia con[tiin\a na\ional= a ap=rut t]rziu [i a r=mas ]n mare parte un fenomen intelectual-urban, f=r= a avea circula\ie larg= ]n r]ndul \=ranilor. Cu toate acestea, speran\ele intelectualilor radicali moldoveni erau legate, bine]n\eles, de \=r=nime. Prin intermediul culturaliz=rii, socializ=rii [i ]n urma impactului marilor cataclisme, legate de Primul R=zboi Mondial [i r=sturnarea bol[evic=, a fost oferit= str=lucita oportunitate de a sfida intractibilitatea moldovenilor. Legitimizarea discursului na\ionalist putea avea loc doar ]n contextul unei implic=ri autentice [i plenare a \=ranilor ]n procesul de emancipare social= [i/sau na\ional=. De aici au [i ap=rut unele excese, explicabile de altfel, ale discursului na\ionalist, referitoare la viteazul nostru istoric \=ranul, deoarece agitatorii na\ionali[ti voiau s= structureze un prezent [i s= proiecteze un viitor ]n conformitate cu un trecut modelat dup= principiile lor. A[adar, crearea RDM s-a datorat circumstan\elor politicii interna\ionale care au favorizat Rom`nia [i care au sl=bit statul rus centralizat. Na\iunea a fost utilizat= de marile puteri, care au oferit Rom`niei posibilitatea de a realiza obiectivul unei unific=ri na\ionale depline. }n cea mai mare parte, na\iunea a reprezentat, ]n cancelariile occidentale, un instrument fundamental al Marilor Puteri pentru distrugerea Imperiului Rus (dar [i a bol[evicilor) [i crearea unor ministate u[or influen\abile, la fel cum sovieticii au folosit mai t]rziu no\iunea de

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

87

clas= pentru edificarea unui stat multina\ional [i pentru promovarea proiectului unei revolu\ii socialiste mondiale. Clasa [i etnia s-au suprapus ]n Basarabia ]ntr-un mod complex, na\ iunea consolid]nd clasa [i viceversa. }n acela[i timp, analfabetismul moldovenilor, lipsa [colilor, s=r=cia, mizeria cotidian= au fr]nat dezvoltarea intelectualit=\ii moldovene[ti. Aceasta din urm= avea deseori o educa\ie ruseasc= [i cocheta cu tendin\ele intelectuale ale timpului respectiv, cum erau socialismul [i liberalismul radical (mul\i nici nu cuno[teau bine doctrinele/teoriile ]n cauz=), iar intelectualii mai radicali, cum ar fi, de exemplu, Constantin Stere, au participat activ la mi[carea socialist= rus=. Sfatul |=rii fusese [i el influen\at de ideile socialiste ale acelor timpuri, fapt care poate fi depistat at]t ]n actul proclam=rii Republicii Democratice Moldovene[ti, c]t [i ]n actul Unirii cu Rom`nia, unde se vorbe[te despre alegerile directe propor\ionale, reforma agrar=, autoadministrarea provinciei etc. }n 1917 conceptul de stat-na\iune nu se bucura de mare popularitate ]n r]ndul moldovenilor basarabeni, deoarece ace[tia aveau, ]n mod tradi\ional, o ne]ncredere ad]nc ]nr=d=cinat= fa\= de statul centralizat, autoritatea de constr]ngere [i puterea secular=, indiferent de originea etnic= a celor care le gestionau. Na\iunea moldoveneasc= coincidea ]n mare m=sur= cu clasa economic=. Cu excep\ia unei intelectualit=\i pu\in numeroase, moldovenii erau ]n mare parte \=rani. Mai existau [i nobili moldoveni, proprietari funciari, dar ace[tia, din considerentele avantajelor economice [i politice, se rusificau destul de repede. Func\ionarii erau reprezenta\i de ru[i, burghezia comercial= de evrei, care de\ineau me[te[ugurile, industria ]n general, [i care erau creditorii principali ai \=ranilor. Ca urmare, preocup=rile social-economice ale \=ranilor moldoveni au oferit na\ionali[tilor un cadru politic ]n care demersul principal ]l constituia ]mbinarea solicit=rilor de emancipare na\ional= (foarte moderate [i superficiale ini\ial, ]ns= radicalizate o dat= cu preten\iile minorit=\ilor [i ]nr=ut=\irea situa\iei social-politice din Imperiu) cu un program socialist-populist, mai pe ]n\elesul maselor \=r=ne[ti. Sfatul |=rii, deci, a fost dispus s= caute o solu\ie democratic= pentru criza politic=, ]n cadrul statului federal rus: ...Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul s=u istoric, se declar= de azi ]nainte Republica Democratic= Moldoveneasc=, care va intra ]n alc=tuirea Republicii Federative Democratice Ruse[ti, ca p=rta[ cu acelea[i drepturi... Pacea trebuie s= fie ]ncheiat=

88

IULIAN FRUNTA{U

]n ]n\elegere cu ]ntov=r=[i\ii [i cu toate noroadele Republicii Federative Democratice Ruse[ti... Numai astfel vom sc=pa noi \ara noastr= [i vom feri-o de pieire pe maica noastr= a tuturor (subl. n.) marea Republic= Democratic= Ruseasc=!42 Deci, na\ionalismul rom`nesc nu reprezenta la acel moment un proiect credibil, care s= fi fost gestionat de un num=r important de agitatori, ]n pofida faptului c= agonia Imperiului a oferit o oportunitate str=lucit= pentru unificarea necondi\ionat= a tuturor rom`nilor. Istoria ]n cauz=, de altfel, se va repeta peste optzeci de ani, ]n circumstan\e dac= nu similare, cel pu\in asem=n=toare. }n acela[i timp, evolu\iile ]n capitala Imperiului, degenerate ]n r=sturnarea bol[evic=, precum [i reac\ia trupelor ruse[ti bol[evizate [i anarhizate au ]nceput s= submineze ]ncrederea agitatorilor social-na\ionalizan\i ai Basarabiei. Guvernul bol[evic, de exemplu, n-a fost considerat de moldovenii basarabeni drept un succesor legitim al Guvernului Provizoriu, iar ]n eventualitatea unei ]nt]lniri la Brest-Litovsk cu delega\ia bol[evic=, Sfatul |=rii a decis s= recunoasc= guvernul bol[evic doar ]n calitatea acestuia de reprezentant al Rusiei ]n frontierele ei naturale.43 Componen\a na\ional= a deputa\ilor era de 70% moldoveni, 30% fiind oferit minoritarilor (]n conformitate cu reprezentarea numeric= pe teren), deputa\ii moldoveni fiind sus\inu\i de mul\i solda\i moldoveni, care erau interesa\i de crearea unit=\ilor militare na\ionale moldovene[ti. Ini\ial, federalizarea Imperiului Rus [i crearea Uniunii Republicilor Democratice ale Rusiei p=rea o solu\ie mai realist= [i aceasta nu a reprezentat o tactic= a mi[c=rii na\ionale din Basarabia. Faptele istorice ar trebui s= fie privite ]n evolu\ia lor, f=r= utilizarea unei optici ideologice retrospective, unde totul se re-aranjeaz= conform unui model, ]n cazul de fa\=, conform celui na\ionalist. Astfel: Marea Unire de la 1918 a corespuns cu siguran\= formulei des=v]r[ite a idealului na\ional, dar faptul astfel ]mplinit nu trebuie s= conduc= la simplificarea abuziv= a istoriei anterioare, prin reducerea ei la permanenta manifestare a luptei pentru unitate, dat fiind c= oamenii nu aveau cum s= [tie ce le rezerv= viitorul.44 Dup= cum afirm= istoricul Popovschi, formarea RDM a fost dictat= mai mult de ]mprejur=rile politice ale timpului, dec]t de necesitatea istoric= (de[i ultima expresie este discutabil=, nu pentru valen\ele marxiste, ci din cauza unui determinism ce trateaz= evenimentele drept inevitabile), iar proclamarea Republicii Moldovene[ti nu poate fi legat= de un ideal spre care, chipurile, ar fi tins de decenii basarabenii, dup= cum se afirm=, f=r=

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

89

nici un suport, ]n unele lucr=ri. Formarea RDM s-a produs printr-un efect al contamin=rii, deoarece mi[carea na\ional= din Basarabia evolua ]n contextul evenimentelor din ]ntreaga Rusie. C]nd, la un moment dat, celelalte teritorii na\ionale de la periferiile imensului Imperiu au ]nceput s= se proclame republici democratice, Basarabia nu putea face excep\ie (ce ar fi spus oamenii, nu? n. a.). O alt= cauz= ce a stimulat decretarea RDM o constituie preten\iile anexioniste ale Ucrainei fa\= de Basarabia, declarate ]nc= din vara anului 1917.45 Deci, am putea afirma c= independen\a a fost produsul unor factori obiectivi, cum ar fi destr=marea Imperiului Rus, proclamarea Republicii Ucrainene independente [i ruperea leg=turilor directe cu Rusia. Aceasta nu poate fi considerat= drept o manevr= politic= sau o etap= intermediar= de compromis ]n calea spre decretarea Unirii. Este mai mult ca probabil c= ]n accep\ia basarabenilor [i a autorit=\ilor rom`ne[ti, proclamarea independen\ei Republicii Moldovene[ti era, pentru perioada c]t a existat, o inten\ie serioas= [i o realitate politic= ce nu putea fi pus= la ]ndoial=.46 }n aceea[i ordine de idei, includerea prevederii ]n conformitate cu care RDM se amplasa imaginar-politic ]n cadrul Rusiei (]n Declara\ia din 2 decembrie) a fost determinat= de contextul general al epocii. T]n=ra clas= politic= basarabean=, ca [i cea ucrainean=, de altfel, ]n acea perioad= credea sincer c= reunirea ]n cadrul unei Federa\ii ar fi fost singura cale de salvgardare a idealurilor revolu\ionare [i a democra\iei.47

3. Evolu\ia na\ionalismului moldovenesc. Convergen\a dintre na\ionalism [i socialism


Na\ionalismul moldovenesc, at]t c]t a fost s= fie, era, ]n calitate de for\= politic=, mi[carea unui grup de intelectuali radicali ce pretindea c= reprezint= o clas= esen\ialmente nereprezentabil= \=r=nimea moldoveneasc= din Basarabia ]n perioada 1917-1918. Este semnificativ= evolu\ia deputa\ilor-moldoveni din Sfatul |=rii care, la doar trei luni dup= declararea independen\ei RDM [i a dorin\ei de a r=m]ne cu maica noastr= Rusia, au proclamat Unirea cu mama sa Rom`nia. Un asemenea comportament politic pare a fi oportunistic la prima vedere, ]ns= ar trebui s= \inem cont c= acesta a fost legat at]t de lipsa con[tiin\ei na\ionale profunde, c]t [i de radicalizarea mediului social-politic ]n perioada respectiv=. Deputa\ii moldoveni au realizat faptul

90

IULIAN FRUNTA{U

c= puterea le-ar putea sc=pa din m]ini, deoarece ru[ii, evreii [i ucrainenii solicitau tot mai insistent implicarea for\elor armate albgardiste sau bol[evice, dar neap=rat ruse sau ucrainene, pentru realizarea revendic=rilor lor politice. Asemenea perspective interven\ioniste c=p=tau o consisten\= tot mai mare. Sfatul |=rii, de fapt, nu ar fi fost capabil s= reziste subversiunii bol[evice [i, datorit= pericolului iminent care plana deasupra RDM, a ]nceput s= priveasc= tot mai insistent ]n direc\ia Bucure[tiului, ]n speran\a unei asisten\e politice [i militare. Drept rezultat, s-a ajuns la mariajul istoric sau la acel eveniment care a fost tratat de istoricii rom`ni [i ru[i/ sovietici ]n mod at]t de diferit. Atractivitatea bol[evismului consta ]n faptul c= acesta promitea p=m]nt, pled]nd ]n favoarea redistribuirii propriet=\ii funciare. }ns= aceast= atractivitate disp=rea o dat= ce mai mul\i solda\i ru[i bol[eviza\ i/anarhiza\i treceau prin satele basarabene, retr=g]ndu-se de pe frontul de vest. Ace[tia omorau [i pr=dau \=ranii care, eventual, au ]nceput ]n acest fel s= manifeste dubii fa\= de corectitudinea sau dreptatea bol[evicilor, pe care ini\ial o a[teptau cu o anumit= simpatie. Fiind ]ntrebat care a fost rolul cohortelor (unit=\ile militare ale moldovenilor basarabeni) ]n realizarea Unirii, Anton Crihan men\iona: Ru[ii care p=r=seau frontul ][i f=ceau de cap ]n ora[ele [i satele Basarabiei. }n aceste condi\ii, noi am pretins c= dorim s=-i lu=m pe p=m]ntenii no[tri sub ocrotirea cohortelor.48 }n 1917-1918 \=ranii moldoveni erau ]ngrijora\i cel mai mult de problema agrar= (nu ]n termeni teoretici, bine]n\eles, ci ]n sensul unei redistribuiri imediate a propriet=\ii funciare din contul marilor proprietari) [i de suferin\ele proprii ]n anii de r=zboi [i s=r=cie. Ei se considerau \=rani, ceea ce era similar cu a fi moldoveni. Principalele speran\e ale lor erau legate de reforma agrar= [i sf]r[itul opresiunii ce se identifica, de cele mai multe ori, cu statul [i ora[ul. Cu asisten\a ideologic= a agitatorilor na\ionali[ti, ru[ii, evreii, ucrainenii or=[eni [i alte minorit=\i rusificate au ]nceput s= reprezinte, ]n viziunea lor, sursele str=ine ale opresiunii. |=ranii credeau, din ce ]n ce mai mult, c= autonomia na\ional= va fi un mijloc de reducere a puterii arbitrare a acestor grupuri etnice. A[adar, consolidarea op\iunii proindependen\= [i, ulterior, prounionist= ]n imagina\ia politic= a moldovenilor basarabeni s-a datorat, ]n mare parte, unui sentiment de angoas= social-politic=, mai pu\in unui ideal na\ionalist. Intelectualitatea patriotic= s-a confruntat cu dificult=\i serioase ]n timp ce ]ncerca s= mobilizeze popula\ia majoritar \=r=neasc=. }n timpul anului

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

91

1917 noi am f=cut a[a de mult= propagand= pentru autonomia Basarabiei, ]nc]t am reu[it ]n cele din urm= s=-i mi[c=m [i pe \=ranii no[tri (aici [i ]n continuare subl. n.).49 Este sesizabil= ]n afirma\ia lui Crihan intractibilitatea \=ranilor care se l=sau cu greu mi[ca\i de frazeologia unei propagande na\ionaliste intensive, aceasta demonstr]nd lipsa de ]ncredere a \=r=nimii fa\= de oricare program social sau/[i na\ional. Comportamentul ]n cauz= s-a ]nr=d=cinat foarte ad]nc ]n modul de via\= [i psihologia popula\iei rurale a Basarabiei pe parcursul a dou= secole, devenind, se pare, parte integrant= a structurii cultural-psihice a \=ranului moldovean. Antagonismul de clas= dintre boierii rusifica\i, func\ionarii ru[i [i ]ntreprinz=torii evrei [i ru[i, pe de o parte, iar pe de alta \=ranii [i solda\ii moldoveni a constituit un factor important care a creat [i a stimulat con[tiin\a etnic= a \=r=nimii moldovene[ti. }n promovarea mi[c=rii na\ionale s-au remarcat ]n mod special intelectualii, profesorii [colari, preo\ii [i unii ofi\eri [i solda\i. }ns= con[tiin\a etnic= nu s-a dezvoltat ]n ritm accelerat ]n una na\ional=, ca ]n cazul estonienilor sau letonilor, deoarece moldovenii, chiar dac= ajungeau ]n centrele urbane ale provinciei, nu se l=sau u[or culturaliza\i, ob\in]nd o educa\ie sau, cel pu\in, ]nv=\]nd a citi. F=r= acest element fundamental, cum ar fi capacitatea intelectual= minimal=, este imposibil de finalizat tranzi\ia complet= la etapa B a lui Hroch [i, cu at]t mai mult, completarea acesteia. }n luna mai 1917 putem vorbi despre cristalizarea diferen\elor de principiu ]ntre extremele partidei na\ionale: Deja ]n aceast= faz= a mi[c=rii de emancipare na\ional= s-au conturat dou= curente, a c=ror pozi\ie ]n problemele majore cuno[tea anumite nuan\e [i diferen\ieri. Maximali[tii, ce apar\ineau cercurilor intelectuale grupate ]n jurul Partidului Na\ional Moldovenesc [i ziarului Cuv]nt moldovenesc, [i militarii, din Odesa ]n primul r]nd, s-au pronun\at cu t=rie pentru edificarea unei entit=\i statale autonome basarabene, ]n frunte cu institu\ia sa legislativ=. Exponen\ii curentului moderat, \=r=nimea [i clerul moldovenesc, categorii sociale prin excelen\= conservatoare, au optat doar pentru o larg= autonomie regional=, o cerin\= mai pu\in deranjant= pentru guvernul de la Petrograd.50 Clerul [i \=ranii, ]n acest fel, erau mai pu\in receptivi la propaganda na\ionalist= (dar [i socialist=), intelectualii [i solda\ii fiind ]n avangarda mi[c=rii de na\ionalizare [i socializare a agendei politice a Basarabiei. Dup= cum men\ioneaz= Suny, revolu\ia bol[evic= din 1917 [i, ulterior, r=zboiul civil au fost interpretate de c=tre marxi[ti drept un r=zboi civil

92

IULIAN FRUNTA{U

al unei clase ]mpotriva altei clase, al muncitorilor ]mpotriva burgheziei, ]mpotriva boierilor [i a \=ranilor ]nst=ri\i. Na\ionali[tii, dimpotriv=, au interpretat lupta respectiv= drept un r=zboi na\ional al ru[ilor ]mpotriva minorit=\ilor, un r=zboi al centrului ]mpotriva periferiilor. Din aceste considerente, studiile na\ionalit=\ilor neruse au accentuat, ]n mod tradi\ional, substratul etnic, mai pu\in cel social, al luptelor sociale, iar monografiile ce analizau revolu\ia din Rusia propriu-zis= au eviden\iat contradic\iile cresc]nde ]ntre clasele sociale, fapt care a condus la conflagra\ia civil=.51 }ns= socialul [i etnicul erau at]t de imbricate, ]nc]t separarea acestora ar fi artificial= [i inutil=. Dac= vom accepta caracterul accidental [i provizoriu al na\ionalit=\ii [i clasei, precum [i volatilitatea cu care oamenii ][i schimb= identit=\ile [i loialit=\ile etnice [i sociale (de clas=), atunci revolu\ia [i r=zboiul civil, at]t la centru, c]t [i la periferii, par a fi mult mai interconectate [i explicabile. Nu au fost dou= revolu\ii de tip diferit, dup= cum s-a afirmat ]n istoriografia marxist= [i na\ionalist=, ci o gigantic= r=sturnare, dup= expresia lui Suny, o pr=bu[ire social= ce a cuprins ]n 1917 ]ntregul Imperiu Rus. Fiecare persoan= se sim\ea afectat=, iar supravie\uirea fizic= a devenit prioritatea de baz= pentru milioane de oameni. Muncitorii [i \=ranii de etnii diferite traversau aceea[i experien\= de degradare total= a autorit=\ii de stat [i a ordinii economice.52 Astfel, pentru \=ranii moldoveni situa\ia economic= precar= [i frica de solda\ii dezertori ru[i anarhiza\i reprezentau ni[te realit=\i mult mai palpabile dec]t toate ideologiile marxist-bol[evice sau na\ionaliste luate ]mpreun=. Estimarea lui Lenin c= separatismul na\ional ar putea fi redus de c=tre toleran\a Rusiei [i acceptarea autodetermin=rii p]n= la gradul de independen\= a constituit, din c]te s-a v=zut mai t]rziu, o viziune utopic= sau un exemplu de simulare politic=. Dac= va fi Republica Ucrainean= [i Republica Rus=, ]ntre ele vor fi mai multe leg=turi, mai mult= ]ncredere. Dac= ucrainenii vor vedea c= la noi e o republic= a Sovietelor, ei nu se vor separa, dar dac= la noi va fi o republic= a lui Miliukov, ei se vor separa. Dar fiecare socialist rus care nu recunoa[te libertatea Finlandei [i a Ucrainei va degrada p]n= la [ovinism.53 }n acela[i timp, se pare c= Lenin a ]n\eles c= pentru mul\i oameni simpli nici na\ionalismul [i nici sensul de clas= nu era un scop ]n sine, dup= cum se ]nt]mpla deseori ]n cazul intelectualilor (de aici, poate, se trage [i aversiunea agresiv= a lui Lenin fa\= de \=rani, d]nsul crez]nd c= ace[tia reprezint= o clas= care, dac= nu poate fi mobilizat=, trebuie s= fie marginalizat= sau chiar distrus=). De

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

93

fapt, na\ionalismul era cu mult mai slab dec]t majoritatea na\ionali[tilor ar recunoa[te-o; dac= ]n Rusia na\ionalismul era legat de disensiunile politice [i sociale concrete, cauzate de regimul \arist [i dac= grupuri destul de semnificative ale popoarelor neruse au reac\ionat pozitiv la programele socialiste de transformare social= [i autodeterminare na\ional=, atunci presupunerea lui Lenin c= alte popoare ar dori s= r=m]n= ]n cadrul Rusiei (a se vedea, de exemplu, Declara\ia RDM, ]n care se vorbe[te despre dorin\a de a r=m]ne ]n componen\a Republicii Federative Democratice Ruse[ti) nu era chiar at]t de utopic=.54 De la bun ]nceput, linia de divizare ]ntre na\ionalism [i socialism era reflectat= de lupta ]ntre sus\in=torii guvernului sovietic [i interven\ioni[tii str=ini, care sperau s= g=seasc= alia\i ]mpotriva Armatei Ro[ii. Este practic imposibil de depistat, dup= destr=marea Imperiului, un na\ionalism viguros care s-a bazat doar pe puterile proprii. }n acest context, este important de men\ionat c= ]n 1917-1918 se creaser= dou= discursuri antagoniste, dar care se consolidau reciproc ]ntr-un mediu tot mai radicalizat: dac= na\ionali[tii apelau la Occident pentru a ob\ine sus\inerea politico-militar= a dreptului la autodeterminare ]mpotriva unei amenin\=ri din partea Rusiei, atunci comuni[tii prezentau efortul na\ionali[tilor [i sus\in=torilor lor str=ini drept o ]ncercare a imperialismului de a distruge bol[evismul [i de a ]nt]rzia sosirea revolu\iei mondiale. Astfel, desprindem urm=toarele stipul=ri din Rezolu\ia Primului Congres al Partidului Comunist Bol[evic din Ucraina: separarea Ucrainei de Rusia are caracterul unei ocupa\ii temporare; ideea independen\ei Ucrainei, sub paravanul c=reia imperiali[tii germani anexau [i exploatau Ucraina sub jugul capitali[tilor [i boierilor, este discreditat= ireversibil ]n cadrul maselor truditoare celor mai largi ale Ucrainei; r=scoala ]n Ucraina ia amploare sub lozinca restabilirii unific=rii revolu\ionare a Ucrainei cu Rusia.55 La ]nceputul secolului marxi[tii ru[i au ]ncercat s= c][tige alia\i ]n mediul na\ionalit=\ilor neruse [i s= combat=, ]n acela[i timp, tendin\ele na\ionali[tilor de a submina statul unitar. De asemenea, teoreticienii bol[evici sus\ineau c=, o dat= cu r=sp]ndirea revolu\iei socialiste, vor disp=rea diferen\ele na\ionale [i c= dictatura proletariatului va gr=bi acest proces. De aceea Lenin, Stalin, {aumean [i al\ii se opuneau federalismului, prefer]nd autonomiile regionale unit=\i politice care n-ar fi avut obiective sau elemente etnice ]n structura acestora. Iar noi nu s]ntem deloc sus\ in=torii anume ai na\iunilor mici; s]ntem, ]n cazul altor condi\ii de ega-

94

IULIAN FRUNTA{U

litate, ]n favoarea centraliz=rii [i ]mpotriva idealului filistin al rela\iilor federative.56 Solu\ia proletar= ]nsemna men\inerea statului unitar, cu un anumit grad de autoguvernare local= [i garantarea libert=\ii culturale depline ]n cadrul statului socialist. Noi cerem libertatea autodetermin=rii, adic= a independen\ei, deci a libert=\ii separ=rii na\iunilor subjugate, nu pentru c= am visat divizarea economic= sau avem idealul statelor mici, ci dimpotriv=, pentru c= dorim state mari [i apropierea, chiar contopirea na\iunilor, dar ]n baza democratic=, interna\ionalist= cu adev=rat, care este inimaginabil= (subl. n.) f=r= libertatea separ=rii.57 Revolu\ia rus= a avut efectul cel mai important asupra armatei, deoarece aceasta cuprindea un num=r impun=tor de solda\i din ]ntregul Imperiu Rus, inclusiv de la periferiile na\ionale. Dac= ini\ial lumea era cuprins= de anxietate [i fric= datorit= dezintegr=rii Imperiului, apoi lucrurile au evoluat ]n direc\ia confrunt=rii a dou= discursuri: cel al na\ionaliz=rii [i cel al bol[eviz=rii. Astfel, indivizii au ]nceput s= capete o importan\= deosebit= deoarece, pentru prima dat= ]n istoria Rusiei, cu excep\ia pasager= a alegerilor ]n Duma rus= din 1905, a fost insistent solicitat= mobilizarea ideologic= a acestora ]n scopul ob\inerii puterii politice. Ini\ial, agitatorii bol[evici din Petrograd p=reau a fi mai organiza\i [i mai consecven\i, gestion]nd tot felul de manifest=ri publice, la care difuzau foi volante [i manifeste: Solda\ii s]nt ]nc]nta\i [i, dac= ar fi [tiut s= citeasc= (sic! n. a.), ar fi luat cuno[tin\= de con\inut. ...A[a se otr=vea sufletul rural al soldatului...58 }ns= [i na\ionali[tii au intrat ]n competi\ia pentru sufletul rural al soldatului, ]n pofida faptului c= se confruntau, ca [i bol[evicii, cu analfabetismul acestuia. Deci, o dat= cu anarhia [i ad]ncirea revolu\ iei, are loc [i na\ionalizarea armatei prin intermediul, ]n primul r]nd, al a[a-numitelor comitete na\ionale. Este plin= de semnifica\ii activitatea acestora, Dimitrie Bogos descriindu-le ]n felul urm=tor: ...oratorul arat= solda\ilor c= din moment ce Ucraina se organizeaz=, din moment ce ]n Ucraina s-au format chiar unit=\i na\ionale ucrainene, este de dorit ca to\i ucrainenii s= se organizeze ]n comitete, ca mai t]rziu s= se repatrieze. Se intonau c]ntece na\ionale, ridic]ndu-se prin aceasta entuziasmul solda\ior pentru noua lor patrie (subl. n.). Instinctul na\ional fu mai puternic dec]t se credea [i prin ac\iunea lui binef=c=toare pentru na\iunile oprimate se s=pa temelia statului asupritor, descompun]nd armata.59 Dimitrie Bogos, ofi\er ]n armata \arist= [i viitor agitator na\ionalist, de abia descoperea caracterul iremediabil al diferen\elor na\ionale: Ce c=utam

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

95

eu acolo (la [edin\ele diferitelor comitete na\ionale n. a.)? Ce m= atr=gea at]t de puternic la aceste comitete na\ionale, c]nd nimic [i nimeni nu m= lega de aceste na\ionalit=\i. Desigur, g]ndeam eu, trebuie s= existe o logic= ]n ac\iunea mea. Dar care? O, Doamne! Doar eram tot at]t de str=in de ru[i ca [i ei! Eram moldovean, f=ceam parte din umili\ii plugari, care ]n timp de pace ]ngr=[au pe boieri prin munca ]mpov=r=toare a c]mpului, iar ]n timp de r=zboi, ]ngr=[au cu s]ngele lor p=m]ntul... p=m]ntul cui? Ce ne lega pe noi de ru[i? De ce aceste comitete na\ionale aveau o influen\= at]t de mare asupra mea? Auzeam o limb= nou=. Nu se mai vorbea ruse[te.60 Aceast= descoperire cultural-cognitiv= [i emotiv= reprezint= ]nceputul na\ ionaliz=rii vie\ii politice din spa\iul postimperial rus [i na[terea primilor agitatori na\ionali[ti. Este evident=, de asemenea, tentativa de ]mbinare a preocup=rilor de ordin social [i etnic. }n tumultul revolu\iei ruse marea parte a ofi\erilor [i solda\ilor moldoveni a ]nceput s= revin= la vatr=. }n special cei care aveau educa\ie, studiind ]nainte de r=zboi la institu\iile de ]nv=\=m]nt din ]ntreaga Rusie, au fost foarte activi, form]nd nucleul agitatorilor na\ionali[ti basarabeni. Astfel, ]n a doua jum=tate a lunii martie 1917, ]n jurul ziarului Cuv]nt moldovenesc, sub auspiciile lui Alexandri [i Halippa, demarase activitatea de constituire a unei forma\iuni politice moldovene[ti Partidul Na\ional Moldovenesc ]n frunte cu Pavel Gore. Tot atunci a fost publicat [i programul Partidului, din care putem desprinde c]teva teze directorii: se recuno[tea faptul c= slobozeniile cet=\ene[ti [i na\ionale au fost dob]ndite prin revolu\ia ruseasc=; se afirma c= este necesar= lupta al=turi de celelalte popoare ale Rusiei pentru slobozeniile na\ionale ale tuturor, pentru ]nf=ptuirea votului ob[tesc, deopotriv=, de-a dreptul [i t=inuit, pentru slobozenia cuv]ntului, a tiparului, a adun=rilor [i a credin\ei; se declara lupta pentru dob]ndirea celei mai largi autonomii administrative a Basarabiei, ]ns= ]ntr-un mod ]n care s= r=m]n= legat= [i de aici ]ncolo de Rusia prin legile de interes [i de ob[te; toate legile privind afacerile interne s= fie reglementate de Dieta provincial= (Sfatul |=rii); s= fie utilizat= limba moldoveneasc= ]n [coal=, biserica s= devin= autonom=, iar colonizarea s= fie oprit=; moldovenilor de dincolo de Nistru s= li se chez=[easc= acelea[i drepturi pe t=r]mul cultural, bisericesc, politic [i economic, pe care le vor avea ]n Basarabia locuitorii de alt neam.61 Ceea ce este important ]n aceast= prim= declara\ie politic= a proaspe\ilor na\ional-democra\i (]n contextul perioadei, bine]n\eles) este programul de transform=ri revolu\ionare ale

96

IULIAN FRUNTA{U

societ=\ii aceasta ]ns= ]n componen\a Rusiei, fiind solicitat= doar autonomia provinciei [i un grad anumit de autoguvernare. Este limpede c= ]n programul respectiv s]nt prezente mai multe elemente socialiste dec]t na\ionaliste, ]n sus\inerea acestei idei venind [i abandonarea moldovenilor de peste Nistru, deoarece autonomia era solicitat= pe principiu teritorial, nu na\ional-teritorial, cum ar face-o na\ionali[tii pentru care criteriul etnic este suficient de a solicita revendic=ri teritoriale. Cu alte cuvinte, ]n cazul existen\ei unui na\ionalism moldovenesc viabil, Basarabia ar fi avut preten\ii teritoriale fa\= de p=m]nturile de peste Nistru populate de moldoveni, dup= cum [i Ucraina o f=cuse ]n raport cu toat= Basarabia (sic! nu doar ]n raport cu raioanele de sud [i nord ale provinciei, unde exista o minoritate ucrainean= important=). Evolu\ii semnificative ]n ce prive[te emanciparea social-na\ional= a moldovenilor se ]nregistrau [i ]n alte ora[e ale Imperiului: la Odesa au manifestat ]n num=r impun=tor solda\ii moldoveni [i a fost creat Comitetul Ofi\erilor [i Solda\ilor Moldoveni ]n frunte cu maiorul Catelli, care a ini\iat formarea primelor unit=\i na\ionale (cohorte).62 La Kiev, unde: }n contactul zilnic cu ardelenii, al c=ror na\ionalism era [coala cea mai bun= pentru studen\ii moldoveni (subl. n.), tineretul entuziast s-a de[teptat la o via\= nou=. Cu concursul ardelenilor [i bucovinenilor, studen\ii no[tri se organizaser= astfel, Asocia\ia Studen\easc= Cultural-Na\ional= De[teptarea, ]nfiin\at= ]n 1908 de dnii {t. Ciobanu, S. Murafa, D. Ciugureanu [i A. Mateevici, a fost transformat= ]ntr-un cerc politic.63 Evolu\ia etnopolitic= a studen\ilor basarabeni a fost ]n func\ie de asisten\a ideologic= a ofi\erilor [i solda\ilor rom`ni din Ardeal [i Bucovina, care i-au influen\at ]n direc\ia unei na\ionaliz=ri treptate, dar ferme, a programului de revendic=ri sociale. Obiectivul re]ntregirii na\ionale a tuturor rom`nilor un proiect etnopolitic de amploare a ]nceput s= ocupe un loc tot mai important ]n imaginarul politic al agitatorilor basarabeni. Astfel, acest proiect este reflectat de Programul Cercului Na\ional al studen\ilor [i osta[ilor rom`ni-basarabeni din Kiev De[teptarea, aprobat de adunarea general= din 26 aprilie 1917, ]n care este criticat programul Partidului Na\ional pe motiv c= autonomia solicitat= reprezint= un obiectiv insuficient, fiind necesar=: 1) Unirea cu to\i rom`nii ]ntr-o ]mp=r=\ie, ]n care guvernul |=rii s= fie ales de ]ntregul popor cu votul universal, egal, secret [i direct; 2) P=m]ntul |=rii ]ntregi s= fie ]mp=r\it cu dreptate ]ntre cei care ]l lucreaz=.64 De altfel, influen\a a fost reciproc=: basarabenii au utilizat na\ionalismul

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

97

ardelenilor [i bucovinenilor, iar ace[tia din urm= au preluat un anumit radicalism social/socialist de la basarabeni. }n urma acestor contacte, ]n imaginarul politic al basarabenilor s-a stabilit un echilibru mai sigur ]ntre na\ionalism [i socialism, de[i evolu\iile politice ulterioare (teroarea bol[evic=, anarhia [i pericolul care plana deasupra Republicii) au ]nclinat balan\a ]n favoarea primului element [i ]n detrimentul ideii de transformare social= radical= care a ]nceput s= fie asociat=, nu f=r= asisten\a agitatorilor na\ionali[ti conservatori din r]ndul nobililor [i mic-burghezilor, cu anarhia [i instabilitatea pe care o exporta Rusia bol[evic=. Mediul politic era destul de diversificat/fragmentat [i, ]n acela[i timp, str=b=tut de o anxietate social= general=, care f=cea contradic\iile [i divergen\ele dintre partide s= capete un caracter de confruntare permanent= [i regl=ri ulterioare de conturi. La Chi[in=u activau Sovietele Deputa\ilor Solda\i [i Muncitori [i Sovietele Deputa\ilor |=rani, ambele fiind compuse din sociali[ti-democra\i, sociali[ti-revolu\ionari, sociali[ti-poporani[ti, evrei-bundi[ti etc. De[i moldovenii aveau organiza\ia lor aparte Partidul Moldovenesc, un num=r impun=tor al acestora f=cea parte din Sovietele men\ionate care, de fapt, p]n= la constituirea Sfatului |=rii [i intr=rii Armatei Rom`ne, de\ineau puterea [i mijloacele de a influen\a ]n mare m=sur= evenimentele din provincie. Au existat divergen\e [i ]n cadrul Partidului Na\ional Moldovenesc, solda\ii, afecta\i de agita\ia bol[evic=, imput]nd membrilor din aripa dreapt= a PNM c= accept= participarea unor reprezentan\i ai burgheziei ]n cadrul partidului respectiv.65 Terenul de confruntare politic= ]ntre PNM [i alte for\e, ]n mare parte de orientare prorus=, a fost s= fie diferitele congrese [i reuniuni ale asocia\ iilor profesionale, religioase etc. Astfel, la 9 mai 1917 s-a desf=[urat congresul cooperatorilor, unde a fost revendicat= autonomia Basarabiei; la 20 mai primul Congres al Studen\ilor Moldoveni, unde Pan Halippa a formulat o tez= semnificativ= pentru ]n\elegerea acelor timpuri: De azi ]nainte studen\ii no[tri trebuie s= ]nceteze a fi revolu\ionari ru[i, ei trebuie s= fie buni moldoveni!66; la 21-24 mai Congresul |=r=nesc; la 25-28 mai Congresul }nv=\=torilor, fiind relevant faptul c= [i ace[tia din urm= (sic! n. a.) trebuiau ]ndruma\i spre autonomia Basarabiei, spre munca pentru rena[terea neamului rom`nesc din Basarabia.67 Ce am putea presupune atunci despre starea de spirit [i opiniile viteazului nostru istoric \=ranul? Agitatorii PNM erau nevoi\i s= munceasc= foarte mult, contracar]nd curentul rus care f=cea ravagii la sate, pe baza

98

IULIAN FRUNTA{U

unui program socialist-interna\ionalist, profit]nd de ]ntunericul popula\iei moldovene[ti, care putea fi exemplificat printr-un tratament ideologic primitiv, dar eficient, de felul: M=i, voi [ti\i ce-i asta autonomia? Pe voi vor s= v= duc= ]n Rom`nia, unde ve\i fi robii boierilor.68 Acest nivel de prelucrare ideologic= era ]n consonan\= cu gradul ]nalt de analfabetism [i perceperea la un nivel rudimentar a realit=\ii, prin intermediul zvonurilor, istoriilor nebuloase etc. foarte reale [i palpabile (subl. n.) ]n mediul rural. La ]nceputul lunii iunie la Chi[in=u a venit grupul basarabenilor din Petrograd. Ini\ial, ace[tia erau marca\i ]ntr-o m=sur= mai mare de ideile revolu\ionare, fapt firesc ]n cazul unor persoane care au participat activ la evenimentele din Petrograd. Astfel, Erhan devenise pre[edinte al Sovietului Gubernial al Deputa\ilor |=rani, iar Incule\, membru al Sovietului Deputa\ilor Muncitori [i |=rani din Petrograd, devenise ajutorul comisarului gubernial. Ini\ial, revendic=rile nu includeau solicit=ri exprese ]n domeniul etnopolitic, deoarece ]n capitala Rusiei problema ]n cauz= nu era la ordinea zilei. Problema na\ional= era, bine]n\eles, abordat= la Petrograd, ]ns= mai mult teoretic, din punct de vedere al edific=rii statalit=\ii pe teritoriul postimperial. Evident, grupul petrogr=dean a sosit la Chi[in=u marcat de spiritul revolu\ionar din capitala Imperiului [i doar o dat= cu accentuarea proceselor de dezintegrare [i anarhizare elementul etnic a ]nceput s= capete o relevan\= mai mare ]n g]ndirea politic= a indivizilor.

4. Contextul interna\ional, semnifica\iile factorilor rom`n, ucrainean [i iluzia independen\ei


Suveranizarea Basarabiei se efectua nu ]n conformitate cu anumite idealuri formulate anterior, ci sub presiunea evenimentelor, drept reac\ie la faptele ce puteau pune ]n pericol provincia [i pe locuitorii acesteia. Astfel, Sfatul |=rii a luat act de Universalul nr. 4 din 13/26 ianuarie 1918, prin care Ucraina [i-a proclamat independen\a de stat. Consiliul Directorilor de la Chi[in=u a examinat situa\ia creat= dup= proclamarea independen\ei statului ucrainean [i a conchis c= decretarea independen\ei RM devenise o necesitate vital=. RDM urma, la r]ndul s=u, s=-[i proclame independen\a pentru a nu deveni obiectul unor preten\ii anexioniste (subl. n.).69 Deci, factorul care a contribuit decisiv la lansarea procesului de suveranizare treptat=

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

99

a Basarabiei a fost afirmarea continu= a statalit=\ii ucrainene, pe de o parte, iar pe de alta preten\iile teritoriale vizavi de provincie. Faptul ]n cauz= a avut un efect pozitiv asupra con[tientiz=rii, de c=tre elitele politice de la Chi[in=u, a adev=rului c= revolu\ia nu ]nseamn= ]n acela[i timp dispari\ia preten\iilor teritoriale formulate de vecinii na\ionali[ti [i c= este necesar= consolidarea statutului teritorial-na\ional ]mpotriva tentativelor expansioniste ale Radei Ucrainene. Aceasta dorea s= includ= Basarabia ]n componen\a Ucrainei [i ]ncerca s= gestioneze acest proiect, prezent]ndu-l Guvernului Kerenski la Petrograd. Rada a avut chiar impertinen\a s= solicite participarea unui reprezentant basarabean la Sfatul Comisarilor Ucraineni. Prin luna iulie 1917 ]n Ucraina ia amploare o mi[care na\ional= [i ]n scurt= vreme ea devine autonom=, iar mai t]rziu independent=, av]nd ca pre[edinte pe Gru[evski [i ca prim-ministru pe Vinicenko. Prin crearea acestui stat nou, care f=cuse cunoscut Rusiei c= nu-i va permite s= se amestece ]n afacerile sale fie externe, fie interne, Basarabia r=m]nea izolat= de restul Rusiei, iar social-revolu\ionarii pierdeau orice leg=tur= cu st=p]nii [i prietenii lor din Petrograd. Social-revolu\ionarii, lupt]nd pentru un ideal care putea fi atins numai cu concursul celor din Petrograd, v=z]nd c= s]nt izola\i, ajung la convingerea c= pot c][tiga locurile din adunarea ]ntemeietoare din Petrograd numai dac= reu[esc s= c][tige simpatia moldovenilor. Iat= de ce ei au fost nevoi\i s= adopte punctul de vedere al na\ionali[tilor moldoveni, ]n ce prive[te autonomia ... Mai mul\i frunta[i din Partidul Na\ional au sim\it c= a venit vremea ca Basarabia s=-[i spun= pe fa\= dorin\ele [i s= procedeze la ]nf=ptuirea lor.70 Este evident caracterul subordonat [i dependent al na\ionalismului moldovenesc ]n raport cu cel ucrainean. De asemenea, este cert faptul c= na\ionalismul ucrainean a radicalizat pozi\ia membrilor PNM, dar [i a grupului socialist petrogr=dean al moldovenilor. Reac\ion]nd la imput=rile \=ranilor [i minoritarilor, Ciugureanu a fost pus ]n situa\ia de a justifica men\inerea rela\iilor cu Rom`nia, caracteriz]ndu-le drept foarte bune. }n acela[i timp, d]nsul a sus\inut c= pericolul vine din partea Ucrainei, care pretindea dou= \inuturi Akkerman [i Hotin , afirma\ia ]n cauz= fiind probat= printr-un mesaj al ucrainenilor: Prin aceasta, am cinstea a v= declara c= Sfatul Mini[trilor Republicii Democratice Ucrainene Populare g=se[te neap=rat s= aduc= la cuno[tin\a st=p]nirii Imperiale Germane urm=toarele: St=p]nirea Ucrainean= e mult

100

IULIAN FRUNTA{U

interesat= de soarta provinciei vecine, Basarabia. Cu toate c= cele dou= popoare demnitare, cel ucrainean [i cel moldovenesc, locuiesc amestecate, nu mai las= nici o ]ndoial= faptul c= partea de nord a teritoriului Basarabiei e locuit= ]n cea mai mare parte de ucraineni, iar ]n partea de sud ei au o majoritate relativ= [i astfel Basarabia, ]n privin\a st=rii etnografice, economice [i politice, alc=tuie[te o parte nedesp=r\it= din teritoriul Republicii Democratice Ucrainene. St=p]nind o mare parte din malul M=rii Negre, unde ]n partea dinspre apus se afl= un mare centru economic, Odesa, cu care este legat= partea de sud a Basarabiei, guvernul Ucrainean socoate c= prin orice schimbare a fostei grani\e ruso-rom`ne, mai ales ]n p=r\ile de nord [i sud, se ]ncalc= mult interesele politice [i economice ale Republicii Ucrainene. Pre[edintele Consiliului de Mini[tri, Golubovici. Mai mult dec]t at]t, Ciugureanu le-a comunicat deputa\ilor c= ucrainenii, de acord cu austriecii, au declarat linia Ocni\a-B=l\i-R]bni\a supus= direc\iunii C.F.U. din Kiev. Impresia a fost penibil=, cu totul nea[teptat= de frac\iunea \=r=neasc=.71 Deci, preten\iile expansioniste ale Ucrainei au radicalizat, ce-i drept, cam ]ncet, chiar [i frac\iunea \=r=neasc=. Astfel Blocul Moldovenesc a c=p=tat pe parcurs mai mul\i sus\in=tori din partea \=ranilor moldoveni, nemul\umi\i de modul ]n care minoritarii ]ncercau s= gestioneze afacerile interne, dar [i externe ale Basarabiei, orient]ndu-se exclusiv spre Rusia [i Ucraina, care avea preten\ii teritoriale fa\= de Basarabia. Drept reac\ie la acestea din urm=, dar [i la proiectele expansioniste ale regimului bol[evic din Rusia, care a ]ncercat prin intermediul Colegiului Autonom de la Odesa, ]n frunte cu Kr. Rakovski, s= exercite presiuni asupra guvernului Averescu, solicit]nd evacuarea teritoriului dintre Prut [i Nistru, for\ele unioniste din Basarabia au ac\ionat hot=r]t ]n vederea ]nf=ptuirii obiectivului ]ntregirii.72 P]n= la urm=, documentele semnate de guvernul Ucrainei la Brest-Litovsk fixau frontiera statului ucrainean pe Nistru. }ntr-o serie de adrese trimise autorit=\ilor basarabene, at]t ]naintea ]nceperii conferin\ei, c]t [i ]n cursul lucr=rilor ei, Kievul a recunoscut explicit dreptul Basarabiei de a dispune de ea ]ns=[i.73 Reprezentan\ii Sfatului |=rii au dorit s= mearg= [i ei la Conferin\a de la Brest-Litovsk, aceasta accentu]nd faptul c= membrii forului legislativ agreau [i promovau ideea de recunoa[tere interna\ional= a Basarabiei. Conferin\ele interna\ionale de acest fel [i ]ntr-un asemenea context nu fac dec]t s= contribuie la consolidarea statalit=\ii statelor-participante [i exist=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 101

suficient temei de a crede c= ]n acel moment elita politic= basarabean= ][i dorea anume acest lucru. Se pare c= basarabenii luaser= ]n serios perspectivele t]n=rului stat, solicit]nd din partea puterilor europene asigur=ri c= statutul existent al RDM nu va suferi schimb=ri datorit= ac\iunilor alia\ilor. Astfel, Ambasadorul Fran\ei ]n Rom`nia, Saint Aulaire, a oferit, ]n numele tuturor alia\ilor, garan\ii scrise Chi[in=ului ]n care se stipula c= introducerea Armatei Rom`ne era o ac\iune militar= ]n exclusivitate ]n scopul asigur=rii func\ion=rii normale a spatelui frontului rus-rom`n, f=r= efecte asupra evolu\iilor vie\ii politice interne.74 Cu toate acestea, trebuie s= men\ion=m c= francezii, ca [i reprezentan\ii altor puteri europene, de altfel, nu au considerat niciodat= promisiunile oferite reprezentan\ilor noilor state, ap=rute peste noapte, ]n urma destr=m=rii Imperiului, drept garan\ii care ar trebui s= fie respectate ]ntocmai. Diploma\ia reprezenta, ]n viziunea factorilor de decizie europeni, continuarea r=zboiului cu alte metode, ]n care promisiunile nu erau dec]t ni[te momeli pentru liderii politici neini\ia\i ]n domeniul diplomatic, dup= cum erau liderii basarabeni. }n decembrie 1917 britanicii [i francezii au consim\it la crearea sferelor de influen\= ]n est, primilor revenindu-le Caucazul, iar celorlal\i Basarabia, Ucraina [i Crimeea. Reu[ita francezilor a fost mai mic= deoarece au putut g=si trupe doar pentru ocuparea Odesei. }n ceea ce prive[te Basarabia, francezii au f=cut apel la ajutorul rom`nilor, [i ambele state au fost confruntate cu amenin\area unui atac bol[evic francezii la Odesa, iar rom`nii ]n Basarabia [i Transilvania75. }n acela[i timp, rom`nii parcurgeau [i ei o etap= dificil= ]n ce prive[te men\inerea propriei statalit=\i. Gestionarea grandiosului proiect de edificare na\ional= Rom`nia Mare \inea mai degrab= de nivelul imaginarului politic [i doar circumstan\ele interna\ionale favorabile au oferit treptat posibilitatea transpunerii practice a acestui ideal ]ntr-un program concret de ac\iuni. }ns= pentru o perioad= ]ndelungat= jocul puterilor centrale era ]ndreptat ]mpotriva Rom`niei. Astfel ap=ru ideea ced=rii Dobrogei [i a zonei de-a lungul grani\ei cu Austro-Ungaria. Kuhlman [i Czernin au r=spuns c= Dobrogea fusese primit= de Rom`nia ]n 1879 ca compensa\ie pentru luarea Basarabiei, [i de vreme ce \ara noastr= reintr= ]n posesiunea nu numai a celor dou= jude\e r=pite ]n 1879, dar [i a ]ntregului \inut dintre Prut [i Nistru anexiune pe care Puterile Centrale erau dispuse s= o ]nlesneasc= retrocedarea Dobrogei nu putea fi

102

IULIAN FRUNTA{U

considerat= ca o anexiune, ci ca un act de dreptate ]n favoarea Bulgariei spoliate ]n 1879 [i 1913!76 Preten\iile ]n cauz= au determinat Bucure[tiul s= joace mai atent cartea basarabean=, ]ncuraj]nd pe de o parte independen\a Basarabiei ]n timp ce plana pericolul asupra Dobrogii [i insufl]nd tot mai insistent ideea c= aceasta nu se va descurca de una singur= o dat= ce pericolul ]n cazul Dobrogii p=rea s= se diminueze. Duiliu Zamfirescu, comisarul regal la Chi[in=u ]n timpul guvern=rii A. Averescu, a fost instruit de pre[edintele Consiliului de Mini[tri al Rom`niei s= ac\ioneze ]n sensul dob]ndirii recunoa[terii interna\ionale a calit=\ii de stat independent a Republicii Moldovene[ti.77 Semnificative s]nt [i memoriile lui Incule\: Cu toat= inima eram pentru Unire. Cu vreo trei s=pt=m]ni ]nainte propusesem, ]mpreun= cu Ciugureanu, Unirea generalului Averescu, care ]ns=, de team= s= nu piard= Dobrogea ]n tratativele de la Buftea, ne sf=tuise s= r=m]nem mai departe ca Republic= Independent=, ca nu cumva nem\ii s= socoteasc= Basarabia unit= ca o compensa\ie pentru Dobrogea ce o reclamau bulgarii.78 Mai mult dec]t at]t, se pare c= Regele a inspirat aceast= tactic= de activit=\i ]ndreptate spre consolidarea interna\ional= a regiunii sudice [i expansiunea politico-ideologic= treptat= spre est.79 O dat= cu trecerea timpului s-a schimbat [i mediul interna\ional, Rom`nia scap]nd de preten\iile teritoriale ale bulgarilor, dar [i de unele proiecte ce ar fi condus la destr=marea \=rii.80 }n 1918 Rom`nia a avut numai de profitat ]n urma circumstan\elor inten\ionate, gra\ie faptului c= puterile occidentale au hot=r]t a-[i pedepsi principalii adversari, Austro-Ungaria fiind a doua ]n aceast= ierarhie condus= de Germania. Un alt element care i-a convins pe alia\i s= m=reasc= teritoriul statelor de la grani\ele lor de vest ]n special al Poloniei [i al Rom`niei a fost dorin\a lor de a crea bastioane ale Vestului ]n Est pentru a contracara pericolul pe care ]l reprezenta bol[evismul ]n Rusia.81 Ie[irea din impasul ini\ial a fost cu totul spectaculoas=, deoarece se ob\inuse [i un gen de permisiune din partea Puterilor Centrale, prin semnarea Tratatului de Pace la 16/29 martie, de a avea m]n= liber= ]n Basarabia. Autorit=\ile rom`ne trebuiau doar s= gestioneze afacerile cu basarabenii ]ntr-un mod ]n care tot ace[tia din urm= s= promoveze ideea unirii, preferabil necondi\ionate. La 20 martie/2 aprilie Ion Incule\, Daniel Ciugureanu [i Pan Halippa au sosit la Ia[i cu inten\ia de a se deplasa la Bucure[ti pentru a trata pacea ]n numele republicii independente cu puterile centrale, dar care refuzaser= anterior dialogul cu reprezentan\ii Chi[in=ului. ... La Ia[i liderilor basa-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 103

rabeni li s-a confirmat, ca [i ]n perioada cabinetului Averescu, c= nu aveau acces la negocieri. Lung= ]ntrevedere cu membrii Incule\, prezidentul Sfatului |=rii, doctor Ciugureanu, prezident al Consiliului de Mini[tri [i Halippa, viceprezident al Sfatului |=rii. Teza mea: Basarabia este prea slab= pentru a tr=i singur= [i desp=r\it=; ucrainenii p]ndesc nordul [i litoralul m=rii; nici bani, nici armat=. Unirea le-ar face un singur serviciu: s= opreasc= dezmembrarea. Incule\ ex-agent al lui Kerenski nu vrea dec]t unirea cu autonomie deplin=; ceilal\i doi unirea.82 Mai mult dec]t at]t, a[a cum anterior era ]ncurajat= independen\a RDM, la fel mai t]rziu reprezentan\ii diplomatici ai Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii [i Fran\ei ]i ]ncurajau pe Incule\ [i colegii s=i s= proclame unirea, aceasta ]nsufle\ind ]n egal= m=sur= pe to\i patrio\ii basarabeni.83

5. Radicalizarea mediului politic: revolu\ie, anarhie [i ponderea for\ei armate ]n Basarabia


Este pregnant= utilizarea presiunii indirecte exercitate de simbolurile puterii, pe care actorii politici din acea perioad= considerau absolut firesc s-o exercite atunci c]nd de\ineau for\e suficiente pentru aceasta. De exemplu, la 21 noiembrie 1917, ]nainte de a fi ales Sfatul |=rii, ]n pia\a din fa\a cl=dirii unde urma s= se desf=[oare [edin\a respectiv= au defilat trupele moldovene[ti, iar episcopul Gavriil a hiritisit pe moldoveni pentru autonomia Basarabiei. }n felul acesta prestigiul bisericii, dar [i presiunea simbolic= a armatei, au fost utilizate cu dexteritate de c=tre agitatorii na\ionali[ti moldoveni pentru a influen\a direc\ia etnopolitic= de dezvoltare a provinciei [i a asigura cooptarea \=ranilor, dar [i a clerului basarabean, la proiectul suveraniz=rii Basarabiei. Frac\iunea \=r=neasc= din Sfatul |=rii a fost promotoarea ardent= a unui radicalism agrar, fapt care conducea deseori la exproprierea arbitrar= a marii propriet=\i funciare. }n declara\ia ce proclama RDM exist= o stipulare referitoare la reforma agrar=, care mai degrab= a constituit o instigare voalat= la ac\iuni violente, ]ndreptate ]mpotriva boierilor84, dec]t un program agrar echilibrat [i bine g]ndit. Semnificativ este faptul c= rom`nii, de[i nu inten\ionau ini\ial s= se amestece ]n afacerile legate de proprietatea funciar= ]n Basarabia, au influen\at, totu[i, pe tot parcursul afl=rii lor, chiar ]n perioada de p]n= la

104

IULIAN FRUNTA{U

Unire, procesul de reglementare a problemei ]n cauz=. }n ajun proprietarii primi\i de Rege [i de mine: ei propun s= se supun= legii rom`ne[ti votat= la Ia[i. Decidem c=, f=r= s= ne amestec=m ]n reglarea certurilor asupra propriet=\ii, se vor da trupe [i cai marilor proprietari pentru ca p=m]nturile s= nu r=m]n= necultivate85. }n ce prive[te atitudinea Consiliului de Mini[tri, acesta considera prioritar= luarea m=surilor concrete pentru a nu admite mic[orarea suprafe\elor cultivate [i crearea unor situa\ii de criz=, [i nu adoptarea ]n prip= a unei legi agrare, astfel preocup=rile fiind pentru c=utarea unui compromis pentru a ]mp=ca at]t n=zuin\ele ]ndrept=\ite ale \=r=nimii de a c=p=ta p=m]ntul f=g=duit ]n timpul revolu\iei ruse, c]t [i preten\iile ]ntemeiate ale mo[ierilor. Totodat=, introducerea Armatei Rom`ne ]n Basarabia a ren=scut speran\ele marilor proprietari funciari de a-[i restabili efectiv drepturile asupra propriet=\ilor [i inventarului acaparate stihiinic de \=rani ]n 1917.86 }n urma ordinului Radei Ucrainene referitor la demobilizarea armatei, prin unit=\ile ruse amplasate ]n Moldova ]ncepu anarhia, sus\inut= de propaganda bol[evic=, aceasta conduc]nd la ]nr=ut=\irea considerabil= a rela\iilor dintre bol[evici [i guvernul rom`n, faptul ]n cauz= av]nd repercusiuni imediate asupra Basarabiei. Demobilizarea armatei ruse de pe Frontul Rom`n (circa 600 000 oameni), ]ncep]nd cu a doua jum=tate a lunii decembrie, a agravat [i mai mult situa\ia RDM. }ntregul \inut a fost cuprins de un val pustiitor de jafuri [i teroare, pogromuri [i distrugeri ]n mas= a bunurilor private [i publice.87 Solicitarea de sus\inere a Sfatului |=rii adresat= Cartierului General de pe Frontul Rom`n a coincis cu necesitatea Comandamentului Aliat de a controla efectiv spatele frontului. Eventuala instalare a unui regim bol[evic la Chi[in=u ar fi agravat la maximum situa\ia trupelor aliate, care s-ar fi v=zut amenin\ate din spate de o for\= inamic= [i lipsite, practic, de orice rezerve de hran= [i furaje. Pentru executarea misiunii ]n Basarabia au fost destinate 4 divizii rom`ne[ti. Ordinul ministrului de r=zboi cerea Armatei s= resping= peste Nistru bandele ruse care ar ]ncerca s= treac= ]n Basarabia, s= asigure ordinea [i regulata circula\ie pe c=ile ferate, s= se fac= ordine ]n tot \inutul Basarabiei, pun]ndu-se via\a [i avutul locuitorilor la ad=postul jafurilor [i crimelor. De asemenea, Armatei i se cerea s= distrug= toate focarele de agita\ie existente ]n Basarabia; s= se treac= peste Nistru sub escort=, cu trenul sau pe jos, to\i solda\ii ru[i dezertori care r=t=cesc prin sate [i s]nt organiza\i ]n bande cu scopul de a jefui [i r=zvr=ti pe locuitori.88

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 105

}n luna decembrie 1917 mediul politic [i social general din Rusia trecea printr-o criz= de propor\ii (retragerea dezorganizat= de pe front, declin economic, anarhie, r=sturnarea bol[evic=, angoasa maselor, anxietatea elitei etc.), influen\]nd Basarabia care se afla ]ntr-o situa\ie deja exacerbat= sub aspectul anarhiei. Aceast= complexitate de elemente a radicalizat pozi\iile grup=rilor politice [i a intensificat lupta pentru putere. Faptele ]n cauz= i-au f=cut pe moldovenii basarabeni [i pe reprezentan\ii minorit=\ilor s= accepte cadrul na\ionalist de competi\ie. Retrospectiv, Bogos de cele mai multe ori, o surs= demn= de ]ncredere exagereaz=, afirm]nd c= ]n decembrie interna\ionali[tii [i str=inii au intrat ]n Sfatul |=rii numai pentru c= prevedeau c= rom`nii nu se vor opri la jum=tate de cale, ci vor merge mai departe. Ce vroiau rom`nii? Bine]n\eles, ]ntregirea neamului.89 Tot el afirm= c= la ]nceputul lunii decembrie Blocul Moldovenesc ]nregistreaz= un succes ]n chestiunea ]nv=\=m]ntului, fiind ]nfiin\at= la Universitatea din Odesa o catedr= de istorie [i literatur= rom`n=.90 Numai dac= nu ]i b=nuim pe pu\inii na\ionali[ti basarabeni de manifest=ri expansioniste [i imperialiste fa\= de statul vecin (cu alte cuvinte, dac= se dorea ]ntregirea neamului pe parcursul anului 1917, nu avea sens ]nfiin\area catedrelor de limb= rom`n= la Odesa), atunci am putea presupune c= imaginarul lor politic, la sf]r[itul anului 1917, mai \inea de spa\iul postimperial rus. Astfel, ]ntregirea neamului din 1918 este pu\in for\at=, aceasta pentru a pretinde, probabil, mai mult= legitimitate istoric= fa\= de cititori o deficien\= deloc rar= chiar ]n cazul istoricilor profesioni[ti, nici vorb= de politicieni, ac\iunile similare ale c=rora s]nt, ]ntr-un fel, fire[ti. La 2 decembrie Sfatul |=rii a proclamat Republica Moldoveneasc=, purt]ndu-se discu\ii ]nver[unate chiar ]n jurul numelui statului, minoritarii [i frac\iunea \=r=neasc= sus\in]nd Republica Basarabean=, iar Blocul Moldovenesc Republica Moldoveneasc=.91 Aceast= confruntare ]n jurul simbolurilor avea conota\ii etnopolitice. Dac= minoritarii [i \=ranii doreau s= accentueze caracterul provincial al Basarabiei un p=m]nt al nim=nui, asupra c=ruia ar putea pretinde cu acelea[i drepturi toate na\iunile , moldovenii na\ionali[ti au reu[it s=-[i revendice, ]n spiritul timpului, de altfel, substratul etnic al provinciei, aceasta consolid]ndu-le pozi\ia ]n lupta pentru putere. }nvinuirile aduse reprezentan\ilor Blocului Moldovenesc de c=tre minoritari [i \=rani pentru contactele avute cu rom`nii ]n vederea aplan=rii anarhiei au accentuat divergen\ele existente ]ntre moldoveni. Atunci pre-

106

IULIAN FRUNTA{U

zidentul Sfatului |=rii g=se[te necesar a se pronun\a ]n urm=torul fel: Sfatul |=rii, al c=rui pre[edinte s]nt, nu admite dec]t o unire str]ns= cu Republica Democratic= Rus=, dup= cum face dovad= declara\ia parlamentului. Este absolut evident c= zvonurile despre a[a-zisa orientare rom`neasc= s]nt minciunoase [i nu prezint= nici un temei; [i mai departe: Separatism ]n Basarabia nu exist=, mai cu seam= separatism spre Rom`nia. Aici nu-[i ]ndreapt= privirile peste Prut dec]t o m]n= de oameni. C=ile Basarabiei se confund= cu c=ile Rusiei, pentru c= Rusia e o \ar= cu mult mai liber= dec]t Rom`nia...92 Este edificator momentul sosirii ardelenilor militari ]n gara Chi[in=u [i lupta avut= aici la 6 ianuarie cu grup=rile armate bol[evizate ale front-otdel-ului, conduse de Cotovschi, Cabac, Perper, Levenzon, printre care erau [i mul\i moldoveni viteji istorici. }n raport cu evenimentul ]n cauz= studen\ii basarabeni au reac\ionat ]n felul urm=tor: Fra\ilor! S= \inem bine minte c= s]ntem ]ntuneca\i, c= abia ne-am trezit [i s= nu ascult=m pe fiecare prieten luat din drum, care ne cheam= la v=rsare de s]nge. S= [tim cu to\ii c= fiecare moldovean este scump pentru neamul nostru. Uita\i-v= cum tr=iesc jidanii [i nem\ii [i de aceea ei s]nt tari, boga\i [i lumina\i. Noi [tim c= dvs. s]nte\i ]n[ela\i. Str=inii, care s]nt du[manii vie\ii noastre slobode [i care nu pot r=bda ca moldovenii s= ajung= la o via\= de[teptat= [i fericit=, s-au folosit de ]ntunericul min\ilor dvs. (subl. n.) [i v-au dus pe voi, cu armele ]n m]n=, ca s= ]mpu[ca\i, ]n ziua de Sf. Boboteaz=, ]n fra\ii no[tri rom`ni din Transilvania93. Atacul armat inspirat de Sec\ia de Front a Rumcerod-ului a fost efectuat ]n contextul general de isterie antirom`neasc=, iar Sfatul |=rii, la r]ndul s=u, a fost ]nvinuit de colabora\ionism cu Guvernul Rom`niei. Deputa\ii au fost amenin\a\i cu r=fuial= fizic=, iar 80% din efectivele unit=\ilor moldovene[ti au refuzat s= se supun= ordinelor ofi\erilor ]n urma propagandei [i chiar zvonurilor.94 Propaganda antirom`neasc= era condus= de diferite organe revolu\ionare, dar [i de orientare conservatoare, ambele rusofile, deoarece elementul etnic devenise sursa principal= de conflict ]n perioada confrunt=rii civile din 1917-1918 din Basarabia. Ziarele [i , de exemplu, desf=[urau o agita\ie antirom`neasc= acerb=, lupt]nd pentru dispozi\ia mintal= a indivizilor, inclusiv a \=ranilor care, de at]tea solicit=ri de mobilizare venite de peste tot, ]ntr-adev=r s-au sim\it cam tulbura\i. Astfel, pe la sf]r[itul lui februarie:

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 107

|=ranii s]nt instiga\i de agitatori contra Armatei Rom`ne. Pretutindeni, unde s-a ]nt]mplat ca \=ranii s= se r=scoale, erau de vin= agitatorii din diferite comitete locale, care a\]\au popula\ia de la \ar=.95 Un efect benefic asupra mediului politic, ]n special ]n momentele cele mai grele, l-a exercitat Constantin Stere, care se bucura de respectul tuturor moldovenilor reprezenta\i ]n Sfatul |=rii, inclusiv al celor din frac\iunea \=r=neasc=: Aici dl Stere a putut converti la calea adev=rat= mai mul\i moldoveni \=rani, care p]n= atunci erau du[i de nas de ni[te proroci minciuno[i ca |iganco [i al\ii.96 Este, de asemenea, important= flexibilitatea lui Stere ]n problema accept=rii condi\iilor sus\inute de Incule\, Erhan [i, ]n general, de frac\iunea \=r=neasc=. Stere, care cuno[tea bine politica intern= a Rom`niei, nu putea s= nu presupun= ce atitudini ar putea suscita la Bucure[ti at]t condi\iile ce afectau forma de guvernare [i caracterul unitar al Rom`niei, c]t [i revolu\ionarismul f=\i[ al basarabenilor. }ns=, pentru realizarea scopului Unirii, Stere a exagerat pu\in, con[tient sau nu, perspectivele radicalismului revolu\ionar [i ale unei autonomiz=ri a Basarabiei. Astfel, ]n ziua vot=rii Unirii, C. Stere declar=: Revolu\ia ne-a adus aici. A\i aprins aici o f=clie care a ars toate pergamentele feudale, care a nimicit toate privilegiile de cast=, r=m]n]nd un popor, care se ]ntemeiaz= numai pe ogor [i pe munca intelectual=. Dvs. trebuie s= duce\i f=clia [i dincolo pentru d=r]marea putregaiului [i a nedrept=\ilor, ca s= fi\i ap=r=torii ]ntregului neam rom`nesc ]n cea mai grea clip= a istoriei sale. Ast=zi noi decret=m drepturile revolu\iei pentru rom`ni.97 Mai s= declare anexarea Rom`niei de c=tre Basarabia [i aceasta, bine]n\eles, de dragul revolu\iei panrom`ne[ti! Dac= nu l-am b=nui pe Stere de leninismul ce promova revolu\ia mondial=, atunci trebuie s= l=s=m aceste teze pe seama exager=rii de limbaj, inevitabile, probabil, ]n asemenea momente de anvergur=, sau pe seama unei mi[c=ri deliberate pentru a-i atrage pe \=rani ]n Blocul Moldovenesc. Mai degrab=, a existat un amalgam de exagerare [i inten\ii ascunse, limbajul ]n cauz= fiind atr=g=tor pentru \=rani, deoarece le-ar fi asigurat perpetuarea statutului social ]mbun=t=\it, cu care s-au trezit ]n urma tulbur=rilor din Imperiul Rus. Radicalismul revolu\ionar al liderilor basarabeni (acesta se refer= ]n mare m=sur= [i la Stere) a fost perceput ]n Rom`nia la modul cel mai negativ posibil at]t de admisitra\ie, opinia public=, c]t [i ]n istoriografie.98 Motivul principal a fost frica de revolu\ie, care a generat [i o propagand= interesat= prin intermediul unor intelectuali [i ofi\eri rom`ni care creau

108

IULIAN FRUNTA{U

]n Rom`nia o imagine public= conform c=reia Sfatul |=rii era un organ completamente bol[evic. Extrem de elocvente pentru subiectul ]n cauz= s]nt urm=toarele teze ale lui Argetoianu: Biata Basarabie... nu avea ]nc= cuno[tin\= de propria existen\=. Naivul popor de peste Prut c=zuse pe m]inile unui soviet de pezevenghi aduna\i de pe strad=, pe jum=tate bol[eviza\i [i pe jum=tate na\ionali[ti, care se ]ntrunise la Chi[in=u sub numele de Sfatul |=rii... Sfatul |=rii n-a fost ]ntr-adev=r dec]t o forma\iune politic= de impostur=... Ie[it din alegeri cu totul fictive, el nu reprezenta nimic [i pe nimeni. De fapt, membrii lui se impuseser= singuri [i izbutiser= s= se a[eze ]n fruntea mi[c=rii, fiindc= locurile nu erau ocupate de al\ii. Cea mai mare parte a acestor deputa\i f=r= mandat, dac= n-au fost bol[evici sadea, au fost cel pu\in revolu\ionari deci[i s= dea gata pe burjui ]n spe\= pe proprietarii mari rurali [i urbani, care nici nu fuseser= primi\i ]n Sfat sub motiv c= r=m=seser= devota\i \arismului. ...Cu armata rom`n= pe care o avea la dispozi\ie [i cu nem\ii pe care-i avea la Odesa [i c=rora le putea trimite spre p=strare pe to\i conduc=torii ovreilor [i ai ru[ilor, to\i bol[eviza\i [i rom`nofobi, Marghiloman nici nu trebuia s= ia contact cu pu[lamalele din Sfatul |=rii. Un prim-ministru rom`n [i hot=r]t n-avea dec]t un gest de f=cut: s= dizolve Sfatul |=rii, ilegal ales [i ilegal constituit. Dup= aceea s= proclame Unirea Basarabiei cu Patria Mum= f=r= nici o condi\ie, f=r= nici un adaos, [i s= supun= aceast= hot=r]re unui plebiscit.99 }ntru sus\inerea acestor eforturi veneau mo[ierii basarabeni care, aparent paradoxal, ]n cercurile conduc=toare de dincolo de Prut erau v=zu\i mai bine dec]t liderii Sfatului |=rii din cauza statutului social. }ns= liderii mi[c=rii revolu\ionare din Basarabia, practic f=r= nici o excep\ie, au fost [i au r=mas p]n= la sf]r[itul vie\ii convin[i c= problema na\ional= era doar un punct esen\ial ]ntr-un program de prefaceri revolu\ionare (expresie care ne aduce aminte de limbajul leninist n. a.), dintre care nu mai pu\in importante erau ]mpropriet=rirea \=ranilor [i democratizarea c]t mai larg= a societ=\ii. Aceast= convingere este foarte bine exprimat= ]n discursurile parlamentare, ]n scrierile [i coresponden\a lui Incule\, Erhan, Pelivan, Halippa, Buzdugan, Crihan, Alexandri, Alistar, |an\u, Cijevschi, Ciugureanu, P=sc=lu\=, Harea [i ale altora.100 }ns= liderii revolu\ionari basarabeni erau, ]n compara\ie cu marii proprietari, mai pu\in rom`nofobi, deoarece, cu toate ezit=rile, ace[tia au descoperit Patria mult ]naintea marilor proprietari funciari. Dar, dup= Unire, ]n cadrul procesului de subminare a autorit=\ii Sfatului |=rii pe care acesta o avea,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 109

a ]nceput s= fie folosit=, cu o dexteritate neb=nuit= de liderii basarabeni, cartea rom`nofobiei [i a bol[evismului. Semnificative s]nt amintirile: Genera\ia Unirii din Basarabia era cu prec=dere de origine \=r=neasc= [i ]n viitor proiecta visul unei democra\ii politice \=r=ne[ti. ...Genera\ia Unirii din 1917-1918 n-a declarat unirea cu mo[ierimea sau cu burghezia rom`neasc=, ci cu poporul rom`n.101 Este indiscutabil faptul c= ideologii Regatului ]n\elegeau c= recunoa[terea autorit=\ii [i meritelor liderilor Sfatului |=rii putea s= ofere o pondere pozi\iilor acestora ]n detrimentul lor, fapt care ar fi de natur= s= influen\eze fizionomia reformelor sociale din Rom`nia. Preocup=rile rom`nilor basarabeni cu privire la destinul \inutului au fost reflectate ]ntr-un articol de Elena Alistar publicat ]n num=rul din 11 februarie 1918 al ziarului Rom`nia nou=. Dup= cum scria Alistar, atitudinea rezervat= a unor cercuri politice [i intelectuale basarabene ]n chestiunea raporturilor cu statul rom`n era determinat= de nivelul insuficient de democratizare a Rom`niei ]n acea etap=, de imposibilitatea realiz=rii tezei privind socializarea p=m]ntului (subl. n.) ]n condi\iile vechiului Regat care optase pentru ]mpropriet=rirea \=r=nimii cu p=m]nt contra unei desp=gubiri.102 Pe de alt= parte, Argetoianu nu avea dreptate c]nd afirma c= Sfatul |=rii era un organ bol[evizat, deoarece simplifica ]ntr-un mod absolut primitiv (de[i poate ]n contextul spiritual al epocii) o problem= complex=, cu multiple nuan\e etnopolitice [i sociale. Este adev=rat c= liderii basarabeni erau ad]nc marca\i de ideile revolu\ionare (acesta era timpul [i mediul, de altfel), ]ns= nu ]n sens bol[evic. Oricum, ei au realizat convergen\a ]ntre radicalismul revolu\ionar [i na\ionalism, iar caracterizarea lui Argetoianu a reprezentat o simplificare deliberat= a mesajului, fapt determinat, probabil, de mediul politic ]n care a fost educat [i ]n care a activat. Din cauza unei angoase a conservatorilor, sperietoarea bol[evismului a fost folosit= ]n scopuri ideologice ]ntr-un mod neselectiv [i de nenum=rate ori. Aceast= practic=, pe de alt= parte, a fost caracteristic= multor \=ri europene, inclusiv ]n statele democratice ]n perioada interbelic=, dar [i postbelic=. P=rerile din memoriile lui Argetoianu s-au aflat ]n armonie deplin= cu punctul de vedere al marilor proprietari basarabeni (]n mare parte ru[i sau rusifica\i) care, ]ntr-un t]rziu, s-au lansat ]n competi\ia pentru c][tigarea simpatiei noii Patrii [i, respectiv, pentru men\inerea continu= a statutului social-economic pe care ]l de\ineau pe timpul \arismului. Astfel, la 6 martie, Uniunea Marilor Proprietari din Basarabia a prezentat la Ia[i

110

IULIAN FRUNTA{U

regelui Ferdinand un memoriu ]n care se pronun\a ]n favoarea unirii \inutului cu Rom`nia. }n cel de-al doilea memoriu al marilor proprietari basarabeni din 10 martie se cerea f=r= nici un ]nconjur ]nf=ptuirea unirii, ]nl=turarea Sfatului |=rii, care, din punctul de vedere al reprezentan\ilor unei clase refractare la marile transform=ri sociale, era doar o crea\ie a unor oameni politici ocazionali [i aventurieri, [i instaurarea unei administra\ii militare, care s= restabileasc= ordinea deplin=.103 Dintr-o alt= perspectiv=: Noi, ][i justifica mai t]rziu Ion Incule\ atitudinea ]n chestiunea unirii adoptat= ]n martie 1918, eram o Republic= Moldoveneasc=, eram o \=ri[oar= mic=, dar care se bucura de toate libert=\ile [i de toate dob]nzile revolu\iunii: de votul universal, de posibilitatea de a face legea agrar=, de descentralizarea administrativ= pe baza votului universal, de toate drepturile minorit=\ilor garantate [i multe altele; pe c]nd ]n vechiul Regat de pe atunci toate acestea ]nc= nu erau. P=strarea acestor drepturi ]n Basarabia ar fi ]nt=rit certitudinea extinderii lor [i ]n vechiul Regat sau, eventual, ]n ]ntreaga Rom`nie Mare, a men\ionat Incule\, subliniind c= adep\ii acestui punct de vedere au insistat asupra unirii condi\ionate nu pentru c= erau r=i rom`ni, ci dimpotriv=, pentru c= erau prea buni rom`ni.104 Buni sau r=i, primii agitatori socializan\i (dar [i na\ionalizan\i ]n sensul suveraniz=rii statale) au fost la ]nceput democra\i radicali [i chiar revolu\ionari, doar mai t]rziu evolu]nd ]n direc\ia fundamental= a rom`nismului etnopolitic. Condi\iile ]naintate Unirii au reflectat o anumit= nemul\umire fa\= de practicile politice din Regatul Rom`niei, precum [i o hot=r]re de a[ezare a provinciei pe un curs nou, democratic, de dezvoltare, rom`nii basarabeni v=z]nd noua rela\ie cu Rom`nia bazat= pe principii federaliste.105 }ns= principiul federalismului era ]n contradic\ie cu Legea Fundamental= a statului rom`n. }n mesajul regal c=tre poporul rom`n cu privire la Unirea Basarabiei cu Rom`nia se arat= c= ]n punctul de vedere expus de pre[edintele Consiliului de Mini[tri de la tribuna Parlamentului de la Chi[in=u s-a subliniat dorin\a ca: men\in]ndu-se libert=\ile locale [i obiceiurile p=m]ntului, s= nu fie nici o discordan\= cu ideea constitu\ional= de Stat unitar rom`n.106 Din aceast= perspectiv=, textul Constitu\iei r=m]nea deschis doar pentru consfin\irea drepturilor democratice enumerate ]n cadrul Declara\iei de Unire, nu [i pentru decretarea unor principii autonomiste sau federaliste care ar fi modificat temeliile constitu\ionale ale statului rom`n. }n ciuda unor nemul\umiri locale nesemnificative, ]n

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 111

mare parte, care s-au manifestat dup= Unire, Basarabia, ]n timp relativ scurt, s-a integrat statului rom`nesc unitar, f=r= a mai avea preten\ii de autonomie.107 Aceasta indic= un anumit constructivism al g]ndirii revolu\ionare basarabene, care poate fi deconstruit= [i ulterior ]nlocuit=, folosind etnia [i na\ionalismul pentru identificarea de baz= a indivizilor. Dac= am presupune c= idealurile socialiste au fost cu adev=rat puternice ]n imagina\ ia politic= a rom`nilor basarabeni, atunci tulbur=rile sociale ]n provincie ar fi fost asigurate. Lipsa acestora demonstreaz= c= viziunile socialiste ale basarabenilor nu au fost formate independent de for\ele externe [i c= au fost practicate o perioad= relativ scurt=. }ntr-un fel, at]t preluarea ideilor socialiste de la revolu\ionarii ru[i [i occidentali, c]t [i abandonarea lor ]n cadrul Rom`niei Mari sugereaz= capacitatea de transformare [i adaptare la circumstan\e, nu ]ns= [i originalitatea ideologic= a protagoni[tilor, ]n pofida faptului c= ]ntr-un moment dat sau altul, au crezut cu adev=rat ]n cele sus\inute. La una din importantele reuniuni Congresul Militarilor Moldoveni, care a avut loc la 20 octombrie 1917 s-a desf=[urat o lupt= ideologic= aprig= ]n urma c=reia au c][tigat na\ional-democra\ii. Perseveren\i ]n entuziasmul lor tineresc, convin[i de cauza frumoas= ce o ap=rau, sinceri ]n expunere, ]n care vibra un pur na\ionalism, campionii cauzei sfinte luptau pentru terenul pierdut diminea\a ]n urma agita\iei demagogice a r=t=ci\ilor. ...T]rziu de tot, c]nd adep\ii ru[ilor nu mai puteau s= ]nregistreze vreun succes, cauza pentru care se luptase [i se lucrase at]ta amar de vreme, pentru care murise Hodorogea [i Murafa, primii martiri moldoveni r=pu[i mi[ele[te, cauza poporului moldovean fu c][tigat=. Congresul hot=r=[te autonomia!108 De[i, ]n viziunea Congresului Militar, Sfatul |=rii reprezenta o etap= provizorie p]n= ]n momentul convoc=rii Constituantei Basarabene, aceasta nu s-a mai realizat niciodat=, datorit= circumstan\elor interna\ionale. Pe de alt= parte, cohortele nu au reu[it s= garanteze stabilitatea necesar=, deoarece nu erau suficient de organizate [i erau destul de susceptibile la presiunile ideologice ale bol[evicilor. De altfel: Bande nesf]r[ite de solda\i ru[i de pe frontul rom`n inundau Basarabia, pentru a comite aici jaf, prad= [i asasinate de tot felul, ca cele comise ]n august 1917 contra avocatului Simeon G. Murafa [i a inginerului Hodorogea.109 Cel pu\in la nivelul inten\iilor, cohortele trebuiau s= ]ndeplineasc= roluri multiple, care cuprindeau nu doar potolirea anarhiei dezl=n\uite prin sate, gra\ie

112

IULIAN FRUNTA{U

agita\iunilor social-revolu\ionarilor, ci [i un puternic sprijin de na\ionalizare [i propagand=.110 De[i procesul de suveranizare fusese lansat prin solicitarea autonomiei de c=tre Congresul Militarilor organiza\ia cea mai puternic= sub aspect numeric [i din perspectiva influen\ei exercitate asupra politicii din Basarabia, totu[i, la Chi[in=u se considera c= un grad ]nalt de autonomie [i chiar suveranitate ar fi perfect compatibil cu aflarea provinciei ]n cadrul Rusiei. De aceea, la ]nceputul lunii noiembrie, la Chi[in=u ]ncep preg=tirile pentru alegerile ]n Rusia, ]n Adunarea }ntemeietoare (Constituanta Rus=) la care particip= toate for\ele politice, inclusiv PNM. Este relevant= cuv]ntarea lui Pan Halippa la [edin\a Sfatului |=rii: Domnilor deputa\i, acum opt luni, c]nd to\i [ov=iau, se sc=ldau ]n apele interna\ionalismului boln=vicios, provocat de revolu\ia rus= (aici [i ]n continuare subl. n.), noi am fost aceia, care am ridicat mai ]nainte steagul na\ional, c=l=zui\i de ideea iubirii de patrie, adic= de p=m]ntul nostru moldovenesc. Aceast= idee a fost ]mbr=\i[at= cu c=ldur= de noi, care n-am z=bovit a o sem=na, plini de ]ncredere, prin toate col\urile p=m]ntului dintre Prut [i Nistru. Munca era grea, c=ci poporul z=cea amor\it ]nc= de lan\urile robiei, iar aceste lan\uri [tiam c= se pilesc numai cu mare ]ncetineal=. Chiar dac= la ]nceput s-au g=sit moldoveni, care ne spuneau c= pornim o lucrare z=darnic=, deoarece sim\irile poporului moldovenesc s]nt ]ntunecate. {i dac= vedem c= aceste grele lan\uri s-au rupt [i neamul nostru s-a trezit la via\=, trebuie s= m=rturisim c= o parte de vrednicie o are [i partidul na\ional, care, prin p=rta[ii s=i, a pilit st=ruitor aceste lan\uri. Partidul na\ional a t=iat obloanele de fier ale temni\ei ]n care gemea neamul nostru [i ast=zi noi am ajuns o \ar= liber= [i autonom=. Poate ]n cur]nd, ]mprejur=rile ne vor ]mpinge spre republic=.111 Este evident=, ]n acest fel, evolu\ia agitatorilor basarabeni de la promovarea unui socialism revolu\ionar-anarhist la ]mbinarea revendic=rilor de ordin social [i etnopolitic. }n ce prive[te Transnistria, Primul Congres Moldovenesc Ost=[esc a decis s= se solicite Radei Ucrainene ca moldovenilor de peste Nistru s= li se ofere acelea[i drepturi pe care le aveau minorit=\ile, inclusiv ucrainean=, ]n Basarabia autonom=. Astfel, pentru prima dat= o reuniune at]t de important= ]n sensul ponderii politice [i militare decide c= Transnistria se afl= ]n afara preten\iilor teritorial-na\ionale, chiar dac= peste Nistru tr=iau mul\i moldoveni. Acest fapt este edificator pentru sl=biciunea na\ ionalismului moldovenilor care are un comportament defensiv [i lipsit

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 113

de vigoare ]ntr-o perioad= turbulent= ce putea aduce c][tig de cauz= celor care avansau preten\ii [i ]ncercau s= le implementeze. De altfel, Congresul Moldovenilor de peste Nistru a fost mai elocvent ]n ce prive[te aspira\iile panrom`ne[ti: }ntrunirea a durat 2 zile (17.12.1917), s-au \inut cuv]nt=ri ]nfl=c=rate. Este de remarcat, moldovenii aici se sim\eau mai liber dec]t ]n Basarabia, aici nu se vorbea dec]t de ]ntregul neam rom`nesc [i s-a hot=r]t, ]ntre altele, ca s= se fac= toate chipurile, ca moldovenii de peste Nistru s= fie alipi\i la Basarabia (subl. n.).112 Alegerea dificil= ]n 1917-1918 a moldovenilor basarabeni (inclusiv [i a altor popoare) a fost f=cut= ]ntre op\iunea probol[evic= ([i prorus=) [i op\iunea alian\elor cu for\ele politico-armate str=ine [i/sau promovarea scopurilor politice proprii. Uneori, ]n cadrul procesului de alegere, tot at]t de importante ca preferin\ele etnice deveneau structurile sociale, experien\a din trecut [i avantajele relative ale op\iunilor disponibile la acel moment. Unele elemente revolu\ionar-socialiste, cum ar fi reforma funciar= radical=, sufragiul universal [i altele au fost preluate de na\ionali[tii moldoveni, acest fapt anihil]nd unele dispozi\ii distructiv-anarhice ale \=r=nimii s=race. }n acest context se ]nscriu promisiunile Guvernului Moldovenesc referitoare la reforma agrar= ([i alte reforme de ordin social-politic) ]n Basarabia. Comportamentul de clas= al proprietarilor [i func\ionarilor ru[i, dimpotriv=, era ostil tuturor transform=rilor sociale, aceasta conduc]nd la accentuarea unor tangen\e ]ntre clas= [i na\ionalitate. Separarea de Rusia a fost aproape ]ntotdeauna o decizie politic= care implica necesitatea sus\inerii acestui fapt de c=tre o putere din afara Imperiului de la ]nceput au fost Germania [i Turcia, apoi puterile Antantei. C]nd bol[evicii erau slabi din punct de vedere militar, iar nem\ii puternici, atunci cre[teau [ansele separatismului [i ale na\ionali[tilor; c]nd se ]nt]mpla invers, la periferiile Imperiului se gaseau mai mul\i sus\in=tori ai ideilor bol[evice despre revolu\ia social=, p=m]ntul distribuit \=ranilor etc. Aceasta se datora, nu ]n ultimul r]nd, faptului c= bol[evicii [i-au anun\at ini\ial disponibilitatea s= negocieze formarea federa\iei sovietice cu na\ionalismul popular de la periferii [i s= utilizeze orice for\= militar= imaginabil= pentru ob\inerea scopurilor formulate113. }ns= amploarea ideologic= [i organizatoric= a bol[evicilor ru[i, dar [i g]ndirea lor se manifesta, bine]n\eles, la Petrograd. La periferii, pu\inii

114

IULIAN FRUNTA{U

bol[evici care au reu[it s= turmenteze cu propaganda lor minorit=\ile ([i s= le converteasc= la un mesianism panrus), dar [i o parte ]nsemnat= din vitejii istorici, nu erau, totu[i, capabili de ini\iative conceptuale/ideologice, deoarece nu se remarcau prin capacit=\i intelectuale, ci mai degrab= prin dispozi\ii anarhice. Astfel, chiar [i istoricii sovietici au fost nevoi\i s= recunoasc= faptul c=: Bol[evicii locali nu au realizat deodat= necesitatea edific=rii statalit=\ii sovietice moldovene[ti. Aceasta se explic= prin faptul c= bol[evicii provinciei nu aveau atunci centrul lor coordonator, se resim\ea nivelul sc=zut al preg=tirii teoretico-ideinice a unei p=r\i din bol[evici. O perioad= ]ndelungat= ei se aflau ]n organiza\ii comune cu men[evicii, iar ]n ora[e [i localit=\i cu bundi[tii, iar ace[tia, ]n problema na\ional=, aveau pozi\ii oportuniste.114 Frica de unit=\ile bol[evizate [i anarhizate, care ]ncepeau s=-[i coordoneze mi[c=rile cu o eficien\= tot mai mare [i s= se impun= din punct de vedere ideologic [i militar, i-a f=cut pe na\ionali[tii basarabeni s= caute sus\inerea voluntarilor ardeleni din Kiev, ]n speran\a de a potoli deta[amentele bol[evizate. }n timpul acesta dl Pelivan, directorul de externe, ]mpreun= cu dl Cristi, fac o c=l=torie la Ia[i [i informeaz= guvernul rom`n despre toate ce se petreceau ]n Chi[in=u, ar=t]nd c= numai Armata Rom`n= poate salva situa\ia.115 Chiar dac= au existat suficient de mul\i membri ai Sfatului |=rii din grupul moldovenilor na\ionali[ti care au ezitat o perioad= ]ndelungat= ]n ce prive[te oportunitatea solicit=rii ajutorului militar rom`n, presiunea armat= a ru[ilor bol[eviza\i a modificat mediul politic ]n care operau deputa\ii, simplific]nd op\iunile: sim\indu-se amenin\a\i, inclusiv fizic, conceptul unei independen\e viabile a Basarabiei ]ncepu s= se deplaseze din imaginarul na\ionali[tilor basarabeni ]n favoarea unirii cu Rom`nia. Aceasta, ]ns=, nu s-a ]nt]mplat peste noapte, ci a durat o perioad= mai ]ndelungat=. Sfatul |=rii ][i putu relua activitatea sub scutul [i ocrotirea armatei rom`ne. ...La privirea steagurilor biruitoare [i a osta[ilor eroici, grupa\i sub adumbrirea lor, precum [i ]n urma propagandei de trezire [i de[teptare a con[tiin\ei na\ionale (subl. n.) ce se f=cea, pe o scar= foarte ]ntins=, de o pleiad= ]ntreag= de intelectuali rom`ni din vechiul Regat, din Ardeal [i din Bucovina, care veniser= la Chi[in=u [i ]n celelalte centre administrative [i culturale din Basarabia, se trezi ]n sufletul moldovenilor dintre Prut [i Nistru, [i ]ndeosebi ale conduc=torilor lor, ideea solidarit=\ii na\ionale [i

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 115

dorul de a se re]ntoarce la s]nul patriei-mume, de la care mo[ii [i str=mo[ii lor fuseser= r=pi\i de vulturul Uralului.116 De[i influen\a\i de propaganda [i prezen\a trupelor rom`ne regulate, totu[i, ]n 1918 majoritatea moldovenilor basarabeni nu [tiau ce na\ionalitate au. Ei de abia trebuiau s= ]nve\e s= fie rom`ni. Nu este corect s= confund=m, deliberat, sau mai degrab= din lipsa de cuno[tin\e ]n domeniul teoriei na\ionalismului, un vag sentiment de apartenen\= etnic= cu na\ionalismul. De altfel, nici ]n Moldova rom`neasc= moldovenii nu au putut transcende moldovenismul dec]t prin anii 50-60 ai secolului XX, folosind p]n= atunci apelativul moldovean.117 Consiliul Directorilor Generali a decis s= fac= apel la Cartierul General al Armatei de pe Frontul Rom`n, ]ns=, ]n acela[i timp, Erhan [i Incule\ au ]ncercat s= negocieze, nereu[it, ce-i drept, cu {eful Statului-Major al districtului militar Odesa trimiterea ]n Basarabia a dou= divizii de cazaci. Acest lucru arat= c= basarabenii nu erau at]t de prorom`ni, cum au ]ncercat s= se justifice ulterior, dup= Unire. Bine]n\eles, zvonurile despre discu\iile secrete din Sfatul |=rii [i demersurile la Ia[i au provocat protestul comitetelor revolu\ionare ruse din Chi[in=u. La 20 decembrie ]n centrul Basarabiei au fost r=sp]ndite proclama\ii ]n care Sfatul |=rii era acuzat de ]ncheierea unei ]n\elegeri secrete cu Alia\ii ]n scopul continu=rii r=zboiului [i de tr=darea intereselor Basarabiei ]n favoarea \arismului rom`nesc.118 Semnificativ= este demararea competi\iei ]ntre moldovenii basarabeni [i minorit=\i pentru originea etnic= a asisten\ei militare ]n vederea men\inerii ordinii: rezolu\ia Blocului Socialist Unit respingea categoric orice inten\ie de a cere ajutorul Guvernului Rom`n, insist]nd asupra cooper=rii militare cu Republica Ucrainean=119, ceea ce a condus, la 26 decembrie, la un compromis, prin a doua solicitare adresat= generalului {cerbaciov pentru trupe, f=r= a se preciza, spre deosebire de prima telegram=, apartenen\a na\ional= a acestora. Deja la 27-28 decembrie Cartierul General de pe Frontul Rom`n [i-a luat sarcina ap=r=rii \inutului, Alia\ii d]nd garan\ii c= prezen\a armatei cerute de autorit=\ile basarabene exclude amestecul ]n treburile interne ale RDM.120 }n urma demersului Consiliului Directorilor de la Chi[in=u, {cerbaciov a cerut Guvernului Rom`n s= asigure ordinea ]n Basarabia, dispun]nd trimiterea unor trupe disciplinate ]n spa\iul dintre Prut [i Nistru. Consiliul de Mini[tri al Rom`niei, av]nd acordul Alia\ilor, dup= ]ndelungate consult=ri, a decis la 30.12.1917 (12.01.1918) trimiterea armatei ]n Basarabia.121 La 5

116

IULIAN FRUNTA{U

ianuarie 1918 bol[evicii au ocupat Chi[in=ul [i puterea ]n ora[ p=rea s= fi trecut definitiv ]n m]inile lor. Deputa\ii Sfatului |=rii au fost nevoi\i s= practice un gen de ilegalitate, de fric= s= nu fie supu[i execu\iilor sumare, solicit]nd, ]n acela[i timp, asisten\a armat= a Guvernului Rom`n. La 13 ianuarie, divizia a XI-a rom`n=, sub conducerea generalului Bro[teanu, a intrat ]n Chi[in=u.122

6. Evenimentul Unirii
S]nt pline de semnifica\ii evenimentele din ajunul Unirii. Astfel, Conven\ia Feroviar= Interstatal= cu Rom`nia a fost adoptat=, la 7 martie 1918, cu 70 de voturi pentru [i 46 ]mpotriv= (\=ranii [i minorit=\ile), iar peste 20 de zile cifrele celor care nu agreau Unirea r=m]n aproximativ acelea[i, cu migrarea unor \=rani ]n grupul unioni[tior. }n ce prive[te dispozi\ia unionist= ]n Sfatul |=rii, este relevant= urm=toarea perspectiv=: pro votarea deschis= [i nominal= a Unirii votarea Unirii 82 86 contra 26 3 ab\ineri 16 36

Acest lucru demonstreaz= c= ]mpotriva procedurii de votare deschis= [i nominal= s-au pronun\at 26 de persoane, un num=r de indivizi care nu voiau ]n acea conjunctur= s= le fie cunoscute op\iunile antiunioniste [i antirom`ne[ti. Din ace[ti 26, doar 3 indivizi s-au pronun\at deschis, restul complet]nd r]ndurile celor care s-au ab\inut. Presupunem c= minoritarilor [i \=ranilor le-a fost, pur [i simplu, fric= s= voteze ]mpotriv= ]ntr-un mod transparent [i am putea afirma c= aceast= ur= inhibat= s-ar fi emancipat imediat dac= nu existau circumstan\ele de constr]ngere create de prezen\a Armatei Rom`ne. Singura excep\ie pozitiv= a fost cea a deputatului polonez Dudkevich, care a salutat Unirea, fapt care nu a f=cut dec]t s= accentueze, prin contrast, na\ional-[ovinismul inhibat al minoritarilor. Pe de alt= parte, este discutabil= aser\iunea lui Nistor referitoare la actul de cea mai ]nalt= calitate [i negarea puterii ]n procesul de unire a Basarabiei cu Rom`nia: F=cut= din libera voin\= a ]ntregului norod,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 117

reintrarea Basarabiei ]n unitatea rom`neasc= trebuie ]n\eleas= nu ca un act de putere, ci ca un act de cea mai ]nalt= calitate, ca ultima etap= a unui proces complex de restabilire a drept=\ii c=lcate ]n picioare de \arismul rus ]n scurgere de 106 ani.123 Istoricul american Sherman David Spector a caracterizat actele unirii p=m]nturilor rom`ne[ti din 1918, inclusiv a Basarabiei, drept un amalgam de spontaneitate [i fapte care indic= protec\ia [i/sau amenin\area Armatei Rom`ne.124 Nu putem dec]t subscrie la afirma\ia ]n cauz=. Nu a fost, bine]n\eles, o anexare simpl= a Basarabiei. Faptul c= a fost administrat= o campanie, par\ial reu[it=, de rom`nizare a agendei de emancipare social-na\ional= a basarabenilor face din Unire un eveniment complex ]n care, bine]n\eles, puterea a reprezentat un factor major. Problema const= ]n faptul c= nici nu trebuie s= judec=m Unirea din perspectiva modern= a unei decizii consensuale (sau, cu at]t mai mult, consensualiste) democratice* ea s-a ]nf=ptuit ]ntr-un mediu concret ]n care puterea [i chiar actele de for\= reprezentau lucrurile cele mai fire[ti. De aceea Unirea nici nu are nevoie de un gen de reabilitare [i simplificare a complexit=\ilor sale, ci de evaluarea atent= a angoasei maselor ]n acea perioad=, a influen\ei anarhiei ruse, a evolu\iei agitatorilor na\ionali[ti etc. }nclinarea tot mai evident= a balan\ei politico-militare ]n favoarea Rom`niei a generat o competi\ie ]ntre \=ranii [i boierii basarabeni pentru drepturi social-economice pe care le-ar fi putut da noua st=p]nire. Astfel, la 2 martie, zemstva \inutului B=l\i, ]n [edin\a plenar= a Adun=rii Generale, voteaz= Unirea cu \ara-mam=.125 Dar [i \=ranii din jude\ul B=l\i au cerut, ]n numele popula\iei jude\ului, unirea cu Rom`nia.126 Fiecare grup social ][i proiecta imaginar a[tept=rile proprii ]n noile circumstan\e politice, economice [i sociale, [i ]ncerca s= ac\ioneze ]n perspectiva asigur=rii sau ]mbun=t=\irii statutului social-economic. Relativ la retrospectiva asupra actului Unirii, de cele mai multe ori protagoni[tii evenimentelor au formulat ]n termeni na\ionali[ti [i absolut inechivoci faptul ]n cauz=, simplific]nd complexit=\ile existente ]n acea perioad=. Cititorule, dac= ]\i vei pune ]ntrebarea: cine a f=cut Unirea Basarabiei cu \ara-mam=, istoria ]\i va r=spunde: vocea s]ngelui.127 De altfel, unii istorici basarabeni contemporani au tratat rezervat tema vocii
*Despre democra\ia consensualist= a se vedea Lijphart Arendt, Modele ale democra\iei (Ia[i: Polirom, 2000), pp. 49-61.

118

IULIAN FRUNTA{U

s]ngelui, subliniind c= trebuie s= ne mul\umim cu g]ndul treaz, impus de examinarea cump=nit=, neexaltat=, a faptelor sigure, c= aceasta a fost produsul, ob\inut foarte greu, al conlucr=rii unui complex ]ntreg de factori.128 Unirea n-ar trebui s= fie tratat= ca un fapt rectiliniu, lipsit de acel cadru al confrunt=rilor ideologice [i etnice, care face din evenimentul ]n cauz= un fapt nu mai pu\in m=re\, ]ns=, cu certitudine, complex. Pentru o perioad= ]ndelungat= membrii activi ai Sfatului |=rii din gruparea agitatorilor na\ionalizan\i/na\ionali[ti [i radical-democra\i se identificau, ]n termeni etnopolitici, ]n spa\iul postimperial rus [i doar sub presiunea evenimentelor [i minoritarilor proiectul panrom`nesc a ob\inut perspectivele necesare de consolidare a rom`nismului ]n Basarabia. La [edin\a solemn= din 27 martie de proclamare a Unirii a luat cuv]ntul Al. Marghiloman: ...Noi am urm=rit cu un viu interes dezvoltarea acestui col\ de p=m]nt rom`nesc [i ne-am ]ncredin\at cu mul\umire c= din caldul dvs. patriotism a ie[it o Basarabie independent=. Pe c]nd v]rtejul primejdios al evenimentelor a ]nceput s= amenin\e t]n=rul stat, conduc=torii lui [i-au dat seama c= ajutorul nu le poate veni dec]t din partea Rom`niei. (...) Unirea Basarabiei cu patria-mam= este o necesitate pentru statul dvs. (...) Ne-am convins c= unirea se poate ]nf=ptui f=r= ca ea s= fie ]n contrazicere cu autonomia dob]ndit=. Unirea e posibil= f=c]nd concesiuni obiceiurilor locale, care nu se ]mpotrivesc intereselor unei Rom`nii Mari [i ]mpreunate.129 A urmat Declara\ia Sfatului |=rii ]n ce prive[te Unirea condi\ionat=, ]ns= nici acest lucru nu i-a satisf=cut pe minoritari [i o parte din \=rani, al c=ror lider, |iganco, afirma c= o asemenea chestiune poate s-o rezolve numai Constituanta Republicii Moldovene[ti [i, ]n cazul cel mai favorabil, forma de alian\= ]ntre Basarabia [i Rom`nia este federa\ia. }ns=, de data aceasta, sub presiunea evenimentelor, frac\iunea \=r=neasc= s-a dezbinat, o parte din moldoveni, ]ntre care dnii Incule\ [i Erhan, sus\in]nd Declara\ia Blocului Moldovenesc. Astfel, dup= redeschidere, o parte din moldoveni din frac\iunea \=r=neasc= au declarat c= voteaz= ]mpreuna cu Blocul pentru Unire.130

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 119 na\ionalitatea moldoveni ucraineni ru[i bulgari evrei nem\i polonezi armeni ]n total deputa\i cu prezen\i la absen\i la drept de vot [edin\= [edin\= 101 12 8 7 6 2 1 1 138 95 11 7 5 4 2 1 125 6 1 1 2 2 1 13 au votat au votat s-au pentru Unire ]mpotriva ab\inut Unirii de la vot 83 11 1 2 8 1 6 1 5 4 2 1 86 3 36

Dup= Cugetul, 1998, martie, p. 99.

S]nt interesante impresiile premierului rom`n Alexandru Marghiloman, care a sosit la Chi[in=u la 26 martie/8 aprilie. Constat c= toat= lumea se agit=, dar nimeni nu face nimic l=murit [i mai ales nu pare a ]n\elege c= timpul e lucru de pre\. Oare \arismul i-a f=cut a[a? Nici o voin\= [i mai ales un tembelism mai mult dec]t oriental, dac= e cu putin\=. (...) ]mpotriva obiceiului de a se scula la ora 11, (...) to\i g=sesc mijloc s= fie matinali (a doua zi, la 27.03/09.04 ziua Unirii n. a.).131 Dac= ar fi s= lu=m ]n considerare memoriile lui Marghiloman, atunci am putea presupune c= actul Unirii a fost gestionat baz]ndu-se pe inspira\ia momentan=, [i nu ]n conformitate cu aspira\ia de lung= durat= a protagoni[tilor evenimentului, ceea ce nu submineaz= neap=rat relevan\a lui, ]n special, dac= amintim de contextul cultural balcanic.

Clasa [i na\iunea s-au aflat, ]n perioada ce cuprinde sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX, ]ntr-o competi\ie acerb= pentru sufletele [i min\ile virgine ale \=ranilor basarabeni. Ace[tia, ]n pofida eforturilor depuse de agitatorii sociali[ti [i/sau na\ionali[ti de cooptare a maselor ]n proiecte ideologice de anvergur=, au r=mas, ]n mare parte, pasivi, moldovenii remarc]ndu-se, dup= structura intern= de clas= [i gradul de con[tiin\= na\ional=, printr-o compozi\ie aproape totalmente \=r=neasc= [i un nivel sc=zut de con[tiin\= na\ional=. |=ranii, de[i marca\i de o anumit= coeziune etnic= ]n limite restr]nse, definite ]n sens geografic-rudimentar (satul, comuna), erau refractari ]n raport cu programul na\ionali[tilor care transcendea, bine]n\eles, localismul. Aceasta se datora structurii sociale specifice a \=r=nimii, dificil de mobilizat. Astfel, ]n Rusia prerevolu\ionar=,

120

IULIAN FRUNTA{U

inclusiv ]n Basarabia, discursurile clasei (socialismului), dar [i ale na\iunii (na\ionalismului) reprezentau, ]n mare parte, un fenomen urban. Pe \=rani nu-i mi[ca ]n egal= m=sur= nici na\ionalismul [i nici marxismul. Situa\ ia ]n cauz= se datora inclusiv viziunilor limitate ale na\ionali[tilor, care aveau tendin\a s= accentueze unitatea na\iunii [i s= neglijeze conflictele [i contradic\iile sociale. La r]ndul lor, sociali[tii erau ignoran\i sau chiar ostili solidarit=\ii etnice, promov]nd cu insisten\= ideea diviz=rii de clas=. }n acest mod, a fost neglijat= complexitatea problemei, determinat= de suprapunerea [i interconexiunea structurilor sociale respective. Intractibilitatea na\ional= (]n sensul incapacit=\ii gener=rii unei identit=\i rom`ne[ti plenare) [i social= (]n sensul inabilit=\ii moderniz=rii societ=\ii ]n conformitate cu ideile liberale occidentale, inclusiv ]n domeniul economic) a creat din moldovenii Basarabiei recipiente incapabile s= p=streze substan\a propagat= de agitatorii perioadei. Ace[tia, de altfel, reu[iser=, ]n mare parte, s= realizeze convergen\a ]ntre na\ionalism [i socialism. }n procesul de realizare a Unirii, contextul interna\ional a avut o relevan\= deosebit=. Preten\iile Ucrainei asupra Basarabiei, op\iunea Kievului ]n favoarea independen\ei, r=sturnarea bol[evic=, dezorganizarea frontului [i anarhia, toate au condus la radicalizarea mediului politic [i la alegerea inechivoc= a identit=\ilor. Simplificarea complexit=\ilor [i stabilirea unor clivaje mai clare a contribuit la suprimarea unor identit=\i, pe de o parte, iar pe de alta, la stabilitatea sistemului.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 121

NOTE
1

10

11 12

13

14 15

16

Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p.27. Stere Constantin, }n preajma revolu\iei, vol. I (Bucure[ti: Cartea Rom`neasc=, 1991), p. 112. , , , . .., , 7 (: -, 1996), . 345-346. Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru, 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1992), p. 98. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 248. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 181. Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 196. Boldur A., Istoria rom`nilor cu privire la istoria Basarabiei. Scurt= istorie a nobilimii din Basarabia (Chi[in=u: 1935), p. 24. Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 126. Avramescu Tiberiu, comentarii ]n Basarab (Z., Scrisori din Rusia, TEL., nr. 3177, 8 decembrie 1882, p. 2; Scrisoare din St. Petersburg, datat= 27 noiembrie), Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 266. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 269. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 25. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 15. Halippa P., Moraru A., Testament pentru urma[i (Chi[in=u: Hiperion, 1991), p. 98. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 16. Muffe Chantal, Hegemony and New Political Subjects: Toward a New Concept of Democracy, Nelson Cary and Grossberg Lawrence, eds., Marxism and the Interpretation of Culture (Urbana: University of Illinois Press, 1988 ), p. 90.

122
17

IULIAN FRUNTA{U Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 19. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 30. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 269. Negru Gheorghe, |arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), p. 64. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 271. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 275. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 276. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 277-278. .., - , , 19 (: , 1952), . 456-457. .., , , 19 (: , 1952), . 490. .., , , 21 (: , 1952), . 87. .., , , 22 (: , 1952), . 372. .., , , 26 (: , 1952), . 324. Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru. 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1992), p. 305. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 281. Erhan P., A.N.R.M., fond 727, inv. 2, dosar 21, fila 37-37 verso. Dup= Negru Gheorghe, |arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), p. 104. Neagoe Stelian, Istoria Unirii Rom`nilor (Bucure[ti: Diogene, 1993), p. 255. A se vedea ]n acest sens lucrarea lui Van Meurs Wilhelmus, Istoriografia comunist= despre problema basarabean= (Chi[in=u: ARC, 1996). A se vedea, de exemplu, Scurtu Ioan, Sfatul |=rii, organ reprezentativ al Basarabiei, Magazin Istoric, Bucure[ti, an. XXVII, 1993, nr. 12 (231), pp. 3-6; Dobrinescu Valeriu Flo rin, B=t=lia pentru Basarabia. 1918-1940 (Ia[i: Junimea, 1991), p.75; Cernovadeanu Paul, Basarabia. Drama unei provincii istorice ]n context politic interna\ional (Bucure[ti: Albatros, 1993), p. 148. Scurtu Ion, Alma[ Dumitru, Gro[u Armand, Pavelescu Ion, Ioni\= Gheorghe I., Istoria Basarabiei de la ]nceputuri p]n= ]n 1994 (Bucure[ti: Tempus, 1994), p. 108 [i p. 113. Clark Charles Upson, Basarabia, Basarabia rom`n=. Antologie (Bucure[ti: SEMNE, 1996), pp. 120-121. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 28. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 34. Citat dup= Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 37.

18

19 20

21 22 23 24 25

26

27

28

29

30

31 32

33 34

35

36

37

38 39 40

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 123
41

42

43 44

45

46

47 48

49 50 51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

Crihan Anton, M=rturii despre Unire, interviu, 1990, Saint Louis SUA, publicat de Contrafort, nr. 2-3 (52-53), februarie-martie 1999. Declara\ia Sfatului |=rii din 2 decembrie 1917. Citat dup= Ciobanu {tefan, Unirea Basarabiei (Chi[in=u: Universitas, 1993), pp. 181-183. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 46. |urcanu Ion, Mirajul independen\ei. Republica Democratic= Moldoveneasc= ]ntre 24 ianuarie [i 27 martie 1918, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, an IV, 1993, nr.4 (16), p. 7. Popovschi Valeriu, Sfatul |=rii [i formarea Republicii Democratice Moldovene[ti, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, nr. 3-4, 1997. |urcanu Ion, Mirajul independen\ei. Republica Democratic= Moldoveneasc= ]ntre 24 ianuarie [i 27 martie 1918, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, an IV, 1993, nr.4 (16), pp. 3-4. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 59. Crihan Anton, M=rturii despre Unire, interviu, 1990, Saint Louis SUA, publicat ]n Contrafort, nr. 2-3 (52-53), februarie-martie 1999. Crihan Anton, ibidem. Crihan Anton, ibidem. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), pp. 77-78. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 82. .., 29.04/12.05.1917, , 24 (: , 1952), . 268. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 77. . , 1917-1922 (: , 1972), . 34-35. .., , , 21 (: , 1952), . 87. .., , , 22 (: , 1952), . 377. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 51-52. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 42. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 43. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 51-52. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 54-55.

124
63

IULIAN FRUNTA{U Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 56. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998) , p. 58. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 54. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 66. Cuv]nt moldovenesc, 17 mai, nr. 39. Citat dup= Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 80. Cuv]nt moldovenesc, 6 august, nr. 66. Citat dup= Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 81-86. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 75. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 113-115. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 166-167. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 88. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 64. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 72. Spector Sherman David, Rom`nia la Conferin\a de Pace de la Paris. Diploma\ia lui I.C.Br=tianu (Ia[i: Institutul European, 1995), p. 160. Argetoianu Constantin, Pentru cei de m]ine amintiri din vremea celor de ieri, vol. al V-lea, partea a V-a (1917-1918) (Bucure[ti: Humanitas, 1993), pp. 164-166. Argetoianu Constantin, Pentru cei de m]ine amintiri din vremea celor de ieri, vol. al V-lea, partea a V-a (1917-1918) (Bucure[ti: Humanitas, 1993), pp. 164-166. Universul, 30 aprilie 1918. Citat dup= |urcanu Ion, Unirea condi\ionat= a Basarabiei cu Rom`nia la 27 martie (9 aprilie) 1918, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, an. IV, nr. 1, 1994, p. 19. Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), p. 108. La conferin\a unde Rom`nia a semnat Tratatul cu Puterile Centrale von Kriege i-a declarat premierului rom`n: Tratatul nostru politic va servi de model tuturor celorlalte tratate de ]ncheiat. Cum ave\i Basarabia, s= nu v= pl]nge\i. Mul\umi\i lui Dumnezeu c= sc=pa\i a[a u[or; pot s= v= asigur c=, urm]nd un proiect care se hot=r]se, era\i definitiv ]mp=r\i\i: Rusia avea Moldova, [i Austria Rom`nia. Tezaurul B=ncii era s= fie confiscat la Berlin. Dup= Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), p. 114. Pearson Raymond, National Minorities in Eastern Europe, 1848-1945 (London: Macmillan, 1983), p. 136. Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), p. 119. Duca I.G., Memorii. R=zboiul, vol. IV, partea a II-a (1917-1919) (Bucure[ti: Machiavelli, 1994), pp. 104-105. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 131.

64

65

66

67

68

69 70

71

72 73

74 75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 125
85

86 87 88

89

90

91

92

93

94 95

96

97

98

99

100

101

102 103

104

105

106

107

Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), p. 112. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p.133. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 65. Ciurca Ion, Unele aspecte privind ac\iunile armatei rom`ne ]n spa\iul dintre Carpa\ii Orientali [i Nistru la sf]r[itul anului 1917 [i primele luni ale lui 1918, Cugetul, nr. 3-4, 1993, p. 22. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 128. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 132. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 131. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 134. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 141-144. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 69. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 163-165. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 169. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 172. |urcanu Ion, introducere la cartea lui Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 20. Argetoianu Constantin, Memorii, vol. V (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), pp. 28, 54 [i 56. |urcanu Ion, introducere la cartea lui Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 21. Harea Vasile, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri [i comentarii (Bucure[ti: Eminescu, 1995), pp. 232-235. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 81. Ciobanu {tefan, Unirea Basarabiei. Studii [i documente cu privire la mi[carea na\ional= din Basarabia ]n anii 1917-1918 (Chi[in=u: Universitas, 1993), pp. 250-254. Dezbaterile Adun=rii Deputa\ilor, nr. 42, [edin\a din 27.12.1919, p. 293. Citat dup= Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 104. Hitchins Keith, Romania. 1866-1947 (Oxford: Clarendon Press, 1994), p. 266 [i p. 299. Ciobanu {tefan, Unirea Basarabiei. Studii [i documente cu privire la mi[carea na\ional= din Basarabia ]n anii 1917-1918 (Chi[in=u: Universitas, 1993), p. 272. Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 116.

126

IULIAN FRUNTA{U

Capitolul III

DOU+ PROIECTE NA|IONAL-IDEOLOGICE RIVALE: BASARABIA }N COMPONEN|A ROM~NIEI {I RASSM }N COMPONEN|A URSS

1. Contextul interna\ional [i problema basarabean=. Mediul politic general ]n Rom`nia Mare [i transformarea \=ranilor basarabeni ]n rom`ni
}n anii 20-30 ai secolului XX agen\ii bol[evici erau destul de activi ]n provincie, propagandi[tii sovietici reu[eau s= distribuie cantit=\i mari de foi volante [i alt material propagandistic, de exemplu, ziarele Basarabia ro[ie [i Adev=rul Basarabiei fiind difuzate pe teritoriul Moldovei, at]t cel eliberat, c]t [i cel ocupat.1 Erau frecvente schimburile de focuri ]ntre gr=nicerii ru[i [i rom`ni, ]n conformitate cu informa\iile rom`ne[ti, ]ntre 1921-1925 fiind ]nregistrate 118 incursiuni de peste Nistru. De asemenea, Ministerul de Externe rom`n a semnalat, ]ntre 1918 [i 1925, peste 3000 de incidente teroriste, organizate de bol[evici, ]ncep]nd cu spionare [i agita\ii, termin]nd cu demonstra\ii [i rebeliuni deschise.2 }ns=, din cauza intractibilit=\ii \=ranilor moldoveni, ace[tia au fost nereceptivi, ]n egal= m=sur=, at]t la un blitz-krieg de rom`nizare, c]t [i de bol[evizare, cu at]t mai mult cu c]t, ]n ultimul caz, refugia\ii de peste Nistru alimentau atitudinile rezervat-ostile fa\= de sovietici. Societatea Basarabenilor de la Moscova era organul de propagand= antirom`neasc=, ]ndreptat= spre men\inerea unei tensiuni politice ]n ce

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 127

prive[te provincia basarabean= [i formularea de argumente istorice orientate spre subminarea Rom`niei Mari [i a legitimit=\ii actului Unirii. La Paris, acela[i lucru Asocia\ia Emigran\ilor Basarabeni, sus\inut= indirect de sovietici, avea drept scop demonstrarea lipsei de temei juridic ]n problema unirii provinciei cu Rom`nia.3 La mijlocul anilor dou=zeci, nereu[ita repetat= a negocierilor teritoriale, receptarea rezervat= a propagandei comuniste ]n localit=\ile rurale [i incapacitatea bol[evicilor de a gestiona o rebeliune de amploare (exemplificat= prin nereu[ita Tatar-Bunarului) toate acestea au oferit un stimulent pentru elaborarea unei tactici noi ]n ce prive[te politica sovietic= ]n raport cu Basarabia: crearea unei republici sovietice autonome peste Nistru, de-a lungul hotarului rom`nesc de est.4 Statutul Basarabiei niciodat= nu a fost s= fie consolidat prin intermediul unui tratat interna\ional sau bilateral cu ru[ii, de[i lucrul ]n cauz= a reprezentat unul din obiectivele principale ale diploma\iei rom`ne ]n perioada interbelic=. De altfel, nici occidentalii nu se grabeau s= recunoasc= frontiera de est a Rom`niei, [i aceasta pe diferite motive: americanii invocau, pu\in cam ]ntr-o doar=, ce-i drept, ideea de plebiscit5, iar englezii [i francezii ini\ial nu voiau s=-i supere pe albgardi[tii care luptau cu bol[evicii ]ntr-un r=zboi civil s]ngeros.6 Totu[i, ]n octombrie 1920, Rom`nia a reu[it s= semneze un Tratat care, dac= ar fi fost ratificat de Japonia, intr]nd astfel ]n vigoare, ar fi recunoscut dreptul Rom`niei asupra Basarabiei. Lacuna principal= a acestui Tratat a fost, ]n primul r]nd, lipsa Rusiei, dar [i a Statelor Unite, printre statele semnatare, astfel acestea r=m]n]nd ]n afara angajamentului de respectare a grani\elor existente. Pe de alt= parte, am putea afirma c=, ]n urma semn=rii Pactului Kellog, Rusia Sovietic= a recunoscut, ce-i drept, doar tangen\ial, imuabilitatea frontierei rom`no-sovietice. Ulterior, au fost depuse mai multe eforturi de normalizare a rela\iilor cu Sovietele, prin aceasta urm=rindu-se consolidarea statutului Basarabiei ]n componen\a Rom`niei. }ns= toate ]ncerc=rile din 1923, 1929, 1932 [i chiar normalizarea deplin= a rela\iilor ]n 1934 nu au rezultat ]ntr-un document ce ar fi consfin\it caracterul irevocabil al grani\ei de est a Rom`niei. Rezultatele nesatisf=c=toare ale diploma\iei rom`ne[ti ]n problema Basarabiei au fost, de asemenea, determinate [i de un set de factori cum ar fi caracterul rela\iilor cu Fran\a [i Polonia cu care trebuia, ]n conformitate cu alian\a militar= semnat= ]n 1921, s= coordoneze activit=\ile majore de politic= extern= ]n probleme de securitate european= [i, ]n special, rela\iile cu

128

IULIAN FRUNTA{U

bol[evicii. Au existat c]teva oportunit=\i la ]nceputul anilor 20, c]nd Rom`nia putea aranja ]n mod convenabil problema basarabean= cu sovieticii, ]ns= alian\a men\ionat=, dar [i politica general= a occidentalilor de a-i \ine ]n izolare pe ru[i, a condus la ratarea ocaziilor. Lucrul acesta, din perspectiv= istoric=, este cu at]t mai nepl=cut, cu c]t alia\ii au decis primii s= ]mbun=t=\easc= rela\iile cu Moscova, Rom`nia dovedindu-se a fi exagerat de corect= ]n ce prive[te onorarea obliga\iilor, cu at]t mai mult, ]n detrimentul intereselor na\ionale. Totu[i, ceea ce a destabilizat cel mai mult Rom`nia Mare a fost cronicizarea ne]n\elegerilor din r]ndul elitei politice rom`ne[ti, iar nu dolean\ele minorit=\ilor sau activit=\ile subversive ale vecinilor iredenti[ti.7 Contextele constitu\ionale ]n Europa de Est (inclusiv ]n Rom`nia interbelic=) favorizau un multipartidism extrem. Problema este c= aceste sisteme politice moderne noi ]n mare parte nu aveau nici un fundament ]n domeniile autonome [i centrele de putere. Edificatorii na\iunii au fost nevoi\i s= se ]ntoarc= spre stat [i, paradoxal, statul ]n acest fel a ajuns s= ]ndeplineasc= rolul societ=\ii civile sau s= organizeze multe din func\iile acesteia. Tentativele de a crea o societate civil= de sus nu au fost nereu[ite totalmente, ]ns= au rezultat ]ntr-un grad ]nalt al controlului de stat asupra interac\iunii sociale [i politice. Procesul mobiliz=rii sociale impuse a format baza statismului, deseori men\ionat drept caracteristica principal= a Europei Centrale [i de Est interbelice.8 Pare a fi paradoxal c= ]n timp ce radicalismul populist fie de st]nga, de dreapta, agrarian sau monarhist ]n sine a reprezentat o rebeliune ]mpotriva leg=turilor (network) clientelare vechi, el nu a oferit alternative acestora. De aceea, o dat= ce statele noi ale Europei Centrale [i de Est au ]nceput s= se mi[te de la epoca unui idealism democratic spre o perioad= ]n care au fost reduse treptat la nivelul de state-tampoane prinse ]ntre mi[c=rile de mas= ale comunismului [i fascismului, majoritatea din ele nu au reu[it s= elaboreze sisteme participative care ar fi condus la o consolidare democratic=. }n schimb, ele s-au deplasat spre o form= nou= a clientelismului, c]nd asocierea robust= a partidelor cu aparatul de stat devenise tr=s=tura de baz= a noilor re\ele clientelare.9 }n timp ce unii intelectuali de seam= ca Nichifor Crainic [i Lucian Blaga pream=reau lumea satului ca punct de sprijin al spiritualit=\ii rom`ne[ti, priorit=\ile guvernelor care s-au succedat la conducerea \=rii erau ]n domeniul urban [i str]ns legate de dorin\a oligarhiei [i clasei de mijloc de la

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 129

ora[. S]nt suficiente numai c]teva statistici pentru a eviden\ia puternicul decalaj ]ntre sat [i ora[ din Rom`nia. Num=rul studen\ilor rom`ni reprezenta un procent mai mare la nivelul poula\iei dec]t cel din Cehoslovacia sau chiar din Germania. }n timp ce baroul din Bucure[ti num=ra mai mul\i avoca\i dec]t baroul din Paris, situa\ia medicilor de la \ar= se apropia de situa\ia Indiei, adic= un medic la 100 000 de oameni.10 Un sistem artificial de ]nv=\=m]nt, care punea accentul pe na\ionalism [i pe discipline ca dreptul [i limbile clasice ]n pofida unor materii capabile s= contribuie la progresul economic [i social a ]ncurajat extremismul politic ]n r]ndul absolven\ilor anilor 30, frustra\i de lipsa de perspective.11 Dincolo de tentativa de a supraevalua rolul personalit=\ii ]n istorie, este necesar de remarcat c= Rom`nia Mare a fost, ]n mare parte, opera unor politicieni, spirite iluministe, dispari\ia subit= a c=rora (]ntre 1927 [i 1933 mor principalii lideri liberali: I.I. Br=tianu, V. Br=tianu, I.G. Duca, ]n 1927 moare pe nea[teptate regele Ferdinand) a avut un impact dezastruos asupra mediului politic [i social al \=rii. Nu mai pu\in nociv a fost faptul revenirii lui Carol II, care fusese obligat s= renun\e la tron ]n 1926, din cauza leg=turii sale cu Elena Lupescu [i care a profitat de lipsa de fermitate a guvernului Maniu [i s-a ]ntors ]n \ar= (1930), ob\in]nd mai apoi anularea legii din 1926 [i ]ncoronarea sa ca rege.12 Evident, Rom`nia Mare a reprezentat nu doar un proiect de extindere teritorial=, ci a purtat [i semnifica\ii profunde de ordin social [i politic, acestea, de fapt, constituind sfidarea major= pentru stabilitatea sistemului politic rom`nesc. }n acest context, dup= cum men\ioneaz= Georgescu, trecerea de la liberalismul nedemocratic la democra\ia liberal= a fost un proces asigurat de politicienii-ilumini[ti, forma\i ]n secolul XIX, de Br=tieni [i vechii memorandi[ti, care au impus de sus reforme radicale de natur= s= modernizeze fundamental structurile economice, sociale [i politice ale Rom`niei Mari. }ns= aceste reforme radicale au afectat sistemul politico-social, deoarece votul universal a demonstrat inexisten\a unor tradi\ii democratice comprehensive [i durabile, electoralismul aduc]nd pe scena politic= pleava politic=, at]t de dreapta, c]t [i de st]nga. Cu dispari\ia subit= a genera\iei ctitorilor Rom`niei Mari, spiritul iluminist a fost dep=[it de valul parveni\ilor, fenomenul fiind general-european, de[i mai proun\at ]n \ar=. }n acest fel: Oamenii noi, care nu ar fi putut ap=rea f=r= liberalizarea vie\ii politice de la ]nceputul anilor 20 [i care ar fi trebuit s= consolideze Rom`nia Mare, ]n fapt au distrus-o, cu mult

130

IULIAN FRUNTA{U

]nainte de dezmembrarea ei de c=tre puterile totalitare [i sateli\ii lor. La 1938, vechile visuri ale lui Ferdinand [i ale Br=tienilor, democratismul fundamental al lui Maniu erau evident moarte.13 Mediul politic interna\ional general nu era propice consolid=rii statutului Basarabiei ]n cadrul Rom`niei, dar nici atmosfera intern= nu contribuia la promovarea spiritelor liberale care ar fi putut asigura implicarea plenar= a provinciilor ]ntr-un proiect democratic panrom`nesc. For\ele de extrem= st]ng= [i dreapt= afectau stabilitatea politic= necesar= gestion=rii procesului de modernizare rapid= a \=rii. }n ce prive[te activitatea [i componen\a numeric=, dar [i etnic=, a Partidului Comunist Rom`n, acesta a fost un partid marginal, cu circa 2000 de membri pe timpul Congresului al II-a (1922), 1500 ]n 1931 [i sub 1000 pe timpul r=zboiului; de remarcat c= acesta s-a identificat de cele mai multe ori cu interesele sovietice, urm]nd aproape f=r= excep\ie o strident= politic= antirom`neasc=, acest lucru g=sind sus\in=tori, destul de arden\i uneori, cu prec=dere ]n r]ndurile na\ionalit=\ilor conlocuitoare: evrei, bulgari, unguri, ru[i bine]n\eles, care, din diferite motive, dar cu aceea[i obstina\ie, se ]mpotriveau statului format la 191814. La alt= extrem= se afla mi[carea legionar=, care dateaz= din anii 1922-1923, c]nd Corneliu Zelea Codreanu a ]nfiin\at mai ]nt]i Asocia\ia Studen\ilor Cre[tini, apoi, ]mpreun= cu profesorul ie[ean A.C. Cuza, Liga Ap=r=rii Na\ional-Cre[tine. Mai t]rziu, ]n 1927, a luat fiin\= Legiunea Arhanghelului Mihail, cunoscut= dup= 1930 [i sub denumirea de Garda de Fier. Dup= cum men\ioneaz= Georgescu, aceasta era antisemit=, ]n primul r]nd, na\ionalist= [i antioccidental=, fiind ghidat= de un spirit mesianic, un elitism [i un cult al conduc=torului care nu-[i g=seau origini depistabile ]n cultura politic= rom`neasc=. Ascensiunea legionarismului este explicabil= prin cauze interne, de[i nu se poate nega influen\a nazismului care lua amploare ]n Italia [i Germania [i mediul general precar al sistemelor politice europene care alunecau spre dreapta.15 }n pofida circumstan\elor interna\ionale nefavorabile, dar [i a mediului politic instabil ]n Rom`nia Mare, proiectul de edificare a na\iunii rom`ne se implementa cu antrenarea mijloacelor disponibile fiec=rui stat-na\iune. Am putea eviden\ia, parafraz]ndu-l pe Eugen Weber, dou= proiecte separate viz]ndu-i pe \=ranii moldoveni din Basarabia [i pe cei transnistreni: transformarea acestora ]n rom`ni [i transformarea acestora ]n sovietici. }n acela[i timp, implementarea proiectelor etnopolitice respective nu a reu[it completamente nici ]n primul caz, nici ]n cel de-al doilea.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 131

De[i Rom`nia a devenit dup= Primul R=zboi Mondial o \ar= de dou= ori mai mare [i cu o popula\ie dublat=, elementul str=in se ridica la 28 de procente. Minorit=\ile maghiar=, evreiasc=, rus= nu erau tratate ]n modul cel mai democratic, eufemistic vorbind, toleran\a interetnic= fiind, ]n general, o rara avis ]n acele timpuri [i ]n acea zon= geografic=. De aceea, recunosc]nd criticile interna\ionale ce s-au adus Rom`niei cu acest prilej, ]n special, ]n problema evreiasc= [i a refuzului de a ]ncorpora ]n Constitu\ie stipul=rile Tratatului Ligii Na\iunilor privind drepturile minorit=\ilor, nu putem s= nu remarc=m, ]n mod special pentru actualii sus\in=tori ai valorilor democratice, contextul paneuropean, ]n particular ]n estul [i sud-estul continentului, care nu era favorabil unei democra\ii participative. Utilizarea tezelor contemporane ]n raport cu Rom`nia interbelic= nu indic= dec]t o antipatie, structurat= deliberat pe conceptele actuale irefutabile ale democra\iei occidentale. Este necesar s= men\ion=m faptul c= acel poten\ial de transform=ri sociale radicale, prezent ]n g]ndirea elitei politice basarabene, [i-a g=sit expresia, ce-i drept, nu ]ntr-un mod revolu\ionar, ]n contextul general al schimb=rilor politice [i sociale din Rom`nia dup= Primul R=zboi Mondial. Astfel, legea agrar= a fost votat= definitiv ]n 1921, aceasta desfiin\]nd marea proprietate [i transform]nd Rom`nia ]ntr-o \ar= de mici proprietari. De asemenea, primele alegeri organizate ]n baza sufragiului universal au avut loc ]n 1919; reforma agrar= lichidase puterea economic= a marii mo[ierimi, cea electoral= a subminat monopolul ei politic. Noua situa\ie a fost consfin\it= prin Constitu\ia din 1923, un act fundamental liberal [i democratic, care va r=m]ne ]n vigoare p]n= ]n 1938.16 Nu putem stabili cu precizie ]n ce m=sur= aceste lucruri au fost influen\ate de liderii basarabeni, dar este cert c= acea tendin\= general= de modernizare a societ=\ii rom`ne[ti ]n probleme politice, economice [i sociale a fost sus\inut= plenar de ace[tia, iar ]n cazul unor activi[ti na\ionali[ti radical-liberali, cum a fost C. Stere, chiar a generat idei [i concep\ii ce au direc\ionat g]ndirea politic= reformatoare a elitei rom`ne[ti. Modernizarea social-politic= [i economic= a Rom`niei a ]nceput s= transforme [i via\a cotidian=. Lucrul acesta, de exemplu, a fost evident ]n domeniul lucr=rilor publice, ac\iuni apreciate mult de cet=\enii simpli: pavarea str=zilor principale, dezml=[tinarea sectoarelor de l]ng= B]c, conexiunile feroviare noi cu centrele urbane rom`ne[ti, fapte care schimbau fizionomia rela\iilor economice drumurile, podurile, aeroportul, leg=tura telefonic=,

132

IULIAN FRUNTA{U

sta\ii radio etc. Renovarea [i construc\ia c=ilor ferate [i a [oselelor au condus la conectarea Basarabiei la re\eaua rom`neasc= a c=ilor de comunica\ii. }n 1919 circulau doar 29 de locomotive, abia suficiente pentru liniile existente, iar peste c]tva timp num=rul acestora a atins 130 de unit=\i. P]n= ]n 1940 frecven\a circula\iei a crescut de patru-cinci ori pe liniile Chi[in=u-B=l\i, Chi[in=u-Ungheni, iar cu Bucure[tiul, Clujul, Vatra Dornei [i alte ora[e rom`ne[ti provincia fusese legat= cu vagoane directe. Pe l]ng= sporirea trenurilor de persoane s-au ]nfiin\at trenuri directe de marf= cu mersuri rapide, pentru scurgerea c]t mai comod= a produselor basarabene, ]n special a cerealelor, sfeclei de zah=r, soiei, fructelor [i animalelor17. C=ile ferate [i drumurile noi, care legau Basarabia de restul Regatului, nu aveau doar o utilitate evident= [i ]n\eleas= de toat= lumea, ci [i semnifica\ii etnopolitice profunde: ]n imaginarul indivizilor se consolida naturale\ea faptului c= toate drumurile duc spre alte regiuni ale Rom`niei, aceasta contribuind la consolidarea sentimentului de apartenen\= na\ional=. Este indiscutabil c= modernizarea, de[i fireasc=, ]ntr-un fel, ]n aceast= perioad= ]n toat= Europa, avea imagine rom`neasc= ]n Basarabia, deoarece provincia pentru prima dat= a traversat experien\a unei moderniz=ri sus\inute anume dup= Unire, ]n componen\a Rom`niei. }ntr-un sens, administra\ia statului rom`n interbelic a fost autorul pl=m=dirii rom`nilor din \=ranii disponibili din Basarabia. Bine]n\eles, [i ]nainte de Unire au existat curente rom`ne[ti, ]n special, la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX, ]ns= nu putem lega existen\a acestora de na\ionalismul ]n sensul etapei B a lui Hroch, pentru aceasta ar trebui s= existe un auditoriu receptiv la propaganda na\ionalist=, lucru care se pare c= ]n Basarabia nu s-a ]nt]mplat niciodat=, de c]nd exist= provincia ]n cauz=. Statul rom`n demarase proiectul edific=rii na\ionale rom`ne[ti, av]ndu-i drept obiectiv [i pe moldovenii basarabeni. Acest proiect a fost facilitat de faptul c= materialul de construc\ie vorbea, con[tient de faptul ]n cauz= sau nu, o limb= asem=n=toare cu limba rom`n=. Iar progresul ]n Basarabia, ca [i ]n cazul altor provincii, de altfel, purta semnifica\ii duble emanciparea na\ional= cuplat= cu modernizarea social-economic= propriu-zis=. }n imaginarul indivizilor calea ferat=, radioul [i telegraful nu erau doar produse simple ale revolu\iei tehnice, ci progrese rom`ne[ti. Ar fi fost dificil s= fie altfel ]n epoca statelor-na\iuni care formau contextul general [i zeitgest-ul propriu-zis ]n Europa.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 133

}n principiu, am abordat ]n capitolul precedent atitudinea elitei politice, dar [i a unor cercuri mai largi de indivizi fa\= de noua achizi\ie Basarabia. Problema ]ns= este c= atitudinile respective au persistat un timp ]ndelungat. De exemplu, la Conferin\a \inut= ]n Sala Dales, la 10 noiembrie 1938, Dimitrie Bogos afirma c=: }n opinia public= a \=rii despre Basarabia s-a creat o p=rere gre[it=. C]nd cineva vorbe[te de provincia r=s=ritean=, de obicei, fie ]n glum=, fie ]n serios, neap=rat ]ntrebuin\eaz= cuv]ntul bol[evic.18 De[i asemenea metode erau aparent neserioase, elita politic= rom`n= nu ar fi permis ca frunta[ii basarabeni s=-[i utilizeze capitalul politic generat de rolul lor ]n procesul de Unire pentru consolidarea pozi\iilor ]n ierarhia elitei politice a Rom`niei Mari. Cele c]teva posturi pe care le-au de\inut sporadic basarabenii ]n administra\ie nu au f=cut dec]t s= accentueze ne]ncrederea pe care o aveau reg=\enii fa\= de liderii basarabeni [i fa\= de pozi\ia lor deseori radical-revolu\ionar= ]n probleme social-politice. Mai mult, chiar [i pe parcursul anilor de integrare ]n statul rom`n unitar, liderii basarabeni pretindeau, ]ntr-un fel, s= reprezinte popula\ia provinciei, ]ns= ]ntr-un mod radical: Timp de 100 [i mai bine de ani am fost robi\i [i orbi\i de ru[i. Astfel, ]nc]t toat= intelectualitatea se lep=dase de \=r=nime. At]ta blestem=\ie au f=cut proprietarii basarabeni fa\= de poporul lor, ]nc]t istoria nu-i va uita niciodat=. S]nt na\ionalist pentru c= trebuie s= ap=r pe fra\ii mei, lipsi\i p]n= acuma de conduc=tori. S]nt revolu\ionar, ]ns= revolu\ionar rom`n.19 Procesul de modernizare socioeconomic= a cuprins [i via\a rural= care ]ns= era caracterizat= de insularitate, structuri rigide [i un egalitarism negativ. Agricultura era subdezvoltat= [i neproductiv=, la nivelul subzisten\ei, aproape peste tot.20 }n pofida reformei agrare, \=ranii proprietari s-au dovedit ]n cele din urm= mai pro[ti agricultori dec]t fuseser= marii proprietari, produc\ia de cereale a \=rii dep=[ind nivelul antebelic doar ]n 1929.21 |=r=nimea r=m]nea suspicioas= ]n raport cu statul, care era considerat drept un manipulator al pie\ei sau ca un agent al ora[ului, str=in [i parazit, care seca provincia de resursele sale. Aceasta era lumea lui Gemeinschaft, rezist]nd Gesellschaft-ul* (germ.) ]n apari\ie.22
*Trecerea de Gemeinschaft la Gesellschaft indic= tranzi\ia idealizat= de la comunit=\ile rurale mici, bine sudate, ]n care leg=turile de rudenie [i valorile tradi\ionale predomin=, la o societate asocia\ional= industrial= impersonal=, care se bazeaz= pe urm=rirea ra\ional= a intereselor personale [i pe contractul caracterizat de eterogenitate [i sisteme de convingeri diferite (Dic\ionar Oxford de Politic=, coord. Jain Milean, Bucure[ti, Univers Enciclopedic, 2001, pp. 195-196).

134

IULIAN FRUNTA{U

Dup= cum men\ioneaz= Georgescu, procesul de industrializare a Rom`niei se desf=[ura foarte ]ncet, exist]nd diferen\e regionale substan\ iale: 10,2% din totalul popula\iei active era ocupat= ]n industrie; partea industriei era ]n 1929 de 34,6% din produsul social total [i de 22,9% din venitul na\ional. Pe regiuni, valoarea produc\iei industriale era ]n 1926 de 20 331 milioane de lei ]n vechiul Regat, de 19 133 milioane de lei ]n Banat [i Transilvania, de 3 246 milioane de lei ]n Bucovina [i doar de 896 milioane de lei ]n Basarabia.23 Este evident faptul c= ]n cazul ultimei provincii industrializarea reprezenta un proces lent, care demonstra subdezvoltarea cronic= a Basarabiei, dar [i lipsa unei viziuni de modernizare din partea Bucure[tiului. O dat= cu realizarea Unirii, Basarabia a fost inclus= ]n programul rom`nesc de ]nv=\=m]nt, care era la o treapt= net superioar= celui precedent [i care a programat na\ionalismul basarabenilor ]ntr-un mod ]n care ace[tia vor sim\i influen\a modelului panrom`nesc pe tot parcursul secolului XX. Este semnificativ faptul c= sintagma [coal= la rom`ni s-a bucurat de considerare pentru o perioad= ]ndelungat= ]n RSSM, ceea ce ]nsemna consisten\a [i temeinicia cuno[tin\elor asimilate de \=rani ]n [coala rom`neasc= interbelic=. Un rol deosebit de important ]n procesul de emancipare na\ional= [i social= a \=ranilor basarabeni, lipsi\i de na\ionalitate p]n= ]n 1918, [i de transformare a acestora ]n rom`ni a jucat, bine]n\eles, campania de reducere a analfabetismului prin intermediul sistemului de ]nv=\=m]nt ([coli primare, secundare, de meserii, c=mine culturale etc.). }n 1930 ]n medie pe \ar= [tiau carte trei p=trimi din or=[eni [i jum=tate din s=teni, procentul de [tiutori de carte fiind pe ]ntreaga \ar= de 57,1%; el varia ]ns= de la regiune la regiune, fiind de 72% ]n Banat, de 67,3% ]n Transilvania, de 56,1% ]n vechiul Regat, [i doar de 38% ]n Basarabia. Cu toate acestea, guvernarea liberal= dintre 1922-1928 a f=cut mari eforturi pentru dezvoltarea ]nv=\=m]ntului, lucrul acesta fiind extrem de important pentru provincia basarabean=; bugetul instruc\iunii publice a fost aproape triplat; legea ]nv=\=m]ntului (1924) a sporit [coala general= obligatorie de la 12 la 18 ani, prev=z]nd pedepse aspre pentru p=rin\ii care nu-[i trimiteau copiii la [coal=; legea a organizat de asemenea cursuri de alfabetizare pentru adul\i, [colind, ]n 1925, 730 000 de cet=\eni, [i a restructurat re\eaua [colilor normale de ]nv=\=tori.24 Dac= ]n 1918 ]n Basarabia erau 1 804 [coli primare toate ruse[ti

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 135

, dup= Unire acestea, ]n special ]n localit=\ile moldovene[ti, au fost rom`nizate [i deschise altele noi, astfel, ]n 1940 fiind 2 628 de [coli primare, cu 4 653 de s=li de clas=, cu un personal didactic alc=tuind 7 581 de indivizi, iar num=rul tineretului studios ridic]ndu-se la 347 747 de elevi cu 80% frecven\=.25 Rezultatul acestor eforturi a fost sporirea de dou= ori, ]n compara\ie cu anul 1897, a gradului de alfabetizare a Basarabiei; la sate, unde era concentrat= popula\ia de origine moldoveneasc=, acest proces desf=[ur]ndu-se mai accelerat: ]n 1897 la sate [tiau carte 12,5%, la ora[ 32,8%, iar ]n 1930 la sate [tiau carte 26,4%, iar la ora[ 53,4%.26 }n ce prive[te ]nv=\=m]ntul profesional, acesta s-a dezvoltat [i el, ]n 1918 fiind 4 [coli profesionale, iar ]n 1940 12 [coli elementare de meserii, 13 gimnazii [i licee industriale pentru preg=tirea meseria[ilor [i comercian\ilor. }nv=\=m]ntul secundar, de asemenea, a progresat, ]n 1940 num=rul elevilor care frecventau [colile secundare ridic]ndu-se la 17 350.27 Culturalizarea \=ranilor basarabeni reprezenta un proiect dificil, nu ]ns= [i nerealizabil. Rolul institu\iilor de stat a fost predominant, dup= cum este decisiv= ponderea statului ]n procesul de generare [i consolidare a identit=\ii na\ionale. |=ranii basarabeni au ]nceput s= ]nsu[easc= (ce-i drept, cam greu), ]n baza identit=\ii lingvistice evidente [i prin intermediul ]nv=\=m]ntului, administra\iei, armatei etc., ideea c= apar\in na\iunii rom`ne. }n perioada interbelic= la Chi[in=u a fost ]nfiin\at= {coala de Arte Frumoase, Pinacoteca de Pictur= [i chiar un post de radiodifuziune, acestea av]nd un rol extrem de important pentru socializarea popula\iei [i pentru descoperirea na\ionalit=\ii rom`ne[ti de c=tre \=rani [i consolidarea sentimentului de apartenen\= na\ional= ]n cazul indivizilor mai avansa\i din punct de vedere etnocultural. Bibliotecile, de asemenea, au avut un rol semnificativ ]n ce prive[te promovarea [i ]nt=rirea coeziunii etnice, fiind ]nfiin\ate biblioteci populare ]n principalele centre urbane din Basarabia. Simbolistica na\ional= a fost antrenat= [i ea ]n scopul cre=rii [i consolid=rii sentimentului de apartenen\= la na\iunea rom`n=, la Chi[in=u fiind dezvelite monumentele lui {tefan cel Mare [i al Regelui Ferdinand I, iar la Orhei statuia lui Vasile-Vod= Lupu.28 Este extrem de important rolul bisericii prin impactul pe care ]l avea, preponderent, asupra popula\iei rurale. Biserica, ]n special cea ortodox=, deseori a fost angajat= de stat, ]ntr-un spirit caesaro-papist, s= serveasc= obiectivele puterii regale, republicane, comuniste etc., aceasta reduc]nd

136

IULIAN FRUNTA{U

substan\ial autonomia institu\iei [i capacitatea de a reprezenta o societate civil= ce se poate opune arbitrarului guvern=rii. De[i, dup= cum afirm= Barbu, dificultatea naturaliz=rii ]n spa\iul rom`nesc a doctrinei sociale cre[tine rezid= mai pu\in ]n presupusa incapacitate a Ortodoxiei de a dezvolta, prin ea ]ns=[i [i dup= exemplul Catolicismului, o teologie politic= a modernit=\ii [i a laicit=\ii, fiind mai cur]nd determinat= de felul ]n care Biserica ortodox= a premers, a anticipat [i s-a dizolvat politic ]n statul modern. }nainte de constituirea [i consolidarea statului modern, Ortodoxia a fost o comunitate politic=, nu una religioas=. Ea s-a manifestat, al=turi de limb=, ca cea de-a doua form= de a fi ]mpreun= a rom`nilor. }ntr-adev=r, din zorii Evului Mediu [i p]n= ast=zi, cre[tinismul, ]n formula sa r=s=ritean=, nu apare ]n ochii rom`nilor drept o credin\= (termen ce presupune fidelitate personal=), ci ca o lege (termen ce implic= supunere ]n sfera public=). Dac= pentru doctrina social= cre[tin= ordinea economic= este inseparabil= de ordinea moral=, criteriul dup= care valoarea muncii trebuie m=surat=, de pild=, fiind nivelul unui trai decent al celulei familiale, teologii rom`ni ortodoc[i ironizeaz= teza salariului just [i, ]n general, ambi\ia cre[tinismului occidental de a formula o opinie cre[tin= asupra sferei activit=\ilor economice, propun]nd ca unic remediu al inegalit=\ior economice [i sociale mila [i iubirea de aproapele, sintetizate doctrinar ]n idealul solidarit=\ii sociale. Prin urmare, dup= cum men\ioneaz= Barbu, cre[tinismul nu este g]ndit de rom`ni, fie ei clerici sau laici, ]n termeni de persoan= sau de comunitate, ci ]n termeni de na\iune. Principiul subsidiarit=\ii, chiar dac= st= ascuns [i inert ]n inima ecleziologiei ortodoxe, nu este admis din pricina terorii intelectuale exercitate de na\iune, care devine un concept politic totalizator [i indivizibil. De aceea, Biserica a continuat s= r=m]n= legat= de un stat care, prin Constitu\iile din 1923, 1938 [i 1991 ][i revendic= explicit un caracter na\ional. Vechiul principiu cre[tin al acomod=rii Bisericii la ordinea statului a supravie\uit Bizan\ului [i s-a transmis Bisericilor na\ionale ale epocii moderne. {i, at]ta timp c]t statul nu [i-a elaborat o strategie institu\ional= de separare complet=, discursul s=u laic, [i chiar ateu, nu a fost suficient de conving=tor pentru a determina ierarhia ecleziastic= s= adopte o pozi\ie critic=, dec]t ]n m=sura ]n care nu a reu[it niciodat= s= se aclimatizeze cu democra\ia reprezentativ= [i, mai ales, cu pluripartidismul. Etica Ortodoxiei rom`ne[ti ar fi, a[adar, de ordin precump=nitor po-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 137

litic [i juridic [i mai pu\in de factur= propriu-zis religioas=. Apartenen\a la Biserica r=s=ritean= nu s-a dovedit a fi un exerci\iu al fidelit=\ii fa\= de un Zeu m]ntuitor, ci doar un ansamblu de practici sociale cu rost de omologare cultural= [i de recunoa[tere identitar=. Acest tip de ortodoxie nu cere participare, ci supunere, nu presupune s= crezi ]n ceva sau ]n cineva, ci s= te conformezi, pur [i simplu, opiniei majoritare. Pentru rom`ni, Ortodoxia este mai pu\in o credin\= personal=, c]t o lege organic= chemat= s= organizeze [i s= guverneze corpul politic al na\iunii.29 Mai mult dec]t at]t, ]n anumite perioade Biserica ortodox= a fost integrat= statului [i a servit deschis scopurile acestuia. Imperiul Rus, ]n special ]n a doua jum=tate a secolului XIX, a folosit biserica pentru a rusifica [i a integra din punct de vedere etnic popoarele ortodoxe, acest mecanism fiind aplicat [i ]n cazul moldovenilor basarabeni. Dup= Unire, statul rom`n a procedat ]n acela[i spirit, ]ncerc]nd s= consolideze noile achizi\ii prin intermediul influen\ei pe care, tradi\ional, o avea Biserica ortodox= ]n mediul rural. Aceast= repunere ]n drepturi ar putea fi corect= ]n termenii ideologiei na\ionaliste, ]n m=sura ]n care \=ranii moldoveni ar fi avut o con[tiin\= na\ional=, ceea ce nu a fost tocmai cazul. Au existat, bine]n\eles, reac\ii de opozi\ie ]mpotriva arbitrarului bisericii ruse, cum ar fi inochentismul, ]ns= lucrul acesta este insuficient pentru ca s= putem afirma c= Biserica rom`neasc= a restabilit dreptul popula\iei b=[tina[e de a asculta serviciul divin ]n limba rom`n=, deoarece cu foarte pu\in timp ]nainte de 1918, \=ranii moldoveni, ]n mare parte, nu erau con[tien\i de drepturile lor, de aceea [i repunerea este corect= doar din punctul de vedere al agitatorilor na\ionali[ti care pl=m=deau rom`ni din \=rani. De asemenea, nu este un lucru neobi[nuit justificarea a posteriori a ideologilor na\ionali[ti, de[i aceasta nu este absolut necesar=: toate na\iunile au fost edificate ]n acest mod, iar proiectul unific=rii na\ionale, dup= realizare, cap=t=, gra\ie istoricilor [i scriitorilor na\ionali[ti, un gen de misticism social care eludeaz= mecanismele [i modul de formare a na\iunii. }n ce prive[te activitatea Bisericii ]n Basarabia (dar [i ]n toat= Rom`nia), este interesant de re\inut faptul c= salarizarea clerului [i a personalului bisericesc a trecut de la eparhii ]n seama statului, iar pentru preg=tirea temeinic= a slujitorilor altarului, Seminarul Clerical din Chi[in=u a fost transformat ]ntr-o Facultate de Teologie.30 Aceasta ]nsemna c= Biserica a fost implicat=, ca [i ]n perioadele anterioare, ]n proiectul edific=rii [i consolid=rii na\ionale, faptul ]n cauz= fiind, de altfel, comun pentru

138

IULIAN FRUNTA{U

toate procesele de emancipare na\ional= ]n Europa. }ns=, ]n compara\ie cu alte Biserici (cea catolic= sau protestant=), cea ortodox= nu a [tiut s=-[i ]ngr=deasc= autonomia, aceasta contribuind la acumularea unui poten\ial totalitar ]n societ=\ile respective. Mai mult dec]t at]t, se pare c= doar ]n societ=\ile cu biserici autonome fa\= de stat (deci, cu excep\ia celor ortodoxe), procesul de edificare a na\iunii, chiar [i a statului-na\iune, s-a desf=[urat mai repede, asigur]nd cadrul necesar pentru modernizare. }n compara\ie cu alte regiuni ale \=rii, popula\ia rom`neasc= a Basarabiei era cea mai analfabet=, acest fapt men\in]nd un grad sporit de intractibilitate social=, dificil= de penetrat din punct de vedere al ideologiilor de mobilizare na\ionalist= sau socialist=. Spre deosebire de \=ranii moldoveni, minorit=\ile etnice din Basarabia erau mai culte, mai avansate din punct de vedere al educa\iei, bun=st=rii etc. Faptele ]n cauz= ]i f=ceau mai susceptibili propagandei na\ionaliste sau/[i socialiste, deoarece gestionarea politicilor ]n domeniul ideologiilor etnopolitice [i etnoculturale presupune existen\a unui anumit nivel de abilitate intelectual= a poten\ialilor consumatori. Pericolul submin=rii statutului social-economic [i cultural al minoritarilor, care colonizaser= provincia ]n urma campaniei na\ionalist-[ovine pe parcursul extinderii Imperiului Rus, a contribuit la o tradi\ie a superiorit=\ii cuplate uneori cu agresivitatea ]n raport cu \=ranii moldoveni [i la marginalizarea social= a acestora pe parcursul secolului XIX, dar [i a secolului XX. }n 1940, dup= 22 de ani de eforturi pe care le-a depus statul rom`n pentru consolidarea identit=\ii na\ionale a basarabenilor, cifra celor de na\ionalitate rom`neasc= se ridica la 63%, iar cea a popula\iei cu limba de conversa\ie rom`n= la 55,8%, aceasta demonstr]nd faptul c= o parte din rom`nii basarabeni mai foloseau rusa sau ucraineana o constatare, dup= cum afirm= Nistor, care impune organizarea unei propagande mai vii pentru limba rom`neasc=.31 Lipsa unui nivel, c]t de ]nsemnat, de con[tiin\= na\ional= a rom`nilor basarabeni [i prezen\a masiv= a minorit=\ilor (43,8% ]n medie pe provincie [i 69,5% ]n centrele urbane) a creat o situa\ie complex=, c]nd administra\ia rom`n= ]i trata pe supu[ii basarabeni (care, adev=rat, erau cam ]nce\i ]n a reac\iona la procesele de socializare [i culturalizare, ]nt]rziind s= devin= rom`ni ]ntr-un timp mai scurt), dar ]n special pe ru[i [i evrei, drept comuni[ti sau, cel pu\in, recipiente obediente [i disponibile ale propagandei sovietice de peste Nistru. Complexitatea situa\iei ]n cauz=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 139

se datora nu doar corup\iei [i lipsei unei pozi\ii vizionare a administra\iei, ci avea r=d=cini ]n cultura politic= rom`neasc=, dar [i ]n mediul general european din acea perioad=, care nu se remarca prin toleran\= civic=, cet=\enie inclusiv= [i multicultural=, democratizare etc. Cu at]t mai mult cu c]t minorit=\ile, ]ntr-adev=r, nu manifestau loialitate fa\= de statul rom`n (consider]nd nejustificat= de istorie destr=marea Imperiului |arist, dup= cum vor considera, ]n acela[i spirit na\ionalist-[ovin, drept gre[eal= istoric= destr=marea URSS). Nu este surprinz=tor c= administra\ia i-a tratat la r]ndul s=u ]n mod similar, raportul ]n cauz= c=p=t]nd tr=s=tura unui cerc vicios, c]nd nu se mai cunoa[te ini\iatorul primului pas ostil, iar actorii unui grup consider= a priori c= trebuie s= dejoace planurile agresive ale altui grup, astfel contribuind la perpetuarea st=rii conflictuale. }n acest context este relevant= urm=toarea afirma\ie a istoricului Armstrong: Administra\ia civil= rom`neasc=, care nu a fost nic=ieri men\ionat= pentru eficien\= deosebit=, s-a ]ndep=rtat [i mai mult de standardele adecvate ]n Basarabia, dec]t ]n oricare alt= parte a regatului rom`nesc. Acest lucru reprezint= un p=cat, deoarece anume ]n Basarabia, expus= dup= cum este, propagandei bol[evice..., Rom`nia nou= trebuia s= trimit= ce are mai bun... P]n= c]nd administra\ia rom`neasc= nu va fi capabil= s= influen\eze ireversibil spre bine via\a economic= a provinciei, agitatorii dincolo de hotar vor g=si ]ntotdeauna teren propice pentru receptarea semin\elor comuniste.32 Comportamentul antirom`nesc, ]n special al ru[ilor [i ]ntr-o m=sur= oarecare al evreilor [i ucrainenilor rusifica\i, ]n procesul de suveranizare a Basarabiei [i de Unire cu |ara, cuplat cu lipsa de tradi\ii democratice veritabile ]n Rom`nia ]n acea perioad= (nici nu era posibil, de fapt, a[a ceva ]n contextul temporal [i geografic sud-est european) a condus la o anumit= marginalizare social-cultural= a grupurilor etnice, prin intermediul ]nv=\=m]ntului, administra\iei, bisericii etc., fapt care, ]n replic=, a contribuit [i mai mult la receptivitatea propagandei sovietice [i consolidarea intern= a na\ional-[ovinismului rus du[man ireconciliabil al statalit=\ii rom`ne[ti. Doar ]n 1939 guvernul rom`nesc, drept urmare a atacurilor Germaniei [i Rusiei asupra Poloniei, a depus eforturi de a-i coopta pe liderii comunit=\ilor slave [i de a asigura un grad anumit de loialitate din partea acestora, ]n special ]ntr-un mediu interna\ional tot mai precar.33 Dar chiar rom`nii basarabeni s-au dovedit a fi suficient de nedigerabili [i reticen\i, dup= cum e tr=s=tura distinct= a \=ranului conservator,

140

IULIAN FRUNTA{U

la ]mbr=\i[area exaltat= a noii identit=\i rom`ne[ti. Conservatismul \=ranilor s-a manifestat chiar [i ]n lucruri aparent nesemnificative, cum ar fi respingerea calendarului gregorian sau neacceptarea orei prea matinale de deschidere a pr=v=liilor.34 Este relevant faptul c= agitatorii na\ionali[ti b=[tina[i [i ]nv=\=torii reg=\eni au realizat faptul c= basarabenii s]nt incon[tien\i de existen\a categoriei de na\iune, aceasta, ]n mod aparent paradoxal, facilit]nd activitatea na\ionali[tilor rom`nizatori. Faptul c= Basarabia r=m=sese ]napoiat= din punct de vedere cultural este avantajul nostru. Dac= ar fi existat ]n general o cultur= ]n Basarabia, aceasta ar fi fost rus=.... dar c=r\ile ruse[ti n-au reu[it s= rad= sufletul curat [i nealterat al moldovenilor... Noi lucr=m ]ntr-un mediu ]n care trebuie s= cre=m totul [i s= distrugem foarte pu\in.35 Acest fapt arat= con[tientizarea de c=tre reg=\eni a intractibilit=\ii \=ranilor basarabeni, mintea [i imagina\ia c=rora erau virgine [i nealterate de ideologiile na\ionalist= [i/sau socialist=. }ns= intractibililitatea ]n cauz= s-a dovedit a fi mult mai rezistent= la tentativele de subminare a acestei identit=\i rudimentare dec]t [i-au ]nchipuit agitatorii na\ionali[ti [i, mai t]rziu, cei comuni[ti. }n acela[i timp, s]nt explicabile deziluziile unor lideri provinciali [i anumite rezerve ale basarabenilor de a subscrie completamente [i irevocabil la idealul panrom`nesc. Nu este neglijabil faptul c= dup= 1812 basarabenii au sc=pat toate momentele de anvergur= ]n procesul de na[tere a con[tiin\ei na\ionale rom`ne[ti. Ei au lipsit la fiecare nou= etap= istoric=: r=scoala ]mpotriva turcilor otomani ]n 1821, standardizarea, latinizarea limbii [i a alfabetului limbii rom`ne ]n anii 40-50 ai secolului XIX, crearea statului rom`n unificat ]n 1859, crearea dinastiei regale rom`ne[ti ]n 1866 [i 1881, ob\inerea independen\ei fa\= de Poart= ]n 1878.36 }n acest fel, protoidentitatea na\ional= a \=ranului basarabean a fost nu doar produsul politicii ruse de asimilare, ci rezultatul marilor absen\e atunci c]nd se n=[tea na\iunea rom`n=. De[i, ]n acela[i timp, este evident c= absen\ele s-au datorat expansionsmului rus [i anex=rii provinciei ]n 1812. De asemenea, ar fi util s= accentu=m c]t de greu este de cooptat retroactiv o popula\ie rural= ]n proiecte etnopolitice sau ideologice de anvergur= (]n particular, f=r= antrenarea violen\ei proprii comunismului rus).

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 141

2. Federalismul sovietic, ucrainizarea popula\iei Transnistriei [i na\ional-comunismul ucrainean


}n 1919-1927 bol[evicii reprezentau o clas= social= care aproape disp=ruse ]n r=zboiul civil. F=r= vreo hegemonie politic= [i cultural= asupra maselor largi de \=rani [i cu o vulnerabilitate deosebit= ]n regiunile neruse, partidele comuniste au fost nevoite s=-[i modereze mi[carea spre socialism. Astfel, anii Politicii Economice Noi (1921-1928) au constituit o perioad= de compromis strategic cu \=ranii ru[i [i cu republicile na\ionale, o perioad= scurt= de retragere pentru refacerea poten\ialului de constr]ngere a comunismului rus.37 Atitudinea marxi[tilor a evoluat de la respingerea federalismului la acceptarea acestuia ]n condi\ii deosebite, cum ar fi, de exemplu, solu\ionarea democratic= a problemei na\ionale ]n Marea Britanie. Marx, fiind centralist, prefera federa\ia Irlandei cu Anglia, dec]t subjugarea acesteia de englezi. }n condi\ii egale, Marx, Engels [i Lenin (p]n= la r=sturnarea din octombrie) ap=rau consecvent avantajele statului unitar democratic centralizat [i respingeau federa\ia [i descentralizarea, consider]ndu-le ]n general drept o reminiscen\= a trecutului...38 Aceea[i pozi\ie p]n= ]n 1917 o aveau Lenin [i partidul bol[evicilor, ]ns= din februarie p]n= ]n octombrie, sub presiunea evenimentelor, au evoluat [i concep\iile bol[evicilor. Lu]nd ]n considera\ie raportul [i interac\iunea acestor tendin\e (dezintegratoare [i de centralizare n. a.), s-a ajuns la concluzia c= perspectiva men\inerii unit=\ii marelui stat multina\ional ]n condi\ii noi va solicita utilizarea nu doar a formelor autonome ]n cadrul statului unitar (despre care se vorbea anterior ]n documentele directoare ale bol[evicilor n. a.), ci [i a federa\iei cu republicile ei na\ionale mai mult sau mai pu\in independente.39 Abia dup= evenimentele din octombrie Lenin ocup= o pozi\ie ferm= de recunoa[tere a formei federale a \=rii, vorbind nu doar despre posibilitatea acesteia, ci [i despre necesitatea [i oportunitatea federalismului. }n acest context este revelatorie, ]n primul r]nd, puterea na\ionalismelor ]n spa\iul postimperial rus, absen\a proletariatului con[tient din punct de vedere bol[evic [i incapacitatea comuni[tilor ru[i de a extrage din anarhia politico-militar= general=, care a cuprins fostul Imperiu Rus, o

142

IULIAN FRUNTA{U

revolu\ie comprehensiv= ]n conformitate cu tezele [i conspectele lor. }n al doilea r]nd, concesiile f=cute na\ionalit=\ilor erau considerate drept temporare, un gen de tranzi\ie spre statul unic, centralizat-democratic. O dat= cu refacerea poten\ialului militar, politic [i de constr]ngere al bol[evicilor, puterea a ]nceput s= se concentreze ]n m]inile comuni[tilor ru[i de la Moscova. }n consecin\=, URSS a fost primul stat ]n istorie care s-a format ]n baza unor unit=\i etnopolitice. Cu toate acestea, el a fost un stat pseudofederal, care a eliminat suveranitatea politic= real= a na\ionalit=\ilor, garant]ndu-le, ]n acela[i timp, o identitate teritorial= specific=, institu\ii educa\ionale [i culturale ]n limbile na\ionale, promov]nd, de asemenea, cadrele autohtone ]n posturile aparatului de stat. Dup= r=sturnarea din octombrie, bol[evicii au creat Comisariatul Norodnic pentru Na\ionalit=\i, sub conducerea lui Stalin, [i au f=cut o serie de declara\ii care veneau ]n sus\inerea principiului federalismului. At]t federalismul, c]t [i autonomia na\ional-teritorial=, au fost stipulate ]n prima Constitu\ie sovietic= din iulie 1918, Richard Pipes men\ion]nd: Rusia Sovietic= a devenit primul stat modern care a plasat principiul na\ional la baza structurii sale federale.40 Mul\i comuni[ti ru[i, ]n special cei de la periferiile imperiului, s-au opus pozi\iei principiale a lui Lenin ]n favoarea autodetermin=rii na\ionale, av]nd temeri vizavi de dispari\ ia statului unitar. }n decembrie 1917 Stalin, sus\inut de Buharin, argumenta c= dreptul la autodeterminare trebuie s= fie acordat doar claselor muncitoare, nu [i burgheziei. La Congresul al VIII-ea al Partidului din martie 1919 s-a ajuns la un compromis ]ntre toleran\a na\ionalismului [i opozi\ia vizavi de acesta. Rezolu\ia Congresului men\ionat stipuleaz=: }n ce prive[te cine este purt=torul voin\ei na\iunii ]n cazul separ=rii, Partidul Comunist al Rusiei st= pe pozi\ia istoric= de clas=, lu]nd ]n considerare nivelul dezvolt=rii istorice a na\iunii respective.41 Este necesar s= accentu=m faptul c= intransigen\a bol[evicilor fa\= de na\ionali[ti cre[tea o dat= ce, cu timpul, echilibrul for\elor a ]nceput s= fie ]n favoarea primilor, ]n special, dup= 1920. Congresul al doilea al Interna\ionalei comuniste a ]nregistrat o schimbare ]n politica bol[evicilor vizavi de autodeterminarea na\ional=. Ideologia comunist= presupunea violen\a cresc]nd= o dat= ce existau mijloacele necesare. Aceast= pozi\ie, mult mai radical=, i-a ]mpins pe comuni[ti s= ]ncerce ob\inerea conducerii la periferiile imperiului, fapt care nu prea co-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 143

respundea puterii lor reprezentativ-reale ]n regiunile na\ionale. Dup= cum men\ioneaz= Suny, ]n absen\a unui proletariat semnificativ la periferiile na\ionale, partidul a ]nceput s= se manifeste ]n locul acestuia, devenind un proletariat contraf=cut. }n loc s= se angajeze ]n revolu\ia real=, care era una anticolonial= [i era condus= de na\ionali[ti sau etnosociali[ti, partidul a adoptat o ]n\elegere a momentului politic (subl. n.), care ]i permitea o libertate extraordinar= ]n ce prive[te interpretarea evenimentelor [i a oferit motive serioase de a-l ]nvinui de expansionism rus.42 De ce a fost nevoie de antrenarea sau perpetuarea expansionismului [i imperialismului rus? Un motiv plauzibil ar fi existen\a unui poten\ial mobilizator insuficient al maselor de \=rani [i muncitori de la periferiile na\ionale. }n plus, comunismul rus avea deja programat ]n sine un expansionism extrem de militant. Construc\ia statului sovietic nu putea fi efectuat= ]n modul presupus ini\ial de Lenin, deoarece periferiile na\ionale, ajutate [i de for\ele din afar=, erau v=zute de bol[evici drept un pericol pentru existen\a statului [i din acest considerent expansionismul sovietic a fost modelat dup= calapodul imperial rusesc, cu utilizarea ipocriziei ideologice respective. Astfel, fiind deghizat, nu se mai numea [ovinism velicorus, ci lupta ]mpotriva burgheziei na\ionaliste. Dup= revolu\ia bol[evic= g]ndirea teoretic= prerevolu\ionar= a suferit schimb=ri importante. Noul stat sovietic a fost at]t federativ, cel pu\in teoretic, c]t [i bazat pe unit=\i politice etnice. }n felul acesta s-a produs consolidarea na\iunilor, Uniunea Sovietic= devenind mai degrab= un incubator de na\iuni noi, dec]t un cazan de topire (melting pot engl.). Lenin era con[tient de puterea na\ionalismului, de[i pentru el at]t acesta, c]t [i separatismul, nu erau nici naturale, nici inevitabile. Totu[i el a r=mas convins c= na\ionalismul reflect= doar interesele burgheziei, c= interesele adev=rate ale proletariatului s]nt suprana\ionale. }n contrast cu tovar=[ii s=i de partid, Lenin nu considera c= for\a trebuie s= fie utilizat= pentru a p=stra Imperiul |arist intact, men\in]nd pentru o perioad= ]ndelungat= angajamentul s=u public ]n ce prive[te dreptul deplin de separare de Rusia al tuturor na\iunilor [i na\ionalit=\ilor, subjugate de \arism, unite cu for\a sau \inute cu for\a ]n cadrul hotarelor statului, adic=, anexate. Aceasta nu pentru c= Lenin era simpatizantul ardent al na\ionalit=\ilor, ci pentru c= era, ]ntr-un fel, un aventurier politic vizionar ce ][i asum= riscuri foarte mari. El sus\inea c= scopul partidului proletar este crearea unui stat c]t mai mare posibil, apropierea [i, eventual, contopirea na\iunilor.

144

IULIAN FRUNTA{U

}ntr-un context istoric speculativ am putea presupune c=, dac= ]n g]ndirea bol[evic= biruia punctul leninist de vedere, atunci URSS ar fi avut [ansa s= devin= un gen de melting pot american, aceasta transform]nd Imperiul Sovietic ]ntr-un stat, poate federativ, dar pe criterii administrativ-teritoriale, nu etnice, care poate nu ar fi avut mai t]rziu soarta dezintegr=rii. Sub influen\a evenimentelor [i a tovar=[ilor s=i de partid, deja la ]nceputul anului 1917 Lenin [i-a moderat pozi\ia [i a propus ca ]n statul sovietic s= fie garantat= autonomia regional= [i na\ional=. Aceast= schimbare de pozi\ie s-a datorat, de asemenea, unei mi[c=ri tactice de a-i atrage pe na\ ionali[ti de partea bol[evicilor ]n lupta ]mpotriva Guvernului Provizoriu [i mi[c=rilor albgardiste succesive, care aveau o antipatie pronun\at= fa\= de na\ionali[ti. Lenin, cel pu\in, a ]n\eles c= pentru a-i avea de partea guvernului bol[evic central, este necesar de sus\inut nu doar revendic=rile sociale, ci [i cele de autonomie na\ional=. }n acest context, este semnificativ= opinia lui Stalin, exprimat= ]ntr-un articol intitulat sugestiv }mpotriva federalismului (1924), ce a surprins evolu\ia g]ndirii bol[evice referitor la edificarea statului sovietic: Articolul ]n cauz= reflect= atitudinea negativ= dominant= a partidului nostru ]n acea perioad= fa\= de forma federativ= a statului nostru. }n c=r\ulia lui Lenin Statul [i revolu\ia (august 1917) partidul, ]n persoana lui Lenin, face primul pas serios spre recunoa[terea acceptabilit=\ii federa\iei drept form= tranzitorie spre republica centralizat=... Doar dup= r=sturnarea din octombrie partidul se situeaz= ferm [i inechivoc pe pozi\ia federa\iei de stat, promov]nd-o drept planul s=u al formei de guvernare a republicilor sovietice pentru perioada de tranzi\ie... Evolu\ia pozi\iei partidului nostru putem s-o explic=m ]n felul urm=tor: 1) P]n= la r=sturnarea din octombrie o serie ]ntreag= de na\ionalit=\i ale Rusiei (se are ]n vedere spa\iul postimperial rus n. a.) au fost de facto ]n stare de separare deplin=, ]n acest fel federa\ia fiind un pas ]nainte de la dispersarea maselor muncitoare ale acestor na\ionalit=\i spre apropierea lor, spre unirea lor. 2) Acele forme federative, utilizate ]n edificarea statalit=\ii sovietice, s-au dovedit a fi nu chiar at]t de contradictorii cu obiectivele apropierii economice ale maselor truditoare... 3) Ponderea relativ= a mi[c=rii na\ionale s-a dovedit a fi mult mai serioas=, iar calea unific=rii na\iunilor mult mai complicat= dec]t putea s= par= ini\ial, ]n perioada de p]n= la r=zboi sau ]n perioada de p]n= la revolu\ia din octombrie.43 Absolutizarea ideologiei proletare a condus la preluarea mecanis-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 145

melor interne [i externe ale imperialismului rus, ]ns= implicarea altor republici na\ionale ]n proiectul bol[evic/comunist a creat un tablou mult mai complex dec]t ar p=rea la prima vedere. Substituirea s-a produs pentru c= bol[evismul a fost prea ambi\ios [i de aceea inconsistent, slab, s-a rupt de realit=\ile ]nconjur=toare [i a ]ncercat s= impun= o anumit= viziune, iar atunci c]nd nu i-a reu[it (absen\a proletariatului ]n multe republici na\ionale), a ]ncercat treptat s=-l substituie [i s= pretind= legitimitatea care ]i lipsea. }n ce prive[te conflictul etnopolitic pe teritoriul transnistrean, ar fi necesar s= men\ion=m c= disensiunile dintre moldoveni [i ucraineni au fost recunoscute chiar de ideologii sovietici, care au sus\inut c=, ]nainte de crearea RASSM, trebuia de consolidat ]ncrederea ]ntre oameni care era subminat= din timpurile \ariste. Atunci o parte a \=r=nimii ucrainene nu ]n\elegea sensul [i semnifica\ia autonomiei pentru popula\ia moldoveneasc=. Ei, ucrainenii, spunea secretarul biroului organiza\ional, I.I. Badeev, la prima Conferin\= Regional= Moldoveneasc= de Partid ]n decembrie 1924, se temeau c= crearea RASSM va conduce la separatism, la r=cirea rela\iilor de prietenie multisecular= ]ntre popoarele ucrainean [i moldovenesc, la consolidarea na\ionalismului, iar aceasta va crea condi\ii prielnice pentru cotropirea de c=tre boierii rom`ni [i a p=r\ii de pe malul st]ng a Moldovei.44 }n acela[i context, savan\ii-ideologi sovietici moldoveni au men\ionat drept o piedic= ]n calea culturaliz=rii moldovenilor atitudinea negativ= a ucrainenilor fa\= de procesul ]n cauz=: {ovini[tii ucraineni aveau o atitudine nihilist= fa\= de tradi\iile [i limba moldoveneasc=, sub diferite pretexte fr]n]nd avansarea cadrelor din r]ndul moldovenilor.45 La aceasta a contribuit substan\ial ucrainizarea sistemului de ]nv=\=m]nt la ]nceputul anilor 30 ai secolului XX, proces care a demarat ]n cadrul politicii de na\ionalizare a comunismului de la periferii. Este interesant c= [i istoricii sovietici au recunoscut faptul c= popula\ia moldoveneasc= din Transnistria se rusifica [i se ucrainiza, ]ns= motivele acestui proces, ]n viziunea lor, erau legate de maltrat=rile rom`nilor c=rora erau supu[i, ]ntr-un mod oarecum miraculos, doar moldovenii: Guvernul rom`n trimitea pe teritoriul sovietic numeroase grup=ri diversioniste care terorizau, omorau [i pr=dau popula\ia local=. Aceasta suscita nu doar indignarea locuitorilor de pe malul st]ng, dar [i frica s= nu nimereasc= sub jugul burgheziei rom`ne. Pentru a evita aceasta, moldovenii au ]nceput s= se numeasc= ru[i [i ucraineni.46 Ridicolul argument=rii

146

IULIAN FRUNTA{U

nu face dec]t s= accentueze caracterul exterior de presiune al politicii de ucrainizare a \=ranilor moldoveni la est de Nistru. }n pofida campaniei de indigenizare a moldovenilor, lansat= de autorit=\ ile statului-partid de la Moscova, nu s-au reu[it prea multe ]ntr-o republic= dominat= de ucraineni, eforturile c=rora erau ]ndreptate spre afirmarea na\ionalismului propriu. Astfel, ]n 1932-1934 s-a diminuat num=rul moldovenilor ]n aparatul de stat, de[i explica\ia istoricilor sovietici este c= aceasta s-ar fi datorat, chipurile, procesului de latinizare.47 }n viziunea istoricilor ucraineni, politica ucrainiz=rii, care a coincis cu Nou= Politic= Economic= (NPE), a fost declarat= pentru a calma spiritele \=ranilor ucraineni care continuau s= participe la tulbur=ri de propor\ii. NPE a devenit baza de la care a ]nceput rena[terea cultural= ucrainean=, promotorii ideologi ai c=reia au fost comuni[tii na\ionali/na\ionali[ti ucraineni. Politica ucrainiz=rii a condus la dou= rezultate nea[teptate, c]nd problema na\ional= a ]nceput s= stimuleze mi[carea spre independen\a na\ional= a Ucrainei [i m=rirea num=rului de ucraineni ]n sectorul industrial. Ucrainizarea a oferit legitimitatea necesar= comuni[tilor na\ionali ucraineni: {umski, Hv]lev, Volubev, Scripnik [i al\ii. Acest proces a atras sus\inerea liderilor emigra\i care au ]nceput s= se ]ntoarc= ]n Ucraina. }n 1924, de exemplu, a fost publicat= Adresarea c=tre societatea intelectual= ucrainean= sovietic= [i c=tre toat= societatea sovietic= a celor 66 de intelectuali ucraineni cunoscu\i, printre care Micola {e[el, Pavel Hr]stiuk [i Micola {rag fo[ti mini[tri pe timpul lui Petliura [i Gru[evski , prin care f=ceau cunoscut= aprecierea politicii de ucrainizare [i loialitatea lor fa\= de guvernul sovietic.48 Putem presupune, cu un ]nalt grad de certitudine, c= legitimitatea comuni[tilor na\ionali[ti ucraineni, rezultat= chiar din faptul particip=rii la formarea URSS ]n 1922, a condus la consolidarea puterii acestora [i lansarea campaniei de ucrainizare, dar [i de asimilare a \=ranilor moldoveni de la est de Nistru.

3. Transformarea \=ranilor transnistreni ]n sovietici


Mai t]rziu, dup= ce RDM s-a unit cu Rom`nia, comuni[tii ru[i au creat cel de-al doilea stat moldovenesc RASSM , p=str]ndu-se acest cap de pod pentru expansiunea ideologic=-statal= a imperiului sovietic. Statalitatea sovietic= moldoveneasc= a fost o oper= a comuni[tilor, moldovenii

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 147

de pe malul st]ng fiind coopta\i la realizarea proiectului de edificare a statalit=\ii sovietice moldovene[ti. Pe parcursul r=zboiului civil teritoriul respectiv a fost obiectul unor invazii succesive [i repetate ale bol[evicilor, albgardi[tilor, cazacilor, bandi\ilor, ucrainenilor etc., deseori ]n compozi\ii incredibile, ]n asemenea condi\ii popula\ia local= fiind n=ucit= de lipsa continu= a autorit=\ii, oricare ar fi ea. P]n= la urm=, ru[ii au creat RASSM, la 12 octombrie 1924, ]n componen\ a Ucrainei. La 12 octombrie 1924 Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv Ucrainean a aprobat decizia despre constituirea RASSM, iar Biroul Politic al CC al PC(b)U la 19.09.1924 a stabilit: }n cadrul gestion=rii politice na\ ionale ]n RASSM de \inut direc\ia spre dezvoltarea limbii moldovene[ti. De introdus grafia chirilic=. Crearea RASSM a fost considerat= drept ]nceputul eliber=rii Basarabiei49 [i chiar o metod= eficient= de sovietizare a Rom`niei, de exportare a comunismului rus spre Balcani ]n vederea cre=rii unei republici socialiste mondiale visul fundamental al conduc=torilor bol[evici. Republica Autonom=, ]n cazul dat, dar [i ]n celelalte dou= Republica Karelo-Fin= [i Bureato-Mongol= , reprezenta un element al politicii sovietice de exercitare a presiunii asupra Rom`niei, Finlandei [i Mongoliei. }n fiecare din aceste republici, substan\a politicii culturale accentua, ]n unele perioade, diferen\ele ]ntre popula\iile locale [i grupurile corespunz=toare imediat peste frontiere, iar ]n alte perioade sublinia afinit=\ile fundamentale lingvistice [i culturale.50 De altfel, pentru a accentua [i mai mult preten\iile sovietice asupra Basarabiei, capitala RAASM a fost aleas= Chi[in=ul, cele temporare fiind Balta, iar mai t]rziu Tiraspolul.51 O dat= cu crearea RASSM, sovieticii au ]nceput s= foloseasc= o justificare nou= pentru preten\iile asupra Basarabiei, bazat= mai degrab= pe na\ionalitate dec]t pe dreptul interna\ional, dup= cum o f=ceau anterior.52 La etapa ini\ial=, de exemplu, unul din liderii statului sovietic men\iona c= nu elementul etnografic este important, ci voin\a popula\iei,53 fiind contestat= legitimitatea actului Unirii, reprezentativitatea Sfatului |=rii, promov]ndu-se ideea necesit=\ii unui plebiscit pentru a decide soarta Basarabiei. De la bun ]nceput se admitea chiar c= moldovenii [i rom`nii fac parte din acela[i grup etnic, resping]ndu-se ]ns= relevan\a acestui fapt pentru solu\ionarea diferendului. L.S. Berg, un etnograf rus, scria dup= revolu\ie c= moldovenii s]nt rom`nii care tr=iesc ]n Moldova, Basarabia

148

IULIAN FRUNTA{U

[i p=r\ile ]nvecinate ale guberniilor Podolia [i Herson...54 }ns=, o dat= cu crearea RASSM, ]ncepe s= fie utilizat un alt mod de g]ndire [i prezentare a lucrurilor ia na[tere teza ideologic= a comuni[tilor ru[i c= majoritatea popula\iei constituie un alt grup na\ional dec]t rom`nii [i c= ]ncorporarea ]n cadrul Rom`niei le-a lezat dreptul la autodeterminare na\ional=. Astfel, la mijlocul anilor 20, bol[evicii au ]nceput s= elaboreze viziunea proprie a moldovenismului, acest lucru devenind fundamentul propagandei sovietice.55 Efectele acesteia au fost [i continu= s= fie, de altfel, de lung= durat=, pentru c= nu putem neglija o ideologie care [i-a exercitat influen\a, deseori ]n mod agresiv, asupra min\ii [i imagina\iei imaculate a \=ranului basarabean, ignorant de existen\a na\iunii sau oric=rei alte forme de identitate social=. Acest lucru e sus\inut [i de atitudinea ambivalent= a na\ionali[tilor rom`ni fa\= de popula\ia majoritar= a provinciei: pe de o parte, \=ranii erau viteji istorici ]n componen\a Imperiului Rus, iar pe de alta incapabili s= perceap= ]n mod adecvat identitatea panrom`neasc=. }ns= ceea ce nu au fost ]n stare s= ]n\eleag=, la acel moment, nici na\ionali[tii rom`ni [i nici ideologii sovietici, mai t]rziu, a fost intractibilitatea social= a moldovenilor. Problema este c= agitatorii solicit= o adeziune imediat= [i necondi\ionat= a indivizilor, iar c]nd ace[tia, ]n special cei din mediul rural, ]nt]rzie s= subscrie la proiectele na\ionaliste sau ideologice de clas=, ei s]nt supu[i marginaliz=rii social-politice, dup= care mesajul ideologic comunist sau na\ionalist este perceput mult mai repede [i mai conving=tor. }n acest context: No\iunea c= rom`nii [i moldovenii ]n Basarabia [i RASSM formeaz= dou= grupuri etnona\ionale complet separate, vorbind limbi diferite [i posed]nd tr=s=turi istorice, culturale [i chiar biologice separate, a devenit eventual un element de baz= al discursului sovietic privind problema basarabean= [i justificarea principal= a preten\iilor teritoriale ale Moscovei.56 }ns= pentru King edificarea na\iunii moldovene[ti a ap=rut nu doar ca un produs secundar al expansionismului sovietic, ci mai degrab= drept un rezultat al interac\iunii ]ntre obiectivele politicii externe centrale, formele existente de identitate indigen= [i agendele elitelor politice [i culturale din cadrul republicii autonome.57 Nu avem dubii ]n privin\a unei leg=turi str]nse ]ntre elementele men\ionate mai sus, ]ns= raportul de interac\iune nu este unul de egalitate, ci de subordonare. Doar drept rezultat al politicii statului sovietic crearea RASSM, deport=ri, extermin=ri [i presiuni intractibilitatea \=ranilor a ]nceput s=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 149

fie subminat= [i au ap=rut, inevitabil, elitele locale, care avansau agende politice ]n concordan\= cu obiectivele politicii centrale. Bine]n\eles, o dat= integrate sistemului politic-administrativ al statului sovietic, elitele politice [i culturale au contribuit la generarea politicii interne, dar [i externe a Uniunii Sovietice, sus\in]nd uneori concep\ii contadictorii, cum ar fi introducerea alfabetului chirilic [i al celui latin. }ns= aceste contradic\ii urmau indecizia autorit=\ilor centrale care, de dragul comuniz=rii Rom`niei, ar fi permis rom`nizarea \=ranilor transnistreni, lipsi\i, ]n mare parte, de orice con[tiin\= na\ional=. Limitarea proiectului bol[evic la teritoriul Basarabiei a eliminat din joc elitele politice-culturale, nu mai pu\in comuniste dec]t altele, care optau ]n favoarea identit=\ii rom`ne[ti a teritoriului din st]nga, dar [i din dreapta Nistrului. De exemplu, este relevant= relatarea istoricilor sovietici: PC al URSS a fost nevoit s= lupte cu dispozi\ii prorom`ne[ti chiar ]n capitala \=rii. La Moscova a ap=rut un grup de ini\iativ=, ]n care au intrat comuni[tii rom`ni I. Dic, A. B=dulescu, T. Chioran, A. Nicolau [i al\ii. Urm]nd ideile ideologilor rom`ni burghezi, grupul respectiv consider= c= nu exist= na\iunea moldoveneasc= [i limba na\ional=, ci exist= doar na\iunea rom`n=. (...) Biroul Politic al CC al PC(b)U a condamnat ac\iunile nepartinice ale grupului de ini\iativ= [i a cerut CC al PC(b)R s=-l desfiin\eze, ceea ce a [i fost f=cut.58 Pavel Chior, Leonid Madan, T. Malai [i al\ii au ]nceput s= elaboreze, ]n conformitate cu cerin\ele politice ale autorit=\ilor comuniste, o limb= moldoveneasc=, absolut diferit= de cea rom`n= [i bazata pe graiurile popula\iei locale. De fapt, nu era nimic artificial ]n proiectul moldovenesc, dac= lu=m ]n considera\ie [i alte evolu\ii similare pe teritoriul URSS. }ns= problemele practice de comunicare a acestor standarde culturale maselor moldovene[ti s-au dovedit a fi mult mai dificile dec]t edificatorii na\iunii ]n RASSM [i-ar fi imaginat anterior. Lucrul acesta a contribuit, ]n ultim= instan\=, la sistarea campaniei de moldovenizare ]n anii 30.59 Prima gramatic= moldoveneasc= avea caractere chirilice [i a fost alc=tuit= de Gabriel Buciu[canu ]n 1925, ]ns= aceasta, de[i autorul era un comunist ]nver[unat, membru al Sfatului |=rii care s-a opus Unirii, a fost considerat= prea rom`neasc= [i scoas= din circula\ie. }n acela[i timp, am putea fi de acord, cel pu\in par\ial, cu King care afirm= c= alfabetul chirilic nu a fost impus moldovenilor pentru c= acesta a fost ]n conformitate cu tradi\iile basarabene, nealterate de introducerea alfabetului latin [i galicizarea rom`nei literare din secolul XIX.60 Par\ialitatea noastr= este

150

IULIAN FRUNTA{U

determinat= de aceea[i intractibilitate social= a moldovenilor, tradi\iile culturale ale c=rora nu pot fi luate ]n considera\ie atunci c]nd doar un procent infim [tia carte. }n plus, galicizarea limbii rom`ne ]n Principate [i, mai t]rziu, ]n Rom`nia reprezenta, nolens, volens, un fenomen urban, iar transformarea \=ranilor ]n rom`ni era un proces de lung= durat=, care nu s-a ]ncheiat ]n anii 20. De aceea, nu putem vorbi despre cristalizarea unor tradi\ii culturale ]n cazul unei popula\ii rurale agramate [i incon[tiente de na\ionalitatea proprie. }ns= putem sus\ine c=, gra\ie fondului lexical predominant ]n Basarabia [i ]n localit=\ile din st]nga Nistrului, direc\ia cea mai natural= a edific=rii [i consolid=rii etnice o reprezenta rom`nizarea, grafia latin= etc., iar \=ranii basarabeni ar fi putut participa la implementarea acestui proiect panrom`nesc. Firescul evolu\iei era, deci, suficient de bine conturat, dar oprit de na\ional-[ovinismul rus care s-a dovedit a fi mai competitiv din punct de vedere politic [i militar. Moldovenizarea s-a bazat pe politica central= a indigeniz=rii, adoptat= la Congresul XII al Partidului Comunist din aprilie 1923, care avea drept scop implicarea na\ionalit=\ilor neruse ]n proiectul bol[evic de edificare a statalit=\ii sovietice. }ns=, ]n pofida eforturilor ]ntreprinse, intractibilitatea social= [i na\ional= a moldovenilor nu a fost subminat= ]ntr-o perioad= de peste zece ani. Promovarea moldovenilor ]n structurile de stat [i de partid a reprezentat un e[ec, exemplificat de faptul c= ]n 1936 secretarii organiza\ iilor de partid ]n cel pu\in jum=tate din raioanele RASSM, inclusiv ]n patru raioane ]n care moldovenii formau majoritatea popula\iei, nu cuno[teau limba moldoveneasc=.61 }n ce prive[te moldovenizarea organiza\iei de partid, aceasta a fost reu[it= la etapa ini\ial=, num=rul moldovenilor ]n PC(b) ridic]ndu-se de la 6% ini\iale la 25% ]n perioada 1925-1930. Aceste cifre au reprezentat rezultatul cel mai bun, deoarece mai t]rziu, ]n anii 30, ca urmare a acuza\iilor de [ovinism na\ional aduse moldovenilor pentru insisten\a acestora ]n promovarea campaniei de moldovenizare, num=rul comuni[tilor de origine moldoveneasc= a ]nceput iar=[i s= scad=. Dup= cum afirm= King, problema major= ]n campania de moldovenizare o constituia sistemul educa\ional, deoarece [colile fuseser= ucrainizate ]nainte de crearea RASSM, pe parcursul campaniei proprii de indigenizare.62 Inexisten\a ]nv=\=torilor de limb= moldoveneasc=, lipsa manualelor [colare [i mo[tenirea ucrainiz=rii masive a regiunii a ]nsemnat deseori dificultatea de a utiliza moldoveneasca drept limb= de instruc\iune.63 }n RASSM, ca [i ]n alte p=r\i ale Uniunii Sovietice, campania de eradi-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 151

care a analfabetismului [i educa\ia politic= a maselor reprezentau dou= t=i[uri ale aceleia[i s=bii. Angajarea ideologic= a maselor largi necesita, cel pu\in, ridicarea nivelului cunoa[terii de carte. Intractibilitatea social= a \=ranilor moldoveni, determinat= de conservatismul acestora, religiozitatea rudimentar=, suspiciunile ad]nc ]nr=d=cinate fa\= de diferi\i agitatori cu programe politice care penetrau microuniversul rural au condus la e[ecul campaniei de moldovenizare ]n modul ]n care ea a fost ini\ial preconizat=. }n anii 30 elitele culturale care au implementat campania de indigenizare au fost atacate [i marginalizate, aceast= transformare fiind specific= Ucrainei, dar [i URSS-ului ]n general. Dup= cum men\ioneaz= King: Presa\i s= edifice o cultur= moldoveneasc= pentru a servi interesele strategilor sovietici, ei (Chior, Madan [i al\ii n. a.) au fost, totu[i, critica\i c]nd cultura pe care o edificau n-a reu[it s= ofere ponderea necesar= influen\ei conduc=toare a ru[ilor.64 Lupta pentru putere ]n statul sovietic, ]n special ]n prima perioad= a totalitarismului, era suficient de complex= [i acerb= ]n acela[i timp, implic]nd interac\iunea unor raporturi deseori confrunta\ionale at]t ]n centru, c]t [i la periferii, precum [i ]ntre acestea. De exemplu, am putea presupune c= la centrul decizional sovietic de la Moscova dou= grup=ri ale elitei bol[evice ]ncercau s= formuleze politici contradictorii: cea de indigenizare/moldovenizare (ucrainizare etc.), pe de o parte, [i reac\ia opus= campania ideologic= de centralizare [i rusificare. De asemenea, existau contradic\ii ]ntre elitele bol[evice locale, na\ionale [i ruse, care au implementat politicile centrului la periferiile na\ionale. }n acest fel, existau mai multe raporturi cu un poten\ial ridicat de confruntare: ]ntre elitele bol[evice ruse de la Moscova, ]ntre elitele locale [i ]ntre aceste grupuri. }n acela[i timp, este necesar s= men\ion=m c= liderii bol[evici de la centru ]ntotdeauna s-au ar=tat ]ngrijora\i de o posibil= afirmare [i legitimitate a elitelor comuniste locale. Ostilit=\ile c=rora au fost supu[i liderii bol[evici na\ionali ([i nu doar) indic= existen\a unei tradi\ii bol[evice represive care nu tolereaz= afirmarea unor centre decizionale autonome [i prea independente de Moscova. Nu [tim dac= represaliile comuniste ]n Uniunea Sovietic= au reprezentat o politic= bine g]ndit= [i coerent=, ]ns= cert este faptul [i paradoxal ]n acela[i timp c= liderii ]n sistemele totalitare comuniste se afl= permanent ]n pericol datorit= legitimit=\ii pe care o ob\in, particip]nd la realizarea transform=rilor radical-sociale (revolu\ie,

152

IULIAN FRUNTA{U

r=zboi, proiecte ideologice-culturale de propor\ii etc.). Politica autorit=\ilor de la Moscova, ]n scurt timp, a ]nregistrat o schimbare radical= a politicii lingvistice prin trecerea la grafia latin=. La 2 februarie 1932 Biroul Partidulului Comunist al RASSM a anun\at trecerea, p]n= la sf]r[itul anului, la grafia latin=, solicit]ndu-se ]mbog=\irea vocabularului cu expresii [i cuvinte utilizate ]n limba rom`n=, astfel renun\]ndu-se definitiv la cuvinte [i expresii derivate din practica lingvistic= regional=. Motivul de baz= a fost, probabil, resurec\ia tezei conduc=toare a bol[evicilor despre republica sovietic= mondial= care, ]n mod normal, ar fi trebuit s= includ= [i Rom`nia. Grafia latin= ar fi facilitat realizarea obiectivului ]n cauz=, cu at]t mai mult cu c]t aceasta a fost introdus= ]n diferite p=r\i ale Uniunii, faptul ]n cauz= demonstr]nd anvergura proiectului sovietic. Trecerea la alfabetul latin ar fi fost determinat= de considera\ii legate de evitarea unei distan\e prea mari ]ntre limba rom`n= ]n Basarabia [i cea moldoveneasc= ]n RASSM, deoarece preten\iile asupra provinciei ar fi fost mai pu\in fire[ti65. }n contextul celor men\ionate mai sus, este evident faptul c= au existat anumite incertitudini ]n ce prive[te formularea unei politici culturale coerente [i de lung= durat= fa\= de RASSM [i Basarabia. Aceasta ]ns= nu a redus din eforturile expansioniste ale comuni[tilor ru[i [i nu a subminat imaginarul necesar pentru acoperirea ideologic= a ac\iunilor lor agresive. Stalin personal, chipurile, ar fi men\ionat ]ntr-o discu\ie cu I. Ocinschi, pre[edintele Comitetului {tiin\ific Moldovenesc din RASSM, [i A. Cosior, primul secretar al CC al PC(b) din Ucraina, c= latinizarea scrisului moldovenesc reprezint= una din formele de apropiere ]ntre poporul moldovenesc [i cel rom`nesc [i de influen\= reciproc=, sus\in]nd, de asemenea, c= timpul este ]n favoarea lor [i nu este exclus= posibilitatea ca Moldova [i Rom`nia s= devin= c]ndva un stat sovietic unic, iar consolidarea rela\iior culturale va putea apropia acele timpuri.66 Limba era v=zut=, ]n acest fel, nu doar de pe pozi\ia de clas=, ci din punctul de vedere al facilit=rii propagandei bol[evice ruse ]n Basarabia ]n scopul anex=rii nu at]t a provinciei ]n cauz=, c]t a ]ntregii Rom`nii. Aceast= idee, de fapt, reprezenta o resurec\ie a vechii teze leniniste despre revolu\ia mondial= [i crearea unui stat sovietic mondial. Grafia latin= servea, ]n acest caz, drept un mijloc dublu de facilitare a propagandei bol[evice: a) ]n raport cu Rom`nia, c]nd se imagina proiectul republicii sovietice socialiste mondiale; b) ]n raport cu Basarabia, c]nd se

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 153

imagina un stat sovietic succesor al Imperiului Rus. }ns= dificult=\ile latiniz=rii au fost similare moldoveniz=rii anterioare, propagandi[tii latinizatori ]nt]mpin]nd acelea[i probleme, atunci c]nd ]ncercau s= abordeze intractibilitatea \=ranilor moldoveni, ce-i drept, deja din alt= perspectiv=. La 19 mai 1938, printr-o mi[care decizional= spectaculoas=, s-a revenit la grafia chirilic=, iar latinizatorii au fost persecuta\i, fiind caracteriza\i drept promotori [i sus\in=tori ai ideii de anexare a RASSM de c=tre Rom`nia burghez=. De fapt, reintroducerea alfabetului chirilic a reprezentat o campanie unional=, mai multe republici trec]nd la caracterele slave. }n fiecare caz aceste campanii reprezentau doar un element al unei elimin=ri mai extinse a intelectualilor na\ionali[ti-burghezi din republicile sovietice. Faptul ]n cauz= este aparent paradoxal, deoarece, de cele mai multe ori, victimele nu erau mai pu\in devotate comunismului dec]t ini\iatorii campaniilor de represalii, ]ns= legitimitatea primilor nu putea fi tolerat= ]n sistemul totalitar comunist rus. De altfel, dup= cum afirm= istoricul Negru, cauza interzicerii alfabetului latin, la 27 februarie 1938, poart= [i ea un caracter extralingvistic, fiind legat= de anumite muta\ii ideologice ce se produceau la nivelurile superioare ale conducerii politice de la Moscova, de represiunile dezl=n\uite ]mpotriva spionilor [i du[manilor poporului, s-a reluat vechiul curs ]n atitudinea fa\= de minorit=\ile na\ionale, cel de apropiere fa\= de poporul rus.67 }n cazul RASSM, ]ngrijorarea autorit=\ilor sovietice se accentuase ]n contextul alunec=rii spre dreapta a politicii interne rom`ne[ti, dar [i a celei europene, fapte care conduceau, ]n imagina\ia bol[evicilor, la necesitatea instaur=rii unei vigilen\e mai mari la frontiere toate acestea afl]ndu-se ]n opozi\ie cu politica anterioar= de apropiere cultural=.68 De asemenea, am putea presupune c=, datorit= perceperii de c=tre elitele bol[evice centrale a faptului c= proiectul unei republici sovietice mondiale, pronosticate chiar ]n Declara\ia din 30.12.22 despre constituirea URSS: (URSS) ...va fi un fundament trainic ]mpotriva capitalismului mondial [i un pas hot=r]t ]n calea unific=rii muncitorilor tuturor \=rilor ]n Republica Sovietic= Socialist= Mondial=69, nu a reu[it s= se materializeze, eforturile de edificare a statalit=\ii sovietice s-au re]ntors la ni[te obiective mai concrete [i mai realizabile la proiectul geopolitic postimperial rus. Faptul ]n cauz=, la r]ndul s=u, conducea, ]n imagina\ia liderilor bol[evici, la perceperea grani\elor sovietice drept imuabile [i la consolidarea de facto a acestora. Pentru a ]n\elege pericolul ]n contextul procesului de luare a decizii-

154

IULIAN FRUNTA{U

lor de c=tre organele bol[evice, arbitrarul [i persecu\iile care erau parte component= a culturii politice bol[evice, este suficient de men\ionat c= din nou= membri ai Biroului Politic regional moldovenesc, ale[i la Conferin\a a X-a ]n mai 1937, doar unul a supravie\uit; [apte au fost declara\i du[mani ai poporului [i aresta\i. Aproape to\i fo[tii prim-secretari ai organiza\iei locale de partid [i pre[edin\ii de executive, precum [i propagandi[tii politici [i culturali principali au fost aresta\i [i executa\i.70 G. Star]i, care a fost primul pre[edinte al puterii executive din RASSM, a nimerit [i el sub lovitura vigilen\ilor care l-au ]nvinuit pe el [i pe al\i sus\in=tori ai introducerii grafiei latine de tr=dare de patrie. Ironia consta ]n faptul c= ace[ti comuni[ti au fost executa\i anume pentru devotamentul lor, pentru energia cu care implementau indica\iile Moscovei care, p]n= la urm=, nu a iertat legitimitatea ce emana din ac\iunile bol[evicilor locali. Este semnificativ faptul c= pe timpurile \ariste ]n Rusia nu se f=ceau mari deosebiri ]ntre limba moldovenilor [i cea a muntenilor, ]n 1839 la Universitatea din Petersburg fiind ]nfiin\at=, de exemplu, catedra de limb= moldo-valah=. }n Basarabia, de asemenea, glotonimul limba rom`n= era folosit f=r= restric\ii, Ioan Doncev edit]nd ]n 1861 Cursul primitiv de limb= rom`n=, iar utilizarea expresiei limba moldoveneasc= nu ]nsemna o opozi\ie glotonimului limba rom`n=, ci mai degrab= un sinonim (sau se folosea ]n sens dialectal). Chiar dup= Unire, istoricul sovietic rus Berg nu f=cea mari deosebiri lingvistice sau, cu at]t mai mult, etnice, ]ntre moldoveni [i rom`ni.71 Doar dup=, sau o dat= cu ]nfiin\area RASSM, ru[ii au lansat proiectul de elaborare a identit=\ii na\ionale [i lingvistice a moldovenilor. }n Memoriul cu privire la necesitatea cre=rii RASSM motivele politice s]nt transparente, fiind specificat c= republica va juca acela[i rol de factor politico-propagandistic fa\= de Rom`nia pe care ]l joac= Republica Belorus= fa\= de Polonia [i cea Karel= fa\= de Finlanda... Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept un pumnal strategic al URSS ]n raport cu Balcanii (prin Dobrogea) [i ]n raport cu Europa Central= (prin Bucovina [i Gali\ia), pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod ]n scopuri militare [i politice, fiind posibil=, pe aceast= cale, revolu\ionarea ]ntregii situa\ii social-politice din peninsula Balcanic=.72 Semnificativ este faptul c= ini\ial RASSM era considerat= drept un ]nceput de sovietizare nu doar a Basarabiei, ci [i a ]ntregii Rom`nii, sus\in]ndu-se c= truditorii de acolo dac= nu azi-m]ine sau poim]ine se vor uni cu t]n=ra noastr= Republic= Moldoveneasc= [i aceast= Republic=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 155

va fi nu numai la noi, ci [i ]n toat= Rom`nia.73 De aceea, deosebirea ]ntre limba rom`n= [i cea moldoveneasc= se f=cea doar din perspectiva luptei de clas=.74 }ns=, dup= Memoriul men\ionat, lucrurile ]ncep s= se schimbe ]n sensul afirm=rii identit=\ii moldovene[ti separate, tovar=[ii ucraineni fericind partidul cu o descoperire nou=, o nou= teorie cum c= moldovenii [i rom`nii s]nt dou= popora\ii diferite, aproximativ cum s]nt ucrainenii [i ru[ii.75 }n acest context, ar fi necesar de men\ionat c=: Transnistria era un teren ideal pentru experimentarea unui asemenea proiect. Popula\ia moldoveneasc= de acolo, minoritar=, semirusificat=, semiucrainizat=, analfabet=, rural=, ]n majoritate pasiv= din punct de vedere politic [i cultural, reprezenta un material experimental perfect, proletcultismul fiind un factor favorizant pentru implementarea moldovenismului.76 }ns= ]n anii 20, ]n ciuda proletcultismului, limba moldoveneasc= se rom`niza ]n mod firesc, gra\ie eforturilor unor intelectuali din republic=. }n acela[i timp, la ]nceputul anilor 30, o dat= cu intensificarea luptei de clas= ]n URSS, rom`nizatorii devin \inta unor atacuri acerbe din partea autorit=\ilor executive [i de partid. }n 1924 ]n RASSM tr=iau 32% moldoveni, 45,5% ucraineni, 9% evrei, 8,7% ru[i, 2,5% nem\i etc.77 Nu este clar de ce comuni[tii nu au creat o republic= autonom= care ar fi fost mai omogen= din punct de vedere etnic probabil, aceasta ar fi fost prea mic= pentru a pretinde rolul de patrie sovietic= a tuturor moldovenilor. Faptul c= moldovenii reprezentau doar o treime din popula\ia RASSM a accentuat caracterul artificial [i a f=cut [i mai evident scopul politic urm=rit de sovietici prin crearea acestei entit=\i statale. }n acela[i timp, chiar [i istoricii sovietici au recunoscut faptul c= clasa muncitoreasc= reprezenta comparativ o parte nesemnificativ= a popula\iei [i c= se remarca prin imaturitate ideologic=. Astfel, ]n 1924 erau 11 188 de muncitori 8 593 la ]ntreprinderi de stat [i cooperative colective [i 2 595 la cooperative particulare. Lipsa proletariatului ]n proasp=ta republic= autonom= sovietic= demonstra [i ea artificialitatea constituirii acestei entit=\i statale sovietice [i eviden\ia caracterul str=in, de import, al comunismului din Rusia. Lipsa proletariatului ]n RASSM a condus, de asemenea, la o prezen\= nesemnificativ= a moldovenilor ]n cadrul partidului comunist. De exemplu, ]n ianuarie 1925, ]n cadrul organiza\iei de partid se aflau 55,77% muncitori, 31,96% \=rani, 3,68% func\ionari [i reprezentan\i

156

IULIAN FRUNTA{U

ai altor grupuri sociale, componen\a na\ional= fiind urm=toarea: 6,3% moldoveni, 31,67% ucraineni, 41,64% ru[i, 15,70% evrei etc.78 }n 1926 la ora[ tr=iau 10% din popula\ie, iar ]n 1939 aproape 21%, din care mai mult de 11% moldoveni.79 Aceast= situa\ie impunea, ]n cadrul politicii de indigenizare, emanciparea social= rapid= a moldovenilor, care sufereau de un grad insuficient de industrializare [i urbanizare: Dezvoltarea industriei a solicitat organelor partinice [i sovietice s= acorde mai mult= aten\ie preg=tirii cadrelor muncitore[ti ]n special din r]ndul popula\iei moldovene[ti.80 Cu toate acestea, din 1924 p]n= ]n 1939, num=rul muncitorilor la ]ntreprinderile de stat [i la cooperative crescuse de la 11 188 doar p]n= la 19 715.81 Industrializarea sovietic= ]ns= nu poate fi considerat= drept o performan\= deosebit=, cu at]t mai mult dac= lu=m ]n considerare evolu\ia normal=, f=r= aplicarea terorii, ]n direc\ia moderniz=rii [i progresului a statelor europene. Pre\ul uman exorbitant pl=tit pentru modernizarea sovietic= reduce la zero succesele ]n domeniu, chiar compromi\]nd ideea de progres. Consolidarea puterii sovietice presupunea construc\ia cultural= corespunz=toare ]n RASSM. Se deschideau institu\ii cultural-educa\ionale, [coli. La momentul cre=rii RASSM func\ionau 119 biblioteci s=te[ti, 63 de cluburi s=te[ti, 7 cinematografe, 2 muzee, 296 de [coli. Procesul de studii includea 33% de copii de v]rst= [colar=, iar studiile se efectuau ]n limba rus= [i ucrainean=. Este semnificativ faptul c= se recuno[tea opozi\ia existent= ]n calea culturaliz=rii sovietice a \=ranilor moldoveni: ...nu ajungeau mijloace, cadre na\ionale, nu erau manuale [i literatur= ]n limba moldoveneasc=. Plus la aceasta, trebuia de distrus ]mpotrivirea na\ionali[tilor burghezi care se str=duiau din r=sputeri s= demonstreze imposibilitatea cre=rii culturii socialiste moldovene[ti. (...) Lupta ]mpotriva na\ionali[tilor a c=p=tat un caracter acut [i de lung= durat=, deoarece unii func\ionari la conducerea RASSM au deviat de la direc\ia Partidului Comunist ]n ce prive[te desf=[urarea revolu\iei culturale.82 Ideologii sovietici moldoveni erau con[tien\i de faptul c=: Dificultatea realiz=rii revolu\iei culturale consta [i ]n faptul c= ]n RASSM moldovenii reprezentau pu\in mai mult de 30% din popula\ie, [i aceia tr=ind ]n mare parte ]n mediu mixt. Cu toate acestea, anumite eforturi au fost depuse ]n domeniul culturaliz=rii, ]n 1925, de exemplu, fiind deschis= Editura Moldoveneasc= de Stat. }n acela[i timp, ]n anul form=rii republicii autonome, doar 9% dintre copiii de na\ionalitate moldoveneasc= studiau ]n

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 157

limba matern=. Mai t]rziu, Congresul IV al Sovietelor din RASSM a aprobat legea care fixa trecerea din anul [colar 1929/1930 la [colarizarea complet= obligatorie a copiilor ]ncep]nd cu v]rsta de 8 ani. }n acea perioad= func\ ionau 500 de [coli, inclusiv moldovene[ti 130, ucrainene 280, ruse 32. Dac= ]n 1926 ]n republic= erau 18 [coli de 7 ani, atunci ]n 1934 erau 211, din care 67 moldovene[ti.83 Eforturile comuni[tilor ru[i ]n domeniul emancip=rii social-culturale a moldovenilor se datorau, bine]n\eles, nu unor viziuni iluministe sau filantropice, ci faptului c= Analfabetismul constituia un obstacol serios ]n calea transform=rii na\iunii moldovene[ti ]n una socialist=.84 Incapacitatea, dar [i imposibilitatea de a exporta revolu\ia bol[evic= peste hotarele statului sovietic, ]nr=ut=\irea climatului politic [i de securitate general= din Europa, cuplate cu fobiile lui Stalin [i poten\ialul de agresivitate a comunismului totalitar rus toate acestea au condus la ]nceputul anilor 30 la intensificarea luptei de clas=. }n viziunea sovieticilor, faptul ]n cauz= se prezenta ]n felul urm=tor: Acest proces a cuprins [i Moldova Sovietic=. Republica se afla la confluen\a a dou= lumi. Na\ionali[tii burghezi de diferit fel aveau sus\inerea statelor imperialiste ]n lupta ]mpotriva liniei partidului ]n ce prive[te dezvoltarea culturii na\ionale sovietice.85 Este interesant faptul c=, o dat= fiind lansat= campania de moldovenizare, au ap=rut [i ideologii culturalizatori care au ]ncercat s= creeze na\iunea moldoveneasc=, ]ns= comuni[tii ru[i se speriaser= de o posibil= deviere burghezo-na\ionalist= a acestora, chiar dac= autohtoni[tii (samob]tniki rus.) luptau ]mpotriva elitelor culturale rom`nizatoare. }n viziunea Moscovei, autohtoni[tii, ]n spatele lozincii de ap=rare a culturii na\ionale de rom`nizatori, au lansat o teorie antimarxist= referitoare la lipsa de clase ]n cazul na\iunii moldovene[ti, compus=, chipurile, nu din clase diferite, ci dintr-un curent unic moldoveni. Ei afirmau, de asemenea, c= cultura na\ional= poate fi dezvoltat= doar de moldovenii pur sangue.86 }n 1939 RASSM num=ra 599 156 de persoane, moldoveni fiind aproximativ 171 000. Ei tr=iau compact ]n 6 raioane din 14, unde formau de la 32% la 66%.87 Nici ]n ajunul anex=rii Basarabiei de c=tre ru[i, RASSM nu reprezenta un punct de atrac\ie credibil din punct de vedere na\ional sau, cu at]t mai mult, politic. Moldovenii erau minoritari ]n structura general= a etniilor conlocuitoare, aceast= calitate fiind [i mai pronun\at= atunci c]nd vorbim despre reprezentarea acestora ]n structurile puterii sovietice de

158

IULIAN FRUNTA{U

stat. Na\ional-comuni[tii ucraineni aveau motive mai serioase pentru a pretinde autoritate asupra republicii ]n cauz=, cu at]t mai mult cu c]t moldovenii, chiar [i ]n cele c]teva raioane unde tr=iau mai compact, nu reprezentau obstacole printr-un grad ]nalt de culturalizare [i socializare, ignoran\a lor contribuind la oricare proces de asimilare na\ional= reu[it= fie prin intermediul ucrainiz=rii, fie prin intermediul rusific=rii. De fapt, extinderea puterii bol[evicilor nu a reprezentat doar cucerirea simpl= a altor popoare. Este vorba de un proces mai complicat, c]nd masele se bol[evizau, ]n acest fel na\ionaliz]nd revolu\ia rus=. Procesul respectiv autoreproducea continuu elementele sale constitutive, modific]nd substan\ ial con[tiin\a politic=, fapt care, la r]ndul s=u, a contribuit la men\inerea at]t de ]ndelungat= a Imperiului Sovietic. Mobilizarea na\ionalist= ]n RASSM a fost mai pu\in evident=, anii r=zboiului civil fiind marca\i de fragmentare politic= [i un localism pronun\at. Satele, dintr-un instinct al autoprotej=rii fizice [i psihologice, intraser= ]ntr-un regim de hibernare politico-social=. Cu toate acestea, sub conducerea sovietic=, ]n anii dou=zeci, a crescut destul de spectaculos identificarea cu o na\iune teritorial=. S]nt revelatorii, ]n acest context, unele tensiuni ]n rela\iile dintre conducerea RASSM [i autorit=\ile centrale ucrainene. Acest fapt demonstreaz= caracterul comunismelor na\ionale dincolo de ideologia bol[evic= dominant=, destul de important= pentru elitele politice ucrainene [i moldovene[ti era concep\ia vizionar= a patriilor lor separate, comuniste, bine]n\eles, dar aflate, ]n acela[i timp, ]n competi\ie latent= ([i uneori acerb=) pentru suprema\ie politico-geografic= ]n cadrul URSS. Faptul c= p]n= la urm= au fost persecuta\i rom`nizatorii din RASSM este semnificativ ]n sensul autolimit=rii proiectului bol[evic: Moscova nu pretindea dec]t teritoriul Basarabiei, [i nu ]ntregul teritoriu rom`nesc. }n acela[i timp, e necesar de men\ionat c=, o dat= ce au fost dou= perioade (1924-1928 [i 1933-1937) c]nd s-a permis utilizarea glotonimului rom`n [i a grafiei latine, ]nseamn= c= au existat asemenea scenarii ]n g]ndirea bol[evic= rus=, care cuprindeau nu doar Basarabia (pentru care, eventual, ar fi fost suficient= utilizarea glotonimului moldovean), ci [i Rom`nia. Ar fi fost foarte posibil s= fi contribuit la aceasta din urm= [i elita politic= local= din RASSM care, ]n acest fel, [i-ar fi consolidat puterea, particip]nd la lansarea [i gestionarea unui proiect bol[evic de amploare ce ar fi utilizat resurse umane [i materiale de propor\ii. Lucrul acesta, la r]ndul s=u, ar

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 159

fi eviden\iat mai pronun\at rolul elitelor locale ]n promovarea viziunii globale a comunismului. }n principiu, Moscova ar fi avut dou= motive serioase pentru crearea RASSM: a) cap de pod pentru recucerirea Basarabiei [i, poate, pentru sovietizarea ]ntregii Rom`nii; b) utilizarea RASSM ]mpotriva na\ionalismului ucrainean, mult mai viguros [i care, prin simbioza cu ideologia comunist=, reprezenta un na\ional-comunism puternic, ce punea ]n pericol autoritatea comuni[tilor ru[i de la Moscova. Ini\ial, bol[evicii au considerat forma federativ= drept una tranzitorie o concesie temporar= ]n calea unei uniri depline [i necondi\inate a tuturor proletarilor. Astfel, V.I. Lenin, ]n scrisoarea sa din 28.12.1919 c=tre muncitorii [i \=ranii ucraineni cu privire la victoria asupra lui Denikin, sublinia: Capitalul reprezint= o putere interna\ional=. Pentru a o birui, este necesar= uniunea interna\ional= a muncitorilor, fr=\ia lor interna\ional=. (...) Noi tindem spre unitatea str]ns= [i contopirea deplin= a muncitorilor [i \=ranilor tuturor na\iunilor lumii ]ntr-o republic= sovietic= mondial=.88 De asemenea, ]n programul Partidului Comunist Rus (al bol[evicilor) din 1919 ]n domeniul rela\iilor na\ionale se men\iona c=: ... drept o form= tranzitorie ]n calea spre unitate deplin=, partidul sus\ine unirea federativ= a statelor, organizate ]n mod sovietic.89 }n plus, ]n cazul ]n care se presupunea sosirea revolu\iei socialiste mondiale, acceptarea rela\iilor federale nu pare chiar at]t de democratic= [i de o relevan\= discutabil= pentru statalitatea sovietic=. Bol[evicii ru[i au realizat incapacitatea lor de moment ]n a implementa proiectul unui stat sovietic ruso-centric [i, ]n consecin\=, au fost nevoi\i s= fac= unele concesii na\ionalismului. Astfel, ]n Rezolu\ia a VII-a a Conferin\ ei Ruse a Partidului Comunist Rus (bol[evic) RKP(b) din decembrie 1919 despre puterea sovietic= ]n Ucraina se remarcau urm=toarele: Deoarece cultura ucrainean= (limba, [coala etc.) au fost suprimate pe parcursul secolelor de c=tre \arism [i clasele exploatatoare ruse, Comitetul Central al PCR men\ioneaz= c= \ine de responsabilitatea tuturor membrilor partidului s= contribuie cu toate mijloacele la ]nl=turarea tuturor obstacolelor ]n calea dezvolt=rii libere a limbii [i culturii ucrainene. Deoarece ]n baza asupririi seculare ]n mediul p=r\ii mai ]ntunecate a maselor ucrainene au fost remarcate tendin\e na\ionaliste, membrii PCR s]nt datori s= le abordeze cu o toleran\= deosebit= [i aten\ie... Membrii PCR pe teritoriul Ucrainei trebuie s= sus\in= prin fapte dreptul maselor truditoare s= ]nve\e

160

IULIAN FRUNTA{U

[i s= comunice ]n limba matern= ]n toate institu\iile sovietice, contracar]nd cu toate m=surile tenativele de a marginaliza prin metode artificiale limba ucrainean= [i, dimpotriv=, tinz]nd spre transformarea limbii ucrainene ]n instrumentul ilumin=rii comuniste a maselor truditoare.90 }n perioada r=zboiului civil ]n Rusia, dar [i mai t]rziu, comuni[tii au ]ncercat s= simplifice (dup= cum au f=cut [i na\ionali[tii de la periferiile neruse) p]n= la maximum perceperea realit=\ii pentru a asigura aderarea necondi\ionat= a maselor la proiectul bol[evic. Astfel, ]n Tezele CC al PC(b) al Ucrainei referitoare la rela\iile statale dintre Ucraina Sovietic= [i Rusia Sovietic= se men\iona c=: Agita\ia na\ionalist=, care se desf=[oar=, chipurile, ]n numele intereselor na\ionale, constituie doar un mijloc de consolidare, tot cu ajutorul muncitorilor [i \=ranilor, ]n numele a[a-numitei solidarit=\i na\ionale, a puterii burgheziei na\ionale [i a proprietarilor funciari asupra acestora. (...) Republica popular= [i independent= a Ucrainei reprezint= doar pseudonimul puterii imperialismului interna\ional ]n Ucraina.91 Este semnificativ faptul c= ideea de independen\= na\ional= a popoarelor neruse a fost utilizat= mereu, pe parcursul secolului XX, ]mpotriva acestora pentru asigurarea suprema\iei etnopolitice a ru[ilor la periferiile na\ionale. Bol[evicii legau persisten\a [i/sau evolu\ia na\ionalismului cu \=r=nimea, f=r= a fi ]n stare s= ]n\eleag= c= intractibilitatea etnic=, rural= [i religioas= este dificil de subminat nu din cauza na\ionalismului, ci pe motiv c= structurile inerente societ=\ilor agrare genereaz= un conservatism rudimentar, ]ns= suficient de rezistent la presiuni. }n rezolu\ia Congresului X al PC(b) din Rusia din 15.03.21 Cu privire la obiectivele curente ale partidului ]n problema na\ional= se stipuleaz=: {ovinismul [i lupta na\ional= s]nt inevitabile at]ta timp c]t \=r=nimea ([i ]n general, mica-burghezie), plin= de prejudec=\i na\ionaliste, merge ]n urma burgheziei [i, invers, pacea [i libertatea na\ional= pot fi considerate asigurate dac= \=r=nimea merge ]n urma proletariatului, adic= dac= este asigurat= dictatura proletariatului92. Aceste teze accentueaz= [i mai mult caracterul de ocupa\ie de c=tre bol[evici ]n regiunile [i provinciile periferice na\ionale, unde nu exista proletariat sau era limitat la un num=r insignifiant. Ulterior, ]ns=, prin intermediul programelor de modernizare [i industrializare sovietic=, autorit=\ile statului-partid de la Moscova au creat proletariatul necesar prin intermediul indigeniz=rii [i migra\iilor ru[ilor ([i slavilor rusifica\i). De asemenea, bol[evicii au permis na\ionalizarea

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 161

comunismului, de[i niciodat= nu au fost satisf=cu\i de faptul c= circumstan\ele de ordin intern [i extern le-au impus acest lucru. De exemplu: Evolu\ia organiza\iilor comuniste la periferii decurge ]n ni[te codi\ii oarecum deosebite, care fr]neaz= procesul normal ]n aceste raioane. Pe de o parte, comuni[tii velicoru[i care lucreaz= la periferii, fiind crescu\i ]n condi\iile existen\ei na\iunii imperial-statale (derjavnoi rus.) [i f=r= a cunoa[te subjugarea na\ional=, nu rareori subestimeaz= importan\a particularit=\ilor na\ionale ]n cadrul activit=\ii de partid [i sovietice sau ]n general nu le iau ]n considera\ie. Aceste circumstan\e conduc la devierea comunismului ]n direc\ia statalit=\ii imperiale (velikoderjavnosti rus.), coloniz=rii, [ovinismului velicorus. Pe de alt= parte, comuni[tii aborigeni, supravie\uind o perioad= grea de subjugare na\ional= [i care nu s-au eliberat completamente de urm=rile acestuia, nu rareori supraapreciaz= semnifica\ia particularit=\ilor na\ionale ]n activitatea sovietic= [i de partid. (...) Aceasta, la r]ndul s=u, conduce la devierea comunismului ]n direc\ia na\ionalismului burghezo-democratic...93 Dup= ce bol[evicii [i-au ref=cut puterile ]n urma r=zboiului civil, tolerarea ini\ial= a na\ionalismului, dar [i a economiei neplanificate de Moscova, devenea imposibil= datorit= poten\ialului dictatorial al comunismului rus. Astfel, la 16.10.22, ]n Decizia Sesiunii a III-a a Comitetului Central Executiv al Ucrainei, se stipuleaz= c=: Noua Politic= Economic=, consolid]nd influen\ele [i grup=rile mic-burgheze, lanseaz= un pericol nou al apari\iei unor tendin\e at]t separatist-[oviniste, c]t [i imperial-statale ruse, [i ca urmare creeaz= pericol pentru unitatea frontului muncitoresc-\=r=nesc al republicilor sovietice.94

4. Ocupa\ia Basarabiei, crearea RSSM [i Cel de-al Doilea R=zboi Mondial


Tratatul de neagresiune ]ntre Germania [i Uniunea Sovietic= con\inea un Protocol adi\ional secret, cunoscut mai mult ca Pactul Molotov-Ribbentrop, care ]n punctul trei stipula c=: }n privin\a Europei de Sud-Est, partea sovietic= subliniaz= interesul pe care-l manifest= pentru Basarabia. Partea german= ][i declar= totalul dezinteres politic fa\= de aceste teritorii.95 }n baza acestuia, la 26 iunie 1940, URSS a remis Rom`niei un ultimatum

162

IULIAN FRUNTA{U

prin care cerea cedarea imediat= a Basarabiei [i a Bucovinei de Nord ]n calitate de desp=gubire. Sovieticii au recurs ]n ultimatumul respectiv la falsuri indiscutabile, sus\in]nd c= majoritatea popula\iei este de origine ucrainean=: Basarabia este populat= ]n principal cu ucraineni.96 Lucrul acesta eviden\ia [i mai mult caracterul arbitrar al ac\iunii ru[ilor care, cunosc]nd situa\ia real=, au f=cut uz de fals pentru a pretinde legitimitatea pe care nu o aveau. Existau semnale multiple referitoare la preg=tirile ru[ilor de r=zboi, districtele militare Kiev [i Odesa fiind trecute ]n stare de alert= [i fiind format frontul de sud ]n componen\a a trei armate sub conducerea generalului Jukov.97 }ns= comportamentul autorit=\ilor, at]t ]n perioada premerg=toare, c]t [i la 27-28 iunie 1940, a fost sub nivelul profesionalismului [i al decen\ei, chiar dac= lu=m ]n considera\ie circumstan\ele interna\ionale nefavorabile.98 Au fost serioase motive [i temeiuri care recomandau ca atunci s= se fi optat pentru solu\ia cea mai firesc recomandabil= pentru un stat suveran [i independent respingerea necondi\ionat= a notelor ultimative ale Kremlinului [i acceptarea riscului unui r=zboi cu URSS, ]n ciuda dispropor\iilor cunoscute de for\e pentru ap=rarea Basarabiei [i Nordului Bucovinei.99 Retragerea administra\iei [i a armatei a fost mai degrab= o fug= ]n fa\a trupelor sovietice care nici nu au respectat termenele oferite pentru opera\iunea ]n cauz=. Imediat dup= anexare, circa 90 000 de oameni au devenit victime ale execu\iilor [i deport=rilor sumare.100 O dat= cu ocupa\ia Basarabiei de c=tre ru[i, ]n func\iile de pre[edin\i [i secretari ai ispolcomurilor s]nt numite persoane venite de peste Nistru, care aproape to\i s]nt evrei.101 C=tre sf]r[itul lunii octombrie 1940 num=rul celor refugia\i ]n Rom`nia s-a ridicat la peste 100 000 de persoane.102 Teroarea NKVD-ului rus a inclus asasinate ]n mas=, represiuni [i deport=ri. }n baza Regulamentului cu privire la modul de aplicare a deport=rii fa\= de unele categorii de criminali, NKVD al RSSM a solicitat, la 7 iunie 1941, 1315 vagoane pentru deportarea a 85 000 de basarabeni ]n regiunile Aktiubinsk, Karaganda, Kustanai, Novosibirsk etc.103 S-a reu[it, p]n= la ]nceperea r=zboiului, deportarea a peste 22 000 de oameni. Cu excep\ia ofi\erilor [i solda\ilor albgardi[ti [i a unor posesori de proprietate funciar= [i imobiliar=, obiectivul deport=rilor ]i viza ]n primul r]nd pe rom`nii basarabeni implica\i ]n administra\ia [i politica rom`n=, de la jandarmi [i primari, p]n= la activi[tii

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 163

partidelor ]n provincie. }n acela[i timp, semnificativ este c=: De[i raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei, |inutului Her\a a ]ngrijorat popula\ia acestor teritorii, totu[i o parte a reprezentan\ilor etniilor conlocuitoare a salutat venirea for\elor militare sovietice, solidariz]ndu-se cu acest act agresiv al bol[evicilor.104 }n ce prive[te crearea RSSM (2 august 1940), au existat dou= proiecte de formare a acestei entit=\i statale sovietice: unul al autorit=\ilor centrale de la Moscova, f=cut public ]ntr-un articol de fond al ziarului Pravda din 11 iulie 1940, ]n care se scria c= teritoriul viitoarei republici sovietice va fi de peste 50 000 km p=tra\i105, [i altul ucrainean, care excludea Ismailul [i propunea s= fie incluse ]n viitoarea republic=-sor= doar 6 din cele 14 raioane ale RASSM. Mai mult dec]t at]t: Documentele demonstreaz= c= au existat anumite disensiuni ]ntre conducerea URSS [i cea a Ucrainei cu privire la hotarele viitoarei RSSM, disensiuni care p]n= la urm= au fost rezolvate ]n favoarea Ucrainei. N-au fost incluse ]n RSSM jude\ele rom`ne[ti Hotin, Cetatea Alb= [i Ismail cu o popula\ie de 959 115 oameni, dintre care 272 314 (28,4%) rom`ni, iar ucrainenii alc=tuind doar 25,4% (244 017 persoane).106 Pentru a-[i atinge scopul, na\ional-comuni[tii ucraineni au f=cut uz de fals [i, p]n= la urm=, au reu[it s=-i conving= pe ru[i de necesitatea modific=rii hotarelor ]n modul ]n care doreau. Putem presupune c= ]n procesul de gestionare a ocupa\iei Basarabiei [i Bucovinei de sovietici, ucrainenii au reu[it s= insufle comuni[tilor ru[i de la Moscova teza c= popula\ia provinciei ocupate este neloial= fa\= de URSS [i c= ar fi periculos de l=sat pe seama rom`nilor basarabeni [i a conduc=torilor lor locali paza unui sector at]t de ]ntins cu Rom`nia burghezo-mo[iereasc= [i, cu at]t mai mult, a unui obiectiv at]t de strategic, cum ar fi gurile Dun=rii, despre care Molotov s-a exprimat la Sesiunea a VII-a a Sovietuluui Suprem al URSS (1-7 august 1940) c= este o achizi\ie salutabil=.107 Este interesant c= istoricii sovietici, ]n contradic\ie cu cifrele pe care le foloseau, au afirmat c= guvernul sovietic, tras]nd frontierele ]ntre RSSM [i RSSU, a luat ]n considera\ie componen\a na\ional= a popula\iei, dup= cum a f=cut-o [i ]n 1924, c]nd a fost creat= RASSM. Dac= ]n ultimul caz am putea afirma c= RASSM a avut pu\ine ]n comun cu moldovenii, at]t sub aspect numeric, c]t [i al con[tiin\ei na\ionale, republica autonom= fiind una artificial-moldoveneasc=, ]n cazul al doilea transferul voluntar al teritoriilor basarabene a avut un substrat politic [i nu a luat ]n considera\ie componen\a etnic= a acestora. Chiar dac= am utiliza cifrele sovieticilor, ]n

164

IULIAN FRUNTA{U

jude\ele Ismail, Akerman [i Hotin ale Basarabiei tr=iau 25,44% ucraineni, 28,39% moldoveni, 18,70% ru[i, 27,47% alte na\ionalit=\i108, adic= moldovenii reprezentau grupul na\ional cel mai numeros. Caracterul de ocupa\ie, inclusiv na\ional=, ]l relev= mai multe fapte, cum ar fi: din 51 de persoane confirmate ]n func\ii de conducere doar 2 erau rom`ni, ]ns= originari din afara provinciei, din 75 de func\ionari ]mputernici\i s= constituie sovietele jude\ene doar 2 erau rom`ni; nici unul din comuni[tii ilegali[ti din Basarabia nu a participat la Congresul I al PC(b) din Moldova, iar mul\i din ei fost deporta\i sau ]ntemni\a\i; a fost instituit postul de ]mputernicit al CC al PC(b) din URSS ]n RSSM.109 Toate acestea arat= ne]ncrederea ad]nc ]nr=d=cinat= fa\= de basarabeni, faptul ]n cauz= demonstr]nd, la r]ndul s=u, c= ru[ii [i ucrainenii erau con[tien\i de caracterul de ocupa\ie al actului realizat la 28 iunie 1940. Dup= lansarea opera\iunilor militare ]mpotriva URSS, Rom`nia, fiind aliata Germaniei, [i-a redob]ndit teritoriile anexate de ru[i ]n 1940, ]naint]nd [i peste Nistru, unde fusese creat, p]n= la Bug, un district militar special. }n acela[i timp: Documentele timpului demonstreaz= conving=tor c= Rom`nia nu a avut nici o revendicare teritorial= dincolo de Nistru, hotarul ]ntre Rom`nia [i Transnistria a fost tras pe Nistru, aici Bucure[tii au amplasat trupe de gr=niceri, puncte vamale etc. Regimul administrativ instalat ]n Transnistria a fost deosebit de cel din Basarabia sau Bucovina.110 Armata Rom`n= a fost ]nt]mpinat= cu bun=voin\= de majoritatea popula\iei care, ]n decurs de un an, a luat cuno[tin\= de politica promovat= de comuni[tii ru[i ce cuprindea, ]n mare parte, m=suri coercitive, cum ar fi execu\iile [i deport=rile. }n acela[i timp, au existat indivizi, ]n special din r]ndul minoritarilor, care nu au agreat revenirea Basarabiei sub suveranitatea rom`n=. P=tura sub\ire de nemul\umi\i de revenirea administra\ iei rom`ne[ti ]n Basarabia era alc=tuit= din cei ce au avut m]n= liber= [i au fost ]ncuraja\i de bol[evici pentru jafuri [i deposedarea de bunuri a celor ]nst=ri\i [i boga\i. Administra\ia venit= le-a abolit drepturile ce li se acordaser= ]n sensul ar=tat mai sus, de c=tre bol[evici.111 La 3 septembrie 1941 a fost emis Decretul-lege nr. 790 Pentru organizarea Basarabiei [i Bucovinei, ]n baza c=ruia erau gestionate provinciile ]n cauz=, fiind creat [i un Cabinet Civilo-Militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei [i Transnistriei.112 }n ce prive[te unele deficien\e ale administra\iei rom`ne[ti ]n perioada ini\ial= a campaniei militare, acestea

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 165

au constat (ca [i ]n perioada interbelic=, de altfel) ]n mutarea, ]n scop disciplinar, a unor func\ionari civili [i militari din vechiul Regat ]n provinciile eliberate o practic= viciat= care, ]n urma protestelor exprimate, a fost sistat= ]n august 1942.113 Popula\ia, ]n special \iganii [i evreii, de pe teritoriul dintre Nistru [i Bug, precum [i din Basarabia [i Bucovina, a suferit mult din cauza m=surilor represive ]ntreprinse de Antonescu [i alia\ii germani, fiind deporta\i sau uci[i c]teva zeci de mii, ]n primul caz, [i ]n jur de 123 000, ]n cazul evreilor.114 Pentru ]n\elegerea tendin\elor, mai degrab= autoritare, dec]t dictatoriale, ]n timpul regimului Antonescu, este necesar de remarcat faptul c= Legiunea considera c= acesta este prea ]ng=duitor cu vechile structuri, c= nu le distruge, c= nu instaureaz= un adev=rat regim totalitar, ci doar unul de dictatur= politic=...115 }n general, rela\iile dintre Legiune [i mare[al au fost tensionate, deoarece aveau viziuni diferite asupra viitorului \=rii, legionarii ]ncerc]nd ]nl=turarea acestuia la 21 ianuarie 1940, iar la 14 februarie acela[i an statul na\ional-legionar a fost abrogat. Antonescu, de[i loial lui Hitler, niciodat= nu a fost tentat de implementarea modelului fascist. Regimul acestuia l-am putea caracteriza drept unul dictatorial moderat, mare[alul ab\in]ndu-se de la tentativele de anihilare a opozi\iei existente ]n cadrul societ=\ii politice rom`ne[ti fa\= de ac\iunile armate ]mpotriva ru[ilor. Este cert faptul c= opinia public= rom`neasc= [i mul\i politicieni au exprimat viziuni care nu sus\ineau avansarea Armatei Rom`ne dincolo de Basarabia. Dup= cum men\ioneaz= Georgescu: Bun patriot [i bun militar, Antonescu, totu[i, nu era, din punct de vedere al abilit=\ii politice, la ]n=l\imea nevoilor momentului; nu era nazist, nici fascist, nici m=car filogerman, dar ca soldat a crezut ]n victoria Reichului [i aceast= credin\= l-a ]mpins s=-[i arunce \ara dincolo de limitele fire[ti ale recuceririi teritoriilor pierdute, ]ntr-un r=zboi din care nu avea dec]t de pierdut; a crezut cu naivitate c= ]n acest fel ]l va convinge pe Hitler s=-i redea Ardealul de Nord [i nu a sc=pat nici o ocazie pentru a aminti Fhrerului c= Dictatul de la Viena fusese nedrept [i c= a[tepta revocarea lui. (...) Spre deosebire de Mannerheim, general finlandez, care se oprise dup= recucerirea Kareliei, Antonescu a ales s= continue ofensiva ]nl=untrul Rusiei sovietice al=turi de nem\i pentru salvarea credin\ei, ordinii, civiliza\iei..., ]n aceste lupte pierz]ndu-[i via\a 147 000 de solda\i [i ofi\eri, [i 180 000 fiind f=cu\i prizonieri.116

166

IULIAN FRUNTA{U

Dup= cum afirm= Georgescu, dac= recucerirea Basarabiei [i a Bucovinei de Nord au fost ac\iuni f=r= ]ndoial= populare, acceptate de marea mas= a rom`nilor, continuarea r=zboiului dincolo de Nistru a fost ]nt]mpinat= cu ostilitate; regele Mihai I s-a opus cu hot=r]re, la fel unii dintre generali, ]n frunte cu [eful Marelui Stat-Major, I. Iacobici; Maniu, care scrisese Conduc=torului, la 18 iulie 1941, c= steagul rom`nesc a ajuns s= fluture deasupra unui lag=r de sclavi pentru a le indica na\ionalitatea, a protestat [i el ]n termeni foarte duri: Armatele rom`ne nu trebuie s= invadeze teritorii care nu le-au apar\inut (...) nu este admisibil s= ne prezent=m ast=zi ca agresori ]mpotriva Rusiei, aliat= de acum a Angliei (...) nu este admisibil s= ne leg=m soarta cu Axa prin r=zboaie de agresiune [i cucerire.117 Cererile lui Maniu de a se retrage armata din Rusia, memoriul din ianuarie 1942, de pild=, au st]rnit furia lui Hitler, care l-a ]ntrebat pe mare[al de ce tolereaz= activitatea unui om care ac\ioneaz= con[tient pentru sl=birea rezisten\ei frontului intern.118 Atunci c]nd abord=m regimul lui Antonescu este necesar de \inut minte c=: Dictatura lui Antonescu nu a cunoscut formele aberante de represiune din Uniunea Sovietic= sau din cel de-al Treilea Reich.119 Acest lucru ar trebui s= fie luat ]n considerare ]n special de urma[ii [colii sovietice a istoriografiei, care n-ar fi ]mpotriv= s= atribuie lui Antonescu toate lag=rele de concentrare create ]mpreun= de Hitler [i Stalin*. Pierderile umane ale rom`nilor pe Frontul de Est s-au ridicat la 624 740 de mor\i, r=ni\i [i disp=ru\i.120 Dup= arestarea lui Antonescu, la 23 august 1944, [i ]ncheiera armisti\iului, ale c=rui condi\ii ini\iale (verbale, ce-i drept) au fost violate de ru[i, Rom`nia [i-a ]ndreptat armele ]mpotriva Germaniei, pierderile ridic]ndu-se la 21 035 de mor\i, 90 344 de r=ni\i [i 58 443 de disp=ru\i.121 Ru[ii s-au folosit de pasivitatea [i indiferen\a anglo-americanilor ]n ce prive[te nerespectarea prevederii ce \inea de neaplicarea zonei de ocupa\ie pe teritoriul Rom`niei [i participarea la r=zboi sub conducerea Moscovei. De asemenea, alia\ii nu au dorit s= trateze Rom`nia drept o \ar= aliat= sau cobeligerant=, iar Churchill, ]n ]n\elegerea sa notorie cu Stalin, a ]mp=r\it procentajul zonei de influen\= ]n Balcani, Rusiei revenindu-i 90% ]n Rom`nia, ceea ce ]n termeni practici ]nsemna,
*S]ntem departe de a ]ncerca diminuarea responsabilit=\ii istorice a lui Antonescu, ]ns= nu accept=m argumentele istoricilor ru[i, rusofili [i a celor de st]nga dec]t ]n contextul analizei comparate a fra\ilor siamezi nazismul [i comunismul.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 167

de fapt, totul.122 De men\ionat c= ]nc= ]n mai 1942 Molotov a semnat cu englezii Tratatul de Alian\= ]n r=zboiul ]mpotriva Germaniei hitleriste [i sateli\ilor ei ]n Europa, de colaborare [i ajutor reciproc ]ntre URSS [i Marea Britanie123. Acesta ]ns= mai avea [i o clauz= secret=, ]n conformitate cu care Marea Britanie recuno[tea dreptul sovietic asupra teritoriilor ocupate ]n 1939-1940, printre care [i Basarabia, Nordul Bucovinei [i |inutul Her\a, acest punct, prin filiera britanic=, fiind impus, f=r= mari dificult=\i, [i americanilor.124 La 21 noiembrie 1944 Comisia Aliat= de Control, dominat= efectiv de ru[i, a solicitat guvernului S=n=tescu ca to\i locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei [i Transnistria, afla\i pe teritoriul Rom`niei, s= fie trimi[i pe teritoriul provinciilor men\ionate pe motiv c= ar fi cet=\eni sovietici, ]ncep]nd cu 28 iunie 1940. Autorit=\ile rom`ne[ti au ]ncercat s= reziste sau s= interpreteze limitat principiile de selectare, ]ns= o dat= cu instalarea lui Groza ]n func\ia de prim-ministru, care s-a exprimat c= nu are nevoie de basarabeni, procesul de repatriere s-a desf=[urat mai u[or. Conform informa\iilor Comisiei rom`ne de aplicare a Armisti\iului, ]n perioada 23 august30 septembrie 1946 au fost repatria\i 38 352 de basarabeni, 8 198 de bucovineni [i 9 900 de rom`ni de la est de Nistru. Majoritatea au fost deporta\i sau executa\i pentru colaborare sau aflare ]n serviciul for\elor [i autorit=\ilor rom`no-fasciste.125 C]nd ru[ii au avansat, ocup]nd Basarabia, mul\i rom`ni basarabeni, bucovineni [i transnistreni au fost ]nrola\i ]n r]ndul Armatei Ro[ii [i trimi[i ]n calitate de carne de tun pe linia ]nt]i, pe sectoarele cele mai dificile. Aici ar fi interesant s= atragem aten\ia la func\ionarea unui mecanism psihologic, dar [i ideologic, de sacralizare a particip=rii la r=zboi [i a pactiz=rii ]ntre c=l=i [i victime, care au fost folosite ]n aceast= conflagra\ie mondial= ca ni[te sclavi. Este evident faptul c= r=zboiul ]mpotriva Germaniei hitleriste nu a fost un r=zboi al rom`nilor basarabeni, trimi[i s= moar= ca vitele pentru o \ar= care i-a cotropit. }ns=, o dat= cu trecerea anilor [i exercitarea propagandei sovietice, prin intermediul exers=rii ritualurilor de decorare, serb=rii zilei de 9 mai, acord=rii unor facilit=\i sociale etc., s-a ajuns la o situa\ie absurd= c]nd carnea de tun, supravie\ uitoarea m=celului, a trebuit a posteriori s= ]nsu[easc= tezele comuni[tilor ru[i c= suferin\ele sale au fost determinate de un obiectiv comun, [i nu impus de sovietici. Astfel, peste ani, s-a realizat un gen de ra\ionalizare a evenimentelor, impun]ndu-se un sens acolo unde acesta nu exista. Rusia

168

IULIAN FRUNTA{U

stalinist= a luptat cu Germania hitlerist=, iar rom`nii basarabeni au fost pur [i simplu utiliza\i, solicit]ndu-se [i o adeziune ideologic=, fapt care ]n mare parte a reu[it, ]n urma suferin\elor de pe linia frontului care, ]ntr-un fel, au legitimizat preten\iile ipocritice ale ru[ilor c= ar fi fost un r=zboi drept al ]ntregii URSS.

Astfel, nici contextul interna\ional, dar nici mediul politic general ]n Rom`nia Mare nu erau propice consolid=rii statutului Basarabiei ]n componen\a statului rom`n. Cu toate acestea, eforturile administra\iei de a coopta \=r=nii basarabeni ]n proiectul edific=rii na\iunii rom`ne[ti au fost remarcabile [i lipsite de violen\a care a fost antrenat= pentru scopuri similare ]n alte state europene sau, cu at]t mai mult, ]n Rusia. Pe de alt= parte, proiectul na\ional-ideologic de integrare a Basarabiei ]n cadrul Rom`niei Mari a fost dublat de un proiect-gemene, mai degrab= ideologic, ce-i drept, de creare a unei entit=\i desemnate de bol[evici s= joace rolul unui pol de atrac\ie pentru Rom`nia [i/sau Basarabia. Cu toate acestea, bol[evicii ru[i au ]nt]mpinat dificult=\i deosebite ]n procesul de transformare a \=ranilor transnistreni ]n sovietici, nu ]n ultimul r]nd, datorit= caracterului federalismului sovietic [i na\ional-comunismului ucrainean care ucrainizase ]n mare parte popula\ia din st]nga Nistrului. Ocupa\ia Basarabiei, Cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i victoria Rusiei au condus la crearea RSSM [i la conferirea unei protoidentit=\i teritoriale noi provinciei ]n cauz=.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 169

NOTE
1

10

11

12

., (: , 1974), . 35. Babel Antony, La Bessarabie: Etude historique, ethnographique et economique (Paris: Librarie Felix: Alcan, 1926), p. 212, n. 1; Gh. T=t=rescu, Interna\ionala a II-a [i Basarabia (Bucure[ti: Independen\a, 1925), pp. 30-34. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 51. Okhotnikov J. [i Batchinsky N., La Bessarabie et la paix europeene (Paris: Association des Emigrs Bessarabines, 1927). Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 52. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 52. Pelivan Ion, Ion Incule\ [i Conferin\a de Pace de la Paris (1919-1920) (Bucure[ti: Tipografia ziarului Universul, 1920), p. 9. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 38. Spector Sherman David, Rom`nia la Conferin\a de Pace de la Paris (Ia[i: Centrul de Studii Rom`ne[ti, 1995), p. 273. Gallagher Tom, Democra\ie [i Na\ionalism ]n Rom`nia, 1989-1998 (Bucure[ti: All, 1999), p. 37. Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., The Challenge of History in Eastern Europe, Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward Elgar, 1998), p. 27. Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., The Challenge of History in Eastern Europe, Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward Elgar, 1998), p. 31. Rothschild Joseph, East-Central Europe Between the Two World Wars (Washington: University of Washington Press, 1974), p. 320. Gallagher Tom, Democra\ie [i Na\ionalism ]n Rom`nia, 1989-1998 (Bucure[ti: All, 1999), p. 38. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 213.

170
13

IULIAN FRUNTA{U Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 226. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 210. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 213. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 208. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 324. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 183. Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 191. Schopflin George, Politics in Eastern Europe, 1945-1992 (Oxford: Blackwell, 1993), p. 27. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 217. Schopflin George, Politics in Eastern Europe, 1945-92 (Oxford: Blackwell, 1993), pp. 28-29. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 220. Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 223. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 308-309. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 310. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 310-311. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 311. Barbu Daniel, coord., Firea rom`nilor (Bucure[ti: Nemira, 2000), pp. 106-122. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 308. Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 303. Armstrong Hamilton Fish, The New Balkans (London: Harper and Brothers, 1926), pp. 158-160. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 43. Raport cu privire la Acordurile ]ncheiate cu reprezentan\ii minorit=\ii ruse, Arhivele Na\ionale ale Rom`niei, Direc\ia Arhiv= Istoric= Central=, fond Pre[edin\ia Consiliului de Mini[tri, dosar 145/1939, file 7-11; Raport cu privire la solu\ionarea reclama\iilor ]naintate la 29.09.39 de reprezentan\ii minorit=\ii ucrainene, Arhivele Na\ionale ale Rom`niei, Direc\ia Arhiv= Istoric= Central=, fond Pre[edin\ia Consiliului de Mini[tri, dosar 144/1939, file 1-6. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 44. Clark Charles Upson, Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea (New York: Dodd Mead, 1927), pp. 287-90. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 45.

14

15

16

17 18

19

20

21

22

23

24

25 26 27 28 29 30 31 32

33

34

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 171
35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

Scrisoarea propagandistului Stan C. c=tre Ministerul Educa\iei, 26 aprilie 1920, ANRDAIC, f. Ministerul Instruc\iunii, dosar 118/1920, fila 53. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 46. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 49. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), pp. 96-97. , : , , , , nr. 6, , (: , 1991), . 46. , : , , , , nr. 6, , (: , 1991), . 49. Pipes Richard, The Formation of the Soviet Union: Communism and Nationalism, 1917-1923 (Cambridge: Harvard University Press, 1964), p.11. (), , (: , 1959), . 46-48. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 95. .., , , 3 (: , 1951), . 28-31. . 40- (: , 1964), . 44. ., (: , 1974), . 81. ., (: , 1974), . 44. ., (: , 1974), . 82. XX , (: , 1996), . 35-36. Bochacher M.N., Moldavia (Moscow: Gosizdat, 1926), p. 46. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 54. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 55. ., (: , 1974), . 112. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 56. Rakovsky C.G., Roumania and Bessarabia (London: W. Coates, 1925), p. 9. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 56.

172
54

IULIAN FRUNTA{U .., : (: , 1923), p. 29. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 59. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 57. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 62. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 63. ., (: , 1974), p. 48. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 70. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 65. Raportul Biroului Politic Cu privire la studierea limbii moldovene[ti de c=tre secretarii raionali de partid, AOSPRM, f. 49, op.1, d. 3123, 1.3. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 73. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 76. Buciu[canu Gabriel, raport, MASSR Narkompros, 1925, AOSPRM, f. 49, op.1, d. 84, l. 76. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 77. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 80. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 82. Movileanu N., Din Istoria Transnistriei (1924-1940). Politica stalinist= ]n domeniul culturii [i represaliile din anii 1937-1938, Revista de istorie a Moldovei, 1993, nr. 2, p. 70. Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), p. 20. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 86. . , 1917-1922 (: , 1972), . 313. .., , (: , 1989), . 12. .., . -- (, 1993), 79. Moraru A., Statul criteriul existen\ei na\iunii, Moldova Suveran=, 11.10.1989. Alc=tuirea Republicii Sovietice Socialiste Moldovene[ti (darea de seam= stenografic= a Sesiei a 3-a a VU|IK, 8-12 octombrie 1924, Harkov, pp. 18-19. Citat dup= Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), p. 15.

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71 72 73

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 173
74

75 76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), p. 16. Ia\enco I., Unul din momentele istoriei, Moldova Suveran=, 09.10.1990. Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000), p. 17. ., (: , 1974), . 49. ., (: , 1974), . 54-58. ., (: , 1974), . 67. ., (: , 1974), . 59. ., (: , 1974), . 67. ., (: , 1974), . 70-71. ., (: , 1974), . 73-78. ., (: , 1974), . 79. ., (: , 1974), . 80. ., (: , 1974), . 82. ., (: , 1974), . 86. . , 1917-1922 (: , 1972), . 110. . , 1917-1922 (: , 1972), . 67. . , 1917-1922 (: , 1972), . 98100. . , 1917-1922 (: , 1972), . 123124. . , 1917-1922 (: , 1972), . 197. . , 1917-1922 (: , 1972), . 204. . , 1917-1922 (: , 1972), . 286. Blanovschi A. (alc=tuitor), Diploma\ia cotropitorilor. Repercusiunile ei asupra Basarabiei [i Bucovinei de Nord. Culegere de documente (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 23.

174
96

IULIAN FRUNTA{U Blanovschi A. (alc=tuitor), Diploma\ia cotropitorilor. Repercusiunile ei asupra Basarabiei [i Bucovinei de Nord. Culegere de documente (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 23. Blanovschi A. (alc=tuitor), Diploma\ia cotropitorilor. Repercusiunile ei asupra Basarabiei [i Bucovinei de Nord. Culegere de documente (Chi[in=u: Universitas, 1992), pp. 135-136. A se vedea, de exemplu, excelentul volum de documente din fostele arhive secrete rom`ne V=ratic Vitalie, coord., Preliminarii ale raptului Basarabiei [i Nordului Bucovinei, 1938-1940 (Bucure[ti: Libra, 2000). Buzatu Gh., Din istoria secret= a Celui de-al Doilea R=zboi Mondial, vol. II (Bucure[ti: Editura Enciclopedic=, 1995), p. 256. {i[canu Ion, Raptul Basarabiei, 1940 (Chi[in=u: Ago-Dacia, 1993), pp. 16-25. Arhiva Na\ional= a Republicii Moldova (A.N.R.M.),f. 706, inv. 3, d. 7, f. 2. Citat dup= Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 35. {i[canu Ion, Raptul Basarabiei, 1940 (Chi[in=u: Ago-Dacia, 1993), p. 40. (), . 1940-1950 (: , 1994), . 24. Petrencu Anatol, Basarabia ]n al Doilea R=zboi Mondial. 1940-1944 (Chi[in=u: Lyceum, 1997), pp. 60-67. Moraru A., Contribu\ii la istoria form=rii RSSM, Basarabia. 1990 (Chi[in=u: Universitas, 1991), p. 172. Petrencu A., Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 38. Cuv]ntarea lui Molotov la [edin\a comun= a Sovietului Uniunii [i Sovietului Na\ ionalit=\ilor. 1 august 1940, ]n Sesia a [aptea a Sovietului Suprem al URSS. 1-7 august 1940. Darea de seam= stenografic=, Moscova, 1990, p. 27. Citat dup= Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 28. A., (: , 1974), . 104-105. Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), pp. 36-41. Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 141. ANRM, f. 680, inv. 1, d. 4 232, p. 1. f. 259 verso. Citat dup= Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 64. ANRM, f. 706, inv. 1, d. 519, f. 42-45; Buletinul Provinciei Basarabia, 1941, An. 1, nr. 1, pp. 20-21. Citat dup= Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 64. Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 88. Ioanid Radu, Evreii sub regimul Antonescu (Bucure[ti: Hasafer, 1998), p. 265 [i Ancel Jean, Transnistria, 3 volume (Bucure[ti: Editura Atlas, 1998). Georgescu Vlad, Istoria rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), pp. 236-237.

97

98

99

100 101

102 103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 175

Capitolul IV

|ARA MEA, MOLDOV+-MAM+: PROTOSTATALITATEA {I PROTONA|IUNEA SOVIETIC+ MOLDOVENEASC+

1. Impactul formativ al terorii, ideologiei [i culturii sovietice


Adi\ional repatrierii basarabenilor din Rom`nia ]n URSS, executarea [i deportarea acestora ]n zonele ]ndep=rtate ale Imperiului Sovietic, la fel [i foametea organizat=, deport=rile culacilor [i campania de colectivizare au exterminat un num=r impun=tor de rom`ni basarabeni. Faptele ]n cauz= au avut un impact formativ asupra con[tiin\ei lor, preg=tind terenul pentru perceperea corect= a ideologiei comuniste [i a procesului de sovietizare/rusificare. Foametea din 1946-1947 a fost provocat= de planurile comuniste de str]ngere a gr]nelor [i i-a avut drept obiectiv pe moldoveni, care formau grupul na\ional rural cel mai mare.1 Este necesar, de asemenea, de subliniat c= politica agrar= [i ]n special cea fiscal= erau orientate spre colectarea a c]t mai multe produse agricole [i mijloace b=ne[ti, popula\ia RSSM livr]nd ]n perioada 1944-1952 circa 2 181 2 mii tone de cereale [i achit]nd 400 milioane de ruble impozit agricol.2 }n urma secetei [i a achizi\iilor for\ate de cereale, comuni[tii au cauzat moartea de foame a 62 786 de oameni ]n 1946 [i 153 622 ]n 1947, iar sute de mii au fost bolnavi de distrofie.3 Din cauza foametei, ]n anii 1946-1947 [i-au pierdut via\a peste 200 000 de oameni.4 Pe de alt= parte, impozitele exagerate [i pericolul includerii pe lista chia-

176

IULIAN FRUNTA{U

burilor demonstrau \=ranilor absurditatea extinderii produc\iei agricole [i acumul=rii de capital, fiind mai convenabil= o existen\= s=rac=, dar sigur=, contribuindu-se ]n acest fel la ]nstr=inarea \=ranilor de p=m]nt.5 Campania de anihilare a du[manilor de clas= a chiaburilor, ]n perioada 1947-1951 a redus [i mai mult num=rul \=ranilor, moldoveni ]n majoritate absolut=, fiind deportate, ]n general, ]n perioada 1941-1951 ]n jur de 16 000 de familii.6 La 1 februarie 1949 ]n raioanele dintre Prut [i Nistru erau 678 de colhozuri, care ]ntruneau ]n jur de 100 000 de familii \=r=ne[ti, ceea ce reprezenta 22% din totalul gospod=riilor \=r=ne[ti.7 }n martie, ]n urma solicit=rii conduc=torilor comuni[ti locali, Moscova permite deportarea a ]n jur de 39 000 de persoane chiaburi, activi[ti ai partidelor profasciste etc. , lucru care a fost realizat la 6 aprilie.8 La 1 mai erau deja 925 de colhozuri, care ]ntruneau 30% din gospod=riile \=r=ne[ti.9 }ns= lovitura de gra\ie a fost dat= ]n noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, ]n cadrul opera\iunii Iug, ]n urma c=reia num=rul gospod=riilor colectivizate crescuse de 2,2 ori p]n= la 72,3%, p]n= la sf]r[itul anului 1950 reu[indu-se colectivizarea a 97% din gospod=rii.10 Relevant este raportul lui N. Koval la Plenara a III-a a CC al PC(b)M din 1-2 decembrie 1949, ]n care acesta a afirmat direct c=: O mare importan\= ]n colectivizarea reu[it= a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clas= [i efectuarea, ]n leg=tur= cu aceasta, a deport=rii peste hotarele republicii a unei p=r\i considerabile a chiaburimii [i a altor elemente ostile. Aceast= m=sur= a creat cele mai favorabile condi\ii pentru accelerarea ritmurilor transform=rilor socialiste la sate.11 Colectivizarea agriculturii, c=reia i s-au opus sute de mii de \=rani, a distrus eventual satul patriarhal, subjug]ndu-l dictaturii func\ionarilor de stat. Colect=rile de gr]ne, care dep=[eau cu mult capacit=\ile de produc\ie ale \=ranilor, au condus la foametea de propor\ii uria[e, ]n urma c=reia au murit sute de mii (un gen de educa\ie ideologic=). }n acela[i cadru s-au ]nscris str=mutarea for\at= a popoarelor sau a du[manilor de clas=, distrugerea bisericii fapt care a subminat caracterul fundamental-conservator al \=r=nimii. De asemenea, industrializarea for\at= a condus la o mobilitate social= de propor\ii care, la r]ndul s=u, a afectat modalit=\ile tradi\ionale de exercitare a autorit=\ii [i a practicilor culturale na\ional-patriarhale, form]nd baza protona\iunii sovietice moldovene[ti. De[i campania de colectivizare, prin intermediul metodelor de teroare de mai sus, a reu[it ]n mare parte deja ]n 1950, evacuarea familiilor de

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 177

moldoveni continua, sub o alt= acoperire ideologic=, ce-i drept. De exemplu, ]n aprilie 1951 au fost deportate ]n Siberia mai mult de 700 de familii ale Martorilor lui Iehova.12 De asemenea, autorit=\ile sovietice de ocupa\ie au utilizat migr=rile planificate ale moldovenilor din raioanele cel mai dens populate de ei spre regiunile Astrahan [i Rostov, precum [i regiunea Pavlodar din Kazahstan, fiind for\ate s= plece 40 000 de persoane.13 }n 1946 num=rul ru[ilor ]n partidul comunist din ]ntreaga URSS iar=[i a crescut p]n= la 67,8%, iar cel al na\ionalit=\ilor a sc=zut.14 O genera\ie ]ntreag= de lideri comuni[ti na\ionali, mul\i dintre cei care au fost fondatorii partidelor comuniste ]n republicile neruse, au fost elimina\i fizic la sf]r[itul anilor treizeci, ca urmare a unei terori de amploare.15 Lui Stalin ]i era fric= de legitimitatea acestor lideri, care a fost determinat= de o perioad= ]ndelungat= de activitate ]n organele na\ionale de partid, fiind ostil, de asemenea, ascensiunii comunismelor na\ionale [i oferirii unui grad ]nalt de autonomie republicilor neruse. Bol[evicii mai modera\i, ]n frunte cu Lenin, considerau c= na\ionalismele pot fi utilizate ]n calitate de vehicule convenabile pentru instaurarea [i consolidarea puterii comuni[tilor, dup= cum am ar=tat ]n capitolul doi. Bine]n\eles, aceast= contradic\ie de opinii nu modifica fizionomia totalitar= a comunismului rus, ci se referea la tactica bol[evicilor. Evenimentele ulterioare au demonstrat viabilitatea na\ionalismului [i presupunerea corect= a lui Lenin c= este imposibil= distrugerea acestuia, fiind mai avantajoas=, cel pu\in ini\ial, transformarea lui ]ntr-un mod ]n care ar ]ncepe s= serveasc= plenar comunismul rus de stat. }n perioada sovietic=, ]n multe republici, ]n special cele caucaziene [i asiatice, liderii clanurilor influente, ai unor sisteme neformale de rubedenie, deveneau secretari de partid sau [efi ai executivelor ]n localit=\ile de origine. Este relevant faptul c= [i comuni[tii recuno[teau, ]n modul cel mai non[alant posibil, necesitatea exercit=rii terorii pentru crearea poporului moldovenesc, aceast= metod= fiind considerat= fireasc= [i eficient=: P]n= la lichidarea elementelor str=ine de clas= (adic= mici proprietari, preo\i, \=rani mai ]nst=ri\i, persoane angajate ]n fosta administra\ie etc. n. a.), na\iunea moldoveneasc= nu era consolidat= din interior.16 Pentru educarea omului nou sovietic era necesar de depus eforturi de prelucrare [i de eliminare a materialului uman care avea ]ndr=zneala sau prostia s= se opun= procesului ]n cauz=. Impactul formativ al terorii este relevat de urm=toarea relatare: }mi

178

IULIAN FRUNTA{U

amintesc anul 40, apoi 44. Cu c]t= ne]mp=care [i ur= priveau oamenii simpli, majoritatea absolut= a popula\iei dintre Prut [i Nistru, la musafirii nepofti\i, la ordinea instituit= de ei! P=rea o ne]mp=care pe via\=, pe vecie. Cu at]t mai mult cu c]t s=tenii erau for\a\i s=-[i deie la gr=mad= p=m]ntul, vitele de trac\iune, inventarul agricol, s= se ]ntorloace ]n colhozuri. Se ]mpotriveau, bine]n\eles, [i p]n= ]n toamna lui 49 pe ]ntreg teritoriul fuseser= ]njghebate doar unde [i unde (de regul=, ]n localit=\ile mici, populate de ucraineni) asemenea gospod=rii [i numai dup= deport=rile masive din acea var= s-a produs colectivizarea total=. }mi amintesc c]te lacrimi s-au v=rsat, c]te blesteme s-au rostit atunci, c]t= ur= comun= colc=ia pretutindeni. Se p=rea c= nimeni niciodat= nu va mai domoli, nu va mai ]mp=ca aceast= lume. Dar a trecut un anumit timp nu secole [i nici decenii, colea vreo c]\iva ani[ori! [i moldovenii no[tri, adic= noi, am prins la coraj: Las= c= ne deprindem [i cu acestea... La urma urmelor, [i sovieticii ]s oameni... {i colhozurile s]nt o form= de gospod=rire... {i Siberia nu-i peste lume [i nu e pustie definitiv... Se poate de tr=it. Apoi, ]ncetul cu ]ncetul (iar uneori [i destul de operativ), ne-am obi[nuit a face lucru de haram (ce, lucrez la mine ca s= m= str=dui din r=sputeri?!) sau ]n genere a tr]nd=vi. Apoi ne-am deprins [i cu una din cele mai ur]te [i detestate p]n= atunci de c=tre ]ntregul nostru neam apuc=tur= cea de a fi cu m]na lung=, adic= de a fura. Ne-am obi[nuit p]n= ]ntr-at]ta c= azi nici o lege nu poate dezr=d=cina aceast= molim=, aceast= r]ie na\ional=. {i ne-am deprins, ne-am obi[nuit s= ni-i facem pe ocupan\i fra\i, iar pe fra\i ocupan\i. {i ne-am obi[nuit s= ne m]nc=m ]nde noi, [i s= ne tr=d=m, [i s= ne strangul=m. {i ne-am obi[nuit s= ne ru[in=m de limba mamei, de obiceiurile str=mo[e[ti, de istoria noastr=, de ceea ce s]ntem noi ]n[ine.17 Fragmentul ]n cauz= surprinde tranzi\ia social= a indivizilor care, ]n urma presiunii terorii [i culturii regimului totalitar [i rusificator al URSS, au sucombat ]n acceptarea reluctant=, iar apoi fireasc= a noilor identit=\i [i valori. Pe de alt= parte, na\ional-comunismul moldovenesc, ]n compara\ie, s=-i zicem, cu cel ucrainean, nu s-a dezvoltat plenar, deoarece ]n permanen\= se sim\ea handicapul absen\ei din URSS ]n perioada 1918-1940. Acest lucru a fost speculat cu dexteritate de comuni[tii ru[i [i ucraineni ]n detrimentul comuni[tilor moldoveni, oric]t de mult ace[tia ][i manifestau loialitatea [i credin\a fa\= de statul-partid central. Dac= am face un exerci\

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 179

iu de imagina\ie istoric= [i am presupune c= ]n 1918 s-ar fi reu[it crearea unei Rom`nii sovietice, atunci ocupa\ia din anul 1940 nu ar fi avut loc, iar dac= ]n 1918 Rom`nia intra ]n componen\a URSS, atunci nici comuni[tii ucraineni nu reu[eau s= gestioneze afacerea cu transferul teritoriilor bucoviniene [i basarabene. }ns= doar cu Basarabia ]n componen\a URSS, na\ional-comuni[tii moldoveni nu aveau aceea[i trecere la Kremlin, dup= cum o aveau fra\ii-slavi ucraineni. Dup= ocuparea Basarabiei de c=tre Rusia Sovietic=, elita politic= [i economic= a fost exterminat=, supus= represiunilor, trimis= ]n regiunile ]ndep=rtate ale URSS, ]n condi\ii dificile de supravie\uire. Istoricii sovietici chiar au recunoscut represaliile care, ]ns=, au fost ]ndreptate, absolut corect, ]n viziunea lor, ]mpotriva du[manilor statului sovietic: Se cunoa[te c= clasele exploatatoare, acoli\ii ocupan\ilor fasci[ti ]n timpul Marelui R=zboi pentru Ap=rarea Patriei [i membrii activi ai partidelor burgheze la sf]r[itul anilor 40 au fost lipsi\i de proprietate privat= asupra mijloacelor de produc\ie [i expulza\i din RSSM ]n raioanele ]ndep=rtate ale URSS pentru reeducare (sic! n. a.). La sf]r[itul anilor 50 ei au ]nceput s= se ]ntoarc= ]n republic=. A fost f=cut totul pentru ca ei s= devin= constructorii societ=\ii comuniste. Dar, desigur, ]ntr-o perioad= at]t de scurt=, din con[tiin\a fostei elite nu au putut s= dispar= completamente tendin\ele spre proprietatea privat=. O parte anumit= a acestora a ascuns atitudinea du[m=noas= fa\= de puterea sovietic=. Sub pretextul luptei cu cultul personalit=\ii ei au ]nceput s= difuzeze prejudec=\ile na\ionaliste, prelucr]nd ]n modul corespunz=tor pe oamenii needuca\i, ]n special din mediul tineretului18. Din afirma\iile de mai sus se poate deduce faptul c= memoria celor supu[i represiunilor [i trimi[i ]n Siberia a fost perpetuat= de copiii [i rudele acestora. }n acela[i timp, din cauza trecerii timpului, sovietiz=rii [i rusific=rii, dar [i, nu ]n ultimul r]nd, lipsei de conceptualizare a represiunilor de c=tre o elit= intelectual= independent=, memoria ocupa\iei sovietice [i a victimelor pe care le-a f=cut a ]nceput s= se sub\ieze. Aceasta a contribuit la diminuarea eforturilor de emancipare na\ional= [i a am]nat consolidarea etnic= a moldovenilor pentru o perioad= nedefinit=. Dac= ]n \=rile baltice memoria similar= a fost ]ntotdeauna vie, iar guvernele respective au solicitat desp=gubiri Rusiei pentru ocupa\ia sovietic=, Republica Moldova a fost mai ]ng=duitoare cu ru[ii chiar ]n raport cu moartea a sute de mii de rom`ni basarabeni ]n lag=rele comuniste, faptul ]n cauz= demonstr]nd un grad sc=zut cel pu\in de con[tiin\= etnic=, dac= nu na\ional=.

180

IULIAN FRUNTA{U

Pentru cei care au r=mas ]n afara federa\iei sovietice, cum ar fi popoarele baltice, perioada mai ]ndelungat= de independen\= [i brutalitatea cu care a fost distrus= au contribuit, paradoxal, la consolidarea acestora ]n calitate de na\iuni. Anexarea Basarabiei ]n 1940, de asemenea, a ]nr=d=cinat ]n con[tiin\a elitei, mare parte a c=reia a r=mas ]n Regat, alta ]mpu[cat= sau trimis= ]n Siberia, faptul c= provincia este ]nrudit= cu Rom`nia, c= limba [i cultura s]nt rom`ne[ti. Toate ]ncerc=rile Moscovei de a dezr=d=cina cu des=v]r[ire aceast= percep\ie s-au dovedit a fi inutile, lucru demonstrat mai t]rziu. }ns=, spre deosebire de baltici, \=ranii basarabeni, r=ma[i aproape completamente f=r= elite intelectuale [i economice, au fost ]n stare s= men\in= doar ni[te percep\ii, un protosentiment neconceptualizat referitor la apartenen\a lor etnolingvistic=, dar f=r= a formula o atitudine inteligibil= cu privire la injusti\ia care a fost f=cut= de ru[i prin ocuparea Basarabiei de URSS. Teroarea primilor ani de ocupa\ie sovietic= a redus la t=cere elementele opozi\ionare, implant]nd ad]nc frica ]n con[tiin\a \=ranilor moldoveni. La nivelul mentalit=\ii aceasta a ]nsemnat crearea lutului necesar pentru pl=m=direa cet=\eanului sovietic, astfel teroarea sovietic= de\in]nd un rol formativ proeminent ]n elaborarea identit=\ii [i loialit=\ii. }n baza primilor ani de exercitare a m=surilor coercitive, acestea chiar dac= nu au asigurat adeziunea original= a moldovenilor la proiectul edific=rii statalit=\ii sovietice [i a poporului sovietic, cel pu\in au [ters memoria loialit=\ilor na\ional-statale precedente. }n vidul creat ideologii sovietici au ]nceput s= toarne o alt= substan\= [i s= asigure, prin intermediul politicilor culturale, ideologiei, rusific=rii, socializ=rii [i moderniz=rii, implantarea noilor concepte care ar fi determinat adeziunea necondi\ionat= [i autentic= a indivizilor la ideea imuabilit=\ii URSS, comunismului [i superiorit=\ii culturale a ru[ilor. }n acest context ideologic-cultural din prima jum=tate a anilor 50 ai secolului XX a fost alfabetizat= aproape toat= popula\ia republicii [i s-a realizat trecerea la studiile de 7 ani at]t ]n ora[e, c]t [i ]n localit=\ile rurale.19 Politica sovietic= fa\= de na\iunile URSS a fost profund contradictorie: pe de o parte, se declara ]nflorirea culturilor na\ionale, pe de alta, apropierea [i contopirea na\iunilor ]ntr-un popor unic cel sovietic. Naturalmente, un singur popor sovietic ar fi vorbit, mai devreme sau mai t]rziu, o singur= limb=, aceasta fiind, deloc surpinz=tor, rusa. }ns= criticile occidentale [i o anumit= opozi\ie surd=, impenetrabil=, a culturilor

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 181

na\ionale, ]n special baltice, caucaziene [i asiatice, i-a f=cut pe ideologii culturalizatori ai URSS s= tempereze mi[carea rapid= spre un singur popor [i o singur= cultur=, declar]ndu-le, ce-i drept, obiective strategice de lung= durat=. Unele afirma\ii care se refereau la realit=\ile existente din URSS trasau, mai degrab=, obiectivele comunismului rus ]ntr-un mod destul de transparent: }n anii construc\iei socialismului [i comunismului ]n URSS s-a format o nou= comunitate de oameni poporul sovietic.20 Cu toate rezervele pe care unii politologi le au fa\= de clasificarea URSS drept imperiu, faptul c= exista un popor mai privilegiat ]n raport cu autorit=\ile centrale, iar altele erau subordonate, probeaz= veridicitatea aser\iunii ]n cauz=. Calitatea de membru al elitei conduc=toare presupunea adaptarea plenar= la normele sovietice de comportament, fapt ce implica o bun= cunoa[tere a limbii [i culturii ruse. }n acela[i timp, politica de indigenizare, ]ntr-un mod sau altul, a reprodus elementele sale constitutive, poate doar cu excep\ia unei perioade mai dificile, c]nd Stalin a ]ncercat s= distrug= cu des=v]r[ire comunismele na\ionale. Deoarece teritoriile de pe malul drept al Nistrului s-au aflat un timp ]ndelungat sub influen\a propagandei burghezo-na\ionaliste, comuni[tii au acordat aten\ie deosebit= prelucr=rii ideologice a \=ranilor basarabeni o dat= cu ]ncheierea Celui de-al Doilea R=zboi Mondial. Baza acestor eforturi a constituit-o Hot=r]rea Plenarei CC al PC(b) din Moldova din 28 iulie 1946 Referitor la m=surile de ]mbun=t=\ire a activit=\ii politice [i culturale de mas= ]n r]ndul popula\iei RSSM.21 }n contextul semnifica\iilor sociale ale propagandei, savan\ii sovietici afirmau tran[ant c=: Ideologia partidului comunist este implantat= ]n con[tiin\a poporului prin diferite metode. Sistemul multilateral [i intensiv de propagand= prin intermediul ziarelor, radioului, televiziunii, revistelor, c=r\ilor, lec\iilor, educa\iei sociale [i ]nv=\=m]ntului, utiliz]nd sistemul extins de discipline sociale istoria, [tiin\ele sociale, comunismul [tiin\ific, materialismul dialectic [i istoric dezvolt= con[tiin\a oamenilor sovietici ]ntr-o singur= direc\ie [i asigur= ]n acest fel func\ionarea eficient= a sistemului social sovietic. Toate na\iunile sovietice, care s]nt p=r\i organice ale noii comunit=\i istorice poporul sovietic au ]n mod principial unul [i acela[i substrat ideologic al culturii spirituale, determinat de comunitatea sistemului social-politic sovietic.22 A[adar, ideologii comuni[ti erau con[tien\i de rolul propagandei, men\ ion]nd c= un mijloc ]ncercat al educa\iei ideologice a maselor este agita\ia

182

IULIAN FRUNTA{U

politic=. Astfel, dac= ]n 1945 ]n Moldova erau 1 036 colective de agita\ie, cuprinz]nd 9 000 de agitatori, la sf]r[itul anului 1950, adic= numai ]n 5 ani, ]n componen\a a 2 713 colective de agita\ie erau deja ]n jur de 47 000 de agitatori. }n acela[i context s-au ]nscris eforturile de culturalizare prin intermediul presei [i bibliotecilor. Astfel, dac= ]n 1946 ]n republic= se editau 6 reviste [i buletine, 21 de ziare cu un tiraj de 275 000 de exemplare, ]n 1950 era tip=rite deja 14 reviste [i buletine, 130 de ziare cu un tiraj de 729 000 de exemplare. De asemenea, func\ionau 1 565 de cluburi [i 1 474 de biblioteci populare cu un fond de circa 1 5000 000 de volume. Similar, [colarizarea copiilor se ]nscria ]n contextul eforturilor de sovietizare a moldovenilor, de creare a noului om sovietic care ar fi utilizat, bine]n\eles, rusa drept limb= de comunicare. Astfel, num=rul elevilor ]n anii 1960/61 era de 498 400, iar ]n 1971/72 de 735 600, a ]nv=\=torilor ]n 1960/61 de 27 000, iar ]n 1971/72 de 41 500.23 }n 1961 a fost ]nfiin\at= Academia de {tiin\e a RSSM. Au fost create capela coral= Doina, ansamblul de dansuri populare Joc etc. toate numele na\ionale fiind, ]n acest fel, sovietizate de comuni[ti. Componen\a numeric= a Uniunii Scriitorilor din RSSM s-a m=rit de la 30 de membri ]n 1950 la 136 ]n 1975. Dac= ]n 1950 func\ionau 4 teatre, ]n 1978 num=rul lor era 7, dintre care 4 ]n limba moldoveneasc=. }n 1957 a fost creat Studioul de Cinematografie Moldova-film, care a turnat, ]n perioada 1957-1974, 52 de filme artistice [i 230 de filme documentare.24 De asemenea, a crescut num=rul instala\iilor de cinema de la 1,7 (la 10 000 de indivizi) ]n 1950 la 4,6 ]n 1978; ]n 1960 la 10 000 de indivizi la ora[e reveneau 1 821 de aparate radio [i 496 la sate, iar ]n 1977 acestea s-au ridicat la 3 605 la ora[e [i 1 758 la sate, ]n 1960 la 10 000 de indivizi reveneau 283 de televizoare [i 9 la sate, iar ]n 1977 acestea s-au ridicat la 2 190 la ora[ [i 1 466 la sate. }n 1973 ]n RSSM erau peste 1 400 de [coli, din care 600 medii, 1 599 de biblioteci, 1 554 de cluburi [i case de cultur=, 1 693 de instala\ii de cinema.25 }ns=, chiar dac= satele r=m]neau ]n urma culturaliz=rii sovietice, datorit= densit=\ii mai sc=zute a popula\iei, gra\ie dezvolt=rii mijloacelor de comunica\ii ]n mas=, re\elelor de transport, acestea ]ncepuser= s= consume mai mult= cantitate de cultur= [i ideologie, dec]t ar indica num=rul institu\iilor amplasate pe teren. Doar ]ntr-un deceniu (de la mijlocul anilor 60 p]n= la mijlocul anilor 70) num=rul curselor de autobuz care legau ora[ele cu centrele raionale [i satele s-a m=rit de 2,5 ori.26 Despre omogenizarea for\at= a practicilor culturale na\ionale, sociologii sovietici* relatau ]n

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 183

felul urm=tor: Apropierea componen\ei sociale a popoarelor Moldovei, desf=[urat= ]n condi\iile puterii sovietice ]ntr-o perioad= istoric= scurt=, procesul cre[terii similitudinii structurii sociale a popula\iei republicii cu structura altor republici, relevate de cercet=ri [tiin\ifice, demonstreaz= elocvent succesul politicii na\ionale a PCUS.27 Un indiciu al culturaliz=rii sovietice ]n cazul moldovenilor ]l reprezenta urm=toarea tez= a sociologilor ru[i de la Moscova: Ziarul apare ]n limba rus= [i este orientat ]n special pentru or=[eni. Dar ziarul este citit nu doar de ru[i. Aceasta poate fi determinat de abonare: ]n primul r]nd, num=rul abona\ilor la dep=[e[te num=rul familiilor ruse ]n republic=, ]n al doilea r]nd, ziarul este solicitat [i de s=teni, de[i ]n localit=\ile rurale s]nt pu\ini locuitori de origine rus= (]n conformitate cu serviciul , ]n 1970 locuitorii rurali reprezentau 62% din abona\ii ziarului men\ionat).28 Deci, din punct de vedere social, popula\ia rural= devenea mai susceptibil= efectelor ideologiei comuniste, sovietiz=rii [i rusific=rii. Radioficarea satelor, instala\iile de cinema, procurarea televizoarelor etc., toate acestea au contribuit la modernizarea \=ranilor moldoveni, aceasta ]ns= ]ntr-un stil sovietic, deoarece comuni[tii utilizau progresul tehnic pentru educarea maselor ]ntr-un mod care ar fi condus la asimilarea plenar= a valorilor ideologice sovietice [i culturale ruse. }n conformitate cu viziunile sociologilor sovietici, acela[i nivel ]nalt de educa\ie a oamenilor de diferite na\ionalit=\i, implicarea lor ]n munci calificate, ]n special a tineretului, trebuia s= contribuie la ridicarea nivelului culturii na\iunilor sovietice, comunit=\ii lor ]n aceast= sfer= a modului de via\=. Procesul nivel=rii [i apropierii oamenilor de diferite na\ionalit=\i ]n ce prive[te solicit=rile [i interesele lor etnoculturale se poate determina compar]nd consumul lor de cultur=, comportamentul [i valorile dominante. Toate felurile de cultur= se difuzeaz= cu o intensitate egal= ]n mediul diferitelor popoare ale republicii. Deoarece pe toate canalele de informa\ii
*Lucrarea ( ) (: , 1980) reprezint= una din sursele sociologice de baz= pentru capitolul ]n cauz= [i cel urm=tor. Atunci c]nd sociologii sovietici au desf=[urat cercet=ri pe teren, am putea folosi, cu anumit= precau\ie, informa\ia colectat= pentru scopurile c=r\ii. Rezervele noastre s]nt determinate de angajarea sociologiei sovietice, datele statistice, inclusiv recens=m]nturile popula\iei, fiind ajustate la a[tept=rile statului-partid. A se vedea, ]n acest sens, Barbara A. Anderson, Brian D. Silver, Demographic Sources of the Changing Ethnic Composition of the Soviet Union, Population and Develpment Review 15, no. 4 (1989), pp. 644-646.

184

IULIAN FRUNTA{U

de mas= se difuzeaz=, sub aspect social, o cultur= absolut omogen= cu valori sovietice comune [i o ideologie dominant=, are loc schimbarea treptat= a culturii de comportare [i orient=rii ]n acela[i stil. Drept rezultat, ]n opinia sociologilor sovietici, se stabilesc nu doar normele comune de consumare a culturii, ci [i unitatea tr=s=turilor de baz= ale modului de via\=, se consolideaz= valorile [i viziunile comune, fapte care au un impact direct asupra comportamentului. Programele comune ale studiilor [colare [i universitare, programele strict determinate ale [tiin\elor sociale, ]n primul r]nd, ale istoriei [i literaturii ]n [coala medie, aceea[i orientare ideologic= a materialului difuzat prin intermediul ziarelor, revistelor, televiziunii, radioului, cinematografului, teatrului contribuie la crearea viziunii comune asupra lumii a oamenilor de diferite na\ionalit=\i. }n opinia sociologilor moscovi\i, despre eficien\a acestui sistem de formare a indivizilor vorbesc mai multe semne, care arat= marginalizarea ]nchipuirilor perimate, opiniilor [i normelor patriarhale ale modului de via\= proprii timpurilor [i sistemelor sociale trecute. }n particular, despre procesele ]n cauz= se poate judeca, av]nd ]n vedere reducerea, din genera\ie ]n genera\ie, a influen\ei religiei29. De[i avem anumite rezerve ]n ce prive[te temeinicia discursului [i practicii moderniz=rii sovietice, deoarece proiectul ]n cauz=, evident, nu a reu[it completamente, este cert= vigurozitatea cu care a atacat intractibilitatea social= a moldovenilor. Anume ]n urma acestui impact apare proto-, adic= faza embrionar= a na\ionalit=\ii [i statalit=\ii moldovene[ti, datorit= terorii, culturii [i ideologiei sovietice. Rezultatele prelucr=rii ideologice [i culturale a \=ranilor moldoveni s]nt relevate de r=spunsul intervieva\ilor la ]ntrebarea despre personalit=\ ile istorice cele mai respectate. Accept]nd pe to\i savan\ii ]n calitate de o unitate (1), scriitorii [i oamenii de art= au ob\inut 1,4 puncte, iar activi[tii marcan\i ai partidului comunist [i ai mi[c=rii revolu\ionare 3,8. Dac= revolu\ionarii [i comuni[tii care se bucur= de simpatia [i respectul cel mai mare s]nt ru[i ]n jur de 90%, ]n mediul savan\ilor ace[tia constituie 80%, ]n mediul scriitorilor [i oamenilor de art= 70%, adic= doar o treime este reprezentat= de indivizii altor na\ionalit=\i.30 Semnifica\iile r=spunsurilor respective s]nt multiple: ideologice, culturale [i etnice. Este evident= superioritatea ideologiei comuniste, cuplate cu na\ionalitatea rus=. Cultura, unde ru[ii reprezint= doar 70%, este pe ultimul loc ]n topul preferin\elor personalit=\ilor istorice.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 185

Sociologii sovietici au remarcat cu o franche\e remarcabil=, f=r= a men\iona, bine]n\eles, impactul formativ al eforturilor etnoculturale [i etnopolitice sovietice la periferiile na\ionale, c=: }n Moldova s-a instituit ]n mod durabil sistemul unic pentru toat= \ara al stereotipurilor comportamentului civic: programul comun al muncii [i s=rb=torilor, practica adun=rilor curente [i festive de mas=, regulile etichetei muncii etc. S-au afirmat ]n via\a de toate zilele serb=rile populare comune 7 Noiembrie, 1 Mai, Ziua Victoriei, Ziua Constitu\iei [i alte s=rb=tori sovietice dedicate momentelor revolu\ionare [i eroice ale poporului sovietic [i ale proletariatului mondial. Se serbeaz= pe larg s=rb=torile profesionale ziua lucr=torului feroviar, a plugarului, a minerului etc. S-a consolidat simbolica [i atributica nou= drapelul ro[u, stemele de stat. Devin populare noile servicii civile de c=s=torie, finalizarea anului [colar, petrecerea ]n armat= [i alte evenimente personale [i de familie.31 }n favoarea desf=[ur=rii nun\ii ]n conformitate cu tradi\iile na\ionale s-au exprimat aproape unanim moldovenii de la sate mai ]n etate, la ora[ 2/3, iar tineretul la sate 2/3, tinerii moldoveni de la la ora[ ]n jur de jum=tate. De men\ionat c= ideologii comuni[ti nu puteau l=sa acest domeniu ]n afara controlului [i au ]ncercat s= diminueze influen\a tradi\iilor na\ionale [i a bisericii. }n urma ini\iativei CC al PCM ]n republic= se depun eforturi considerabile pentru r=sp]ndirea [i consolidarea noilor tradi\ii.32 Comuni[tii, bine]n\eles, nu s-au putut ]mpaca cu existen\a unei autonomii sociale, destul de relative, ce-i drept, [i, c]nd nu au putut s-o distrug=, au ]ncercat s-o gestioneze [i s-o transforme, anex]ndu-i un con\inut ideologic sovietic cu men\inerea unor forme na\ionale sau tradi\ionale. De exemplu, ideologii sovietici au raportat c= ]n satele P]rjolteni [i Horodi[te din raionul C=l=ra[i a sc=zut brusc num=rul cununiilor dup= ce ]n serviciul civil de c=s=torie au fost introduse abil unele elemente tradi\ionale care au ]mbog=\it ritualul ]n cauz= cu un specific na\ional [i local.33 Cu toate eforturile depuse, la ]nceputul anilor 70 din 2 303 916 de moldoveni doar 34% vorbeau fluent limba rus=.34 Aceasta, bine]n\eles, nu era ]n favoarea unei opozi\ii con[tiente regimului rusificator, ci constituia, mai degrab=, o perpetuare a intractibilit=\ii. Exista dac= nu un na\ionalism rom`nesc con[tient de originea sa etnic= (ar fi exagerat s= afirm=m acest lucru), atunci o rezisten\= latent= [i surd= la sovietizarea [i rusificarea RSSM, istoricii sovietici remarc]nd, ]n stilul lor, faptul c=: Prejudec=\ile na\ionalismului se exprim= uneori ]n atitudinea dispre\ui-

186

IULIAN FRUNTA{U

toare fa\= de oamenii de alte na\ionalit=\i. Aici se eviden\iaz= carieri[tii, care urm=resc scopuri egoiste. }ntr-un timp ei cereau avansarea masiv= a cadrelor na\ionalit=\ii b=[tina[e ]n organele de stat, de partid [i economice. Acum, c]nd ]n economia na\ional= (cu excep\ia unor domenii tehnice) predomin= cadrele locale, carieri[tii ]ncearc= s= demonstreze c=, chipurile, ]n general a disp=rut necesitatea speciali[tilor trimi[i de alte republici, seam=n= ]n colectivele muncitoare semin\ele otr=vite ale ne]ncrederii (...) Prejudec=\ile na\ionaliste s]nt cele mai evidente ]n mediul unei p=r\i a studen\imii [i intelectualit=\ii. (...) Unele gre[eli ale intelectualit=\ii se explicau prin faptul c= ea este t]n=r=, a crescut, de fapt, dup= r=zboi, este preg=tit= din punct de vedere teoretic mai slab dec]t intelectualii din alte republici. 35 De asemenea, conducerea comunist= din RSSM, ]n persoana primului-secretar al CC al PCM, Ivan Bodiul, men\iona cu ]ngrijorare la Plenara CC din octombrie 1970 c= ...o parte semnificativ= a \=ranilor nu s-a debarasat p]n= la cap=t de ideologia filistin= (...) Printre unii locuitori de la sate mai b]ntuie ]nc= tradi\iile [i obiceiurile perimate, diferite feluri de prejudec=\i.36 Dac= ]n cazul estonienilor, letonilor [i lituanienilor experien\a sovietic= a fost asociat= cu represiunile, rusificarea for\at=, modernizarea nera\ional=, impus= ]n mod arbitrar, interzicerea tradi\iilor na\ionale, distrugerea satelor, migra\ia for\at= etc., ]n cazul moldovenilor sentimentul negativist a fost mai pu\in dezvoltat, inclusiv din considerentul absen\ei de opozi\ie dintre experien\a de statalitate independent= [i ocupa\ia sovietic=. Lipseau cu des=v]r[ire elemente cum ar fi lupta pentru independen\= (deoarece poten\ialii agitatori na\ionali[ti reprezentan\ii clasei mijlocii [i ai intelectualit=\ii, care erau purt=torii con[tien\i ai rom`nismului au r=mas ]n Rom`nia sau au fost extermina\i de ru[i), men\inerea statalit=\ii [i convingerea politic= [i social= c= to\i moldovenii basarabeni fac parte din poporul rom`n care trebuie re]ntregit. Problema trecutului [i a lipsei de legitimitate const= ]n faptul c= 22 de ani ]n componen\a Rom`niei s-au dovedit a fi pu\ini pentru dezvoltarea sau asimilarea plenar= a rom`nismului, dup= cum ar fi fost pu\in ]n oricare alt caz de transformare a \=ranilor ]ntr-o na\iune sau alta. Pe de alt= parte, nu a existat suficient material istoric pentru a pl=m=di un stat-na\iune moldovenesc. A[adar, ]n cazul basarabenilor nu s-a consolidat nici rom`nismul care ar fi constituit ([i continu= s= fie la momentul de fa\=) evolu\ia etnopolitic= cea mai fireasc=, dac= am putea utiliza aceast= expresie , dar

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 187

nici moldovenismul, pentru care nu a existat suficient= legitimitate istoric= dec]t foarte pu\in= cea sovietic= ([i medieval=, speculat= tot de ru[i [i moldovenii rusofili), subminat= de dezintegrarea URSS. }n acest mod, ]n cazul moldovenilor, s-a dezvoltat sentimentul colectiv de protona\iune [i protostat, sentiment pe care ace[tia nu-l vor dep=[i ]ntr-un viitor apropiat, dec]t poate ]n urma activit=\ii unor agitatori na\ionali[ti liberali din genera\ia t]n=r= sau/[i o dat= cu preluarea [i asimilarea identit=\ii paneuropene.

2. Chipul rus al moderniz=rii economice [i sociale


Reu[ita par\ial= a ideologiei comuniste [i a men\inerii Imperiului Sovietic un timp at]t de ]ndelungat a fost determinat= de atragerea periferiilor na\ionale, ]n special a celor nu pe deplin con[tiente de na\ionalitatea pe care o aveau [i insuficient de dezvoltate sub aspect economic, ]n proiectul unei industrializ=ri masive. }ntr-un fel, datorit= ]napoierii economice, dar [i intelectuale a RSSM (survenite, inclusiv, ]n urma extermin=rii fizice a elitei politice [i economice a Basarabiei), modernizarea a ]nceput, implicit, dar [i deschis, s= fie asociat= cu URSS, ru[ii [i socialismul/comunismul. Am putea presupune c=, ]n cazul unei popula\ii mai dezvoltate, capabile s= fac= o leg=tur= con[tient= ]ntre un trecut independent [i un prezent sub ocupa\ie, dar [i s= proiecteze ]n viitor evolu\ia industrial= [i intelectual=, cum s-a ]nt]mplat ]n cazul polonezilor sau balticilor, ocupa\ia sovietic= ar fi avut ]n societate conota\ii negative de lung= durat=. }n cazul Moldovei, ]ns=, a fost s= fie altfel [i anume din aceste considerente, dup= destr=marea URSS, mul\i cet=\eni ai \=rii, inclusiv moldoveni, au regretat dispari\ia puterii comuniste centrale, acest fapt culmin]nd cu alegerea masiv= a comuni[tilor nereforma\i rusofili la 25 februarie 2000. }n acela[i timp, ne-am putea imagina c=, ]n cazul ]n care ru[ii nu exterminau completamente elita politic= [i economic= a Basarabiei dup= ocupa\ia din 1940, ar fi existat ]n societatea moldoveneasc=, chiar [i pe timpul RSSM, suficient= imagina\ie social-politic= care ar fi plasat provincia ]n componen\a Rom`niei. Aceasta din urm=, dac= nu ar fi fost sovietizat=, bine]n\eles, ar fi fost la nivelul Greciei, Spaniei sau chiar al Italiei, adic= la nivelul dezvolt=rii statelor din Europa de Sud. Problema ]ns= const= ]n faptul c= cei care s]nt subdezvolta\i, fiind

188

IULIAN FRUNTA{U

ocupa\i de un stat-agresor, nu au suficient= imagina\ie pentru a trasa o cale independent= de evolu\ie [i pentru a consolida, prin compara\ia cu un prezent sub ocupa\ie, un sentiment na\ionalist mai puternic. Ace[ti indivizi sucomb= ]n ]nchipuirea primitiv= c= dac= Ilici nu aducea lampa nu ar mai fi fost niciodat= electricitate ]n satul, comuna sau ora[ul ]n care tr=iesc. Eforturile ru[ilor de modernizare a URSS, inclusiv a teritoriilor ocupate, se datorau nu unor gesturi altruiste, ci contextului ideologic ce dicta necesitatea educ=rii omului nou sovietic. Industrializarea masiv= oferea un cadru propice pentru aceasta, deoarece \=ranii sau fiii de \=rani, f=r= proprietate privat= [i speria\i de m=surile represive ale regimului, puteau fi mai u[or prelucra\i ideologic la uzine [i fabrici, ]n calitatea lor nou= de muncitori. De exemplu, num=rul angaja\ilor ]n sectorul industrial ]n anii 50-59 s-a m=rit de la 45 000 p]n= la 111 000 de oameni.37 Industrializarea masiv= s-ar putea s= fi izvor]t din subcon[tientul bol[evicilor ru[i (care au implantat metoda ]n republicile unionale [i au exportat-o ]n statele socialiste). Ace[tia au dorit nu doar s= modernizeze, ]n stilul lor comunist, bazat pe industrializarea nera\ional=, ineficient= [i pe suprautilizarea de resurse, \=rile [i republicile ]n cauz=, ci s= atace \=r=nimea [i micii proprietari/me[te[ugari, transforma\i peste noapte ]n muncitori care s= poat= fi manipula\i mai u[or din punct de vedere ideologic. Industrializarea masiv= a urm=rit obiectivul disloc=rii unui num=r c]t mai mare al \=r=nimii, moderniz]nd-o ]ntr-un mod care ar fi asigurat adeziunea la proiectul edific=rii societ=\ii sovietice ]n URSS [i socialiste ]n statele aflate ]n orbita ideologic= a Kremlinului. Esen\a transform=rilor economice ]n RSSM dup= ocupa\ia sovietic= din 1940 o constitia a[a-numita industrializare accelerat=.38 }n consecin\=, Moldova Sovietic= ocupase unul din primele locuri printre alte republici unionale ]n ce prive[te viteza cre[terii produc\iei industriale, dep=[ind media pe URSS cu 7% ]n 1965-1970 [i cu 12% ]n 1970-1975.39 }ns=, ]n pofida eforturilor depuse de a-i atrage rapid pe moldoveni ]n proiectul de modernizare ]n stil sovietic, ace[tia erau, totu[i, destul de reticen\i la solicit=rile respective, ced]nd presiunilor ]ntr-un tempo mult mai lent dec]t [i-ar fi dorit comuni[tii ru[i. Astfel, clasa muncitoare ]n perioada men\ionat= reprezenta, ]n r]ndul moldovenilor, pu\in mai mult de 10%.40 }n conformitate cu modernizarea sovietic=, specific= regimului totalitar [i, mai t]rziu, autoritar din URSS, s-au produs schimb=ri fundamentale ]n

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 189

ce prive[te structura localit=\ilor rurale [i urbane. De exemplu, schimb=rile ]n structura localit=\ilor rurale ]n Moldova au relevat dispari\ia satelor mici [i cre[terea satelor cu o popula\ie mai mare de 2000 de persoane. Astfel, dac= ]n 1959 erau 207 sate cu o popula\ie sub 100 de persoane, ]n 1970 deja 89, p]n= la 200 de persoane ]n 1959, ]n 1970 deja 117, p]n= la 500 de persoane ]n 1959, ]n 1970 267.41 Tendin\a ]n cauz= a fost mai pu\in pronun\at= ulterior pe motiv c= localit=\ile mici practic au disp=rut, satele devenind mai mari, aceasta, la r]ndul s=u, contribuind la diminuarea izol=rii \=r=nimii care astfel putea fi mai u[or integrat= ]n societatea sovietic=. De asemenea, ]n satele cu o popula\ie cresc]nd=, existau servicii intensive/extensive de transport, care asigurau conexiunile necesare cu ora[ele rusofone. Componen\a localit=\ilor rurale se schimba [i ea ]n urma efortului de modernizare: ]n sate de p]n= la 1000 de persoane erau 4,8% intelectuali [i 1,7% func\ionari, ]n sate de 1 000-5 000 de persoane erau 6,2% intelectuali [i 2,7% func\ionari, peste 5 000 de persoane erau 7,5% intelectuali [i 5,7% func\ionari.42 Modernizarea, chiar [i ]n stil sovietic, a contribuit la m=rirea num=rului de moldoveni angaja\i ]n munci intelectuale, acesta dubl]ndu-se ]n perioada 1959-1970 de la 5, 4% la 10, 6%.43 }ns= faptul ]n cauz= nu putea ascunde at]t dificult=\ile socializ=rii accelerate a moldovenilor, c]t [i reticen\a ru[ilor, evreilor [i ucrainenilor de a ceda pozi\iile sociale ]n domeniul angaj=rii la servicii mai civilizate [i mai bine pl=tite. Structura socioprofesional= a persoanelor de diferite na\ionalit=\i (la ora[) indic= urm=toarele:44
grupuri socioprofesionale munci fizice: calificate activit=\i intelectuale: intelectuali func\ionari moldoveni 30,9% ucraineni 34,8% 12,8% 42, 2% 10,2% ru[i 23,4% 18,8% 48,0% 9,8% evrei 24,9% 13,4% 49,9% 11,8% g=g=uzi 31,5% 43,9% 17, 3% 7,3%

necalificate [i pu\in calificate 27,7% 35,7% 5,7%

Structura socioprofesional= a popula\iei urbane moldovene[ti [i ruse ]n func\ie de domiciliu (%) relev= [i ea c]teva lucruri importante:45

190 grupuri socioprofesionale

IULIAN FRUNTA{U toat= popu- Chi[in=u la\ia moldo- ru[i veni 24,5 15,3 8,6 11,5 20,2 4,4 1,4 21,9 15,4 5,0 7,6 29,3 2,9 1,2 12,9 14,1 11,6 15,0 27,8 6,1 1,7 inclusiv ora[e medii moldo- ru[i veni 25,9 11,9 5,0 8,2 29,4 2,1 0,3 28,2 15,4 11,1 12,5 12,2 4,0 1,7

ora[e mici moldo- ru[i veni 37,0 18,9 7,0 10,2 9,3 3,7 1,6 20,9 15,9 12,1 17,9 14,5 7,0 1,6

munci fizice necalificate [i pu\in calificate munci fizice calificare ]nalt= func\ionari speciali[ti de calificare medie speciali[ti de calificare superioar= conduc=tori de nivel mediu conduc=tori de nivel superior

Este evident c= statutul social al moldovenilor era inferior ru[ilor. Doar la categoria munci fizice de calificare ]nalt= (cu toate rezervele pe care le avem fa\= de semnifica\iile termenului ]n cauz=), moldovenii se puteau compara cu ru[ii, ]n rest ]ns=, ]n special ]n cazul muncilor de func\ionari sau ]n ce prive[te func\iile de conducere, ru[ii dep=[eau cu mult popula\ia aborigen=. Faptul respectiv subliniaz= caracterul social-etnic subaltern al moldovenilor [i superioritatea corespunz=toare a ru[ilor acestea av]nd repercusiuni de lung= durat= ]n ce prive[te mentalitatea grupurilor ]n cauz=, ]n special c]nd ambele statute ]ncep s= fie utilizate de c=tre agitatorii-na\ionalizan\i (sau na\ionali[ti) cu o intensitate mai mare ]n cadrul unor conflicte etnopolitice. Pe de alt= parte, este necesar de remarcat procentul ]nalt al moldovenilor la categoria speciali[ti de calificare superioar=, care ]n anii 70 ai secolului XX s-a consolidat sim\itor din contul tinerilor moldoveni veni\i de la \ar=, absolven\i ai institu\iior de ]nv=\=m]nt superior din republic=. Acest grup, fiind cel mai educat [i bine preg=tit, a fost generatorul [i sus\in=torul revendic=rilor de emancipare na\ional= la sf]r[itul deceniului opt al secolului XX. }n acela[i timp, dup= cum au men\ ionat sociologii ru[i sovietici, la Chi[in=u chiar [i la ]nceputul anilor 80 existau deosebiri ]ntre moldoveni [i ru[i ]n ce prive[te cota intelectualilor ]n cadrul genera\iei mai ]n v]rst=, ultimii dep=[indu-i pe moldoveni de dou= ori.46 De[i nu avem informa\ii referitoare la situa\ia actual=, presupunem c=, ]n 20 de ani, cota intelectualilor moldoveni or=[eni a crescut, egal]ndu-se cu cea a ru[ilor aceasta din contul ]nnoirii genera\iilor. Totodat=, criza economic= prin care trece Basarabia ]n momentul de fa\=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 191

pune temelia unei inegalit=\i intelectuale noi, deoarece copiii de la sate, care s]nt, ]n majoritate, din familii moldovene[ti, s]nt cel mai mult afecta\i, cresc]nd procentul celor ne[colariza\i. De[i, ]n mod evident, ar exista mai mult spa\iu pentru progres ]n cazul moldovenilor, deoarece ]napoierea acestora oferea teren pentru o ascensiune social= spectaculoas=, indivizii respectivi nu au fost ]n stare s= realizeze poten\ialul existent cu o verv= [i o vitez= mai mare. Dezvoltarea ar fi fost mai mult dec]t evident= [i aici, probabil, rezid= sursa unui efect iluzoriu care afecteaz= perceperea complex= a realit=\ii. Problema de fond const= ]n mentalitatea, tradi\iile [i deprinderile indivizilor. }ntr-un fel, at]t o anumit= idee despre progres, ascensiune social=, c]t [i un statu-quo imuabil [i atemporal, pot fi mo[tenite [i transmise ]n continuare ]n calitate de mo[tenire, ]n pofida presiunii uniformizatoare a sistemului totalitar sau a moderniz=rii ]n general. De exemplu, p=rin\ii moldoveni ocupa\i cu munci fizice necalificate nu dispun de suficient= imagina\ie [i capacit=\i intelectuale pentru a vedea viitorul copiilor ]ntr-o lume mai avansat= din punct de vedere social [i pentru a implementa proiectul ]n cauz=. Bine]n\eles, nu neg=m naturala [i profunda ]n\elepciune a \=ranului basarabean, care se manifesta uneori prin sus\inerea studiilor pentru copii. }ns= ceea ce s-a remarcat sporadic la \=ranii moldoveni se putea depista constant ]n cazul ru[ilor, evreilor [i altor etnii, care considerau [coala [i studiile ]n general drept asigurarea statutului social al copiilor lor. De aceea, studiile ]n familiile acestor etnii din Basarabia reprezentau un fapt firesc, dar nu o ]nt]mplare folosit= pentru a atribui o ]n\elepciune inexistent= viteazului istoric \=ranului. Cu toate acestea, modernizarea sovietic= a exercitat impactul cel mai spectaculos asupra na\ iunilor subdezvoltate. Din aceste considerente, avansarea social= a copiilor de moldoveni, ]n compara\ie cu p=rin\ii lor, era mai evident=, deoarece se producea cu o vitez= mai mare. }ns= cifrele absolute ale moldovenilor cu studii superioare, raportate la o mie de indivizi, au fost [i continu= s= fie ]n momentul de fa\= mai mici. }n acela[i timp, este necesar s= remarc=m faptul c= majoritatea intelectualilor moldoveni s]nt originari din localit=\ile rurale, au fost educa\i ]n familii de \=rani [i ascensiunea social= proprie nu putea s= nu formeze modul de percepere a realit=\ii, sensibilitatea [i judecata acestora. }ntr-un fel, intelighen\ia moldoveneasc=, ]n marea ei parte, ]n prima genera\ie, era datoare, nolens, volens, statului-partid [i fra\ilor ru[i pentru statutul social

192

IULIAN FRUNTA{U

ob\inut peste noapte. Iar pe de alt= parte, ]n anumite cazuri, ce-i drept mai rare, educa\ia [i studiile descopereau inegalitatea ]ntre b=[tina[i [i ru[i, modul ]n care RSSM a fost creat= [i condus= (ocuparea Basarabiei) toate acestea contribuind la generarea unei insatisfac\ii etnoculturale latente. Contradic\ia ]n cauz= a determinat lipsa de verticalitate, indecizia [i lipsa de viziune a intelighen\iei moldovene[ti, care a fost ambigu= chiar fa\= de afirmarea propriei identit=\i etnoculturale [i etnopolitice rom`ne[ti. Num=rul speciali[tilor cu studii medii speciale [i studii superioare pe na\ionalit=\i ]n RSSM a indicat, ]n perioada 1959-1989, at]t cre[terea spectaculoas= a procentului de moldoveni, c]t [i incapacitatea, se pare cronic=, de a-i ajunge pe evrei [i ru[i:
na\ionalitatea la 1000 de persoane persoane cu studii medii speciale persoane cu studii superioare (inclusiv neterminate) 1959 moldoveni ru[i ucraineni evrei g=g=uzi bulgari 15 91 49 71 6 16 1979 26 (56) 114 (160) 71 (115) 112 (180) 15 (48) 34 (87) 1989 107 208 179 231 107 152 1959 9 66 25 106 2 10 1979 23 (40) 97 (140) 47 (73) 160 (238) 8 (21) 27 (52) 1989 63 178 104 293 37 82

Calculat dup= 1970, . 4, . 513-518 [i Totalurile recens=m]ntului unional al popula\iei din RSSM din anul 1989, culegere de date statistice, Chi[in=u, 1990, volumul II. Exist= divergen\e ]ntre cifrele pentru anul 1979 ]n prima [i a doua surs=, prezentate ]n paranteze. Totalurile recens=m]ntului unional din RSSM, publicat ]n 1990 la Chi[in=u, s]nt exagerate [i va trebui s= trat=m cu aten\ie inclusiv cifrele referitoare la anul 1989, exist]nd riscul unor falsuri deliberate, ]n stilul recens=m]nturilor sovietice, pentru a impresiona conducerea statului-partid. }ns= posibilele falsuri, dup= toate probabilit=\ile, au vizat m=rirea propor\ional= a cifrelor, f=r= vreo leg=tur= cu etnia, aceasta cel pu\in p=str]nd diferen\a de principiu ]ntre etnii.

Familiile moldovene[ti aveau ]n general mai mul\i copii dec]t cele ruse, deoarece majoritatea acestora locuiau la sate. 21% din familiile moldovene[ti de la sate aveau 4 copii [i mai mul\i, 17% aveau 3 copii, ]n

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 193

timp ce acela[i num=r de copii a fost constatat doar la 9% de familii at]t moldovene[ti, c]t [i ruse, stabilite ]n ora[e. Familiile de moldoveni cu mul\i copii s]nt specifice lucr=torilor ocup=\i cu munci fizice necalificate [i de o v]rst= mai ]naintat=. Nu at]t na\ionalitatea, c]t circumstan\ele concrete [i, ]n primul r]nd, caracterul muncii au deteminat modul de via\= al diferitelor familii, ]n particular componen\a [i reproductivitatea.47 }n ce prive[te indicii demografici, Moldova, la sf]r[itul anilor 80, era mai aproape de republicile Asiei Centrale dec]t de vestul mai dezvoltat al URSS. Moldovenii aveau cea mai ]nalt= rat= a mortalit=\ii infantile ]n partea de vest a URSS. Durata vie\ii (65,5 ani pentru b=rba\i [i 72,3 ani pentru femei) era mai sc=zut= doar ]n Kazahstan, K]rg]zstan [i Turkmenistan.48 }n RSSM sporul natural al popula\iei era mai mare dec]t ]n alte republici unionale ]n partea european= a URSS. Astfel, acesta a fost ]n perioada 1950-1979 de 72%, ]n compara\ie cu cel mai sc=zut spor al popula\iei ]n RSS Eston= (59,2%) [i ]n compara\ie cu media unional= de 68,7%.49 }n 1970 la 1000 de persoane se n=[teau 21,1 de g=g=uzi, 20,6 de moldoveni, 17,9 ucraineni [i 15,4 ru[i.50 }n pofida migra\iei ru[ilor (slavilor ]n general) ]n republic=, popula\ia autohton=, gra\ie unui nivel mai ]nalt de reproductivitate, reu[ise, cel pu\in, s= men\in= un echilibru etnic [i s= prezerveze, ]n acest mod, un grad de impenetrabilitate na\ional=, fapt confirmat de structura na\ional= a RSSM ]n perioada 1941-1989:
1941 ucraineni ru[i g=g=uzi bulgari evrei \igani rom`ni al\ii ]n total 216.200 158.100 115.700 177.700 23.200 1959 14.6% 10.2% 3.3% 2.1% 3.2% 0.2% 0.06% 0.8% 1970 506.560 414.444 124.902 73.776 98.072 9.235 37.968 1979 1989 13.8% 13.0% 3.5% 2.0% 1.5% 0.3% 0.06% 1.3% moldoveni 1.620.800 68.8% 1.886.566 65.4% 11.1% 420.820 6.7% 4.9% 7.5% 1.0% 292.930 95.856 61.652 95.107 7.265 1.663 22.618 2.303.916 64.6% 2.525.687 63.9% 2.794.749 64.5% 14.2% 560.679 11.6% 505.730 3.5% 2.1% 2.7% 0.2% 1.1% 138.000 80.665 80.127 10.666 48.202 14.2% 600.366 12.8% 562.069 3.5% 2.0% 2.0% 0.3% 1.2% 153.458 88.419 65.672 11.571 2.477 56.579

2.356.700 100% 2.884.477 100%

3.568.873 100% 3.949.765 100% 4.335.360 100%

Pe de alt= parte, una din consecin\ele directe ale moderniz=rii sovietice (dup= cum ar fi fost [i ]n alte cazuri) a fost urbanizarea accelerat= a RSSM, faptul fiind relevat de dinamica num=rului popula\iei:

194

IULIAN FRUNTA{U

anul 1950 1960 1970 1979 1989

nr. persoane 2 290 000 2 968 000 3 569 000 3 947 000 4 337 000

popula\ia urban= 17% 23% 32% 39% 47%

Calculat ]n conformitate cu 1977 ., (: , 1980) . 10 [i Totalurile recens=m]ntului unional al popula\iei din RSSM din anul 1989, culegere de date statistice, Chi[in=u, 1990, volumul I, p. 7.

Num=rul or=[enilor cre[tea ]n permanen\=, ]n perioada 1970-1978 m=rindu-se de la 32% la 39%. Fondul locativ al ora[elor ]n perioada 1965-1978 s-a m=rit cu 95% ]n compara\ie cu 67% ]n medie ]n URSS.51 Ru[ii, ucrainenii [i evreii care soseau ]n Moldova se stabileau ]n ora[ele mari: Chi[in=u, Tiraspol, B=l\i etc. De men\ionat c= num=rul ru[ilor, ucrainenilor [i evreilor ]n ora[e era mai ridicat dec]t cota lor general= ]n popula\ia RSSM, moldovenii, dimpotriv=, predomin]nd ]n localit=\ile rurale. Tendin\a spre urbanizare a ru[ilor confirm= unele aspecte ale rela\iilor interetnice: perpetuarea etnocultural= a statutului colonizator ]n raport cu moldovenii b=[tina[i cultivatori ai p=m]ntului. Dup= cum men\ioneaz= King: }n termeni demografici [i economici, RSSM s-a dezvoltat treptat ca dou= republici ]n una: popula\ia indigen= moldoveneasc= ]n mare parte rural=, angajat= predominant ]n agricultur= [i industria u[oar= de prelucrare a produselor agricole, [i popula\ia slav= mult mai urban=, preponderent imigrat= ]n Transnistria, lucr]nd ]n industria grea de tip sovietic.52 Popula\ia moldoveneasc= ]n localit=\ile rurale tr=ia cel mai compact ]n raioanele de centru ale republicii, precum [i ]n raioanele adiacente la nord [i sud. Zona de centru, care cuprindea 13 raioane cu un procent de 81-96%, ar putea fi caracterizat= drept moldoveneasc= omogen=. A doua zon= (moldoveneasc= mixt=) cu un ]nalt procent de popula\ie moldoveneasc= (58-78%) cuprindea 14 raioane situate la nord, sud [i ]n partea st]ng= a Nistrului. Majoritatea ucrainenilor tr=iesc ]n raioanele de nord [i din st]nga Nistrului, ru[ii ]n sud-estul republicii. }n sud exist= dou= zone etnice: moldoveneasc=-g=g=uz= (fostele raioane Vulc=ne[ti [i Comrat, ]n care moldovenii reprezint= 39,4%, iar g=g=uzii 42,9%) [i g=g=uz=-bulgar= (raionul Cead]r-Lunga, unde g=g=uzii reprezint= 53,4%, iar bulgarii 29,6%).53

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 195

Dup= cum au subliniat sociologii sovietici, de[i existau tendin\e generale de modificare a structurii demografice, acestea nu au condus la nivelarea de facto a diferen\elor demografice legate de modul de via\=. Deosebirile ]ntre na\ionalit=\i se men\ineau c]nd erau abordate v]rsta, familiile numeroase, m=rimea medie a familiei etc.54 Faptul ]n cauz= arat= c= etniile din RSSM p=strau tr=s=turile tradi\ionale ale modului de via\= cu diferit grad de intensitate [i perseveren\=. Cu toate acestea, am putea presupune c= tendin\ele demografice [i rezultatele efortului de modernizare ar fi dus, ]ntr-un viitor mai ]ndep=rtat, la dispari\ia unor tradi\ii, cei drept, mai degrab= rurale, dec]t explicit na\ionale, cum ar fi familiile cu mul\i copii, leg=turile ]ntre neamuri, mobilitate social= redus= etc. Conservatismul moldovenilor se datora, ]n acest fel, structurii sociale, adic= faptului c= erau \=rani, lega\i de proprietatea rudimentar-rural=, modul de produc\ie [i de exercitare tradi\ional= a loialit=\ii. Conservatismul respectiv, chiar dac= se exprima ]n limba rom`n=, avea foarte pu\in ]n comun cu na\ionalismul. Aceea[i intractibilitate social= din secolele XIX-XX a fost valabil= pe tot parcursul perioadei sovietice, ]ns= redus= ]ntr-o oarecare m=sur= ]n urma terorii, colectiviz=rii, rusific=rii [i implic=rii ]n proiecte de modernizare sovietic=. Procentul ]n cauz= a fost legat de diminuarea num=rului de persoane care se ocupau de agricultur=, acesta sc=z]nd, ]n perioada 1960-1978, cu o p=trime, m=rindu-se, ]n consecin\=, de 1,5 ori num=rul celor care munceau ]n industrie [i construc\ii.55 }n context panunional, se schimbase raportul celor care munceau fizic [i intelectual, num=rul de persoane ridic]ndu-se de la 10,6% ]n 1959 la 18% ]n 1970.56 Ponderea relativ= a moldovenilor ]n grupul angaja\ilor sectorului industrial a crescut de la 38% ]n 1959 la 50% ]n 1970.57 }n domeniile nonindustriale [tiin\=, cultur=, ]nv=\=m]nt, ocrotirea s=n=t=\ii diferen\ele ]n reprezentarea na\ionalit=\ilor au fost mai evidente.58 Cre[terea nivelului material al popula\iei RSSM a condus la sporirea considerabil= a volumului m=rfurilor de larg consum59, procurate de s=teni [i or=[eni, aceast= relativ= bun=stare fiind asociat= cu URSS, construc\ia comunismului, prezen\a tot mai vizibil= a ru[ilor etc. Cu toate acestea, subminarea intractibilit=\ii sociale nu a produs automat un homo soveticus rusofil, deoarece modernizarea sovietic= (industrializarea, urbanizarea [i culturalizarea) a politizat etnia ]ntr-un mod rudimentar, desigur, ]ns= suficient de consistent pentru a crea unele mecanisme interne de rezisten\= la o rusificare complet= [i irevocabil=. Comunismele na\ionale, ]ntr-un

196

IULIAN FRUNTA{U

fel, au beneficiat de modernizarea sovietic=, consolid]nd etnicul ]ntr-o form= ce s-a dovedit a fi rezistent= la presiunea ideologic= [i cultural= uniformizatoare de a crea un singur popor sovietic.

3. Intractibilitatea social-cultural= a moldovenilor ]ntre diminuare [i consolidare


Mobilitatea social= a indivizilor descoperea caracterul conservator al \=ranului, sociologii sovietici, de exemplu, remarc]nd faptul c=: Dac= din ora[ele altor republici sosesc de regul= ru[ii (60% migran\i), din localit=\i rurale ale altor republici ucrainenii (44%), ru[ii (33%), majoritatea celor sosi\i din satele Moldovei s]nt moldovenii (71%), de[i cota lor ]n torentul satul moldovenesc ora[ul ]n 1968-1969 era pu\in mai mic= dec]t cota lor ]n popula\ia rural= (78%). }n ce prive[te migra\ia popula\iei rurale, mai pu\ini moldoveni se transferau la ora[, dec]t alte na\ionalit=\i. Probabil, leg=turile tradi\ionale ale popula\iei moldovene[ti cu modul rural de via\= s]nt mai puternice dec]t ]n cazul ru[ilor. (...) Jum=tate din cei sosi\i ]n ora[e o reprezint= moldovenii (51,7%), ]n timp ce cota lor ]n ora[e ]n 1959 era de numai 28,1%.60 Cu toate acestea, ]n cifre absolute, raportate la procentul locuitorilor localit=\ilor rurale, ru[ii, ucrainenii, evreii [i bulgarii migrau mai intensiv ]n centrele urbane dec]t moldovenii. Exista o deschidere mai mare a acestora spre modernizare [i urbanizare, na\ionalit=\ile ]n cauz= fiind mai pu\in conservatoare. Din punct de vedere sociologic, studiile [i calificarea profesional= mai ]nalt= suscit= ]naintarea [i realizarea cerin\elor etnosociale ale indivizilor [i stimuleaz= mobilitatea acestora. }n acela[i timp, chiar [i nivelul redus de mobilizare a moldovenilor ar fi putut fi considerat pozitiv de c=tre agitatorii na\ionali[ti (]n cazul ]n care ace[tia ar fi existat), deoarece le-ar fi mai u[or s= prelucreze un material brut, nealterat de eforturile culturalizatoare ruse, folosind procesul de modernizare. Din perspectiva ru[ilor ]ns=, aceast= intractibilitate social= a \=ranului moldovean, care devenea cet=\ean sovietic mai ]ncet dec]t [i-o doriser= ideologii comuni[ti ru[i, a fost considerat= o evolu\ie negativ=. De asemenea, aceast= impenetrabilitate (tradi\ional= deja?) i-ar putea exaspera pe ideologii rom`nizatori care vor ]ncerca s= consolideze, ]n baza identit=\ii cultural-lingvistice [i etnice, identitatea na\ional= rom`neasc=. Anihilarea diferen\elor na\ionale se desf=[ura cel mai activ ]n fami-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 197

liile mixte. RSSM ocupa unul din primele locuri ]n URSS ]n ce prive[te procentul familiilor mixte 17,9%, iar ora[ele moldovene[ti dep=[eau ]n acest sens toate centrele urbane ale altor republici unionale, ]n care 34,4% de familii erau mixte (la sate 10%).61 }n opinia sociologilor din URSS, dac= frecven\a c=s=toriior este egal= cu probabilitatea lor teoretic=, atunci indiciul este egal cu 1, iar dac= asemenea c=s=torii nu exist= cu zero. }n conformitate cu recens=m]ntul din 1970, cel mai aproape de probabilitatea teoretic= se afla frecven\a c=s=toriilor ruso-ucrainene [i g=g=uzo-bulgare. Alt grup (0,35-0,60 ]n raport cu probabilitatea teoretic=) era reprezentat de c=s=toriile moldovene[ti-ucrainene, ruso-bulgare, ucraineano-bulgare, ruso-evreie[ti. Ultimul grup (indiciul de 0,2) este compus din c=s=torii mixte ]ntre g=g=uzi cu alte na\ionalit=\i dec]t bulgarii, ]ntre evrei cu bulgarii [i cu moldovenii.62 Explic]nd diferen\ele respective, sociologii sovietici au fost tenta\i s= accentueze rolul stabilirii cu traiul al diferitelor na\ionalit=\i, diferen\ele socioprofesionale, nivelul culturaliz=rii [i studiilor, tradi\iile, modul de via\= etc. }ns= nu era deloc neglijabil un gen de determinism etnocentric ]n raport cu rela\iile interetnice, care stabilea un anumit climat social al interac\iunii ]ntre reprezentan\ii diferitelor na\iuni. Cultura tradi\ional= a popoarelor crease pe parcursul secolelor anumite modele, stereotipuri ]n con[tiin\a etnic=, care continuau s= de\ina o pondere considerabil=, inclusiv ]n societatea sovietic= socialist= care exercita, la r]ndul s=u, o presiune uniformizatoare asupra indivizilor. }n acela[i timp, procentul ]nalt al familiilor mixte ar=ta c= nu existau sentimente na\ionaliste pronun\ate, de[i un anumit pattern behavioral (]n particular al elitelor locale din RSSM) era depistabil atunci c]nd indivizii luau decizia s=-[i ]ntemeieze o familie. }ntr-un anumit sens, limitat la relevan\a clasei pentru fizionomia etnopolitic= a indivizilor, i-am putea da dreptate lui Marx, c]nd acesta afirma c= indivizii reprezint= rezultatul activit=\ii lor [i c= ace[tia s]nt derivatele produsului, dar [i modului de producere.63 }n ce prive[te proprietatea, moldovenii, mai des dec]t ru[ii, aveau gospod=rii auxiliare (14% contra 8% ]n Chi[in=u, 31% contra 22% ]n ora[e medii [i 50% contra 35% ]n ora[e mici). }n sate, ]n jur de 90% de moldoveni aveau gospod=rii proprii.64 Faptul ]n cauz= probeaz= c= sentimentul propriet=\ii private era mai puternic dezvoltat ]n cazul moldovenilor, aceasta pentru c= \=ranii, ]n mod tradi\ional, ]ntotdeauna au fost ata[a\i material, dar [i emo\ional, de p=m]ntul pe care ]l lucrau [i care le oferea sursele necesare (sau adi\iona-

198

IULIAN FRUNTA{U

le) de existen\=. }ns= acest sentiment vag nu a fost ]n stare s= genereze o tradi\ie a propriet=\ii private, tradi\ie care a fost distrus= o dat= cu exterminarea \=ranilor ]nst=ri\i ]n perioada postbelic=. Cultura rural=, ]n compara\ie cu cea urban=, nu este orientat= spre ob\inerea studiilor superioare, fiind mai rudimentar= [i mai limitat=. De exemplu, la ]ntrebarea prin ce este atractiv= via\a urban=, 60,3% din or=[eni au r=spuns prin nivelul cultural superior [i doar 31,6% din s=teni au oferit acela[i r=spuns. Popula\ia moldoveneasc=, ]n general mai pu\in urbanizat=, ]n compara\ie cu ru[ii, este ata[at= mai pronun\at de valorile rurale, ]n special, fa\= de avantajele materiale ale satului. }n acela[i timp, valorile urbane s]nt ]n aceea[i m=sur= semnificative pentru moldoveni [i ru[i.65 O dat= cu trecerea timpului [i exercitarea politicilor sovietice de indigenizare [i culturalizare, intractibilitatea social= a moldovenilor a ]nceput s= se diminueze. Nivelul educa\iei tuturor na\iunilor a crescut dup= r=zboi foarte repede, ]n acela[i timp, cre[terea cea mai rapid= fiind ]nregistrat= de c=tre na\iunile [i grupurile na\ionale care ]n trecut erau cele mai ]napoiate moldovenii, g=g=uzii [i bulgarii.66 De[i intensitatea consumului de cultur= cre[tea, ]ntre ora[ul rusofon [i satul moldovenesc se men\ineau, totu[i, diferen\e sociale substan\iale ale procesului de culturalizare moldovenii citeau mai pu\in= literatur= artistic=, mult mai rar frecventau teatrele, filarmonica [i muzeele. De exemplu, doar 11,9% moldoveni de la sate citeau literatur= artistic= ]n compara\ie cu 50% ru[i (dar [i 36,9% moldoveni) la ora[e, teatrele fiind vizitate de 1-2 ori pe an de doar 25,4% moldoveni de la sate ]n compara\ie cu 67% ru[i (dar [i 55,5% moldoveni) la ora[e. Iar la ]ntrebarea viz]nd modul de petrecere a timpului liber, doar 15,7% din moldovenii de la sate preferau s= citeasc= c=r\i ]n compara\ie cu 37,0% ale ru[ilor, 7,1% moldoveni preferau s= studieze [i s=-[i aprofundeze cuno[tin\ele ]n compara\ie cu 21,9% ale ru[ilor. R=spunsul pur [i simplu m-a[ odihni, a[ juca domino, c=r\i) este dat de 8,2% moldoveni de la sate, 9,0% de la ora[, ]n compara\ie cu 7,8% de ru[i doar aici realiz]ndu-se o egalitate numeric= relativ=.67 Printre ru[i este mai ]nalt= propor\ia celor orienta\i spre lecturi (37% ru[i [i 30% moldoveni), precum [i spre vizitarea teatrelor, expozi\iilor (25% ru[i [i 15% moldoveni). }n procesul de alegere a emisiunilor televizate moldovenii au dat prioritate celor sportive, iar ru[ii premierelor teatral-televizate. }n alegerea muzicii, ]n cazul ru[ilor este mai evident interesul fa\= de muzica simfonic= [i balet, iar moldovenii,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 199

mai des dec]t ru[ii, ofereau prioritate muzicii populare.68 De asemenea, este interesant= calitatea literaturii consumate de diferite grupuri na\ionale. Din literatura despre r=zboi, aventuri, trecutul poporului, dragoste [i prietenie, specialitate [i politic=, doar 10,0% din moldoveni preferau literatura despre trecutul poporului, primul loc ]n top, cu 28,2%, fiind de\inut de literatura referitoare la r=zboi (Cel de-al Doilea Mondial [i ]n tratarea autorilor sovietici, bine]n\eles n. a.), despre dragoste [i prietenie 26,4%. Deci, la nivel cognitiv se realiza identificarea cu sovieticii [i evenimentele majore din istoria URSS. Pe de alt= parte, preferin\ele muzicale ar=tau un conservatism destul de pronun\at ]n compara\ie cu alte etnii. Muzica popular= era preferat= de 66,7% moldoveni ]n compara\ie cu 49,4% ru[i [i 26,6% ucraineni. Ace[tia din urma aveau preferin\e mai pronun\ate pentru balet (18,3% [i 19,8%) ]n compara\ie cu moldovenii (9,4%)69, fapt care demonstreaz= o deschidere mai mare spre modernizare [i cultura universal= din partea ru[ilor, evreilor [i ucrainenilor. Aparent paradoxal, dar acest conservatism ]n ce prive[te tradi\iile [i gusturile na\ionale ale moldovenilor (limitate la muzic= popular= [i m=m=lig=) nu a contribuit la generarea unui sentiment na\ionalist [i la formularea teoretic= a acestuia. Pe de alt= parte, se pare c= ru[ii, chiar dac= nu au fost ata[a\i de muzica popular= rus=, au reu[it s= ]nsu[easc= o ideologie na\ionalist-[ovin= care este bazat= ]n egal= masur= pe na\ionalism [i imperialism. De altfel, mai ]n toate cazurile, elitele str=ine care administrau coloniile na\ionale erau mai educate dec]t indigenii [i mai susceptibile progresului. Colonialismul, cuplat cu na\ionalismul, a reprezentat un melanj mai durabil [i mai competitiv. Dac= ne-am imagina un na\ionalism rus ]n compara\ie cu unul rom`nesc, f=r= ingredientele imperialiste, colonialiste [i religios-mesianice, am putea presupune c= ar fi fost o concuren\= mai loial=. De asemenea, dac= ne-am imagina c= moldovenii ar fi fost dezvolta\i din punct de vedere cultural, cu o con[tiin\= na\ional= pronun\at= [i dota\i cu abilit=\ile civiliza\iei occidentale, colonialismul [i imperialismul rus ar fi sucombat ]n fa\a unei asemenea superiorit=\i. }n contextul raportului cultural [i ideologic aborigen-rus suvenirele, vestigiile istorice cap=t= rolul unui instrument psihologic de mas=, una din metodele consolid=rii poporului. }n acest sens hainele, giuvaierele etc. pot ]ndeplini aceea[i misiune ca [i imnurile [i stemele.70 Doar 19% moldoveni la sate [i 8% la ora[ purtau costume na\ionale sau anumite elemente ale acestuia. Nu exist=, bine]n\eles, un raport direct ]ntre na\io-

200

IULIAN FRUNTA{U

nalism [i simbolica na\ional=, ]ns= nici cele 19 procente ]n mediul rural nu au ]nsemnat profesarea na\ionalismului, ci reflectarea unei intractibilit=\i etnosociale ]n cadrul genera\iei mai ]n v]rst=. Pe de alt= parte, renun\area la o asemenea intractibilitate se f=cea nu ]n favoarea unui na\ionalism modernizat, f=r= c=ciuli \uguiate, ci mai degrab= ]n favoarea ader=rii la comunitatea etnocultural= a cet=\enilor sovietici. Cunoa[terea limbilor (fluent,%) releva [i ea unele lucruri interesante71:
limba ru[i rus= moldoveneasc= limba na\ionalit=\ii proprii 100 2 100 evrei 74 10 28 74 13 31 ora[ul 47 20 53 44 90 90 satul 19 100 100 ucraineni g=g=uzi moldoveni moldoveni

Deci, ]n pofida faptului c= aproape to\i moldovenii ][i cuno[teau limba, domeniile de utilizare a acesteia se reduceau tot mai evident, ea fiind deportat= la buc=t=rii. Faptul ]n cauz= era mult mai pronun\at la ora[, unde modernizarea sovietic=, deci [i rusificarea, se desf=[urau mai accelerat. Astfel, procentul or=[enilor care utilizau preponderent limba matern= releva urm=toarele:72
ru[ii citesc ziare literatur= comunic= la serviciu acas= 82 88 31 61 5 15 79 79 4 18 1 2 moldovenii ucrainenii

Limba, ca [i costumul na\ional, a ]nceput s= fie considerat= de o parte important= a moldovenilor, ]n special, de cei muta\i la ora[, drept un lucru arhaic, de care ar fi mai convenabil, din punct de vedere social, s= te debarasezi, cu c]t mai repede, cu at]t mai bine. Aici intractibilitatea moldovenilor a fost atacat= de presiunea proceselor de modernizare sovietic=, ]ns= nu ]n direc\ia consolid=rii grupului etnolingvistic propriu, ci ]n cea a asimil=rii grupului dominant rus. Sociologii sovietici au surprins procesul de rusificare ]n felul urm=tor:

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 201

Dat fiind faptul c= din genera\ie ]n genera\ie se intensific= contactele social-culturale [i utilizarea limbii ruse unionale, cunoa[terea limbilor materne de c=tre unele popoare (genera\ia mai t]n=r=) se reduce acum la zero. Astfel, la v]rsta de 24-29 de ani vorbesc fluent limba matern= doar 6% evrei [i 14% ucraineni, ]n timp ce ]n cadrul genera\iei ]n etate (60 de ani [i mai mult) o treime a indivizilor din primul sau al doilea grup cunosc limbile grupurilor lor na\ionale.73 Factorii de baz= care au contribuit, ]n viziunea sociologilor sovietici, la crearea bilingvismului la moldovenii [i ru[ii din ora[e (%) s]nt urm=torii74:
grupurile de popula\ie moldoveni ru[i [coala 53,0 18,1 de unde moldovenii [tiu limba rus=, iar ru[ii limba moldoveneasc= armata 14,4 1,2 familia 11,0 10,0 comunicarea 32,7 26,2 scoala indicii factorului superioar= [colar 9,0 1,9 0,79 0,45

inclusiv grupurile de v]rst= 18-19 20-24 25-29 30-39 40-49 50-59 60 sau peste 60 84,5/41,1 75,2/33,0 68,9/21,7 56,0/18,1 33,0/15,6 21,9/11,3 17,1/9,7 0,6/0,0 9,9/1,4 18,5/1,9 17,8/1,5 21,1/1,0 14,8/1,4 10,2/0,7 11,9/13,7 8,0/9,3 11,3/8,3 11,1/11,8 10,7/8,2 16,3/8,5 12,2/11,6 21,4/24,7 24,3/20,5 24,4/24,2 34,2/25,9 39,9/28,8 42,3/33,1 42,4/24,6 10,7/2,7 15,9/4,2 11,8/3,2 8,9/1,3 5,3/1,7 4,1/1,4 1,0/0,7 1,89/1,0 1,29/0,93 1,04/0,58 1,03/0,47 0,45/0,39 0,28/0,25 0,22/0,26

Calculat dup= 1959. (, , 1962), . 90-94; 1970, . 4, . 276-278.

A[a-numitul bilingvism na\ional-rus era cel mai r=sp]ndit, dup= cum men\ionau sociologii sovietici, ]ntre moldoveni [i ucraineni ]n grupul de v]rst= 20-24 de ani, iar la g=g=uzi la v]rsta de 25-29 de ani. Aceasta demonstreaz= c= rolul determinant ]n consolidarea bilingvismului na\ ional-rus apar\inea [colii [i c= era cel mai r=sp]ndit ]n r]ndul oamenilor n=scu\i dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial. Bilingvismul na\ional-moldovenesc se ]nt]lnea mai des ]n r]ndul g=g=uzilor [i ru[ilor de 55-59 de ani (29,7% [i 21,7%), iar ]n mediul bulgarilor [i ucrainenilor la 45-49 de ani (13,5% [i 27,0%). }n total, ]n mediul popula\iei RSSM bilingvismul na\ional-moldovenesc era constatat la genera\ia n=scut= p]n= ]n 1935. }n acela[i timp, acesta era mai r=sp]ndit la sate dec]t la ora[e.75 Semnifica\iile

202

IULIAN FRUNTA{U

tezelor ]n cauz= s]nt multiple, ]ns= cel mai evident este faptul c=, dup= anexarea din 1940 a Basarabiei, ru[ii [i al\i minoritari nu considerau necesar s= ]nve\e rom`na, deoarece se identificau cu na\iunea victorioas= care nu era obligat= s= cunoasc= limba b=[tina[ilor, dimpotriv=, ace[tia din urm= erau datori s= ]nve\e rusa, cu c]t mai repede, cu at]t mai bine pentru ei. De asemenea, este evident= capacitatea indivizilor de a ceda presiunilor mediului ce genereaz= politici lingvistice ]n domeniul etnocultural sovietic. }n particular, atunci c]nd se implementeaz= m=suri coercitive [i se edific= sisteme [i simboluri de superioritate cultural=, este explicabil= aderen\a oamenilor la proiectele etnocultural-ideologice, gestionate de str=ini. }n urma bilingvismului sovietic etniile conlocuitoare s-au rusificat, aceea[i tendin\= fiind depistabil= [i ]n cazul moldovenilor. Astfel, limba [i etnia ]n RSSM (1989) prezenta urm=torul tablou sociolingvistic:
limba matern= popula\ie ]n total moldoveni ucraineni ru[i g=g=uzi bulgari evrei \igani ]n total 2.794.749 600.366 562.069 153.458 88.419 65.672 11.571 4.335.360 limba grupului moldoveetnic propriu neasca 95.4 61.6 99.1 91.2 78.7 25.9 82.0 88.9 1.6 0.6 1.1 2.4 0.8 13.5 0.5 rusa 4.3 36.7 7.4 18.1 72.9 3.6 10.3 cunoa[terea fluent= a altei limbi sovietice limba grupului etnic propriu 1.7 8.6 0.6 1.6 6.9 1.2 2.6 moldoveneasca 12.8 11.7 4.4 6.9 15.2 30.6 3.9 rusa 25.7 43.0 72.8 68.3 23.1 41.9 45.2

}nsu[irea limbii moldovene[ti de ru[i [i a celei ruse de moldoveni, ]n func\ie de mediul etnic, ofer= posibilitatea unor observa\ii concludente. Puterea de asimiliare etnolingvistic= a ru[ilor s-a dovedit a fi incomensurabil mai mare dec]t cea a moldovenilor, demonstr]nd o rezisten\= remarcabil=, inclusiv ]ntr-un mediu moldovenesc omogen. Astfel, ]n conformitate cu informa\iile recens=m]ntului din 1970, ]n raionul Nisporeni (96% moldoveni [i 1,4% ru[i) doar 37% ru[i posedau limba moldoveneasc= [i 21,8% moldoveni limba rus=. }n ansamblu, ]n raioanele populate preponderent de moldoveni (media 81,0%) [i ru[i (4,4%), doar 21,4% ru[i cuno[teau fluent limba moldoveneasc=, iar 26,9% moldoveni limba rus=. }ntr-un mediu moldovenesc neuniform (]n medie 71% moldoveni [i 5,8% ru[i) doar 19,3% ru[i posedau bine limba moldoveneasc=, iar

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 203

31,0% moldoveni limba rus=. }n mediul moldovenesc mixt raionul Dub=sari (58,3% moldoveni, 14,9% ru[i), raionul Tiraspol-Slobozia (51,2% moldoveni, 21,9% ru[i), raportul cunoa[terii limbilor este urm=torul: ]n primul caz 14,3% ru[i vorbeau fluent limba moldoveneasc= [i 52,4% moldoveni limba rus=, iar ]n cazul al doilea 16,8% ru[i cuno[teau bine limba moldoveneasc= [i 59,4% moldoveni limba rus=. Este semnificativ faptul c= ru[ii, fiind minoritari, nu se l=sau asimila\i din punct de vedere etnolingvistic, iar moldovenii, reprezent]nd chiar absoluta majoritate ]n zona respectiv=, demonstrau un nivel ]nalt al cunoa[terii limbii ruse. Dac= am evalua aproximativ corela\ia dintre num=rul moldovenilor [i ru[ilor [i gradul de cunoa[tere a limbilor moldoveneasc= [i rus= al acestor etnii, atunci vom constata c= vezi statisticile capacitatea ru[ilor de asimilare etnolingvistic= a moldovenilor ([i cu at]t mai mult a minorit=\ilor na\ionale ]n RSSM) este de zeci de ori mai mare dec]t capacitatea similar= a moldovenilor. Explica\ia rezid= ]n faptul c= moldovenii nu erau con[tien\i ([i continu= s= fie ignoran\i) de existen\a categoriei de na\iune [i nu erau marca\i de na\ionalism, iar ru[ii erau sus\inu\i de statul central ruso-centric [i erau marca\i de na\ional-[ovinismul rus, care ]n Moldova se manifesta prin intermediul unui colonialism sovietic rusificator. Realiz]nd suprema\ia lor politic= ]n Imperiul Sovietic, mul\i ru[i au avut o atitudine dispre\uitoare fa\= de cultura [i tradi\iile popula\iilor indigene [i au refuzat s= ]nsu[easc= limbile locale.76 S]nt revelatoare urm=toarele afirma\ii ale sociologilor sovietici: Bilingvismul na\ional-rus este ]n mod special necesar pentru membrii activi ai societ=\ii. Este absolut firesc c= ]n r]ndul moldovenilor care particip= plenar la activit=\i sociale, moldoveni comuni[ti [i comsomoli[ti, num=rul celora care cunosc limba rus= este mai mare, mai profund= este orientarea spre bilingvism. (...) Deoarece cunoa[terea limbii ruse de c=tre moldoveni este legat= de calificare [i educa\ie, popula\ia bilingv= are, bine]n\eles, concep\ii mai moderne despre via\=. }n particular, aceasta se reflect= ]n atitudinea fa\= de femeie [i rolul ei ]n familie [i serviciu. De exemplu, ]n mediul moldovenilor care vorbesc liber limba rus=, num=rul celora care consider= c= este mai judicios ca femeia s= lucreze dep=[e[te num=rul respectiv al moldovenilor din categoria care ]n general nu pot vorbi limba rus=. Printre moldovenii bilingvi s]nt mai mul\i indivizi cu educa\ie [i calificare superioar=, care citesc regulat literatur= artistic=, vizioneaz= emisiuni televizate [i viziteaz= teatrele. Aceast= activitate cultural= se coreleaz= direct cu gradul de cunoa[tere a limbii ruse.77 Toate aceste

204

IULIAN FRUNTA{U

elemente au urm=toarele semnifica\ii: 1. Cariera ]n organele de partid [i de stat era posibil= doar cu condi\ia cunoa[terii bune a limbii ruse. Orice individ ambi\ios [i activ din punct de vedere social trebuia s= se conformeze acestei reguli pentru realizarea ambi\iilor proprii. Astfel, liderii ]nn=scu\i erau educa\i ]n limba rus= [i ]n spiritul culturii ruse. 2. Cunoa[terea limbii ruse a fost legat= iremediabil de ideea de progres social, politic [i, ]n general, uman. Absen\a abilit=\ilor lingvistice ruse era tratat= drept un impediment irevocabil ]n procesul evolu\iei sociale a individului. 3. Culturalizarea complet= a indivizilor ]ncepea s= fie tratat= prin filiera limbii ruse. Nu era posibil=, prin defini\ie, existen\a unui individ cult ]n URSS f=r= ca acesta s= nu cunoasc= rusa. Astfel, a luat na[tere tradi\ia neoficial= de rusificare aceasta nu doar la nivelul institu\iilor de stat, ci [i la nivelul mentalit=\ilor, ideii de progres [i avansare social=. Faptul ]n cauz= a asigurat adeziunea moldovenilor doritori s= progreseze din punctul de vedere al carierei profesionale [i a creat un model de imita\ie [i reproducere rudimentar= pentru indivizii mai pu\in capabili din punct de vedere intelectual (solda\ii ]ntor[i din armata sovietic= acas=, ]n satele moldovene[i, utiliz]nd slang-ul rusesc etc.). A[adar, pentru a reu[i, un func\ionar de partid sau al organelor executiv-administrative din URSS trebuia s= posede abilit=\i culturale ruse. La sf]r[itul anilor treizeci studierea limbii ruse a devenit obligatorie ]n toate [colile. De[i limbile na\ionale erau [i ele predate, statutul acestora era inferior limbii ruse [i erau considerate a fi insuficiente pentru o carier= ]n structurile de stat sau chiar pentru cea [tiin\ific=. Dar statutul social al limbii ruse, net superior celor na\ionale, mai ]nsemna [i prestigiul acesteia, deoarece elita politic=, inclusiv de origine moldoveneasc=, nu doar o vorbea, ci [i prefera s=-[i [colarizeze copiii la [colile cu predare ]n limba rus=. Aceasta crea un anumit model cultural [i de comportament pentru vulg, care mima preferin\ele elitei politice comuniste [i de stat, cre]ndu-se un gen de tradi\ie de autoasimilare na\ional-cultural=, care era nu doar convenabil=, ci [i fireasc=. Utilizarea cuvintelor, expresiilor (]n special ]n limbajul colocvial) ]n limba rus=, atunci c]nd \=ranii moldoveni sau proaspe\ii or=[eni vorbeau moldovene[te, indica nu doar o surs= extern= a faptului, cum ar fi presiunea rusific=rii, ci [i disponibilitatea sau deschiderea spre asimilare etnolingvistic= de c=tre o na\iune mai puternic=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 205

[i deci mai prestigioas= ]n imagina\ia acestor indivizi. Rusificarea minorit=\ilor ]n RSSM era considerat= un lucru absolut firesc [i natural. S]nt destul de pregnante explica\iile sociologilor sovietici ]n ce prive[te rusificarea na\ionalit=\ilor ]n RSSM. Indiferent de faptul dac= g=g=uzii cunosc sau nu limba moldoveneasc=, ]n mai multe domenii, inclusiv [tiin\=, cultur=, art=, ei au nevoie de limba rus=78. Dezna\ionalizarea minoritarilor [i edificarea unei identit=\i lingvistice ruse consolida at]t statutul acestora, c]t [i pozi\ia Moscovei, care putea conta pe loialitatea minoritarilor (g=g=uzi, bulgari, ucraineni), dat fiind faptul c= i-a culturalizat [i le-a ridicat statutul social ]ntr-un timp relativ scurt. }n 1970 mai mult de 80% de moldoveni [i 90% de ru[i, ucraineni [i alte na\ionalit=\i ale republicii lucrau ]n colective multina\ionale; peste 70% de moldoveni or=[eni aveau rude la sate, 30% de s=teni vizitau ora[ul apropiat sau centrul raional de c]teva ori pe lun=, o treime de c]teva ori pe an vizitau Chi[in=ul [i 45% o dat= pe an. Mobilitatea fizic= era dublat= de cea social=, etniile conlocuitoare ]nregistr]nd un grad ]nalt de contacte [i rela\ii. Astfel, 71,5% de moldoveni, 84% de ru[i, 90% de ucraineni [i evrei din ora[e aveau prieteni de alte na\ionalit=\i, iar mai mult de jum=tate de moldoveni, 60% de ru[i [i 70% de ucraineni [i evrei erau c=s=tori\i cu reprezentan\ii altor na\ionalit=\i sau au rude care se afl= ]n asemenea c=s=torii. La v]rstele mai tinere, ]n mediul speciali[tilor [i muncitorilor califica\i de diferite na\ionalit=\i prietenia interetnic=, cum o calificau sociologii sovietici, era, de regul=, mai r=sp]ndit=. De exemplu, 80% din moldovenii de 20-29 de ani aveau prieteni de alte na\ionalit=\i, iar cei de 50-59 de ani [i 60 de ani/peste 60 de ani 57% [i, respectiv, 45%.79 Sociologii ru[i remarcau urm=toarele: Moldova apar\ine acelei categorii de raioane ale \=rii noastre unde schimb=rile sociale [i culturale cardinale s-au desf=[urat ]ntr-o perioad= istoric= foarte scurt=, iar pe moldoveni ]i putem considera drept o na\iune care se afl= ]ntr-un proces deosebit de rapid al evolu\iei, din aceste considerente fiind firesc s= depist=m diferen\e substan\iale ]ntre genera\ii ]n raport cu modelele sau stereotipurile interetnice.80 Astfel, 57,6% de moldoveni or=[eni de 60 de ani/peste 60 de ani consider= c= na\ionalitatea so\iei/so\ului nu are importan\=; 66,7% la 50-59 de ani; 65,9% la 40-49 de ani; 73,8% la 30-39 de ani; 74,6% la 20-24 de ani [i 77,3% la 18-19 ani. La fel de vizibil= este consolidarea opiniei favorabile c=s=toriilor interetnice ]n cazul moldovenilor de la sate. Astfel, din moldovenii s=teni de

206

IULIAN FRUNTA{U

peste 60 de ani 48,4% r=spund nu are importan\= la ]ntrebarea ]n cauz=; 55,3% la 50-59 de ani, 70,5% la 39-25 de ani. Este relevant c= un indiciu tangen\ial al rela\iilor interetnice favorabile ]n RSSM ]l constituia predominarea migra\iei ]n raport cu imigrarea, aceasta ]nsemn]nd c= migran\ii veni\i ]n republic= nu se ciocneau de atitudini ostile la nivelul rela\iilor interetnice.81 Dac= ]ntre moldovenii care au studii p]n= la 4 clase (la ora[) ]n jur de 70% consider= c= structura na\ional= a colectivului nu are importan\=, atunci ]n mediul celora care au studii medii complete sau incomplete cifra e de 88%. Au o atitudine pozitiv= fa\= de c=s=toriile interetnice 57% (la sate [i ora[e) de moldoveni cu studii p]n= la 4 clase, iar cei cu studii medii complete sau incomplete 73-75% la ora[ [i 67-82% la sate. Persoanele mai pu\in educate s]nt ]n etate, au crescut ]n alte condi\ii social-politice [i cunosc de obicei doar limba matern= moldoveneasc=.82 Statul-partid a depus eforturi considerabile pentru consolidarea rela\ iilor interetnice ]n modul ]n care acestea erau concepute la Moscova. Astfel, lectorii, informatorii politici [i agitatorii sistemului de studii partinice au participat la preg=tirea [i desf=[urarea conferin\elor, seminarelor, decadelor ]n cinstea republicilor unionale, la activitatea cluburilor prieteniei interna\ionaliste, care ]n 1978 ]n republic= erau mai mult de o mie [i jum=tate.83 }n viziunea sovieticilor, na\ionalismul apare ]n urma nereu[itei sociale, a dezam=girilor legate de carier= sau de e[ecul ob\inerii unei pozi\ii sociale mai avansate. Astfel, particularitatea cadrului urban al rela\iilor interetnice ]n Moldova o reprezenta fluxul substan\ial constant al noilor or=[eni, jum=tate din care veneau de la sate. Majoritatea g=sesc un serviciu satisf=c=tor sau intr= la studii. }ns= o parte din ace[tia nu-[i g=sesc loc ]n mediul urban ]n care nu se pot acomoda imediat. Atunci, ]n mediul polietnic se declan[eaz= mecanismul transferului psihologic al unei insatisfac\ii sociale dintr-un domeniu ]n altul cel na\ional84. Nu se poate nega mecanismul transferului psihologic care este unul general [i indiscutabil, ]ns= ceea ce intereseaz= ]n contextul men\ionat este ponderea acestuia, ]n primul r]nd, [i motivele imposibilit=\ii de acomodare ]n mediul urban, ]n al doilea r]nd. Faptul ]n cauz= se datora anume superiorit=\ii sociale a ru[ilor ]n centrele urbane, superioritate emanat= de statutul lor de colonizatori. Pe de alt= parte, schimbarea calific=rii popula\iei o dat= cu v]rsta (% ocupa\i ]n munci calificate)85 a relevat faptul c= ]n c=zul moldovenilor or=[eni exista o anumit= satisfac\ie social= ]n urma ridic=rii statutului

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 207

social ob\inut ca rezultat al studiilor [i calific=rii superioare ]n raport cu genera\ia anterioar=. Aceast= satisfac\ie asigura un grad semnificativ de loialitate fa\= de autorit=\i, cu toate ororile moderniz=rii sovietice, care ]ns= nu au ]nc=put ]n memoria colectiv= a b=[tina[ilor.
ora[ul 18-29 ani moldoveni ru[i ucraineni evrei 90 92 96 97 30-49 ani 72 84 92 94 50 ani/mai ]n v]rst= 54 69 68 73

Adi\ional rusific=rii, procesul de sovietizare a decurs cu o vitez= [i mai mare. Influxul migran\ilor din alte p=r\i ale Uniunii Sovietice, scrie King, nu a suscitat sentimente de opozi\ie printre localnici; istoria de lung= durat= a multietnicit=\ii [i domina\ia rus= a f=cut a[ezarea cu traiul ]n Basarabia mult mai simpl= dec]t ]n alte p=r\i. Crearea RSSM a fost un proces relativ u[or ]n compara\ie cu integrarea altor teritorii anexate de sovietici ]n 1940, cum ar fi Republicile Baltice [i Ucraina de Apus. Spre deosebire de aceste zone, nu exista nici un sentiment na\ional puternic ]n Basarabia, iar persoanele care ar fi putut s=-l gestioneze, cum ar fi, de exemplu, fo[tii membri ai Sfatului |=rii, au r=mas ]n Rom`nia sau au fost deporta\i.86 }n 1989, dup= ucraineni [i bielaru[i, moldovenii reprezentau na\ionalitatea cea mai rusificat= din URSS. Diferen\ele dintre genera\ii erau relevante: ]n conformitate cu recens=m]ntul popula\iei din 1989, 95,5% din moldovenii ]n v]rst= de 55 de ani/peste 55 de ani au indicat moldoveneasca drept limb= matern= ]n 1989, [i doar 89,3% moldoveni p]n= la 24 de ani au f=cut acela[i lucru. Doar 11,2% ru[i au declarat c= vorbesc limba moldoveneasc=, ]n toat= URSS cunoa[terea limbilor na\ionale fiind mai redus= doar ]n republicile Asiei Centrale.87

208

IULIAN FRUNTA{U

4. Na\ionalizarea comunismului ]n RSSM: indigenizarea, politizarea [i identitatea teritorial=


Dup= Suny, exist= c]teva elemente fundamentale, cum ar fi indigenizarea, transformarea economic= [i social=, teritorializarea, imperialismul, tradi\ionalismul, localismul [i mobilizarea na\ional=88, care caracterizeaz= (proto)statalitatea [i (proto)na\ionalismul ]n republicile na\ionale ale URSS, inclusiv ]n RSSM. Vom utiliza categoriile lui Suny, aceasta ]ns= ]ntr-un mod selectiv [i complet]ndu-le cu alte elemente pe care le consider=m relevante pentru o evaluare comprehensiv= a unui subiect particular, cum ar fi evolu\ia procesului etnopolitic [i semnifica\iile acestuia pentru democratizare. Indiferent de caracterul apari\iei republicilor na\ionale, dup= r=sturnarea bol[evic= din 1917, experien\a de facto a statalit=\ii, fie [i de scurt= durat=, dup= cum s-a ]nt]mplat s= fie, ]n multe cazuri a marcat profund evolu\iile ulterioare. Anii de independen\=, dup= cum a remarcat Suny, c]nd s-a aflat ]n ascensiune un discurs na\ionalist ]n r]ndul intelectualilor, au contribuit la aprofundarea [i extinderea sentimentelor na\ionaliste. }ns= r=zboiul civil, devastarea periferiilor, migra\ia for\at= a burgheziei [i a intelectualit=\ii na\ionaliste din spa\iul postimperial rus au oferit bol[evicilor o ocazie politic= remarcabil=, dar [i un cadru propice de a formula [i implementa un program de refacere economic= [i de autodeterminare limitat=. }n conformitate cu viziunea comunist=, revolu\ia cultural= ar fi posibil= doar dup= instaurarea dictaturii proletariatului, iar obiectivul primordial al revolu\iei culturale ar fi educarea omului nou, sovietic.89 Mai mult dec]t at]t, se declara f=\i[ c= na\ionalitatea superioar= este partinitatea (adic= apartenen\a la partidul comunist n. a.).90 }ntr-un fel, comuni[tii au ]ncercat s= substituie na\ionalitatea (dar [i religia) cu o substan\= de surogat, numit= omul sovietic, constructorul comunismului etc. }n acela[i timp, mecanismele [i simbolurile utilizate erau ]mprumutate din discursurile na\ionaliste [i religioase. De exemplu, portretele conduc=torilor comuni[ti ai statului sovietic care au fost amplasate nu doar ]n edificiile administrative, ci [i ]n casele indivizilor, erau similare icoanelor, iar adun=rile de partid reuniunilor religioase din Evul Mediu sau ]ntrunirilor na\ionaliste din secolul XIX. De asemenea, se solicita o adeziune necondi\ionat= la idealurile comuniste [i profesarea unui misticism ce ]ntruchipa o meta-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 209

na\ionalitate [i o metareligie comunismul rus. Dup= moartea lui Stalin, controlul centrului s-a mai diminuat, iar partidelor comuniste na\ionale li s-a permis un grad mai sporit de independen\= fa\= de Moscova. }n perioada lui Hru[ciov [i, ]ntr-o m=sur= oarecare, a lui Brejnev, domeniul de expresie etnic= s-a extins destul de mult. Liderii republicani ][i stabileau rela\iile proprii cu popula\iile respective, manipul]nd simbolurile etnice, de[i ]n m=sur= diferit= [i ]ntr-un mod limitat ]n RSSM fiind prefera\i ]n mod special eroii populari medievali, cum ar fi, de exemplu, haiducii. Sistemele de mafii na\ionale ]n special, ]n Caucaz [i Asia Mijlocie s-au ]nt=rit [i mai mult, iar longevitatea liderilor comuni[ti na\ionali reprezenta asigurarea cea mai bun= a stabilit=\ii regimului respectiv. Longevitatea acestor lideri na\ionali:
Bielarus Estonia Kazahstan K]rg]zstan Letonia Lituania Moldova Tadjikistan Turkmenistan Ucraina Uzbekistan Piotr Ma[erov Ivan Kebin Dinamuhamed Kunaev Turdakun Usabaliev August Voss P. Gripkiavicius Ivan Bodiul Jabar Rasulov M. Gaspurov V. {cerbinski {araf Ra[idov 1965-1983 1950-1978 1964-1986 1961-1985 1974-1987 1974-1987 1961-1980 1961-1982 1969-1985 1972-1989 1959-1983

a condus, ]ncep]nd cu anii [aptezeci, la consolidarea elitelor locale care, ]n scopul men\inerii [i exercit=rii puterii proprii, calmau spiritele popula\iilor locale cu ni[te concesii moderate facute unor tradi\ii etnice rudimentare (]n unele cazuri, chiar [i unor sentimente na\ionaliste mai pronun\ate, cum ar fi ]n Republicile Baltice [i cele caucaziene) [i toler]nd unele practici economice de pia\=91. }n Moldova pe timpul lui Bodiul s-a consolidat elita comunist= republican=, mai mul\i moldoveni lans]ndu-se ]n organele de partid [i de stat, structura na\ional= a Partidului Comunist al RSSM demonstr]nd cre[terea procentului de moldoveni-membri ai PCUS:

210

IULIAN FRUNTA{U

moldoveni 1925 1940 1989 6.3% 17.5% 47.8%

ucraineni 31.6% 52.5% 20.7%

ru[i 41.6% 11.3% 22.2%

evrei 15.7% 15.9% 2.5%

.., (1924-1940) (: , 1981), . 38; Crouter William, Ethnicity an Participation in the Communist Party of Moldavia, Journal of Soviet Nationalities 1, no. 1 (1990), pp. 148-149. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of Cullture (Stanford, California: Hoover Institution Press, 2000), p. 99.

Acest fapt crea un sistem neformal de rela\ii, care cuprindea factorii de decizie din republic=, centrele raionale, iar la un nivel inferior inclusiv pe pre[edin\ii de colhozuri. A ]nceput, de asemenea, s= fie tolerat= o activitate economic= ce permitea \=ranilor mai ]ntreprinz=tori s= comercializeze nestingherit produsele agricole pe pie\ele centrelor urbane mai mari ale URSS, aceasta ridic]nd substan\ial nivelul de bun=stare ]n special al satelor din raioanele de nord ale republicii. Regimul, ]n pofida sus\inerii ideii de interna\ionalism, a oferit societ=\ ii alte forme de autoritate [i legitimitate. Astfel, ]ntre liderii comuni[ti republicani [i intelectualii na\ionali s-a realizat un pact de exersare a unui na\ionalism oficial92, c]nd era posibil= serbarea unor tradi\ii sanc\ ionate, comemorarea unor scriitori sau eroi na\ionali dintr-un trecut mai ]ndep=rtat, dar [i cu opera triat= [i limitat= cum ar fi, de exemplu, utilizarea selectiv= a lui {tefan cel Mare, Cantemir, Eminescu, Creang= sau Alecsandri ]n perioada sovietic=. Erau glorifica\i domnitorii Moldovei medievale, ]n special, {tefan cel Mare, se uita, ]ns=, de alte personalit=\i istorice cele ce aveau mult ]n comun cu istoria modern= a Rom`niei, sau chiar personalit=\i basarabene care au evoluat de la socialism/marxism la na\ionalism [i au contribuit la unificarea provinciei cu Rom`nia. De asemenea, unii scriitori accepta\i, cum ar fi, de exemplu, Eminescu, erau limita\i la operele oficial corecte, de[i aceasta nu putea diminua curiozitatea intelectual= a moldovenilor de a-l citi pe Eminescu integral, inclusiv scrierile politice despre Basarabia. Asem=n=tor predecesorilor lor ]n Basarabia \arist=, elitele politice moldovene[ti erau printre cele mai devotate Uniunii Sovietice. Manifest=rile na\ionalismului local erau rare, iar c]nd ap=reau ]n forma unor poeme sofisticate sau articole ]n revistele literare cu limbaj esopic, erau eliminate imediat ]n campanii publice organizate de Bodiul [i Grossu.93

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 211

Nici unul din primii-secretari veterani ai partidului comunist Ivan Bodiul [i Semion Grossu nu erau din Basarabia, ambii cunosc]nd mai bine limba rus= [i prost sau deloc limba moldoveneasc=.
perioada ]n oficiu Borodin P. Salagor N. Coval N. Brejnev L. Gladki D. Serdiuk Z. Bodiul I. Grossu S. Lucinschi P. Eremei G. 1941-1942 1942-1946 1946-1950 1950-1952 1952-1954 1954-1961 05.1961-12.1980 12.1980-11.1989 11.1989-02.1991 02.1991-08.1991 locul na[terii Ucraina Ucraina Moldova (Transnistria) Rusia Ucraina Ucraina Ucraina Moldova (Transnistria) Moldova (Basarabia) Moldova (Basarabia)

Enciclopedia Sovietic= Moldoveneasc= [i alte surse. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 100.

Politica sovietic= ]n RSSM s-a concentrat asupra cultiv=rii unei identit=\i culturale moldovene[ti distincte, dar evit]nd excesele indigeniz=rii din RASSM. }ntr-un fel, insisten\a asupra separ=rii iremediabile ]ntre limbi s-a diminuat o dat= cu eliberarea Basarabiei [i unificarea moldovenilor, pe de o parte, iar pe de alta, o dat= cu comunizarea Rom`niei. }n acest fel, dup= cum men\ioneaz= King, ideologia comunist= care a promovat separarea rom`nilor nu mai avea sens [i ]n vidul creat factorii de decizie ]n domeniul politicii culturale sovietice nu aveau nimic altceva de f=cut dec]t s= declare simplu c= limba rom`n= [i cea moldoveneasc= s]nt diferite. Aceasta a declan[at un proces nedeclarat de rom`nizare treptat= a limbii [i a intelectualilor moldoveni, la ]nceputul anilor 80 ai secolului XX exist]nd o singur= deosebire substan\ial= de grafie. }nsu[i faptul c= nu s-a reu[it editarea unui dic\ionar moldo-rom`n demonstreaz= dificultatea realiz=rii unui asemenea proiect. Se poate afirma, dup= cum o face [i King, c= era o anumit= inevitabilitate ]n ce prive[te evolu\ia ]n cauz=, deoarece resping]nd, dup= 1938, teoriile moldoveni[tilor-proletculti[ti din RASSM, nu exista o alt= surs= de inspira\ie dec]t limba rom`n=, ]n acest fel limba [i cultura moldoveneasc= distincte ajung]nd s= fie mai degrab= declarate dec]t cultivate.94

212

IULIAN FRUNTA{U

Dup= cum men\ioneaz= King, ]n planul [tiin\elor istorice, obiectivele partidului comunist al sovieticilor de a demonstra c= moldovenii [i rom`nii reprezint= popoare absolut diferite a ]nsemnat, de facto, c= cercet=torilor li s-a permis accesul la arhive [i documente, aceasta, la r]ndul s=u, cre]nd probleme insurmontabile pentru explicarea credibil= a concluziilor diametral opuse pe care le tr=geau savan\ii rom`ni [i sovietici, utiliz]nd acelea[i surse [i metodologii. Influen\a exercitat= de lucr=rile savan\ilor rom`ni asupra celor moldoveni s-a accentuat ]n mod special dup= retragerea g=rzii mai vechi, educate la Institutul Pedagogic din Tiraspol [i av]nd o preg=tire ideologic= consistent= [i, ]n consecin\=, ocuparea func\iilor respective de cercet=torii [i lectorii tineri moldoveni n=scu\i [i educa\i ]n Basarabia. Procurarea literaturii ]n limba rom`n= de la libr=riile re\elei Drujba devenise o tradi\ie pentru tinerii intelectuali [i indica o anumit= orientare etnolingvistic= care nu putea fi anihilat= sau oprit= ]n ciuda interdic\iilor (semi)oficiale ale autorit=\ilor. Aceasta din urm= se datora lipsei de vigurozitate ideologic= a comuni[tilor, dar [i lipsei de confort intelectual de a opri, ]n stil medieval, lecturile ]ntr-o limb= pe care indivizii [i-o doresc. O dat= ce solidaritatea cultural= a devenit esen\ial= pentru ob\inerea succesului pe pia\a competitiv= a muncii ]n centrele urbane, crescuse importan\a etniei [i rela\iilor ]ntre coetnici, care mai degrab= se intensificase dec]t se diminuase. }n 1989 RSSM reprezenta, ]n termeni demografici, visul populi[tilor: o economie bazat= pe agricultur=, o societate ]n mare parte rural=, fiind populat= ]n provincie ]n particular de membrii grupului etnic indigen; centrele urbane populate de o mas= de imigran\i proaspe\i sosi\i de la sate, afl]ndu-se ]n competi\ie cu popula\iile str=ine, care ]n mod tradi\ional de\ineau p]rghiile puterii politice [i economice.95 Este relevant= influen\a pe care a exercitat-o men\inerea formal= a problemei Basarabiei [i a glotonimului limba rom`n= pe agenda semioficial= rom`no-sovietic=. }ncep]nd cu anii 60 ai secolului XX, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej [i Nicolae Ceau[escu, problema Basarabiei a ]nceput s= fie tratat= diferit, ]n cadrul unei politici mai generale de diferen\iere de URSS ]n mai multe probleme de politic= interna\ional=. Aceste abord=ri politice deosebite s-au soldat cu un schimb constant [i de lung= durat= al tezelor sofisticate de istoriografie, lingvistic= etc. O asemenea situa\ie accentua ]n mod special rolul primului-secretar al PCM, Ivan Bodiul, care se afla ]n centrul aten\iei prin eforturile sale de a organiza ap=rarea

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 213

patriei de tentativele iredentiste ale rom`nilor. Aceast= lupt= ideologic= (cu utilizarea [tiin\elor, uneori dubioas= sub aspectul corectitudinii [i argumentelor) includea un num=r impun=tor de publica\ii cu subiecte istorice [i lingvistice care, ]n cazul RSSM, trebuia s= demonstreze juste\ea [i naturale\ea anexiunilor ruse[ti, iar ]n cazul Rom`niei s= exprime dubii sau dezacordul cu asemenea afirma\ii. Chiar [i chinezii au fost implica\i ]n acest schimb de focuri, Mao Tzedun ilustr]nd obiectivele expansioniste ale URSS prin anexarea Basarabiei, fapt care, bine]n\eles, a suscitat reac\ii virulente la Moscova.96 Totodat=, dup= cum men\ioneaz= King, ar fi necesar s= amintim c= problema Basarabiei reprezenta mai degrab= un indiciu al rela\iilor bilaterale rom`no-sovietice, dec]t o problem= controversat= ]ntre dou= \=ri, Rom`nia fiind unul din membrii cei mai loiali ai lag=rului sovietic [i socialist, at]t de loial ]nc]t insistase asupra modelului sovietic chiar [i dup= ce ru[ii au ]n\eles necesitatea schimb=rii. }ns= disputele persistente ale istoricilor [i lingvi[tilor celor dou= \=ri au avut un impact de lung= durat= asupra politicii culturale ]n RSSM [i mult mai consistent dec]t ar fi presupus protagoni[tii acelor timpuri.97 Politica indigeniz=rii, ]ncurajat= de Lenin [i sus\inut= de Stalin p]n= la ]nceputul anilor treizeci ai secolului XX, a contribuit la consolidarea na\ionalit=\ii ]n trei moduri: sus\in]nd limba matern=, cre]nd intelectualitatea na\ional= [i institu\ionaliz]nd formal etnia ]n cadrul aparatului de stat. Statul sovietic central a deschis [coli pentru acele na\iuni [i etnii care nu le-au avut ]n timpul \arismului [i a stabilit sute de soviete na\ionale pentru cei care tr=iau ]n afara regiunilor lor na\ionale. Este semnificativ faptul c= mul\i bol[evici din republicile na\ionale au fost, ]ntr-un trecut nu prea ]ndep=rtat, membri ai altor partide, ]ns=, prin intermediul campaniei de indigenizare, ace[tia au fost integra\i plenar ]n noua elit=, contribuind masiv la implementarea proiectului comun de eliberare etnic= [i construc\ie socialist=. Acest lucru este demonstrat de cre[terea spectaculoas= a num=rului membrilor de partid ]n republicile na\ionale. Este necesar de men\ionat, ]n acela[i timp, c= asigurarea adeziunii elitei na\ionale era extrem de important= ]n contextul unei subdezvolt=ri a bol[evismului la periferiile na\ionale. }ns=, o dat= ce acesta din urm= ][i consolidase puterea, politica ini\ial= de indigenizare ]ncepuse tot mai des s= fie contestat= de membrii de partid, care tratau cu suspiciune concesiile f=cute na\ionalit=\ii [i includerea ]n partid [i ]n structurile de stat a unor persoane mai pu\in ortodoxe din punctul de vedere al ideologiei comuniste.98

214

IULIAN FRUNTA{U

}n RSSM, ca [i ]n alte republici neruse, identitatea na\ional= a fost transformat= [i consolidat= ]ntr-o form= nou=, care pe parcursul anilor [i-a elaborat sistemele proprii de autoreproducere. Modernizarea a fost promovat= [i deseori perceput= de recipien\i drept o oper= exclusiv= a statului sovietic, educarea indivizilor produc]ndu-se ]n lipsa unor politici de opozi\ie sistemului totalitar, care ar fi formulat alternative na\ionale/na\ionaliste viabile. Odat= fiind emancipa\i ]n stilul sovietic, indivizii au multiplicat mesajul ideologic, asigur]nd o continuitate a sistemului, pe de o parte, iar pe de alta, i-au conferit un mod de reproducere aproape ritualic aceasta pentru c= incomprehensibilitatea ideologiei comuniste, ]n special ]n mediul rural, cuplat= cu frica palpabil=, real= de a fi pedepsi\i prin exterminare, deportare sau marginalizare, a condus la perpetuarea acestui mod de percepere a realit=\ii dup= dispari\ia URSS [i a comunismului rus. }n toate republicile au fost create teatre de oper=, academii, studiouri na\ionale de film etc. Bohdan Krawchenko scria c= ucrainenii [i alte popoare neruse au c][tigat o prezen\= urban= de care nu s-au bucurat ]nainte, iar prezen\a ru[ilor ]n ora[e a fost compromis=.99 De men\ionat c= la Chi[in=u [i ]n alte ora[e ale Basarabiei, evreii, p]n= la Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, reprezentau un element urban important [i c= emigrarea acestora a oferit un loc mai mare pentru moldoveni [i alte na\ionalit=\i. Adev=rat, urbanizarea nu poate fi considerat= drept un merit exclusiv al sistemului sovietic, deoarece cre[terea nivelului de urbanizare a fost [i continu= s= reprezinte o tendin\= a timpurilor moderne. }ns= asocierea progresului cu URSS, asiduu cultivat= de autorit=\ile sovietice rusofile, a fost, ]n mare parte, acceptat= de b=[tina[i. Politica indigeniz=rii, chiar [i cu modific=rile de mai t]rziu ale lui Stalin, a condus la politizarea na\menilor ]n republici. Noile popula\ii urbanizate, crearea clasei muncitoare [i a intelectualit=\ii na\ionale, consolidarea elitelor politice na\ionale aceste elemente au contribuit la o viziune [i o ]n\elegere mai complex= a etnicului. }n contradic\ie cu indigenizarea au fost promovate [i alte politici ale autorit=\ilor statului-partid de la Moscova. Chiar dac= etnia, din considerente ideologice, a fost consolidat= ]ntr-un mod formal-birocratic, un alt element fundamental al structurii interne al comunismului rus, modelat dup= arhetipul [ovinismului velicorus, a generat ]n acela[i timp curentul opus, cum ar fi apropierea [i contopirea popoarelor sovietice, care trebuia s= conduc= la crearea a[a-numitei culturi sovietice unice. Mobilitatea

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 215

social=, preferin\a pentru [colarizarea ]n limba rus=, industrializarea masiv= ]n stilul exager=rilor ruse[ti, migra\ia colonizatoare a func\ionarilor [i muncitorilor ru[i ]n republicile na\ionale toate acestea erau ]n contradic\ie cu politica ini\ial= de indigenizare, care urm=rea asigurarea unei loialit=\i a elitelor locale fa\= de Moscova. De[i industrializarea, urbanizarea [i mobilitatea social= sporit= au educat mul\i na\meni ]ntr-un mod sovietic omogen, ace[tia nu [i-au pierdut identit=\ile etnice [i nici nu s-au asimilat completamente culturii etnice ruse. Este adev=rat c= rusificarea for\at= a avut efecte dezastruoase asupra culturilor na\ionale, ]ns= republicile sovietice, ]n acela[i timp, au devenit mai politizate [i mai na\ionale ]n sensul formal al statalit=\ii. Aceast= form= a fost umplut= cu na\ionalism la sf]r[itul anilor 80 ai secolului XX, c]nd a ap=rut oportunitatea respectiv=. Asimilarea cultural= sub toate aspectele vie\ii cotidiene nu a ]nsemnat c= membrii grupurilor neruse au renun\at la originile lor etnice primordial determinate. Politica sovietic= ]n domeniul na\ionalit=\ii a avut drept consecin\=, neinten\ionat= [i nepronosticat= de autorit=\i, con[tientizarea de c=tre membrii grupurilor neruse a identit=\ilor separate.100 Cu toate evolu\iile radicale impuse ]n cadrul sistemului social-politic al URSS, practicile culturale tradi\ionale [i structurile sociale au reu[it s= supravie\uiasc= [i, ]n unele cazuri, s= se consolideze. Ceea ce Massell nume[te unit=\i patriarhale bazate pe rela\ii de neam, obiceiuri [i credin\=101 a fost suficient de viabil, persist]nd chiar [i sub forma comitetelor de partid sau organelor executive care, ]n Asia Central=, de exemplu, erau conduse de [eful clanului [i rudele acestuia din localitatea sau regiunea respectiv=. Modul de via\= stabilit din timpurile trecute, sistemul tradi\ional de rela\ii [i valorile corespunz=toare toate acestea constituiau o surs= de putere pentru na\meni, fapt care ]i ajuta, ]n acela[i timp, s= opun= rezisten\=, con[tient sau nu, presiunilor exterioare, [i s= se adapteze institu\iilor str=ine pentru a-[i realiza nestingherit scopurile proprii. Ritualurile tradi\ionale sau religioase erau, ]ntr-o m=sur= sau alta, respectate, ]n ciuda interdic\iilor organelor de partid. Rezisten\a pe care au opus-o multe na\ionalit=\i, inclusiv moldovenii, nu a fost at]t de evident=, ]ns=, dintr-un instinct de autoconservare, ]n special ]n mediul rural, asimilarea acestora nu era un obiectiv ce putea fi atins at]t de u[or, dup= cum ][i ]nchipuiau ideologii comuni[ti. Persisten\a botezatului, a altor tradi\ii religioase [i na\ionale, un cod anumit de comportament,

216

IULIAN FRUNTA{U

sus\inerea reciproc= a neamurilor ]n detrimentul principiilor comuniste [i instruc\iunilor organelor de partid toate acestea constituiau un sentiment de frustrare pentru Moscova, care a ]ncercat zadarnic, pe parcursul perioadei sovietice, s= anihileze elementele men\ionate. De[i p]n= ]n anii 70 literatura sovietologic= aborda problema periferiilor neruse ]n sensul c= acestea se afl= ]ntr-un proces de asimilare ireversibil=, mai t]rziu s-a ]n\eles, dup= cum remarc= Suny, c= politicile [i procesele contradictorii ]n contextul problemei na\ionale genereaz= capacit=\i de rezisten\= etnic= ]n raport cu tentativa de creare a poporului sovietic. Aceast= rezisten\=, de[i nu a fost pe deplin con[tient=, conceptualizat= sau teoretizat= (cel pu\in ]n cazul RSSM), a avut un rol semnificativ ]n ce prive[te fizionomia mi[c=rilor de eliberare na\ional= ]n perioada restructur=rii lui Gorbaciov. Politica leninist-stalinist= ]n domeniul na\ionalit=\ilor a creat, ini\ial din considerente tactice, structuri de stat bazate pe etnie, politici de indigenizare, unit=\i teritorial-statale pseudofederale toate acestea form]nd un cadru ]n care a fost s= fie scris= istoria ulterioar= a na\menilor. De[i prerogativele republicilor erau, de cele mai multe ori, ignorate de Moscova, multe na\ionalit=\i au devenit, din punct de vedere demografic, mai consolidate ]n cadrul patriilor lor na\ionale, educ]nd elite politice [i intelectuale proprii. Bine]n\eles, \ine de domeniul specula\iilor istorice care ar fi fost soarta fiec=rui popor dac= ar fi evitat experien\a sovietic=. Cert ]ns= este faptul c= [i aceasta a contribuit la consolidarea unei con[tiin\e na\ionale distincte. Dup= cum men\ioneaz= Suny, rela\iile de familie [i de neam, combinate cu tolerarea activit=\ilor economice individuale, au condus la consolidarea puterii elitelor na\ionale locale. }n acela[i timp, rusificarea, promovat= de birocra\ia central=, suscita nemul\umirea latent= a elitelor intelectuale [i par\ial politice din republicile unionale. Nemul\umirea cresc]nd= fa\= de idealurile, obiectivele [i competen\a liderilor comuni[ti ai Uniunii ][i afla tot mai des expresia ]n idiomurile na\ionaliste. Este semnificativ faptul c= Prin uzurparea proprie a limbajului clasei, statul sovietic l-a delegitimizat [i, ]n mod ironic, a autorizat utilizarea etnicit=\ii drept o modalitate alternativ= de expresie opozi\ional=.102 }n anii dou=zeci ai secolului XX relansarea economiei [i consolidarea puterii sovietice ]n provincia rus= [i republicile neruse au fost efectuate ]n contextul indigeniz=rii [i al unei economii mixte destul de moderate. Dar ]n perioada acceler=rii industrializ=rii [i urbaniz=rii, ]ntreaga econo-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 217

mie ]n URSS a fost centralizat= p]n= la maximum. La ]nceputul anilor treizeci Stalin a ]nceput s= concentreze puterea ]n m]inile sale, derivatele politice [i culturale ale comunismelor na\ionale ]ncep]nd s= contravin= obiectivelor urm=rite de dictator. Astfel, s-a produs o schimbare major= ]n politica na\ionalit=\ilor. De[i indigenizarea nu a fost niciodat= oficial respins=, Stalin declarase c= pericolul cel mai mare vine din partea na\ ionalismului pe care unii au uitat s=-l elimine, lans]nd campanii antina\ionaliste acerbe.103 De men\ionat, ]n acela[i timp, c= Stalin [i politica sa nu a reprezentat o abatere de la idealurile socialismului/comunismului, dup= cum s-a vehiculat mai t]rziu, ]n contextul dezghe\ului lui Hru[ciov sau ]n primii ani de perestroik= gorbaciovist=. Poten\ialul totalitar este prezent ]n comunism pentru c= este parte integrant= a acestuia, ]n particular, atunci c]nd vorbim despre varianta rus= a comunismului. Politica sovietic= ]n raport cu na\ionalitatea, ]ncep]nd cu indigenizarea [i urm]nd cu transform=rile sociale [i economice de mai t]rziu, a avut, ]n general, efecte negative, cu toate acestea, unele na\iuni, cum ar fi georgienii sau armenii, au reu[it s= asigure o consolidare intern= [i s= ]nregistreze un progres evident ]n ce prive[te gradul con[tiin\ei na\ionale. Alte na\iuni au suferit mai mult din cauza unei rusific=ri impuse de stat. De exemplu, p]n= ]n anii [aptezeci ]n ora[ele din Bielarus nu au existat [coli na\ionale. }n ora[ele din Moldova, de asemenea, erau pu\ine [coli cu predare ]n limba moldoveneasc=. Majoritatea na\iunilor neruse au fost compromise sub aspect demografic de migrarea ru[ilor (dar [i a altor slavi). }n concordan\= cu indigenizarea s-a desf=[urat [i teritorializarea etniei. Este semnificativ faptul c= p]n= la ]nceputul anilor dou=zeci ai secolului trecut multe etnii din URSS aveau afilieri supra- sau subna\ionale. De exemplu, pentru na\iunile din Asia Mijlocie loialitatea superioar= era legat= de un umma apartenen\a tuturor musulmanilor la un spa\iu religios extrateritorial. Atribuirea unor identit=\i teritoriale devenise o alternativ= puternic= ]n raport cu cele religioase sau/[i tribale/de neam pentru a-i conduce, ]n primul r]nd, pe musulmanii turcici. Divizarea acestora (mul\i dintre care erau nomazi) [i legarea lor de teritorii concrete a permis Moscovei s= aplice scenariile de divide et impera pentru a pre]nt]mpina unirea musulmanilor asiatici, ]n baz= lingvistic=, religioas= [i a afinit=\ilor tribale, ]mpotriva Rusiei bol[evice. Identitatea teritorial= a Basarabiei a fost una strict geografic= [i nu a

218

IULIAN FRUNTA{U

implicat ideea de statalitate dec]t o perioad= foarte scurt=, ]n 1917-1918. Doar o dat= cu crearea RSSM, teritoriului ]n cauz= i s-a atribuit o identitate teritorial= mai pronun\at=. De[i protostatalitatea sovietic= republican= nu permitea exercitarea drepturilor reale de gestionare independent= a afacerilor, aceasta, totu[i, a consolidat ]n imagina\ia politic= a indivizilor chipul unei Moldove distincte ]n cadrul URSS. Formarea identit=\ii teritoriale a Moldovei a ]nceput cu ]ntemeierea RASSM, apoi, dup= anexarea Basarabiei, a continuat cu RSSM. Na\iunea titular= moldovenii s-a consolidat din punct de vedere politico-social: Imperiul Sovietic a creat na\iuni teritoriale, cu aparatele de stat [i elitele conduc=toare proprii. Fiecare avea semnele unui stat suveran, de la opera na\ional= p]n= la drapel [i stem=, dar f=r= suveranitate real= sau dreptul la expresie politic= deplin=.104 }n acest fel, se stabilea o cultur= de rezerva\ie, adic= o cultur= etnolingvistic= f=r= na\ionalism politic [i care era singurul na\ionalism permis [i s=n=tos.105 Este elocvent= plasarea na\ionalului ]n contextul ideologic [i geografic sovietic, ]n acest mod fiind alfabetiza\i masiv to\i moldovenii: |ara mea, Moldov=-mam=,/ Vatra doinelor str=bune,/ Ca un strugure de poam=/ Stai pe harta Uniunii...106 aceasta reprezent]nd nu doar un poem ]nsu[it ]n copil=rie la [coal=, ci o pies= ideologic= [i etnocultural= formativ=. Elita politic=, dar [i cea intelectual=, devenise tot mai con[tient= de hotarele imuabile ale URSS, aceast= consolidare geopolitic= [i ideologic= fiind valabil= chiar [i ]n perioada restructur=rii ini\iate de Gorbaciov. Transformarea \=ranilor moldoveni din RSSM ]n cet=\eni sovietici moldoveni se efectua prin intermediul [colariz=rii, armatei, coopt=rii la proiectul construc\iei socialiste etc. Virginitatea creierilor \=ranilor facilita foarte mult realizarea obiectivelor ideologiei comuniste [i a celei sovietice de stat. Pe tot parcursul istoriei URSS rela\iile ]ntre centru [i periferiile etnice au r=mas ]n mare parte imperiale, bazate pe o rela\ie de subordonare fa\= de Moscova. Dup= r=sturnarea bol[evic= aceste rela\ii erau camuflate [i justificate de referin\a la o ideologie suprana\ional=. }ntr-un imperiu rusocentric, ]n care rus era de cele mai multe ori identificat cu sovietic, proletar [i progresist, na\ionalitatea oferea at]t unele avantaje, c]t [i unele dezavantaje relative. De cele mai multe ori, a fi rus era avantajos din punct de vedere al carierei ]n organele de partid [i administrativ-guvernamentale centrale, de[i, uneori, putea fi dezavantajos ]n republicile na\ionale,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 219

unde era stabilit un procent na\ional clar pentru conducerea partinic= [i administrativ=. Cu timpul, contradic\ia fundamental= dintre imperiul ruso-centric [i na\iunile ]n afirmare s-a accentuat din ce ]n ce mai mult, fapt care a [i contribuit la dezintegrarea URSS.107 }n mod ironic, URSS, care a fost conceput ca un stat reprezent]nd rolul istoric al unei singure clase cea a proletariatului, a erodat pe parcurs sensul de clas= care i-a adus pe bol[evici la putere. P]n= la urm=, dictatura proletariatului a fost ]nlocuit= cu statul ]ntregului popor. }ns= na\ionalitatea a devenit mai important= ]n sensul c= era un indiciu fundamental de autoidentificare [i de apartenen\= la o comunitate social= [i cultural=. Cu toate c= na\ionalismul este, totu[i, un fenomen ce a luat amploare la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX, trebuie de men\ionat c= edificarea na\iunii ]n Uniunea Sovietic= a avut loc ]ntr-un context deosebit: un stat care a avut drept obiectiv s= anihileze na\ionalismul [i s= realizeze contopirea na\ionalit=\ilor a creat, de fapt, ]n schimbul loialit=\ii popula\iilor de la periferii, un set de institu\ii care, la r]ndul lor, au contribuit la consolidarea na\ionalit=\ilor con[tiente. }n pofida scopurilor declarate de partidul comunist, procesele de indigenizare, industrializare, urbanizare [i edificare a statalit=\ii ]n URSS au oferit elitelor etnice de la ]nceput baza social= [i cultural= pentru organizarea unei rezisten\e indirecte vizavi de conducerea Rusiei, iar mai t]rziu, contraelitelor, pentru mobilizarea mi[c=rilor na\ionaliste de mas=108. Cu toate acestea, trebuie de accentuat c= sfidarea direct= a imperiului s-a produs doar dup= ce liderii statului-partid de la Moscova, ]n mod special Gorbaciov, au decis s= demareze un proces mai degrab= de liberalizare, dec]t o tranzi\ie democratic= propriu-zis=. Atunci chiar comuni[tii din republicile unionale (inclusiv Federa\ia Rus=) au permis [i au participat ei ]n[i[i la formularea discursului na\ionalist pentru a delegitimiza sistemul sovietic [i pentru a-[i asigura baza politic= nou= pentru exersarea ]n continuare a puterii. Astfel, liderii de partid de la periferiile etnice ale URSS au [tiut s= speculeze situa\ia ]n favoarea lor, devenind ulterior pre[edin\i de parlamente sau de state noi, ap=rute dup= dezintegrarea statului sovietic. Partidul Comunist al Uniunii n-a reu[it s= solu\ioneze problema imperiului multina\ional, deoarece nu a con[tientizat puterea independent= a culturii na\ionale. Politica bol[evic= a fost profund contradictorie, sus\in]nd indigenizarea [i ]nflorirea culturilor na\ionale, promov]nd, ]n acela[i timp, obiectivele ideologice ale apropierii [i contopirii na\ionalit=\ilor.

220

IULIAN FRUNTA{U

5. Decaden\a totalitarismului sovietic [i efectul compensatoriu al opozi\iei autorizate


Rezisten\a antisovietic= ]n Basarabia a avut un caracter izolat, spontan [i f=r= ]ncerc=ri serioase de a conceptualiza [i fundamenta ideologic opozi\ia fa\= de regim. Politica fiscal= sovietic= [i nelegiuirile s=v]r[ite de func\ionarii de partid [i de stat ]n timpul campaniilor de colectare a produselor agricole au suscitat indignarea locuitorilor de la sat.109 Ace[tia, doar ]n urma presiunilor organelor sovietice, au ]nceput s= reac\ioneze, dep=[ind formal starea de intractibilitate social= caracteristic= \aranilor ]n general [i celor basarabeni ]n mod special. Forma de baz= a rezisten\ei, dac= o putem numi a[a, o constituia eschivarea de la serviciul militar, de la muncile prestate la ]ntreprinderile industriale, de la achitarea impozitelor [i de la livr=rile obligatorii de produse agricole. }n ce prive[te rezisten\a armat=, aceasta a fost nesemnificativ=, ]n special dac= lu=m ]n considerare extraordinara teroare [i presiune fiscal= exercitat= de comuni[tii ru[i [i organele represive ale URSS. Conform sovieticilor, pe parcursul a 10 luni ale anului 1946, ]n RSSM au fost comise 15 acte de terorism asupra activi[tilor comsomoli[ti [i de partid, au avut loc 194 de manifest=ri bandite[ti, ]n urma c=rora au fost ucise 49 [i ranite 9 persoane, 138 jafuri ale persoanelor particulare.110 }n perioada postbelic=, p]n= la sf]r[itul anilor 40 ]nceputul anilor 50, au activat asemenea grupuri, ca cel condus de Filimon Bodiu, Arca[ii lui {tefan, Sabia drept=\ii, Armata neagr=, Uniunea Democratic= a Libert=\ii care, de[i au dat dovad= de curaj individual, doar prin caracterul de mas= nu s-au manifestat. Spre deosebire de Moldova, ]n Rom`nia un rol mare ]n mi[carea anticomunist= l-au avut militarii, mai ales la ]nceput, ]n 1944-1945, ca urmare a ]ndep=rt=rii din armat= a multor mii de ofi\eri. }n Moldova, organizarea [i coordonarea luptei au fost mai slabe dec]t dincolo, ca [i leg=turile combatan\ilor cu str=in=tatea [i, ]n special, cu rezisten\a din alte \=ri, apartenen\a la partide [i simpatiile politice mai pu\in exprimate. Fa\= de situa\ia din Rom`nia, aici prezen\a partidelor istorice ]n rezisten\= nu se constat=. Protestul anticomunist al intelectualit=\ii moldovene[ti a fost mult mai timid dec]t al intelectualilor rom`ni, de[i nici ]n Rom`nia nu a existat o disiden\=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 221

spectaculoas=.111 F=r= a diminua curajul de care au dat dovad= pu\inele grupuri de rezisten\=, este necesar s= accentu=m c=, f=r= implicarea intelectualilor care ar fi conceptualizat rezisten\a antisovietic=, dar [i a militarilor care ar fi asigurat coeziunea [i preg=tirea armatei respective, protestul antisovietic a fost minimal [i redus la reac\ii rudimentare, atunci c]nd puterea ap=sa [i mai tare asupra \=ranilor. Imperiul sovietic, ]n perioada poststalinist=, s-a men\inut prin tolerarea diversit=\ii [i controlului exercitat de c=tre elitele na\ionale locale, cu amenin\area sau utlizarea for\ei ]n cazuri excep\ionale, cum ar fi ]n Tbilisi ]n 1956 [i 1989, Erevan ]n 1965, Alma-Ata ]n 1986 [i Baku ]n 1990. Dar stabilitatea general= a structurilor politice a ]nceput s= fie subminat= latent o dat= cu apari\ia, ]n anii [aizeci, a unei formule politice care cuprindea urm=toarele elemente:112 1. Utilizarea tot mai frecvent= a unei forme anumite de na\ionalism oficial de c=tre elitele comuniste din republici, aceasta dator]ndu-se unei schimb=ri de percep\ie ]n ce prive[te credibilitatea/viabilitatea regimului comunist [i imposibilitatea men\inerii idealurilor regimului ce contrastau cu un comportament politic marasmatic al centrului. 2. Societatea civil= se exprima tot mai des prin intermediul idiomurilor na\ionale. P]n= la Gorbaciov aceasta era constr]ns= de sistem, dar, pe parcurs, liderii ce formulau discursul opozi\ional na\ionalist, de exemplu: Zviad Gamsahurdia ]n Georgia, Ter Petrosian ]n Armenia, Ivan Draci ]n Ucraina, au devenit conduc=torii mi[c=rilor de liberalizare [i de emancipare na\ional=. De[i moldovenii nu au avut disiden\i-na\ionali[ti de calibrul persoanelor men\ionate mai sus, totu[i au existat persoane na\ionalizante ]n sensul emancip=rii na\ionale [i liberalizante ]n sensul transform=rilor sociale [i liberale un gen de agen\i sociali, cum ar fi, de exemplu, I. Dru\=, Gh. Malarciuc, L. Lari, Gr. Vieru, D. Matcovschi [i al\ii. Dup= anihilarea opozi\iei armate ne]nsemnate ]n RSSM, deportarea [i executarea indivizilor care ar fi putut s= reziste con[tient proceselor de sovietizare [i rusificare, precum [i ]n urma influen\ei exercitate de cultura [i ideologia sovietic=, opozi\ia a reprezentat mai degrab= instrumentul puterii, fiind autorizat= de regim. Este mai degrab= o solicitare a sistemului totalitar decadent, care urm=re[te stabilirea unui cadru gestionabil de opozi\ie, acesta fiind necesar pentru acumularea [i degajarea insatisfac\iei sociale prin intermediul unor func\ii sau indivizi-simbol. Ar fi dificil de presupus pe c]t

222

IULIAN FRUNTA{U

de con[tient se f=cea acest lucru ]n URSS ]n anii 60-80, ]ns=, din punct de vedere structural, acesta asigura perpetuarea regimului cu tolerarea unei opozi\ii autorizate, care func\iona ]n calitate de paratr=snet [i crea un efect compensatoriu. Cu alte cuvinte, era mai convenabil= existen\a unor persoane gestionabile de autorit=\ile centrale ale statului-partid, cum a fost, de exemplu, Ion Dru\=, dec]t apari\ia unor lideri opozi\ionari care nu s-ar fi limitat la unele cerin\e de ordin etnolingvistic rudimentar, ci ar fi ]ncercat s= submineze ideologia conduc=toare a statului. Pu\in din alt= perspectiv= [i ]n termeni mai generali, Dorin Tudoran nume[te acest proces industria umfl=rii de baloane, men\ion]nd: Era nevoie de ni[te v]rfuri de l=nci culturale, morale, politice, prin care s= se ]ncerce declan[area ap=r=rii mai sus\inute a unor valori n=p=stuite, ]n=bu[ite, batjocorite f=r= recurs de at]ta [i at]ta amar de vreme. Nefericirea este c= at]t dl Dru\=, c]t [i unii din cei care au umflat balonul cu acela[i nume p]n= la m=rimi ridicole au ]nceput s= fie convin[i c= aceast= imagine Ion Dru\= este real=.113 Pe de alt= parte, umflarea de baloane servea nu doar regimul, ci [i intelectualitatea na\ionalizant= care, av]nd cel pu\in un simbol (balon), se mul\ umea cu investirea tuturor speran\elor ]n aceast= imagine, declin]ndu-[i responsabilitatea proprie [i oferindu-i ]mputernicirile de a fi ]n acest fel reprezentat=. Cu alte cuvinte, imaginea individului [i, ]n acela[i timp, faimosul scriitor mediocru Dru\= expresia lui Tudoran a reprezentat copilul conceput de regimul sovietic totalitar decadent [i de la[itatea intelectualilor moldoveni na\ionalizan\i, dar nu mai pu\in prosovietici [i comuni[ti. A fost nevoie de anumi\i disiden\i autoriza\i de statul-partid de la Moscova pentru a degaja presiunile ce se acumulau ]n societate. A pretinde c= este un act de maxim curaj faptul c= un individ a luptat ]mpotriva autorit=\ilor comuniste locale [i a fost luat sub tutela statului-partid de la Moscova este o interpretare deliberat gre[it= [i, ]n ultim= instan\=, o abera\ie. Dincolo de posibile inconvenien\e psihologice, morale sau materiale suferite de un individ sau altul, tentativa de subminare a ideologiei comuniste ar fi culminat, pe ]ntreg teritoriul URSS, cu un proces judiciar politic [i ani grei de pu[c=rie sau tratare for\at= la ospiciile KGB-ului. A te lua de piept cu un lider comunist republican [i a emigra la Moscova, capitala unui stat totalitar, nu ]nseamn= dec]t faptul c= era convenabil= existen\a unui simbol Dru\=. Dac= acesta nu exista, atunci ar

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 223

fi fost inventat altul: Mu\= sau Bu\=. }ns= du[manii reali ai sistemului, cum a fost Bukovski ]n URSS sau Goma ]n Rom`nia, disiden\i neautoriza\i de regim, s-au confruntat aievea cu regimul comunist totalitar [i au pl=tit acest lucru cu ani grei de pu[c=rie. }n cazul de fa\= nu se imput= indivizilor concre\i faptul c= nu au f=cut lag=rele comuniste, pentru c= ei lua\i ]n sine nu ne intereseaz=. Dar ]n scopul ]n\elegerii realit=\ilor care ne ]nconjoar= [i a mecanismelor de func\ionare a unor fenomene sociale, este necesar s= evit=m sus\inerea intelectual= a perpetu=rii unor imagini false [i suflarea ]n baloane. Opozi\ia na\ionalizant= s-a exteriorizat [i ]n domeniul etnolingvistic. De exemplu, printre oponen\ii lui I.D. Ceban, ideologul principal al moldoveniz=rii limbii, figurau persoane influente, cu merite fa\= de puterea sovietic=, cum ar fi Em. Bucov, fost ilegalist [i loc\iitor al Pre[edintelui Consiliului de Mini[tri, A. Lupan, fost ilegalist, Pre[edinte al Uniunii Scriitorilor, V. Coroban, G. Bogaci, V. Comarni\chi, participan\i la r=zboi ]n r]ndurile Armatei Sovietice, imunitatea ]n cauz= permi\]ndu-le s= spun= unele lucruri ce nu li s-ar fi permis altora.114 F=r= a se nega termenul limb= moldoveneasc=, moldovenismul era comb=tut pe urm=toarele planuri: lexicul, ortografia, fonetica [i stilistica; originea limbii [i rela\iile ei cu limba rom`n=; editarea clasicilor [i valorificarea mo[tenirii literare115. O perioad= de cinci ani dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, cu o anumit= continuitate ulterioar=, originalitatea/independen\a limbii [i poporului moldovenesc era demonstrat= sau mai degrab= impus= prin intermediul conceptului pseudo[tiin\ific de ]ncruci[are a elementelor latine cu cele slave.116 Oric]t ar fi de paradoxal, dar ]n ajutorul caracterului romanic al limbii moldovene[ti a venit lucrarea lui Stalin , publicat= ]n 1950, ]n care acesta critica noua doctrin= lingvistic= a lui N. Marr, sus\in]nd c= din contactul a dou= limbi nu se na[te o a treia, ci una mai puternic= iese ]nving=toare. Oponen\ii lui I.D. Ceban [i Bor[ci de la Institutul de Istorie, Limb= [i Literatur= (Bogaci, Coroban [i al\ii), precum [i lingvi[tii romani[ti ru[i (Mihalci, Serebrennikov, Bern[tein), care erau profesioni[i [i mai pu\in aviza\i ]n ce prive[te sensibilitatea raportului ]ntre limba moldoveneasc= [i cea rom`n=, au utilizat lucrarea lui Stalin pentru a consolida concep\iile [i viziunile lor [tiin\ifice. Astfel, recunoa[terea caracterului romanic al limbii moldovene[ti avea s= pun= imediat ]n lumin= absurditatea campaniei antirom`ne[ti ]ntre\inut= de moldoveni[ti.117 Subminarea pozi\iei

224

IULIAN FRUNTA{U

moldoveni[tilor s-a produs [i prin intermediul conferin\elor [tiin\ifice, cum ar fi cea din 3-7 decembrie 1951, c]nd a fost organizat= Conferin\a comun= a Institutului de Lingvistic= al Academiei de {tiin\e a URSS [i al Institutului de Istorie, Limb= [i Literatur= al RSSM, precum [i al articolelor lingvi[tilor sovietici, cum ar fi cel al lui {i[mariov, ap=rut ]n revista ]n 1952, sau cel al lui Budagov [i Bern[tein, programat s= apar= ]n 1956, ]ns= care a fost oprit ]n urma protestelor CC al PCM. De asemenea, o dat= cu introducerea africatei g ]n 1967 a fost ridicat ultimul obstacol ]n calea identit=\ii de facto a limbii moldovene[ti [i celei rom`ne. E[ecul cre=rii unei limbi moldovene[ti a fost determinat, ]n opinia lui Eugen Co[eriu, de faptul c= aceasta era o ]ntreprindere contradictorie din punct de vedere ra\ional, absurd= [i utopic= din punct de vedere istoric [i practic imposibil=, deoarece chiar dac= un dialect primar al unei limbi istorice se poate desp=r\i printr-un proces de divergen\= [i deveni cu timpul o alt= limb= istoric= autonom=, graiurile moldovene[ti nu reprezint= un dialect primar al limbii rom`ne [i nici m=car un grai autonom ]n cadrul dialectului dacorom`n. }n acest fel, moldovenii au optat spontan pentru produsul istoric natural, nu pentru surogatul hibrid care li se oferea cu at]ta insisten\=.118 Este, de asemenea, relevant= declara\ia lui Mihalci la conferin\a romani[tilor de la Chi[in=u ]n iunie 1961: To\i oamenii de [tiin\= de p]n= la mine, cum s]nt Serghievski, {i[mariov [.a., care au afirmat c= limba moldoveneasc= e de sine st=t=toare, au gre[it... P]n= acum am recunoscut [i eu existen\a limbii moldovene[ti, a[a cum se dictase de sus... Din punct de vedere politic, limba moldoveneasc= exist=, iar din punct de vedere lingvistic este un nonsens.119 Astfel, valul de derom`nizare, sl=bind pentru prima dat= ]n 1959, a sc=zut aproape complet dup= 1955-1956, drept confirmare practic= servind Ortografia limbii moldovene[ti din 1957 [i Dic\ionarul moldovenesc-rus din 1961. }n general, evolu\iile lingvistice au urmat direc\ia renun\=rii la ideea caracterului independent al limbii moldovene[ti. Urm]nd ]ns= aceast= cale, procesul a fost suprimat chiar ]n fa\a \intei. Oric]t de consecvent= [i ra\ional= ar fi p=rut aceast= cale, din team= nu au fost f=cu\i [i ultimii doi pa[i decisivi ]ntru identificarea deplin= cu limba rom`n=.120 }n octombrie 1965 a avut loc un Congres al Uniunii Scriitorilor din RSSM, ]n cadrul c=ruia s-a vorbit despre necesitatea revenirii la alfabetul latin, acest lucru fiind sus\inut de unii scriitori, cum ar fi Cimpoi, Dru\=, Malarciuc, faptul ]n cauz= fiind calificat drept expresia unor tendin\e

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 225

na\ionaliste.121 Generat= [i promovat= intens de c=tre autorit=\ile comuniste din RSSM a fost apari\ia Hot=r]rii speciale a CC al PCUS din 15 octombrie 1975 Despre m=surile suplimentare ]n domeniul ideologic ]n leg=tur= cu intensificarea propagandei na\ionaliste rom`ne[ti ce pericliteaz= interesele URSS.122 Faptele de mai sus demonstreaz= c]teva lucruri interdependente: evolu\ia fireasc= a studiilor lingvistice ]n URSS, ]n cazul dat a romanisticii, nu putea s= nu conduc= la recunoa[terea caracterului romanic al limbii moldovene[ti [i a identit=\ii cu limba rom`n=. Savan\ii romani[ti sovietici erau mai pu\in preocupa\i de aspectul politic al problemei [i din aceste considerente formulau deseori ceea ce autorit=\ile comuniste din RSSM nu le-ar fi permis lingvi[tilor locali; Moscova nu considera drept un pericol activitatea romani[tilor sovietici [i nu-i persecuta pentru concluziile trase. Ace[tia, inclusiv lingvi[tii moldoveni care se pronun\au pentru rom`nizarea limbii, erau comuni[ti care [i-au demonstrat afilierea ideologic= [i nu au atentat la integritatea statului [i suprema\ia partidului; eforturile intelectualit=\ii erau considerate, nu f=r= temei, drept ni[te tentative de consolidare a comunismului na\ional [i Moscova era obi[nuit= cu, ba chiar tolera, p]n= la un punct destul de avansat, de altfel, asemenea evolu\ii. Nu a existat nici o situa\ie ]n perioada postbelic=, c]nd intelectualii moldoveni ar fi manifestat ]n mod antitotalitar [i anticomunist ]mpotriva Moscovei; autorit=\ile statului-partid central aplicau m=suri coercitive la insisten\a PCM, c=ruia ]i era fric= de o posibil= legitimitate a elitelor nu mai pu\in comuniste, dar cu un program lingvistic [i na\ionalizator separat, [i care s-ar fi putut bucura de sus\inere ]n mediul popula\iei indigene. Pentru a anihila tentativele intelectualilor na\ional-comuni[ti, liderii PCM tri[au, exager]nd elementul na\ionalist [i invent]ndu-l pe cel antistatal [i anticomunist. Faptul ]n cauz= punea Moscova ]n gard=, ]ns= dup= evalu=ri mai atente aceasta nu sanc\iona aplicarea unor pedepse drastice na\ional-comuni[tilor autohtoni. Cu toate nepl=cerile avute din partea lui Bodiul, nici Bogaci, nici Dru\= sau Gr. Vieru nu au fost executa\i sau trimi[i la ]nchisori [i lag=re, dup= cum s-ar fi ]nt]mplat ]n cazul du[manilor ideologici ai regimului;

226

IULIAN FRUNTA{U

Moscova deseori ]i trata, nu f=r= temei, pe intelectualii na\ional-comuni[ti drept o for\= de contrapunere elitei comuniste republicane care concentrase puterea ]n m]inile sale exagerat de mult. Acest procedeu de checks-and-balancies, indiferent de gradul de conceptualizare, este propriu tuturor sistemelor care implic= rela\ia ]ntre un centru imperial [i centrele regionale de putere, inclusiv intelectual-opozante, de la periferiile colonizate. Dru\=, de exemplu, a fost luat la Moscova nu pentru aptitudinile sale literare, ci pentru a-l \ine pe primul-secretar Bodiul ]ntr-o stare de alert= necesar= controlului central asupra oligarhiei comuniste locale. }n acela[i timp, prin intermediul industriei umfl=rii de baloane, a fost stabilit un model intelectual ce genera un minimum de demnitate na\ional=, gestionabil de autorit=\ile stautului-partid, fapt care anihila perspectivele apari\iei unor lideri intelectuali neautoriza\i de comuni[tii ru[i. Opozi\ia autorizat= reprezenta semnul decaden\ei regimului totalitar sovietic [i, ]n acela[i timp, condi\ia sine qua non a desf=[ur=rii procesului de transformare a sistemului, deoarece agen\ii culturalizatori ]ncercau s= extind= limitele dup= care statul era gata s= ]ntreprind= m=suri coercitive. Subminarea treptat= a poten\ialului de reprimare se producea pe neobservate [i sistemul, ]n fa\a unor realit=\i obiective, nu putea recurge la exterminarea indivizilor pe care i-a educat [i i-a emancipat. }ntr-un fel, statul totalitar devenea ostaticul propriilor proiecte de modernizare, pentru c= indivizii, educa\i chiar ]n cadrul sistemului, posedau ra\iune [i capacit=\i intelectuale pe care \=ranii de la ]nceputul secolului, ]n Imperiul |arist [i ]n cel Sovietic, nu le de\ineau. Regimul sovietic represiv, ]n urma r=zboiului civil, execu\iilor, deport=rilor, foametei, Celui de-al Doilea R=zboi Mondial, a fost atins de oboseala cu care orice sistem se confrunt= c]nd sacrific= vie\i umane ]n propor\ii impun=toare. Ironia soartei rezid= ]n faptul c= URSS a devenit victima propriului succes de oprimare totalitar=: c=l=ul, dup= muncile sale istovitoare, pur [i simplu a obosit, iar pe de alt= parte, nu mai exista pericolul ini\ial [i evident. Astfel, ]n cazul URSS, s-a ajuns la un posttotalitarism prin dec=dere. Aceasta a avut un impact formativ-structural asupra comportamentului intelectualilor [i activi[tilor na\ionalizan\i ]n perioada lui Gorbaciov [i ]n timpul dezintegr=rii URSS preocuparea pentru na\ionalizarea agendei, ceea ce a ]nsemnat simplificarea, dac= nu primitivizarea, discursului antisovietic de eliberare. Am putea presupune c=, ]n cazul existen\ei

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 227

unei opozi\ii antitotalitare tolerabile de regim ]n perioada sovietic=, o dat= cu restructurarea [i ]n perioada dezintegr=rii URSS, intelectualii moldoveni ar fi reu[it s= ]mbine na\ionalizarea cu democratizarea agendei politice. Faptul acesta ar fi condus la instaurarea unui climat social-politic favorabil na\ionalismului liberal, evit]nd exclusivismul, inclusiv etnic, al tandemului comunisto-na\ionalist.

Dup= cum am v=zut, intractibilitatea social= [i na\ional= a \=ranilor moldoveni s-a trezit sub presiunea statului-partid de la Moscova, care exercita politici de constr]ngere, culturale [i modernizatoare. Pentru prima dat= ]n istoria provinciei impactul extern s-a dovedit a fi at]t de palpabil: teroarea, ideologia [i cultura sovietic=, cuplate cu modernizarea economic= [i social= ]n stil sovietic, a subminat ]n mare parte microuniversul rural. Prin intermediul indigeniz=rii, politiz=rii [i identit=\ii teritoriale s-a edificat protostatalitatea [i protona\iunea sovietic= moldoveneasc=, fapt care a consolidat, ]ntr-un fel, intractibilitatea moldovenilor. Ei nu s]nt ]n stare s= dep=[easc= acest proto-, asum]ndu-[i, indiferent de men\inerea sau renun\area la statalitatea aproximativ= actual=, identitatea na\ional= rom`neasc=. Pe de alt= parte, totalitarismul sovietic a fost de a[a natur= ]nc]t, ]n perioada decadent=, a permis func\ionarea unei opozi\ii autorizate ce avea rolul unui paratr=snet social. O asemenea concre[tere cu statul-partid a privat societatea civil= de opozi\ia autentic=, ce ar fi putut participa plenar la procesul de tranzi\ie democratic= [i de afirmare liberal= a drepturilor na\ionale ale rom`nilor basarabeni.

228

IULIAN FRUNTA{U

NOTE
1

10

11

12

13

14

15

16

17

Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950 (Cluj: Dacia, 1995), pp. 71-104. Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950 (Cluj: Dacia, 1995), p. 48. , , 1946-1947: (: , 1993), . 9. Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950 (Cluj: Dacia, 1995), p. 151. Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950 (Cluj: Dacia, 1995), p. 64. Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950 (Cluj: Dacia, 1995), p. 145. {i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u: Civitas, 1997), p. 46. (), . (: , 1994), . 375. A.O.S.P.R.M., fond 51, inv. 8, dosar 62, f. 55. Citat dup= {i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u: Civitas, 1997), p. 47. {i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u: Civitas, 1997), pp. 47-48. A.O.S.P.R.M., fond 51, inv. 8, dosar 23, f. 7. Citat dup= {i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u: Civitas, 1997), p. 48. Scurtu Ioan [i al\ii, Istoria Basarabiei de la ]nceputuri p]n= ]n 1998, edi\ia a 2-a (Bucure[ti: Semne, 1998), pp. 258-259. Deletant Dennis, The Molotov-Ribbentrop Pact and Its Consequences for Bessarabia: Some Considerations on the Human Rights Implications, unpublished paper, 1991, p. 17. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 96. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 108. Olcott Martha Brill, The Kazakhs (Stanford, California: Hoover Institution Press, 1987), pp. 179-87. ., (: , 1974), c. 126. Ciubotaru Mihail G., Ne obi[nuim cu toate celea. Chiar [i cu umilin\a, Luceaf=rul,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 229 nr. 55, 08.09.2000. ., (: , 1974), c. 89. ., ., (: , 1969), . 33-44; ., (: , 1971). ., (: , 1974), c. 176. , . 2 (: , 1968), . 604. ( ) (: , 1980), . 106-107. 1970 (: , 1971), p. 249; 1971 (: , 1972), cc. 222-223. ., ., -. (, 1975), . 3-25. , 1924-1974 (: , 1975), cc. 15, 105, 183-194. (: , 1976), cc. 395-396. ( ) (: , 1980), c. 218. ( ) (: , 1980), c. 242. ( ) (: , 1980), . 212. ( ) (: , 1980), . 154. ( ) (: , 1980), . 163. ( ) (: , 1980), . 163-164. ., - , (: , 1968), c. 126. , 05.05.1971. . (: , 1974), . 253-254. , 13.10.1970. . (: , 1961), . 38. ., (: , 1974), p. 126. ., ( ) (: , 1975), . 65.

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34 35

36 37

38

39

230
40

IULIAN FRUNTA{U 1970 (: , 1971), p. 131; 1975 (: , 1976), p. 190; 1970 (: , 1971), c. 28; 1975 (: , 1976), c. 32. 1970, . 1, c. 70. ( ) (: , 1980), . 26. 1970, . 6 [i 7. Materialele cercet=rilor etnosociologice din 1971-1974. Dup= ( ) (: , 1980), . 47. ( ) (: , 1980), . 49. ( ) (: , 1980), . 50. ( ) (: , 1980), . 77. . , 1990 (: , 1990), . 149-66, 390. 1977 (: , 1978). 1970 ., . 4, 7. ., (: , 1973), c. 44. 1978 (: , 1979), c. 398. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 100. M., ., ., , (: 1974), nr. 1, c. 33. ( ) (: , 1980), . 38. (: , 1978), . 143. 1970 ., . 6, . 11. (, 1972), . 60. ( ) (: , 1980), . 44. Astfel, ]n perioada 1960-1978 v]nz=rile mobilei au crescut de 5,9 ori, radioreceptoarelor de 2,6 ori, televizoarelor de 4,9 ori, frigiderelor de 13 ori, ma[inilor de sp=lat de 8, 3 ori. Dup= 1978 (: , 1979), . 159. ( ) (: , 1980), . 36. ., (: , 1975), . 246. ( ) (: , 1980), . 79-80.

41 42

43 44

45

46

47

48

49 50

51 52

53

54

55 56 57

58

59

60

61 62

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 231
63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

, , , . 3 (: , 1955), . 19. ( ) (: , 1980), . 86. ( ) (: , 1980), . 126. ( ) (: , 1980), . 129. ( ) (: , 1980), . 159. ( ) (: , 1980), . 139. ( ) (: , 1980), . 135. ( ) (: , 1980), . 157. ( ) (: , 1980), . 158. ( ) (: , 1980), . 159. ( ) (: , 1980), . 159. ( ) (: , 1980), . 174. ( ) (: , 1980), . 174. Khazanov Anatoly M., After the USSR. Ethnicity, Nationalism, and Politics in the Commonwealth of Independent States (Wisconsin: University of Wisconsin Press, 1995), p. 7. ( ) (: , 1980), . 175. ( ) (: , 1980), . 188-192. ( ) (: , 1980), . 157. ( ) (: , 1980), . 201. ( ) (: , 1980), . 203. ( ) (: , 1980), . 205. ( ) (: , 1980), . 214. ( ) (: , 1980), . 210. (

232

IULIAN FRUNTA{U ) (: , 1980), . 224. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, 2000), p. 115. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 101. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 102. ., (: , 1974), pp. 142-144. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), pp. 118-119. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 116. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 121 King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 99. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 108. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 119. - , , 02.09.1964, . 2-3. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 106. King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 106. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 104 Krawchenko Bohdan, Social Change and National Consciousness in TwentiethCentury Ukraine (Edmonton: Canadian Institute of Ukrainian Studies, University of Alberta, 1987), p. 64. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), pp. 103-105. Massell Gregory, The Surrogate Proletariat: Moslem Women and Revolutionary Strategies in Soviet Central Asia, 1919-1929 (Princeton: Princeton University Press, 1974) p. 83. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993) p.126. .., XVII (), 26.01.1934, , 13 (:

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 233 , 1952), . 361-62. Haas Ernst B., Nationalism, Liberalism and Progress. The Dismal Fate of New Nations (Ithaca and London: Cornell University Press, 2000), p. 334. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 112. Zadnipru Petru, Darul plaiurilor mele, Poezia Moldovei Sovietice. Antologie (Chi[in=u: Literatura artistic=, 1984), p. 169. Nairn Tom, Beyond Big Brother, New Statesman and Society 3, 105, 15.06.1990, p. 31. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p.126. Postic= Elena, Rezisten\a antisovietic= ]n Basarabia, 1944-1950 (Chi[in=u: {tiin\a, 1997), p. 31. ., (: , 1974), p. 158. |urcanu Ion, Moldova antisovietic=. Aspecte din lupta basarabenilor ]mpotriva ocupa\iei sovietice. 1944-1953 (Chi[in=u: Prut Interna\ional [i {tiin\a, 2000), p. 12. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 112. Tudoran Dorin, Kakistokra\ia (Chi[in=u: Arc, 1998), pp. 460-461.

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

234

IULIAN FRUNTA{U

Capitolul V

LIBERALIZAREA LUI GORBACIOV, PROCESUL DE NA|IONALIZARE {I DEZINTEGRAREA URSS

1. Abordarea normativ= a regimurilor nedemocratice moderne. Criza statului-partid* [i caracterul circumscris al reformei ini\ iate de Gorbaciov
Tranzi\ia [i consolidarea democratic= presupune mi[carea de la un regim nedemocratic la cel democratic [i ]nr=d=cinarea temeinic= a democra\iei ]n societate, astfel ]nc]t devine the only game in town**. Pentru a cunoa[te care s]nt c=ile sau pattern-urile tranzi\iei [i implica\iile pentru formularea obiectivelor ]n cadrul acestui proces, este necesar de eviden\iat esen\a [i tr=s=turile regimului nedemocratic anterior. Pentru o perioad= mai ]ndelungat= substan\a sistemelor politice aflate ]ntre punctele extreme ale spectrului politic democra\ia [i totalitarismul nu a fost analizat= exhaustiv. Doar acum un sfert de secol savan\ii

*Sintagma stat-partid exprim= domina\ia statului de c=tre Partidul Comunist, fiind edificator faptul c=, at]t la nivel unional, c]t [i la cel republican, cele mai importante hot=r]ri erau comune de exemplu, Hot=r]rea nr. 288 a CC al PCM [i a Consiliului de Mini[tri al RSS Moldovene[ti Cu privire la unele probleme ale dezvolt=rii continue a culturii [i ]nv=\=m]ntului public ale popula\iei g=g=uze [i bulgare din republic=, fiind semnat= ]n primul r]nd de Semion Grossu, prim-secretar al CC al PCM, [i doar apoi de Ivan Kalin, pre[edintele Consiliului de Mini[tri (Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, 1989, p. 965). **(engl.) Singurul joc acceptabil.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 235

politologi au ]nceput s= introduc= noi paradigme pentru sistemele ce s-au dovedit a avea o logic= intern= proprie [i tr=s=turile regimului-tip. Distinc\ia tripl= ]ntre regimurile democratic, autoritar [i totalitar a c=p=tat pe parcurs semnifica\ii noi, o dat= ce [tiin\a politic= a ]nceput s= compare sistemele politice metodic [i ]n termeni mai sofistica\i. Astfel, s-a ajuns la o tipologie rev=zut=, care, dup= Juan Linz [i Alfred Stepan, const= din regimurile democratic, autoritar, totalitar, posttotalitar [i sultanistic, la care vom face referin\= ]n mod extensiv gra\ie relevan\ei majore pentru subiectul c=r\ii ]n cauz=.* 1. Autoritarism Tr=s=turi caracteristice Pluralismul. Sistem politic cu un pluralism limitat, neresponsabil. Uneori un pluralism economic [i social destul de extins. R=d=cini ]n societatea preautoritar=. Uneori exist= un spa\iu nesemnificativ pentru semiopozi\ie. Ideologia. F=r= ideologie conduc=toare, dar cu mentalit=\i distincte. Mobilizarea. F=r= mobilizare intensiv= sau extensiv=, cu excep\ia unor momente rare ]n evolu\ia regimului. Conducerea. Putere exercitat= ]ntr-un cadru definit aproximativ, dar cu norme care pot fi, ]ntr-un fel sau altul, pronosticate. }ncercare de a coopta elita politic= anterioar=. Un grad de autonomie ]n ce prive[te cariera de stat [i cea militar=. 2. Totalitarism Tr=s=turi caracteristice Pluralismul. Nu se ]nregistreaz= pluralism semnificativ ]n plan economic, social sau politic. Partidul oficial de\ine de jure [i de facto monopolul puterii. Partidul a distrus orice pluralism existent din perioada pretotalitar=. Nu exist= spa\iu pentru economia privat= [i societatea civil=. Ideologia. Ideologia este conduc=toare [i bine structurat=, ce articuleaz= obiectivul unei utopii sociale. Liderii [i grup=rile ][i deriv= sensul mesianic [i, deseori, politicile din propagarea unei concep\ii holistice despre societate [i umanitate, ]n general.
*Linz Juan J. [i Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation (Baltimor and London: the Jons Hopkins University Press, 1996), p. 38. Excep\ionala carte a lui Stepan si Linz va reprezenta reperul bibliografic de baz= pentru abordarea subiectului de tranzi\ie democratic= ]n Europa de Est.

236

IULIAN FRUNTA{U

Mobilizarea. Una extensiv=, prin diferite organiza\ii obligatorii, create de regim. Poate fi remarcat= emfaza activismului social [i al cadrelor, efortul de a mobiliza entuziasmul maselor. Via\a privat= este marginalizat=. Conducerea. Reguli f=r= limite definitivate [i consacrate, precum [i un nivel ]nalt de incertitudine pentru membrii conducerii. Deseori, elita este charismatic=. Angajarea ]n conducerea de v]rf depinde foarte mult de aservirea total= partidului. 3. Posttotalitarism Tr=s=turi caracteristice Pluralismul. Limitat [i neresponsabil. Aproape f=r= pluralism politic, deoarece partidul mai de\ine monopolul puterii. Poate exista o economie privat=, dar statul mai are o prezen\= practic nelimitat= ]n domeniul respectiv. Majoritatea manifest=rilor de pluralism s-au remarcat ]n structurile tolerate de stat sau ]n grupurile de disiden\i care s-au format ]n mod con[tient ]n opozi\ie regimului totalitar. }n posttotalitarismul matur opozi\ia deseori creeaz= cultura secundar= sau societatea paralel=. Ideologia. Ideologia conduc=toare, ca parte component= a realit=\ii sociale, persist=, ]ns= angajarea individual= [i credin\a ]n utopie este diminuat= considerabil. Orientare de la emfaza ideologic= la un consens mai programatic. Mobilizarea. Liderii implica\i pierd treptat interesul fa\= de organizarea [i gestionarea mobiliz=rii. Ea r=m]ne una de rutin=, pentru a asigura un minimum de obedien\= social=. Plictisul, autonomizarea individual= [i privatizarea definitiv= a valorilor popula\iei devine cu timpul un fapt natural, acceptat de toat= lumea. Conducerea. }ngrijorare cresc]nd= a elitei privind securitatea proprie. Utilizarea democra\iei interne. Angajarea e mai pu\in dependent= de cariera ]n cadrul partidului, de[i r=m]ne restr]ns= la partidul oficial. Pot ]ns= ap=rea conduc=tori de partid [i din cadrul aparatului de stat. }n cazul URSS nu a existat un posttotalitarism de durat=. A fost mai degrab= un totalitarism ]n dec=dere, iar dezintegrarea rapid= a statului-partid a relevat absen\a indivizilor care ar fi putut gestiona, ]n numele unei opozi\ii democratice, tranzi\ia la regimul posttotalitar. 4. Democra\ie Tr=s=turi caracteristice Pluralismul. Pluralism politic responsabil, consolidat de domeniile

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 237

extensive ale autonomiei pluraliste ]n economie, societate [i via\a intern= a organiza\iilor. Pluralism protejat din punct de vedere juridic, care este asociat corporativismului societal, nu [i celui statal. Ideologia. O responsabilitate intelectual= major= vizavi de cet=\enie [i regulile procedurale pentru contestare. Respectarea drepturilor minorit=\ilor, suprema\iei legii [i valorilor individualismului. Mobilizarea. Sistemul de drept garanteaz= participarea, prin intermediul organiz=rii autonome a societ=\ii civile [i al partidelor concurente ale societ=\ii politice, la via\a cet=\ii. Valoarea nu este mobilizat= extensiv, ]ns= se ]nregistreaz= o participare civic= substan\ial=. Un efort difuz al regimului de a promova cet=\enia exemplar=. Tolerarea opozi\iei pa[nice. Conducerea. Conducerea suprem= exercit= func\ii ]n urma alegerilor libere, ]ntr-un cadru constitu\ional [i juridic bine definitivat. Conducerea este instalat= ]n urma alegerilor libere c=rora este supus= periodic. Este relevant=, pentru scopul capitolului ]n cauz=, descrierea succint= a regimului sultanistic, ]n special, sub aspectul ideologiei [i al conducerii, deoarece acesta, pe l]ng= consemnarea simpl= a faptului c= s-a perpetuat o perioad= ]ndelungat= ]n Rom`nia perioadei lui Ceau[escu, mai poart= semnifica\ii pentru ]ntreaga regiune. Ele se refer= la mo[tenirea personalist= ce ][i deriv= poten\ialul din domniile autoritare exercitate de greco-fanario\i [i din tradi\ia politic= panbalcanic=. }n ce prive[te ideologia, se ]nregistreaz= o glorificare extrem= a conduc=torului [i o manipulare arbitrar= a simbolurilor. Nu este posibil= nici o ideologie, sau chiar mentalit=\i distincte, cu excep\ia personalismului despotic. Nu s]nt ]nregistrate nici cel pu\in tentative de a justifica ini\iativele majore, rezultate din ideologie, care astfel se transform= ]n pseudoideologie, ]n care nu cred indivizii de r]nd, acoli\ii regimului sau lumea exterioar=. }n ce prive[te conducerea, ea este extrem de personalist= [i arbitrar=, f=r= a avea constr]ngeri ra\ional-juridice. Este prezent= o tendin\= puternic= de dinastie, indiferent de denumirea oficial= a ideologiei. Nu exist= o autonomie ]n cariera de stat, iar ]nal\ii func\ionari, ]n special din apropierea nemijlocit= a sultanului, fac parte din familie, cercul prietenilor intimi sau al camarazilor devota\i personal [i care [i-au demonstrat loialitatea, inclusiv prin utilizarea for\ei ]n raport cu du[manii regimului. Ar fi necesar s= men\ion=m c= edificarea na\iunii ]n Uniunea Sovietic= a avut loc ]ntr-un context deosebit: un stat care a avut drept obiectiv anihilarea na\ionalismului [i contopirea na\ionalit=\ilor, de fapt, a creat,

238

IULIAN FRUNTA{U

]n schimbul loialit=\ii popula\iilor de la periferii, un set de institu\ii care, la r]ndul lor, au contribuit la consolidarea unor na\ionalit=\i con[tiente. }n ciuda scopurilor declarate ale Partidului Comunist, procesele de indigenizare, industrializare, urbanizare [i edificare a statalit=\ii ]n URSS au oferit baza social= [i cultural= de la ]nceput elitelor etnice, pentru organizarea unei rezisten\e indirecte fa\= de conducerea Rusiei [i, mai t]rziu contraelitelor, pentru mobilizarea mi[c=rilor na\ionaliste de mas=1. }n epoca lui Brejnev detotalitarizarea s-a manifestat prin dec=dere, nu prin alegere, care a survenit mai t]rziu, sub bagheta tot mai nesigur= a lui Gorbaciov. Dezasamblarea statului-partid la sf]r[itul deceniului nou=, dup= 70 de ani de comunism, nu a avut drept rezultat apari\ia imediat= a societ=\ii civile, pentru c= se formase ]ntre timp o protomentalitate distinct= de tip sovietic, care descuraja asocierea liber= a cet=\enilor ]n opozi\ie autorit=\ilor. }ns= o dat= ce Gorbi a pus ]n ac\iune politici ce subminau ideologia [i structura statului-partid centralizat, elitele republicane au ]nceput s= caute noi surse de putere, de legitimitate ideologic= [i noi identit=\i. Astfel, etnofederalismul URSS a devenit foarte util. A fost lansat apelul la o form= specific= de na\ionalism cel al na\iunii titulare simultan ]mpotriva statului sovietic [i a minorit=\ilor na\ionale din teritoriul respectiv. }n acela[i timp, asemenea elemente ca osificarea aparatului, conducerea gerontocratic=, limbajul de lemn al ideologiei, pierderea capacit=\ii de mobilizare [i pasivitatea popula\iei au f=cut din URSS un caz de posttotalitarism prin dec=dere. }n principiu, caracterul posttotalitar al regimului se determin= de alegere, dec=dere [i cucerire societal=. }n Moldova, ca [i ]n ]ntreaga URSS, regimul a ales demararea liberaliz=rii, cu anumite presiuni sporadice [i necoordonate ale societ=\ii civile incipiente, ac\iunile c=reia ]mpingeau elitele politice spre o nou= etap= a democratiz=rii. Cu toate acestea, trebuie de men\ionat c= sfidarea direct= a imperiului s-a produs doar dup= ce Gorbaciov a decis s= efectueze tranzi\ia democratic=. Atunci chiar [i comuni[tii din republicile unionale au permis [i au participat activ la formularea discursului na\ionalizant pentru delegitimizarea sistemului sovietic [i pentru asigurarea unei baze politice noi pentru men\inerea ]n continuare la putere. Astfel, liderii de partid din periferiile etnice ale URSS au [tiut s= speculeze situa\ia ]n favoarea lor, devenind pre[edin\i de parlamente [i/sau de state independente. Incapacitatea lui Gorbaciov de a sus\ine plenar reforma [i de a controla

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 239

eficient violen\a la periferii, plus ignorarea aprofund=rii crizei economice au condus la diminuarea popularit=\ii acestuia [i la radicalizarea at]t a aripei progresiste, c]t [i a celei conservatoare ale partidului comunist. Gorbaciov, de asemenea, nu a realizat faptul c= URSS niciodat= nu a fost o societate unitar=. Imaginea fals= a unui popor sovietic unit, ap=rat de ideologia sovietic=, de[i a reflectat tr=s=turi comune importante proprii majorit=\ii cet=\enilor sovietici (]n special ]n centrele urbane), nu a subminat ireversibil [i nu a ]nlocuit identificarea na\ional= de baz= a indivizilor din republicile na\ionale. Statul-partid, spre sf]r[itul epocii lui Brejnev, nu mai avea resursele necesare pentru a men\ine contractul social cu cet=\enii sovietici. }n martie 1985, c]nd Gorbaciov a venit la putere, factorul etnic devenise deja modul dominant de mobilizare, republicile fiind protostate. Uniunea Sovietic= era ]ntr-o situa\ie dificil=, care reflecta nu doar stagnarea economic=, ci [i izolarea interna\ional=, din cauza unor implic=ri armate dubioase, cum ar fi, de exemplu, R=zboiul din Afganistan etc. Dificult=\ile Moscovei au fost exploatate de grup=rile de clan din aparatul statului-partid pentru consolidarea puterii ]n republicile na\ionale. Din aceste considerente, pentru a ob\ine un rezultat pozitiv ]n ce prive[te realizarea programului s=u reformator, Gorbaciov trebuia s= anihileze elementele conservatoare at]t din cadrul Partidului Comunist unional de la Moscova, c]t [i din republicile unionale.2 Ar fi necesar de subliniat ]nc= o dat= faptul c= lansarea liberaliz=rii, evoluat= ulterior ]n democratizare, a fost o alegere independent= de a transforma sistemul sovietic [i, de aceea, URSS se afl= ]n categoria alegere ini\iat= de regim. Este edificator ]n acest sens exemplul lui Semion Grossu, prim-secretar al CC al PCM: Programul de re]nnoire a societ=\ii sovietice a fost ]naintat de PCUS. Poporul a sus\inut, a acceptat restructurarea, fiindc= a ]n\eles ]n mod con[tiincios c= alt= cale de plasare a socialismului pe o orbit= calitativ nou= ]n vederea form=rii unei societ=\i de oameni liberi, responsabili pentru bun=starea economic= [i social=, nu este.3 Gorbaciov nu a fost for\at direct de unele for\e politice, sociale sau economice s= lanseze reforma. De[i, ]ntr-o form= sau alta, societatea civil= avea exponen\ii s=i consacra\i disiden\ii regimului , ace[tia, totu[i, erau prea pu\ini [i dispersa\i pentru a exercita presiuni hot=r]toare asupra statului-partid. Motivele pentru care Gorbaciov s-a decis s= porneasc= aceast= ]ntreprindere perestroika, finalul c=reia la acel moment a fost

240

IULIAN FRUNTA{U

inimaginabil pentru foarte mult= lume, inclusiv pentru Secretarul General al PCUS, au fost altele Gorbaciov era perfect con[tient, ]ncep]nd cu 1985, de faptul c= statul se afl= ]ntr-o stagnare f=r= precedent [i c= este necesar= o redresare drastic= a situa\iei, astfel fiind formulat= ideea de restructurare-perestroika [i transparen\=-glasnost. }n acest mod, s-ar fi reu[it, ]n imagina\ia p=rintelui restructur=rii, atragerea investi\iilor str=ine [i stabilirea unor rela\ii de parteneriat cu Occidentul, faptul, la r]ndul s=u, consolid]nd reu[ita ]ntreprinderii [i, de ce nu, recunoa[terea aportului s=u istoric fundamental ]n ce prive[te modernizarea URSS, dep=[indu-l pe Hru[ciov, alt reformator al statului sovietic. La ]nceputul anului 1988 anali[tii sovietici au raportat conducerii PCUS, cu argumentele de rigoare, c= Europa de Est a devenit o povar= grea pentru URSS. }n decembrie 1988 Gorbaciov a f=cut o Declara\ie la ONU despre faptul c= Uniunea Sovietic= urmeaz= s=-[i retrag= trupele ]n viitorul apropiat din Europa Central= [i de Est. }n acest mod, a fost transmis un mesaj dublu: at]t Occidentului, despre predispunerea Moscovei de a consolida rela\iile reciproce, c]t [i liderilor comuni[ti ale statelor socialiste, despre faptul c= URSS nu-i va mai ap=ra. Societ=\ile civil= [i politic=, incipiente ]n aceast= parte a lumii, au ]n\eles c= elita comunist= din statele respective a devenit peste noapte mult mai vulnerabil=. }n consecin\=, Gorbaciov a fost nevoit s= tolereze instalarea primului prim-ministru necomunist ]n Polonia ]n august 1989, iar schimbarea ]n cauz= a fost perceput= de elitele comuniste din ECE [i din URSS, inclusiv din Moldova, drept un semnal cert de reorientare treptat= spre alte surse de legitimizare spre na\ionalism, aceasta, ]n mod special, ]n spa\iul postsovietic. Elita comunist= republican= a tras ]nv=\=minte similare, ]n sensul c= nu se va putea baza ]n exclusivitate pe for\a armat= a Uniunii ]n acela[i mod ca mai ]nainte. Majoritatea liderilor comuni[ti din ECE, dar [i din Moldova, au ]n\eles c= absen\a interven\iei politice [i militare a Kremlinului ]nseamn=, grosso modo, devierea de la comunism. Federalismul sovietic ][i avea originea ]n istoria, ideologia [i puterea statului-partid, URSS fiind structurat= ]n conformitate cu ni[te principii contradictorii. Deoarece multe republici au avut o perioad= de independen\= ]ntr-un trecut relativ recent, regimul s-a str=duit s= c][tige loialitatea elitelor prin intermediul sistemului federal cu un nivel ]nalt de dualism. Pe de o parte, republicile erau protostate, au fost legitimizate organiza\iile distincte din punct de vedere na\ional-cultural [i existau stimulente ca

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 241

elitele republicane s= sus\in= interesele specifice ale republicilor ([i, respectiv, ale na\iunilor titulare). Pe de alt= parte, republicile erau membre ale unui regim ce profesa o ideologie universalist= [i erau conduse de un stat-partid centralizat, care nu doar monopolizase procesul de luare a celor mai importante decizii, ci [i \inea la distan\= alte na\ionalit=\i, cu excep\ia slavilor, de structurile centrale ale partidului, KGB-ului [i armatei. Ru[ii [i slavii erau extrareprezenta\i ]n institu\iile statului-partid, iar na\menii identificau elitele conduc=toare drept ruse[ti. De exemplu, chiar ]n perioada restructur=rii, ]n 1988, ]n eviden\a organiza\iei republicane de partid figurau: 47,2% de moldoveni (64% din popula\ia republicii); 22,5% de ru[i (13% din popula\ie); 21% de ucraineni (14% din popula\ie).4 Din aceste considerente dezbaterile na\ionaliste ]n Rusia nu au asumat o tonalitate triumfalist= sau exclusivist=, direc\ionat= ]mpotriva altor popoare, ca ]n Serbia, de exemplu, dar au fost mai degrab= injectate cu frustrare [i umilin\=, c=ut]nd ]n cadrul na\iunii proprii sursele unei eventuale regener=ri. A[adar, elementul-cheie ]n explicarea c=ilor divergente pe care au mers na\ionalismele rus [i s]rb la acel moment rezid= ]n faptul c= dac= s]rbii, reprezent]nd doar 36% din popula\ia Iugoslaviei, au fost ]n stare s= se conving= pe sine c= Iugoslavia este tri[at= de c=tre nes]rbi pentru a reduce puterea Serbiei, atunci domina\ia evident= a ru[ilor [i a slavilor rusifica\i ]n toate structurile puterii sovietice a f=cut acest model lipsit de credibilitate [i impracticabil ]n URSS.5 Aceste contradic\ii puteau fi aplanate at]ta timp c]t statul-partid de\inea puterea ideologic= [i de constr]ngere, ]ns= o dat= cu perestroika lucrurile s-au schimbat, fiind activat cadrul institu\ional pentru relansarea for\elor sociale suprimate, inclusiv a na\ionalismului. La aceasta a contribuit coexisten\a urm=toarelor structuri contradictorii: 1) modul prioritar de aderare la federa\ia sovietic= a fost anexarea for\at= (Basarabia, de exemplu, fiind ocupat= ]n 1940); 2) principiul identit=\ii unit=\ii politice federale, organizarea administrativ= [i reprezentarea electoral=, exist]nd dou= principii de identitate [i reprezentare: principiul teritorial [i cel bazat pe etnie, limb= sau religie. Toate cele 15 republici, inclusiv RSSM, se bazau pe na\iuni titulare afiliate unor teritorii clar definite [i purtau oficial denumirea politic= a acestora. Teoretic, unit=\ile administrative serveau drept baz= pentru reprezentarea electoral=. P]n= la perestroik=, c]nd alegerile erau controlate de centru, aceasta nu avea nici o relevan\=, dar c]nd a ap=rut un anumit grad de

242

IULIAN FRUNTA{U

competitivitate electoral=, rezultatul firesc a fost relansarea unui stimulent puternic de mobilizare etnic=; 3) principiul identit=\ii cet=\enilor: aspira\ia statului-partid a fost contopirea na\ionalit=\ilor ]ntr-o identitate superioar= de popor sovietic, cu toate acestea, ]n toate pa[apoartele de factur= sovietic= se men\iona na\ionalitatea. Principiul identit=\ii cet=\eanului era cel sangvinic, dar nu derivat din faptul c= tr=ia [i muncea ]n locul respectiv o perioad= ]ndelungat=. Na\ionalitatea, ]n acest fel, putea fi schimbat= doar ]n cazuri excep\ionale [i ]n urma insisten\ei individului, fiind redus= posibilitatea apari\iei identit=\ilor politice multiple [i complementare; 4) principiul secesiunii, dar f=r= stipularea unor mecanisme concrete; 5) principiul de reprezentare interna\ional= [i autonomie a politicii externe: ]n 1944 Constitu\ia URSS a fost amendat= ]n urma acestui fapt republicile au ob\inut dreptul la stabilirea rela\iilor externe (de exemplu, Ucraina [i Bielarus erau reprezentate la ONU), de[i ]n federa\ie o asemenea prerogativ= \ine de competen\a centrului; 6) structura stimulentelor de carier= pentru elitele politice republicane: ]n schimbul privilegiilor oferite de centru, elitele politice etnice anihilau posibilele contraelite at]ta timp c]t centrul era capabil s= utilizeze poten\ialul s=u economic [i coercitiv. C]nd ]ns= statul-partid centralizat nu a mai putut s= garanteze avansarea carierei, atunci elitele au devenit disponibile s= foloseasc= na\ionalismul pentru a continua, sub o alt= form=, s= exercite puterea politic=. }n m=sura ]n care perioada 1985-1988 poate fi reconstruit=, se pare c= lui Gorbi nu i-a trecut niciodat= prin minte c= discreditarea [i dezasamblarea structurilor vechi, neostaliniste ale puterii [i valorilor va ]ncuraja apari\ia public= a preten\iilor na\ionaliste a c=ror consecin\= logic= va fi amenin\area anume a acelei Uniuni pe care politicile perestroika [i glasnost trebuiau s= o consolideze. }n viziunea lui Gorbaciov, ]n 1985 amenin\area de baz= la adresa URSS era perspectiva de lung= durat= a declinului p]n= la statutul de putere de m]na a doua ]n lumina inabilit=\ii sale de a asimila revolu\ia mondial= ]n domeniul computerelor, sistemelor informa\ionale [i al comunica\iilor. Desemnarea necoordonat= de c=tre Gorbi ]n decembrie 1986 a lui Ghenadi Kolbin ]n calitate de prim-secretar al PC al Kazahstanului a

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 243

provocat prima reac\ie na\ional= violent=: conducerea comunist= cazah=, obi[nuindu-se cu gestionarea nestingherit= a afacerilor locale f=r= intruziunea ru[ilor, a mobilizat masele ]n confrunt=ri de strad=. Aceasta a stabilit un precedent fatal pentru anii urm=tori, establishment-ul partidelor comuniste na\ionale ]ndrept]ndu-[i aten\ia tot mai des spre masele locale na\ionale [i intelectualitate pentru a-[i ap=ra prerogativele c][tigate politic (ca ]n Asia Central=) sau pentru men\inerea viabilit=\ii politice ]ntr-un context na\ional ]n care masele, na\ionalismul gestionat politic c][tiga teren (ca ]n Statele Baltice [i, eventual, ]n Ucraina [i Rusia). Atent]nd la puterea liderilor republicani prin desemn=ri directe sau prin intermediul glasnost, Gorbaciov de fapt a for\at liderii republicani s= cultive opinia na\ional=/na\ionalist= ]n afara cadrului statului-partid [i ]n acest fel a subminat cadrul creat de Lenin [i Stalin pentru men\inerea stabilit=\ii etnofederale a statului multina\ional.6 }ns= prima criz= armat= a fost generat= ]n 1988 de conflictul din Karabahul de Munte, fapt care a demonstrat incapacitatea comuni[tilor de a pre]nt]mpina izbucnirea acestuia [i inabilitatea de a media o solu\ie rapid= de conciliere. Diminuarea drastic= a autorit=\ii Partidului Comunist s-a desf=[urat ]n paralel cu cea a statului, din cauza unei simbioze men\ionate mai sus ]ntre stat [i partid. Distrugerea stabilit=\ii interetnice, [i a[a precare, ]n(tre) Azerbaidjan [i Armenia, concomitent cu solicitarea unei autonomii mai mari ]n Republicile Baltice [i ]n Moldova, l-au impus pe Gorbaciov s=-i avertizeze pe na\meni c= viitorul perestroik=i este ]n pericol, insist]nd c=: S]ntem o familie [i avem o cas= comun=.7 Dup= Suny, Gorbaciov [i sus\in=torii s=i ]n structurile superioare de partid [i de stat ]n\elegeau tot mai mult c= succesul restructur=rii depinde de realizarea simultan= a trei obiective: 1) democratizarea (sau cel pu\in neutralizarea) aparatului conservator; 2) mobilizarea societ=\ii civile, ]n particular a intelectualit=\ii liberale, at]t pentru a critica sistemul conservator [i membrii acestora, c]t [i pentru a stimula participarea popular= la perestroik=; 3) lansarea reformelor ce ar eroda puterea conservatorilor, concentra\i ]n aparatul partidului comunist, [i ar institu\ionaliza democra\ia at]t ]n cadrul societ=\ii, c]t [i ]n cadrul partidului.8

244

IULIAN FRUNTA{U

2. For\a eliberatoare a procesului electoral


Gorbaciov a subestimat consecin\ele ]ntreprinderii sale, care a suscitat rena[terea societ=\ii civile, ce devenea cu timpul tot mai robust=. Ini\ial, Gorbaciov a exercitat presiuni asupra conservatorilor din Partidul Comunist, prin acordarea unei liberta\i mai mari mass-media, promovarea transparen\ei etc. De asemenea, el a optat ]n favoarea folosirii alegerilor drept element de baz= al strategiei de transformare a regimului [i exercit=rii presiunii asupra oponen\ilor s=i. Faptele ]n cauz=, la r]ndul lor, au mobilizat na\ionalit=\ile teritoriale ]mpotriva statului-partid, acum subminat de 3 elemente interdependente, cum ar fi: tipul regimului, predominarea liberaliz=rii ]n raport cu democratizarea, consecutivitatea electoral=. Obiectivul de baz= al centrului era o modernizare comprehensiv=, nu ]ns= [i sfidarea legitimit=\ii sale. Absen\a acordului din partea republicilor de a participa la reformarea imperiului era absolut irelevant= ]n viziunea centrului.9 Efortul de a moderniza statul sovietic prin a-l aduce ]n conformitate cu standardele interna\ionale dominante ale performan\elor economice, sociale [i politice ar fi fost ]n m=sur= s= submineze integritatea statului propriu-zis.10 Mesajul crizei poloneze din 1980-1981 a fost clar chiar pentru reac\ionarii cei mai invetera\i: dup= cum a men\ionat ]nsu[i Constantin Cernenko, criza polonez= a reprezentat o lec\ie negativ= la subiectul ce se ]nt]mpl= c]nd Partidul Comunist pierde contactul cu masele. Dac= sistemul sovietic dore[te s= evite o soart= similar=, problemele sociale, economice [i chiar politice nu mai pot fi ignorate.11 Op\iunea ]n favoarea unor asemenea reforme de anvergur= cu greu poate fi calificat= drept un efort original ]n istoria Rusiei. Reformatorii imperiali pe parcursul ]ntregii istorii ruse au ]ncercat, cu diferite grade de succes, s= modernizeze [i s= ra\ionalizeze societatea rus= prin intermediul campaniilor economice, administrative [i culturale ambi\ioase, care aveau drept obiectiv mobilizarea societ=\ii ]n scopurile statului [i ]n procesul inject=rii dinamismului [i creativit=\ii ]n sistemul autocratic [i rigid al conducerii.12 Reformele gorbacioviste, demar]nd ]n spiritul precaut andropovist, au evoluat ]ntr-o revolu\ie, imposibil de condus din Moscova. Tentativa

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 245

Secretarului General de a reforma aparatul de partid prin intermediul alegerilor pluricandidate a fost respins= ]n repetate r]nduri de conservatori. Gorbaciov a fost nevoit, ]n acest fel, s= propun=, la Conferin\a a XIX-a de partid, alegeri pentru Congresul Deputa\ilor Poporului. Acestea, dar [i cele ulterioare, la nivel republican, au afectat ireversibil echilibrul puterii ]n URSS ]n defavoarea partidului.13 Oamenii de r]nd, dar [i elita politic= a statului-partid, nu au f=cut mare deosebire ]ntre liberalizare [i democratizare, la aceasta contribuind ]nsu[i Gorbaciov, care vehicula, mereu [i ]n afara contextului potrivit, expresia democratizare*, pe care a ]ncercat s-o introduc= ]n vocabularul s=u ideologic al reformei limitate. De fapt, el niciodat= nu s-a angajat personal sau la nivelul statului-partid pe calea democratiz=rii. Anume din aceste considerente nu au fost desf=[urate alegeri unionale, libere [i pluripartide. Alegerile ]n Congresul Deputa\ilor Poporului din 1989 nu au fost pluripartide, iar pe de alt= parte, nu se inten\iona nici formarea guvernului sau adoptarea unei constitu\ii noi. Ambiguitatea lui Gorbaciov se datora faptului c= d]nsul ]ncerca s= foloseasc= liberalizarea pentru a-[i consolida puterea ]n cadrul partidului [i al statului, c=ut]nd s= manevreze ]ntre diferite grup=ri. Alegerile liberalizante din 1989 au oferit ocazia Grupului Interregional de Deputa\i s= critice statul-partid [i s=-l caracterizeze drept ilegitim. La r]ndul lor, conservatorii comuni[ti au ]nceput s=-l critice pe Gorbaciov pentru faptul c= atenteaz=, prin intermediul restructur=rii [i transparen\ei, la valorile sacre ale ideologiei comuniste. }n acela[i timp, este necesar de men\ionat c= alegerile mai democratice [i mai competitive s-au desf=[urat la nivelul republican, aceasta oferindu-le mai mult= legitimitate ]n fa\a electoratului tot mai con[tient de drepturile sale politice. Doar ]n martie 1990, cu c]teva s=pt=m]ni ]nainte de alegerile din Rusia, PCUS a abolit articolul 6 din Constitu\ie. }n compara\ie cu multe \=ri din Europa Central= ]n care partidele aveau existen\= legal= ]nainte de primele alegeri democratice, ]n URSS tranzi\ia c=tre societatea politic= a fost ]nt]rziat=. Din aceast= perspectiv= comparat=, este evident c= ]n statele postsovietice ]nainte de independen\=, [i o perioad= ]ndelungat= dup= aceasta, societatea politic= a fost subdezvoltat= din mai multe motive, unul
*De exemplu, a se vedea cuv]nt=ri de felul Democratizarea esen\a restructur=rii, esen\ a socialismului, Prin democratizare spre un chip nou al socialismului, .., , . 6 (: , 1989), . 16, 204.

246

IULIAN FRUNTA{U

fiind lipsa tradi\iei politice [i prezen\a unei ne]ncrederi fa\= de partide, ]nr=d=cinat= ad]nc ]n psihologia maselor [i a liderilor. De exemplu, Rusia Democratic= a reprezentat o mi[care social-politic=, dar nu un partid. }n Moldova, de asemenea, au existat Mi[carea Democratic= ]n Sus\inerea Restructur=rii, Clubul Literar-Muzical Alexe Mateevici, Frontul Popular din Moldova, Congresul Intelectualilor etc., ]ns= deta[area nucleelor politice din aceste mi[c=ri asociative a constituit un travaliu remarcabil prin dificult=\ile ]nt]mpinate ]n calea conceptualiz=rii [i organiz=rii societ=\ii politice ]n perioada postsovietic=. }n 1989, ]n cadrul alegerilor pentru Congresul Deputa\ilor Poporului, o treime din cei 2500 de membri a fost rezervat= pentru Partidul Comunist [i organiza\iile afiliate acestuia. }ns=, ceea ce a subminat [i mai mult credibilitatea electoral=, a fost alegerea indirect= a Sovietului Suprem. Pe de alt= parte, alegerile republicane ]n general s-au desf=[urat ]n conformitate cu legi ce nu stipulau locuri garantate pentru comuni[ti, astfel cre]ndu-se fundamentul necesar pentru o mai mult= legitimitate [i posibilitatea de a critica ]n modul cel mai justificat parlamentul unional. Presiunea critic= asupra Partidului Comunist, dar [i asupra Sovietului Suprem al URSS l-a condus pe M. Gorbaciov, dar [i pe sus\in=torii lui, la ideea de a institui (dup= cum s-a adeverit, pentru prima [i ultima dat= ]n istoria URSS) postul de pre[edinte, pe care Gorbi l-a ocupat ]n martie 1990.14 }n acest fel, ini\iatorul restructur=rii s-a distan\at de partidul criticat, ]ncerc]nd s= preia de unul singur p]rghiile puterii reale ]n stat. }n ce prive[te evolu\iile politice ]n Moldova Sovietic=, baza legislativ= a primelor alegeri libere a fost creat= la 22 noiembrie 1989, prin amendarea Constitu\iei RSSM, ]n care se stipula c= alegerile se efectueaz= ]n conformitate cu dreptul de vot universal, egal, direct, liber [i secret.15 }n urma acestor complet=ri au fost ob\inute, inten\ionat sau nu, dou= rezultate importante: 1) marginalizarea PCM, prin nominalizarea inechivoc= a organului suprem al puterii de stat Sovietul Suprem, Prezidiul c=ruia ]ndeplinea rolul unui pre[edinte colectiv al statului; 2) suveranizarea RSSM, prin dezvoltarea unor stipul=ri mai vechi (numirea [i revocarea reprezentan\ilor diplomatici ai RSSM ]n statele str=ine; primirea scrisorilor de acreditare; participarea la tratative [i semnarea tratatelor interna\ionale) [i atribuirea unor func\ii noi, cum ar fi anularea ac\iunii actelor Consiliului de Mini[tri al Uniunii

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 247

RSS pe teritoriul RSS Moldovene[ti, ]n cazul c]nd ele nu corespund Constitu\iei [i legilor RSS Moldovene[ti .16 Legea Cu privire la unele modific=ri [i complet=ri ]n Constitu\ia (Legea Fundamental=) a RSS Moldovene[ti din 22 noiembrie 1990, din care s-a citat mai sus, a stabilit pentru prima dat= prioritatea legilor adoptate ]n RSSM ]n raport cu cele unionale, aceasta av]nd mai t]rziu un efect constitu\ional-politic la care, probabil, nu s-au a[teptat nici autorii ei, nici deputa\ii care au votat-o. }ns= moldovenii nu au ]ndr=znit s= atenteze direct la rolul conduc=tor al PCUS [i doar dup= ce Moscova a anulat, ]n martie 1990, articolul 6 din Constitu\ia URSS, Chi[in=ul a decis, abia ]n luna mai 1990, s= abroge articolele 6, 7 [i 49 din Constitu\ia RSSM.17 Faptul ]n cauz= demonstreaz= dou= lucruri interdependente: 1) atitudinea tolerant= a elitei politice liberalizante [i/sau na\ionalizante de la Chi[in=u fa\= de comuni[ti, aceasta prob]nd imaturitatea politic= a liderilor mi[c=rilor social-politice. Absen\a spiritelor anticomuniste, lipsa de viziune [i de fermitate au calificat comportamentul elitelor moldovene[ti (care, apropo, la sf]r[itul lunii aprilie adoptaser= un nou drapel tricolorul) drept un caz de coabitare comunist-na\ionalizant=, ce avea idei foarte aproximative despre liberalizare [i democratizare sau na\ionalism liberal; 2) aceste modific=ri au fost f=cute la 10 mai 1990, dup= ce au avut loc alegerile din 25 februarie 1990. Astfel, nu putem considera c= alegerile au fost democratice cu adev=rat, chiar dac= ]n Sovietul Suprem au fost ale[i mul\i reprezentan\i ai mi[c=rilor social-politice, ]n primul r]nd, ai Frontului Popular. De asemenea, aceste alegeri nu pot fi considerate democratice, chiar dac= au fost libere [i directe, pentru c= societatea politic= nu a fost constituit= ]n prealabil, Sovietul Suprem din februarie 1990 fiind similar celui anterior, deosebirea reprezent]nd-o doar afluxul ]n domeniul social [i legislativ al fronti[tilor, care ]ns= cuprindea un grup larg [i neuniform de agen\i na\ionalizan\i [i liberalizan\i, inclusiv profitori de moment, f=r= a avea o expresie politic= foarte clar= ]n sens conceptual [i ideologic (fragmentarea FPM produc]ndu-se mai t]rziu, pentru a se definitiva, ulterior, ]n cristalizarea politic= a mai multor partide, dintre care mai importante au fost PPCD [i PFD). Cu toate acestea, campania electoral=, ]n opinia unor autori, a subliniat necesitatea ca fiecare mi[care din republic= ce lupt= pentru putere s= elaboreze un program de suveranitate cererea minimal= ]n Moldova.

248

IULIAN FRUNTA{U

Indiferent de faptul dac= Moscova trebuie s= conlucreze direct cu Sovietul Suprem, dominat de Frontul Popular, sau cu Lucinschi, primul-secretar al partidului, Kremlinul avea de ]nfruntat aproape imediat solicitarea de a da curs cererii republicii pentru suveranitate.18 Alegerile la nivel unional [i republican ]n URSS au contribuit la formarea unei dinamici dezintegratoare pentru statul central al URSS, deoarece: 1) se ob\inuse o mai mare legitimitate datorit= alegerilor mai libere [i competitive ]n republici; 2) ]n nici o republic= nu a ap=rut o for\= politic= panunional= puternic= pentru a reprezenta o contrapondere eficient= na\ionalismelor locale; 3) ]n procesul alegerilor, identit=\ile politice ]n URSS au devenit ]nguste [i exclusive, fapt care a ]nl=turat op\iunea ader=rii la o unitate politic= democratic= panunional=; 4) ]n multe republici perspectiva unor conflicte etnice a permis pre[edin\ilor nou-ale[i s= reprime vocile opozi\ionare din grupul lor etnic [i s= manifeste o intoleran\= mai mare fa\= de grupurile minoritare; 5) criza statalit=\ii [i cea care rezult= din aceasta, a guvernabilit=\ii, a blocat formularea [i implementarea politicii economice.

3. Evolu\ia elitei comuniste [i a societ=\ii civile ]n RSSM: cadrul limitat [i defectuos al pactului
Dup= cum men\ioneaz= Linz [i Stepan, diferen\ierea clar= ]ntre regimuri ne permite s= fim mai con[tien\i de limitele [i posibilit=\ile ]ncheierii pactelor, drept o op\iune de efectuare a tranzi\iei.19 Totodat=, se impune precizarea c= acestea nu s]nt absolut necesare pentru efectuarea tranzi\iei, cum ar p=rea la prima vedere. Pactele, de asemenea, ar putea con\ine anumite elemente nedemocratice p]n= la alegerile libere [i chiar dup= acestea. Deci, tranzi\iile s]nt deseori considerate drept procese ce implic= pacte ]ntre elita moderat= a regimului [i cea moderat= a opozi\iei, ambele elite fiind ]n stare s= reduc= la t=cere aripile radicale din taberele proprii. Astfel, se desf=[oar= un proces cvadripartit, ]n care s]nt implicate for\ele

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 249

politice cu o pondere substan\ial=. }n principiu, exist= dou= condi\ii pentru ]ncheierea pactului: a) modera\ii regimului trebuie s= de\in= suficiente puteri [i un grad sporit de autonomie pentru a putea conduce negocierile cu opozi\ia; b) modera\ii opozi\iei, de asemenea, ar trebui s= men\in= un nivel ]nalt de prezen\= organiza\ional= perpetu= [i s= anihileze extremi[tii propriului grup. }n [tiin\a politic= un asemenea caz clasic ]l reprezint= Spania anului 1975, ]n care a fost efectuat= reforma pactada ruptura pactada. Din cele patru regimuri nedemocratice: autoritar, totalitar, posttotalitar [i sultanistic, reforma pactada ruptura pactada este posibil=, dup= Linz [i Stepan, ]n cazul autoritarismului (societatea civil= poate fi suficient de dezvoltat= [i e posibil= existen\a unei opozi\ii politice moderate) [i al posttotalitarismului (poate exista o conducere colectiv= [i o arip= moderat=, iar opozi\ia ar putea avea o cultur= paralel= dezvoltat= [i un grad anumit de organizare politic=). Pentru celelalte dou= regimuri nedemocratice tranzi\ ia democratic= este posibil= doar prin intermediul altor mijloace, cum ar fi ]nfr]ngerea statului ]n r=zboi, instalarea guvernului interimar, r=scoala popular= (astfel a c=zut regimul sultanistic al lui Ceau[escu) etc. Pentru tranzi\ia prin intermediul pactului este necesar= existen\a prealabil= a dou= condi\ii structurale: existen\a grupurilor democratice ]n societatea civil= [i ]n cea politic=, organizate la nivel na\ional, [i existen\a modera\ilor ]n regim care au dorin\a [i posibilitatea s= negocieze reforma. Oricum, acest lucru nu este posibil ]n totalitarism sau/[i ]n sultanism, eruperea violen\ei fiind o op\iune viabil=. Doar ]n Rom`nia a fost posibil= deplasarea accentelor fundamentale furia poporului a fost transferat= de pe sistem asupra persoanei , astfel fiind omor]t cuplul Ceau[escu, ]ntr-un mod sumar, care nu are nimic ]n comun cu legalitatea [i democra\ia, revolu\ia de palat submin]nd eforturile ulterioare de liberalizare [i democratizare. De men\ionat c= ]n RSSM nu s-a desf=[urat un proces clasic cvadripartit al tranzi\iei democratice ca ]n Europa de Sud sau Central= [i de Est, unde mesele rotunde ]ntre regim [i opozi\ie au fost transparente [i mediatizate, sold]ndu-se cu rezultate concrete [i practic imediate ]n ceea ce prive[te calea, viteza [i obiectivele tranzi\iei spre democra\ie (exemple concludente ]n acest sens fiind Spania, Portugalia, Grecia [i ]n Europa de Est Polonia, Cehoslovacia, Ungaria). }n RSSM opozi\ia [i-a c][tigat ponderea necesar= pentru a negocia cu regimul prin intermediul manifest=rilor

250

IULIAN FRUNTA{U

publice de opozi\ie, lu=ri de atitudine, mitinguri, demonstra\ii etc. Pe de alt= parte, ]n PCM/Consiliul de Mini[tri se manifesta curentul conservator, reprezentat de Grossu, P[enicinikov, Smirnov, Kalin, [i curentul modera\ilor, reprezentat de Snegur [i al\ii care, marginaliz]ndu-i ulterior pe conservatorii cei mai dogmatici, au gestionat ]n mare m=sur= procesul de transform=ri sociale (limitate, ce-i drept) [i au demarat procesul tranzi\iei. Modera\ii opozi\iei au fost selecta\i (o selec\ie politic= natural=, dup= teoria tranzi\iei democratice grupul modera\ilor fiind triat ]n urma diferitelor ]ntruniri, mitinguri, demonstra\ii, lu=ri de atitudine etc.) o perioad= aparent mai ]ndelungat=, deoarece opozi\ia regimului nu era suficient de bine structurat= pentru a releva tr=s=turile, componentele, radicalii [i modera\ii proprii, pe c]nd PCM, fiind o unitate consacrat=, a avut un cadru mai clar stabilit [i mai mult timp la dispozi\ie ca s=-[i determine actorii proprii, ]n special c]nd a devenit clar= ireversibilitatea schimb=rilor politice. Totu[i, ]ntrebarea fundamental= ]n cazul RSSM/RM este dac=, ]n absen\a unei culturi paralele [i a organiz=rii politice prealabile, care a [i condus ulterior la deficien\ele aranjamentelor dintre putere [i opozi\ie, putem afirma c= am avut un pact. Aranjamentele negociate ]ntre modera\ii puterii [i opozi\iei ]n RSSM/RM pot fi cu greu calificate drept un pact clasic, de aceea vom utiliza expresia ]n cauz= av]nd ]n vedere rezervele de rigoare. Problema pactului limitat moldovenesc a fost creat= [i de calitatea persoanelor implicate, at]t din partea puterii, c]t [i din partea opozi\iei. Elita politic= nu a [tiut s= ]nve\e, de[i s-a adaptat foarte repede circumstan\elor noi. Mircea Snegur a fost ales ]n func\ia de pre[edinte al Sovietului Suprem al RSS Moldovene[ti la 27 aprilie 1990 (]n aceea[i zi fiind adoptat= [i legea despre drapelul de stat tricolorul)20, Ion Had]rc=, liderul Frontului Popular, a fost ales ]n func\ia de prim-vicepre[edinte al Sovietului Suprem al RSS Moldovene[ti la 11 mai 199021; p]n= la sf]r[itul lunii ]n func\ie de pre[edinte al Consiliului de Mini[tri a fost numit Mircea Druc, un activist al Frontului Popular22, iar postul de prim-vicepre[edinte a fost ocupat de Andrei Sangheli, viitorul premier [i fondator al Partidului Democrat Agrar.23 }n perioada 4 decembrie 1989 4 aprilie 1990 au fost demi[i 7 mini[tri, 2 vicepre[edin\i ai Consiliului de Mini[tri, pre[edintele Consiliului de Mini[tri Ivan Kalin [i pre[edintele Comitetului de Stat pentru Televiziune [i Radiodifuziune al RSS Moldovene[ti.24 }n\elegerea

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 251

dintre modera\ii regimului [i modera\ii opozi\iei s-a realizat cel mai plenar anume ]n domeniul distribuirii func\iilor de conducere proces de cele mai multe ori lipsit de transparen\= [i bazat pe afiliere personal=, mai pu\in pe profesionalism. De fapt, elitele comuniste moderate [i-au continuat nestingherit carierele ]n calitate de func\ionari de stat sau av]nd posturi ]n parlament, deoarece avansarea liderilor mi[c=rii de eliberare na\ional= nu a fost oprit= sau blocat=, ci ]ntr-un fel digerat= de birocra\ia comunist= de stat. Modera\ii regimului, ]n acest pact moldovenesc al tranzi\iei, au fost mai abili [i au reu[it s= gestioneze tranzi\ia cu pierderi minime pentru cercul lor de fo[ti tovar=[i de partid, prelu]nd [i utiliz]nd cu o ]ncredere cresc]nd= vocabularul na\ionalizant-eliberator al elitei mi[c=rii social-politice frontiste. Conceptul de indigenizare, promovat deschis sau nu, era ]n contradic\ ie cu politica cre=rii unui singur popor sovietic. Imperiul sovietic, ca [i alte imperii, a modernizat republicile, prin intermediul programelor de dezvoltare economic=, dar a [i facilitat posibilitatea comunic=rii [i interac\iunii, avans=rii [i reproducerii practicilor culturale, f=c]nd na\ ionalitatea mai articulat=, iar na\ionalismul expresia cea mai potent= a ambi\iilor respinse.25 Un exemplu concludent este trecerea gra\ioas= a secretarului CC al PCM pentru agricultur=, Mircea Snegur, ]n lag=rul sus\in=torilor restructur=rii [i suveranit=\ii republicii [i alegerea ulterioar= a acestuia ]n calitate de pre[edinte al Sovietului Suprem, iar mai apoi al \=rii, fapte care s-au datorat schimb=rii de cadru ]n care se poate realiza ambi\ia elitei conduc=toare. At]t pentru Snegur, c]t [i pentru Lucinschi a contat domeniul politic de autorealizare, care la sf]r[itul anilor optzeci ai secolului XX se extindea, din contul partidului, spre domeniul na\ionalismului, al suveranit=\ii [i independen\ei. Pentru realizarea scopurilor de men\inere la putere, prosoapele na\ionalismului au fost tot at]t de utile ca [i volumele lui Lenin, autorusificarea [i utilizarea vocabularului ideologic al Partidului Comunist. Criza de statalitate a fost utilizat= abil pentru consolidarea puterii actorului principal al grupului de modera\i ai regimului M. Snegur, care a folosit ocazia respectiv=, dar [i mim]ndu-l pe pre[edintele Gorbaciov, pentru a institui func\ia de pre[edinte al republicii ]n scopul consolid=rii ordinii constitu\ionale [i suveranit=\ii RSS Moldova.26 Interesant este faptul c= doar Primul Pre[edinte se alege, pe un termen de cinci ani, de Sovietul Suprem al RSSM, prin majoritatea simpl= a tuturor deputa\ilor poporului din RSSM. Tot atunci Snegur a

252

IULIAN FRUNTA{U

fost ales ca pre[edinte, iar a doua zi, la 4 septembrie, Alexandru Mo[anu a fost ales ]n calitate de pre[edinte al Sovietului Suprem al RSSM.27 }n acest fel, modera\ii regimului [i modera\ii opozi\iei au mai realizat o tranzac\ie ]n cadrul reforma pactada ruptura pactada, stil moldovenesc. Snegur a avut toat= sus\inerea modera\ilor opozi\iei, reprezentantul c=reia ocupase locul eliberat. Pe parcursul realiz=rii aranjamentelor cvadripartite, unii actori au reu[it s= se confrunte ]ntr-o perioad= relativ scurt=, fiind cunoscut conflictul ]ntre moderatul regimului Snegur [i moderatul opozi\iei Druc. Snegur a gestionat situa\ia tensionat= mult mai abil, avertiz]nd Sovietul Suprem (SS) [i d]ndu-[i demisia la 21 februarie 1991. Nomenclatura comunisto-agrarian=, dar [i modera\ii opozi\iei afla\i ]n func\ii l-au sus\inut pe Snegur [i, ]ntr-un timp relativ scurt, a fost demis Druc, fiind introduse [i schimb=ri ]n Constitu\ie, prin care republica, de facto, devenea preziden\ial=.28 Radicalizarea mediului politic a condus la apari\ia unui discurs na\ionalizant mai pronun\at al aripii radicale din opozi\ie, care a r=mas ]n afara pactului [i a aranjamentelor de carier=, astfel av]nd posibilitatea s= ]nainteze revendic=ri tot mai revolu\ionare. Astfel, au fost organizate mai multe proteste, manifest=ri de strad=, lu=ri de atitudine etc., fapt care i-a f=cut pe modera\ii regimului/opozi\iei s= ]ntreprind= unele ac\iuni, cel pu\in pe cale legislativ=, pentru a anihila consolidarea puterii radicalilor din opozi\ie. De exemplu, ]n urma manifest=rilor de strad= din 15 noiembrie, a ap=rut Hot=r]rea Sovietului Suprem Cu privire la ]nc=lc=rile ordinii publice care au avut loc la 15 noiembrie 1990 ]n ora[ul Chi[in=u.29 Acest fapt demonstreaz= c= exista suficient radicalism social pentru ca liderii ce nu au ob\inut nimic ]n procesul pactului limitat (Mo[anu, Had]rc=, Druc aveau func\ii ]nalte, nu ]ns= [i Ro[ca, Ghimpu [i al\ii) s= gestioneze sentimentul de insatisfac\ie ]n direc\ia clivajelor unor op\iuni politice mai radicale, dar mai bine definite [i cristalizate. S]nt semnificative ]n acest context amintirile participan\ilor la evenimentele din perioada restructur=rii [i na\ionaliz=rii ]n RSSM: Acum zece ani, eu eram ]n v]ltoarea evenimentelor, fiind vicepre[edinte al Frontului Popular. Dup= p=rerea mea, problema principal= e c= noi am venit la putere f=r= a fi preg=ti\i din punct de vedere politic [i structural, f=r= a avea un guvern din umbr=, cu persoane reale care ar fi schi\at din timp planul de guvernare, lucru care ne-a fost sugerat de at]tea ori de colegii

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 253

no[tri din Republicile Baltice. }n al doilea r]nd, o gre[eal= foarte mare s-a comis la Congresul II al Frontului Popular. S-au adunat oameni de diferite orient=ri, dar care se \ineau de Front, erau [i comuni[ti... Prin noul s=u statut, s-a luat o decizie gre[it=: s= fie alunga\i cei cu bilete de partid, mul\i dintre ei destul de valoro[i. Dar ace[tia au aderat la Front ca s= se salveze, [i nu pentru a ne distruge din interior. Fiind izola\i, ei s-au l=sat u[or manevra\i de for\ele distructive. Asta [i-a f=cut efectul.30

4. Rolul privilegiat al na\ionaliz=rii* ]n raport cu democratizarea


}n 1989, democra\ia s-a ]ntors ]n Europa Central= [i de Est ]mpreun= cu suveranitatea na\ional=, consolid]nd ]n acest fel leg=tura istoric= puternic= ]ntre democra\ie [i statul-na\iune.31 Criza de statalitate a permis elitelor nedemocratice din Moldova s= deplaseze accentul de pe discursul statului-partid asupra statului etnic, f=r= tolerarea pluralismului, inclusiv etnic, [i f=r= angajarea plenar= ]n ce prive[te edificarea societ=\ii democratice. }n acest fel, discursul eliber=rii na\ionale a fost privilegiat ]n raport cu democratizarea. Aceast= eliberare ]ns= a fost structurat= dup= calapodul comunismelor autohtone, submin]nd ideea de na\ionalism liberal [i promov]nd un na\ionalism al nomenclaturii comuniste, de tip ceau[ist. Cu ale cuvinte, obiectivul fundamental, care la sf]r[itul anilor 80 devenise at]t de atractiv milioanelor de caucazieni, baltici [i moldoveni, a fost nu democra\ia liberal=, ci eliberarea na\ional=, suveranitatea [i independen\a.32 }n cadrul procesului de reconstituire a istoriei proprii, intelectualii na\ionalizan\i, dar [i na\ionali[ti, au calificat experien\a sovietic= drept o perioad= ce a torpilat aspira\iile na\ionale autentice. Este semnificativ=
*Na\ionalizant este diferit de na\ionalist ([i liberalizant de liberal) prin intensitatea discursului, convingere [i gradul de oportunism. }n Basarabia am avut parte mai mult de indivizi liberalizan\i [i na\ionalizan\i, care de cele mai multe ori ]nc=lecau valul social disponibil la acel moment pentru a se afla la putere. A converti un na\ionalist este dificil, a converti un agent na\ionalizant \ine de perspectivele care ]i s]nt oferite. Totodat=, at]t timp c]t este posibil= ]nsu[irea [i nu doar adaptarea, exist= [anse ca un agent na\ionalizant sau/[i liberalizant s= evolueze ]n direc\ia na\ionalismului sau/[i liberalismului autentic. Agen\ii na\ionalizan\i [i liberalizan\i (ultimii mai s]nt numi\i [i sociali, ]n sensul promov=rii reformelor sociale, dar nu neap=rat ]n domeniul etnic) de obicei s]nt reformi[ti [i nu revolu\ionari ]n modul [i viziunea lor de transform=ri sociale fundamentale.

254

IULIAN FRUNTA{U

radicalizarea discursului na\ionali[tilor, care nu admiteau, nici cel pu\in teoretic, influen\a formativ= a experien\ei sovietice ]n ce prive[te crearea na\iunilor. De[i, ]n mod evident, edificarea (proto)na\iunii politice moldovene[ti \ine de perioada afl=rii RSSM ]n cadrul URSS, iar na\ionalismul la sf]r[itul anilor 80 era unul moldovenesc. Doar mai t]rziu, o dat= cu avansarea restructur=rii, care a adus ]n RSSM grafia latin= [i limba rom`n=, coeren\a na\ionalismului etnolingvistic autohton a disp=rut. Aceasta deoarece la un moment dat mi[carea pentru emanciparea na\ional= a reliefat mai pronun\at cele dou= clivaje cultural-ideologice, care se aflau ]n competi\ie pentru mintea [i spiritul basarabenilor de la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX, precum [i la sf]r[itul deceniului opt al secolului XX: a) identificarea complet= cu idiomul na\ional istoric [i politic rom`nesc; b) acceptarea (]n m=sur= diferit=, ce-i drept) a comunit=\ii etnolingvistice, dar insist]ndu-se asupra c=ii proprii de suveranizare politic= [i asupra statalit=\ii reformate ]n cadrul unei Rusii democratice noi sau ]n cadrul unei (con)federa\ii de republici unionale. Etnona\ionalismul ]n Republica Moldova a fost influen\at de institu\iile [i alegerea politic=, acestea fiind argumentele interdependente referitoare la statalitate [i tranzi\ie ]n URSS: a) institu\iile specifice [i principiile federalismului de tip sovietic au creat stimulente [i posibilit=\i de mobilizare a resurselor pentru politizarea etniei; b) calea de tranzi\ie aleas= de perestroika [i glasnost liberalizarea, dar nu democratizarea structurilor centrale de putere posttotalitare [i consecutivitatea alegerilor, a contribuit decisiv la faptul ca na\ionalismul exclusivist s= devin= for\a cea mai dinamic= ]n politic=; c) acordarea aten\iei prioritare restructur=rii economice din contul reform=rii guvern=rii democratice, fapt care a sl=bit [i mai mult statul central. Pentru perceperea corect= a fenomenului ]nc=lec=rii valului na\ionalist de c=tre elitele comuniste republicane este necesar s= men\ion=m asemenea elemente cum ar fi alegerea ra\ional=, mobilizarea resurselor [i neoinstitu\ionalismul. Faptul c= elitele etnice comuniste din republici de\ ineau controlul asupra organiza\iilor culturale-na\ionale, a universit=\ilor [i cadrelor a oferit accesul direct la resursele care puteau fi mobilizate ]ntr-un moment oportun. Din perspectiva neoinstitu\ionalist= este evident faptul c= institu\iile ofer= [i limiteaz=, ]n acela[i timp, alegerile aflate la dispozi\ia factorilor de decizie politic=. S]nt revelatoare afirma\iile fostului prim-secretar al CC al PCM, Ivan

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 255

Bodiul, de numele c=ruia este str]ns legat= perioada de stagnare ]n RSSM, ]ntr-un interviu publicat la sf]r[itului anului 1988: Dar [i azi conduc republica oamenii promova\i pe timpul meu. Am observat c= s]nte\i foarte conservativi ]n atitudinea fa\= de cadre. To\i au r=mas la locurile lor...33 Aceast= observa\ie relev= la prima vedere conservatismul elitei comuniste republicane, ]ns=, la o analiz= m=i atent=, transpare faptul c=, de[i la conducere se afla aceea[i categorie de oameni, promova\i pe timpul lui Bodiul, se produceau schimb=ri interne ]n ierarhia func\ionarilor statului-partid. Sub presiunea evenimentelor desf=[urate ]n cadrul procesului de liberalizare gorbaciovist=, se selectau natural comuni[tii cu un grad ]nalt de adaptabilitate social=, mai flexibili din punct de vedere ideologic [i care, teoretic, ar fi putut s= gestioneze schimb=rile democratice, consolid]nd partidul. }n cazul Basarabiei ]ns=, spre deosebire de elita comunist= a Europei de Est, comuni[tii moldoveni nu au fost ]n stare s= ]nsu[easc=, ci doar s= se adapteze, aceast= adaptare incluz]nd utilizarea prosoapelor na\ionale pentru na\ionalizarea discursului. Faptul c= elitele comuniste din RSSM nu au fost capabile s= ]nve\e a ]nsemnat degradarea na\ionalismului per se, care a fost folosit doar ca paravan ]n vog= la acel moment. Dup= cum a remarcat Suny, Gorbaciov a fost nevoit s= se sprijine ini\ial pe for\ele neformale intelectuale [i populare din republicile na\ionale, iar acestea, utiliz]nd imaginea Secretarului General reformator, au ]nceput s=-[i promoveze treptat programul propriu de liberalizare, ac\ion]nd ]mpotriva aparatelor comuniste conservatoare din republicile unionale. Astfel, la Chi[in=u, ca [i ]n Statele Baltice, a ap=rut Mi[carea Democratic= ]n Sus\inerea Restructur=rii. O dat= cu na\ionalizarea discursului mi[c=rilor respective [i apari\ia fronturilor populare, puterea Partidului Comunist republican a ]nceput s= fie subminat= rapid, iar conducerea ]n multe cazuri a fost schimbat=. }n cazul nostru, de exemplu, P.Ch. Lucinschi l-a ]nlocuit pe S.C. Grossu. O dat= cu democratizarea general= a practicilor politice, delegitimizarea conducerii Partidului Comunist central, reticen\a cresc]nd=, dar [i inabilitatea Moscovei de a folosi for\a pentru a-[i impune voin\a numit=, dup= 9 aprililie 1989, sindromul Tbilisi , clasele politice vechi fie au fost scoase de la putere de mi[c=rile na\ionaliste, fie s-au acoperit cu prosoapele na\ionalismului.34 Revolu\ia de sus a lui Gorbaciov a fost preluat= de revolu\iile na\ionale de jos, care nu au putut fi constr]nse de viziunea limitat= a Secretarului General al PCUS. Dezvoltarea societ=\ii civile [i a na\iunilor coerente ]n

256

IULIAN FRUNTA{U

cadrul URSS a transformat iremediabil eforturile lui Gorbaciov din edificarea/consolidarea statului ]n procesul eliberativ de dezmembrare a statului.35 Sub presiunea grupurilor sociale [i a cercurilor academice din \ar= au fost ]ntreprinse anumite m=suri ce corectau gre[elile partidului ]n domeniul politicii na\ionale: Rezolu\ia special= a Conferin\ei a XIX-a a Partidului (iunie-iulie 1988) referitoare la rela\iile interetnice, ]n care se vorbe[te despre necesitatea imperioas= de a democratiza federa\ia sovietic=; Plenara CC al PCUS din septembrie 1989, ]n cadrul c=reia s-a recunoscut necesitatea restructur=rii radicale a federa\iei sovietice [i a elabor=rii unei Declara\ii noi despre URSS; Congresul XXVII al PCUS (iulie 1990) care a formulat obiectivul transform=rii statului ]ntr-o Comunitate a republicilor suverane [i necesitatea ]ncheierii unui nou Tratat Unional.36 Dup= cum a remarcat Suny, credin\a claselor mai educate ]n proiectul socialist [i ]n ideologia marxist-leninist= a fost subminat= de glasnost [i de incapacitatea statului-partid de a oferi solu\iile necesare pentru probleme stringente. }n acest context, rescrierea istoriei sovietice a mers mai departe de critica permis= a stalinismului, ajung]nd la revolu\ia lui Lenin [i exprimarea opiniilor negative vizavi de evolu\ia socialist= a Rusiei. }n majoritatea republicilor unionale, inclusiv ]n Moldova, activi[tii [i intelectualii au ]nceput s= poarte portretele lui Gorbaciov la diferite manifest=ri populare [i, ]n spiritul glasnost-perestroika, s= creeze fronturi na\ional-populare [i s= ]nainteze cerin\e etnoculturale ]mpotriva programelor rusificatoare ale Partidului Comunist sovietic.37 Prima grev=, din iulie 1988, la care au participat [oferii mijloacelor de transport ]n comun [i prima demonstra\ie a studen\ilor ]n leg=tur= cu tezele PCM (octombrie 1988) nu au fost reprimate, de[i au fost intentate dosare, clasate pe parcurs. Au urmat alte demonstra\ii [i manifest=ri de mas=, iar CC al PCM descoperea c= are tot mai pu\in= ]ncredere ]n for\ele proprii, cre]ndu-se un asemenea mediu ]n care ar fi fost dificil= ]ntreprinderea m=surilor coercitive. Exista un raport dialectic ]ntre concesiile regimului [i victoriile societ=\ii, fapt care ]mpingea liberalizarea spre centru. Acest lucru s-a ]nt]mplat ]n Spania [i Brazilia, ]ns= ]n URSS lucrurile nu puteau urma un asemenea scenariu din cauza absen\ei unei societ=\i civile viguroase [i a lipsei totale de tradi\ii politice. De aceea, liberalizarea, limitat= ini\ial [i extins= ulterior, nu a exclus persoanele compromise care au contribuit plenar la perpetuarea regimului anterior.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 257

O dat= cu perestroika, societatea civil=, tot mai robust=, ]nainta revendic=rile sale sau ignora, ]n mod simbolic, unele evenimente, fapt care ar fi fost ]n trecut sanc\ionat cu toat= asprimea. De exemplu, ]n alocu\iunea primului-secretar al PCM, S.C. Grossu, se men\ioneaz=: Ziua comemor=rii lui Lenin a fost consemnat= pe larg [i de c=tre presa noastr=, care a g=sit pentru asta at]t documente noi, c]t [i cuvintele necesare. Dar iat= c= s=pt=m]nalul Literatura [i Arta [i ziarul Tineretul Moldovei nu au men\ionat nici un cuv]nt despre aceast= zi remarcabil=.38 Publica\iile ]n cauz=, exprim]nd viziunile liberalizante [i na\ionalizante ale cititorilor, au sfidat autorit=\ile ]ntr-o problem= plin= de semnifica\ii simbolice [i ideologice. }n acela[i timp, adic= ]n perioada 1988-1989, PCM a avut de ]nfruntat o reglare intern= de conturi, ]n urma c=reia au fost stabilite at]t persoanele cu un poten\ial sporit de flexibilitate ideologic=, care mai t]rziu le-a permis s= ]ntreprind= sau s= mimeze ac\iuni liberal-reformatoare, c]t [i cele care, gra\ie afilierii personale, educa\iei, rigidit=\ii ideologice, au r=mas devotate viziunii conservatoare privind necesitatea men\inerii URSS ]n forma existent= (poate cu unele modific=ri neesen\iale), p=str=rii statutului privilegiat al etniei ruse [i a domina\iei URSS asupra statelor-sateli\i. Ini\ial, grupul conservator era mult mai puternic, cel reformator fiind practic inexistent [i ]n c=utarea unei identit=\i politice mai consistente. De aceea, prima manifestare public= a PCM ]n domeniul realit=\ii lingvistice [i etnice a fost rigid= [i sfid=toare la adresa societ=\ii civile incipiente [i a agen\ilor social-liberalizan\i [i na\ionalizan\i ai restructur=rii. Astfel, au ap=rut Tezele CC al PCM, Prezidiului Sovietului Suprem [i Sovietului de Mini[tri al RSSM S= sus\inem restructurarea cu ac\iuni concrete39, care au suscitat reac\ii protestatare din partea studen\imii, elitelor intelectuale [i chiar a cet=\enilor simpli, radicaliza\i de discursul ignorant, dar [i arogant, al comuni[tilor. Apari\ia disiden\ilor na\ionali[ti [i manifest=rile timpurii ale acestora pot fi considerate drept nucleul societ=\ii civile ]n Uniunea Sovietic=. Mai t]rziu, ace[tia, ]n cazul ]n care au supravie\uit m=surilor coercitive ale statului-partid [i nu au emigrat, au fost unii din cei mai activi sus\in=tori ai restructur=rii [i transparen\ei gorbacioviste. Num=rul [i gradul de opozi\ie al disiden\ilor varia ]n republicile unionale. Caucazul [i |=rile Baltice se deosebeau de Ucraina sau, cu at]t mai mult, de Moldova, unde n-a fost ]nregistrat nici un caz de samizdat sau manifestare literar= indivi-

258

IULIAN FRUNTA{U

dual= opozant=, care ar fi putut ap=rea ]n perioada restructur=rii sau dup= dezintegrarea URSS, demonstr]ndu-se c=, nici cel pu\in la nivel individual, n-a existat o opozi\ie con[tient= [i articulat= fa\= de regim. }n lipsa natural= a disiden\ilor, KGB-ul din RSSM a fost uneori nevoit, pentru raison dtre, s= inventeze dosarele respective, prin exagerarea deliberat= a unor manifest=ri juvenile de bravad= ]n parcurile centrale sau/[i sub efecte bahice. Structurile societ=\ii civile cum ar fi bisericile, asocia\iile profesioniste [i cercurile academice nu puteau juca vreun rol semnificativ ]n efortul ini\ial al lans=rii procesului de liberalizare [i democratizare, deoarece au fost penetrate de agen\ii aparatului coercitiv sau integrate statului-partid. Religia ortodox=, cu mo[tenirea sa cezaro-papist= [i tendin\a de a depinde de stat [i a pretinde, ulterior, statutul de biseric= na\ional=, n-a servit drept baz= pentru activit=\i opozi\ionare, ]n acest fel Moldova deosebindu-se de Polonia [i Lituania catolic= sau de Germania de Est protestant=. Penetrarea unei societ=\i civile modeste (biserica, asocia\iile de crea\ie etc.) de agen\ii serviciilor de supraveghere politic= [i, ]n consecin\=, discreditarea ulterioar= a acesteia a contribuit la crearea unei asemenea situa\ii c]nd nici o for\= social= nu era capabil= s=-[i asume rolul de generator al opozi\iei civile, care mai t]rziu ar fi formulat un discurs antitotalitar. Societatea politic= ]nseamn= nu doar reprezentare politic= instantanee, ]n special dac= lu=m ]n considera\ie nivelul rudimentar de organizare a societ=\ii, ci [i o mentalitate politic= distinct= format= pe parcursul unei perioade ]ndelungate, care consider= natural= [i absolut indispensabil= func\ionarea partidelor politice. }n Moldova, ]ns=, partide nu au existat timp de 45 de ani, iar cuv]ntul partid avea conota\ii peiorative ]n perioada restructur=rii, dar [i ]n primii ani de independen\=. Aproape nici o mi[care politic= din Europa Central= [i de Est, dar cu at]t mai mult ]n spa\iul (post)sovietic, nu se numea partid, iar liderii, cei restructura\i [i cei noi, nu voiau s= conduc= dec]t mi[c=ri de tot felul, refuz]nd s= organizeze partide. Aceasta a constituit deosebirea fundamental= de America Latin= [i br]ul de sud al Europei Occidentale (Portugalia, Spania, Grecia). De men\ionat c= agen\ii sociali ai restructur=rii ][i manifestau opiniile ]n contextul general al suprema\iei ideologiei comuniste, critic]nd neajunsurile sistemului, dar f=r= a atenta la legitimitatea regimului [i a conduc=torilor URSS. }n RSSM ]n perioada totalitar= nu au avut loc manifest=ri anticomuniste, dar nici ]n perioada perestroik=i indivizii nu s-au remarcat

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 259

prin ac\iuni antisovietice. Dup= cum membrii Sfatului |=rii credeau ini\ial c= soarta Basarabiei este legat= de maica lor marea Rusie democratic=, tot a[a, ]n anii 1986-1990, reprezentan\ii societ=\ii civile incipiente credeau cu sinceritate c= viitorul RSSM este str]ns legat de Rusia, de un comunism nou, transformat ]n spiritul leninist, ce fusese alterat par\ial de omul negru Iosif Stalin. Bine]n\eles, ]ntr-un efort retrospectiv de reconstituire a trecutului, societ=\ile civil= [i politic=, mai consolidate la momentul de fa\=, [i reprezentan\ii acestora mai maturi din punct de vedere politic, s]nt tenta\i s= sus\in= c= opiniile exprimate ]n acea perioad= au reprezentat o tactic= pe deplin con[tient= de camuflare a inten\iilor adev=rate, ]ndreptate spre eliberarea na\ional=, democratizare, independen\= etc. }ns=, dincolo de ]ncerc=rile de tratare interpretativ=, este necesar de subliniat c= procesul de restructurare a ]nsemnat o ]ntreprindere cu un final neclar ([i limitat, ]n viziunea ini\ial= a majorit=\ii elitelor comuniste [i a agen\ilor sociali-liberalizan\i [i na\ionalizan\i, dup= modelul dezghe\ului lui Hru[ciov), iar implicarea intelectualilor liberalizan\i a ]nsemnat ini\ial un efort sincer de transformare a sistemului comunist [i de atribuire a unei fe\e umane acestuia, de modernizare a puterii sovietice. Nu putem nega o anumit= insisten\= [i chiar curaj din partea acestor intelectuali care cre[teau, deloc surpinz=tor, o dat= cu acumularea problemelor insolvabile pentru statul-partid central, incapabil s= mai fac= recurs la metodele coercitive. Doar ]n urma unor procese dezintegratoare [i a radicaliz=rii mediului politic general din URSS, discursul agen\ilor sociali devenise [i el mai radical. Aceasta ]ns= s-a ]nt]mplat dup= apari\ia modelelor, de exemplu, al comportamentului politico-social baltic, sau ]n urma curajului editorial al publica\iilor moscovite , etc. Reclamarea unor atitudini opozante [i a statutului de lupt=tori din fa[= ]mpotriva comunismului reprezint= un element al mitologiei sociale, care acompaniaz= schimb=rile sociale radicale, ]n special ]n statele cu pu\ine tradi\ii democratice, lipsa c=rora stimuleaz= [i mai mult fantezia uman=, nebulozitatea afirma\iilor a posteriori [i efortul de ob\inere a legitimit=\ii printr-o substituire a faptelor reale cu cele dorite. Este instructiv s= exemplific=m opiniile intelectualilor liberalizan\i la ]nceputul perioadei de restructurare: La ora actual=, mai ales dup= Plenara din ianuarie (1987 n. a.) a CC al PCUS, de la Moscova vine lumin= spre noi ]n flux continuu sau, dac= e s= ne exprim=m metaforic, coboar= potop de lumin=. ... }ntr-adev=r, partidul ne orienteaz=, ne ]narmeaz= cu

260

IULIAN FRUNTA{U

ideologia de clas=, expresia c=reia este umanismul...40 Sau: ...]n ciuda tuturor comuni[tilor de bun=-credin\=, care nu erau ]nclina\i s= uite cuvintele scrise cu tremur de inim= de marele Lenin... }n lumina d=t=toare de via\= a Congresului XX... a venit ]n literatur= o genera\ie nou=, cea mai interesant= genera\ie de condeieri din c]te au venit p]n= atunci [i dup=. Ardea ]n ceruri Soarele ]ntrem=tor al lui Octombrie, [i ]n inimi ardea... A uita ce-a fost ]nseamn= a nu ]n\elege just imperativul vremii, a minimaliza hot=r]rile partidului, a submina da, a submina! bunele porniri ale Secretarului nostru General M.S. Gorbaciov, care [tie s= se apropie de durerea omului nu cu vorba, ci cu sufletul.41 Chiar ]n eseul Ve[m]ntul fiin\ei noastre, revolu\ionar la acel moment pe motiv c= a abordat corect procesele de rusificare, identitatea limbii moldovene[ti [i a celei rom`ne, necesitatea revenirii la grafia latin=, au existat unele momente ce au ]ncercat s= diminueze con\inutul critic [i s= proiecteze posibilele solu\ii doar ]n cadrul statului socialist sovietic: Moldavologii s]nt odio[i, desigur, [i trebuie critica\i.... Trebuie demascat scopul perfid al propagandei lor. Ei caut= s= demonstreze c= fenomenul negativ al degrad=rii limbilor na\ionale este inerent socialismului, ]n timp ce noi sus\inem c= tocmai ]ntr-o societate socialist= nu trebuie s= se manifeste asemenea fenomene42. }ntr-un context similar, este extrem de semnificativ= autoamplasarea imaginar-politic= [i cultural= a intelectualilor moldoveni ]n spa\iul URSS: ...de la Prut ]ncepe Patria...43, ]n toat= |ara noastr= URSS etc. Perpetuat=, ]ntr-o form= sau alta, o perioad= ]ndelungat=, dar ceea ce este important de re\inut p]n= la ultima clip= de existen\= a URSS, aceast= autoidentificare imaginar-politic= [i cultural=, ]nsu[it= din primii ani [colari (gen |ara mea, Moldov=-mam=,/ Vatra doinelor str=bune,/ Ca un strugure de poam=/ Stai pe harta Uniunii44) de elita comunist= republican=, dar [i de ceilal\i membri ai societ=\ii, inclusiv de intelectuali-viitorii agen\i liberalizan\i, a determinat ]n mare m=sur= atitudinea echivoc= a elitelor politice [i intelectuale ]n egal= m=sur= fa\= de un proiect politic al independen\ei statale sau al unirii cu Rom`nia. }n timpul schimb=rii regimurilor practic ]ntotdeauna apare dilema cu privire la informatori [i lustra\ie. }ns= problema ]n cauz= ]n RSSM/Republica Moldova nici n-a fost pus= ]n discu\ie, aceasta av]nd urm=toarele explica\ii posibile: a) la putere, pe tot parcursul liberaliz=rii [i democratiz=rii, s-au aflat persoane din fostul regim, chiar atunci c]nd Frontul Popular domina, aparent, arena politic= moldoveneasc=; b) mi[c=rile social-politice

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 261

liberalizante [i na\ionalizante pentru emanciparea na\ional-politic=, inclusiv Frontul, au fost penetrate de agen\ii regimului anterior. }n fond, a fost absolut clar c= elita politic= moldoveneasc= era, ]nc= din 1991, cel pu\in rezervat=, dac= nu ostil=, fa\= de problema unit=\ii na\ionale. Acest lucru a fost deja clar la 27 august 1991. {i mai evident a devenit dup= 25 decembrie 1991, momentul disolu\iei oficiale a URSS, c]nd nu mai exista nici o piedic= juridic= [i nici un risc legal ca cele dou= state, Republica Moldova [i Rom`nia, ambele deja interna\ional recunoscute, s= fuzioneze. Mai ales c= ]n acel moment autorit=\ile de la Tiraspol erau absolut derutate de marea catastrof= geopolitic= din a doua jum=tate a anului 1991 [i ]nc= nu se ajunsese la conflictul militar, ]n urma c=ruia s-a cimentat ideea statalit=\ii transnistrene. Evidente au fost tendin\ele independiste ale v]rfurilor puterii de la Chi[in=u [i ]n toamna anului 1991, imediat dup= puciul comunist de la Moscova. Faptul c= Chi[in=ul a reac\ionat ]ntr-o manier= absolut ciudat= ]n Transnistria postpucist= deconspir= c= unii lideri politici basarabeni au fost para[uta\i ]n mi[carea de eliberare na\ ional= [i c= scopul acestora era cu totul altul dec]t cel al unit=\ii sau chiar al independen\ei acestui popor. Acest lucru e demonstrat axiomatic, dac= ne g]ndim la ceea ce s-a ]nt]mplat ]n februarie 1994, c]nd s-a dat descifrarea clar= a sintagmei independen\= na\ional= antirom`nismul.45 Nu ]ncape ]ndoial= ]n ce prive[te misiunea unor indivizi care au p=truns ]n mi[carea de emancipare na\ional= a rom`nilor basarabeni cu scopuri bine definite de serviciile securit=\ii sovietice [i ruse, ]ns= ar fi o simplificare [i primitivizare reducerea e[ecului na\ionaliz=rii la prezen\a acestor in[i. Eforturi similare au fost depuse, presupunem, [i ]n cazul Republicilor Baltice, ]ns= mi[c=rile na\ionale ale acestora au rezistat pentru c= au dat dovad= de un na\ionalism viguros, de coeziune etnic= [i o viziune de integrare euroatlantic=. Problema const= ]ntr-o anumit= imunitate etnic= dezvoltat= la baltici (spre deosebire de moldoveni) [i capabil= s= reziste viru[ilor str=ini sau celor autohtoni care au ]ncercat s= deraieze mi[carea de independen\=. Analiza imunit=\ii etnice ar avea o relevan\= mai mare dec]t explicarea e[ecului mi[c=rii de eliberare na\ional= doar prin activitatea agen\ilor securit=\ii. Este semnificativ= lipsa de reac\ie din partea intelectualilor moldoveni la afirma\ia pre[edintelui Lucinschi c=, dac= se deschid arhivele securit=\ ii, Moldova va r=m]ne f=r= intelectuali. O asemenea afirma\ie sfid=toare ]ntr-o \ar= din Europa Central=, de exemplu, ar fi suscitat reac\ii protesta-

262

IULIAN FRUNTA{U

tare, ]n cazul nostru ]ns= t=cerea a confirmat at]t existen\a unui num=r impun=tor de dosare de informatori ai KGB-ului ]n r]ndul scriitorilor, oamenilor de art=, savan\ilor, profesorilor universitari etc., c]t [i subdezvoltarea societ=\ii civile actuale care trebuia, ]n mod normal, s= intervin= ]n asemenea circumstan\e. Un moment important este c=, spre deosebire de polonezi, unguri, cehi [i baltici, moldovenii nu au con[tientizat faptul c=, de facto, conducerea este str=in=, acest lucru fiind cumva absent ]n imagina\ia politic= a moldovenilor. Mai mult dec]t at]t, ]n cazul acestora s-a produs o identificare par\ial= ([i uneori deplin=) ideologic=, politic= [i emo\ional= cu URSS, aceast= identitate av]nd o pondere considerabil= ]n structura social-politic= a societ=\ii moldovene[ti ]n 1989-1991, dar [i mai t]rziu de exemplu, ]n alegerea masiv= a comuni[tilor rusofili la scrutinul parlamentar din 25 februarie 2001.

5. Suveranizarea limitat= a RSSM [i conflictul juridic ]ntre autorit=\ile republicane [i cele centrale
Dup= cum am men\ionat ]n capitolul precedent, este necesar de subliniat c= socialismul real/realist [i-a dezvoltat propriile mecanisme de echilibrare, dinamica proprie [i capacitatea de a-[i reproduce tr=s=turile constitutive ceea ce poart= semnifica\ii deosebite pentru tranzi\ie, ]n pofida faptului c= acest lucru este subestimat de politologi, ]n special, de cei din spa\iul ex-sovietic. Mo[tenirea totalitar= a URSS a fost deosebit=: versiunea leninist= a comunismului a fost o inven\ie intern=, [i nu importat= din afar=, fapt care ar fi permis, ca ]n cazul Poloniei, de exemplu, distan\ area social= [i, ulterior, politic=, de importatorii ru[i ai comunismului. Declararea suveranit=\ii de c=tre Estonia la 16 noiembrie 1988 [i mai t]rziu de alte dou= Republici Baltice, lupta pentru reinstalarea ]n drepturi a limbilor na\ionale, reac\ia protestatar= fa\= de suprimarea brutal= a demonstra\iei din Tbilisi ]n aprilie 1989, toate acestea au creat un mediu politic-social favorabil pentru afirmarea independen\ei consolidate a republicilor. De men\ionat c= mi[carea na\ionalizant= din Moldova a sus\inut pa[ii ]ntreprin[i de Republicile Baltice [i, de multe ori, le-a urmat, mim]nd, ]ntr-un fel, activit=\ile fronturilor na\ionale ale acestora. De[i a fost ales ]n calitate de pre[edinte al URSS de c=tre Congresul

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 263

Deputa\ilor Poporului, Gorbaciov nu a fost capabil, totu[i, s= ob\in= rezultate palpabile ]n domeniul reformei economice. Ini\ial, pre[edintele a aprobat Planul lui {atalin 500 de zile de reform= economic= radical=, ]ns=, pe parcurs, s-a r=zg]ndit, fiindu-i fric= de consecin\ele pe care le-ar fi avut implementarea acestui plan, ]n special pentru directorii marilor ]ntreprinderi (reducerea drastic= a num=rului unei categorii social-economice care avea o pondere politic= [i militar= deosebit= ]n istoria URSS). P]n= la urm=, Sovietul Suprem al URSS a adoptat un plan mult mai moderat de reform= economic=.46 Dac= ]n ECE (Europa Central= [i de Est) directorii marilor ]ntreprinderi cooperau cu reformatorii din cadrul partidelor comuniste respective ]n speran\a transform=rii patrimoniului public ]n cel personal, ]n Moldova aceast= op\iune n-a fost valabil=, deoarece majoritatea ]ntreprinderilor mari erau de subordonare unional=, iar directorii acestora tratau cu ne]ncredere orice posibilitate de cooperare cu elitele republicane na\ionalizant-comuniste. Dimpotriv=, anume la aceste ]ntreprinderi au fost formate primele deta[amente muncitore[ti ]narmate, din ru[i [i alte minorit=\i rusificate, [i s-au desf=[urat activit=\i politico-organizatorice ]ndreptate ]mpotriva na\ionaliz=rii politicii RSSM/Republicii Moldova [i mi[c=rii acesteia spre suveranizare [i o independen\= mai mare fa\= de Moscova. De asemenea, aici au fost organizate primele greve ]mpotriva limbii rom`ne [i pentru men\inerea unui statu-quo care asigura superioritatea lingvistic= a ru[ilor ]n via\a social=, economic= [i cultural=. }n sensul politicii de suveranizare, Sovietul Suprem a f=cut un pas important la 31 mai 1990, adopt]nd Hot=r]rea despre recunoa[terea independen\ei Republicii Lituaniene, confirm]nd dorin\a RSS Moldovene[ti de a ]ntre\ine rela\ii diplomatice, politice, economice [i culturale directe cu Republica Lituanian= [i pronun\]ndu-se pentru suspendarea bloc=rii economice a Lituaniei.47 De[i lituanienii ]n cazul de fa\= au oferit un model clar de comportament politic, moldovenii nu au urmat calea revolu\ionar= a acestora. La o s=pt=m]n= de la sus\inerea Lituaniei, Parlamentul adopt= o hot=r]re cu privire la schimbarea denumirii RSS Moldoveneasc= ]n RSS Moldova48, contrastul cu Lituania fiind izbitor: lituanienii alegeau con[tient [i inechivoc independen\a de stat ]n form= de republic=, moldovenii p=strau republica sovietic= socialist=, limit]ndu-se la ni[te schimb=ri formal-nesemnificative. Mai mult dec]t at]t, analiz]nd Declara\ia suveranit=\ii RSS Moldova, adoptat= la 23 iunie 199049, se poate remarca faptul c= preferin\a exact= a Chi[in=ului a fost consolidarea

264

IULIAN FRUNTA{U

suveranit=\ii ]n componen\a URSS [i participarea la elaborarea [i semnarea Tratatului Unional. Aceast= pozi\ie reprezenta punctul de vedere al elitei politice din Moldova, inclusiv al Frontului Popular (extrem de eterogen datorit= elementelor oportuniste), faptul ]n cauz= av]nd repercusiuni grave asupra con[tientiz=rii op\iunii statalit=\ii [i consolid=rii ulterioare a acesteia. Alegerea ]n favoarea suveraniz=rii (dar nu a independen\ei de stat) [i disponibilitatea, ]n contrast cu balticii, de a participa la elaborarea Tratatului Unional denot= faptul c= moldovenii nu credeau c= op\iunea independen\ei statale este posibil=, dezirabil= sau viabil=. Este relevant= men\ionarea urm=toarelor idei din cadrul Declara\iei: 1) Suveranitatea RSS Moldova este condi\ia fireasc= [i necesar= a existen\ei statalit=\ii Moldovei; 2) P=m]ntul, subsolul, apele, p=durile [i alte resurse naturale aflate pe teritoriul RSS Moldova constituie proprietatea exclusiv= necondi\ionat= a RSS Moldova...; 3) Sovietul Suprem al RSS Moldova stabile[te suprema\ia Constitu\iei [i a legilor RSS Moldova pe ]ntreg teritoriul ei. Legile [i alte acte normative unionale ac\ioneaz= ]n Moldova numai dup= ratificarea (confirmarea) lor de c=tre Sovietul Suprem al republicii, iar cele ]n vigoare ce contravin suveranit=\ii Moldovei se suspendeaz=; 4) Ca stat suveran RSS Moldova are dreptul s= intre ]n uniuni de state, deleg]ndu-le benevol unele ]mputerniciri; 5) RSS Moldova particip= la exercitarea ]mputernicirilor pe care le-a transmis comunit=\ii statelor suverane, p=str]ndu-[i plenipoten\a reprezentativ= ]n alte state suverane; 6) }n RSS Moldova se instituie cet=\enia republican=; 7) RSS Moldova ... se declar= zon= demilitarizat=...; 8) Prezenta Declara\ie serve[te drept baz= pentru elaborarea noii Constitu\ii a RSS Moldova, perfec\ionarea legisla\iei republicane [i ca pozi\ie a RSS Moldova pentru preg=tirea [i ]ncheierea Tratatului Unional ]n cadrul comunit=\ii statelor suverane. Astfel, din cele expuse mai sus, este incontestabil faptul c= moldovenii nu inten\ionau s= se mi[te ]n direc\ia Unirii cu Rom`nia, dar nici ]n favoarea independen\ei reale ca lituanienii, de[i puteau urma modelul acestora, f=r= a inventa ceva nou. }n contextul suveraniz=rii este edificator Avizul Comisiei Sovietului

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 265

Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridic= a Tratatului sovieto-german de neagresiune [i a Protocolului adi\ional secret din 23 august 1939, precum [i a consecin\elor lor pentru Basarabia [i Bucovina de Nord, aprobat de Sovietul Suprem prin Hot=r]rea sa din 23 iunie 1990.50 Acest Aviz cuprinde c]teva elemente care demonstreaz= atitudinea for\elor politice din Parlament fa\= de calea pe care ar trebui s-o urmeze RSS Moldova: ca [i ]n exemplul precedent, putem sus\ine c= elita politic= s-a pronun\at ]n favoarea continuit=\ii statalit=\ii moldovene[ti, chiar dac= Pactul men\ionat a avut consecin\e nefaste ]n primul r]nd pentru Rom`nia, integritatea c=reia a fost afectat= de ]n\elegerea secret= ruso-german=. Astfel, stipul=rile care urmeaz= poart= semnifica\ii profunde pentru ]n\elegerea st=rii de spirit a elitei politice moldovene[ti, con[tient=, ]n ciuda valului na\ionalizant, de pericolul pierderii statalit=\ii ([i a avantajelor pe care aceasta le ofer=): Basarabia [i Bucovina de Nord au fost dintotdeauna p=r\i componente ale Statului Moldova ... ]n 1812 Rusia dezmembreaz= Statul Moldova, anex]nd \inutul dintre Prut [i Nistru ... La 27 martie 1918, \in]nd cont de numeroase adres=ri ale popula\iei din \inut [i de imposibilitatea p=str=rii (sic! acesta a fost motivul ]n viziunea lor, nu ideea unific=rii na\ional-teritoriale a tuturor rom`nilor n. a.), ]n acea conjunctur= politic= [i militar=, a independen\ei RDM, Sfatul |=rii a decis prin vot unirea Basarabiei cu Rom`nia. Comisia care a preg=tit Avizul respectiv era compus= ]n mare parte din istorici cu viziuni de emancipare na\ional=, persoane de acest fel fiind [i ]n cadrul Sovietului Suprem. }ns= aceast= sintagm=: imposibilitatea p=str=rii, ]n acea conjunctur= politic= [i militar=, a independen\ei RDM, prin intermediul interpret=rii istorice de acest fel a perioadei 1917-1918, demonstreaz= elocvent op\iunea ]n favoarea abord=rii ra\ional-rezervate a statalit=\ii moldovene[ti [i nu na\ionalizant-rom`nizatoare, ]n perspectiva unific=rii tuturor rom`nilor. De aici putem deduce lipsa perspectivei Unirii, care ar fi posibil= doar ]n circumstan\e extraordinare. De[i alegerile libere (chiar dac= mai pu\in pluripartide) au avut loc, competi\ia dintre Sovietul Suprem [i PCM a continuat o perioad= mai ]ndelungat=, deoarece distribuirea real= a puterilor nu convenea SS, care considera, pe bun= dreptate, c= sus\inerea politic= a maselor se deplaseaz= spre deputa\i. Un pas important ]n ce prive[te consolidarea pozi\iei Sovietului Suprem ]n detrimentul PCM (dar [i ]mpotriva liderilor interfronti[ti) a fost Decretul cu privire la puterea de stat (27 iulie 1990),

266

IULIAN FRUNTA{U

]n care acesta se declar= unicul exponent al voin\ei ]ntregului popor.51 }n acela[i timp, puterea de stat propriu-zis= a fost diminuat= vertiginos de c=tre separatismul g=g=uz [i cel transnistrean (la 19 august 1990 la Comrat Congresul Deputa\ilor G=g=uzi a declarat RSS G=g=uz=, iar la 2 septembrie la Tiraspol a fost declarat= RSSM Nistrean=). Criza statalit=\ii a fost abordat= de c=tre Sovietul Suprem al RSS Moldova ]n termeni parlamentari, declara\iile separati[tilor fiind anulate. Totodat=, elita politic= moldoveneasc= a ]nceput s= se radicalizeze, recurg]nd la adoptarea unor decizii cum ar fi satisfacerea serviciului militar de c=tre cet=\enii republicii pe teritoriul RSSM, instituirea formei speciale de administrare a teritoriilor separatiste, cererea ultimativ= de a retrage de pe teritoriul RSSM a regimentului MAI al URSS.52 Incapacitatea cresc]nd= a elitelor politice de a anihila separatismul prin metode administrative de comand= a provocat un sentiment general de frustrare, care a diminuat pentru o perioad= adeziunea moldovenilor la proiectul reconstruirii URSS ]n form= nou=. Sovietul Suprem al RSSM a ]ncercat s= exercite presiuni asupra Moscovei, solicit]nd o pozi\ie de sus\inere tran[ant=, activ= [i necondi\ionat= a suveranit=\ii [i integrit=\ii RSSM. }n acest context, Sovietul Suprem al RSSM [i-a suspendat provizoriu participarea la elaborarea proiectului Tratatului Unional.53 }n Declara\ia ce acompania suspendarea ]n cauz=, autorit=\ilor centrale de la Moscova le-au fost imputate mai multe lucruri: URSS nu-[i ]ndepline[te obliga\ iile directe privind ap=rarea suveranit=\ii RSSM, obliga\ii prev=zute de articolul 81 din Constitu\ia (Legea Fundamental=) URSS. Mai mult dec]t at]t, dup= cum demonstreaz= evenimentele din 25-26 octombrie, anul curent, de la sudul republicii, inclusiv cele din ora[ul Comrat, Uniunea RSS acord= for\elor separatiste sprijin, ]n special militar, lucru confirmat prin introducerea de trupe ]n ora[ul Comrat. Faptele expuse dovedesc c= URSS ]n persoana departamentului ei militar [i a altor for\e conservatiste mai r=m]ne ]n continuare pe pozi\ia de impunere prin dictat a voin\ei sale republicilor suverane prin aplicarea for\ei militare, a politicii de constr]ngere [i de neglijare a voin\ei unui popor suveran. }n aceea[i zi, Sovietul Suprem a adoptat Apelul C=tre popoarele [i parlamentele statelor lumii, din care remarc=m un set de afirma\ii relevante: Proceselor de democratizare [i mai ales de rena[tere na\ional= (subl. n. este important de re\inut acest fapt care demonstreaz= privilegierea discursului na\ionalizant ]n raport cu cel al democratiz=rii) le opun o

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 267

rezisten\= aprig= for\ele reac\ionare [i distructive din republic= [i cele din centru. Ast=zi aceste for\e ]ncalc= ]n mod brutal legisla\ia ]n vigoare a RSS Moldova [i, realiz]ndu-[i ambi\iile lor separatiste [i izola\ioniste, pun ]n pericol suveranitatea, integritatea teritorial= [i statal= a RSSM, ]ns=[i existen\a poporului Moldovei. Ele au ]nceput deja crearea unor forma\iuni statale artificiale pe teritoriul Statului Moldova Republica Sovietic= Socialist= G=g=uz= [i Republica Sovietic= Socialist= Moldoveneasc= Nistrean= ]n afara Moldovei. Aceste ac\iuni, dezl=n\uite [i abil dirijate de for\ele reac\ionare, care s]nt tolerate de Centru [i sus\inute de Armata Sovietic=, au adus Republica Moldova ]n pragul unei grave confrunt=ri interetnice ce poate avea consecin\e tragice.54 La 3 noiembrie 1990 Sovietul Suprem a decis retragerea tuturor deta[amentelor de voluntari din raioanele de sud [i din raioanele transnistrene ale Republicii [i dizolvarea lor ulterioar=, instituind [i o Comisie de Conciliere, ]n fruntea c=reia a fost numit Petru Lucinschi. De men\ionat c= la 2 noiembrie la Dub=sari au avut loc primele ciocniri ]ntre for\ele de ordine [i separati[tii ru[i, care s-au soldat cu pierderi umane. Fiind con[tient= de faptul c= Centrul de\ine suficiente puteri pentru a restabili ordinea constitu\ional= ]n favoarea Chi[in=ului, elita politic= a mai ]ncercat o dat= s= abordeze Moscova ]ntr-un mod ce ]mbina, ]n acela[i timp, lamenta\iile [i avertiz=rile. Astfel, a ap=rut Apelul c=tre Sovietul Suprem al Uniunii RSS, ]n care se men\iona c=: Alegerile fixate s= aib= loc ]n Transnistria cu scopul cre=rii unei noi forma\iuni statale Republica Nistrean= prezint= de fapt un pericol nu numai pentru republica noastr=, dar [i pentru ]ntreg statul nostru (identificare clar= cu URSS n. a.). ...Formarea Republicii Nistrene stabile[te de fapt grani\a antebelic=, elimin]nd astfel Basarabia de pe teritoriul Uniunii (amenin\are transparent= viz]nd o posibil= op\iune de a implementa proiectul unei noi uniri cu Rom`nia n. a.). (...) Singura posibilitate pentru supravie\uirea noastr= r=m]ne ie[irea din Uniune [i adresarea unui apel c=tre comunitatea mondial= pentru a convoca o Conferin\= ]n problema Basarabiei ]n cadrul ONU.55 C=tre sf]r[itul anului 1990, toate republicile unionale s-au declarat suverane [i, ]n unele cazuri, independente. Imperiul se afla pe cale de dispari\ie [i, pentru a evita dezintegrarea statului, Gorbaciov a fost nevoit s= accepte ideea unei forme noi a Uniunii, prin intermediul ]ncheierii unui Tratat Unional, ce ar garanta drepturile subiec\ilor federa\iei. Gorbi [i-a structu-

268

IULIAN FRUNTA{U

rat politica na\ional= pe viziunea leninist= ]n domeniul respectiv, ]ns= ]mbinarea principiului [i pragmatismului nu i-a reu[it din simplul motiv c= autodeterminarea na\ional= era deja inclus= ]n Constitu\ia URSS. Dac= ]n anii 1988-1989 republicile au luptat pentru limb= de stat [i suveranitate, ]n 1990, ]ncep]nd cu Lituania, au fost f=cute mai multe declara\ii de independen\=. Este necesar de remarcat faptul c= mi[carea treptat= a republicilor na\ionale de la suveranitate la independen\= ar fi fost mult mai ]nceat= [i poate c= ar fi fost oprit= definitiv, dac= Federa\ia Rus= nu ar fi pornit pe aceea[i cale, dup= alegerea lui El\in ]n calitate de pre[edinte al Sovietului Suprem al RSFSR. Acesta, pentru a-[i asigura suportul necesar, a declan[at o campanie de discreditare a PCUS [i a organelor unionale de conducere, pronun\]ndu-se ]n favoarea suveranit=\ii na\ional-statale a Federa\iei Ruse. Ceea ce e surprinz=tor pentru evolu\ia politic= ]n perioada 1989-1992 este m=sura ]n care na\ionalismul rus a avansat din contul voca\iei imperiale istorice a Rusiei. Pre[edintele rus El\in a fost de acord cu independen\a balticilor ]n ianuarie 1991, ratific]nd independen\ a lituanian= printr-un tratat la ]nceputul lunii iulie 1991. De asemenea, proasp=ta independent= Federa\ie Rus= a fost de acord cu libertatea a peste 50 de milioane de musulmani turcici ai ex-Asiei Centrale sovietice [i [i-a exprimat acordul s= tr=iasc= ]n bun= vecin=tate cu o Ucrain= independent=, considerat= chiar de mul\i liberali ru[i a fi o parte a patrimoniului rus.56 Pe de alt= parte, ar trebui s= ne exprim=m dubiile fa\= de opiniile multor sovietologi (sau rusi[ti, ]n mare parte, la momentul de fa\=) care contrapun imperialismul rus na\ionalismului rus. Acestea dou= au coexistat, ]n m=sur= diferit=, pe parcursul ]ntregii istorii a Imperiului Rus [i, mai t]rziu Sovietic. Imperialismul sovietic ]n regiunea transnistrean= era de expresie rus=, [ovinii ru[i locali identific]ndu-se ini\ial cu URSS, iar dup= dispari\ia acesteia cu Federa\ia Rus=. }n perioada care a precedat dezintegrarea URSS na\ionalismul rus a fost extras din imperialismul rus [i sovietic ]ntr-o form= mai concentrat= pentru subminarea lui Gorbaciov, ]ns= ]ntr-o form= diluat= acesta a existat tot timpul, eforturile de omologare cultural= rus= fiind un exemplu elocvent ]n acest sens. }ns=, deja ]n 1993, mul\i politicieni ru[i au ]nceput s= vorbeasc= despre responsabilitatea special= pentru ru[i, indiferent de locul lor de trai, ]n Rusia sau ]n afara acesteia, [i ]ntr-un mod care era tot mai similar cu vederile na\ionaliste s]rbe ale anilor 80.57 Ambivalen\a na\ionalismului rus a \inut de existen\a paralel= a Federa\iei Ruse [i URSS cu programe politice competitive [i

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 269

lideri ambi\io[i. }ns=, o dat= cu destr=marea URSS, preluarea practicilor sovietice de subminare a fostelor republici s-a produs foarte repede. Tranzi\ia legat= de extragerea na\ionalismului rus din imperialismul sovietic s-a desf=[urat ]n ritm sus\inut, iar pajura [i-a descoperit cel de-al doilea cap El\in [i anturajul s=u au ]nceput s= devin= tot mai na\ionali[ti, f=r= scrupulele de care erau nevoi\i s= \in= cont pe timpul statului-partid ]n perioada lui Gorbi. Cauzele par a fi inexplicabile, dar anume ]n vara-toamna anului 1990 Gorbaciov a semnalat c= ar putea coopera cu for\ele conservatoare, ]n special cu cele din ministerele unionale de for\=. A urmat schimbarea unor mini[tri reformatori [i decretul preziden\ial cu privire la obliga\ia republicilor de a acorda vize de re[edin\= militarilor [i avertizarea inechivoc= de a utiliza m=suri coercitive ]n cazul ]n care va fi opus= rezisten\a ]n cadrul procesului de recrutare ]n armata unional=. De men\ionat c= Guvernul lui Druc a avut inten\ia s= execute decretul ]n cauz=, ]ns= pre[edintele Sovietului Suprem al RSS Moldova, Mircea Snegur, a intervenit cu urm=toarea hot=r]re: A anula Hot=r]rea Guvernului RSS Moldova din 3 iulie 1990 nr. 199 Despre Hot=r]rea Consiliului de Mini[tri al Uniunii RSS din 7 iunie 1990 nr. 568 Cu privire la viza de re[edin\= a membrilor familiilor militare. A atrage aten\ia Guvernului RSS Moldova asupra necesit=\ii studierii ]n mod concret a hot=r]rilor Guvernului URSS, ]nainte de a fi acceptate spre executare pe teritoriul republicii, sub aspectul corespunderii lor Declara\iei de Suveranitate a RSS Moldova [i Constitu\iei RSS Moldova.58 Exemplul ]n cauz= este edificator pentru a ]n\elege c]t de neuniform [i eterogen era Frontul Popular, mul\i dintre membrii c=ruia se purtau ca ni[te aparatcici obedien\i Moscovei atunci c]nd erau promova\i ]ntr-un post sau altul. Druc, dup= pierderea func\iei de prim-ministru, [i-a descoperit imediat voca\ia de unificator al p=m]nturilor rom`ne[ti, de[i nimic pe parcursul termenului respectiv nu sugera asemenea talente de agitator rom`n. O flexibilitate f=r= scrupule sau un oportunism de acest fel s]nt ]n stare s= submineze chiar cauza pe care indivizii-protagoni[ti [i-o arog=. La mijlocul lui decembrie 1990 s-a tensionat situa\ia ]n Republicile Baltice. }n Lituania demonstra\iile opozi\iei au c=p=tat o amploare mai mare, iar Landsbergis a refuzat s= se conformeze indica\iilor Moscovei, exprim]ndu-se ]n termeni neloiali despre Constitu\ia URSS. Mi[carea na\ionalist-[ovin= minoritar= a ru[ilor a ]nceput s= cear= conducerea preziden\ial= direct= [i

270

IULIAN FRUNTA{U

a format Comitetul de Salvare al Lituaniei. }n ziua de 11 ianuarie 1991, trupele sovietice au ocupat Casa Presei din Vilnius [i televiziunea, omor]nd 13 persoane. Un alt Comitet al Salv=rii a ap=rut ]n Riga, iar trupele speciale ale Ministerului sovietic de Interne au declan[at opera\iuni militare, ]n urma c=rora [i-au pierdut via\a cinci persoane. La Moscova [i ]n alte ora[e ale URSS opozi\ia democratic= a organizat demonstra\ii ]n sus\inerea balticilor, iar Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a adoptat o Declara\ie ]n leg=tur= cu evenimentele din Republica Lituania, ]n care a condamnat ac\iunile anticonstitu\ionale ale conducerii URSS [i a solicitat retragerea trupelor, precum [i efectuarea unei anchete independente.59 Gorbaciov nu i-a sanc\ionat pe cei implica\i, sus\in]nd c= balticii s]nt responsabili pentru provocarea for\elor de ordine, ]n acela[i timp asigur]nd opinia public= c= acestea nu se vor mai angaja ]n activit=\i neautorizate. Dup= toate probabilit=\ile, Gorbaciov a vrut, prin demonstrarea puterii, s=-[i consolideze pozi\ia ]n r]ndul conservatorilor unionali [i s=-i avertizeze, ]n acest fel, pe na\ionali[tii din alte republici separatiste referitor la posibilitatea derul=rii unui scenariu similar ]n cazul continu=rii politicii de nesupunere fa\= de centru. Dar efectul nu a fost cel scontat, ci, dimpotriv=, a subminat imaginea lui Gorbaciov pe arena interna\ional= [i ]n interiorul \=rii (atunci, URSS n. a.), demonstr]nd c= nota de plat= achitat= pentru alian\a cu aripa conservatoare este exorbitant= sub aspectul diminu=rii credibilit=\ii privind democratizarea continu= [i plenar= a societ=\ii. At]t conservatorii, c]t [i opozi\ia democratic=, deveneau tot mai radicali, datorit= evolu\iilor multiple de ]nr=ut=\ire a situa\iei social-politice [i economice. La 19 februarie 1991, ]n cadrul unei apari\ii televizate, El\in a solicitat demisia lui Gorbaciov, fapt care a suscitat reac\ii extrem de ostile, at]t din partea celui vizat, c]t [i din partea Sovietului Suprem al URSS, care a declarat ini\iativa lui El\in drept anticonstitu\ional=. Gorbaciov mai credea c= ar putea lucra cu tovar=[ii s=i, inclusiv din aripa conservatoare a partidului. }ns= [i ace[tia erau prin[i ]ntr-un proces ireversibil de radicalizare vertiginoas=, depun]nd eforturi pentru eliminarea din PCUS a persoanelor mai liberale. Astfel au p=r=sit partidul {atalin, Iakovlev, {evarnadze [i al\ii. }n acela[i timp, este relevant= reac\ia Sovietului Suprem vizavi de ideea lui Gorbaciov despre necesitatea desf=[ur=rii referendumului unional cu privire la p=strarea URSS, exprimat= ]n aprobarea Avizului sec\iei pentru problemele legisla\iei [i ordinii de drept a Secretariatului Sovietului

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 271

Suprem asupra Legii URSS din 27 decembrie 1990 Cu privire la votul ]ntregului popor (referendumul URSS) [i a Hot=r]rii Sovietului Suprem al URSS din 16 ianuarie 1991 Cu privire la organizarea [i la m=surile de asigurare a efectu=rii referendumului URSS ]n problema p=str=rii URSS.60 Acest Aviz con\ine mai multe stipul=ri care poart= semnifica\ii profunde pentru ]n\elegerea atitudinii critice a moldovenilor fa\= de men\inerea URSS ]n forma propus= de Moscova, dar [i a amplas=rii conceptuale a acestora ]n cadrul URSS, ]ntr-o form= mai degrab= confederativ=, ]ns= oricum legat= de soarta ulterioar= a Uniunii. Elementele critice se refer= la con\inutul legii respective care con\ ine, ]n opinia moldovenilor, unele contradic\ii din punct de vedere formal-juridic: Astfel, pentru solu\ionarea ]n fond a aceleia[i probleme (ie[irea republicii unionale din componen\a URSS [i men\inerea URSS n. a.) ]ntr-un caz s]nt necesare 2/3 din voturile cet=\enilor cu capacitate juridic=, iar ]n alt caz numai 25 la sut= plus un vot. Legea din 27 decembrie 1990 nu \ine cont ]n mod obiectiv de opinia popoarelor din republicile unionale; (...) instituie dictatul minorit=\ii [i ignoreaz= a priori opiniile a 75 la sut= din cet=\enii cu drepturi depline ai actualei Uniuni a RSS. Hot=r]rea din 16 ianuarie 1991 care prevede efectuarea referendumului URSS ]n problema respectiv= ]n ziua de 17 martie 1991 este un act politico-juridic prematur ce devanseaz= procesul elabor=rii [i coordon=rii de c=tre republicile unionale a proiectului Tratatului asupra cre=rii Comunit=\ii de State Suverane. Dat fiind faptul c= dreptul la autodeterminare apar\ine doar poporului unei republici concrete, referendumul ]n problema p=str=rii URSS nu poate fi un referendum unional, ci doar unul republican. Prin urmare, nici rezultatele unui asemenea referendum nu pot fi determinate pe ansamblul URSS. }n RSSM nu este posibil= ]n prezent efectuarea a nici unui fel de referendum [i din cauza faptului c= republica continu= s= fie scindat=. Cele mai influente organiza\ii, mi[c=ri [i for\e politice s-au situat pe pozi\ii diametral opuse ]n problema efectu=rii referendumului URSS la 17 martie anul curent. Pe de o parte, Partidul Comunist al Moldovei,

272

IULIAN FRUNTA{U

la nivel oficial ]ncuviin\eaz= [i sprijin= ]ntru totul Hot=r]rea SS al URSS din 16 ianuarie 1991 ]n aceast= problem=, iar pe de alt= parte, gruparea mi[c=rilor politice Alian\a 16 Decembrie (Frontul Popular, Liga Cre[tin-Democrat= a Femeilor, Uniunea |=ranilor, Uniunea Tineretului Democrat [i altele) se pronun\= hot=r]t ]mpotriva referendumului, v=z]nd ]n el o ]ncercare a Centrului de a impune popoarelor republicilor voin\a [i metodele sale de p=strare anume a Centrului. (...) Sec\ia pentru problemele legisla\iei [i ordinii de drept consider= nera\ional= ratificarea Legii URSS din 27 decembrie 1990 Cu privire la votul ]ntregului popor (referendumul URSS) [i Hot=r]rea Sovietului Suprem al URSS din 16 ianuarie 1991 Cu privire la organizarea [i la m=surile de asigurare a efectu=rii referendumului URSS ]n problema p=str=rii URSS [i efectuarea ]n ziua de 17 martie 1991 a referendumului ]n problema respectiv= pe teritoriul RSS Moldova. Este semnificativ= viziunea elitelor politice referitoare la Tratatul privind crearea Comunit=\ii Statelor Suverane. Din Comentariul men\ionat se poate concluziona c= moldovenii erau ]mpotriva conceptului federativ al noii Comunit=\i, opt]nd pentru forma confederativ=, specific]nd, totodat=, c= respingerea proiectului nicidecum nu ]nseamn= renun\area la noul Tratat. De asemenea, este sus\inut= ideea unei integr=ri pe viteze diferite, un gen de multiple-track: La baza proiectului de Tratat trebuie s= fie pus=, dup= p=rerea noastr=, ideea variet=\ii condi\iilor de intrare a statelor suverane ]n componen\a Comunit=\ii [i posibilitatea alegerii acestor condi\ii ]n func\ie de factorii obiectivi ai dezvolt=rii fiec=rui stat. Cele spuse mai sus ne dau posibilitatea de a trage concluzia c= ]ntre statele suverane trebuie s= se stabileasc= rela\ii confederative. Spre deosebire de federa\ie [i de stat unitar, confedera\ia reprezint= o alian\= de state suverane, creat= pentru atingerea anumitor scopuri, rela\iile dintre subiectele confedera\iei se reglementeaz= de normele dreptului interna\ional [i nu de cele ale dreptului interstatal. CSS este privat= de atributele organiz=rii statale, prin urmare ea nu are teritoriu comun, proprietate comun=, cet=\enie comun=, constitu\ie unic=, sistem juridic unic, sistem creditar [i bancar unic etc. ...Propun]nd forma confederativ= de asociere a statelor suverane, noi s]ntem profund convin[i de faptul c= ]n condi\iile care s-au creat aceasta e singura cale de ie[ire din criza social-economic= ]n care s-au pomenit popoarele din vechea federa\ie61. }ns= referendumul preconizat a fost considerat de c=tre elitele politice

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 273

din regiunile separatiste drept o posibilitate reu[it= de a p=stra statul unitar al URSS [i a men\ine statutul privilegiat de coloni[ti ru[i (rusolingvi) sovietici. Din aceast= cauz= ]n regiunile controlate de separati[ti, dar [i la Chi[in=u, for\ele prounionale ale na\ional-[ovini[tilor ru[i au demarat preg=tiri pentru desf=[urarea referendumului, faptul ]n cauz= suscit]nd reac\ia negativ= a Sovietului Suprem al RSSM, care a adoptat Hot=r]rea Cu privire la Hot=r]rea unor Soviete locale de deputa\i ai poporului din RSSM ]n problema referendumului URSS, ]n care se men\ioneaz=: ... Cu toate acestea Sovietele Or=[ene[ti B=l\i, Bender, Dub=sari, R]bni\a [i Tiraspol, Sovietele Raionale Camenca, Cead]r-Lunga, Comrat, Dub=sari, Grigoriopol, R]bni\a, Slobozia [i Taraclia de Deputa\i ai Poporului, ignor]nd Declara\ia Suveranit=\ii RSSM [i nesocotind interesele poporului moldovenesc, care aspir= la o suveranitate real= ]n cadrul Comunit=\ii de State Suverane (astfel se introducea, ]n g]ndirea elitei politice moldovene[ti, autolimitarea proiectului de suveranizare n. a.), au adoptat ]n perioada 22 ianuarie 22 februarie 1991 hot=r]ri privind efectuarea ]n ziua de 17 martie a.c. a referendumului URSS ]n teritoriul din subordonarea lor. Totodat=, CC al PCM, mi[carea interna\ionalist= Edinstvo, consiliile unificate ale colectivelor de munc= din ora[ele Bender, R]bni\a [i Tiraspol, precum [i alte c]teva asocia\ii [i mi[c=ri ob[te[ti ale cet=\enilor au desf=[urat o activitate ilegal= de organizare a referendumului.62 Faptele ]n cauz= au fost calificate drept nelegitime [i Sovietul Suprem a dat indica\iile necesare privind realizarea m=surilor de conformare cu deciziile organelor constitu\ionale. }ns= cei viza\i, cunosc]nd inabilitatea autorit=\ilor de la Chi[in=u de a impune executarea ordinelor, au ignorat hot=r]rea ]n cauz=, radicaliz]nd [i mai mult mediul politic. }n urma stabilirii unui echilibru precar ]ntre conservatori [i liberali, s-a decis asupra desf=[ur=rii referendumului ]n problema cre=rii Uniunii Republicilor Suverane, acesta av]nd loc la 17 martie 1991. De[i Moldova, Georgia, Armenia [i Republicile Baltice au refuzat s= participe, iar Rusia [i alte republici au ad=ugat ]ntreb=ri suplimentare, sus\inerea oferit= de c=tre regiunile rurale ale Rusiei [i republicile din Asia Mijlocie i-a dat ocazia (cam for\at=, ce-i drept) lui Gorbaciov s= afirme c= are mandatul necesar pentru men\inerea Uniunii Sovietice ]n calitate de o asociere a republicilor suverane. }ns=, o dat= cu cre[terea popularit=\ii democra\ilor [i imposibilitatea de a stopa mi[carea spre independen\= a balticilor [i caucazienilor, Gorbaciov

274

IULIAN FRUNTA{U

a schimbat ]nc= o dat= alia\ii, ]nt]lnindu-se la 23 aprilie, la Novo-Ogarevo, cu El\in [i cu liderii celor opt republici pentru finalizarea Tratatului Unional. Negocierea acestuia dura deja de mai mult timp, primul proiect din noiembrie 1990 fiind criticat pentru centralismul s=u excesiv. }ntre timp, Moscova a abordat problema separatismului ]n RSSM, ]ns= ]ntr-un mod care nu putea s= satisfac= elita politic= de la Chi[in=u. Astfel, ]n Hot=r]rea Sovietului Na\ionalit=\ilor al SS al URSS Referitor la realizarea acordului pentru normalizarea situa\iei ]n RSSM, se stipula c=: P]n= ]n prezent nu au fost anulate un [ir de acte legislative care ]ncalc= drepturile popula\iei nemoldovene[ti, se men\ine ordinea intr=rii ]n vigoare a actelor legislative ale URSS doar dup= ratificarea acestora de Sovietul Suprem al RSSM, continu= s= activeze organele neconstitu\ionale ale Republicilor Transnistrean= [i G=g=uz=, nu au fost restabilite ]mputernicirile unor deputa\i ai Parlamentului Moldovei din partea acestor regiuni. Spre deosebire de politica autorit=\ilor oficiale, ]ndreptat= spre ob\inerea suveranit=\ii depline [i a independen\ei statale, majoritatea locuitorilor Transnistriei [i ai raioanelor g=g=uze nu-[i ]nchipuie viitorul ]n afara grani\elor URSS. Ei ]nainteaz=, ]n calitate de condi\ii principale pentru realizarea acordului na\ional, cererea renun\=rii parlamentului [i conducerii republicii la afirma\iile despre includerea ilegal= a Moldovei ]n componen\a URSS, a confirm=rii oficiale a particip=rii republicii la elaborarea noului Tratat Unional [i a abolirii actelor legislative care ]ncalc= drepturile popula\iei de c=tre alte na\ionalit=\i.63 Evident, ]n aceast= Hot=r]re se subliniaz= condi\ionarea ]ntre obedien\a separati[tilor [i limitarea efortului de suveranizare a Moldovei care, pentru instaurarea p=cii interetnice, ar fi trebuit s= r=m]n= ]n componen\a URSS, accept]nd noul Tratat Unional ]n forma propus= de Moscova. De[i f=r= a sus\ine direct mi[c=rile separatiste, Gorbaciov a accentuat c= pacea ]n Moldova poate fi men\inut= doar dac= aceasta va r=m]ne ]n cadrul URSS.64 Al doilea proiect, ceva mai descentralizat, ]n care se specific= tipul federal al viitoarei uniuni, cu divizarea competen\elor ]ntre centru [i republici, a fost publicat la 9 martie 1991. La 18 iunie 1991 acest acord a fost prezentat spre aprobarea SS al URSS de c=tre pre[edintele URSS, ]n numele Comitetului preparatoriu.65 }n acesta se men\iona c= baza juridic= pentru ]ncheierea Tratatului o constituie rezultatele referendumului unional [i c= forma viitoare a uniunii va fi una federativ=, ]n care republicilor nu li se va permite suspendarea actelor legislative ale URSS. Cu toate acestea, era

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 275

evident faptul c= Uniunea Sovietic= s-a divizat ]n dou= p=r\i: republicile care optau pentru independen\= (balticii) sau suveranitate sporit=, prin intermediul confederaliz=rii (Moldova) [i majoritatea slavo-musulman=, care voia s= men\in= URSS, ]ntr-o form= sau alta, ]ns= f=r= o schimbare radical=. Acordul de la Novo-Ogarevo a ]nsemnat c= Gorbaciov ]n mare parte a acceptat situa\ia creat=, ]ns= opozi\ia conservatoare, radicalizat=, inclusiv de decretul lui El\in ce suspenda activitatea organiza\iilor primare de partid, nu mai putea accepta acest statu-quo. }ntre timp, semnarea tratatului era preconizat= pentru 21 august, iar Gorbaciov a plecat la odihn= ]n Crimeea. Acolo, la 19 august, el a aflat despre lovitura de stat, ]n urma cre=rii Comitetului de Stat pentru Situa\ia Excep\ional=, fapt care a anihilat ultima [ans= de a p=stra ceea ce mai r=m=sese din URSS. Rezisten\a lui El\in, pozi\ia c=ruia a fost consolidat= [i de faptul c= era pre[edintele ales (deci legitim) al RSFSR, l-a f=cut persoana-cheie ]n procesul de reconstituire a arenei politice ]n perioada de dup= puci, iar republicile, drept reac\ie la vidul politic al statului central de la Moscova, [i-au declarat independen\a. Este semnificativ faptul c= doar dup= lovitura de stat de la Moscova moldovenii au ]ntreprins pa[i mai radicali, ceea ce denot=, de fapt, lipsa viziunii politice a elitei de la Chi[in=u referitor la posibila op\iune ]ndreptat= spre independen\a deplin= a republicii sau realizarea proiectului de unificare na\ional= cu Rom`nia. O dat= cu lovitura de stat [i reac\ia de protest general= panunional=, moldovenii au ]ndr=znit [i ei s= ]ntreprind= ac\iuni pe care balticii le-au ]ntreprins cu mult timp ]nainte. Astfel, a fost adoptat= Hot=r]rea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova Cu privire la Partidul Comunist din Moldova, prin care a fost interzis= activitatea acestuia, deoarece: c=uta cu orice pre\ s= men\in= regimul totalitar, sistemul administrativ de comand=. El a ac\ionat ]mpotriva rena[terii na\ionale a poporului moldovenesc, fapt demonstrat de faimoasele Teze ale CC al PCM din 1988, a contribuit la formarea, pe teritoriul statului nostru suveran, a dou= pseudorepublici marionete ale Centrului. (...) Fa\a adev=rat= [i scopurile minu\ios camuflate ale partidului comunist s-au manifestat deosebit de pregnant ]n organizarea [i sprijinirea ]nf=ptuirii loviturii de stat anticonstitu\ionale de dreapta...66 De men\ionat c= regimurile separatiste de la Tiraspol [i Comrat i-au sus\inut activ pe puci[ti, v=z]nd ]n lovitura de stat posibilitatea p=str=rii URSS ]n forma sa

276

IULIAN FRUNTA{U

pre-gorbaciovist= ce le garanta privilegiile politico-sociale [i lingvistice. La aceast= concluzie ajunsese Parlamentul Moldovei ]n Hot=r]rea Prezidiului s=u Cu privire la bilan\ul activit=\ii comisiei de deputa\i pentru examinarea activit=\ii unor institu\ii de stat, unor conduc=tori [i lucr=tori ai ]ntreprinderilor, institu\iilor [i organiza\iilor Republicii Moldova ]n zilele loviturii de stat din 19-21 august 1991.67 }ns= pasul cel mai important, mai degrab= sub presiunea evenimentelor, dec]t preg=tit independent [i ]n prealabil (]n urma e[u=rii loviturii de stat [i a vidului politic panunional), a fost, bine]n\eles, adoptarea la 27 august 1991 a Declara\iei de independen\= a Republicii Moldova.68 }n aceasta se pune accentul pe faptul c= actele de dezmembrare a teritoriului na\ional de la 1775 [i 1812 ca fiind ]n contradic\ie cu dreptul istoric [i de neam [i cu statutul juridic al |=rii Moldovei [i c= ]n 1940 Moldova (sic! nu Rom`nia?! n. a.) a fost dezmembrat= prin transferul de teritorii c=tre RSS Ucrainean=. Se lua act de Pactul Molotov-Ribbentrop, f=r= ]ns= a specifica ce fel de lichidare a consecin\elor acestuia ar fi trebuit s= urmeze. Elementele men\ionate ]n Declara\ia de independen\= confirm= faptul c= elita politic= moldoveneasc= niciodat= nu a dorit unirea republicii cu Rom`nia (ceea ce imputau minorit=\ile, sub bagheta abil= a Moscovei), nici independen\a deplin=, cum a fost ]n cazul balticilor. Indecizia elitei politice la acel moment a avut, dar [i are ]n continuare, un impact negativ de lung= durat= asupra tranzi\iei democratice ]n Republica Moldova. Cu toate acestea, declararea independen\ei a fost un fapt pozitiv, pentru c= doar ]n cadrul unui stat independent este posibil= finalizarea tranzi\iei democratice [i consolidarea ulterioar= a acesteia. La 1 decembrie 1991 El\in, {u[kevici [i Kravciuk au declarat c= URSS nu mai exist= [i c= se formeaz=, de aici ]ncolo, Comunitatea Statelor Independente, la care celelalte state s]nt invitate s= adere. Dezintegrarea URSS a l=sat o mo[tenire complicat= pentru tranzi\ia [i consolidarea democratic=, prin perpetuarea a trei probleme interconectate: privilegierea independen\ei ]n raport cu democratizarea; privilegierea drepturilor colective ]n raport cu cele individuale; privilegierea restructur=rii economice ]n raport cu cea a statului. 1) Viteza [i modul de dezintegrare a URSS a conferit c=ii de tranzi\ie calitatea eliber=rii na\ionale plebiscitare, suveranitatea [i independen\a ulterioar= fiind considerate de elitele republicane drept garan\ia cea mai

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 277

bun= a pozi\iilor lor. Elitele republicane au fost capabile s= se adapteze agendei na\ionaliste/na\ionalizante nu doar pentru a se elibera de controlul centrului, dar, de asemenea, pentru a ]nvinge mi[c=rile populare ]mpotriva autorit=\ilor. }n rest, legislativele republicane nu se deosebeau prea mult de fostele Soviete Supreme, iar pre[edin\ii statelor noi de fo[tii secretari de partid. 2) Privilegierea drepturilor colective ]n raport cu cele individuale. Na\ ionalismul na\iunii titulare a fost folosit simultan ]mpotriva centrului [i a minorit=\ilor na\ionale, iar na\ionalismul na\iunilor netitulare ]mpotriva suveraniz=rii republicilor, av]nd suficient temei (indiferent, real sau imaginar) pentru secesionare [i cooperare str]ns= cu mi[c=rile conservatoare [i centralizatoare de la Moscova. Un exemplu concludent ]n aceast= privin\= este rela\ia triadic= Chi[in=u Tiraspol Moscova. 3) Privilegierea restructur=rii economice ]n raport cu cea a statului. Indiferent de conceptele [i programele economice, care pot fi suficient de bune pentru o perioad= anumit=, faptul c= acestea s]nt implementate de birocra\ia regimului anterior duce la ]nt]rzierea consolid=rii societ=\ii economice [i, evident, la subdezvoltarea democra\iei.69

Liberalizarea ]n URSS la sf]r[itul deceniului opt al secolului XX a constituit o alegere [i un proces gestionat independent, ]n etapa ini\ial=, de c=tre statul-partid, sub conducerea Secretarului Reformator Gorbaciov. }n acela[i timp, analiza normativ= a regimurilor nedemocratice moderne arat= calea pe care o iau elitele atunci c]nd demareaz= tranzi\ia liberalizant= sau chiar democratic=. Tr=s=turile-tip ale regimului anterior au condus la caracterul circumscris al reformei ini\iate de Gorbaciov, ]n pofida for\ei eliberatoare a procesului electoral, care a accelerat dezintegrarea statului-partid, f=r= a contribui la consolidarea practicilor democratice. Faptul ]n cauz= este demonstrat elocvent de evolu\ia elitei comuniste [i a societ=\ii civile ]n RSSM, precum [i de cadrul limitat [i defectuos al pactului ]ncheiat. De asemenea, rolul privilegiat al na\ionaliz=rii ]n raport cu democratizarea este responsabil de suveranizarea limitat= a RSSM, care nu a fost ]n stare s= dep=[easc= treapta conflictului juridic ]ntre autorit=\ ile republicane [i cele centrale, pentru a se mi[ca ]n direc\ia na\ionali-

278

IULIAN FRUNTA{U

smului liberal, reformelor democratice [i economice ]n cadrul unui stat cu adev=rat independent sau ]n direc\ia realiz=rii proiectului de unificare na\ional= cu Rom`nia.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 279

NOTE
1

4 5

7 8

10

11

12

13

14 15 16

Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 126. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), pp. 127-128. Grossu Semion, Organele de conducere s]nt datoare s= nu admit= abateri de la realitate, interviu ]n Nistru, nr. 9, 1989, p. 70. , 06.07.1988. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p.143. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), pp. 130-133. New York Times, 28.11.1988. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 138. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p. 20. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p. 123. Lapidus G., State and society: toward the emergence of civil society in the Soviet Union. Citat dup= Bialer S., ed., Politics, Society, and Nationality Inside Gorbachevs Russia (Westview Press: Boulder, Colo., 1989), pp. 121-47. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p. 128. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 141. , 13.03.1990. Legea nr. 3116-XI, Ve[tile, nr.11, Chi[in=u, 1989, p. 888. Legea nr. 3116-XI, Ve[tile, nr.11, Chi[in=u, 1989, p. 893.

280
17 18

IULIAN FRUNTA{U Legea nr. 10-XII, Ve[tile, nr. 5, Chi[in=u, 1990, p. 269. Elections in the Baltic States and the Soviet Republics, complied by the Staff of the Commission on Security and Co-operation in Europe, Washington, D.C., December 1990, p.89. Linz Juan J. and Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation (Baltimor and London: the Jons Hopkins University Press, 1996), p. 55. Hot=r]rea nr. 4-XII, Ve[tile, nr. 5, Chi[in=u, 1990, p. 266. Hot=r]rea nr. 12-XII, Ve[tile, nr. 5, Chi[in=u, 1990, p. 271. Hot=r]rea nr. 32-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 1990, p. 328. Hot=r]rea nr. 34-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 1990, p. 328. Hot=r]rea nr. 26-XII a Sovietului Suprem Despre aprobarea decretelor Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovene[ti cu privire la eliberarea din func\ie a unor persoane care intrau ]n componen\a Consiliului de Mini[tri al RSS Moldovene[ti, Ve[tile, Chi[in=u, 1990, p. 327. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 130. Legea RSSM nr. 250-XII, Ve[tile, nr. 9, Chi[in=u, 03.09.1990, p. 617. Hot=r]rea nr. 256-XII din 4 septembrie 1990 Cu privire la alegerea Pre[edintelui RSSM, Ve[tile, nr. 9, Chi[in=u, p. 628. Legea RSSM cu privire la perfec\ionarea puterii executive [i la unele modific=ri [i complet=ri ]n Constitu\ie, Monitorul Oficial, nr. 3-4-5, Chi[in=u, 05.03.1991, p. 46. Hot=r]rea nr. 363-XII, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, 16.11.1990, p. 768. Soltan Petru, interviu, Flux, edi\ia de vineri, Chi[in=u, 07.07.2000. Rupnik Jacques, Eastern Europe: the International Context, Journal of Democracy, Volume 11, no. 2, the Johns Hopkins University Press, April 2000. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 128. Bodiul Ivan, A da vina pe un singur om este cel pu\in absurd..., interviu, Nistru, nr. 10, 1988. Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 141. Khazanov Anatoly M., After the USSR. Ethnicity, Nationalism, and Politics in the Commonwealth of Independent States (Wisconsin: University of Wisconsin Press, 1995), p. 56. , : , , , , no. 6, , (: , 1991), . 48. Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993), p. 141. Etapa a doua a restructur=rii: obiectivele presei la 11 martie la Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei a avut loc ]nt]lnirea cu conduc=torii mijloacelor de informare ]n mas=, institu\iilor ideologice [i uniunilor de crea\ie, , 13.03.1988.

19

20 21 22 23 24

25

26 27

28

20 30 31

32

33

34

35

36

37

38

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 281
39 40

41

42 43

44

45

46 47 48 49 50 51 52

53

54 55 56

57

58 59

, 11.11.1988. Mihail Viorel, Timpul marilor adev=ruri, Adev=rul, ca aer al rena[terii (Chi[in=u: Cartea Moldoveneasc=, 1988), p. 15. Matcovschi Dumitru, Povara istoriei, Adev=rul, ca aer al rena[terii (Chi[in=u: Cartea Moldoveneasc=, 1988), p. 48. M]nd]canu Valentin, Ve[m]ntul fiin\ei noastre, Nistru, nr. 4, 1988, p. 130. S]ngereanu Gheorghe, Lunca Prutului [i bolovanii, Adev=rul, ca aer al rena[terii (Chi[in=u: Cartea Moldoveneasc=, 1988), p. 105. Zadnipru Petru, Darul plaiurilor mele, Poezia Moldovei Sovietice. Antologie (Chi[in=u: Literatura artistic=, 1984), p. 169. Serebrian Oleg, cuv]nt ]nainte la Cojocea Petrache D., Istoria unui Tratat controversat (Zamolxe: Chi[in=u, 2000), pp. 12-13. Hot=r]rea nr. 63-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 31 mai 1990, p. 331. Hot=r]rea nr. 75-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 5 iunie 1990, p. 335. Declara\ia nr. 148-XII, Ve[tile, nr. 8, Chi[in=u 23 iunie 1990, p. 499. Declara\ia nr. 148-XII, Ve[tile, nr. 8, Chi[in=u 23 iunie 1990, p. 499 Hot=r]rea nr. 149-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 1990, p. 397. Decretul nr. 201-XII, Ve[tile nr. 8, Chi[in=u, 27 iulie 1990, p. 515. A se vedea Hot=r]rea nr. 246-XII din 2 septembrie 1990 Cu privire la unele m=suri pentru stabilizarea situa\iei social-politice din republic= [i Hot=r]rea nr. 247-XII din aceea[i dat= Cu privire la Congresul II extraordinar al deputa\ilor sovietelor de diferite niveluri din unele localit=\i nistrene, Ve[tile, nr. 9, Chi[in=u, pp. 615-616. A se vedea Hot=r]rea nr. 329-XII Cu privire la suspendarea provizorie a particip=rii RSSM la elaborarea proiectului Tratatului vitoarei Comunit=\i a Statelor Suverane, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, 26.10.1990, p. 751. Apelul din 26 octombrie 1990, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, p. 753. Apelul din 13 noiembrie 1990, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, p. 763. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p. 139. Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p. 143. Hot=r]rea nr. 216-XII, Ve[tile, nr. 8, Chi[in=u, 28.07.1990, p. 534. Declara\ia nr. 449, 14 ianuarie 1991, Ve[tile, nr. 1-2, Chi[in=u, 1991, p. 43.

282

IULIAN FRUNTA{U

Capitolul VI

DIMENSIUNILE CONFLICTULUI ETNOPOLITIC: NEOIMPERIALISMUL RUS, EDIFICAREA PROVINCIEI {I RELA|IILE TRIADICE

1. R=d=cinile [i consecin\ele gradului inferior de mobilizare etnic= a moldovenilor. Imperialismul cultural-politic rus ]n Moldova
Pe parcursul perioadei sovietice s-a reu[it ]ntr-o m=sur= considerabil= anihilarea elitei (pro)rom`ne[ti, ]n primul r]nd, prin intermediul presiunilor fizice [i marginaliz=rii sociale [i, ]n acela[i timp, prin educarea unei elite moldovene[ti (pro)sovietice [i filoruse. }ns=, o dat= cu dezintegrarea statului sovietic, disp=ruse [i legitimitatea respectiv=, iar trecutul nu oferea alt model [i alte solu\ii dec]t unirea cu Rom`nia (atractivitatea op\iunii ]n cauz=, cel pu\in la nivel simbolic, o relev= chiar titlul dat publica\iei Parlamentului Sfatul |=rii), lucru care nu convenea nici fostei elite comuniste, nici minorit=\ilor na\ionale, dar nici Moscovei. }n acela[i timp, existen\a Principatului medieval [i faptul c= Basarabia [i-a declarat independen\a sub forma de RDM a constituit, ]ncep]nd cu anii 90, baza ideologic= [i cultural= a elitei politice excomuniste cu elemente frontiste (]n contextul temporal [i speculativ respectiv, nu ]n sensul doctrinei actualului PPCD n. a.), care a realizat avantajele independen\ei pentru men\inerea [i/sau consolidarea statutului social propriu. }n acela[i timp, cu toate serb=rile dedicate statalit=\ii moldovene[ti seculare, sau chiar milenare, [i cu

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 283

imaginea lui {tefan cel Mare imprimat= pe toate bancnotele, a fost mai dificil de fundamentat sau teoretizat preten\iile independenti[tilor, deoarece independen\a Republicii Moldova a fost mai degrab= ]nt]mplat=, dec]t cucerit= [i ob\inut=, [i a reprezentat un lucru greu de conceptualizat din cauza lipsei unei continuit=\i politice din a doua jum=tate a secolului XIX ]nceputul secolului XX, c]nd au fost formate majoritatea statelor-na\iuni (dup= cum am remarcat ]n capitolele prcedente, Basarabia a fost absent= la marile evenimente de constituire a statului-na\iune rom`n ]n secolul XIX). Moldovenii ]n anii 1989-1991, dar [i mai t]rziu, nu au avut, ]n marea lor majoritate, suficient= vigurozitate s= se imagineze rom`ni, nici, cu at]t mai mult, moldoveni, ]n sensul unei na\iuni separate ce are un rost ]n sistemul actual al rela\iilor interna\ionale. Aceasta ar fi una din explica\iile gradului inferior de mobilizare al moldovenilor ]n compara\ie cu cel, de exemplu, al balticilor. Nu este lipsit= de relevan\= o abordare comparat= [i din perspectiv= istoric= a etapelor marcante ale evolu\iei na\ionalismelor moldovenesc/ rom`nesc din Basarabia, rela\iile c=rora ]n diferite perioade s-au aflat ]n raporturi de competitivitate, toleran\= sau identitate (mai degrab= o absorb\ie a na\ionalismului moldovenesc antiimperial [i antirus de c=tre na\ionalismul rom`nesc, cel pu\in, ]n 1917-1918). Din c]te se poate vedea din tabelul de mai jos, na\ionalismul moldovenesc a fost [i continu= s= fie extrem de slab din punct de vedere ideologic, deoarece nu au existat mi[c=ri politice puternice care s= fi promovat ideea unei independen\e depline. Na\ionalismul moldovenesc a fost de o anumit= vigurozitate c]nd utiliza discursul antiimperial [i antirus de eliberare sau emancipare na\ional= [i social=. }ns=, o dat= cu avansarea discursului ]n cauz= [i abordarea substan\ei na\ionalismului [i a identit=\ii na\ionale a basarabenilor, na\ionalismul moldovenesc, atunci c]nd nu s-a conjugat cu cel panrom`nesc, a cedat din puterea sa de emancipare [i, ulterior, a pierdut ]n fa\a na\ionalismelor rus, ucrainean, g=g=uz [i bulgar, care nu au avut dubii vizavi de identitatea, caracterul [i substan\a lor. Na\ionalismul moldovenesc are caracter schimb=tor ]n timpul dezintegr=rii Imperiilor |arist [i Sovietic , fiind, ]n primul r]nd, antiimperial, iar apoi, ]n cazul respingerii convergen\ei cu na\ionalismul rom`nesc, devenind unul filorus. Pe de alt= parte, evenimentele istorice de anvergur=, ]nregistrate ]n Basarabia/Republica Moldova, demonstreaz= c= acestea ][i au originea

284 1812- 1814 1863-1866

IULIAN FRUNTA{U
Anexarea de c=tre Imperiul |arist. Scrisoarea boierilor moldoveni adresat= \arului cu ]nchin=ciuni [i rug=mintea ca guvernatorul civil s= fie moldovean. }nviorarea spiritului na\ional. Partidul boierilor, ]n frunte cu A. Cotru\=, viseaz= s= restabileasc= ]n drepturi na\ia moldoveneasc= din Basarabia. Interzicerea pred=rii limbii rom`ne ]n [coli [i utiliz=rii acesteia ]n slujbe biserice[ti. Proclamarea RDM. Pacea trebuie s= fie ]ncheiat= ]n ]n\elegere cu ]ntov=r=[i\ii [i cu toate noroadele RD Federative Ruse[ti. Numai astfel vom sc=pa noi \ara noastr= [i vom feri de pieire pe maica noastr= a tuturor Marea Republic= Democratic= Ruseasc=! Unirea cu Rom`nia. RDM, rupt= acum o sut= [i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, ]n puterea dreptului istoric [i de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s=-[i hot=rasc= soarta... se une[te cu Mama sa Rom`nia. Crearea RASSM ]n componen\a Ucrainei. Prima experien\= de statalitate sovietic=. Proletcultismul autohtoni[tilor moldoveni. Anexarea Basarabiei ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop. Foametea organizat=, deport=rile [i teroarea suprim= nu doar libert=\ile civile, proprietatea privat=, ci [i identitatea rom`neasc= a popula\iei b=[tina[e. Colonizarea, rusificarea [i comunizarea provinciei. Suveranizarea treptat= a RSSM. Limba de stat. Na\ionalizarea moderat=. Dorin\a de a r=m]ne ]n cadrul unei Uniuni a Statelor Suverane pe baz= confederativ=. Grevele minorit=\ilor, ]n frunte cu cea rus=, ]mpotriva na\ionaliz=rii [i suveraniz=rii \=rii. }n urma puciului ratat din 19 august 1991, toate republicile sovietice [i-au declarat independen\a. La 27 august 1991 Moldova a urmat calea majorit=\ii acestora. Consolidarea separatismului rus [i g=g=uz. Conflictul armat ]n raioanele de est ale Republicii Moldova. Victoria na\ional-[ovinismului rus. Edificarea provinciei [i a statalit=\ii moldovene[ti. Promovarea moldovenismului antirom`nesc. Men\inerea Republicii Moldova ]n zona de influen\= rus=, fapt accentuat de accederea masiv= a comuni[tilor la putere ]n urma alegerilor parlamentare din 25.02.2001.

1917

1918

1924 1940

1988-1990

1991

1992-2002

]n exteriorul regiunii, moldovenii fiind doar ]n situa\ia de a utiliza oportunit=\ile create de al\ii. }n 1917-1918, ]n decurs de c]teva luni, Sfatul |=rii a avut o maic= Rusia [i o mam= Rom`nia, aceasta semnific]nd nu at]t un oportunism con[tient, c]t o tentativ= de a reac\iona la presiunile exterioare de a exprima o loialitate neambigu=, de a ie[i din somnolen\a unei atemporalit=\i na\ionale [i sociale. }n acest fel, putem presupune c=, ]n competi\ia na\ionalismelor existente, moldovenii s]nt influen\a\i de structuri istorice [i politice care institu\ionalizeaz= incapacitatea acestui grup de a se identifica completamente cu na\iunea rom`n= sau a genera o na\iune moldoveneasc= distinct=. Cu alte cuvinte, se permanentizeaz= nu at]t o identitate na\ional=, c]t

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 285

o intractibilitate na\ional= a moldovenilor, incapabili s= fac= un pas p]n= la autoidentificarea ireversibil= cu na\iunea rom`n= (ceea ce ar reprezenta un lucru firesc din punctul de vedere al direc\iei de emancipare na\ional=) sau o sut= de pa[i p]n= la crearea unei na\iuni moldovene[ti (de[i timpul cre=rii na\iunilor a trecut ireversibil, aplicarea m=surilor coercitive ale statului, sp=larea creierilor, impunerea unei ideologii a identit=\ii [i statalit=\ii originale adic= func\ionarea eficient= a unui regim autoritar sau dictatorial, teoretic, ar face posibil= crearea unei identit=\i na\ionale moldovene[ti). Aceast= indecizie continu= degenereaz= ]ntr-o contempla\ie a propriei impoten\e [i ]n asemenea circumstan\e, bine]n\eles, na\ionalismele concurente ale ru[ilor sau ucrainenilor s]nt avantajate [i modific= mediul politic [i constitu\ional, consolid]ndu-[i superioritatea at]t ]n aranjamentele de rigoare, c]t [i ]ntr-o tradi\ie politic= [i social=, dificil de modificat cu trecerea timpului. Fostul pre[edinte al KGB-ului din RSSM a caracterizat na\ionalismul moldovenesc/rom`nesc ]n perioada sovietic= drept subdezvoltat [i lipsit de relevan\= politic= sau social=. }n compara\ie cu alte republici unionale, RSSM era una din cele mai lini[tite [i mai pa[nice republici sub aspectul manifest=rii sentimentelor na\ionale. }n Moldova, ]nflorea prietenia ]ntre popoare, iar popula\ia local= nici nu [tia ce ]nseamn= na\ionalism. Aveau loc unele izbucniri, ]ns= foarte pu\ine. Arest=ri au fost, dar pu\ine. (...) Timp de 10 ani au fost, poate, 20 de arest=ri. Dar nu era vorba doar de na\ionali[ti, ci [i de contrabandi[ti [i de tineri care traversau ilegal frontiera cu Rom`nia.1 Sl=biciunea na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc ]n perioada sovietic= a fost determinat= de fizionomia de parad=, superficialitatea [i primitivismul agen\ilor na\ionalizan\i din Basarabia actual= [i incapacitatea acestora de a teoretiza [i promova integrarea unui vag na\ionalism etnic moldovenesc na\ionalismului rom`nesc coerent [i con[tient de misiunea sa de unificare. }n ce prive[te na\ionalismul moldovenesc, acesta, dup= cum am men\ ionat anterior, este de dou= tipuri aparent contradictorii: 1. eliberator, de emancipare na\ional= [i social=, cu un caracter antiimperial rus [i antisovietic pronun\at (perioada 1914-1918 [i 1989-1991); 2. conservator, antirom`nesc [i prorus, mim]nd independen\a (nici cu ru[ii, nici cu rom`nii motoul notoriu al ap=r=torilor statalit=\ii seculare moldovene[ti). Acest gen de na\ionalism este de sorginte rus (ocupa\ia din 1812 [i 1940), iar din 1991 a avut un caracter pronun\at-agresiv, ]n mod

286

IULIAN FRUNTA{U

special, ]ncep]nd cu perioada de guvernare a PDAM [i a sociali[tilor din 1994, ]n prezent ating]ndu-[i apogeul din cauza guvern=rii comuniste agresiv-rusofile. Na\ionalismul moldovenilor independenti[ti [i-a g=sit una din expresiile politice ]n conceptul a[a-numitei neutralit=\i a Republicii Moldova. Aceasta este, evident, de origine rus= [i reflect= incapacitatea de a gestiona conflictul transnistrean [i prezen\a ilegal= a trupelor ruse. Conceptul ]n cauz= pare a fi o g=selni\= a independenti[tilor moldoveni de care s]nt m]ndri p]n= ]n prezent, ]ns=, dup= cum remarc= comentatorii politici, alternativa la integrarea Moldovei ]n structurile europene nu este o neutralitate de tip elve\ian, ci reabsorb\ia acesteia ]n sfera de influen\= geopolitic= ruseasc=.2 Istoricii contemporani s]nt [i mai explici\i, suger]nd abandonarea CSI, renun\area la statutul de neutralitate [i transmiterea unui mesaj Occidentului referitor la determinarea \=rii de a se integra ]n structurile euroatlantice.3 Neutralitatea ]n cazul Basarabiei actuale este, mai degrab=, un paravan pentru a acoperi dependen\a de Rusia. De[i ]n lu=rile de atitudine ale elitei politice, dar [i ]n presa moldoveneasc=, conflictele din raioanele de est [i cele de sud ale Moldovei s]nt tratate ]n modul ]n care este exclus elementul na\ional/na\ionalist, datorit= g]ndirii politice actuale ]n republic=, care prefer= s= accentueze factorii politici, este absolut evident= dimensiunea etnic= a diferendelor men\ionate. Este interesant de cunoscut care s]nt motivele unui asemenea comportament politic evaziv. }n general, evitarea factorului etnic, chiar la nivel conceptual, se datoreaz= imposibilit=\ii utiliz=rii na\ionalismului moldovenesc autohton de c=tre elitele politice ale \=rii pentru c= acesta, pe l]ng= sl=biciunea general= ]n compara\ie cu na\ional-[ovinismul rus, a fost anihilat completamente ca for\= de mobilizare atunci c]nd elita mi[c=rii de emancipare na\ional= de la sf]r[itul perestroik=i lui Gorbaciov s-a divizat ]n dou= curente: un grup radical, pronun\]ndu-se ]n favoarea emancip=rii na\ionale (a panrom`nismului [i a unirii cu Rom`nia) [i, ]ntr-o m=sur= mai mic=, ]n favoarea emancip=rii sociale (]n sensul reformei democratice [i economice); un grup conservator [i impun=tor sub aspect numeric, care a profitat de av]ntul de emancipare na\ional= pentru a se men\ine sau a accede la putere, ]nsu[ind patrimoniul de stat. Sus\in=torii arden\i ai statalit=\ii moldovene[ti fac parte anume din acest grup, interesele politice [i

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 287

economice ale clanurilor [i grup=rilor de influen\= determin]nd fizionomia [i intensitatea promov=rii acestei ideologii. De exemplu, pentru a se asigura de sus\inerea Kremlinului ]n gestionarea politicii interne moldovene[ti ]n perioada 2000-2001, statalitatea moldoveneasc= a fost scoas= la mezat f=r= scrupule de ex-pre[edintele Lucinschi prin propunerea avansat= de mi[carea preziden\ial= Republica de a accepta o baz= militar= rus= ]n Republica Moldova [i de a conferi rusei statutul de limb= de stat. La fel, predecesorul s=u, Snegur, a utilizat campania Casa noastr= Republica Moldova pentru a asigura adeziunea minoritarilor [i victoria agrarienilor ]n alegerile parlamentare ce urmau la scurt timp. }ns=, ]n pofida sus\inerii financiare guvernamentale a moldovenismului (a se vedea tirajele sponsorizate de stat ale operelor cultural-ideologice [i ale abera\iilor arhitectural-monastice ale lui Dru\=, ale manualelor de istorie na\ional= scrise de minoritari, ale conferin\elor de tot felul dedicate multiplelor anivers=ri ale statalit=\ii moldave etc.), suportul intelectual al acestuia este modest at]t sub aspect numeric, c]t [i al inteligen\ei. Aceasta pentru c= impostura nu reu[e[te s= atrag= dec]t foarte pu\ini intelectuali prin aranjamente de ordin financiar [i/sau utiliz]nd abil complexele, deseori f=r= temei, de inferioritate ale indivizilor ]n cauz= ]n raport cu al\i rom`ni. Evitarea recunoa[terii existen\ei na\ional-[ovinismului rus se datoreaz= imposibilit=\ii de a-i contrapune drept reac\ie de r=spuns un na\ionalism viguros (moldovenesc pentru c= este prorus, cu excep\iile men\ionate mai sus, sau rom`nesc pentru c= ar fi str=in). De fapt, inferioritatea na\ionalismului rom`nesc ]n Republica Moldova actual= (dar [i sl=biciunea variantei liberale, nu ceau[iste, a acestuia ]n Rom`nia) a condus la conflictul etnopolitic, declan[area ostilit=\ilor din raioanele de est [i ]nghe\area acestui statu-quo pentru o perioad= ]ndelungat=. De cele mai multe ori, argumentul ]n favoarea tezei conflict politic const= din simpla afirma\ie c= acesta s-a desf=[urat doar ]ntr-o anumit= zon= geografic= [i nu s-a extins pe teritoriul ]ntreg al \=rii, suger]ndu-se, ]ntr-un fel, c= ceilal\i ru[i [i ucraineni, adic= de pe malul drept al Nistrului, s]nt absolut loiali statului Republica Moldova. }n primul r]nd, este evident c= regiunea transnistrean= este dominat= de slavii (]n special, ru[i) care au luptat ]n 1992 ]mpotriva independen\ei Moldovei4 (deci, exist= o fizionomie etnic= distinct= a regiunii). }n al doilea r]nd, aser\iunea respectiv= este incompa-

288

IULIAN FRUNTA{U

tibil= cu realitatea [i cu trecutul nu at]t de ]ndep=rtat al restructur=rii gorbacioviste, suveraniz=rii [i independen\ei Moldovei. Majoritatea absolut= a popula\iei alolingve s-a pronun\at ]mpotriva independen\ei \=rii, ]mpotriva acord=rii rom`nei statutului de limb= de stat, grevele ru[ilor fiind organizate ]n toate centrele urbane mai importante. Faptul c= rezisten\a acestora a c=p=tat forme geopolitice distincte s-a datorat unui set de elemente cum ar fi determinismul geografic (separarea unei p=r\i a teritoriului moldovenesc de r]ul Nistru), sovietizarea mai ]ndelungat= a popula\iei moldovene[ti din st]nga fluviului, implicarea armat= a Federa\ iei Ruse, care continu= [i ast=zi s=-[i men\in= prezen\a ]n regiunea de est a \=rii. Ru[ii din Transnistria, condu[i de ru[ii neb=[tina[i, au avut motive s= cread= c= secesiunea lor are sor\i de izb]nd=: ei erau sus\inu\i de Armata Sovietic= a 14-a singura for\= militar= ]n Moldova la acel moment.5 Deci, ]ntre ru[ii transnistreni [i cei chi[in=uieni sau b=l\eni, de exemplu, nu exist= nici o deosebire ]n ce prive[te perceperea statutului lor drept unul superior ]n raport cu b=[tina[ii (de colonizator, sau ]n limbajul acestora de iluminator, progresist [i eliberator), afectat de schimb=rile survenite ]n urma dezintegr=rii URSS.6 Situa\ia actual= [i sentimentele ru[ilor care tr=iesc ]n str=in=tatea imediat= s]nt similare europenilor care au tr=it ]n fostele colonii ale puterilor occidentale dup= ce acestea au devenit independente.7 Ru[ii transnistreni au formulat inechivoc ceea ce simte absoluta majoritate a minorit=\ilor na\ionale din Moldova: dezintegrarea URSS a fost o gre[eal= istoric=; republicile na\ionale s-au folosit de Rusia dup= ce aceasta i-a eliberat de fasci[ti [i i-a industrializat din aceste considerente, acestea nu au dreptul s= pretind= independen\= fa\= de Rusia; republicile ex-sovietice trebuie s= r=m]n= ]n CSI [i s= intensifice integrarea economic= [i politico-militar=; minoritatea rus= trebuie s= se bucure de acelea[i privilegii culturale-lingvistice, economice, sociale etc., pe care le-a avut pe timpul URSS; tentativele de a impune studierea limbilor na\ionale ale republicilor s]nt tentative na\ionaliste care trebuie s= fie pedepsite prin intermediul rezisten\ei civile, inclusiv armate. Na\ional-[ovinismul rus la Chi[in=u nu a luat formele rezisten\ei armate pe motiv c= nu exista sus\inerea militar= rus=, ]ns= opozi\ia cultural-lingvistic=, manifestat= prin men\inerea unui spa\iu cultural-informa\ional ]n limba rus=, este evident= [i ]n momentul de fa\=. Revenirea ]n for\= a servilor Kremlinului comuni[tilor ru[i sau rusofili de la Chi[in=u a accentuat [i mai mult caracterul etnopolitic de ocupa\ie a Basarabiei.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 289

A[adar, sus\inem ]n aceast= carte teza conflictelor etnopolitice ]n Republica Moldova, ]n care na\ionalismele competitive au jucat un rol determinant ]n ce prive[te distribuirea puterii politice ]n Moldova [i consfin\irea rezultatelor ]n anumite aranjamente constitu\ional-juridice care, prin con\inutul [i natura lor, fr]neaz= tranzi\ia democratic= a \=rii. Din c]te am v=zut ]n capitolele precedente, tradi\ia imperial= [i na\ional-[ovinismul rus au reprezentat fundamentul pe care Rusia [i-a edificat rela\iile cu periferiile na\ionale, ]n perioada sovietic= fiind depuse anumite eforturi de transformare [i modernizare a acestor tradi\ii, ]n urma c=rora trebuia s= fie educat omul nou sovietic, limba c=ruia trebuia s= fie, deloc surprinz=tor, rusa. }ns=, o dat= cu venirea lui Gorbaciov [i ini\ierea liberaliz=rii limitate de c=tre statul-partid central, glasnost a creat un mediu mai pu\in cenzurat, ]n care au ]nceput s= apar= opinii liber exprimate ale na\ionalit=\ilor URSS referitoare la suprema\ia cultural= a ru[ilor [i la distribuirea resurselor financiare [i materiale ]ntre diferite republici. Astfel, a fost declan[at mecanismul unui conflict, ini\ial la nivelul percep\iilor. Odat= lansate ]n discursurile agen\ilor na\ionalizan\i (ru[i [i de alte na\ionalit=\i), a reap=rut [i chiar a fost consolidat= imaginea negativ= a str=inului, mediul politic [i social devenind ostil [i nefavorabil gestion=rii, cel pu\in, a unei separ=ri civilizate. Na\menii, de obicei, considerau c= centrul ][i revendic= totul [i c= distribuirea se face incorect, din contul republicilor neruse. Ru[ii afirmau c= republicile na\ionale beneficiaz= de pe urma resurselor energetice ieftine ale Rusiei, a investi\iilor ]n industriile na\ionale f=cute de Moscova pe parcursul perioadei sovietice etc. Pozi\ia ru[ilor din republici era [i mai intransigent= ]n aceast= privin\=, ei sus\in]nd c= na\menii datoreaz= Moscovei [i ru[ilor, ]n general, totul ]n ce prive[te modernizarea. Republicile, ]ns=, insistau asupra exploat=rii arbitrare a resurselor umane [i naturale, fapt care a condus la colonizare, distrugerea culturilor [i limbilor na\ionale, la deteriorarea mediului ambiant, calit=\ii vie\ii etc. Este lipsit de relevan\= de stabilit care ar fi na\iunea victorioas=, deoarece, ]n pofida eviden\ei c= deport=rile, execu\iile, foametea au avut loc ]n perioada sovietic=, gestionate ]n mod special de ru[i, percep\iile acestora din urm= s]nt departe de asumarea responsabilit=\ii pentru teroarea [i violen\a practicat= ]n perioada totalitar= a URSS. Un exerci\iu de acest fel ar solicita din partea protagoni[tilor b=rb=\ie [i onestitate; or, marea tragedie a ru[ilor nu este c= au asasinat pe parcursul tentativei de a edifica Imperiul Sovietic, dup= cum au f=cut [i imperiile din Occident, ci

290

IULIAN FRUNTA{U

faptul c= ]ncearc= disperat s= eludeze mo[tenirea ]n cauz= [i s= modifice istoria comportament propriu na\iunilor slabe, infantile [i nesigure de propriile capacit=\i de a-[i asuma trecutul a[a cum este el, a stabili rela\ii normale cu vecinii lor [i, eventual, a declan[a procesul de modernizare a \=rii. La moment, ]ns=, este cert faptul c= preten\iile reciproce ]n perioada perestroik=i au contribuit la consolidarea [ovinismului rus [i a na\ionalismelor din republicile na\ionale. For\ele care s-au opus vehement dezintegr=rii definitive a URSS (percepute ca garant al drepturilor ru[ilor ]n republici) au ]ncercat, nu f=r= succes, s= sfideze suveranitatea statelor postsovietice, inclusiv a Moldovei. Aceasta a trezit o reac\ie pozitiv= din partea majorit=\ii absolute a minorit=\ilor na\ionale, care au cerut ]n mod insistent o cooperare economic= [i militar= mai str]ns= [i o integrare mai rapid= ]n CSI si unirea cu Federa\ia Rus=. Pe de alt= parte, na\ional-[ovinismul rus a fost favorizat de amnezia istoric= a rom`nilor basarabeni, fapt care a permis, dup= o confruntare cultural= [i militar= scurt=, reinstaurarea suprema\iei politice [i culturale ruse ]n Basarabia. Cu adev=rat dramatic este faptul c= o mare parte din popula\ie pare insensibil= la semnifica\ia funest= a zilei de 28 iunie, vot]ndu-i la ultimele dou= scrutinuri pe reprezentan\ii partidului comunist. Exprim]ndu-[i aceast= op\iune electoral=, moldovenii nu se g]ndesc la deport=rile ]n Siberia, la execu\ile operate de bol[evici. Evocarea trecutului nu mai impresioneaz= pe nimeni la noi, mai tare ne sperie prezentul. E nota cea mai proast= pe care o putea lua democra\ia moldoveneasc=, culpabiliz]nd, ]n egal= m=sur=, dup= p=rerea mea, amnezia istoric= ce ne caracterizeaz= ca popor8. Mai mult dec]t at]t, Prim=ria ora[ului Chi[in=u organizase ac\iuni de celebrare a zilei de 23 august 1944, c]nd trupele sovietice au ocupat din nou Basarabia, veteranii armatei sovietice fiind trata\i drept eliberatori9 o muta\ie a memoriei [i a demnit=\ii na\ionale (aceasta ar fi similar= celebr=rii zilei de na[tere a lui Hitler de c=tre ru[i). Spre deosebire de serb=rile comuniste [i sovietice, autorit=\ile filoruse ale Republicii Moldova niciodat= nu au organizat comemorarea deport=rilor, pentru aceasta pronun\]ndu-se doar partidele de dreapta, ]n mare parte neparlamentare, [i unele asocia\ii cet=\ene[ti.10 Sl=biciunea na\ionalismului moldovenesc este evident= chiar [i ]n perioada c]nd acesta era antiimperial rus. De exemplu, colonelul Gusleakov, fostul [ef al poli\iei din Tighina, ]n relat=rile sale despre evenimentele

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 291

tragice din perioada exercit=rii presiunilor asupra poli\iei pentru a o supune autorit=\ilor separatiste, men\iona numele poli\i[tilor care au fost tortura\i [i omor]\i. }n acela[i timp, el afirma: Dar [i dup= aceasta efectivul d=dea dovad= de fermitate [i nu r=spundea la provoc=ri11; sau: Dar noi mai credeam ]n solu\ionarea pa[nic= a conflictului.12 Aceast= tolerare iresponsabil= a condus la provocarea din 19 iunie 1992, c]nd separati[tii ru[i, ]mpreun= cu cazacii mercenari, au supus unui atac direct sec\ia de poli\ie ]n scopul de a o distruge completamente. De remarcat c= ajutorul din partea Chi[in=ului, care era angajat ]n solu\ionarea pa[nic= a problemei, sosise abia dup= 5 ore. Este dificil de ]n\eles toleran\a moldovenilor, dac= nu facem referin\= la sl=biciunea na\ionalismului panrom`nesc, marginalizat de moldovenismul prorus al elitei (ex-)comuniste de la Chi[in=u. Interesele ruse[ti ]n Republica Moldova s]nt asigurate de partidele [i asocia\iile ruse[ti. }ns= promotorul de for\= al acestora este Partidul Comunist, condus actualmente de pre[edintele \=rii, Vladimir Voronin, care nu [i-a ascuns niciodat= antirom`nismul, solicit]nd ]nlocuirea denumirii limba rom`n= cu limba matern= ]n proiectul de nomenclator al specialit=\ilor pentru predarea ]n institu\iile de ]nv=\=m]nt superior.13 Dar [i mai elocvent= a fost caracterizarea drapelului de stat al Moldovei drept drapel fascist14 de c=tre liderul comunist, drapel pe care, totu[i, a trebuit s=-l s=rute la inaugurarea ]n func\ia de pre[edinte al \=rii. Comuni[tii moldoveni s-au aliniat ]n permanen\= la pozi\ia Moscovei ]n diferite probleme, inclusiv de politic= extern=: critic]nd Washington-ul pentru bombardarea Bagdadului15, NATO pentru bombardarea Iugoslaviei16, sus\in]nd c= apropierea de Alian\= este contrar= intereselor na\ionale, deoarece aceasta nu place Kremlinului17 etc. Exist=, deci, o identitate ]n p=reri a ru[ilor din Federa\ia Rus= [i a comuni[tilor ru[i [i moldoveni rusofili din Republica Moldova privind evenimente [i organisme interna\ionale, fapt care demonstreaz= nu doar o solidaritate etnic= extrateritorial=, ci o colonizare ideologic= panrus= a spa\iului informa\ional [i cultural al Republicii Moldova. Evident, ac\iunile antirom`ne[ti ale comuni[tilor [i consolidarea statutului de teritoriu dependent de Rusia s-au intensificat dup= venirea lor la putere, ]n urma alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001. Astfel, au fost adoptat= legea privind minorit=\ile, discriminatorie la adresa b=[tina[ilor, au fost f=cute ]ncerc=ri de a introduce obligatoriu limba rus= ca disciplin= [colar= ]ncep]nd cu clasa a doua [i, la finele anului 2001, de a

292

IULIAN FRUNTA{U

reveni la vechea structur= administrativ= ]n form= de raioane. Ultimul pas, de exemplu, este relevant ]n sens simbolic, nu ]n sensul economiilor pe care le-ar face, chipurile, guvernul comunist: raionul este sovietic [i deci bun, pe c]nd jude\ul este rom`nesc, deci, inacceptabil. Comuni[tii, ]n acest fel, au luptat nu cu penuria provinciei, ci cu simbolurile care, ]ntr-un fel sau altul, atest= identitatea rom`neasc= a Basarabiei. }n lupta pentru putere, partidele [i politicienii de st]nga [i de centru-st]nga au ]ncercat cu perseveren\= notorie s= utilizeze diferite metode etnopolitice pentru a asigura sus\inerea a 35% din popula\ia \=rii, pe care o constituie minorit=\ile rus=, ucrainean=, g=g=uz=, bulgar= etc., deoarece ele reprezint= un electorat cu rela\ii la Moscova, Kiev, Ankara, Sofia [i pentru c= este un electorat mai educat dec]t moldovenii (]n special ru[ii), f=r= crize de identitate, mai disciplinat [i deci mai u[or de ]nregimentat din punct de vedere ideologic.18 Pre\ul unei asemenea sus\ineri l-a reprezentat consolidarea dependen\ei de Moscova, ]ns= considerentele personale ]n cazul politicienilor (ex-)comuni[ti moldoveni ]ntotdeauna au predominat ]n raport cu cele de stat. Este semnificativ= ]n acest context ]mbinarea cerin\elor de ordin etnic cu cele de extindere a ]mputernicirilor preziden\iale, cuprinse ]n Apelul reprezentan\ilor minorit=\ilor na\ionale, adresat cet=\enilor Republicilor Moldova.19 Este, de asemenea, relevant antirom`nismul minorit=\ilor, asigurat de cultura rusofil= a acestora. Indiferent de disensiunile interetnice ale minoritarilor, acestea s]nt dep=[ite c]nd este vorba de un du[man comun rom`nismul moldovenilor basarabeni. Actualmente puterea na\ional-[ovinismului rus ]n Republica Moldova este suficient de puternic= pentru a reclama, ]n pofida criticilor interna\ ionale, sus\inerea campaniei militare ]mpotriva poporului cecen, liderii unor asocia\ii social-politice ruse ]nvinuind conducerea \=rii c= tolereaz= apari\ia articolelor critice ]n mass-media din Chi[in=u ce abordeaz= problema extermin=rii cecenilor.20 Pe de alt= parte, nu au fost exprimate opinii tran[ante ale ru[ilor din Basarabia relativ la cooperarea euroatlantic=, condamnarea atrocit=\ilor armatei ruse ]n timpul campaniei cecene etc. Aceasta demonstreaz= c= Republica Moldova este o \ar= divizat=, pozi\ia neconciliant= a ru[ilor fiind determinat= de puterea na\ional-[ovinismului rus [i sl=biciunea celui rom`nesc. Adi\ional filialelor create de Partidul Comunist rus [i de Partidul Liberal Democrat al lui Jirinovski, au ]nceput s= fie active din punct de

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 293

vedere na\ionalist-[ovin [i partidele puterii.21 }n acest context putem remarca desf=[urarea congreselor mi[c=rii Edinstvo la Tiraspol, care la Moscova este partidul puterii sus\in=torul pre[edintelui Putin. Edinstvo la Tiraspol pledeaz= pentru deschiderea unui consulat rus (de altfel, func\ionarii consulari ai Ambasadei Ruse de la Chi[in=u acord= cet=\enia rus= pe teritoriul unit=\ii GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse), drept rezultat, ]n vara anului 1998, ]n regiunea transnistrean= 30 000 de persoane au devenit cet=\eni ai Federa\iei Ruse, ]n compara\ie cu 60 000 ai Republicii Moldova22), pentru crearea unui sistem bancar mixt rus-transnistrean etc.23 Faptul c= ]n regiunea de est a Republicii Moldova activeaz= partidele ruse[ti, nu [i cele ]nregistrate la Chi[in=u, relev= cu exactitate cine de\ine controlul politic, adi\ional celui militar, ]n teritoriul respectiv. Rusificarea popula\iei moldovene[ti f=cea parte integrant= a eforturilor statului-partid orientate spre construc\ia comunismului [i crearea poporului sovietic. Ca urmare a politicii de rusificare, c=tre anul 1989 ]n limba rom`n= studiau 59,5% dintre elevi ]n raport cu 64,5% de moldoveni, ceea ce aparent nu ar fi mult, dac= nu s-ar lua ]n considera\ie faptul c= tendin\ele de rusificare erau foarte pronun\ate ]n centrele urbane. La Chi[in=u, din 69 de [coli de cultur= general= doar 11 erau moldovene[ti, 28 ruse[ti [i 30 mixte, la B=l\i, din 23 de [coli, doar dou= erau moldovene[ti, 15 ruse[ti [i 6 mixte, iar ]n multe centre raionale (Ocni\a, Briceni etc.) [coli moldovene[ti nu existau deloc.24 De asemenea, gr=dini\ele serveau [i ele drept un instrument de rusificare, ]n special, la ora[. La Chi[in=u, de exemplu, din 216 gr=dini\e doar 34 erau moldovene[ti, 98 ruse[ti [i 94 mixte.25 Programele [colare erau structurate ]n asemenea mod ]nc]t limbii ruse i se acorda o aten\ie mai mare: pentru studierea limbii [i literaturii ruse ]n [coala moldoveneasc= erau prev=zute 40 [i, respectiv, 63 de ore, pe c]nd pentru studierea limbii moldovene[ti ]n [coala rus= doar 23 de ore.26 Toponimica rom`neasc= a fost deseori ]nlocuit= cu cea ruseasc=, raionul {old=ne[ti devenind Cernenco, Ialoveni Cutuzov, H]nce[ti Cotovsc, S]ngerei Lazovsc etc.27 Nu este de mirare c= Acest genocid onomastic care a avut loc ]n anii postbelici ]n Republica Moldova nu i-a deranjat deloc pe marii ap=r=tori ai neamului28, deoarece moldovenismul profesat de majoritatea independenti[tilor este, ab definitio, prorus [i antirom`nesc. Toate cele men\ionate mai sus contribuiau la consolidarea unui sentiment de frustrare ]n special ]n mediul elitei intelectuale, academice [i

294

IULIAN FRUNTA{U

universitare moldovene[ti, educate ]n Basarabia dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial. Aceasta a ]nceput s= ocupe ]n anii 70-80 ai secolului XX posturile g=rzii vechi, educate la Tiraspol [i rigide din punct de vedere ideologic.29 Din acest punct de vedere noua elit= era mai flexibil=, mai oportunist=, ]ntr-un sens, av]nd o preocupare cresc]nd= pentru limba matern=, ]ns=, ]n acela[i timp, f=r= conota\ii de identitate etnolingvistic= sau/[i etnopolitic= (problemele fundamentale ale identit=\ii na\ionale abia urm]nd a fi abordate, o dat= cu lansarea perestroik=i de statul-partid central, sub bagheta lui Gorbaciov). Deci, ]n mediul tot mai degajat de glasnost [i perestroika, inechitatea social= [i cultural= a ]nceput s= fie abordat= de agen\ii na\ionalizan\i [i liberalizan\i cu o insisten\= tot mai mare, antren]nd popula\ia autohton=, prin mesajele [i discursurile respective, ]ntr-un proces eliberator de anihilare a imperialismului cultural [i lingvistic rus. Acesta din urm= este mai evident ]n regiunea transnistrean=, deoarece nu este impus de circumstan\e s= se deghizeze sau s= prezinte explica\ii. Astfel, singura [coal= de limb= rom`n= din Tiraspol este supus= unei campanii de marginalizare, av]nd drept obiectiv eradicarea complet= a prezen\ei rom`nilor transnistreni ]n regiune.30 Ru[ii [i alte minorit=\i na\ ionale din Basarabia (inclusiv na\ional-[ovinii de la Kremlin) s]nt extrem de vociferan\i c]nd este vorba de unele elemente tratate de ace[tia drept violarea drepturilor lor, dar nu piuie, cel pu\in formal, c]nd drepturile copiilor moldoveni ]n regiunea transnistrean= s]nt ]nc=lcate ]n modul cel mai grosolan posibil. Impunerea grafiei chirilice, ]nsu[irea abuziv= a localurilor [colilor moldovene[ti, blocarea cl=dirilor de c=tre elementele extremiste ruse, impunerea taxelor pentru func\ionarea acestora, demiterea directorilor, presiuni fizice [i psihice asupra corpului didactic etc., cu scopul de a marginaliza [i mai mult popula\ia rom`nofil= ]n regiunea transnistrean=, toate acestea accentueaz= na\ional-[ovinismul rus. Ceea ce ar trebui s= ne intereseze cu prioritate ]n acest context este cum s-a ajuns la situa\ia c]nd sus-numi\ii agen\i sociali au acordat prioritate na\ion=liz=rii ]n detrimentul democratiz=rii [i nu a fost posibil= ]mbinarea ambelor procese, ca ]n cazul balticilor. Este indiscutabil faptul c= imperialismul lingvistic ]n URSS a fost o parte component= a coloniz=rii ruse[ti a Basarabiei [i c= rezisten\a ]mpotriva acestuia ar fi fost salutabil=, ]n special dac= s-ar fi manifestat ]n perioada ]nainte de liberalizarea regimului. }ns= impactul regimului asupra basarabenilor a fost unul formativ,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 295

terorarea distrug]nd, ]n mare parte, demnitatea na\ional=, dar [i uman= a rom`nilor basarabeni. }n perioada sovietic= intractibilitatea rom`nilor basarabeni a condus la absorb\ia [ocului, dar nu la o rezisten\= cel pu\in con[tient=, dac= nu armat=, ca ]n cazul balticilor sau ucrainenilor ]n anii 1945-1951. Cu toate acestea, imperialismul etnopolitic rus nu a c][tigat definitiv ]n RSSM [i aceasta nu pentru c= i s-a opus rezisten\=, ci pentru c= s-a ]mpotmolit. Pe de alt= parte, servilismul, subscrierea la proiectele de comunizare a provinciei, negarea libert=\ii, inclusiv reprimarea l=untric= a independen\ei ]n g]ndire a condus la umilirea spiritelor ]n indivizi, inclusiv ]n marea parte a intelectualit=\ii moldovene[ti. Lipsa disiden\ilor (gen autentic Goma, nu ]n stil sovietic-KGB-ist gen Dru\=) confirm= faptul ]n cauz=. Mult mitologizata Revolu\ie Basarabean= din anii 1989-1991 a fost o fr=m]ntare de servi care au ]ncercat s=-[i eradicheze umilin\a, o umilin\= intrat= ]n s]nge, ]n structura spiritual= fapt confirmat de e[ecul emancip=rii na\ionale, accentuat irevocabil de consolidarea puterii politice [i economice a clasei str=ine a comuni[tilor ru[i [i rusofili care conduc Basarabia ]n momentul de fa\=. Solicitarea agresiv= de a recunoa[te meritele indiscutabile ]n lupta de eliberare na\ional= [i automartirizarea multor intelectuali moldoveni este invers propor\ional= umilin\ei [i t=cerii c=rora s-au supus din fric=. Cu alte cuvinte, martirii neamului care ][i solicit= ast=zi, aproape ]n mod isteric, laurii de lupt=tori pentru cauza na\iunii fac parte din categoria marilor complexa\i. Din p=cate, majoritatea absolut= a acestora ]ntr-adev=r a participat la procesul de na\ionalizare a agendei politice ]n RSSM [i, mai t]rziu, ]n Republica Moldova. Anume lor le [i dator=m simplificarea [i primitivizarea discursului de eliberare na\ional=, care nu poate fi complet= dec]t ]n concordan\= cu emanciparea social= [i cu democratizarea. Calitatea de a fi bun rom`n marii complexa\i au v=zut-o prin prisma structurii lor formative, adic= profes]nd un patriotism limbut, simplist [i extremist reabilit]ndu-se, ]n primul r]nd, ]n fa\a propriilor orgolii, suprimate de at]ta vreme. Problema s-a pus, bine]n\eles, ]n lipsa disiden\ilor [i a mediului propice pentru activitatea acestora adic= a societ=\ii civile ]n cadrul c=reia ar fi fost posibil= discutarea ideilor liberale, democratice etc. Nu a existat o asemenea experien\= [i deci nu a existat o asemenea cultur=. Din aceste considerente marii complexa\i s-au limitat la na\ionalizare, deoarece instrumentul de baz= al moderniz=rii reforma social=, liberal=

296

IULIAN FRUNTA{U

[i economic=, nu le era cunoscut. Dar [i na\ionalizarea a fost promovat= ]n stilul primitiv al lui C.V. Tudor, declarativ, limbut f=r= tehnicitatea [i eficien\a ac\iunilor balticilor. Aparentele reu[ite ]n domeniul na\ionaliz=rii (limb= de stat, tricolor, imnul De[teapt=-te, rom`ne) au fost ob\inute, na\ional-[ovinismul rus fiind atacat de na\ionalismul isteric [i rudimentar al marilor complexa\i moldoveni. Bine]n\eles c=, lipsit de inteligen\a, consisten\a [i perseveren\a baltic=, un asemenea gen de na\ionalism nu putea s= nu piard= ]n fa\a Moscovei [i coloni[tilor ru[i din Basarabia. Ac\iunile agen\ilor na\ionalizan\i deseori au fost ]ntreprinse dup= calapodul st=p]nilor de ieri ([i de azi, de fapt), astfel fiind pervertit sensul de eliberare na\ional=, care nu poate fi dec]t [i democratic=. Este adev=rat c= nu se poate lua [ansa sau speran\a indivizilor de revenire la normalitate [i de ]mp=care cu trecutul ]n care s-au supus, for\at sau din sl=biciune uman=, unei prostitu=ri intelectuale. Dar, ]n scopul lucidit=\ii, nu putem evita recunoa[terea caracterului nedemocratic al mi[c=rii de eliberare na\ional= din Basarabia. De asemenea, ]n momentul de fa\= ar fi necesar s= fim con[tien\i de tentativele de rescriere a istoriei, prin mitizarea marilor complexa\i, care au fost ]n trecut sus\in=tori ideologici fideli ai regimului sovietic rusofil, martori pasivi sau, varianta cea mai ]ndr=znea\= esopi, al c=ror limbaj se presupunea c= formuleaz= mesaje de rezisten\=. Destul de pregnant= a fost o polemic= public= referitoare la rolul marilor complexa\i. }n atitudinea unui comentator politic se sus\inea foarte elocvent, f=r= a fi men\ionate nume concrete, c= psihologia de sclav a continuat s= se manifeste din plin, numai c= sub alte forme curat na\ionale (...) am cioplit din materialul local o echip= ]ntreag= de idoli na\ionali, lega\i cu prosoape. Marca\i de certitudini absolute, av]nd ]n buzunar mandatul de martiri ai neamului, ace[tia ][i v=d deja chipurile pe bancnotele na\ionale [i s-au transformat ]ntr-o nou= sec\ie cultural-ideologic= a Pre[edin\iei care ieri a semnat adeziuni fa\= de pre[edintele Snegur, azi semneaz= pentru pre[edintele Lucinschi, iar m]ine pentru pre[edintele Diacov sau Voronin. Frustra\i [i complexa\i ]n fa\a condi\iei (neasumate) de cavaleri ai spiritului provincial, martirii neamului dorm cu capul pe prosoapele c][tigate ]n 1989 la mitingurile Frontului Popular [i nici nu vor m=car s= ]n\eleag= c= au trecut de alt= parte a baricadei, c= joac= ]ntr-o tragicomedie al=turi de acei panglicari ]n ale \=rii care ]n numai 10 ani au transformat Moldova ]n ruine. Interesant este [i deloc ]nt]mpl=tor, probabil c= poetul Grigore Vieru se simte vizat, inclusiv ]n numele

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 297

unor persoane, pe care le citeaz= drept exemple ale martirajului. El ]i nume[te liderii mi[c=rii na\ionale, accidentele ]n care ace[tia nimeresc devin, ]ntr-un fel, organizate ]n mod special (poetul Matcovschi [i cuplul c]nt=re\ilor Aldea-Teodorovici), unde amenin\=rile [i batjocura ]n pres= este considerat= o sfidare nemaipomenit= la adresa integrit=\ii psihice [i fizice a individului, unde pedeapsa cea mare este lipsa serviciului (r=sp]ndit pentru toat= lumea). Chiar [i moartea unora (absolut f=r= nici o leg=tur= cu activitatea martirologic= Ion Dumeniuc [i Ion Vatamanu) este ]ngreunat= cu sens deosebit pleca\i la str=mo[i, inima lor nemaiput]nd ]ndura at]ta ur]\enie [i nedreptate31. Problema a constat ]n faptul c= totalitarismul [i derivatele acestuia au contribuit la structura formativ= a indivizilor, inclusiv a agen\ilor na\ ionalizan\i [i liberalizan\i. Din aceste considerente ]n RSSM nu au existat grup=ri intelectuale prodemocratice, antitotalitare nuclee ale societ=\ii civile. Libert=\ile individuale, anticomunismul, antitotalitarismul, idealul democratic ]n general au fost o rara avis ]n g]ndirea [i opera scriitorilor sau universitarilor moldoveni. Na\ionalismul (mai degrab= unul vag-etnic autohton, dec]t unul explicit rom`nesc), pe de alt= parte, a avut o prezen\= tot mai vizibil=, iar coabitarea acestuia cu comunismul a contribuit la apari\ia unui grup de intelectuali comuni[ti na\ionalizan\i (dup= modelul comunismelor na\ionale, cel ucrainean, de exemplu, sau georgian). Poten\ialul totalitar ]n na\ionalism [i comunism a apropiat ideologiile ]n cauz=, ]ns= apropierea ]ntre acestea a dezavantajat ]n primul r]nd na\ionalismul, care ]n perioada perestroik=i lui Gorbaciov a devenit, datorit= marilor complexa\i, un na\ionalism primitiv, axat pe o afirmare infantil=, care a apelat la viscerele, [i nu la inteligen\a basarabenilor. Astfel, a fost programat e[ecul unui na\ionalism liberal care, adi\ional na\ionaliz=rii, ar fi promovat [i valorile liberale, democratice ale societ=\ii. Ru[ii au reu[it s= men\in= un spa\iu cultural-informa\ional rus ]n Basarabia, utiliz]nd ]n calitate de instrumente psihice lament=rile [i exager=rile, manipul]nd opinia public= ]n mediul minorit=\ilor [i ]n cel din Federa\ia Rus=.32 Kremlinul a fost [i continu= s= fie destul de susceptibil la solicit=rile ru[ilor (sau ale rusofonilor, ]ntr-o extensiune imperial= mai accentuat=) din fostele republici sovietice, sus\in]ndu-i politic [i diplomatic, exercit]nd presiuni asupra noilor state independente, care au ]ncercat s= derusifice mediul informa\ional, cultural [i politic. De exemplu, pre[edintele Putin, conduc]nd reuniunea cabinetului de mini[tri, a solicitat s= fie ]ntreprinse

298

IULIAN FRUNTA{U

ac\iuni pentru crearea unui mediu lingvistic favorabil pentru compatrio\ii no[tri ]n CSI [i Statele Baltice, care trebuie s= fie o prioritate pentru guvernul rus. De asemenea, este relevant=, ]n acest context, reac\ia sfid=toare a MAE rus fa\= de tentativa ucrainenilor de a consolida limba ucrainean= ]n calitate de limb= de stat.33 Rusia [i-a sus\inut cons]ngenii din Republica Moldova [i din punct de vedere cultural, f=c]nd, de exemplu, dona\ii de manuale [i materiale didactice destinate celor 150 000 de elevi care s]nt instrui\i ]n limba rus=, adic= fiec=rui al patrulea elev.34 Un aspect important ]n evolu\ia etnopolitic= [i lingvistic= recent= din Republica Moldova reprezint= activitatea Clubului Absolven\ilor Institu\ iilor din Rom`nia [i Occident (CAIRO), la solicitarea c=ruia Curtea de Apel a intentat un proces Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe care CAIRO l-a c][tigat. }n acest fel, posturile de radio [i de televiziune care nu emiteau, ]n conformitate cu Legea Audiovizualului, 65% ]n limba rom`n=, pierdeau licen\a, aceasta fiind retras= imediat unor posturi. }ns= apelurile ru[ilor din Moldova la Moscova [i presiunea exercitat= de Kremlin, precum [i frica partidelor de centru-st]nga de a antagoniza [i a pierde ceva din electoratul minorit=\ii ruse destul de influente, ]n special ]n centrele urbane, a dus la interpretarea articolului 13 din Legea Audiovizualului ]n sensul c= 65% se refer= doar la produc\ia proprie, nu [i la emisiunile retransmise. Legea a fost votat= cu 52 de voturi ale comuni[tilor, care au propus interpretarea propriu-zis=, [i ale Partidului Democrat, num=r care a mai [i fost exagerat prin tri[are, faptul ]n cauz= suscit]nd reac\ia negativ= a altor partide care au exprimat vot de ne]ncredere pre[edintelui Parlamentului.35 Semnificativ este faptul c= Partidul Comunist, dar [i PD-i[tii, nu au reac\ionat niciodat= la marginalizarea etnolingvistic= [i politic= a b=[tina[ilor de la Tiraspol, ]nc=lcarea drepturilor copiilor de a studia ]n limba rom`n=, a c=ror situa\ie s-a agravat [i mai mult anume ]n perioada scandalului audiovizualului.36 CAIRO a mai solicitat, printr-o peti\ie, Guvernului Republicii Moldova s= declan[eze procedura de atestare a cadrelor privind cunoa[terea limbii oficiale, aten\ion]nd ca acesta nu [i-a ]ndeplinit obliga\iile ]n domeniul folosirii dreptului de a utiliza limba matern= at]t ]n sfera social=, c]t [i ]n cea a serviciilor publice.37 }n acela[i spirit legal [i civilizat, CAIRO a sesizat Procuratura, care a fost nevoit= s= intenteze un dosar penal ziarului Vremea, pentru publicarea unui articol cu un pronun\at caracter xenofob [i antimoldovenesc.38 Importan\a CAIRO rezid= ]n participarea eficient= a societa\ii civile la via\a

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 299

public= este necesar= apari\ia a c]t mai multe asocia\ii cet=\ene[ti care ar monitoriza activitatea guvernan\ilor [i ar sanc\iona gre[elile acestora. Pe de alt= parte, orice consens interetnic presupune cunoa[terea limbii rom`ne at]t timp c]t aceasta nu va fi ]nv=\at= de minoritari, ]n Moldova vor exista c]teva lumi paralele. Ru[ii [i alte minorit=\i, ]ns=, ]ncearc= s= prezinte, ]n modul cel mai obsedant posibil, aceast= solicitare drept o violare a drepturilor omului etc. }n acest context este relevant articolul dintr-un ziar rus ]n care proiectul Legii despre publicitate al guvernului este comparat cu ac\iunile nazi[tilor.39 Ru[ii [ovini au [tiut s= promoveze [i s= men\in= spa\iul informa\ional comercial ]n limba rus=, iar tentativele guvernului [i ale structurilor abilitate de a schimba situa\ia ]n cauz= au fost catalogate drept absurde [i periculoase.40 Proiectul de modificare a Legii despre publicitate a fost considerat de ru[i drept antidemocratic [i similar practicii lui Hitler, sus\in]ndu-se c= adoptarea unei asemenea legi conduce la eliminarea reprezentan\ilor minorit=\ii ruse din toate domeniile de activitate public= ale Republicii Moldova, ceea ce va conduce, la r]ndul s=u, la aprofundarea conflictului etnic ]n societate.41 }n acela[i timp, cunoscutul lingvist rus Piotrovski declarase franc c= idiomul rom`n, c=p=t]nd aspect institu\ional [i devenind limb= de stat, nu s-a eliberat de un concurent grozav de periculos limba rus=, aceast= concuren\= presupun]nd o lupt= ]nd]rjit= pentru prestigiul cultural [i pozi\ia sa predominant= ]n activitatea intelectual= [i profesional= a poporului.42 Responsabilitatea major= pentru situa\ia lingvistic= revine guvernan\ ilor [i elitei politice ]n general. Cauza neatest=rii alolingvilor prev=zut= de Legisla\ia Lingvistic= rezid= tot ]n nedorin\a autorit=\ilor de a o efectua. La ]nceput atestarea era prevazut= pentru 1 ianuarie 1995, dar noul Parlament (din 1994) o am]n= pentru 1 an, 1996, apoi pentru 1 an, 1997 (tot a[a... nici p]n= ]n prezent ea nu a mai avut loc). Repercusiunile neatest=rii rusofonilor s-au dovedit a fi foarte grave: practic s-au desfiin\at cele 2 500 de cercuri de studiere a limbii rom`ne de c=tre alofoni, create ]nc= ]n anii 1991-1993. Nu au fost penaliza\i acei conduc=tori care, ]n conformitate cu articolul 30 al Legisla\iei Lingvistice, purtau r=spundere personal= pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi ]n limitele sferei din subordonarea lor. De la 1994 ]ncoace, ]n Republica Moldova, persoane aparte, grupuri de persoane [i chiar partide au declan[at ]n presa de st]nga o ]nver[unat= campanie ]mpotriva celora care sus\in unitatea de limb=. Via\a public= (mai ales din ora[e) din nou a fost invadat= de limba lui Pu[kin, str]mtor]nd limba rom`n=.43

300

IULIAN FRUNTA{U

2. Edificarea provinciei
Edificarea provinciei (province-making engl.) este una din modalit=\ ile complexe ale Rusiei de creare a teritoriilor dependente ]n spa\iul ex-URSS.44 Acest tip al politicii implic= un set de rela\ii interdependente [i reprezint= modul cel mai sofisticat al Rusiei de a proiecta [i a men\ ine puterea ]n raport cu alt stat. Exist= mai multe elemente care sus\in procesul de creare a provinciei: a) o minoritate rus= urban= puternic=, opus= ]ns=[i ideii de suveranitate [i independen\= moldoveneasc=; b) o minoritate ucrainean= rural=/urban= puternic= (de obicei, rusificat=) care i-a sus\inut pe ru[i ]mpotriva moldoveniz=rii/rom`niz=rii republicii; c) armata Federa\iei Ruse care a oferit un suport direct [i eficient separati[tilor ru[i; d) dependen\a economic= moldoveneasc= de pia\a [i resursele energetice ruse. Na\ional-[ovinismul rus ]n raport cu (dar [i ]n) Republica Moldova este de sorginte imperial=. Rusia a pl=tit un pre\ enorm, nu doar ]n ce prive[te pierderea statutului de supraputere [i a leg=turilor economice tradi\ionale cu alte republici, ci [i ]n ce prive[te identitatea [i sensul existen\ei. Din timpurile lui Petru cel Mare Rusia nu a avut o alt= experien\= politic= dec]t statalitatea imperial=.45 }n contextul acestei tradi\ii statal-politice, dar [i de mentalitate, s-au derulat evenimentele legate de colonizarea [i rusificarea Basarabiei. De[i prezent= din 1812, popula\ia minoritar= rus= s-a stabilit ]n Moldova ]n mare parte dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i a contribuit plenar la rusificarea [i sovietizarea Moldovei. Majoritatea ru[ilor au fost trimi[i de comitetele de partid [i diferite ministere/agen\ii pentru a industrializa Moldova agrar=. Popula\ia rus= consta din muncitori, ingineri, ofi\eri ]n rezerv= ai armatei sovietice, din pensionari ce aveau dreptul s=-[i aleag= o zon= climateric= favorabil= pentru serviciile prestate anterior: Muncitori califica\i din alte p=r\i ale Uniunii Sovietice au fost muta\i ]n aceast= parte, iar clima temperat= a regiunii a atras membrii pensiona\i ai partidului sovietic [i ai elitei militare.46 Ru[ii [i ucrainenii ]n propor\ie de 30-40 la sut= din totalul lor de ast=zi au locuit ]n Republica Moldova [i ]nainte de Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, deci ]nainte de a doua ocupa\ ie a Basarabiei din 1940. Restul de 60-70 la sut= au venit pe meleagurile noastre dup= 1944. }ntre ace[ti ru[i [i ucraineni s]nt deosebiri esen\iale. Popula\ia de structur= ini\ial= a fost, ]n fond, loial= fa\= de rom`ni, cultura

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 301

[i tradi\iile rom`ne[ti. O parte din ei a locuit aici [i ]n perioada sistemului capitalist din 18-40, deci mai au ni[te amintiri despre economia liber=. C]t prive[te ru[ii [i ucrainenii adu[i ]n Moldova dup= 1944 pentru a realiza misiunea istoric= a sovietelor [i care au transpus ]n via\= politica imperiului, mul\i din ei s]nt destul de reac\ionari [i ]nr=i\i fa\= de tot ce este rom`nesc.47 Ru[ii, ucrainenii [i alte minorit=\i rusificate s-au pronun\at ini\ial ]mpotriva ac\iunilor lui Gorbaciov ]ndreptate spre liberalizarea statului sovietic [i ulterior ]mpotriva mi[c=rii RSSM spre o suveranitate mai mare (ce includea conceptul confederativ al noii Uniuni), au sus\inut puciul Comitetului pentru Stare Excep\ional= [i s-au opus vehement independen\ei statale a Moldovei. V. Iakovlev, unul din ideologii separatismului rus din Moldova, declarase foarte clar c= el [i adep\ii lui au fost ]mpotriva ie[irii RSSM din componen\a URSS, ]ns= aceasta, ]mpreun= cu alte republici, a ie[it [i URSS s-a destr=mat faptul ]n cauz= fiind o violare flagrant= a drepturilor [i libert=\ilor autentice ale poporului sovietic.48 Iar crearea RMN a fost o m=sur= de contracarare a dispozi\iilor independiste ale Repubicii Moldova. }n general, ]ns=, au avut loc mai multe tentative politice [i culturale de a crea un sistem de mo[tenire istoric= [i ideologic=, care ar justifica prezen\a [i comportamentul politic, militar [i social rus. Astfel, au ap=rut preten\ii politice [i istorice asupra teritoriului din st]nga Nistrului, ignor]ndu-se faptul c= ru[ii au ajuns la Nistru abia la sf]r[itul secolului XVIII (iar Bugul l-au v=zut abia la ]nceputul aceluia[i secol). Cu toate acestea, capacitatea de rescriere a trecutului regiunii ]n cauz= [i mijloacele de impunere a acestei versiuni determin= credibilitatea op\iunii respective ]n viziunea opiniei publice ruse, dar [i ]n mare parte a celei str=ine, [i demonstreaz= vigurozitatea na\ionalismului rus, care este net superioar= celui rom`nesc. Anume aceast= vigurozitate creeaz= urm=toarele teze care s]nt propagate [i inoculate, nu f=r= succes, popula\iei minoritare, dar [i celei b=[tina[e: ]n dreapta Nistrului ru[ii, ]mpreun= cu alte na\ionalit=\i, nu mai reprezint= o minoritate ]ntr-o \ar= str=in=, ci formeaz= poporul moldovenesc, dup= modelul melting-pot-ului american; ]n st]nga Nistrului ru[ii formeaz= elementul integrator pentru poporul nistrean. Elementele mo[tenirii istorice, utilizate (]n m=sur= diferit=, ]n func\ie de puterea na\ional-[ovinismului rus) ]n vocabularul ideologic al ru[ilor

302

IULIAN FRUNTA{U

basarabeni [i transnistreni s]nt urm=toarele: eliberarea \inutului de turci (imaginea lui Suvorov fiind imprimat= pe bancnotele regimului transnistrean); regiunea nu a fost ]n cadrul Rom`niei ]n perioada 1918-1940; ]n timpul ocupa\iei fasciste for\ele armate rom`ne au luptat ]mpotriva URSS [i au comis atrocit=\i ]mpotriva ru[ilor [i a popula\iei transnistrene, care nu poate accepta acum tendin\ele prorom`ne[ti de la Chi[in=u; ru[ii au c][tigat Cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i din acest considerent au dreptul s= stea pe acea bucat= de p=m]nt pentru care au v=rsat s]nge. Aceste teze s]nt propagate [i de ru[ii din Federa\ia Rus=, prin mass-media, exist]nd un num=r impun=tor de publica\ii care exceleaz= ]n ap=rarea drepturilor istorice ruse asupra teritoriului de est al Republicii Moldova. O asemenea agresiune informa\ional= este foarte eficient=, deoarece monteaz= opinia public= ]n direc\ia afirm=rii na\ional-[ovinismului rus ]n Rusia [i ]n statele ex-sovietice unde exist= minoritatea rus=. Majoritatea publica\ iilor ruse[ti, printre care , , , , , , nici nu ]ncearc= s=-[i voaleze antipatiile fa\= de independen\a [i integritatea Republicii Moldova. De exemplu, , s=pt=m]nalul scriitorilor Rusiei, a dedicat un num=r ]ntreg (16 pagini) elogierii statalit=\ii Transnistriei49, iar liderul separati[tilor ru[i Smirnov l-a felicitat, ]n modul cel mai tran[ant posibil, pe redactorul-[ef al ziarului pentru ap=rarea intereselor ruse[ti ]n regiune.50 Asemenea articole, elaborate ]n tradi\iile propagandei sovietice [i ale dezinform=rii KGB-iste, s]nt facilitate de interesul de afaceri personale pe care liderii separati[tilor ru[i din Transnistria le-au oferit ziari[tilor de la publica\iile moscovite mai importante. Mass-media Federa\iei Ruse, cu excep\ii rarisime, i-a sus\inut pe separati[tii ru[i din Moldova, precum [i din alte state ex-sovietice, adopt]nd o politic= de subminare a independen\ei \=rilor respective prin montarea opiniei publice ]n direc\ia ignor=rii suveranit=\ii [i integrit=\ii statelor ex-URSS, la aceasta contribuind infiltrarea ]n ziarele [i revistele ruse a agen\ilor fostului KGB. Foarte multe articole, ]n special ]n problematica militar= [i de securitate, s]nt ni[te piese de dezinformare elaborate de servicii speciale care au o experien\= vizibil= [i ]ndelungat= ]n domeniu,51 cum ar fi, de exemplu, exagerarea num=rului de efective ale Moldovei [i de tehnic= blindat=, difuzarea informa\iilor [i zvonurilor referitoare la inten\iile moldovene[ti de a cuceri poporul transnistrean etc.52 Accederea la putere a ofi\erului

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 303

KGB, Vladimir Putin, [i a ciracilor s=i a accentuat tendin\a ]n cauz=. Cu toate acestea, ar fi necesar de remarcat c= exist= [i excep\ii, unele publica\ii afi[]nd o atitudine mai echilibrat=. Departe de a exprima simpatii fa\= de moldoveni, ele au ]ncercat s= analizeze pu\in mai obiectiv situa\ia creat= ]n raioanele de est ale Moldovei. De exemplu: Transferul armamentelor din Armata a 14-a c=tre RMN se desf=[oar= nu doar prin intermediul sustragerilor. Exist= acte de predare, indica\ii, calcule. }n conformitate cu un asemenea document RMN-ului i se transfer= mijloace sofisticate de comunicare, instalate pe o sut= de vehicule, [i 7 autoblindate. Dac= noi cre=m armata RMN, ]nseamn= c= ne este pu\in ce se ]nt]mpl= ]n Cecenia [i Abhazia. A ]narma separati[ti nerecunoscu\i de nimeni ]nseamn= a-i ]mpinge pe calea armat= a consolid=rii statalit=\ii lor.53 Criza etnopolitic= din regiunile de est ale Moldovei, precum [i alte conflicte din spa\iul postsovietic au reprezentat un element al procesului de transformare a politicii ruse, dezorientate dup= dezintegrarea URSS, ]ntr-una ]ndreptat= spre men\inerea prezen\ei [i influen\ei ruse cu toate mijloacele disponibile, inclusiv cele dubioase sub aspectul dreptului interna\ional. A[a-numita perioad= romantic= a politicii externe ruse[ti a fost mult mai scurt= dec]t se vehiculeaz=, iar influen\a atlanti[tilor mult mai mic=. }n general, aceasta a reprezentat o etap= tranzitorie pentru factorii de decizie ru[i. Dup= alegerile din decembrie 1993, atitudinea ministrului rus de externe Koz]rev s-a schimbat definitiv. Este semnificativ faptul consemnat de un cotidian rus care a analizat alocu\iunea acestuia de la o reuniune de la Stockholm din 1992, afirm]nd c= atunci: Koz]rev nu a descris programul unei opozi\ii radical-conservatoare, ci o versiune a propriului s=u program pentru viitor.54 De fapt, chiar pe parcursul perioadei euroatlantice a politicii externe ruse militarii au exercitat o presiune excep\ional= asupra procesului de luare a deciziilor ]n problema dat=. Vorbind despre retragerea trupelor ruse din fostele republici sovietice, generalul Lebed s-a exprimat c= este dezgust=tor s= se vorbeasc= despre aceasta [i c= majoritatea generalilor [i ofi\erilor consider= la fel ca mine.55 Faptul c= generalii au promovat de la bun ]nceput politica proprie [i una destul de eficient= (deoarece au reu[it s=-[i impun= punctele de vedere ]n majoritatea cazurilor) demonstreaz= concludent c= amestecul Rusiei ]n afacerile interne ale noilor state independente nu poate fi pus doar pe seama comandan\ilor locali.56 Politica rus= a fost formulat= de mai multe grupuri de influen\= [i centre

304

IULIAN FRUNTA{U

decizionale, uneori exist]nd viziuni contradictorii ]n ce prive[te formularea obiectivelor [i utilizarea mijloacelor, ]ns= militarii, ]n cooperare cu aripa radical-na\ionalist= [i cu comuni[tii, de cele mai multe ori au reu[it s=-i conving= pe ceilal\i de fezabilitatea planurilor lor sau ]i puneau ]n fa\a faptelor ]mplinite. }mpreun= cu Georgia, Moldova reprezint= exemplul clar al for\elor armate desf=[ur]nd ac\iuni pe cont propriu pentru a crea faits accomplis politice [i militare ]n raport cu care un guvern rus ambivalent ulterior se acomoda57. Ambiguitatea [i duplicitatea executivului rus fa\= de spa\iul postsovietic a constituit acel mediu propice ie[irilor individuale ale generalilor ru[i care s-au implicat ]n conflictele din republicile ex-sovietice, sus\in]nd separati[tii ru[i sau rusofili. }n perioada postsovietic=, criza autorit=\ii ]n Rusia, dup= cum este v=zut= ]n absen\a administra\iei publice competente [i a crizei de identitate ]n raport cu ]ns=[i natura Rusiei, dar [i interesele ruse[ti ]ntr-un cadru postsovietic [i postimperial au oferit for\elor armate ruse oportunitatea s= ac\ioneze ]n calitate de depozitar [i gardian al presupuselor interese istorice ruse ]ntr-o manier= f=r= precedent ]n perioada sovietic=. }n timp ce for\ele armate au fost un participant reluctant la politica cotidian= intern=, dup= cum a ar=tat ezitarea conducerii militare de v]rf, inclusiv a ministrului ap=r=rii Graciov, s= execute ordinul pre[edintelui El\in de a ataca Parlamentul rus ]n octombrie 1993, nici unit=\i militare distincte, cum ar fi Armata a 14-a ]n Moldova sau Divizia 201 de Infanterie din Tadjikistan, nici Ministerul Ap=r=rii nu au manifestat scrupule similare privind impunerea puterii ruse ]n statele vecine.58 De[i implicarea trupelor ruse ]n conflictul transnistrean nu s-a f=cut ]ntotdeauna ]n conformitate cu instruc\iuni exacte din partea Kremlinului, politica general= a comportamentului rus ]n republicile ex-sovietice a fost sus\inut= de Moscova.59 }n acest context, ar fi necesar de subliniat c= este incorect din punct de vedere factologic, de[i explicabil din punct de vedere psihologic, de a exagera leg=tura [i cooperarea ]ntre liderii separatismului rus din Moldova [i ru[ii din Moscova, implic]nd ideea unui determinism. Complexitatea raportului dintre Tiraspol [i Moscova vorbe[te ]n favoarea unei comuniuni etnice, ]n pofida diferen\elor ideologice de moment (cum ar fi, de exemplu, participarea ru[ilor transnistreni la puciul antiEl\in, comercializarea armamentelor lupt=torilor ceceni etc.). Gradul de coordonare ]ntre actorii implica\i ]n formula triadic=, despre care vom vorbi mai t]rziu, [i ]n conflictul transnistrean este deseori exagerat din

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 305

cauza mecanismului de explicare a golurilor istorice prin avansarea unor aser\iuni logice [i ra\ionale. Func\ionarea acestui mecanism deseori aduce prejudicii unei analize istorice sau politologice, deoarece trecutul este abordat ]n mod rectiliniu, f=r= a lua ]n considera\ie contradic\iile, agendele separate sau originale ale actorilor implica\i, coinciden\a politicilor, competi\ia [i congruen\a centrelor de putere. }ns=, ]n ultim= instan\=, ar trebui s= \inem cont de tradi\ia politic=, ini\iativa actorilor locali, cultura colonizatoare [i tipajele psihologice pe care aceast= cultur= le-a edificat pe parcursul anilor. Autorit=\ile Federa\iei Ruse genereaz= politici colonizatoare ]n raport cu spa\iul postsovietic, deoarece ele nu opereaz= ]ntr-un vid social-politic independent de alte centre de influen\= asupra politicii externe ruse. Pe de alt= parte, na\ional-[ovinismul rus este o ideologie la ]ndem]na factorilor de decizie politic= [i care este folosit=, ]n mod special, c]nd este vorba de a-[i asuma responsabilitatea ]n fa\a cet=\enilor pentru e[ecul reformei economice. Astfel, nu pentru prima dat= ]n istoria Rusiei, modernizarea este substituit= prin na\ional-[ovinism, cu implic=ri [i campanii armate ]n statele vecine. Fundalul general care accentueaz= [i mai mult consolidarea na\ional-[ovinismului rus ]n Federa\ia Rus= ]l reprezint= atitudinile a 64% din elita politic= [i cet=\enii simpli, de exemplu, fa\= de ceceni, ]n conformitate cu care ace[tia trebuie s= fie aresta\i, expulza\i sau bombarda\i.60 Constr]ngerile de ordin interna\ional (dreptul, opinia public=, dar [i calculele proprii) impun o anumit= modera\ie institu\ional= [i un comportament politic mai civilizat, ]ns=, ]n context general, na\ional-[ovinismul rus este profesat at]t de reprezentan\ii autorit=\ilor, c]t [i de reprezentan\ii mediului politic, academic, mass-media etc., pentru c= ]ntreaga societate este afectat= de aceste viziuni. Un num=r impun=tor de articole antimoldovene[ti, pozi\ia du[m=noas= a Dumei de Stat fa\= de Republica Moldova, sus\inerea secesioni[tilor ru[i de Academia de {tiin\e a Rusiei, de scriitorii ru[i etc. creeaz= un mediu ]n care na\ional-[ovinismul rus nu poate dec]t s= se consolideze, urm]nd logica unui cerc vicios. De exemplu, Uniunea Scriitorilor din Federa\ia Rus= a organizat una din [edin\ele sale plenare la Tiraspol, pre[edintele acesteia declar]nd: Politica Federa\iei Ruse ]n regiunea transnistrean= este orientat= spre reunirea Rusiei cu teritoriile ei istorice.61 Nu este sigur dac= aceast= plenar= a reprezentat o diversiune bine calculat= [i programat= de oficialit=\i, ]ns= este evident c= Moscova tolereaz= asemenea ie[iri neoimperiale [i nu le sanc\ioneaz=, deoarece este afectat= [i ea de asemenea

306

IULIAN FRUNTA{U

atitudini, pe care nu le face publice din cauza constr]ngerilor interna\ionale men\ionate mai sus. Nu este de mirare c= ]n asemenea circumstan\e executivul rus ]ntreprinde el ]nsu[i ac\iuni antimoldovene[ti, ce-i drept, utiliz]nd o frazeologie mai moderat=, ]ns= cu repercusiuni mai grave: ocupa\ia armat= de 11 ani a unei p=r\i din teritoriul Republicii Moldova, sus\inerea politic= [i economic= a liderilor separati[tilor ru[i, majoritatea absolut= a c=rora s]nt cet=\eni ai Federa\iei Ruse, de\in]nd pa[apoarte care confirm= faptul ]n cauz=.62 La nivel practic dispare diferen\a ]ntre a[a-numi\ii slavofili [i prooccidentali din elita rus=, care se ocup= de politica extern= (deci, cea mai educat= [i profesionist= parte a popula\iei n. a.), iar atitudinea fa\= de o problem= sau alta se determin= ]n func\ie de alte evalu=ri.63 Este relevant= percep\ia cet=\ii asediate ]n g]ndirea elitei ruse 41% consider= c= Rusia nu are prieteni, afirma\iile cele mai pesimiste apar\in]nd membrilor institu\iilor de politic= extern= [i comitetelor Sovietului Suprem 50% [i 47%, respectiv. Printre du[mani procentele cele mai mari le au Statele Baltice 6%, Turcia [i Ucraina c]te 5%. }n acela[i timp, este semnificativ faptul c= marea majoritate a elitei politice externe condamn= destr=marea URSS, iar 70% doresc recrearea unui singur stat pe teritoriul CSI confederativ, federativ sau o uniune de tipul URSS.64 }n asemenea circumstan\e, c]nd se depl]nge destr=marea URSS [i s]nt considerate ostile statele ex-sovietice care ][i consolideaz= independen\a, este evident= coabitarea tuturor for\elor politice ruse[ti ]n problema utiliz=rii diferitelor metode de subminare a noilor state independente, care vor s= ias= de pe orbita Kremlinului. }n ce prive[te interesele ruse[ti ]n regiune, am putea remarca urm=toarele: Printre interesele posibile ale Rusiei care stau ]n spatele cre=rii RMN s]nt: interesul de a avea o prezen\= militar= ]n regiune, interesul elitelor comuniste locale aflat ]n str]ns= conexiune cu ideologia na\ional-politic= a muncitorilor ru[i [i ucraineni, interesul popula\iei rusofone de a lupta ]mpotriva rom`niz=rii.65 La acestea am putea ad=uga c= guvernul moldovenesc este controlat ]ntr-o m=sur= semnificativ= prin intermediul cre[terii/diminu=rii tensiunii politice ]n cadrul negocierilor bilaterale Chi[in=u Tiraspol. Aceasta \ine Republica Moldova ]n orbita politic= (pe l]ng= cea economic=) a Federa\iei Ruse. Prezen\a pacificatoare rus= ofer= Moscovei unele avantaje politico-diplomatice ]n sus\inerea tezei c= ar fi ]n stare s= controleze [i s= gestioneze conflictele la periferiile ex-URSS.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 307

}n m=sura ]n care Rusia a considerat CSI-ul drept un instrument de men\inere a republicilor ex-sovietice ]n zona sa de influen\=, structura ]n cauz= a fost promovat= cu insisten\=, adi\ional interven\iei armate ilegale a Federa\iei Ruse: Acesta e un caz interesant ]n mod particular pentru conota\iile sale CSI-iste. Moldova a fost una din pu\inele republici care a decis s= nu participe deplin la CSI atunci c]nd aceasta a fost creat= [i faptul ]n cauz= a reprezentat unul dintre motivele principale ale refuzului armatei ruse s= accepte controlul moldovenesc.66 Pe de alt= parte, jum=t=\ile de refuzuri, dar [i de accept=ri, ]n stilul ex-pre[edintelui Snegur (care a semnat, ]n numele Moldovei, f=r= a fi mandatat pentru aceasta, Acordurile de constituire a CSI-ului), au demonstrat Kremlinului c=, ]n urma presiunilor, moldovenii vor fi nevoi\i s= cedeze [i s= se integreze mai plenar ]n cadrul CSI, ceea ce s-a [i ]nt]mplat, ]ncep]nd cu 1994. Refuzul de a participa la structurile militare ale CSI a fost irelevant, pentru c= o cooperare sub bagheta Kremlinului oricum conduce, prin diverse metode, la asigurarea dependen\ei de Moscova. De[i Rusia, la momentul ader=rii la Consiliul Europei, ][i asumase angajamentul s= ratifice ]n jum=tate de an Acordul din 21.10.94 referitor la retragerea trupelor ruse, acest lucru nu s-a mai ]nt]mplat.67 Duma, la fel, refuzase s= ratifice Tratatul moldo-rus, semnat ]n septembrie 1990 [i ratificat ]n scurt timp de Chi[in=u, pe motiv c= acesta nu reflecta interesele Transnistriei.68 Fa\= de OSCE ru[ii au o atitudine aparent contradictorie: pe de o parte, Kremlinul sus\ine OSCE-ul ]n m=sura ]n care acesta ar deveni organiza\ ia-cheie ]n problemele securit=\ii europene, pe de alta, critic= institu\ia respectiv=, dac= aceasta se preocup=, ]n viziunea rus=, de prea multe probleme umanitare, ]n special ]n partea de est a continentului, ]mp=r\ ind statele ]n profesori [i elevi.69 O asemenea abordare a devenit [i mai explicit= dup= venirea echipei lui Putin cu background-ul KGB-ist. OSCE este apreciat de ru[i dac= nu se ocup= de bombardarea Ceceniei, politica de sus\inere a separatismului [i imixtiunea militar= ]n Georgia, Moldova etc. Pe de alt= parte, Kremlinul avea un comportament paranoic fa\= de NATO ]n viziunea ru[ilor, OSCE ar trebui s= coordoneze toate institu\ iile politico-militare din Europa, inclusiv Alian\a, fapt care, bine]n\eles, nu se va produce. Deci, OSCE reprezint= la moment o organiza\ie pe care ru[ii o v=d ]ntr-un fel, iar occidentalii ]n altul. Moscova s-a bazat pe OSCE doar pentru a monitoriza acordurile de ]ncetare a focului ]n Caucaz [i ]n

308

IULIAN FRUNTA{U

Moldova [i pentru a ascunde, a camufla, demonstrarea puterii militare ruse ]n aceste zone.70 Din aceste considerente agendele pe care le stabilesc actorii principali s]nt contradictorii [i contribuie la conservarea poten\ei reduse a institu\iei. Cu alte cuvinte, OSCE, ca [i alte institu\ii interna\ionale, poate fi puternic doar dac= statele-membre ]i permit71 acest lucru, deficien\a organiza\iei fiind una structural=, deoarece cuprinde 55 de state, cu diferite pozi\ii [i interese.72 }n acela[i timp, nu exist= instrumente de implementare a principiilor [i deciziilor institu\iei, ce nu pot fi respectate f=r= cooperarea statelor-membre care le violeaz=.73 Acest cerc vicios face din OSCE un mediator nu tocmai potrivit pentru solu\ionarea litigiilor de felul celui moldo-rus, deoarece Moscova utilizeaz= organiza\ia ]n cauz= doar atunci c]nd ]i este convenabil [i refuz= s= coopereze c]nd percepe c= interesele ]i s]nt afectate.* Ru[ii din Republica Moldova au fost receptivi la irit=rile Kremlinului, sus\in]nd c=: Devine tot mai evident= tendin\a Occidentului de a scoate OSCE-ul pe necarosabil, ]n afara procesului politic european [i de a transforma organiza\ia ]n cauz= ]ntr-un martor pasiv al stabilirii pe continent a ordinii noi, care corespunde intereselor unui grup mic de state. Anume ]n acest context trebuie de evaluat extinderea NATO ]n Est.74 }ns= interesele Basarabiei nu pot fi dec]t cele legate de extinderea Alian\ei care, ]n mod normal, ar trebui s= cuprind= cel pu\in Rom`nia. Relevan\a NATO nu este doar de ordin militar, ci [i politic, export]nd stabilitatea [i democra\ia ]n estul continentului european. Dimensiunea etnopolitic= a politicii externe ruse [i oficializarea na\ional-[ovinismului rus devine cu timpul tot mai evident=, deseori aceasta reprezent]nd ingredientul de baz= al politicii externe a Federa\iei Ruse ]n raport cu a[a-numita str=in=tate imediat=. Chiar politicienii ru[i anticomuni[ti se ]mpotrivesc transform=rii rela\iilor Rusiei cu vecinii s=i din CSI ]n afaceri strict interstatale, men\inute ]n conformitate cu dreptul interna\ional. De aici, provenien\a termenului de str=in=tate imediat= pentru a descrie rela\iile interna\ionale nu chiar normale ale Rusiei cu vecinii s=i ex-sovietici.75 }n acest context este semnificativ= evolu\ia legat=
*E o practic= deja consacrat= c]nd negociatorii moldoveni, asista\i de exper\ii ru[i, plaseaz= OSCE-ului partenitatea documentelor (un exemplu fiind Acordul moldo-transnistrean referitor la federalizarea \=rii). O dat= ce propunerile vin din partea Chi[in=ului, alte state-membre importante ale OSCE-ului, cum ar fi SUA sau statele UE, nu pot s= nu le sus\in=, de[i s]nt, probabil, la curent cu opinia opozi\iei politice din Republica Moldova.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 309

de noua Dum= a Federa\iei Ruse, a c=rei Comitet pentru rela\ii externe [i rela\ii CSI a fost condus de un oarecare Rogozin, care [i-a f=cut cariera politic= ]n calitate de lider al Congresului ultrana\ionalist al Comunit=\ ilor Ruse ( rus.). Acesta a declarat c= soarta ru[ilor (sau, ]n termenii unui expansionism lingvistic pentru a-l completa pe cel politic [i militar , al rusofonilor) reprezint= problema cea mai serioas= a securit=\ii na\ionale, iar pentru consolidarea pozi\iei acestora trebuie s= fie folosite toate mijloacele posibile, ]n special cele de presiune economic=. Individul ]n cauz=, ]mpreun= cu ministrul rus pentru pres=, a solictat Guvernului rus s= condi\ioneze reducerea pre\ului la gazele naturale [i ree[alonarea datoriilor Republicii Moldova fa\= de Gazprom cu reluarea emiterii posturilor de radio [i televiziune ruse[ti.76 Desemnarea lui Pastuhov ]n func\ia de pre[edinte al Comitetului Dumei pentru rela\iile cu CSI este, de asemenea, relevant=. Fost viceministru de externe, membru al mi[c=rii politice , condus= de Primakov, el a elaborat ]mpreun= cu patronul s=u conceptul de stat comun, care consolideaz= scindarea de facto a statelor ex-sovietice sub aparen\ele men\inerii integrit=\ii lor teritoriale ]n cadrul hotarelor comune, [i care, prin intermediul ambiguit=\ilor, rezerv= ru[ilor rolul de arbitru ]n disputele constitu\ionale inevitabile ]n cadrul statului comun, acest fapt asigur]nd dependen\a de medierea rus=.77 Problema cea mare [i neglijat=, oarecum sfios, de elita politic= moldoveneasc= este c=, ]n compara\ie cu Duma precedent=, rolul de hardliners este de\inut nu doar de comuni[ti [i ultrana\ionali[ti, ci [i de reprezentan\ii for\elor politice preziden\iale. Dup= venirea lui Putin, lucrurile au devenit pu\in mai clare na\ional-[ovinismul rus nu mai are nevoie de acoperirea CSI, presiunile s]nt exercitate pe cale bilateral= [i statele mai slabe, cum ar fi Republica Moldova, sucomb= ]n fa\a acestora. }ns=[i desemnarea unei comisii de stat, prezidat= pentru prima dat= de E. Primakov (la moment alt KGB-ist, mutat la Externe, Trubnikov, i-a luat locul), care se ocup= de conflictul intern al altui stat este dac= nu o imixtiune tran[ant=, atunci cel pu\in o lips= de tact diplomatic, ca s= spunem a[a. Pentru asemenea probleme, statele folosesc reprezentan\i ai pre[edin\ilor sau ai ministerelor de externe, adic= ofer= servicii diplomatice de mediere, dar nu interfereaz= direct. Drept rezultat al test=rilor ]n practic= [i al lipsei de ]mpotrivire serioas= din partea Occidentului, Rusia a elaborat fundamentul teoretic pentru

310

IULIAN FRUNTA{U

interven\iile sale armate care, la r]ndul lor, consolidau comportamentul politico-militar al elitei ruse din Moscova [i al minorit=\ilor ruse din noile state independente. Astfel, la 2 noiembrie 1993, a fost adoptat= Doctrina militar= rus=, care stabile[te zece surse de pericol militar extern, printre care [ase ofer= posibilitatea interven\iei armate ]n a[a-numita str=in=tate imediat=: a) zone de conflicte locale existente sau poten\iale, ]n special l]ng= hotarele Rusiei; b) violarea drepturilor, libert=\ilor [i intereselor legitime ale cet=\enilor ru[i ]n statele str=ine; c) atacarea obiectivelor militare ruse ]n statele str=ine; d) preg=tirea grupurilor militare de a intra pe teritoriul Rusiei sau al alia\ilor s=i; e) extinderea blocurilor militare ]n detrimentul Rusiei; f) provoc=ri armate la frontierele Rusiei sau ale alia\ilor s=i.78 Noua Doctrin= militar=, adoptat= prin decretul pre[edintelui rus la 21 aprilie 200079, depisteaz= deja 13 surse de pericol (]n urma evolu\iilor postiugoslave [i cecene) [i reconfirm=, ]n mare parte, atitudinea militant= fa\= de protejarea cet=\enilor ru[i peste hotare [i, ]n general, fa\= de tentativele de subminare a consolid=rii Rusiei ]n calitate de un centru influent al lumii multipolare. Pe parcursul perioadei postsovietice, Federa\ia Rus= a ]ncercat s=-[i formuleze interesele na\ionale ]ntr-un mod explicit. Este interesant c= exper\ii ru[i consider= c= Rusia are posibilitatea s=-[i men\in= statutul de putere influent= [i chiar de mare putere, unul din argumente fiind existen\a mo[tenirii istorice, poten\ialul politic de a influen\a ]n lume, acumulat de Imperiul Rus [i cel Sovietic. }n acela[i timp, Moscova consider= c= un pericol grav este tendin\a cresc]nd= de asociere a membrilor comunit=\ii (CSI) pentru a exercita presiuni ]n comun asupra Rusiei, adic= o integrare politic= ]mpotriva Rusiei (este semnificativ= atitudinea negativ= a Kremlinului fa\= de grupul GUUAM, insignifiant sub raport politic sau militar). }n viziunea Moscovei, accentul, ]n raport cu statele fostei URSS, trebuie s= fie pus pe rela\iile bilaterale, ap=r]nd cu fermitate interesele economice na\ionale. Diploma\ia multilateral= a CSI trebuie s= suplimenteze, nu s= ]nlocuiasc= rela\iile bilaterale. Unul din obiectivele politicii externe r=m]ne a fi ap=rarea drepturilor popula\iei rusofone [i a limbii ruse ]n noile state independente.80 Deci, o dat= cu venirea lui Putin [i a echipei lui cu background-ul KGB-ist, abord=rile Kremlinului au devenit mai explicite [i mai pragmatice, iar na\ional-[ovinismul rus nu mai este deghizat, ci orientat tran[ant spre gestionarea unor rela\ii ce presupun subordonarea complet= a fostelor republici sovietice fa\= de Rusia. De[i ]ndoctrinat din punct de vedere comunist ]n perioada ini\ial=,

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 311

regimul separatist a c=p=tat tr=s=turi na\ionaliste ruse proeminente care au substituit ideologia sovietic=, r=suflat= ]ntre timp, ]n calitate de raison dtre. Ru[ii transnistreni consider= aceast= parte a Moldovei drept o p=rticic= mic= a Rusiei, peror]nd despre drepturile istorice ale Rusiei derivate din cucerirea \arist= a regiunii, despre promovarea intereselor strategice ale Rusiei [i consolidarea solidarit=\ii panruse [i panslave. Secesioni[tii ru[i din Transnistria au declarat deschis c=, dup= ce 60 la sut= din popula\ia din st]nga Nistrului va ob\ine cet=\enia statului condus de Vladimir Putin, conducerea RMN va arbora ]n Transnistria steagul Rusiei.81 De la proclamarea sa, RMN a ]nt]mpinat cu bra\ele deschise cohorte de comuni[ti-radicali [i ultrana\ionali[ti ca Jirinovski, Baburin, Alksnis, Maka[ov, Ziuganov, Prohanov [i al\ii, unii dintre care s-au ]nrolat ]n armata transnistrean=, oferind servicii de consulting militar, cum ar fi, de exemplu, Maka[ov. Mai important= sub aspect numeric [i calitativ a fost ]nrolarea fo[tilor, dar [i actualilor ofi\eri ai KGB-ului82 [i ai MAI-ului URSS, ca [i implicarea cazacilor din diferite regiuni ale Rusiei. Analiz]nd componen\a sus\in=torilor secesioni[tilor ru[i, este evident= coabitarea ]n bun= ]n\elegere a diferitelor elemente ale spectrului politic rus, de la na\ionali[ti p]n= la comuni[ti, excep\ii rarisime apar\in]nd unor reprezentan\i ai for\elor democratice destul de firave din Federa\ia Rus=. Pentru a releva gradul de ostilitate na\ionalist-[ovin= fa\= de Republica Moldova este suficient de men\ionat afirma\iile unui oarecare Tihonov, pre[edinte de comisie ]n Duma rus=, care a remarcat c= Republica Moldova nu este un stat suveran, Transnistria fiind mai suveran= [i c= va face demersurile necesare pe l]ng= conducerea Federa\iei Ruse ]n vederea recunoa[terii statalit=\ii independente a acesteia, sus\in]nd, de asemenea, c= deciziile Summitului de la Istanbul nu s]nt valabile, deoarece nu au fost ratificate de Dum=.83 O dat= cu trecerea timpului, diferendul transnistrean se institu\ionalizeaz=, iar autorit=\ile neconstitu\ionale au reu[it s= edifice, cu asisten\a Federa\iei Ruse, un protostat, destul de viabil ]n momentul de fa\=. Acest protostat genereaz=, prin intermediul institu\iilor create, un nou tip de identitate, solicit]nd cet=\enilor aderarea necondi\ionat= la transnistrismul rus, sau panslav atunci c]nd nu exist= disensiuni mai acute ruso-ucrainene. Dac= p]n= ]n anii 80 locuitorii de pe malul st]ng nu se considerau transnistreni, iar denumirea ]n cauz= nu era ]n uzul curent, ]n momentul de fa\=, datorit= propagandei, sistemului de educa\ie, armatei, mass-me-

312

IULIAN FRUNTA{U

dia, terorii etc., se modific= ]ns=[i con[tiin\a indivizilor care au tr=it pe timpul RSSM [i se educ= de la zero genera\ia mai t]n=r= ]n spiritul na\ ional-[ovinismului rus de spe\= transnistrean=. Apari\ia unor asemenea publica\ii (toate ]n limba rus=) cum ar fi, de exemplu, Atlasul RMN, Securitatea na\ional= a republicii, Almanahul istoric al Transnistriei, Economia Transnistriei la etapa de tranzi\ie, Femeile Transnistriei, Republic= t]n=r= cu o istorie veche, Constitu\ia RMN, Istoria RMN, RMN prezentat= ]n cifre statistice, Fabricat ]n Transnistria, Transnistria literar=, C]ntecele Nistrului c=runt84 etc. nu poate s= nu influen\eze mentalitatea indivizilor supu[i unui asemenea tratament ideologic [i cultural-politic. De altfel, s]nt relevante afirma\iile din raportul liderului secesioni[tilor ru[i, Smirnov, la o reuniune comemorativ=, dedicat= celor 10 ani de existen\= a RMN: }n timpul apropiat este necesar de elaborat [i adoptat doctrina ]nv=\=m]ntului ]n RMN, baza c=reia trebuie s= reflecte obiectivele prioritare ale statului, cum ar fi studii f=r= plat=, p=str=rea [i consolidarea spa\iului educa\ional comun cu statele slave, ]n special, cu Rusia.85 A[a-numita Republic= Transnistrean= reprezint=, din punct de vedere na\ional, un regim al conducerii minoritare, deoarece majoritatea liderilor [i [efilor din structurile executive s]nt ru[i, ]n mare parte n=scu\i ]n afara regiunii (de exemplu, Smirnov la Habarovsk). Totu[i, pentru o acoperire multina\ional= a [ovinismului rus transnistrean au fost atra[i [i c]\iva moldoveni transnistreni ]n conducerea republicii (ei reprezent]nd 40% din popula\ia regiunii), ]ns= ace[tia s]nt ni[te indivizi oportuni[ti, aservi\i completamente Moscovei [i nu revendic= drepturi, cel pu\in lingvistice, pentru cona\ionalii lor. Aceast= conducere minoritar= a ru[ilor veni\i din afara regiunii ]n prima genera\ie subliniaz= [i mai mult caracterul colonial al ocupa\iei. Dac= ru[ii separati[ti ar fi b=[tina[ii locurilor respective, atunci, cel pu\in, nu s-ar ]mpotrivi proces=rii/distrugerii muni\iilor instabile [i netransportabile de la depozitele GOTR, pentru a reduce riscul exploziei accidentale ce s-ar putea solda cu un dezastru de propor\ii pentru mediul ambiant ]n regiune. Pe de alt= parte, trecerea timpului institu\ionalizeaz= conflictul, iar colonizatorii ru[i ][i ]nsu[esc conceptual [i moral teritorii care nu le-au apar\inut implement]nd proiectul unei identit=\i etnoteritoriale noi ]n raioanele de est ale Moldovei. }n lipsa unui na\ionalism rom`nesc viguros, capabil s= opun= rezisten\= proiectului ]n cauz=, noua identitate are sor\i de izb]nd=, fapt care va influen\a evolu\iile etnopolitice ]n

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 313

aceast= parte a lumii. Adi\ional sus\inerii politice directe, leg=tura ]ntre ru[i se realizeaz= [i se consolideaz= la nivel practic, Duma, de exemplu, ratific]nd un acord prin care recunoa[te numerele de ]nmatriculare auto cu simbolica RMN, sus\in]nd c= Memorandumul din 08.05.97 le ofer= cadrul juridic necesar pentru aceasta.86 Secesioni[tii ru[i s]nt oaspe\i frecven\i ai Dumei de Stat a Federa\iei Ruse, ]n care au protectori [i un lobby puternic87, acest fapt fiind facilitat [i de interesele de afaceri pe care le au ]n regiunea transnistrean= politicienii influen\i ai establishmentului rus. Na\ional-[ovini[tii ru[i din Dum= au excelat ]n repetate r]nduri ]n exerci\ii de retoric= patriotard=, ]nvinuind Chi[in=ul de subminarea Transnistriei, admonest]nd statele occidentale pentru promovarea unor solu\ii inacceptabile de reglementare definitiv= a diferendului transnistrean.88 Iar hot=r]rea Dumei de Stat a Federa\iei Ruse prin care se cere recunoa[terea independen\ei Transnistriei a fost ]n contradic\ie cu principiile unanim acceptate ale rela\iilor interstatale, cu acordurile bilaterale dintre Republica Moldova [i Federa\ia Rus= [i cu actele constitutive ale CSI.89 La fel, c]\iva ani ]n urm= Duma adoptase Declara\ia referitoare la sistarea retragerii Armatei a 14-a din Republica Moldoveneasc= Nistrean=.90 Interesant c= pentru reac\ia de r=spuns a legislativului moldovean nu s-au pronun\at deputa\ii ru[i/rusofili ai frac\iunii Unit=\ii Socialiste, pre\uind solidaritatea cons]ngenilor mai mult dec]t statalitatea moldoveni[tilor, umilit= la numai un an de la intrarea ]n CSI. Edificarea provinciei este, de asemenea, facilitat= de elita neocomunist= a Republicii Moldova, mul\i reprezentan\i ai c=reia s]nt cointeresa\i financiar de existen\a actualului regim anticonstitu\ional din regiunea de est.91

3. Dimensiunea militar= a neoimperialismului rus ]n Republica Moldova, circumstan\ele interna\ionale [i sucombarea independenti[tilor moldoveni
Na\ional-[ovinismul rus, bine]n\eles, nu este marcat doar de conota\ii teoretice, politice sau, cu at]t mai mult, ]n exclusivitate istorice, acesta fiind palpabil [i sub aspect militar. }n paragraful de fa\= vom analiza impactul pe care prezen\a militar= rus= ]n Moldova o exercit= asupra situa\iei politice din \ar=, asupra politicii externe a acesteia [i, ]n general, asupra

314

IULIAN FRUNTA{U

modus vivendi al Republicii Moldova.92 Na\ional-[ovinismul rus ]n Republica Moldova a fost suficient de puternic pentru a descuraja trecerea unit=\ilor militare sovietice sub jurisdic\ia \=rii, ofi\erii [i plutonierii refuz]nd, ]n mare parte, s= depun= jur=m]ntul de credin\=.93 Astfel, spre deosebire de alte state-succesoare ale URSS, Moldova a reu[it s= p=streze doar o parte din echipamentele de lupt= [i infrastructura militar=, faptul ]n cauz= submin]nd capacitatea de solu\ionare a problemei secesionismului armat rus din regiunea transnistrean=. Prelucrarea ideologic= a popula\iei din raioanele de est se f=cea de c=tre ofi\erii ru[i activi sau pensiona\i, responsabili de educa\ia politic= aceasta avea un impact serios asupra rezisten\ei moldovenilor, subminat= de procedeele [i instrumentele psihologice de intimidare [i dezinformare. Un participant la opera\iunile armate ]n raioanele de est recuno[tea: Afl]ndu-m= pe platoul din Chi\cani, ascultam radioul din Tiraspol nu de aceea c= tare vroiam s=-l ascult, dar de aceea c= Chi[in=ul t=cea. {i, s= vede\i, ]n\elegeam c= e minciun=, dar a[a vorbeau de conving=tor de parc= ei erau aceia care se ap=rau, ei erau p=guba[ii, victimele.94 Utilizarea profesionist= a ziarelor, foilor volante, radioului, zvonurilor etc. demonstreaz= c= ]n domeniul dezinform=rii au activat speciali[ti care nu puteau fi dec]t din cadrul serviciilor speciale din districtul militar Odesa sau/[i trimi[i de structurile centrale de la Moscova. Armamentele conven\ionale sovietice/ruse au jucat un rol determinant ]n ce prive[te fizionomia evolu\iilor politice [i de securitate ]n Republica Moldova. Pentru a elucida raportul ]ntre militar [i politic, ]n special modul ]n care a fost subminat= independen\a Republicii Moldova prin implicarea armat= a unit=\ilor Armatei a 14-a de partea secesioni[tilor ru[i, este necesar s= vedem cum au evoluat de\inerile sovietice [i ruse[ti ]n cele cinci categorii, ]n conformitate cu Tratatul For\elor Armate Conven\ionale din Europa (FACE).

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 315
Perioada Amplasarea Tancuri MBL Transportoare blindate MB ABL 11.1990/cor. Chi[in=u 02.1991 Tiraspol Bender Dub=sari R]bni\= Chi[in=u Rezina Cahul Chi[in=u M=rcule[ti total 07.1992 01.1993 01.1994 01.1995 11.1995 01.1996 07.1996 01.1997 07.1997 01.1998 07.1998 01.1999 07.1999 01.2000 07.2000 01.2001 01.2002 Tiraspol Chi[in=u Tiraspol Tiraspol Tiraspol GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR GOTR 124 121 120 120 120 120 119 119 119 117 117 117 108 108 108 0 155 126 402 198 124 181 175 166 130 130 120 129 129 129 129 133 133 131 131 131 0 348 215 37 131 113 103 103 103 103 100 101 101 98 98 98 83 83 83 75 248 127 21 133 129 129 129 129 129 129 129 129 129 128 128 125 125 125 0 2 12 7 9 9 9 9 9 7 7 7 7 7 7 7 7 7 0 20 12 124 10 9 7 33 33 9.254 1.624 9.225 7.708 6.356 6.529 6.529 6.285 4.923 3.004 2.824 2.620 2.642 2.642 2.346 2.641 2.571 2.597 155 13 246 294 3 9 5 37 18 230 13 Artilerie Elicoptere Elicoptere Avia\ie Efectiv de atac de sus\inere

Tabelul a fost elaborat de autor ]n baza analizei cantit=\ii Echipamentelor Limitate de Tratatul (ELT) FACE ]n Moldova, ]n conformitate cu informa\iile prezentate ]n fiecare an la Grupul Consultativ Comun de c=tre statele-semnatare ale Tratatului For\elor Armate Conven\ionale din Europa. (MBL s]nt ma[ini blindate de lupt=; MBABL ma[ini blindate aparent blindate de lupt=).

316

IULIAN FRUNTA{U

Bazele armatei secesioni[tilor ru[i, dup= cum poate fi observat [i din analiza cantit=\ii de echipamente conven\ionale, au fost puse de c=tre transferurile Armatei a 14-a, de cele mai multe ori benevole [i deliberate. Consolidarea for\elor armate [i paramilitare ale separati[tilor s-a produs ]n urma asisten\ei oferite de exper\ii militari ru[i, at]t prin intermediul lans=rii capacit=\ilor proprii de producere a armamentelor, c]t [i al tragerilor, manevrelor comune cu unit=\ile armatei ruse. Ofi\erii ru[i din districtul militar Odesa, care cuprindea [i fosta RSSM, niciodat= nu au manifestat prea mari simpatii pentru moldoveni. Procesele de na\ionalizare [i liberalizare au oferit un cadru favorabil pentru activitatea [ovini[tilor ru[i [i/sau a panslavi[tilor. Astfel, ]n Armata a 14-a fusese creat un mediu politic [ovin, prosovietic [i prorus, ]n urma adun=rilor de ofi\eri fiind consolidate sentimentele de ur= fa\= de fasci[tii rom`ni de la Chi[in=u. }ncep]nd cu luna septembrie 1991, militarii ru[i au gestionat procesul de creare a G=rzii Na\ionale, a unit=\ilor muncitore[ti de autoap=rare, au creat centre de preg=tire a osta[ilor. Din noiembrie 1991, ofi\erii Armatei a 14-a au transmis armamente, muni\ii, mijloace de comunicare, faptul ]n cauz= fiind recunoscut de comandantul Armatei, general-locotenentul Iakovlev. De exemplu, ]n noaptea de 19 noiembrie 1991 G=rzii Na\ionale a secesioni[tilor ru[i i-au fost transmise 200 de automate din Divizia a 59-a de Infanterie Motorizat=.95 }n martie-aprilie 1992 separati[tii ru[i au ]nceput s= primeasc= tehnic= blindat=, de[i corectarea, ]n februarie 1992, a schimbului rus de informa\ie militar=, ]n conformitate cu Tratatul FACE, suscit= o presupunere plauzibil= (neconfirmat= de alte surse) c= transferul echipamentelor a ]nceput mai devreme. La dispozi\ia lor a trecut tehnica brig=zii a 237-a de geni[ti, iar la 19 mai 1992 au fost transmise 10 T64B, 10 transportoare blindate (BTR 70), 6 arunc=toare de mine de 120 mm etc.96 La 24 mai din brigada de rachete amplasat= ]n cetatea de la Bender s-au deplasat spre Dub=sari 7 transportoare blindate (BTR 70) cu echipaje de lupt=. }n aceea[i zi ]n zona luptelor s-a deplasat unitatea a 2-a a batalionului de geni[ti din satul Parcani, care a trecut completamente sub jurisdic\ia Transnistriei.97 Din prim=vara anului 1992 Armata a 14-a se preg=tea de ac\iuni armate de amploare, ministrul rus al ap=r=rii, Graciov, instruindu-l pe generalul Netkaciov ]n felul urm=tor: }n leg=tur= cu ]nr=ut=\irea situa\iei ]n Transnistria [i pornind de la faptul c= acesta e p=m]nt rusesc, noi trebuie s-o ap=r=m cu toate mijloacele [i metodele disponibile. De completat unit=\ile Armatei a 14-a cu rezervi[ti, de adus

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 317

Armata ]n stare de lupt=.98 Ordinul de angajare a Armatei a 14-a ]n Moldova a fost dat de Comandamentul Superior de la Moscova, de[i scopul a fost mai degrab= demonstrarea puterii, dec]t ini\ierea unui r=zboi de propor\ii. Putem afirma cu certitudine c= implicarea armat= a Federa\iei Ruse a avut un caracter limitat, doar pentru a schimba echilibrul militar ]n favoarea separati[tilor ru[i, ]ns= poten\ialul combativ al Armatei a 14-a ]n 1992 era suficient nu doar pentru acest lucru, ci [i pentru lansarea opera\iunilor pe ]ntregul teritoriu al Republicii Moldova. La 2 februarie 1994, ziarul oficial a confirmat recunoa[terea faptului, de c=tre consilierul preziden\ial Serghei Stankevici, c= Lebed nu a ac\ionat din capul lui, ]ndrept]nd Armata a 14-a ]mpotriva Moldovei. Doar acum, adun]nd toate faptele, am ajuns s= ]n\elegem c= fiecare pas al comandantului Armatei a 14-a a fost autorizat de c=tre conducerea Ministerului Ap=r=rii rus. Secesioni[tii ru[i au fost sus\inu\i plenar de uniunile de cazaci din Federa\ia Rus=, de partidele politice [i de structurile executive locale [i centrale ruse. Cazacii [i alte categorii similare de lupt=tori pentru independen\a republicii-fantom= au fost recruta\i de Uniunea Ofi\erilor din Sankt Petersburg, de Partidul Na\ional Republican, de mi[c=rile , , Uniunea cazacilor de pe Don etc. (...) }n decembrie 1991, ]ntr-un moment de tensiune a evenimentelor din zona de conflict, ]n procesul de recrutare [i expediere a primilor mercenari au fost implicate unele structuri ale Ministerului Ap=r=rii al Rusiei. (...) La 27.02.92 la Tiraspol se aflau circa 2 mii de cazaci, dintre care 500 erau din Rostov-pe-Don, Kuban, Altai; restul reprezentau cercurile c=z=ce[ti din Dub=sari, Grigoriopol [i Slobozia, create ]n prip=, iar ]n batalionul Dnestr erau ]nregistra\i peste o mie de voluntari din Rusia.99 De altfel, cazacii p]n= ]n prezent s]nt antrena\i ]n asigurarea pazei frontierelor cu Republica Moldova, amplas]nd ilegal unit=\i armate ]n zona de securitate.100 Efectivul for\elor militare [i paramilitare ale secesioni[tilor ru[i num=r= p]n= la 10 000 de persoane, dintre care 3000 se aflau ]n zona de securitate.101 De[i separati[tii ru[i au produs de la ]nceputul anilor 90 partide mici de armamente mai pu\in sofisticate, bazele complexului militar industrial al Transnistriei au fost puse ]n 1995 cu asisten\a Federa\iei Ruse. Uzinele angajate ]n producerea armamentelor [i muni\iilor s]nt Uzina Mecanic= din Tighina, Electroma[ din Tiraspol, Uzina Metalurgic= [i de Pompe din R]bni\a, care produc, grosso modo urm=toarele tipuri de armamente:

318

IULIAN FRUNTA{U

sisteme multiple de reac\ie BM-21 Grad102; arunc=toare de mine de 82 [i 120 mm; arunc=toare de grenade antitanc SPG-9; arunc=toare portabile de grenade RPG-7; automate de 9 mm; pistoale PM de 9 mm; pistoale PSM de 5,45 mm; mine antipersonal. Aceste armamente [i muni\ii se produc pentru dotarea for\elor armate proprii, precum [i pentru export (de exemplu, separati[tilor din Abhazia le-au fost v]ndute 7 sisteme de reac\ie BM-21 Grad, care au ajuns la destina\ie pe cale maritim=). Exist=, de asemenea, tot mai multe fapte concludente c= regiunea devine repede o punte ]n comer\ul interna\ional de arme, acestea fiind folosite ]n conflictele militare din Rusia [i Caucaz, [i c= mafiile rus= [i ucrainean= manifest= un interes tot mai sporit ]n ce prive[te sustragerea armamentului din regiune103. Armamentul fabricat ]n regiunea transnistrean= a ajuns ]n dotarea lupt=torilor ceceni104, oficialii de la Chi[in=u ]ncerc]nd s= influen\ eze Kremlinul ]n vederea sist=rii cooper=rii militare cu secesioni[tii ru[i. Aici, ]ns=, func\ioneaz= acela[i mecanism de solidaritate etnic= ]mpotriva unui du[man comun, fapt care aplaneaz= pentru moment disensiunile intraetnice, dup= cum Moscova n-a reac\ionat la participarea ru[ilor transnistreni la rebeliunea armat= ]mpotriva lui El\in din 1993. Acestea deja \in de reglarea intern= de conturi ]ntre ru[i [i, indiferent de obiectivele pe care le urm=resc, na\ional-[ovinismul rus nu se diminueaz= ]n raport cu Moldova sau cu alte state postsovietice care ar avea preten\ii de a-[i consolida statalitatea sau, cu at]t mai mult, de a urm=ri obiective de integrare euroatlantic=. Dup= cum am men\ionat mai sus, procesul de fabricare a armamentelor [i muni\iilor a fost lansat [i gestionat de reprezentan\ii for\elor armate ruse [i ai complexului militar-industrial al Federa\iei Ruse. Astfel, documenta\ia tehnic=, o parte din echipamentele de fabricare, componentele s]nt trimise de ]ntreprinderile complexului militar-industrial rus. La Uzina Mecanic= din Bender BMZ se produc ]n serie arunc=toare de mine [i grenade, precum [i pistoale PSM de calibrul 5,45, doar ]n perioada 19951997 fiind produse 1 500 de unit=\i componentele au fost furnizate de Federa\ia Rus=. }ncep]nd cu luna mai 1997, la Uzina Metalurgic= din R]bni\= a demarat producerea ]n serie a arunc=toarelor de mine cu calibrul de 82 mm care, ]ns=, a fost oprit= din cauza unei concuren\e mari pe pia\a rus=. Prin intermediul Uzinei Metalurgice din R]bni\=, sub acoperirea contractelor de export al produselor feroase, s]nt v]ndute diferite tipuri de armamente, at]t din arsenalul GOTR, c]t [i cele produse la ]ntreprin-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 319

derile transnistrene. La Uzina de Pompe din R]bni\a, folosind [i unele piese produse de Uzina Selhoztehnika din Camenca, se produc arunc=toare de grenade GP-25. La Uzina Electroma[ din Tiraspol se fabric= pistoale Makarov de 9 mm. }ntr-un efort retroactiv de a legaliza, ]ntr-un fel, producerea de armamente pe care moldovenii nu au fost ]n stare s-o opreasc= pe cale diplomatic= sau militar=, Tiraspolul declar= deja, sus [i tare, c= inten\ioneaz= s= coopereze cu Moscova ]n problema dat=.105 Echipamentele Limitate de Tratatul For\elor Armate Conven\ionale din Europa (FACE) s]nt considerate, ]n cazul ]n care nu s]nt controlate de autorit=\ile constitu\ionale, drept echipamente necontabilizate. }n regiunea separatist= transnistrean= avem, adi\ional altor tipuri de armament, urm=toarea cantitate de ELTN-uri: tancuri 18 unit=\i; ma[ini blindate de lupt= 49 unit=\i; artilerie de 100 mm 32 unit=\i, care au fost transmise, ca [i celelalte echipamente, de c=tre Armata a 14-a/GOTR:
Tipul de armament T-64 BTR BRDM BMP SAU 122 mm Gvozdika Tun f=r= recul 85 mm PTM MT12 100 mm BM-21 Arunc=tor de mine 82 mm Arunc=tor mine 120 mm ZU 23-2 ZAK S-60 Art. antiaerian= AZP-100, 100 mm ZRK Osa (instala\ii de lansare) ZRK Strela-10 PZRK (Igla, Strela-2) PTUR Fagot SPG Arme u[oare Elicopter MI-8T 15000 6 15000 6 15000 6 2 2 13 30 9 15000 6 2 2 13 30 9 15000 6 2 2 13 30 9 15000 6 18 18 12 18 8 16 12 18 8 16 1992 18 30 1993 18 30 1994 18 40 6 3 18 8 16 30 39 1995 18 40 6 3 18 8 16 30 39 24 12 1996 18 40 6 3 18 8 16 8 30 39 24 12 1997 18 40 6 3 18 8 16 20 30 39 24 12 1998-2000 18 40 6 3 18 12 16 20 30 45 24 12 10 2 2 13 30 9 15000 6

320
Elicopter MI-2 Avion AN-26 Avion AN-2 (cons.) Avion IAK-18 Avion IAK-52

IULIAN FRUNTA{U
1 1 2 2 2 1 2 2 2 1 2 2 2 1 2(4) 2 10

Tabel elaborat de autor ]n baza surselor GOTR (T-64 tanc; BTR transportor blindat; BRDM ma[in= blindat= de recunoa[tere; BMP ma[in= de lupt= pentru infanterie; SAU obuzier autopropulsat; PTM MT 12 tun antitanc; BM-21 sistem multiplu de lansare a proiectilelor reactive Grad; ZU instala\ie de ap=rare antiaerian=; ZAK complex de artilerie pentru ap=rare antiaerian=; ZRK complex de lansare de rachete antiaerian; PTUR rachet= antitanc dirijat=; SPG arunc=tor de mine antitanc).

Cooperarea str]ns= cu structurile militare ale secesioni[tilor ru[i ]n raioanele de est asigur= nu doar posibilit=\i de recrutare rapid= a localnicilor, ci [i sporirea eficien\ei armate prin intermediul interoperabilit=\ii, deoarece multe obiective militare, cum ar fi, de exemplu, aeroportul militar din Tiraspol, s]nt gestionate de armata rus= ]n comun cu for\ele armate ale separati[tilor ru[i din regiunea transnistrean=. Dac= se ia ]n considera\ie poten\ialul combativ comun al armatei ruse [i al secesioni[tilor ru[i at]t sub aspectul echipamentelor, c]t [i al efectivului, este evident= superioritatea combativ= a ru[ilor. Pe de alt= parte, Armata Na\ional= a Republicii Moldova la ]nceputul conflictului, ]n 1991, era practic inexistent=, iar ]n momentul de fa\= se afl= ]n declin din punctul de vedere al preg=tirii efectivului [i de\inerilor de armamente [i echipamente, care se deterioreaz= f=r= deservirea tehnic= adecvat=. Adi\ional, nu se procur= [i nu se re]nnoiesc echipamentele existente, fapt care duce la sc=derea capacit=\ii de lupt= a Armatei. }n conformitate cu structura general=, efectivul este de 7 227 de persoane, militarii form]nd 3 brig=zi de infanterie motorizat=, o brigad= de artilerie, un batalion cu destina\ie special=, o brigad= de rachete antiaeriene, o baz= de avia\ie, o escadril= de avia\ie mixt=, precum [i unit=\i de asigurare de lupt= [i de asigurare tehnic=.106 Dotarea, ]n conformitate cu Tratatul FACE, se constituie din urm=toarele echipamente:
Tipurile de ELT plafonul 17.07.92 01.01.93 01.01.94 01.01.95 16.11.95 01.01.96 01.01.97 01.01.98 Tancuri 210 0 0 0 0 0 0 0 0 MBL 210 104 118 131 190 209 209 209 209 Art. 250 108 108 138 129 155 155 155 154 Elicoptere de atac 50 0 0 0 0 0 0 0 0 Avioane 50 32 31 31 27 27 27 27 0 20000 11123 11899 11119 11119 11075 11063 Efectiv 20000

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 321
01.01.99 01.01.00 01.01.01 01.01.02 0 0 0 0 209 209 209 209 153 153 151 148 0 0 0 0 0 0 0 0 10677 10677 8143 7227

Tabelul a fost elaborat de autor ]n baza analizei ELT-urilor ]n Moldova, ]n conformitate cu informa\iile prezentate ]n fiecare an la Grupul Consultativ Comun de c=tre statele-semnatare ale Tratatului For\elor Armate Conven\ionale din Europa.

Av]nd ]n vedere echilibrul de for\e la ]nceputul conflictului armat, periodizarea acestuia de c=tre exper\ii ]n domeniu se ]nscrie perfect ]n contextul general de argumentare. I. 31.08.89 01.03.92. Drept urmare a pasivit=\ii organelor de comand= politico-militar= au fost formate [i consolidate RMN [i Republica G=g=uz=. }n aceast= perioad= separati[tii g=g=uzi au incendiat, la 13.11.91, cl=direa poli\iei [i procuraturii din Vulc=ne[ti, iar la 12/13.12.91 l]ng= Dub=sari au fost omor]\i cinci poli\i[ti aceasta dup= ce a fost semnat Protocolul ]n vederea normaliz=rii situa\iei ]n unele localit=\i de pe malul st]ng al Nistrului [i Protocolul ]n vederea normaliz=rii situa\iei ]n ora[ul Dub=sari107. II. 01.03.92 23.05.92. }n aceast= perioad= situa\ia se agraveaz= [i mai mult. For\ele paramilitare ale separati[tilor ru[i [i cazacii la 02.03.92 iau cu asalt cl=direa poli\iei din Dub=sari. La 13 martie s]nt preluate tehnica [i armele unit=\ii militare ruse din Parcani, suficiente pentru un regiment de infanterie. La 14.03.92 secesioni[tii ru[i arunc= ]n aer podul de la Dub=sari. La 17.03.92 intr= ]n vigoare Legea Cu privire la For\ele Armate, la 28.03.92 este introdus= starea de urgen\= pe ]ntregul teritoriu al \=rii, la 14.04.92 este creat Consiliul Suprem al Securit=\ii. }n acela[i timp, toate ac\iunile de lupt= se reduceau la ap=rarea pasiv= a pozi\iilor ocupate. III. 23.05.92 21.07.92. }n aceast= perioad= Armata a 14-a s-a implicat direct [i activ ]mpotriva for\elor de ordine [i a voluntarilor moldoveni. La 19-20.06.92, dup= ce au scos din ]ncercuire poli\ia asediat= la Tighina, for\ele moldovene[ti au eliberat ora[ul de forma\iunile paramilitare ruse, ]ns= implicarea Armatei a 14-a cu tancuri [i cu artileria grea, inclusiv din spatele frontului din zona cet=\ii [i din apropierea g=rii feroviare a condus la retragerea for\elor moldovene[ti.108 Dac= am evalua rezultatele declan[=rii ostilit=\ilor, atunci am putea remarca faptul c= acestea au fost convenabile secesioni[tilor ru[i din re-

322

IULIAN FRUNTA{U

giunea transnistrean= [i Kremlinului, deoarece au condus la schimbarea formulei de negociere a solu\iei pa[nice, instituit= de Mecanismul Cvadripartit (Moldova, Rusia, Ucraina [i Rom`nia) ]n favoarea ru[ilor, care au ob\inut dou= voturi (RMN [i Rusia) ]mpotriva Moldovei. Formal, lucrul acesta s-a realizat ]n urma Declara\iei moldo-ruse din 21 iulie 1992, care a stabilit din acel moment calea [i modul de gestionare a conflictului.109 La realizarea faptului ]n cauz= a contribuit clasa politic= moldoveneasc=, ]n frunte cu ex-pre[edintele Snegur, din dou= motive: lipsa clarviziunii [i a profesionalismului; specularea de c=tre ru[i a sentimentelor de antirom`nism ale nomenclaturii (ex-)comuniste din Moldova. Prin intermediul conflictului armat [i al modului de gestionare a acestuia, instituit de ru[i [i acceptat de moldoveni ]n frunte cu ex-pre[edintele Snegur, au fost subminate suveranitatea [i integritatea Republicii Moldova, pozi\ia Rom`niei, precum [i curentul cultural-politic prorom`nesc din Basarabia. Ilie Ila[cu declarase direct c= securitatea moldoveneasc= de la 1992 ]ncoace f=cea jocul Rusiei [i c= principalul vinovat de nereu[itele din acel r=zboi este Snegur, fapt pentru care ]n electorala din 1996 nu l-a sus\inut, deta[]ndu-se de Front.110 For\ele de pacificare ruse nu doar au consolidat prezen\a Rusiei ]n regiune, ci au oferit un precedent pe care Moscova ]l prezint= drept un caz reu[it al pacific=rii ruse. }n acest sens: Guvernul rus a subliniat ]n repetate r]nduri c= Transnistria este un exemplu al unei utiliz=ri foarte reu[ite a for\ei armate ruse pentru gestionarea conflictelor etnice ]n statele succesoare. Cu toate acestea, dac= nu ar fi fost sus\inerea activ= de c=tre Rusia a separati[tilor RMN, este pu\in probabil ca disputa respectiv= s= fi escalat ]n r=zboiul din 1992.111 Sub acoperirea for\elor ruse de pacificare, separati[tii ru[i continu= s= edifice structura militar-defensiv=, inclusiv ]n zona de securitate, ]n sectoarele de responsabilitate direct= a pacificatorilor ru[i.112 De asemenea, pacificarea rus= nu las= teren pentru diploma\ie. }n schimbul loialit=\ii fa\= de Moscova, fostelor state independente nu li se promite retrocedarea teritoriilor ocupate ci doar c= nu va continua r=zboiul ]n care vor pierde ce le-a r=mas.113 Fiind implicat= activ ]n conflictul transnistrean, Rusia mai t]rziu a ]nceput s=-[i legitimizeze prezen\a ]n regiune, influen\]nd Chi[in=ul prin intermediul rela\iilor bilaterale [i filiera CSI. Moldova, la r]ndul s=u, a

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 323

]ncercat s= contracareze ac\iunile Moscovei, solicit]nd tot mai insistent retragerea complet= a Armatei a 14-a, un Acord ]n acest sens fiind semnat la 21 octombrie 1994.114 Acesta prevedea o perioad= de 3 ani pentru retragere, dar nu a intrat ]n vigoare, deoarece Duma de Stat a refuzat s=-l ratifice. }n evaluarea e[ecului armat ]n luptele cu secesioni[tii ru[i [i Armata a 14-a a Federa\iei Ruse participan\ii nemijloci\i la aceste evenimente, ]n primul r]nd poli\i[tii, au calificat ]n termeni critici deficien\ele de coordonare [i lipsa de profesionalism. M=rinimia noastr= fa\= de du[man ne-a adus la urm=ri politice foarte drastice. Momentul din septembrie-octombrie 1991 privind eliberarea teritoriului Moldovei de separati[ti-bandi\i l-am sc=pat. Atunci raioanele Dub=sari [i Grigoriopol practic erau controlate de for\ele poli\iei. For\ele inamicului nu erau bine organizate [i ]nt=rite. Asta ne permitea s= neutraliz=m ]n scurt timp puterea neagr=. Din ordinul conducerii de v]rf a republicii, potoli\i de Moscova, ]ns=, am cedat. (...) }n ceea ce s-a ]nt]mplat e vinovat= conducerea de v]rf a \=rii, aparatul ei incompetent care nu [tia ce s= propun= concret ]ntr-o situa\ie sau alta. Vinova\i s]nt at]t consilierii Pre[edintelui Republicii Moldova, c]t [i mini[trii securit=\ii na\ionale, afacerilor interne, ap=r=rii [i lucr=torii procuraturii.115 }n termeni tehnici, militarii [i poli\i[tii au explicat e[ecul armat prin faptul c=: 1) ]n raioanele de est nu exista nici o unitate militar= a fostei URSS care ar fi trecut sub jurisdic\ia Moldovei. Dimpotriv=, toate unit=\ile militare din zon= au fost incluse, ]ntr-un mod sau altul, ]n activit=\i de sus\inere armat= a separati[tilor ru[i, fiindu-le puse la dispozi\ie diferite tipuri de armament [i exper\ii necesari; 2) ]n dreapta Nistrului nu exista nici o unitate militar= apt= de lupt=; 3) o bun= parte din tehnic= a fost retras= din republic= sau distrus=, cum ar fi, de exemplu, deteriorarea artileriei de la Ungheni; 4) au fost distruse multe mijloace de leg=tur= [i puncte de comand=; 5) nu ajungeau cadre de ofi\eri califica\i, deseori batalioanele fiind completate doar cu ofi\eri-rezervi[ti.116 Lipsa de profesionalism, men\ionat= de participan\ii la ac\iunile armate, a fost omniprezent= ]n toate structurile puterii. De exemplu, Acordul referitor la principiile [i modul de implementare a Tratatului FACE din 15.05.92 de la Ta[kent, care a redistribuit responsabilit=\ile URSS ]n acest domeniu, a fost semnat de Moldova cu urm=toarea condi\ie: ]n p. 2 al art. 1, unde se stipula retragerea trupelor [i echipamentelor de pe teritoriul Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Germaniei [i Estoniei, era prev=zut= [i retra-

324

IULIAN FRUNTA{U

gerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. }ns=, adi\ional inabilit=\ii de a introduce Moldova, al=turi de statele men\ionate, ]n art. 1 propriu-zis, condi\ionarea respectiv= a disp=rut ]n timpul ratific=rii [i prezent=rii instrumentelor de ratificare statului-depozitar.117 Nu s-a mai putut afla dac= faptul ]n cauz= a fost consecin\a neglijen\ei diploma\ilor sau rezultatul presiunilor exercitate asupra ex-pre[edintelui Snegur, cert ]ns= este c= aceast= absen\= regretabil= a contribuit la consolidarea formal-juridic=, prin intermediul Tratatului, a dependen\ei militare de Rusia. Ceea ce pare a fi relevant/evident [i, ]n acela[i timp, parc= trecut cu vederea este faptul c= Conven\ia din 21 iulie referitoare la ]ncetarea ostilit=\ilor a fost semnat= de Moldova [i Rusia. Aceasta confirm= ]nc= o dat= c=: ...din octombrie-noiembrie 1991 [i p]n= la 21 iulie 1992 a avut loc un r=zboi declan[at de Rusia contra Republicii Moldova118 de[i trebuie subliniat caracterul limitat al acestuia. }n urma r=zboiului ruso-moldovenesc pierderile separati[tilor ru[i, cazacilor, ofi\erilor [i solda\ilor Armatei a 14-a au constituit 650 de mor\i [i 3000 de r=ni\i, iar ]n r]ndul ap=r=torilor ordinii constitu\ionale 324 de mor\i [i 1 180 de r=ni\i.119 Cu toate acestea, oficialit=\ile nu cunosc num=rul exact al lupt=torilor c=zu\i pentru integritatea \=rii, pe monumentul din Complexul Memorial din strada Pan Halippa fiind incrustate doar 280 de nume [i l=sat spa\iu pentru altele.120 }n ce prive[te contextul interna\ional al dezintegr=rii URSS [i al conflictelor armate asociate cu acest proces, Occidentul, absolut explicabil, a avut anumite rezerve fa\= de sensul [i viabilitatea Republicii Moldova. }n acela[i timp, a existat indecizia ini\ial= a conducerii Republicii Moldova ]n perioada conflictului armat, care a contribuit din plin la formularea unei pozi\ii mai reticente de neimplicare a guvernelor din Vest, contrastul cu pozi\ia vizavi de Statele Baltice fiind izbitor. Este relevant= opinia unui fost consilier al ex-pre[edintelui El\in pentru politica extern=: E[ecul Occidentului de a contracara interven\ia rus= ]n Moldova la mijlocul anului 1992 pe motivul temerilor de a suscita o reac\ie negativ= anti-El\ in a reprezentat punctul de cotitur= ]n politica extern= rus=, deoarece a r=sturnat argumentul liberal din \ar= c= Rusia va trebui s= pl=teasc= un pre\ exorbitant pentru violarea principiilor interna\ional acceptate ale unui comportament civilizat.121 Dup= cum a admis Migranian, e[ecul occidental de a sfida interven\ia rus= ]n Moldova a reprezentat punctul de schimbare ]n domeniul politicii externe. Occidentul ]ns= se temea c=

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 325

orice reac\ie puternic= ]mpotriva Rusiei privind ac\iunile Armatei a 14-a ar putea s= ]mpov=reze prea tare democra\ii afla\i la putere [i, de aceea, s-a ab\inut de la orice demarche serios ]mpotriva Rusiei; dup= aceasta pozi\ia Ministerului de Externe s-a schimbat ]n direc\ia ap=r=rii necondi\ionale a Republicii Nistrene... Ast=zi, practic toate for\ele politice ]n Rusia au pozi\ii similare fa\= de Moldova.122 Deci, ]ncep]nd cu 1992, [i tot mai viguros dup= 1994, Rusia se pare c= a pornit pe calea restabilirii pozi\iei hegemonice ]n ceea ce strategii ru[i numeau spa\iul geopolitic al Rusiei, cu acordul tacit al puterilor occidentale, inclusiv al SUA. Dup= cum men\ioneaz= autorii de mai sus, guvernele occidentale au ezitat, sim\indu-se nesigure de necesitatea abord=rii comportamentului Rusiei ]n CSI [i chiar ]n Europa Central= [i de Est pe mai multe motive. Printre cele mai importante, se sus\ine c= sfidarea conduitei Rusiei ar fi subminat guvernul lui Boris El\in [i ar fi declan[at sau exacerbat o reac\ie de r=spuns na\ionalist= [i conservatoare. Aceast= g]ndire a fost bazat= pe presupunerea discutabil= lipsit= de argumente ]n urma reac\iei na\ionaliste ]n alegerile ruse din decembrie 1993 ; trec]nd cu vederea comportamentul interna\ional al Rusiei, Occidentul ar fi putut cumva s= ]ncurajeze reforma. De fapt, na\ionalismul rus este un fenomen profund intern care se va dezvolta ]n mare parte independent de comportamentul occidental. Pe de alt= parte, afacerile interna\ionale ale Rusiei s]nt foarte str]ns legate de politicile occidentale. Interesele Europei de Vest s]nt dificil de supraevaluat. Este o deosebire fundamental= dac= Occidentul ]ncurajeaz= influen\a rus= ordonat=, bazat= pe un set normal de leg=turi economice, sociale [i diplomatice cu vecinii s=i, sau o hegemonie haotic=, bazat= pe for\= [i interven\ie arbitrar=, conduc]nd astfel la o instabilitate endemic= ]n regiune [i ]n afara acesteia. Mai degrab= ac\iunile ]n plan extern ale statului rus dec]t evolu\ia intern= particular= a regimului ar trebui s= devin= piatra de temelie a politicilor occidentale fa\= de Rusia postsovietic=. Mai succint, Occidentul trebuie s= ]ncerce s= impun= Rusiei alegerea ]ntre ]nclina\ia de a se amesteca ]n afacerile statelor CSI sau Central- [i Est-Europene [i dorin\a sa de a se integra Vestului.123 }n acest fel, Transnistria s-a transformat ]n atelierul de lucru al expansiunii ruse, acoperit cu siguran\= de scutul militar-diplomatic al Moscovei.124 Mai t]rziu, primul pre[edinte eviden\iase din lista regretelor activit=\ ii statale unele ezit=ri din cauza lipsei de experien\= pentru contracararea tendin\elor separatiste transnistrene, din care cauz= nu s-a reu[it evitarea

326

IULIAN FRUNTA{U

conflictului armat din st]nga Nistrului.125 Problema ]ns= a fost c= at]t acesta, c]t [i al\i ]nal\i func\ionari de stat nu au fost persoanele care puteau fi, sub aspectul calit=\ilor personale [i profesionale, la ]n=l\imea momentului, iar ceea ce se consider= c= ar fi lips= de experien\= este, de fapt, lips= de profesionalism [i aptitudini altfel problemele secesionismului rus [i g=g=uz se solu\ionau ]n stilul baltic. }ntr-o perspectiv= comparat= se poate afirma c= liderii Statelor Baltice nu au avut experien\= ]n ce prive[te gestionarea separatismului rus, ]ns= au avut profesionalismul [i aptitudinile necesare de a edifica [i a consolida statalitatea \=rilor ]n cauz=, generate de voin\a politic= de a ie[i de pe orbita rus=, pe care moldovenii nu au avut-o nici ]n timpul r=zboiului cu ru[ii. Poten\ialul combativ al GOTR pe parcursul perioadei 1991-2001 a fost suficient nu doar pentru ac\iuni defensive, ci [i ofensive, dac= se mai ia ]n considera\ie faptul c= brigada a opta de infanterie motorizat= din Tiraspol poseda at]tea echipamente [i muni\ii (]n dotare [i stocate ]n depozite), ]nc]t ar fi fost suficient pentru o armat= (dup= cum a [i fost Armata a 14-a). Reducerea efectivului ]n perioada men\ionat= [i p=strarea grosso modo a aceluia[i num=r de echipamente a fost operat= de ru[i pentru urm=toarele motive: a) economii pe seama unui efectiv redus, av]nd ]n vedere bugetul tot mai auster alocat for\elor armate ruse; b) men\inerea, ]n acela[i timp, a capacit=\ii de recrutare rapid=: ]n caz de necesitate GOTR ar putea recruta ]n 24 de ore ]nc= 9 000-10 000 de solda\i [i rezervi[ti din cadrul localnicilor; c) utilizarea, ]n cadrul negocierilor sau declara\iilor politice, a tezei conform c=reia efectivul care a r=mas protejeaz= echipamentele [i muni\iile depozitate de GOTR, iar retragerea ar ]nsemna declan[area unui nou conflict.126 De[i nimeni nu i-a rugat s= men\in= acela[i num=r de echipamente [i armamente, teza ]n cauz= pare s= fi sensibilizat nomenclatura (ex-)comunist=/comsomolist= care s-a aflat la putere ]n Republica Moldova ]n toat= perioada independent=. O dat= ]ns= cu adaptarea Tratatului FACE, instrument extrem de important pentru evolu\iile ]n domeniul securit=\ii europene (fapt care a constituit o constr]ngere pentru Moscova ]n cazul Moldovei [i Georgiei ]n numele unor obiective mai importante pe care le ob\inea prin intermediul Tratatului), dar [i ]n urma aservirii politice [i

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 327

economice complete fa\= de Rusia, prin asumarea rolului de stat-garant, rolul factorului militar s-a diminuat brusc, f=c]nd posibil= retragerea neproblematic= a majorit=\ii ELT-urilor ruse din regiunea transnistrean=. Aceasta accentueaz= [i mai mult artificialitatea argumentelor sincroniz=rii [i obstacolelor create de separati[tii ru[i c]nd se dore[te, Kremlinul [tie s=-[i impun= voin\a f=r= prea multe discu\ii. Este semnificativ faptul c= autorit=\ile Republicii Moldova au ]ncercat s= caute o ie[ire din umilin\a politico-militar= c=reia au fost supu[i prin agresiunea Federa\iei Ruse, sus\in]nd, infantil [i autocalmant, c= executivul [i Pre[edin\ia rus= sus\in integritatea Moldovei, iar cei r=i s]nt Duma [i militarii. Chiar dup= un deceniu de imixtiune politic= [i militar= ]n afacerile Moldovei de c=tre Moscova, ex-pre[edintele Parlamentului Diacov tot mai ducea ]n SUA, conform anali[tilor de la Monitorul, un mesaj ambiguu, folosind Duma drept \ap isp=[itor. Oficialit=\ile moldovene g=sesc c= e mai simplu s= ]nvinuiasc= Duma de incapacitatea de a solu\iona conflictul transnistrean sau anumite for\e anonime din Rusia, dec]t s= recunoasc= rolul guvernului rus [i al Kremlinului. Pentru guvernul rus este mai convenabil s= se ascund= ]n spatele Dumei, spre a evita r=spunderea ]n fa\a dreptului interna\ional pentru unele ac\iuni ale sale. Astfel, Kremlinul mai sus\ine faptul c= acordul bilateral din 1994, care prevedea ca trupele s= p=r=seasc= Moldova ]n cel mult trei ani, nu poate fi implementat, deoarece nu a fost ratificat de Dum=. Totu[i, partea rus=, inclusiv pre[edintele El\in, a fost cea care a insistat asupra introducerii ]n acord a unei cerin\e de ratificare prin procedurile interne de stat, interpret]nd apoi formula de mai sus drept necesitatea ratific=rii de c=tre Dum=. Pe de alt= parte, ramura executiv= a Rusiei, [i nu Duma sus\ine economia transnistrean= prin subven\ii.127 Atitudinea adev=rat=, care ]n plus mai era [i evident=, fusese relevat= cel pu\in de faptul c= ]n septembrie 1992 Lebed, comandantul Armatei a 14-a, a fost promovat ]n rang de general-locotenent, iar ]n octombrie 1992 guvernul lui El\in a decorat 200 solda\i [i ofi\eri care au participat ]n opera\iuni militare ]mpotriva guvernului Moldovei.128 Refuzul de a accepta realit=\ile ]n cauz= se datoreaz= incapacit=\ii de a ]nsu[i na\ionalismul panrom`nesc de c=tre basarabeni (sau cel pu\in de a genera unul moldovenesc antirus), dar [i lipsei de profesionalism ]n procesul de contracarare a [ovinismului velicorus. De men\ionat c= exist= unele opinii care par pu\in exagerate ]n sensul semnifica\iilor strategice (]n special de ru[i din motivele acoperirii

328

IULIAN FRUNTA{U

implic=rii armate ]ntr-o \ar= str=in=, de moldoveni din motivele unei tentative, nu pe deplin con[tientizate, de a oferi pondere cazului [i de a suscita, eventual, interesul pentru o solu\ie durabil=, dar [i de unii anali[ti occidentali) ale regiunii date [i ale Moldovei ]n general. De exemplu, se afirm= c= RMN [i for\ele armate ruse, dislocate nelegitim ]n zon=, reprezint= un pericol militar pentru Ucraina, o for\= de rezisten\= ]n calea extinderii Alian\ei Nord-Atlantice spre R=s=rit, generalul Lebed exprim]ndu-se c= regiunea este cheia Balcanilor.129 }ns= importan\a prezen\ei ruse, inclusiv militare, rezid= mai degrab= ]n simbolismul pe care ]l are Transnistria ]n g]ndirea factorilor de decizie ru[i [i a publicului larg, afectat de [ovinismul velicorus. Men\inerea Moldovei, prin intermediul conflictului, ]n zona de influen\= rus= ofer= un spa\iu necesar, nu at]t sub aspectul strategic real, c]t sub unul simbolic, nu mai pu\in important pentru re-inventarea continu= a singurei tradi\ii de statalitate rus= celei imperiale. Implicarea armat= ]n conflict, sus\inerea secesioni[tilor ru[i, imixtiunea organizat= a cazacilor ru[i ]n afacerile interne ale Moldovei, nesanc\ionat= de autorit=\ile ruse, exercitarea unui control politic asupra Chi[in=ului prin intermediul datoriilor pentru resurse energetice etc., toate acestea demonstreaz= gradul de na\ional-[ovinism care a afectat ]ntreaga clas= politic= rus=.130 Extinderea spa\iului politic rus asupra unei regiuni a altui stat [i participarea unor forma\iuni politice la alegerile din zon=, prin crearea pun\ilor politice, reprezint= un alt exemplu ]n acest sens.131 Ru[ii au nevoie de un teren de activitate, un laborator c]t de mic ]n care s= experimenteze scenarii de impunere [i dependen\=. }n felul acesta, conciliaz= cu trecutul [i uit= de umilin\a pe care au sim\it-o ]n leg=tur= cu dezintegrarea URSS. Faptul c= se afirm= drept st=p]ni asupra unei \=ri am=r]te cu oameni am=r]\i nu pare s=-i deranjeze, ]ns= ceea ce ar trebui cu adevar=t s= ]ngrijoreze comunitatea interna\ional= este, bine]n\eles, nu at]t procesul de edificare a provinciei, gestionat de ru[i ]n raport cu Republica Moldova, c]t alegerea acestei c=i ]n primul r]nd. Faptul ]n cauz= demonstreaz= limitele intelectuale ale ru[ilor, care nu ]n\eleg c= doar o \ar= slab= [i nemodernizat= poate proceda astfel cu vecinii s=i. Kremlinul mai vede lumea prin prisma conceptelor politico-diplomatice ale secolelor XVII-XIX [i acest lucru este cel mai tragic pentru Rusia, dar [i pentru statele care nu au puterea s= ias= din orbita ei. Acest lucru, eventual, ar trebui s= ]ngrijoreze comunitatea interna\ional=, dac= se dore[te modernizarea [i integrarea Rusiei ]n familia statelor civilizate.

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 329

}n ce prive[te capul de pod spre Balcani, opozi\ia ]n calea NATO etc., asemenea afirma\ii s]nt irelevante din punct de vedere al strategiei militare contemporane. De\inerile conven\ionale s]nt determinate de Tratatul FACE adaptat, care limiteaz= foarte dur num=rul echipamentelor pe care statele-p=r\i le pot avea, ]n special ]n zona de flanc. Kremlinul este foarte mult cointeresat de intrarea ]n vigoare a Tratatului adaptat, deoarece prin intermediul lui ar putea controla, ]ntr-o m=sur= oarecare, viteza [i modul de extindere a Alian\ei.132 Pentru aceasta, ]ns=, Moscova va trebui s=-[i reduc= substan\ial echipamentele grele pe care le-a introdus ]n Caucazul de Nord pe parcursul opera\iunii cecene [i s=-[i onoreze angajamentele ]n cazul Georgiei [i al Moldovei. Pe de alt= parte, dac= am presupune c= Moldova, ]n pofida egal=rii Plafoanelor Na\ionale cu cele Teritoriale [i a renun\=rii la dreptul de amplas=ri temporare pe teritoriul s=u, ar accepta utilizarea headroom-ului s=u [i amplasarea temporar= rus=, aceasta, ]n cazul cel mai grav (categoria tancuri), ar ]nsemna 210 (num=rul la care avem dreptul) @ 153 (num=rul maxim pentru amplasare temporar= ]n flanc) # 363 de tancuri. Amplasarea temporar= pentru ma[ini blindate de lupt= este de 241 [i 153 de piese pentru artilerie. Chiar dac= presupunem trecerea Armatei Na\ionale sub comandamentul rus, de\inerile combinate care includ plafonul nostru plus amplas=rile respective nu reprezint= un pericol conven\ional major pentru Statele NATO care, pe l]ng= num=rul de echipamente moderne pe care le de\in, mai au dreptul, ]n conformitate cu Tratatul adaptat, la amplas=rile temporare extraordinare (459 de tancuri, 723 de ma[ini blindate de lupt= [i 420 de piese de artilerie). Nu mai vorbim despre componenta aerian= a oric=rei opera\iuni cu armamente conven\ionale care este extrem de mobil= ]n cazul Alian\ei [i nu este limitat= ]n cazul opera\iunilor armate. Rom`nia, de asemenea, teoretic nu ar fi trebuit s= fie foarte ]ngrijorat= din punctul de vedere al securit=\ii armate (de[i calitatea proast= a echipamentelor impune anumite rezerve afirma\iei ]n cauz=): ]n conformitate cu Tratatul FACE adaptat, ea are dreptul la 1 375 de tancuri, 2 100 de ma[ini blindate de lupt= [i 1 475 de piese de artilerie. }ns=, o dat= cu standardizarea NATO, modernizarea echipamentelor [i integrarea ]n Alian\=, Rom`nia nu poate fi ]n pericol din partea prezen\ei armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, ]ntr-un asemenea scenariu, Rom`nia, dar [i Ucraina, ar putea solicita ridicarea plafoanelor pentru de\ineri, deoarece cele actuale, ]n conformitate cu Tratatul adap-

330

IULIAN FRUNTA{U

tat, au fost stabilite ]n conformitate cu situa\ia existent= la momentul ]ncheierii negocierilor adic=, neadmiterea de c=tre Chi[in=u a for\elor armate str=ine pe teritoriul s=u. Pe de alt= parte, repunerea ]n discu\ie a num=rului de de\ineri nu este ]n avantajul Rusiei, care a ob\inut rezultate bune pentru toate categoriile de echipamente terestre, iar o asemenea abordare ar putea submina echilibrul angajamentelor politice [i juridice asumate de statele Europei Centrale [i de Federa\ia Rus=. A[adar, interesele majore ]n domeniul securit=\ii europene ]nl=tur= posibilitatea evolu\iilor militare ce ar antrena echipamente conven\ionale ]n aceast= parte a Europei. De asemenea, la nivel practic prezen\a militar= rus= ]n Moldova nu are nici o relevan\= sub aspectul ]mpiedic=rii sau submin=rii procesului de extindere a NATO (eventual, ru[ii ar putea doar monitoriza, cu echipamente de recunoa[tere la distan\=, unele mi[c=ri ale Alian\ei [i, teoretic, s= consolideze leg=tura cu flota lor ]n Marea Neagr=). Mai degrab=, dup= cum am mai men\ionat, importan\a simbolic= pe care o are Transnistria pentru neoimperialismul rus ]n imagina\ia cultural-politic= a ru[ilor genereaz= unele concepte strategice, care au menirea s= explice ra\ional obsesia rus= de a avea teritorii dependente. Problema cea mai mare cu privire la retragerea trupelor ruse a fost [i continu= s= fie, de altfel, lipsa unui consens la nivelul elitei politice [i, cu at]t mai mult, la nivelul ]ntregii societ=\i. A[a-numita elit= politic= ]ntotdeauna a ac\ionat dac= nu la ordinul direct al Kremlinului, atunci indiscutabil sub influen\a rus=, deoarece a fost format= astfel sub aspectul educa\iei, rela\iilor, afacerilor etc. Prin aceasta se poate explica cedarea din 1992 (Acordul de ]ncetare a focului), din 1994 (Acordul de retragere), din 1997 (Memorandumul) [i din 2001 (Tratatul bilateral moldo-rus de vasalitate). Chiar la 4 aprilie 2000, dup= Summit-ul de la Istanbul, pe care Lucinschi ]l declarase drept o victorie a na\iunii, apropia\ii acestuia, reuni\i ]n Mi[carea propreziden\ial= Republica, au admis posibilitatea amplas=rii unei baze militare ruse, dac= aceasta ar contribui la solu\ionarea diferendului transnistrean [i la unificarea \=rii. Alt lucinschist, ex-premierul Braghi[, a admis [i el aceast= posibilitate, ce-i drept, ]n schimbul unor avantaje economice, cum ar fi gaz pe gratis.133 Acesta [i-a confirmat ulterior viziunea, sus\in]nd: C]t prive[te bazele militare, ]ntotdeauna problema trebuie privit= de pe pozi\ia costului acestei baze militare. Costul nu ]n bani, dar ce vom ob\ine dup= o asemenea decizie. Pentru a lua o

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 331

asemenea decizie, trebuie s= vezi care s]nt plusurile [i care s]nt minusurile ei. Dac=, dup= aceasta, ob\inem gaze degeaba, literatur= degeaba, bilete degeaba totul degeaba, de ce nu am face lucrul acesta?134 Comuni[tii, care nu [i-au ascuns niciodat= simpatiile proruse, s-au pronun\at pentru sta\ionarea bazei militare ruse, ]n contul gazelor naturale.135 }n acest context, purt=torul de cuv]nt al ex-pre[edintelui Lucinschi a sus\inut c= pentru amplasarea bazelor militare ar fi trebuit de schimbat prevederile constitu\ionale, ceea ce ]n actualul raport de for\e parlamentare existente nu este posibil136, suger]nd c= dac= nu s-ar opune Constitu\ia, atunci n-ar avea nimic ]mpotriv=. Ex-pre[edintele Parlamentului Diacov a afirmat c= problema trebuie s= fie discutat= de exper\i, f=r= a antrena opinia public=137, indic]nd clar c= aceasta mai poate fi subiect de discu\ii. Pe de alt= parte, este cel pu\in stranie combina\ia ]ntre interzicerea forma\iunilor ob[te[ti care cheam= la lichidarea statalit=\ii moldovene[ti, la denun\area independen\ei [i integrit=\ii \=rii [i propunerea de a accepta baza militar= rus= (tezele Mi[c=rii propreziden\iale Republica). Este evident c= Lucinschi, dar [i mul\i al\i politicieni [i func\ionari, anume ]n acest mod au conceput independen\a Moldovei cu trupe ruse[ti pe teritoriul \=rii. For\ele de dreapta au reac\ionat prompt la lansarea unor asemenea oferte, caracteriz]ndu-le absolut inacceptabile.138 Marea problem= ]n acest context este faptul c= indivizii simpli, societatea civil= s]nt indiferen\i fa\= de subiectul afl=rii ilegale a trupelor str=ine pe teritoriul Moldovei [i nu exist= nici o presiune politic= asupra liderilor ]n problema dat=139, care trebuie s= fie monitoriza\i ]n permanen\= [i pedepsi\i c]nd exist= motive serioase. Duplicitatea [i demagogia iresponsabil= a acestora ar fi fost sanc\ionat= ]n orice stat cu o societate civil= dezvoltat=. De exemplu, ]n mod normal, pentru afirma\iile f=cute, sub forma de sondaj (veridicitatea c=ruia este controlabil=, ca [i semn=turile ]n favoarea republicii preziden\iale), Republica trebuia s= fie tras= la r=spundere penal=. Republica Moldova a sucombat intern prin ced=rile politice, economice [i militare din prostie [i/sau considerente de profit ale independenti[tilor din nomenclatura (ex-)comunist=. }nal\ii func\ionari ai Moldovei mergeau la Moscova cum mergeau boierii dup= scaun la Constantinopol. Dac= am putea vorbi despre o continuitate ]n compara\ie cu Moldova medieval=, atunci singura tradi\ie politic= [i de mentalitate pe care au mo[tenit-o diriguitorii (ex-)comuni[ti ai Republicii Moldova este cump=rarea po-

332

IULIAN FRUNTA{U

stului ]n capitala Imperiului. Din aceast= cauz= oportunismul lui Snegur, Lucinschi, Voronin [i al altor politicieni este explicabil asigurarea statutului propriu este mai important= dec]t asigurarea independen\ei, integrit=\ii [i prosperit=\ii \=rii. Deciziile de la Istanbul au fost posibile doar ]n cadrul adapt=rii Tratatului FACE [i al viol=rii nivelului de armamente conven\ionale ]n zona de flanc a Caucazului rus ]n timpul campaniei cecene. }n contextul conflictului ]n Cecenia ]n a doua jum=tate a lui 1999, Rusia s-a trezit silit=, sub o presiune politic= puternic=, s= demonstreze, de[i refractar, un grad de flexibilitate [i bunavoin\= ]n raport cu aceste dou= cazuri (Moldova [i Georgia n. a.).140 Este interesant de v=zut cum a evoluat situa\ia dup= Istanbul, pe care ru[ii l-au caracterizat drept capcan= pentru diploma\ia rus=.141 Dup= cum era de a[teptat, tentativele de subminare a Istanbulului au demarat chiar la sf]r[itul anului 1999, c]nd MAE-ul rus a f=cut o declara\ie prin care a repus pe tapet condi\ionarea retragerii de solu\ionarea politic= definitiv= a diferendului transnistrean. Principiul sincroniz=rii, inclus ]n Acordul moldo-rus referitor la retragere din 21 octombrie 1994, a fost utilizat de diploma\ia rus= ]n ciuda faptului c= respectivul Acord nu a fost pus ]n vigoare tot de ru[i, c= Summit-ul OSCE de la Budapesta a decis despre paralelismul celor dou= procese care nu se ]mpiedic= reciproc etc. La Istanbul ru[ii [i-au asumat angajamente clare, f=r= condi\ii prealabile, s=-[i retrag= echipamentele limitate de Tratatul FACE p]n= la sf]r[itul anului 2001, iar retragerea complet= s= fie ]ncheiat= p]n= la sf]r[itul anului 2002. }ns= ]n Declara\ia prin care se prezenta Graficul de retragere la Reuniunea Consiliului Permanent ]n Format L=rgit al OSCE din 17.07.2000 ([i care era parte component= a documentului), adi\ional tonului arogant [i impertinen\ei generale, iar=[i s-a men\ionat despre sincronizare.142 Relevant este faptul c=, adi\ional men\inerii principiului sincroniz=rii, diploma\ia rus=, sub conducerea lui Primakov, a lansat o alt= idee care ar asigura perpetuarea prezen\ei armate ruse ]n Moldova crearea for\elor de stabilizare cu mandat OSCE. Ex-pre[edintele Lucinschi [i-a dat acordul ]n problema dat= ]n timpul vizitei lui Putin la Chi[in=u, fapt despre care se vorbe[te [i ]n scrisoarea prim-ministrului Kasianov, adresat= ex-premierului Braghi[ din 13.07.2000: Lu]nd ]n considera\ie faptul c= Federa\ia Rus= [i-a asumat angajamentul de stat-garant al reglement=rii transnistrene, ]n conformitate cu Memorandumul referitor la normalizarea

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 333

rela\iilor ]ntre Republica Moldova [i Transnistria din 08.05.97, consider=m necesar= prezen\a ]n regiune a contingentului pacificator rus p]n= la solu\ ionarea complet= a conflictului transnistrean. }n acest context, sper=m la confirmarea c]t mai cur]nd posibil= a ]n\elegerilor ob\inute pe parcursul vizitei recente a pre[edintelui Federa\iei Ruse ]n Republica Moldova prin intermediul semn=rii ]n\elegerilor corespunz=toare. Transformarea GOTR ]n for\e pentru asigurarea stabilit=\ii ar putea, din punctul nostru de vedere, s= serveasc= drept garan\ie pentru continuarea opera\iunii de pacificare [i ar asigura paza, evacuarea [i distrugerea armamentelor, tehnicii militare [i muni\iilor.143 Venirea comuni[tilor la putere ]n urma scrutinului parlamentar din 25.02.2001 a schimbat datele problemei prezen\ei armate ruse ]n Moldova. Putem presupune c=, dac= la putere s-ar fi aflat alte for\e, de dreapta sau, cel pu\in, mai oportuniste din punct de vedere politic, Moscova ar fi jucat ]n continuare carta sincroniz=rii [i imposibilit=\ii retragerii armamentelor conven\ionale p]n= la sf]r[itul anului 2001. }ns=, cu aservirea complet= Moscovei, prin stipularea ]n Tratatul Bilateral a calit=\ii de stat-garant, reimpunerea limbii ruse, preluarea ]ntregului patrimoniu economic, ru[ii au ales tactica mai civilizat= de consolidare a provinciei sale din vestul CSI. Astfel, La 16 noiembrie MAE al Federa\iei Ruse a anun\at completarea procesului de retragere a ELT-urilor ]n conformitate cu Deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul.* Comandamentul rus de la Tiraspol a raportat dezasamblarea a 239 de unit=\i de ELT [i repatrierea altor 125 spre Rusia.144

4. Na\ionalismele ucrainean, g=g=uz [i bulgar ]n Republica Moldova


Adi\ional na\ional-[ovinismului rus [i lipsei unui na\ionalism rom`nesc viguros, fapte care deja asigur= provincializarea \=rii de c=tre Federa\ ia Rus=, mai exist= [i na\ionalismele ucrainean, g=g=uz [i bulgar care, cu
*}n acela[i timp, nu au fost retrase ELT-urile ruse care s]nt antrenate ]n opera\iunea de pacificare ]n regiunea transnistrean=. Faptul c= aceast= violare a deciziilor Summit-ului de la Istambul nu i-a deranjat pe moldoveni, dar nici pe occidentali, conduce la presupunerea pe planul Primakov referitor la for\ele de stabilizare se afl= pe mesele de lucru din Kremlin [i ]n cancelariile din Vest.

334

IULIAN FRUNTA{U

unele particularit=\i [i agende suplimentare, contribuie la edificarea provinciei, sus\in]nd eforturile ru[ilor. }n ce prive[te pozi\ia Ucrainei, aceasta a fost [i continu= s= fie determinat= de un set de factori interdependen\i. 1) Probleme teritoriale mo[tenite din perioada c]nd i-au fost transferate nelegitim Bucovina [i teritoriile de sud ale Basarabiei. 2) Existen\a Crimeii rusofone, cu un poten\ial sporit de secesiune, care la mijlocul anilor 90 a fost redus de Kiev prin intermediul unor aranjamente constitu\ionale [i acceptarea prezen\ei militare ruse pe peninsul= [i pe Marea Neagr=. 3) Prezen\a armatei ruse [i a stocurilor acesteia la hotarul s=u de vest, nu at]t de periculoase sub aspectul combativit=\ii, c]t sub aspectul prolifer=rii de armamente. 4) Minoritatea ucrainean= ]n Moldova. 5) Consolidarea statutului de putere regional=, prin intermediul implic=rii ]n procesul de solu\ionare a conflictului transnistrean [i asigurarea unui grad de control asupra Moldovei. 6) Contracararea curentului rom`nesc [i subminarea identit=\ii rom`ne[ti ]n Basarabia. 7) Existen\a grup=rilor politice [i criminale interesate de existen\a regimului separatist pentru continuarea activit=\ilor ilegale de sp=lare a banilor, traficare a bunurilor [i evitare a taxelor, trafic cu armamente [i muni\ii etc. Conflictul din raioanele de est ale Moldovei a creat o oportunitate perfect= pentru Kiev de a-[i consolida propriul teritoriu ce avea, ]n unele regiuni, o acoperire foarte modest= din punct de vedere istoric [i juridic. Din acest considerent ucrainenii nu au depus eforturi consistente [i imediate ]n vederea solu\ion=rii crizei, fapt care putea fi efectuat printr-o blocare a accesului financiar, logistic [i militar rus ]n regiune. Rela\iile dintre Republica Moldova [i Ucraina s-au tensionat ]nc= din 1992, ]n perioada R=zboiului din Transnistria, c]nd na\ionali[tii ucraineni, afla\i la guvernare la Kiev, enerva\i de opiniile cu privire la retrocedarea Bucovinei de Nord [i a regiunii Cern=u\i, formulate de cercurile apropiate Guvernului de la Chi[in=u, au permis separati[tilor s= ac\ioneze ]n Transnistria [i s= traverseze liber frontiera dintre cele dou= state.145 Perpetuarea conflictului a favorizat Kievul, care a putut ]ntre timp s=-[i promoveze interesele

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 335

na\ionale prin intermediul ]ncheierii tratatelor de baz= cu vecinii s=i, ]n care era consfin\it= integritatea teritorial= a p=r\ilor [i inviolabilitatea frontierelor existente. Mai mult dec]t at]t, ucrainenii i-au sus\inut pe ru[i ]n lupta lor ]mpotriva Chi[in=ului, dezvolt]nd na\ionalismul ucrainean ]n regiune p]n= la afirma\ia c= ucrainenii Transnistriei tr=iesc pe teritoriul etnic ucrainean.146 Dincolo de unele disensiuni ruso-ucrainene, atunci c]nd este vorba de subminarea independen\ei moldovene[ti [i marginalizarea rom`nismului ]n regiune, ru[ii [i ucrainenii ][i unesc eforturile ]n baza afinit=\ii slave. }n acest context este bizar= [i comic=, ]n acela[i timp, p=rerea autoelogioas= a unor reprezentan\i ai elitei politice moldovene[ti referitoare la posibilitatea specul=rii contradic\iilor dintre ru[i [i ucraineni. Realit=\ile s-au dovedit a fi mai pu\in respectuoase fa\= de calculele [i talentele diplomatice ale moldovenilor independenti[ti. Totodat=, Kievul a [tiut s= manevreze ]ntre problemele bilaterale cu ru[ii [i rom`nii147, iar sus\inerea ucrainean= a Chi[in=ului, at]ta c]t a fost, s-a ]ndreptat spre consolidarea unui moldovenism antirom`nesc, faptul ]n cauz= dator]ndu-se ]n mare parte ne]ncrederii istorice fa\= de Rom`nia care, ]n cazul unei eventuale reunific=ri cu Republica Moldova, ar fi putut solicita [i alte teritorii asupra c=rora ucrainenii nu de\in nici un fel de drepturi istorico-juridice serioase. De altfel, cel pu\in pe parcursul guvern=rii PDAM, diploma\ii moldoveni se consultau ]n permanen\= cu ucrainenii ]n problema tratatelor bilaterale cu Rom`nia, ]n scopul evit=rii atentatului la integritatea statelor respective din partea Bucure[tiului, ]mp=rt=[indu-[i experien\a prin intermediul consult=rilor confiden\iale. Toate discu\iile referitoare la aspira\iile teritoriale rom`ne[ti fa\= de Moldova au fost deocamdat= la nivelul retoricii politice, dar men\inerea problemei grani\elor ]n centrul discursului politic treze[te ]ntreb=ri neconfortabile referitoare la rela\iile istorice ]ntre Moldova, Rom`nia [i Ucraina.148 Kievul a utilizat diferendul transnistrean pentru a acumula un capital politico-diplomatic pe care l-a utilizat ]n negocierile cu privire la delimitarea frontierei [i ]ncheierea unui tratat convenabil. Dac= la ]nceputul anilor 90 ucrainenii se sim\eau extrem de neconfortabil din punct de vedere politic [i ar fi fost dispu[i, probabil, s= cedeze Moldovei chiar [i ora[ul Reni ]n schimbul unui tratat bilateral care ar fi consfin\it un aranjament amiabil, pe parcursul anilor 90, o dat= cu accentuarea dependen\ei Chi[in=ului de Moscova [i Kiev ]n problema transnistrean=

336

IULIAN FRUNTA{U

([i solu\ionarea/aplanarea secesionismului rus ]n Crimeea), ucrainenii s-au calmat. Au ]nceput s= reduc= accesul ([i a[a restr]ns) la Dun=re, au ob\inut de la oficialii de la Chi[in=u 18 hectare ale sectorului de autostrad= Odesa-Reni de l]ng= comuna Palanca (chipurile, ]n schimbul depoului de la Basarabeasca) ]n pofida protestelor partidelor opozi\ionare149, emit preten\ii asupra propriet=\ii Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei (]n special ]n sud). Negocierile cu Moldova au ]nceput ]n mai 1993150, iar pre[edintele Lucinschi a semnat Tratatul de baz= la 26 iulie 1999.151 Graba cu care Rada a ratificat Tratatul a accentuat un lucru evident c][tigul pe care l-au ob\inut ucrainenii ]n urma documentului ]n cauz= [i lipsa de profesionalism sau/[i cointeresarea material= a politicienilor/func\ionarilor moldoveni. Interesant c= Smirnov a insistat asupra implic=rii observatorilor (dar [i a contingentelor armate) ucraineni ]n zona de securitate ]n calitate de garan\i adi\ionali ai securit=\ii, condi\ion]nd aceasta de acordul ]n ce prive[te restabilirea podurilor peste Nistru.152 }n pofida diferen\elor interslave, dup= cum au ar=tat [i exemplele disensiunilor interruse, ucrainenii [i ru[ii ]ntotdeauna g=sesc limbaj comun ]n ce prive[te marginalizarea rom`nilor basarabeni, dup= cum ]n perioada 1991-1992 mercenarii ucraineni din UNA-UNSO au cooperat fructuos cu cazacii ru[i (altfel du[mani de moarte) ]n lupta lor comun= ]mpotriva autorit=\ilor constitu\ionale de la Chi[in=u. Pe de alt= parte, ar fi necesar de men\ionat c= ucrainenii de pe malul drept al Nistrului [i ]n special din localit=\ile rurale mixte au reu[it pe parcursul anilor s= ]nsu[easc= o anumit= toleran\= interetnic=, fiind mai cooperan\i cu rom`nii basarabeni. Ucrainenii au fost prezen\i de mai mult timp pe teritoriul Basarabiei, fugind de [erbia boierilor ru[i, iar pe parcursul perioadei 1918-1940 au fost loiali statului rom`nesc. Na\ionalismul ucrainean, suscitat de cel velicorus [i alimentat de ideologii actuali ai UNA-UNSO, este cel mai puternic ]n Transnistria, pe care au [i declarat-o drept pam]nt ucrainean. }n ce prive[te g=g=uzii, ace[tia au, din punct de vedere etnopolitic, o subordonare dubl=: veriga cea mai puternic= este ]ntre Comrat [i Moscova (filiera Tiraspol), a doua, mai slab=, Comrat-Ankara. }n momentul de fa\= g=g=uzii s]nt loiali, ]n primul r]nd, ru[ilor [i s]nt marca\i, ca [i secesioni[tii ru[i din Transnistria, de o rom`nofobie primitiv=. UTA Gagauz-Yeri are un teritoriu de 1 847 km p=tra\i (5,4% din teri-

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 337

toriul Republicii Moldova) [i o popula\ie de 175 000 de locuitori (4% din popula\ia Moldovei), g=g=uzii reprezent]nd 78% din totalul popula\iei autonomiei. Prin statutul acordat de Parlamentul de la Chi[in=u, g=g=uzii au dreptul la autodeterminare ]n cazul ]n care Moldova se une[te cu Rom`nia. For\ele politice de dreapta au atacat stipularea ]n cauz=, ]ns=: Curtea Constitu\ional= a declarat ast=zi drept constitu\ional articolul 1 al Legii Gagauz-Yeri care presupune dreptul g=g=uzilor la autodeterminare extern= ]n cazul ]n care Moldova va renun\a la statutul de stat independent.153 Cooperarea str]ns= ]ntre Comrat [i Tiraspol154, inten\ia de a participa la negocierile referitoare la reglementarea diferendului ]ntre Chi[in=u [i Tiraspol ]n calitate de al treilea subiect155 etc. arat= gradul de neloialitate, cel pu\in, dac= nu ostilitate, fa\= de autorit=\ile centrale de la Chi[in=u. Liderul separati[tilor ru[i Smirnov [i-a anun\at direct disponibilitatea s= sprijine lupta poporului g=g=uz pentru consolidarea statalit=\ii Republicii G=g=uze.156 Mihail Kendighelean, pre[edintele Adun=rii Populare UTA Gagauz-Yeri (unul din artizanii autonomiei g=g=uze care, ]nainte de a se implica ]n politic=, a lucrat ca director de [coal=, pred]nd 28 de ani limba, deloc surprinz=tor, rus=), a sus\inut foarte franc: Tot timpul rela\iile ]ntre Comrat [i Tiraspol au fost de prietenie. De ce? Chiar [i pentru faptul c=, dac= nu ar fi existat Transnistria [i UTAG, care au stat ]n calea na\ionalismului, Republica Moldova poate c= nici nu ar fi existat ast=zi.157 Nu f=r= sus\inerea secesioni[tilor ru[i, g=g=uzii au ajuns s= afirme c=: Memorandumul de la Moscova semnat ]n 1997 este singurul document real [i func\ional, care permite solu\ionarea integral= a tuturor problemelor ce \in de structura intern= a Republicii Moldova ]n limitele unui stat comun, cu participarea Republicii Moldova, Transnistriei [i autonomiei g=g=uze.158 G=g=uzii s-au pronun\at direct ]n favoarea federa\iei din 3 subiec\i ]n cadrul unui stat comun, sus\in]nd c= nu vor accepta ca Transnistriei s=-i fie acordate mai multe ]mputerniciri, solicit]nd, de asemenea, conferirea rusei statutului de limb= de stat, deoarece aceasta este limba oficial= ]n Transnistria [i ]n G=g=uzia.159 Au existat [i disensiuni de proprietate g=g=uzii au ]ncercat s= blocheze privatizarea ]ntreprinderilor de pe teritoriul autonomiei160 [i, p]n= la urm=, Guvernul central a cedat ]n litigiile de proprietate, transmi\]nd ]ntreprinderile de stat ]n subordonarea UTA Gagauz-Yeri.161 De[i, ]n mod normal, Parlamentul Republicii Moldova este cel care adopt= actele nor-

338

IULIAN FRUNTA{U

mative referitoare la procesul de privatizare, iar patrimoniul republicii apar\ine, conform prevederilor constitu\ionale, ]ntregului popor, Adunarea Popular= a G=g=uziei adoptase hot=r]rea despre privatizarea ]n teritoriul autonomiei.162 Liderii g=g=uzi s-au pronun\at ]mpotriva trat=rii G=g=uziei drept jude\ ordinar [i au ac\ionat ]n cuno[tin\= de cauz=, solicit]nd, de asemenea, ca G=g=uzia s= aib= o reprezentan\= permanent= adecvat= ]n Parlamentul Republicii, ]n alte verigi ale puterii de stat [i ca legisla\ia Moldovei s= fie adus= ]n conformitate cu statutul juridic special al G=g=uziei.163 Autorit=\ile g=g=uze s-au opus cu succes implement=rii Legii cu privire la administra\ia public= local=, sus\in]nd, de exemplu, c= numirea prefectului de autorit=\ile centrale este ]n contradic\ie cu Statutul juridic special.164 De asemenea, la nivel politic, g=g=uzii sfideaz= puterea central= de la Chi[in=u. Astfel, autorit=\ile de la Comrat s=rb=toresc anivers=rile succesive de la proclamarea Republicii G=g=uze, ignor]nd faptul c= atunci au dezmembrat teritoriul Republicii Moldova ]n urma unei rebeliuni armate anticonstitu\ionale, mai av]nd [i tupeul s= sus\in= c= dac= n-ar fi fost 19 august 1990, n-ar fi existat actuala autonomie.165 }n plan lingvistic, ]n momentul de fa\=, instruirea ]n toate cele 53 de [coli din Gagauz-Yeri se face ]n limba rus=, [efa Direc\iei de }nv=\=m]nt a autonomiei declar]nd c=: Popula\ia nu a fost ]n stare s= dep=[easc= o barier= psihologic=. De cele mai multe ori a fost invocat motivul c= instruirea ]n limba rus= este mai avantajoas=, cu mai mult= perspectiv=.166 Aceast= orientare lingvistic= are [i conota\ii politice g=g=uzii nu-[i v=d viitorul ]n componen\a Moldovei [i deci necesitatea de a studia limba rom`n=, dar nici g=g=uza nu-i aranjeaz= pentru c= nu profeseaz= un na\ionalism g=g=uz, ci unul prorus [i antimoldovenesc/antirom`nesc. De[i nici o forma\iune politic= nu a fost ]nregistrat= din UTA G=g=uzia167, ]n special av]nd ]n vedere stipularea de 5 000 de membri [i reprezentativitate ]n 2/3 din jude\e, comuni[tii se bucur= de o popularitate indiscutabil=. Pe de alt= parte, faptul c= popula\ia a fost pasiv= ]n timpul desemn=rii, ]n 1999, a guvernatorului general (ba[canului) [i a celor 35 de deputa\i ]n Adunarea Parlamentar=, prezent]ndu-se 53% de aleg=tori [i fiind necesar turul doi de scrutin pentru a alege guvernatorul [i peste jum=tate din deputa\i168, demonstreaz= gradul sc=zut al unui na\ionalism g=g=uz coerent [i sus\inut de mase. Na\ionalismul existent este mai degrab= al elitelor, alimentat de ru[i [i vehiculat ]n mediul popula\iei

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 339

atunci c]nd este necesar de asigurat sus\inerea popular= pentru pozi\iile privilegiate de clan sau de grup. Geografia rela\iilor economice ale autonomiei g=g=uze este semnificativ=: ]n 1995 Comratul a semnat cu prim=ria ora[ului Moscova un acord de colaborare [i cooperare, a stabilit rela\ii directe cu Tatarstanul, rela\ii preferen\iale cu Transnistria, care urma s= furnizeze energie electric= la pre\uri convenabile169. }n contextul rela\iior privilegiate cu secesioni[tii ru[i, Nicolai Telpiz, membrul Prezidiului Adun=rii Populare a G=g=uziei, a declarat c=: nimeni n-a anulat nici acordurile de prietenie [i colaborare stabilite de Republica G=g=uz= cu Republica Transnistrean= [i cu Abhazia din anii 1992-1993.170 Pe de alt= parte, legislativul de la Comrat a adresat Parlamentului Republicii Moldova un apel, prin care solicit= o participare mai activ= a structurilor autonomiei g=g=uze la elaborarea [i promovarea politicii interne [i externe a Republicii Moldova.171 G=g=uzia, deci, nu este loial= autorit=\ilor centrale, ]n pofida faptului c= i-a fost acordat un statut de autonomie cu un ]nalt nivel de autoguvernare [i-i sfideaz= pe moldoveni, solicit]nd mai mult s= fie acceptat= printre cofondatorii etnici egali ai statului Republica Moldova. Alt element important ]n evolu\iile etnopolitice din sudul \=rii este pozi\ia Turciei fa\= de Moldova. Aceasta este determinat= de urm=torii factori: 1) exercitarea influen\ei politice ]n zon= oportunitate care s-a creat dup= destr=marea URSS, Turcia consolid]ndu-[i statutul de putere regional=. Consolidarea puterii ]n spa\iul pontic [i marginalizarea ru[ilor ]n bazinul M=rii Negre; 2) promovarea exporturilor turce[ti; 3) protejarea minorit=\ii turcofone a g=g=uzilor [i aprofundarea identit=\ii lingvistice turcofone. De men\ionat c= Turcia a jucat mult mai sub\ire dec]t ceilal\i actori interna\ionali implica\i ]n Republica Moldova. Pe de o parte, turcii, prin intermediul asisten\ei financiare [i tehnice, au influen\at comportamentul liderilor g=g=uzi, iar pe de alta, au sus\inut foarte subtil legea Gagauz-Yeri care are un poten\ial (con)federativ explozibil, neexplorat pe deplin, deocamdat=, de liderii g=g=uzi. }n acela[i timp, limitele influen\ei sale ]n Moldova conduc la gestionarea unei politici flexibile fa\= de aceast= zon=. De exemplu, fiind ]ntrebat

340

IULIAN FRUNTA{U

ce crede despre reunificarea Basarabiei cu Rom`nia, ambasadorul Ozge la Chi[in=u a men\ionat c= ]n aceast= chestiune nu este at]t de important= p=rerea Turciei, c]t p=rerile Republicii Moldova [i Rom`niei, precum [i ale statelor vecine.172 Adic= turcii mai degrab= ar avea nevoie de teren economic [i politic, f=r= a fi interesa\i prea tare ]n momentul de fa\= de elementul etnic pentru a-[i consolida pozi\ia ]n regiune. Turcii s]nt mai aten\i ]n sus\inerea na\ionalismului g=g=uz, inclusiv din considerentul rusific=rii g=g=uzilor [i orientarii lor ideologice spre Kremlin. }n schimb, autorit=\ile moldovene[ti ][i exprim= loialitatea fa\= de exporturile turce[ti, particip]nd chiar [i la asigurarea m=surilor de securitate a statului turc, cum ar fi, de exemplu, implicarea ]n re\inerea unui membru important al Partidului Muncitoresc din Kurdistan.173 O perioad= mai ]ndelungat= bulgarii au r=mas ]n afara unor disensiuni etnice active, manifest]nd o atitudine comparativ loial= fa\= de basarabeni, pre[edintele Societ=\ii Bulgare declar]nd c=: ar fi neetic [i incorect din punct de vedere civic ca bulgarii s= se pronun\e ]n problemele cardinale ale poporului moldovenesc, inclusiv ]n problema denumirii limbii.174 Cu toate acestea, marea parte a bulgarilor, ]n special la ora[e, i-au sus\inut pe ru[i ]n perioada restructur=rii, dar [i mai t]rziu, ]n lupta lor antimoldoveneasc=. O anumit= reticen\= a minoritarilor bulgari de a implementa proiectul na\ionaliz=rii s-a datorat ]n mare parte ne]ncrederii pe care o au fa\= de vecinii lor g=g=uzi [i implicarea turc= ]n raioanele de sud ale Moldovei. De asemenea, Bulgaria nu a avut preten\ii de putere regional= [i deci de ap=r=tor al bulgarilor etnici din statele vecine.175 }ns=, o dat= cu reforma administrativ=, conducerea raionului Taraclia a ]nceput s= utilizeze formula etnic= bulg=reasc= pentru a asigura perpetuarea afl=rii la putere [i a reu[it s= antreneze administra\ia de la Sofia, care s-a pronun\at ]n favoarea acord=rii unei autonomii administrative raionului Taraclia.176 Cazul Taraclia se transformase ]ntr-un scandal moldo-bulgar, cu difuz=ri de declara\ii diplomatice [i ]nvinuiri reciproce ]ntre Chi[in=u [i Sofia.177 Comisia Electoral= Central= nu a acceptat organizarea referendumurilor locale ]n raionul Taraclia viz]nd p=strarea raionului indiferent de reforma administrativ-teritorial= din Republica Moldova, deoarece aceasta contravenea legisla\iei ]n vigoare.178 Legislativul a revotat Legea despre organizarea administrativ-teritorial= care fusese ini\ial respins= de ex-pre[edintele Lucinschi cu solicitarea de a p=stra raionul Taraclia [i ]n acest fel ea fost promulgat= la 28.12.98.179 La 21 ianuarie 1999 autorit=\ile raionului au

O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 341

desf=[urat un referendum ]n care majoritatea popula\iei s-a pronun\at ]n favoarea p=str=rii raionului, Comitetul Executiv din Taraclia declar]nd c= raionul nu va participa la alegerile jude\ului Cahul, ci doar ale Taracliei.180 }ntr-un mod oarecum sincronizat cu problemele ]n cauz=, de[i vehicul]nd explica\ii de integrare european=, Sofia a declarat c= va introduce regim de vize pentru cet=\enii moldoveni.181 Comuni[tii [i o parte din deputa\ii BpMDP s-au pronun\at ]n favoarea cre=rii jude\ului Taraclia ]n limitele fostului raion din motive etnice.182 Autorit=\ile de la Taraclia au continuat s= exercite presiuni asupra Chi[in=ului, afirm]nd c= ][i men\in pozi\ia de neparticipare a aleg=torilor din acest raion ]n conformitate cu noua structur= administrativ-teritorial= a Republicii Moldova.183 De[i era evident= leg=tura ]ntre problema Taracliei, tranzitarea de[eurilor radioactive de la Kozlodui [i introducerea vizelor pentru cet=\enii moldoveni, bulgarii au ]ncercat cel pu\in s= p=streze aparen\ele diplomatice, afirm]nd c= Sofia nu exercit= presiuni asupra Chi[in=ului.184 Ulterior, autorit=\ile raionului Taraclia au blocat alegerile locale [i referendumul consultativ din 23 mai 1999185, iar pentru solu\ionarea crizei a fost creat= o comisie guvernamental= [i invita\i exper\ii Congresului Puterii Locale [i Regionale al Consiliului Europei, Parlamentul ab\in]ndu-se de la abordarea ]n plen a problemei.186 }n iulie 1999 autorit=\ile din fostul raion Taraclia au renun\at la desf=[urarea alegerilor locale, cu condi\ia ca Parlamentul s= examineze la ]nceputul lunii septembrie problema acord=rii statutului de jude\ raionului respectiv.187 }n cadrul unui interviu acordat TVM, ex-prim-vicepremierul Nicolae Andronic, pre[edintele Comisiei guvernamentale ]n problema Taracliei, a declarat c= ]n acest raion exist= o ne]n\elegere [i o respingere a actelor normative adoptate de Parlament cu privire la reforma administrativ-ter