Enterocolita este o afeciune a tractului digestiv determinat de diverse infecii cu bacterii, virusuri, ciuperci sau parazii.

Printre simptomele enterocolitei se numr diareea, febra, durerile abdominale i vrsturile.

Semnele i simptomele enterocolitei

Enterocolita se manifest de obicei prin diaree, senzaii de grea, vrsturi, dureri abdominale, balonri, febr, frisoane i alterarea strii generale. Boala debuteaz brusc, la scurt timp dup consumarea unor alimente alterate sau dup ingerarea unor substane toxice. Enterocolita apare n special n anotimpul clduros.

Cauzele i factorii determinani ai apariiei enterocolitei

Enterocolita este provocat de diverse infecii cu bacterii, ciuperci, virusuri sau parazii. Manifestrile generale ale enterocolitei sunt cauzate fie diseminrii agentului infecios ori a toxinelor acestuia n ntreg organismul, fie pierderii importante de ap i minerale, consecina diareei i vrsturilor.Rspndirea infeciilor pe cale digestiv este favorizat, n primul rnd, de factori economico-sociali - nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitar cu ap, igiena individual i colectiv precar. Tratamentul enterocolitei Tratamentul enterocolitei const n primul rnd, n eradicarea agentului infecios. Tratamentul cauzei, adic eradicarea agentului infecios cu ajutorul antibioticelor, nu este ntotdeauna indicat. Diareea provocat de virusuri nu rspunde la tratamentele cu antibiotice. Utilizarea neraional a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determin selecionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice. n tratamentul enterocolitelor este indicat corectarea pierderilor de lichide i electrolii. Aceasta se realizeaz prin consumul de lichide - ceaiuri nendulcite, ap mineral (recomandat fiind cea plat), zeama de orez sau supa de morcovi. Adugarea srurilor de rehidratare este recomandat de ctre medicii specialiti. Ele se gsesc n farmacii, n pliculee cu dozaj corespunztor. Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului) sau aplicaii de cldur pe abdomen. Vrsturile pot fi combtute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicaia medicului i n dozajul corespunztor. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindec n cteva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, brnz proaspt, mere rase, sup de zarzavat strecurat sau carne fiart. Sunt excluse legumele i fructele crude, lactatele i prjelile. Regimul trebuie meninut 2 - 3 zile dup dispariia simptomelor.
Atenie! Administrarea de antibiotice se face numai la indicaia medicului specialist

Antibioticele sunt utilizate n unele cazuri de enterocolite bacteriene : dizenteria bacterian, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie i localizri extraintestinale, forme care nu rspund la diet i la medicaia simptomatic, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive. Totodat, antibioticele sunt recomandate n enterocolite ale copiilor din colectiviti, enterocolite ale personalului din sectoarele cu risc epidemiologic crescut i enterocolite cu febra persistent. Administrarea de antibiotice se face numai la indicaia medicului specialist. Antibioticul recomandat, doza zilnic, durata tratamentului, difer n funcie de etiologia enterocolitei, gravitatea bolii i vrsta pacientului. Prevenirea enterocolitei este posibil prin respectarea regulilor de igien individual precum: splatul pe mini cu ap i spun naintea fiecrei mese, splarea eficient a alimentelor care se consum neprelucrate termic, splarea i dezinfectarea tacmurilor, consumul de ap potabil, necontaminat i curarea veselei prin utilizarea apei provenite din surse sigure.

Enterocolita este o afectiune a tractului digestiv determinata de infectii diverse, cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti. Manifestarile obisnuite ale enterocolitei sunt emisia de scaune numeroase, moi, insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, frisoane, alterarea starii generale. Manifestarile generale sunt date fie de diseminarea agentului infectios ori a toxinelor acestuia in tot organismul, fie - cel mai frecvent - de pierderile importante de apa si minerale, consecinta diareei si a varsaturilor. Printre agentii etiologici ai enterocolitelor acute sunt de amintit : bacterii - Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter etc. virusuri - enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri ciuperci - candida, in special la pacientii imunodeprimati sau care au primit anterior tratamente prelungite cu antibiotice paraziti - Giardia lamblia (cu frecventa mare a infestarii in randul populatiei, dar nu intotdeauna cu manifestari clinice), Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium (diaree aparuta la persoanele cu imunodepresie), Entamoeba histolytica (produce dizenteria amibiana, intalnita in zonele tropicale) Patrunderea in organism a agentilor infectiosi se face pe cale orala, prin intermediul apei, alimentelor sau mainilor murdare, contaminate. Unii vectori (muste, gandaci, rozatoare etc.) pot vehicula si imprastia microorganismele pe o distanta mare. Prin urmare se pot imbolnavi intr-un anume moment toti cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apa dintr-o sursa contaminata, precum si cei care au venit in contact direct cu acestia nerespectand r egulile de igiena elementare. Enterocolita este o problema medicala mereu actuala Sezonul vara-toamna se asociaza cu frecventa maxima a cazurilor de enterocolita, dar exista si agenti infectiosi implicati preponderent in imbolnavirile aparute in sezonul rece (Virusul Norwalk, rotavirusurile). De asemenea, raspandirea infectiilor pe cale digestiva este favorizata de factori economico-sociali (nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitara cu apa, igiena individuala si colectiva precara). Un caz aparte il reprezinta enterocolita acuta aparute la persoanele care calatoresc in zone nu obligatoriu endemice pentru infectii digestive (asa numita "diaree a calatorului"). Acestea se infecteaza de obicei prin ingestia de alimente (legume, fructe) sau apa contaminate. Diareea in acest caz poate fi datorata si schimbarilor de regim alimentar, consumului de preparate specifice zonei, condimente. Microorganismele cel mai des implicate in enterocolitele turistilor sunt: E.coli, Shigella, Salmonella, rotavirusurile, stafilococii enterotoxici, Giardia lamblia, Entamoeba histolytica. In 20 - 30 % dintre cazuri, agentul infectios declansator ramane neidentificat. Datorita multitudinii de microorganisme cauzatoare si a posibilitatilor de raspandire, enterocolitele acute reprezinta o problema medicala mereu actuala. Ce putem face cand ne-am imbolnavit? Prevenirea enterocolitei este posibila prin respectarea regulilor de igiena individuala: spalatul mainilor cu apa si sapun inaintea oricarei mese, spalarea eficienta a alimentelor care se consuma neprelucrate termic, spalarea si dezinfectarea tacamurilor, veselei, prin

utilizarea numai a apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar cand acest lucru nu este posibil, a apei fierte si racite ori a apei minerale imbuteliata corespunzator. Ce-i de facut daca imbolnavirea a aparut ? Nu intotdeauna tratamentul cauzei, adica eradicarea agentului infectios cu ajutorul antibioticelor, este indicata. Diareea provocata de virusuri nu raspunde la tratamentele antibiotice. In plus, utilizarea nerationala a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determina selectionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice. Pe prim plan in tratamentul enterocolitelor este corectarea pierderilor de lichide si electroliti. Aceasta se realizeaza prin consumul de lichide - ceaiuri neindulcite, apa minerala (plata), zeama de orez, supa de morcovi. Utila este adaugarea sarurilor de rehidratare care se gasesc in farmacii, in pliculete cu dozaj corespunzator. Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului), aplicatii de caldura pe abdomen. Varsaturile pot fi combatute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicatia medicului si in dozaj corespunzator. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindeca in cateva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, branza proaspata, mere rase, supa de zarzavat strecurata, carne fiarta. Sunt excluse legumele si fructele crude, lactatele si prajelile. Regimul trebuie mentinut 2 - 3 zile dupa disparitia simptomelor. Atentie ! Administrarea de antibiotice se face numai la indicatia medicului Antibioticele sunt utilizate in unele cazuri de enterocolite bacteriene : dizenteria bacteriana, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie si localizari extraintestinale, forme care nu raspund la dieta si la medicatia simptomatica, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive. Totodata sunt recomandate in enterocolite ale copiilor din colectivitati, enterocolite ale personalului din sectoarele cu risc epidemiologic crescut si enterocolite cu febra persistenta. Administrarea de antibiotice se face numai la indicatia medicului. Antibioticul recomandat, doza zilnica, durata tratamentului, difera in functie de etiologia enterocolitei, gravitatea bolii, varsta pacientului. In diareea calatorilor se poate utiliza Doxiciclina (Vibramycin) 100 mg/zi sau Cotrimoxazolul (Biseptol) 2 tablete de 2 ori pe zi. Enterocolita acuta cu modificarea starii generale, cu deshidratare mare trebuie spitalizate in vederea reechilibrarii hidroelectrolitice rapide si a prevenirii complicatiilor. Se spitalizeaza enterocolitele aparute la persoana care lucreaza in sectoare cu risc de a provoca epidemii (industria alimentara, comertul cu produse alimentare, alimentatia publica, distributia apei). O mare atentie trebuie acordata enterocolitelor sugarilor si copiilor mici, deoarece acestia se deshidrateaza mult mai usor, fiind astfel predispusi formelor severe de boala. Enterocolita acuta ese o boala care poate fi in mare masura prevenita cu respectarea normelor de igiena corespunzatoare. Enterocolita acuta are in general o evolutie autolimitata in timp, regimul alimentar bogat in lichide si de protectie digestiva, fiind cheia de bolta in remisia formelor necomplicate.