MEDIEREA RELATIEI SCOALA FAMILIE- SPECIALISTI

Medierea in scoala este un concept nou n Romnia, nsa multe state europene utilizeaza cu foarte mare succes medierea n comunitatile scolare. Existenta unor conflicte n mediul scolar este o realitate care i preocupa, din ce in ce mai mult, pe cei implicati n realizarea unei atmosfere care sa faca eficient procesul de nvatamnt. Scoala este primul spatiu al medierii, un spatiu de trecere ntre familie si societate, ntre sine si celalalt, ntre propria sa viziune despre lume si viziunea celorlalti. Spatiul 'intermediar', de reflectie al medierii raspunde trebuintei de securitate a copilului. Frecventnd scoala, copilul traieste prima mare ncercare sociala din viata sa, pentru ca se desprinde tot mai mult de modelul parintilor pentru a se lasa modelat de scoala, institutie cu un important rol formator. Copiii, care din familie deprind codurile sociale si si formeaza atasamente securizante, vor beneficia de aceasta educatie toata viata. scoala este un factor de rezilienta atunci cnd familia si cultura i dau aceasta putere. Prin mediere se pot rezolva conflicte din diverse domenii, educatia fiind unul dintre ele. Cele mai dese conflicte in scoala au loc intre elevi, dar si conflictele intre profesori si elevi au o pondere importanta. Conflictul profesor - elev decurge din conceperea relatiei pedagogice ca o relatie de putere (profesorul domina, elevii se lasa dominati) si din interesele diferite ale profesorilor si elevilor: profesorul urmareste sa parcurga integral programa si sa obtina succesul scolar, n timp ce elevii doresc sa nvete numai ceea ce are rost si sens, ceea ce corespunde trebuintelor lor educative. Reprezentarile subiective diferite ale profesorilor si elevilor asupra violentei alimenteaza, de asemenea, conflictualitatea relatiei pedagogice; astfel, n timp ce profesorii percep comunicarea si miscarile neautorizate de ei dintre elevi ca pe o forma de violenta, elevii percep lipsa de comunicare a profesorului si imobilismul ca pe o forma de violenta din partea acestuia. Conflictele profesori - parinti pot proveni din extinderea implicarii parintilor la luarea deciziilor privind activitatile educative sau din dificultatile copilului. Daca n primul caz argumentele psihopedagogice vor sustine varianta de activitate care convine cel mai bine interesului elevului, conflictul fiind relativ usor de rezolvat, n cazul parintilor care vin la scoala sa citice tratamentul la care este supus copilul, rezolvarea conflictului necesita un alt gen de abordare. O problema diferita o reprezinta parintii care sunt nemultumiti de faptul ca rezultatele copilului nu sunt att de bune pe ct si-ar dori, ceea ce echivaleaza cu acuzatia ca profesorul respectiv este slab, incompetent. Asemenea acuzatii sunt resimtite de profesori ca o agresiune si genereaza adesea conflicte, n astfel de situatii, este nevoie de interventia cuiva care va explica profesorului ca astfel de acuzatii sunt interpretate ca forme de violenta pentru ca toti indivizii simt nevoia sa fie admirati si aprobati; n momentul n care competenta le este pusa la ndoiala, reactia imediata este de a riposta cu ostilitate. In toate aceste cazuri, este nevoie de o interventie specializata pentru a media aceste relatii. Aceasta atributie ii revine mediatorului scolar. Acesta acioneaz ca agent al comunitii

n relaie cu coala, reprezint comunitatea n coal i coala n cadrul comunitii. Sarcina principal a mediatorului colar este s sprijine participarea tuturor copiilor din comunitate la nvmntul obligatoriu, prin ncurajarea implicrii prinilor n educaia copiilor i n viaa colii i prin facilitarea cooperrii ntre familii, comunitate i coal. Mediatorul colar colaboreaz cu personalul unitii de nvmnt preuniversitar, cu consiliul prinilor i cu alte structuri asociative ale prinilor recunoscute de ctre unitatea de nvmnt preuniversitar, cu autoritile locale i judeene, cu organizaii nonguver-namentale i cu ceilali parteneri ai unitii de nvmnt preuniversitar care au ca scop creterea gradului de participare la educaie i mbuntirea calitii serviciilor educaionale oferite de coal comunitii. Responsabilitile i atribuiile mediatorului colar sunt: - faciliteaz dialogul coal-familie-comunitate. - contribuie la meninerea i dezvoltarea ncrederii i a respectului colii fa de comunitate i al comunitii fa de coal. - monitorizeaz copiii de vrst precolar care nu au fost nscrii la grdini i sprijin familia (susintorii legali) n vederea nscrierii copilului n nvmntul precolar. monitorizeaz copiii de vrst colar care nu au frecventat cursurile nvmntului obligatoriu i propune consiliului colii soluii optime de recuperare i de facilitare a accesului acestora la programe de educaie alternative (a doua ans, nvmnt cu frecven redus, programe de intervenie personalizat, coala de dup coaletc). - adun date statistice relevante pentru accesul la educaie i sprijin direct i prioritar meninerea copiilor n sistemul de nvmnt obligatoriu. - asigur actualizarea bazei de date despre copiii aflai n pericol de abandon colar, monitorizeaz situaia colar i activitile extracolare ale acestora, ncurajnd participarea acestora la educaie. - transmite colii toate datele colectate din comunitate, n scopul identificrii soluiilor optime pentru asigurarea accesului egal al copiilor la educaie. - previne i mediaz conflictele ntre familie, comunitate i coal; - ajut prinii, profesorii, elevii s cunoasc i s depeasc barierele care i mpiedic pe unii copii s participe la educaie (prejudeci sociale, culturale, lipsa de ncredere n educaia formal etc.). - contribuie la deschiderea colii ctre comunitate i la promovarea valorilor culturale tradiionale ale acesteia n mediul colar, prin implicarea n organizarea de activiti cu specific multicultural cu prinii i ceilali membri ai comunitii. Totusi, de cele mai multe ori, in lipsa unui mediator specializat, in cadrul scoliilor, acesta procedura trebuie urmata de un psiholog, psihopedagog sau de un consilier pedagogic si are rezultate pozitive precum: - echilibrarea intereselor poate diminua riscul aparitiei conflictelor scolare prin acordarea aceluiasi statut ambelor persoane participante la conflict. In acest sens, solutionarea problemei este mult mai simpla, iar conflictul poate fi stins mai usor.

-corectarea climatului conflictual in familie reduce numarul elevilor-problema, principalii suspecti in declansarea actelor violente. -realizarea unui echilibru al statutului elevilor in scoala; prin aceasta procedura fiecare elev invata ca este egal in drepturi indiferent de situatia financiara sau de statutul social al parintilor. O problematica deosebita o ridica elevii cu cerinte educationale speciale. Datorita dizabilitatii, dificultatilor cu care se confrunta, acesti elevi au nevoie de o persoana in plus care sa medieze relatia cu scoala si familia. Facilitarea accesului la nvmntul obligatoriu a copiilor cu CES se realizeaz prin: identificarea i recrutarea cazurilor de copii cu CES aflai n risc de abandon colar , evaluarea situaiei iniiale , stablirea obiectivelor de intervenie printr-un plan, planificarea interveniei i activitilor pentru o bun integrare , identificarea resurselor , consilierea copiilor cu CES i familiei , coordonarea ntre instituii familie , conectarea copilului i familia acestuia la alte resurse complementare , monitorizarea , reevaluarea situaiei , evaluarea rezultatelor. Pentru toate aceste interventii, este nevoie de o echipa intreaga de specialisti, fiecare avand un rol bine definit. Componena aceasteia se stabilete n funcie de natura CES ale copilului i de tipul de sprijin solicitat (de ex., printele i copilul i doresc doar participarea la msurile extracurriculare sau studierea parial a anumitor discipline etc.). Membri ai echipei de intervenie pot fi: nvtorul/profesorul clasei (educatorul grupei); celelalte cadre didactice implicate n procesul de instruire i educaie a copilului; cadrul didactic de sprijin (CDS), dac este necesar i prezent n cazul copilului; asistentul personal; administraia instituiei; psihologul instituiei; specialitii din serviciile de recuperare (n cazul cnd copilul beneficiaz de astfel de servicii) sau medicul de familie (medicul curant); asistentul social (ori de cte ori este cazul); membru/ii al/ai APL; printele/prinii (tutorele sau persoana care ngrijete); copilul (ori de cte ori este cazul). Numrul i domeniile de activitate ale membrilor depinde de natura cerinelor speciale ale copilului, de dorinele lui i ale familiei lui i, desigur, de posibilitile instituiei de nvmnt de a satisface cerinele copilului. Pe parcursul interveniei, componena echipei poate fi modificat, reieind din necesitile i interesele copilului i ale familiei. Copilul/elevul cu CES face parte din aceast echip ca beneficiar de baz, dar i ca participant la propria evaluare i formare Familia copilului reprezint un partener esenial al echipei, deoarece cunoate copilul cel maibine i este n drept s stabileasc prioriti i obiective n educaie pe termen lung. Raporturile dintre ceilali membri ai echipei i prinii trebuie s se bazeze pe respect reciproc, empatie i ncredere. Echipa de interventie urmeaz s-i ofere familiei posibilitatea de a

mprti observaiile i sentimentele legate de copil ct mai des cu putin. Obiectivele propuse pot fi realizate doar printr-un dialog constant cu familia. Echipa pluridisciplinar va funciona optim doar dac se vor respecta urmtoarele condiii: claritatea obiectivelor urmrite; comunicare eficient i efectiv (a comunica, a asculta, a evalua); participarea activ a tuturor membrilor; negocierea soluiilor optime (respectarea interesului superior al copilului); decizii clare, rapide n favoarea copilului; rezolvarea creativ a conflictelor aprute; informarea reciproc i circulaia informaiei (despre copil i familie, profesional); cultura de grup (ar fi binevenite mese rotunde, astfel ca toi participanii s se simt importani). Pentru ndeplinirea acestor condiii, deopotriv de importante, este nevoie de organizare, planificare i de asigurarea unui climat favorabil. Rolul de mediator in cazul elevilor cu CES poate fi atribuit cadrului didactic de sprijin (CDS). Acesta reprezint un actor nou, cu rol major n optimizarea procesului educaional din clasele unde se deruleaz nvmntul integrat . Acesta este pregtit n domeniul educaiei speciale i, mpreun cu educatorul/profesorul de la clas, formeaz o echip omogen, responsabil de instruirea elevilor. Cadrul didactic de sprijin acord support nu numai copiilor cu CES, ci i celor care ntmpin dificulti de nvare . El este un bun consilier i partener pentru cadrele didactice i prini, iar pentru copilul cu CES susintor, profesor, tutore, terapeut, consilier, mediator, manager de caz, consultant i, nu n ultimul rnd, prieten. Suportul cadrului didactic de sprijin difer n funcie de actorii implicai n proces. n ceea ce privete copilul cu CES, cadrul didactic de sprijin: asigur suport la clas. Elevii cu cerine educative speciale au nevoie de ajutor suplimentar pentru a nelege ct mai bine coninuturile propuse pentru studii. n caz de necesitate, cadrul didactic de sprijin adapteaz materia predat nivelului i cerinelor elevilor cu CES; organizeaz activiti individuale n funcie de necesitile elevului (ajutor n realizarea temelor, explicaii suplimentare la subiectele studiate). Activitatea se desfoar n camera de resurse din coal. n ceea ce privete colegii copilului cu CES, cadrul didactic de sprijin: mediaz relaiile dintre copiii cu CES i colegii lor. n procesul de integrare n colectiv, copilul cu nevoi speciale va trebui s depeasc cel puin dou bariere: propria timiditate, inhibiie social coroborat cu un complex de inferioritate manifestat prin izolare i respingerea de ctre unii colegi, datorat, de cele mai multe ori, ignoranei i prejudecilor acestora. Astfel, cadrul didactic de sprijin susine copilul n procesul de surmontare a respectivelor bariere i de stabilire a unor relaii armonioase cu grupul de semeni; mediaz conflictele ntre elevi, ofer rspunsuri la ntrebrile copiilor legate de colegul lor cu CES; le explic c acesta are aceleai drepturi, c unele activiti le pot realiza conlucrnd. Prin strategiile pe care le dezvolt i le aplic zilnic, cadrul didactic de sprijin contribuie la schimbarea mentalitii, atitudinii copiilor, dar i a prinilor cu privire la asigur suport n nvare nu doar copilului cu CES, dar i colegilor acestuia. Atunci cnd profesorul lucreaz cu un copil cu CES, cadrul didactic de sprijin poate realiza activitatea cu ntreaga clas.

n ceea ce privete profesorii din coal, cadrul didactic de sprijin: colaboreaz cu profesorii de la clas n vederea stabilirii gradului de complexitate a materiei studiate i adaptrii acesteia la capacitile i trebuinele copilului cu CES; ofer informaii despre posibilitile de nvare ale copilului cu CES; particip la edinele corpului profesoral din coal organizate n vederea soluionrii problemelor legate de procesul instructiv-educativ al copiilor cu CES. n ceea ce privete familia copilului, cadrul didactic de sprijin: este mediator n relaia familie-profesor-copil, innd la curent familia cu situaia colar a copilului; pune la dispoziia familiei informaii despre organizaii, asociaii, centre care presteaz servicii pentru copiii cu CES. n ceea ce privete organizaia prestatoare de servicii copilului cu CES, cadrul didactic de sprijin: constituie un factor de legtur n relaia familie-coal-organizaie; particip la activitile de formare; particip la edinele de evaluare i realizare a planului de servicii i intervenii personalizat pentru copilul cu care lucreaz. Familia, scoala, specialistii in consiliere/psihoterapie scolara si educationala reprezinta triunghiul educational responsabil pentru crestrea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevului. In lipsa cooperarii, a unui parteneriat intre acesti factori, eficienta procesului de adaptare si integrare a elevului scade, scopul scolii si a societatii nu mai poate fi atins.

Bibliografie: Suport de curs de specializare pentru ocupaia mediator scolar - Suport de curs elaborat n cadrul proiectului S redescoperim coala! Asociaia C4C Communication for Community Inclusiv EU (din experiena practicienilor n incluziune educaional) - realizat n cadrul Centrului de Resurse Inclusiv EU, afiliat Centrului de Zi Sperana, Medierea conflictelor in scoala Camelia Gherman ; Ed. Rovimed, 2010

MEDIEREA RELATIEI SCOALA FAMILIE- SPECIALISTI