Sunteți pe pagina 1din 19

Cuprins

Prezentarea societatii SC OLTCHIM SA.......pag 2 Tablou de Bord......pag 3 Organigrama firmei SC OLTCHIM SA.pag 8 Analiza performantelor firmei SC OLTCHIM SA............pag 9 A. Analiza soldurilor intermediare de gestiune(S.I.G.).................pag 9 B. Analiza capacitatii de autofinantare...pag 11 C. Analiza ratei rentabilitatii economice (ROA)si a ratei rentabilitatii financiare(ROE) ......pag 13 D. Analiza factoriala a marjei brute aferente cifrei de afaceri..........................pag 15 E. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri................................pag 17 Bilant Cont de profit si pierderi Date informative si situatia activelor imobilizate Situaia modificrilor capitalului propriu Situaia fluxurilor de trezorerie Note la situaiile financiare

Denumirea societatii : S. C. OLTCHIM S.A.Rm.Vlcea Sediul social al societatii: Rm. Vlcea, Str. Uzinei nr.1 Forma juridica: Societate comerciala pe actiuni Numar de nregistrare la Registrul Comertului: J/38/219/18.04.1991 Cod fiscal: RO 14752 Telefon : 0250/701200 Fax : 0250/735030, 0250/730877, 0250/736188 Adresa WEB: www.oltchim.ro Compania este n prezent un lider al industriei chimice si petrochimice romnesti, dar si un nume cunoscut pe piata european. Oltchimul este considerat cel de-al doilea mare productor de policlorur de vinil. De asemenea, este lider pe piata Europei Centrale si de Est pentru productia de sod caustic, polioli pentru poliuretani, propenoxid si plastifianti. Domeniu de activitate: produse chimice, alimentare si materiale de constructii. Natura activitatii:producerea si comercializarea de produse chimice, alimentare si materiale de constructii. Obiectul de activitate: fabricarea produselor chimice anorganice, macromoleculare si organice de sinteza, a produselor alimentare destinate consumului uman si animal, comertul cu ridicata a acestor produse pe piata nationala si internationala, vnzari produse finite, vnzari si revnzari de marfuri, vnzari diverse (ambalaje, chirii cisterne, prestari servicii). Structura produciei: produse anorganice, produse macromoleculare, produse organice de sintez, materiale de construcii. OLTCHIM s-a impus de la nceput pe piaa productorilor mondiali din domeniu prin calitate, varietate, seriozitate. Peste 70% din producia companiei se export, principalele piee de export ale OLTCHIM sunt: Orientul Mijlociu, Europa Central i de Est, Europa de Vest. OLTCHIM i concentreaz n prezent toate eforturile spre mbuntirea calitii produselor, reducerea costurilor, diversificarea gamei de fabricaie, creterea gradului de satisfacie a clienilor, protecia mediului i consolidarea poziiei pe piaa intern i extern.

Eforturile echipei manageriale i ale colectivelor de specialiti pentru punerea n aplicare a devizei: Perfeciunea n calitate i afaceri s-au concretizat n certificarea Sistemului Integrat Calitate Mediu, obinerea Trofeului Premiului Romn pentru Calitate JM Juran i a premiului Recognised for Excellence, decernat sub egida Fundaiei Europene pentru Managementul Calitii (EFQM). Numarul de salariati, la 31.12.2006, a fost de 4.976, n scadere cu 192 salariati fata de anul precedent. Reducerea personalului s-a realizat prin pensionari si plecari din unitate. Structura personalului n functie de nivelul pregatirii se prezinta astfel: -cu studii superioare 825 -cu studii medii si scoala profesionala 4.046 -necalificati 105 Gradul de sindicalizare al fortei de munca este de 83%. OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romania, infiintata in anul 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea, prin H.C.M. nr. 1046/26.05.1966. Lucrarile de investitii au inceput in luna iulie 1966. Prima instalatie pusa in functiune a fost Instalatia de Electroliza cu catod de mercur la data de 28 iulie 1968. In anul 1990, prin Hotararea de Guvern nr. 1213/20 noiembrie, in baza Legii nr. 15/1990, Combinatul Chimic Ramnicu Valcea a devenit societate comerciala pe actiuni, sub denumirea S.C. OLTCHIM S.A. La amplasarea combinatului au fost luate in considerare urmatoarele avantaje: - zona limitrofa Ramnicu Valcea bogata in zacaminte: gaze, petrol, carbune, calcar, apa; - existenta in zona a unui depozit imens de sare, estimat a avea o rezerva pentru 100 ani (amplasat la 8 km distanta de platforma chimica); - achizitionarea materiilor prime de la producatori limitrofi (achizitionarea etilenei si propilenei se face de la Combinatul Petrochimic Arpechim-Pitesti, prin 2 conducte subterane de 60 km lungime); - utilizarea raului Olt, situat la o distanta de 0,7 km, ca sursa de apa; - centrala termica situata la o distanta de 0,5 km ca sursa de energie termica; - forta de munca calificata din zona; - acces la caile de comunicatie rutiere si ferate - avand legatura cu toate frontierele si porturile de la Dunare si Marea Neagra.

Tablou de bord

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE SC OLTCHIM SA

Nr crt 1

Indicator MARJA COMERCIALA PRODUCTIA EXERCITIULUI

Formula de calcul Marja comerciala=Venituri din vnzarea mrfurilor Costul mrfurilor vndute Productia exercitiului. = Productia vanduta +/- Productia stocata + Venituri din productia de imobilizari

Baza de referinta 2005 1.957.117

Realizari 2006 1.127.843

Abateri -829.274

Observatii

1,505,095,40 1

1,732,682,204

227.586.803

Pe parcursul celor 2 ani, se constata o crestere a productiei exercitiului, datorata in principal a cresterii cifrei de afaceri, constituita din venituri din productia vanduta si din venituri din vanzarea marfurilor. In perioada 2005-2006 se inregistreaza o crestere a valorii adaugate, ca urmare a cresterii cifrei de afaceri. In perioada 2005-2006, valoarea EBE scade, ca urmare a cresterilor cheltuielilor cu personalul in mai mare masura decat cresterea VA. Pe parcursul anilor 2005, 2006, RE este pozitiv, dar descrescator, semn ca veniturile din exploatare cresc mai incet decat cheltuielile.

VALOAREA ADAUGATA EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

REZULTATUL EXPLOATARII

Valoarea adaugata=Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti Excedent brut de exploatare= Valoarea adaugata bruta + Subventii din exploatare (cont 74) - Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (cont 73) - Cheltuieli de personal Rezultatul din exploatare (profit "+" sau pierdere "-")= Excedentul brut de exploatare (sau insuficienta bruta de exploatare) + Alte venituri din exploatare (cont 75) + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (cont 781) - Alte cheltuieli de exploatare (cont 65) - Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele (cont 681) Rezultatul financiar =Diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu.

209,460,828

216,074,955

6.614.127

109,280,300

102,247,549

-7.032.751

50,084,973

19.407.190

-30.677.783

REZULTATUL FINANCIAR

-27.441.845

-10.627.667

In anul 2005, se observa o majorare a cheltuielilor privind dobanzile si a altor cheltuieli financiare, determinand un RF negativ. In 2006, RF creste fata de 2005, dar ramane negativ. -13.863.605 In 2005 si 2006, se constata o diminuare a RC, determinat atat de scaderea RE, care se mentine pozitiv, dar si de scaderea RF, care devine negativ. Profitul net mentine valorile

REZULTATUL CURENT

Rezultatul curent= Rezultatul din expolatare +rezultatul financiar

22.643.128

8.779.523

5
8 PROFITUL NET Profit net=Partea din profit ce ramane 22.643.128 8.779.523 -13.863.605

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

NR CRT 1

INDICATOR
CAPACITATEA DE AUTOFINANTAR E PRIN METODA DEDUCTIVA

FORMULA DE CALCUL EBE(+)alte venituri din exploatare(-)ajustarea valorii activelor circulante(+)venituri financiare(-)cheltuieli financiare(+)venituri extraordinare (-)cheltuieli extraordinare (-)impozit pe profit PN(+)cheltuieli cu active cedate(+)amortizari(+)ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

BAZA DE REFERINTA 2005 109.683.246

REALIZARI 2006 103.252.701

ABATERI -6.430.545

OBSERVATII CAF inregistreaza o scadere, ca urmare a scaderii EBE si a PN.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTAR E PRIN

109.683.246

103.252.701

-6.430.545

METODA ADITIVA

ANALIZA FACTORIALA A MARJEI BRUTE AFERENTE CIFREI DE AFACERI Nr crt 1. Indicatori Formula de calcul Baza de referinta 2005 177.944.574 Realizari 2005 167.441.125 Abateri -10.503.449 Observatii
Diminuare a marjei brute aferente cifrei de afaceri va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, si determina scaderea surselor proprii de finantare,firma ajungand in imposibilitatea remunerarii actionarilor .

Mb MARJEI BRUTE Mb = CA CA = CA mb AFERENTE CIFREI DE q v c p = ( q v p ) 1 AFACERI q v p

A NALIZA FACTORIALA A PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

Nr Indicatori crt 1 Profit aferent CA

Formula de calcul

Baza de referinta 2005 264.239.849

Realizari 2006 313.557.621

Abateri

Observatii

Profit aferent CA= CA Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

49.317.772

Din analiza rezultatelor obtinute, observam faptul ca, in 2006/2005, societatea reuseste sa inregistreze o crestere de 49.317.772 lei. Este o crestere sigura si reala pentru ca are ca punct de plecare un rezultat pozitiv la sfarsitul anului 2005.

Director General Radu Olaru

Departament Resurse Umane

Departament TehnicaDezvoltare

Departament Productie

Departament Marketing

Departament Economic

Sef Dept. Resurse Umane - Alina MARCIU

Director Actionariat Resurse Umane -Securitatea Muncii Victoria NEGUT ProductieCristian GEORGESC U Victor DRASOVEA

Economic - Vasile MANDICA

Contabil Sef - Alin SMEU

Director Investitii Maria ILIE

Departament Materiale de Constructii

Alin ACHIM
Director Marketing Veronica PREOTEASA Marketing Iuliana FURTUNA Sef Dept. Aprovizionare Materii Prime Ion ACHIMESCU

Director Divizie Materiale de Constructii Marian TAPU

Sef Serviciu Aprovizionare Materiale Auxiliare - Gabriel MARCU Sef Serviciu Proiectare Eugen STEFAN

ANALIZA PERFORMANTELOR FIRMEI SC OLTCHIM SA A. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE


Structura contului de profit i pierdere, pe cele trei tipuri de activiti (de exploatare, financiar, extraordinar26), permite aprecierea performanelor ntreprinderii evaluate prin soldurile intermediare de gestiune. Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune se nscrie n practica financiar recent a Uniunii Europene. n unele ri europene, stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este obligatorie. n Romnia nu se prevede obligativitatea ntocmirii unui document care s redea soldurile intermediare de gestiune i nici nu a lsat la dispoziia ntreprinderilor o astfel de opiune. Totui, structura actual a contului de rezultate, acceptat n ara noastr, permite ntocmirea soldurilor intermediare de gestiune, rspunznd nevoilor ntreprinderii n analiza performanelor economico-financiare; unii dintre aceti indicatori sunt utilizai la ntocmirea unor documente financiare, din categoria crora se detaeaz situaia fluxurilor monetare degajate de firm. Soldurile intermediare de gestiune (SIG) reprezint, n fapt, palierele succesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascad, pornind de la cel mai cuprinztor (producia exerciiului + marja comercial) i ncheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciiului). Tabloul S.I.G. cuprinde urmtorii indicatori: marja comercial, producia exerciiului, valoarea adugat, excedentul brut (sau insuficiena brut) de exploatare, rezultatul exploatrii (profit sau pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere), rezultatul net al exerciiului (profit net sau pierdere). Informaiile necesare construirii acestui tablou provin din contul de rezultate, prezentate schematic n figura urmtoare: CHELTUIELI VENITURI (-) Consumuri externe (de la teri) (+) Vnzri (cifra de afaceri) la pre de (-) Variaia stocurilor materiale facturare, fr T.V.A. () Producia stocat (variaia stocurilor), (=) VALOAREA ADUGAT la cost complet (-) Salarii i alte cheltuieli sociale (+) Producia imobilizat, la cost de (-) Impozite, taxe, vrsminte producie (=) E.B.E. (+) Subvenii de exploatare (-) Amortizri i provizioane calculate (+) Reluri asupra provizioanelor (-) Alte cheltuieli de exploatare (+) Alte venituri din exploatare (=) Profitul din exploatare (+) Venituri financiare (-) Cheltuieli financiare (+) Venituri extraordinare (=) Profit current (-) Cheltuieli extraordinare (-) Participarea salariailor la profit (-) Impozit pe profit (=) Profit net Figura Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Dup cum se observ n figura anterioar, soldurile intermediare de gestiune propriu-zise sunt cinci i anume: valoarea adugat, excedentul brut de exploatare (EBE), profitul din exploatare, profitul curent i profitul net. ns, n determinarea valorii adugate intr doi indicatori importani: marja comercial i producia exerciiului. 10

Marja comercial (adaosul comercial) reprezint excedentul vnzrilor de mrfuri fa de costul de cumprare al acestora, astfel: Marja comercial = Venituri din vnzarea mrfurilor Costul mrfurilor vndute Marja comercial vizeaz, n exclusivitate, ntreprinderile comerciale sau numai activitatea comercial a ntreprinderilor cu activitatea mixt (industrial i comercial). Ea reprezint principalul indicator de apreciere a performanelor unei activiti comerciale. Marja comercial raportat la veniturile din vnzarea mrfurilor reprezint practic adaosul comercial practicat de firm. n aceste condiii, se poate identifica politica practicat de firm: preuri mari, rulaj sczut (ncet) sau preuri mici-vitez rapid de rotaie a mrfurilor. Dac cifra de afaceri este un indicator de volum al activitii, atunci mrimea adaosului comercial generat de cifra de afaceri, este indicatorul indispensabil n aprecierea gestiunii unei ntreprinderi comerciale. Practica a demonstrat c dou ntreprinderi cu activitate comercial pot realiza, cu aceeai cifr de afaceri, marje comerciale diferite. Mrimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat n funcie de tipul politicii de vnzare promovat de ntreprindere. De exemplu, marjele comerciale ridicare corespund, n general, ntreprinderilor specializate n comer de lux sau comer tradiional care asigur i service dup vnzare. Dimpotriv, ntreprinderile care dispun de suprafee comerciale mari i practic metode de vnzare prin autoservire, vor nregistra marje comerciale mai reduse. Producia exerciiului este specific activitii industriale i include valoarea bunurilor i serviciilor fabricate de ntreprindere pentru a fi vndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, producia exerciiului va include trei elemente: producia vndut, producia stocat i producia imobilizat. Producia exerciiului se difereniaz de cifra de afaceri. Astfel, la ntreprinderile cu activitate mixt, cifra de afaceri evideniaz vnzrile de mrfuri i producia vndut, n timp ce la ntreprinderile industriale, cifra de afaceri reflect doar producia vndut. Cifra de afaceri poate s genereze o imagine deformat asupra ntreprinderii, deoarece ignor anumite aspecte eseniale privind activitatea acesteia. Se pot remarca decalajele ntre momentul fabricrii i cel al facturrii, care antreneaz variaia stocurilor, precum i producia imobilizat care uneori poate nregistra valori semnificative. Din acest motiv, producia exerciiului este un indicator mai util pentru manageri, deoarece ofer o imagine mai fidel a activitii reale a ntreprinderii pe durata perioadei de gestiune. Are, ns, o anumit doz de ambiguitate deoarece este constituit din elemente eterogene, unele fiind evaluate la pre de vnzare (cum este cazul produciei vndute), iar altele la cost de producie (producia stocat i producia imobilizat). n plus, nivelul rezultatelor se poate modifica n funcie de metoda reinut pentru evaluarea stocurilor. Datorit acestui fapt, valoarea produciei exerciiului nu poate s reflecte o realitate financiar. Indicatorii utilizati in analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de gestiune ofera informatii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiara, excepionala), dar si de monetaribilitate (definind prin acest indicator calitatea elementelor de venituri de a fi incasabile, respectiv a celor de cheltuieli de a fi platibile). Primul sold intermediar de gestiune il reprezinta marja comerciala. Acesta cuantifica nivelul de performanta financiara inregistrat de firma din activitatea comerciala. Marja comerciala = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute In anul 2006 societatea a inregistrat o scadere cu 42,37% a marjei brute comparativ cu anul 2005 fapt cauzat de cresterea cu aproape 25% a cheltuielilor privind marfurile. Urmatorul sold este reprezentat de valoarea adaugata, cuantificand exact plusul de valoare adaugat de firma prin activitatea desfasurat. 11

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia vanduta + Venituri din productia stocata + Venituri din productia de imobilizari - Cheltuieli cu materii prime - Cheltuieli cu materiale consumabile - Cheltuieli cu energia si apa - Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti. Valoarea adaugata poate fi interpretata si ca un potential de remunerare a stakeholderilor din cadrul firmei, intelegand prin acest termen investitorii de capital (actionari si creditori) si angajatii (salariati diversi si manager), la care se adauga statul. Urmatorul sold este reprezentat de excedentul brut de exploatare (EBE), ce scoate in evidenta fluxurile de numerar implicate in activitatea de exploatare a intreprinderii, marimea sa fiind data de diferenta dintre acestea. In conditiile in care intreprinderea realizeaza un castig din activitatea sa de exploatare, acest sold intermediar poarta denumirea de excedent brut de exploatare, in caz contrar, cand sunt obtinute pierderi, poarta denumirea de insuficienta bruta de exploatare. EBE = Valoarea adaugata + Venituri din subventii de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu remuneratiile personalului - Cheltuieli privind asigurarile sociale si protectia sociala. Acest indicator este influentat de politica de investitii a intreprinderii si ne arata in mod indirect suma din resursele create de intreprindere prin activitatea sa de exploatare directionata catre mentinerea dotarilor materiale ale firmei. Rezultatul din exploatare = EBE + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare. Evolutia pozitiva a EBE se datoreaza atat cresterii valorii adaugate, cat si a cheltuielilor privind personalul. In concluzie, analiza performantelor intreprinderii cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune ofera indicii cu privire la modul in care este creata si, respectiv, transferata valoarea in cadrul firmei. Se pot identifica astfel problemele de management sau chiar de strategie a intreprinderii

B. ANALIZA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE Alturi de soldurile intermediare de gestiune, analiza strii de performan financiar a ntreprinderii utilizeaz i indicatorul capacitate de autofinanare. Capacitatea de autofinanare reflect potenialul financiar al firmei de a-i remunera capitalurile proprii i de a-i autofinana investiiile. Capacitatea de autofinanare reprezint, de fapt, o resurs intern aflat la dispoziia ntreprinderii, care se determin la sfritul unui exerciiu contabil i pe baza creia se creeaz planul de investiii viitoare. Ea este destinat s asigure: - finanarea unor nevoi ale gestiunii curente; - creterea fondului de rulment, finanarea total sau parial a noilor investiii; - rambursarea mprumuturilor contractate; - remunerarea capitalurilor investite. Capacitatea de = Rezultatul + Amortizri - Reluri de amortizri autofinanare net i provizioane i provizioane Cu toate c nu este inclus n tabloul soldurilor intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanare ar putea fi considerat un sold, dar cu o valoare informaional mai bogat, ntruct evideniaz n ce msur ntreprinderea poate s-i finaneze creterea economic.

12

Indicatorul rezult, de fapt, din confruntarea dintre ansamblul veniturilor susceptibile s genereze ncasri i totalul cheltuielilor susceptibile s genereze pli, incluznd n cadrul acestora din urm i fluxul impozitului pe profit. El poate fi determinat prin dou metode:1 metoda deductiv (substractiv) care pleac de la excedentul brut de exploatare; metoda aditiv care pleac de la rezultatul net al exerciiului. Metoda deductiv, numit i metoda substractiv (a scderii) ia n calcul toate ncasrile i plile poteniale implicate de veniturile i cheltuielile realizate de ntreprindere, astfel:2 Alte cheltuieli (din cadrul cheltuielilor de exploatare) (pli) Cheltuieli financiare (pli) Cheltuieli extraordinare (pli) Impozit pe beneficii Capacitatea de autofinanare + Excedentul brut al exploatrii Alte venituri (din cadrul veniturilor de exploatare) (ncasri) Venituri financiare (ncasri) Venituri extraordinare (ncasri)

Pentru ca mrimea acestui indicator s fie un reper n previzionarea capacitii de autofinanare viitoare a ntreprinderii, ar trebui excluse din calculul su veniturile ncasabile, respectiv cheltuielile pltibile cu caracter excepional. Astfel se explic faptul c nu au fost luate n considerare veniturile i cheltuielile extraordinare sau veniturile din vnzarea activelor i alte operaii de capital, veniturile din subvenii pentru investiii, cheltuielile privind activele cedate i alte operaii de capital. La acelai rezultat se va ajunge i n cazul aplicrii metodei adiionale. n acest caz, perspectiva este alta: pornind de la profitul net realizat, sunt eliminate toate elementele de venituri calculate i sunt adugate cheltuielile calcultate pentru exerciiul financiar respectiv (n general amortizri i provizioane constituite). CAF = Profit net Venituri calculate + Cheltuieli calculate Aadar, diferena dintre cele dou metode const n faptul c metoda deductibil pornete de la EBE, n timp ce metoda adiional pleac de la rezultatul net al exerciiului. Analitii financiari recomand metoda adiional atunci cnd se iau n calcul amortizrile i provizioanele, iar pe cea deductibil atunci cnd se iau n calcul veniturile de exploatare i cele financiare. Indiferent de modul de calcul, CAF nu are dect un caracter potenial, dac nu este susinut prin mijloace financiare efective. Pentru faptul c ia n calcul fluxurile de ncasri i pli poteniale, n cazul unei economii cu mari blocaje financiare, acest indicator i pierde mult din puterea sa informativ. Pentru S.C. OLTCHIM S.A calcul capacitii de autofinanare, potrivit celor dou metode se prezint astfel: METODA DEDUCTIVA
1

Tabr N., Horomnea E., Toma C. Analiza contabil financiar. Teorii, concepte, metode i tehnici de valorificare a informaiei contabil financiare n procesul decizional, Editura TipoMoldova, Iai, 2002, pag. 177 - 180 2 Pvloaia W., Paraschivescu M. D., Cojocaru C. Analiza financiar i modele de politic economic n societile comerciale, Editura Neuron, Focani, 1994, pag. 72

13

EBE (+)alte venituri din exploatare (-)ajustarea valorii activelor circulante (+)venituri financiare (-)cheltuieli financiare (+)venituri extraordinare (-)cheltuieli extraordinare (-)impozit pe profit =CAF METODA ADITIVA

2005 109.280.300 27.017.797 -826.994 41.344.916 68.786.761 0 0 0 109.683.246

2006 102.247.549 9.418.732 -2.214.087 68.012.608 78.640.275 0 0 0 103.252.701

PN (+)cheltuieli cu active cedate (+)amortizari (+)ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli =CAF

2005 22.643.128 12.696.750 74.343.368 0 109.683.246

2006 8.779.523 12.246.799 82.226.379 0 103.252.701

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de firma. Analizand rezultatele obtinute pe parcursul celor 2 ani , CAF inregistreaza o scadere, ca urmare a scaderii EBE si a PN.

C. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE (ROA) SI A RATEI RENTABILITATII FINANCIARE (ROE) Nr Crt RELAIE DE CALCUL EXERCIIUL FINANCIAR 2005

INDICATOR Rata rentabilitii economice Rata rentabilitii financiare Rata rentabilitii comerciale (a vnzrilor)

2006 12.16 5.76

1 2

Rezultat net/active totale 14.90 Rezultat net/capitaluri proprii 15.25

Rezultat net/CA

3.47

1.12

Ratele de rentabilitate au avut pe parcursul celor 2 ani studiati evolutii descrescatoare. 14

Daca in 2005, 100 de lei activ total generau 14.90 lei , in 2006 s-a inregistrat o scadere cu aproximativ 2 procente generand 12.16 lei. Aceasta diminuare a ratei rentabilitatii economice s-a datorat descresterii rezultatului din exploatare. Rata rentabilitatii economice combina efectul vitezei de rotatie a activului total , exprimata ca numar de rotatii (CA/At) cu efectul ratei rentabilitatii comerciale (Pr/ CA*100) Analiza factoriala a ROA: CA/At*Pr/CA*100 CA/At Pr/CA*100 ROA influenta vitezei de rotatie a activului total influenta ratei rentabilitatii comerciale 2005 14.90 1.21 12.34 2006 12.16 1.26 9.67 2006/2005 0.17 -2.96

Eficienta activului se calculeaza dupa formula (CIFRA DE AFACERI / ACTIV TOTAL) x 100 si releva gradul in care activele societatii realizeaza activitatea economica (numarul de rotatii ale activului . O valoare de 120.78% atesta faptul ca activul participa la mai putin de un ciclu de productie in cadrul unui exercitiu financiar, durata medie de rotatie a activului total in cadrul exercitiului financiar fiind de 302.20 zile pentru anul 2005. Pentru anul 2006 , se observa o crestere a numarului de rotatii la 125.74% , durata medie de rotatie a activului total in cadrul exercitiului financiar fiind de 290.28 zile pentru anul 2006 Rezervele intreprinderilor privind cresterea ratei rentabilitatii comerciale privesc orientarea structurala a vinzarilor (in conditiile respectarii cererii de pe piata) catre produsele cu o rentabilitate mai mare, cresterea preturilor medii de vinzare (cu luarea in considerare a preturilor produselor similare de pe piata dar si a puterii de cumparare a consumatorilor ROE Vt/ At*At/Kp*Pn/Vt*100 Vt/At At/Kp Pn/Vt*100 Influenta vitezei de rotatie a activelor totale Influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu Influenta profitului net la 1 leu venituri totale 2005 15.25 1.21 3.64 3.47 2006 5.76 1.26 4.09 1.12 2006/2005 0.63 1.97 -12.09 2006-2005 -9.49 0.05 0.45 -2.35

Analizand comparative cele 2 perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut cu -9.49% in anul 2006 fata 2005 15

Viteza de rotatie a activelor totale a influentat in mod pozitiv rata rentabilitatii financiare cu 0.63% in primii 2 ani analizati, Factorul de multiplicare a dus si el la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 1.97% in anul 2006 fata de 2005 Acest aspect conduce la aparitia dificultatilor in vederea obtinerii de finantare. Exista posibilitatea ca societatea sa obtina finantare la un cost mai mare sau sa nu se gaseasca investitori dornici sa achizitioneze actiuni. Cresterea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta calea cea mai sigura pentru cresterea profitului net, fiind determinata in primul rand de eficienta activitatii de exploatare a firmei. Prin urmare influenta profitului net la 1 leu venituri totale are un trend crescator, deoarece Oltchim SA practica un adaos comercial mare ca urmare a domeniului unde isi desfasoara activitatea.

D. ANALIZA FACTORIALA A MARJEI BRUTE AFERENTE CIFREI DE AFACERI

Marja bruta aferenta cifrei de afaceri (rezultatul brut aferent cifrei de afaceri) se calculeaza ca diferenta intre cifra de afaceri neta si costul vanzarilor. In literatura de specialiate acest indicator poarta denumirea de profit operational. Conform Notei explicative 4 Analiza rezultatului din exploatare recomandata prin OMFP nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate, denumit si costul vanzarilor, este format din: Costul de productie al produselor finite vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru terti; Costul de cumparare al marfurilor vandute Marja bruta aferenta cifrei de afaceri are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie si cheltuielile financiare, astfel incat firma sa obtina un profit pentru a remunera actionarii. Pentru analiza factoriala a marjei brute aferenta cifrei de afaceri s-a folosit urmatorul model de analiza:

q v c p Mb Mb = CA CA = CA mb = ( q v p ) 1 q v p

Analiza factoriala a marjei brute aferente cifrei de afaceri 16

Exercitiul financiar Nr Crt Indicatori 1 Cifra de afaceri neta Costul bunurilor vndute si 2 al serviciilor prestate Profitul operational (marja 3 bruta aferenta CA) Indicele mediu al preturilor 4 de vnzare* Indicele mediu al costurilor 5 de vnzare** 6 Cifra de afaceri recalculata 7 Costul vnzarilor recalculat Rata marja brute din vnzari (rata rentabilitatii 8 comerciale)% Simbol 2005 1.442.065.098 1.264.120.524 177.944.574 2006 1.731.805.193 1.564.364.068 167.441.125 1,0656 1,0556 1.625.192.561,00 1.481.966.718 12,34 9,67

1 1.1 1.2 2 2.1 2.2 2.3

Influente factori Modificarea marjei brute Influenta modificarii cifrei de afaceri Influenta modificarii volumului productiei vandute Influenta modificarii pretului mediu de vanzare Influenta modificarii ratei marjei brute Influenta modificarii structurii productiei vandute Influenta modificarii preturilor medii de vanzare Influenta modificarii costurilor de productie

2006/2005 -10,503,449 357,526,701,444 225,971,340,934 131,555,360,509 -385,172,277,209 -61,075,786.33 97,217,016.73 -82,397,349.55

Pe baza rezultatelor obtinute, se observa o diminuare a marjei brute Aceasta diminuare a marjei brute aferente cifrei de afaceri va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, si determina scaderea surselor proprii de finantare,firma ajungand in imposibilitatea remunerarii actionarilor . Majorarea vanzarilor a avut o influenta favorabila asupra marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de 357,526,701,444 in anul 2006, avand insa in anul urmator o influenta negativa. De asemenea, evolutia ratei marjei brute a determinat diminuarea valorii profitului intreprinderii cu 385,172,277,209 in anul 2006,.

17

Cresterea preturilor medii de vanzare, determinata de mai multi factori, precum imbunatatirea calitatii produselor sau serviciilor prestate, efectul inflatiei, precum si modificarea politicii de preturi a firmei a dus la o noua crestere a profitului operational. Intre factorii cu o influenta negativa asupra marjei brute se numara modificarea structurii productiei vandute, aceasta modificandu-se in favoarea produselor cu marje brute ale profitului la 1 leu cifra de afaceri mai scazute decat media la nivelul intreprinderii. Majorarea costurilor de productie a condus de asemenea la o scaderea marjei brute cu 82,397,349.55 in anul 2006. E. ANALIZA FACTORIALA A PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI Rezultatul exploatarii este format din rezultatul aferent cifrei de afaceri (Pr) si rezultatul din alte vanzari dect cifra de afaceri (RE). RE = Pr + RE Pr = CA Cheltuieli aferente cifrei de afaceri RE = Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare Aceasta aprofundare a rezultatului exploatarii este foarte importanta pentru ca o intreprindere poate inregistra un rezultat din exploatare pozitiv, in conditiile unei pierderi aferente cifrei de afaceri, situatia fiind determinata de profitul obtinut din alte activitati decat cele care se regasesc in cifra de afaceri. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4

Indicatori 2005 2006 Cifra de afaceri net mil. lei 1.442.065.098 1.731.805.193 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri mii lei 1.177.825.249 1.418.247.572 Indicele preurilor de vnzare - % 1,0656 Indicele costurilor - % 1,0556 Cifra de afaceri net recalculat mii lei 1.625.192.561 Cheltuieli recalculate aferente CA mii lei 1.640.588.474 Indicele modificarii volumului productiei vandute 112,70% Suma profitului aferent CA mii lei 264.239.849 313.557.621 Profit la 1 leu CA -% 0,1832 0,1811 2006/2005 Influente factori Modificarea profitului aferent CA 49.317.772 Influenta modificarii volumului productiei vandute 33.555.748 Influenta modificarii structurii productiei vandute -313.191.510 Influenta modificarii costurilor 18 complete de productie 222.340.902 Influenta modificarii preturilor de vanzare 106.612.632

Dinamica profitului aferent CA este in perioada 2006/2005 de + 49.317.772 lei Din analiza rezultatelor obtinute, observam faptul ca, in 2006/2005, societatea reuseste sa inregistreze o crestere de 49.317.772 lei. Este o crestere sigura si reala pentru ca are ca punct de plecare un rezultat pozitiv la sfarsitul anului 2005. Analizand evolutia profitului ca urmare a modificarii volumului productiei vandute putem observa, la sfarsitul anului 2006, o crestere a profitului cu 33.555.748 lei, crestere manifestata ca urmare a cresterii volumului de produse vandute cu 12,7%. Modificarea structurii productiei vandute influenteaza nefavorabil la sfarsitul celor 2 ani de analiza. Modificarea costurilor complete de productie influenteaza favorabil profitul, determinand o crestere a acestuia cu 222.340.902 lei, in perioada 2006/2005 Modificarea preturilor de vanzare determina o crestere a profitului aferent CA in ambele perioade analizate, dar o vom interpreta ca deplin favorabile, doar in conditiile in care cresterea preturilor s-a datorat diversificarii productiei sau inovarilor calitative.

19