PROIECT

BURUIANA LIVIA SIMA TATIANA COLEGIUL NATIONALAUREL VLAICU

Viaa i opera lui

ARHIMEDE

ARHIMEDE (287-212 .Hr.)

Arhimede a fost cel mai de seama matematician al antichitatii.Multi dintre noi am auzit de Arhimede cel care a exclamat EVRIKA , descoperind o lege a fizicii in timp ce facea baie.Dar mai putini dintre noi stiu cum a murit aceasta minte stralucitoare a antichitatii. Arhimede s-a nascut in orasul-stat Siracuza,din Silicia,in familia unui astronom si matematician,pe nume Fidias.Acesta este singurul fapt cunoscut despre el.Un prieten al lui Arhimede ,pe nume Heraclide a scris o biografie,dar aceasta s-a pierdut.

Arhimede face parte dintre acei oameni a cror via se identific cu opera. Aventurile cele mai importante ale vieii lui Arhimede pn la faza final, n care el devine aprtorul cetii sunt lucrrile i descoperirile sale, care vor continua fr oprire pn la obsesie. Trebuia nti edificat mecanica sau, mai exact, tiina echilibrului corpurilor solide.

Pregtirea tiinific a lui Arhimede a gsit desigur un mediu prielnic n aceast cetate, unde i-a desvrit cariera de nvat, ncheiat cu acea legendar aprare n faa atacului armatelor Romei, care i-a imortalizat geniul etnic i virtuile sale de cetean. Admirabil nzestrat pentru matematic, cu o solid pregtire, tnrul Arhimede pleac n preajma celor 20 de ani ai si s-i mplineasc nvtura n centrul de atunci al tiinei Alexandria, unde domina nc amintirea proaspt a puternicei personaliti a lui Euclid. Arhimede a fost matematician i fizician. A dat matematicii cea mai satisfctoare definiie intuitiv a numrului iraional, realiznd prin ea sudura definitiv ntre numr i geometrie. A dat principiile unei teorii a msurrii mrimilor geometrice linii, suprafee, volume ilustrnd-o cu multe i importante exemple. A creat numeroase modele geometrice, precum spirala ce-i poart numele, pentru a depi pe naintai n demonstrarea indefinitei capaciti de ilustrare pe care o conine geometria, n ntrecere cu imaginaia artistic sau cu posibilitile de creaie ale notrii. A impus definitiv tiinei punctul de vedere al geometriei, care, iniiat de Pitagora, ilustrat de opera lui Euclid i ncununat de teoremele lui Apollonius, afirm proeminena raionamentului demonstrativ ca suprem criteriu al adevrului matematic.

Viata lui Arhimede

Despre viata lui Arhimede se cunosc mai multe amanunte decat despre orice alt savant al Antichitatii, dar ele sunt mai curand anecdotice, reflectand faptul ca geniul sau in ale mecanicii a impresionat imaginatia populara .Inca din tinerete Arhimede a dat dovada de inzestrari tehnice iesite din comun.Se spune ca,odata,cala unei corabii imense facute la comanda regelui Hieron s-a umplut cu apa in urma unei ploi torentiale.

Nestiind cum sa scoata apa,regele la chemat pe Arhimede. Astfel, Arhimede a inventat ceea ce azi este cunoscut sub numele de surubul lui Arhimede(sau surubul fara sfarsit).

Spirala lui Arhimede este o curba plana denumita dupa matematicianul grec Arhimede care este definita ca locul geometric al punctelor care corespund pozitiilor n timp ale unui punct care se ndeparteaza de un punct fix (originea) cu viteza constanta de-a lungul unei drepte care se roteste n jurul originii cu viteza unghiulara constanta. n coordonate polare, aceasta curba poate fi descrisa de ecuaia: unde a i b sunt numere reale. Arhimede a descris o astfel de spirala n cartea sa despre spirale. Spirala lui Arhimede are dou brae, unul pentru > 0 i altul pentru < 0, conectate n origine.
r=a+b

n lucrarea Masurarea cercului, Arhimede da valoarea radicalului din 3 ca aflandu-se ntre 265153 (aproximativ 1.7320261) si 1351780 (aproximativ 1.7320512). Valoarea actuala fiind de aproximativ 1.732508, ceea ce arata o estimare foarte buna a valorii. El a introdus acest rezultat fara a oferi nici o explicatie a modului n care a obtinut aceasta valoare.Cuadratura Parabolei este un tratat de geometrie, scris de Arhimede n secolul al 3-lea .Hr. Lucrarea este scrisa sub forma de scrisoare adresata prietenului sau Dositheus si cuprinde 24 de propozitii despre parabola, culminand cu demonstratia ca aria segmentului parabolic (aria dintre parabola si dreapta secanta) este egala cu 4/3 din aria triunghiul nscris. Demonstraia foloseste metoda epuizarii. Arhimede mparte aria ntr-o infinitate de triunghiuri a caror arie formeaza o progresie geometrica. El calculeaza suma seriei si dovedeste ca rezultatul reprezinta aria segmentului parabolic. Acest lucru reprezinta cea mai sofisticata folosire a metodei epuizarii din antichitate si a ramas nentrecuta pana la dezvoltarea calculului integral n secolul al 17-lea, fiind urmata de formula cuadraturii a lui Cavalieri .