Paralela ntre doua creatii lirice apartinnd romantismului si simbolismului: Sonet d eMihai Eminescu si Sonet de GeorgeBacovia/ Singuratate de Mihai

Eminescu si Singur eGeorge Bacovia Mihai Eminescu si Geoge Bacovia sunt reprezentativi n literatura romna pentruurma toarele curente literare:romantism si simbolism. Pentru a putea fi aprofundate 1 aceste curente literare este nevoie de o scurta prezentare a caracteristicilor s i ideilor care sunt surprinse n operele scriitorilor care se ncadreaza n aceste dou a curente. Romantismul este curentul literar care s-a manifestat n secolul al XVIII-lea nAnglia si German ia si n secolul al XIX-lea n Franta, Italia si Spania ca o reactie laadresa clasic ismului.Se carecterizeaza prin suprematia sentimentului asupra ratiunii,prin nev oia de a evada din realitatea constrngatoare a lumii fizice n vis, exotism,trecut, mister sau fantastic. Obsesia scritorilor romantici devine cultul eului, al lum iiinterioare, al subiectivitatii, al sensibilitatii. Opinii critice despre roman tism au emisurmatorii analisti literari:G.Calinescu n articolul Clasicism, romantism, baroc n Principii de estetica : Individul romantic este utopia unui om complet anormal, dezechilibrat si bolnav, adicacu sensibilitatea si intelectul exacerbate la maxim, rezumnd toate aspectel e spiritualede la bruta la geniu. Romanticul este maldiv, infirm, tuberculos, ne bun, orb, lepros,atribuindu-i-se utopic o complexitate senzoriala si sufleteasca mai mare dect cea pecare acesti bolnavi o au n realitate. Starea romantica este v isarea,cosmarul.Romanticul e subom sau supraom, nger sau demon.Romanticul consuma gin,opiu , ori bea apa din Lete, fiindca el are nevoie ori de excitante , ori d e analgezice, casa suporte sau sa uite infernul vietii.Romanticul este independe nt, revolutionar. n culturile romnesti occidentale se remarca evolutia de la neoclasicism laRomanti smul nalt (1790-1815), iar mai apoi la Romantismul Biedermeier(1815-1848).Romanti smul nalt este caracterizat de radicalism, vizionarism, ideologic, simtcosmic, mi sticism, intensitate pasionala. Unicul reprezentant al Romantismului nalt dincult ura noastra este Mihai Eminescu-cu un decalaj de peste 50 de ani.Romanticii aspi ra catre: idealism - atitudine filosofico-existentiala ce afirmaprimordialitatea spiritului si a id eii asupra materiei.Idealistii romantici ajung sa sustina nudoar superioritatea spiritului, ci chiar sa nege realitatea existentei materiei ;idilism -viziunedespre lume ce pune n evidenta un model uman n care predomina buna cuviint a,ordinea, linistea, modestia; pesimismul tendinta filosofica potrivit careia raul si suferintapredomina n univers si nu pot fi nlaturate; om de geniu -personajul romantic este , n 2 conceptia lui Kant, singura fiinta capabila sa mai spere la cunoasterea absoluta auniversului. Criticul D.Popovici compara geniul eminescian cu figura titanului promovatde Byron sau Shelley : Simbol al spiritului de revolta si al nazuintei de libertate, titanul,asemenea d eminului, se caracterizeaza printr-o actiune cociala avnd ca scopdistrugerea ordi nii stabilite.

Totusi, Eminescu este influentat de experientadezamagitoare a vietii si a pesimi smului filosofiei schopenhauriene si ti ndeparteazaomul de geniu de modelul titani c al poetilor englezi: Geniul lui Eminescu secaracterizeaza prin evolutia lui pe palnul infinitului, prin vastitatea perspectivelor sale.ntimp ce titanul, care ar trebui sa ramna n cuprinsul omenirii, dinamiznd-o, radicand-o,ducnd-o catre forme n oi de viata, geniul ajunge sa se izoleze de aceasta omenire, sa-si converteasca firea lui activa, ntr-o fire contemplativa . (D.Popovici, Poezia lui Mihai Eminescu ) Simbolismul este considerat ca o reactie la romantism si a aparut la sfrsitulsecolului al XIX -lea n Franta si respecta principiile orientarii romantismului: respingerearedari i fidele a realitatii, promovarea celor mai profunde stari sufletesti, cautarea uneirealitati transcendente, spiriruale, siperioare lumii decazute. nsa simbolist ii respingretorismul si mesianismul romanticilor, considerd ca starile sunt difuz e, ambigue,misterioase, ce carcterizeaza nferioritatea umana pot fi readate doar prin intermediulsugestiei. S.Mallarm afirma ca a numi obiectul nseama a suprima tr ei sferturi dinfarmecul lui a sugera, iata visul nostru! De aceea, muzicalitatea, ca forma a sugestieiajunge un principiu de baza pentru simbolisti.Verlaine proclama ca muzica este naintede toate. Lumea reala fiind o p roiectie a celei ideale, simbolisti cred ca pot sugeraunitatea ei prin surprinde rea interdependentei dintre elementele care o compun saudintre obiecte, stari, s enzatii si gnduri. n consecinta, ei mizeaza pe tehnicacorespondentelor ori a sines teziei. Philippe Van Tieghem, n Marile doctrine literare nFranta afirma ca simbolismul i stabileste ca maestrii pe Baudelaire, pe Mallarm si peVerlaine, primul pentru ca este adevaratul precursor , al doilea pentru ca a nzestrat pentru totdeauna poezia cu sensul misterului si al i nefabilului , al treilea pentru ca arupt lanturile crude ale verbului . 3