Sunteți pe pagina 1din 1

Retrimiterea este o institutie de drept international privat.

Retrimiterea ofera posibilitatea legii straine declarate competente sa faca o trimitere catre o alta lege, fie legea instantei sesizate, fie la alt sistem de drept. I.Ca definitie, retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, n ntregul sau (deci inclusiv la normele sale conflictuale), iar acesta din urma, prin norma sa conflictuala n materie, nu primeste trimiterea, ci fie trimite napoi la dreptul statului forului, fie trimite mai departe, la dreptul unui stat tert. Pentru a exista retrimitere trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: - Sa existe un conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezenta cu privire la un anumit raport juridic; - Norma conflictuala a forului (a statului instantei sesizate) sa admita retrimiterea, adica sa trimita la ntregul sistem de drept strain. II. Aparitia retrimiterii n practica judecatoreasca ntr-o speta venita din partea instantelor engleze (1814), cunoscuta sub numele de Collier V. Rivaz, privind conditiile de validitate ale testamentului, faptele au fost urmatoarele: un cetatean britanic, avnd domiciliul potrivit legii engleze n Belgia, a lasat la decesul sau un testament care era valid dupa dreptul englez, dar era nul dupa dreptul belgian. Testatorul nu avea domiciliul n Belgia, dupa dreptul acestei tari, deoarece nu ndeplinise formalitatile prevazute de lege n acest scop. S-a ridicat problema validitatii testamentului. Solutionnd aceasta speta, instanta engleza a aplicat foreign court theory (teoria instantei straine), care n opinia unor autori nseamna nlaturarea retrimiterii si care consta n aceea ca judecatorul englez trebuie sa judece si sa aplice legea domiciliului testatorului, adica cea belgiana. Daca speta ar fi fost judecata n Belgia, aici sar fi aplicat pentru validitatea testamentului legea nationala a testatorului, adica cea engleza, ceea ce a facut si instanta engleza declarnd testamentul ca fiind valid. Discutarea retrimiterii din punct de vedere teoretic a fost determinata de speta Forgo, care a constat n urmatoarele: un copil bavarez, din afara casatoriei, cu numele de Forgo, este adus n Franta de la vrsta de 5 ani. El traieste aici tot restul vietii si moare la vrsta de 68 ani, lasnd o succesiune mobiliara importanta. Desi locuise tot timpul n Franta, el nu dobndise ceea ce numea legea franceza de atunci domiciliul legal n Franta, deoarece nu ndeplinise formalitatile prevazute pentru aceasta de legea franceza. El avea numai domiciliul de fapt n Franta, iar domiciliul legal l avea n Bavaria. Forgo nu a lasat testament. La moartea sa, rudele colaterale dupa mama au introdus n fata instantei franceze o petitie de ereditate. Potrivit legii franceze, succesiunea imobiliara era crmuita de legea nationala a defunctului, adica cea bavareza, care prevedea un drept de succesiune n favoarea colateralilor dupa mama, din afara casatoriei. Daca s-ar fi aplicat aceasta lege succesorala, succesiunea ar fi trebuit sa se deschida n favoarea mostenitorilor mentionati. Dar normele conflictuale bavareze supuneau succesiunea mobiliara legii domiciliului de fapt al defunctului, adica legii franceze succesorale. Instanta franceza a acceptat retrimiterea dispusa de norma conflictuala bavareza, prin hotarrea sa din anul 1878, si a aplicat legea franceza potrivit careia rudele din afara casatoriei nu aveau niciun drept de mostenire. n acest fel, succesiunea a revenit statului francez, cu succesiune vacanta. Retrimiterea a fost folosita n practica judecatoreasca si n spete cu interese ale tarilor socialiste, anume n privinta nationalizarii si a succesiunii. Astfel, s-a considerat ca legile socialiste privind nationalizarea si-ar fi autolimitat domeniul de aplicare numai la bunurile care se gasesc pe teritoriul statului respectiv, iar pentru bunurile care se gasesc n strainatate ar fi retrimis tacit la legea tarii pe teritoriul careia se gasesc bunurile. Aceeasi solutie a fost data si pentru bunurile cuprinse n succesiunea lasata de un cetatean sovietic (speta a