EFECTUL DE PIRAMIDA de Maria Barbu

traiesc aici cu un fel de sfiala, ma ascund dupa gand, ma cuprind de cuvant si de tine. mantuirea oamenilor nu mai vine, s-a pierdut printre spini si durere. criminali si slugoi sug din vasul cu miere al acestei lumi nevinovate. tu ma mangai pe spate, pe nodurile aripilor si ma faci sa rezist tentatiei de a zbura spre alt cer. in gradina Ghetsimani inca mai sper sa gasesc duhul neprihanit, gata sa faca lumina in noi. numai ca turma aceasta de oi cu figura umana cauta parca doar poveri de pomana, parca se-aseaza-n genunchi la copaci fara trunchi, fara sa-si recunoasca stapanul.

mi-e dor de cercul edenic, mi se umfla sanul de lapte si de durere. in aceasta tacere de piramida, eu ma simt sus, inspre stele, iar poporul de lut sta jos, in intuneric, la galere.