Stresul si comportamentul suicidar

Sa cercetam cele care s-au petrecut ca sa cunoastem cele prezente si sa prevedem cele ce se vor intampla (Hipocrate).

model stress- diateza

Mann et al (1999) propune un model stresdiateza in care comportamentul suicidar este considerat consecinta interactiunii dintre: fenomenele acute stres si o diateza, reflectand o vulnerabilitate persistenta din cauze genetice, experiente din copilarie si/ sau factori legati de dieta

Raspunsurile adaptative bazale la stres includ:

fuga sau lupta (de exemplu o stare de trezie arousal subita) ->o activitate crescuta in sistemul noradrenalina- adrenalina- si retragerea( de exemplu o stare de inactivitate sau utilizare redusa a energiei)->o activitate crescuta a axei hipotalamo-hipofizo- adrenale, conducand la schimbari in reglarea glucocorticoida.

Factorii psihosociali sau de mediu

Reteaua sociala a unui individ -rol de pavaza fata de stres. exista etapele ce se bazeaza pe diferentierea in functie de sex, statut socio- economic, statut marital, rasa, religie si etnie. Atunci cand o persoana esueaza in achizitonarea standardelor ce se aplica identitatii sociale intr-o situatie particulara, in acea situatie exprimenteaza disconfort si sentimente de refectie de sine, autorejet=> risc suicid.

Factorii de mediu
nu pot fi separati de caracteristicile legate de personalitate. Coloratura data de temperamentul unui individ defineste , printre altele, caracteristicile retelei sale sociale. Unele persoane sunt mult mai sensibile la factorii de mediu decat altii. Reteaua sociala, migratia factorii legati de dieta pot avea rol protectiv sau de reimprospatare asupra comportamentelor de stres si asupra sentimentelor.

Caracteristicile dietei
in particular: triptofan, colesterol, acizi grasi si alcool. O dieta libera de triptofan=>dispozitie depresiva sau agresiva la persoane vulnerabile. Factorii de stres, genetici si dieta influenteaza metabolismul colesterolului. =>Asocierea dintre concentratiile scazute de colesterol si concentratia scazuta de serotonina si mortile violente. efectul protectiv al dietei continand acizi grasi omega -3 asupra aparitiei tulburarilor depresive ; corelatie semnificativa intre concentratia acizilor grasi si nivelul de 5-HIAA in LCR la alcoolicii violenti. important factor de risc pentru comportamentul violent si impulsiv cum este suicidul=> ingestia excesiva de alcool. Consumul excesiv de alcool si droguri, cu sau fara un diagnostic stabilit de tulburare de abuz de substante poate fi privit ca un factor de risc pentru tentative suicidare repetate.

efectul migratiei
efectul migratiei asupra sanatatii mentale in general si asupra comportamentului suicidar in particular. Un risc dublu de suicid la indivizi nascuti in strainatate comparativ cu populatia nativa riscul este mai mare in noua lor tara decat in tara de origine.

TULBURARI DE AJUSTARE
Stres=> tulburari de adaptare

TULBURARI DE AJUSTARE
subtipuri, in functie de simptome: - cu anxietate, -cu dispozitie depresiva, -mixte= cu anxietate si dispozitie depresiva, -cu perturbarea conduitei si -cu perturbarea mixta a emotiilor si conduitei

TULBURARI DE AJUSTARE
se exteriorizeaz prin simptome comprehensibile, pe care le putem nelege n funcie de cele expuse de subiect i de evenimentele care au declanat-o i o ntrein.

clasificarea :
Tulburri anxios-fobice; Agorafobia; Fobie social; Fobie specific; Tulburri anxios-generalizate; Tulburare de panic; Tulburare anxios-depresiv; Tulburare de conversie; Hipocondria.

se pot ntlni acte autolitice:

n funcie de: severitatea,/ durata simtomelor,/ modul n care sunt afectate relaiile interpersonale, intrafamiliale i socioprofesionale /sau alte probleme tensional-stresante, /precum i de reactivitatea individului , de multe ori acompaniate i de alte comorbiditi, mai ales anxios- depresive (determinate frecvent de divor separri, pierderea locului de munc, frustraii afective i altele) Astfel putem afirma c i nevrozele sunt implicate n suicidogenez.

Natura factorilor psihologici

Simptome depresive/ anxietate, Trasaturi de personalitate,mecanisme de defensa sau stil de coping, comportamente maladaptative.

Material si metoda
Au fost luati in studiu pacientii ce s-au internat in Clinica de Psihiatrie in perioada 01.01.201030.04.2010 prezentand o simptomatologie legata de stress, tulburare de adaptare. Au fost inclusi pacienti, cu varste cuprinse intre. Acest lot reprezinta% din numarul total de internari. Studiul se bazeaza pe colectarea de rutina a datelor medicale

evaluarea
diagnosticul a fost pus pe baza unei liste de criterii(DSMIVTR, ICD) ;Tulburari de ajustare S-au aplicat :-scala de evaluare a evenimentelor de schimbare de viata ( Rahe-Holmes), GAS( global assessment scale), chestionar de evaluare a riscului suicidar MADRS HAM-A

schimbarea de viata-RaheHolmes,1994
1.decesul partenerului de viata. 2.divort. 3.decesul unui membru apropiat al familiei. 4.separare maritala 5.ranire sau boala personala severa. 6.pierderea serviciului. 7. condamnare la detentie. 8.decesul unui prieten apropiat. 9. sarcina. 10.reajustare in afaceri.

GAS Ratings
ideatie depresiva-dispozitie Suicid. perturbare somn- apetit. acuze somatice aspect exterior inadecvat Dezorientare-memorie dezorganizare cognitiva . Halucinatii . Ganduri neobisnuite- idei delirante- suspiciune furie negativism. ideatie violenta negarea bolii -agitatie -Retardare- retragere emotionala . Alcohol abuz . Drug abuz. Judecata. capacitatea de a se face placut . 1.Subiective disconfort 2.Behavioral disturbance perturbari comportamentale. 3. Tulburari ale controlului impulsurilor . 4. testarea realitatii 5. rolul in ansamblu

CHESTIONAR
Date personale: NumePrenume. Domiciliu : Mediul . UrbanRural Statut marital : cstorit . . necstorit divorati . vduvi consensualicelibatari. separai. Statut profesional : casnic . muncitor calificat. m. necalificat funcionar . cadre didactice. tehnicieni. militari. personal medicalingineri. marinari. fr profesie.. agricultori. etc Ocupaia actual. : elev studentfr ocupaie. omer pensionar de boal. pensionar de vrst colarizare: generallicealprofesional postliceal studii superioare. Naionalitate ReligieEtnie Data decesului: ziua. luna . anul Locul sinuciderii: la domiciliu la locul de munc in loc izolat n spital . n armat . nchisoare . n pdure. n alt loc Boli incurabile: cancer degenerative . epilepsie psiho-sindroame organice . etc Tulburri psihice: schizofrenie . depresii. alcoolism tulburri de personalitate . alte tulburri Tentative i/sau (suicid) n antecedente personale i familie Graviditate nedorit Ce motive considerai c au determinat ? probleme colare probleme sentimentale (certuri cu partenerul) conflicte intrafamiliale (gelozie, infidelitate, alcoolism etc.) conflicte la locul de munc pierderea locului de munc omajul dificulti financiare pierderea unei persoane iubite boal cu infirmitate proprie eecuri profesionale probleme judiciare dificulti n viaa sexual alte motive tristeea nelinitea anxioas autoagresivitate sau heteroagresivitate irascibilitate

Surse generale de stres

Conditii grele de munca. Suprasolicitare profesionala, Presiunea timpului. Primejdii fizice Ambiguitatea. Conflictualitatea Responsabilitatea pentru sine si altii. Promovarea/ nepromovarea Lipsa securitatii profesionale . Ambitii nerealizate Dificultati in luarea deciziilor Efectuarea de activitati nedorite, inferioare competentei profesionale Dificultati financiare. Probleme familiale Pierderi de diferite tipuri. Imbolnaviri Nesiguranta zilei de maine

Obiective
Evaluarea nivelului de stres in momentul tentativei suicidare Metoda utilizata Studiul factorilor preventivi

rezultate
Severitatea/ durata simtomelor, modul n care sunt afectate relaiile interpersonale, intrafamiliale i socioprofesionale / alte probleme tensional-stresante, reactivitatea individului

.
Total internri continue 01.01. 30.04.2010 = 428 Alcool 12 pacieni=3,8%.............................5 cu tentative suicid F 40-43: Depresie + Alcool 7 pacieni 5 cu tentative suicid Anxios- depresive + Alcool 2 pacieni 1 cu tentative suicid

Total internri continue i de zi 01.01- 30.04.2010 = 1973 pacieni Alcool=96 pacienti=4,8% ..9 cu tentative F40-43 Depresii=88=4,4% .7 cu tentative suicid Tulburari anxioase=69 pacienti=3,8%...2 cu tentative suicid

Conduite suicidare
Obsesie suicidar frecvent la t. anxiosdepresiva( frica de ce va urma) Tentative sucidare cu caracter demonstrativ teatral Manifestarea dorinei - frecvent in asociere cu insomnia

Coping maladaptativ
Total internri continue 01.01. 30.04.2010 428 Alcool 12 pacieni=3,8%

4% 6% 10%

4%

25%

Schizofrenie + Alcool 7 pacieni= Depresie + Alcool 7 pacieni

14%
Organici + Alcool 11 pacieni Bipolari + Alcool 5 pacieni Demen + Alcool 3 pacieni Tb Mixt Personalitate + Alcool 2 pacieni Anxios- depresive + Alcool 2 pacieni

23% 14%

Alcool Depresie Bipolar Mixta Personalitate

Schizofrenie Organic Dementa Anxios-depresive

Reactii la stres
Total internri continue i de zi 01.01- 30.04.2010 1973 pacieni Din care: Alcool 96 pacieni= 4,8% Depresii 88 pacieni=4,4% Tb. Anxioase 69 pacieni=3,8%

Stil de coping maladaptativ

Din cadrul internrilor continue

40 35
49 pacieni au avut diagnostic principal sau secundar Alcool

30 25 38

38 sex masculin

11 sex feminin

20 15 10 5 0
Sex Masculin Sex Feminin Nr. pacieni

11

discutii
-o ruptur brutal, o deteriorare a relaiilor cu anturajul, care devine intolerant, eecurile colare sau profesionale, decepiile sentimentale i altele joac un rol important n precipitarea actelor suicidare. -hipercontientizarea fenomenologiei psihopatologice i a dificultilor de adaptare la condiiile existeniale, genereaz o serie de conflicte i anxietate care pot declana acte suicidare.

discutii
-anumite acte autolitice se realizeaz ntr-un context social, politic sau istoric particular i neprielnic i ca atare ele sunt etichetate ca neavnd o legtur direct cu o posibil tulburare psihic( somaj , lipsa unui loc de munca, lipsa unui venit stabil). -n aceste condiii conjuncturale, prezena unor factori predispozani faciliteaz trecerea imprevizibil la suicid, surpriznd att familia ct i anturajul, care nu-i pot explica mobilul i motivele suicidului

discutii
determinism multifactorial i diferit de la un individ la altul ceea ce creeaz mari dificulti de evaluare a riscului i a gsirii celor mai adecvate msuri suicido-preventive.

discutii
aparitia comportamentului suicidar nu este legata intre limitele bolilor psihiatice clasice cum sunt depresia sau schizofrenia si este mult mai obisnuita in unele boli somatice , cum este cancerul sau bolile neurologice, decat in altele. transmiterea familiala a comportamentului suicidar apare independent de transmiterea bolilor psihiatrice. Ca urmare s-a propus existenta unuia sau mai multor sindroame suicidare independent de bolile psihiatrice majore.

DISCUTII
interactiunea dintre stres si caracteristicile psihologice=> impactul schimbarilor induse de stres asupra sistemului neuroendocrinologic in reglarea anxietatii si agresivitatii

discutii
n nevrozele observate de noi i n special a celor anxios-depresive, comportamentul autolitic are n mod obinuit semnificaia unui strigt de ajutor (The cry for help ), ce ar exprima dorina de a modifica tipul relaiilor interpersonale i de a le transforma n favoarea lor, putnd mbrca i forma unei tendine de a evada dintr-o situaie intolerabil.

Hipercontientizarea fenomenologiei psihopatologice

i a dificultilor de adaptare la condiiile existeniale genereaz o serie de conflicte i temeri anxioase =>faciliteaza declanarea actului suicidar. Acest tip de mecanism suicidogen se ntlnete mai frecvent la subiecii cu nevroze anxios-depresive i la personalitile de tip borderline.

se pot ntlni urmatoarele conduite suicidare:

Obsesie suicidar, n care actul se realizeaz foarte rar. Aceast obsesie se ntlee mai frecvent n cadrul nevrozei anxioase cu elemente obsesiv-impulsive; Tentative sucidare cu caracter demonstratriv teatral, prezent mai ales n nevroza de conversiune, i Manifestarea dorinei de dominare din nevroza fobic cu perioade lungi de insomnie.

Momentul comiterii actelor autolitice

O fac n timpul unor crize de angoas: -experiene insurmontabile mult mai penibile dect celelalte suferine psihosomatice trite pn atunci. Caracterul incomprehensibil al senzaiilor resimite, imposibilitata de a identifica pericolul presimit i de a se apra, =>devin toate nspimnttoare i pot declana desfurarea suicidului. parasuicidul i suicidul sunt mai fecvente la subiecii hipocondriaci i la cei cu tulburri anxioase i atacuri de panic. n nevroza obsesivofobic, actele autolitice se ntlnesc rar, situaii n care ele sunt doar sfritul unei perioade lungi de lupt cu fobiile i cu sine nsui.

Concluzii
Aproximativ 10% din cei care tenteaza suicidul nu prezinta semne manifeste de boala psihiatrica. Poate apare la barbati tineri in absenta unei psihopatologii manifeste, Cei cu tulburari de adaptare adeseori au comunicat gandurile suicidare celorlalti, au avut diagnostic de depresie minora, de durata redusa dar fara istoric de tratament psihiatric in antecedente La varstnici apare de asemenea suicidul fara o psihopatologie observabila, prin dificultati de coping. Un semnal de alarma serios este tentativa suicidara prin metoda violenta.

Concluzii
Simptome obisnuite in tulburarile de ajustare sunt un sentiment de lipsa de speranta, sentimentul ca nu functioneaza ca d obicei, plans facil, anxietate. Cronicizarea acestor simptome datorita persistentei factorilor traumatici. Persoanele tinere sau varstnice care comit suicidul si au un diagnostic de tulburare de adaptare sunt de obicei fragile, sensibile, usor de ranit si susceptibile la stres. Avand in vedere ca barbatii sunt adesea retinuti, comunica mai putin, este important de observat orice semn de gand suicidar sau de simptom depresiv pe care-l exprima indirect Tinerii depresivi adesea se refera la esecul in a face fata situatiilor obisnuite- in viata de familie, la scoala sau la munca, cu prietenii, in serviciul militar si activitatile de placere Evenimentele de viata reprezinta factori trigger cu impact in functie de modul cum sunt percepute de individ

Concluzii
impactul stresului asupra vulnerabilitatii pentru comportamentul suicidar poate fi privit din diferite puncte de vedere, pornind de la gene si ajungand la religie. In cadrul fiecarei sfere, pot fii descrisi atat factorii de protectie cat si facilitatori, adesea sisteme variate sau dimensiuni moduleaza sau echilibreaza pe fiecare- toate cu scopul de a supravietui.