De la inceput vreau sa va atrag atentia ca nu stiu ce ati facut la seminar si pe ce anume s-a accentuat.

De asemenea, vreau sa retineti ca un text poate avea mai multe interpretari si e posibil ca eu sa va spun ceva cu care Claudiu Craciun sa nu fie de acord. (asa cum el poate sa spuna ceva cu care eu sa nu fiu de acord ca ar merge ca interpretare). De aceea va rog sa retineti ca indiferent de ce raspuns va dau eu, ceea ce e decisiv pt nota voastra este ceea ce v-a spus la seminar.

M. WEBER: 1) Pentru a contraargumenta ideea "Constrangerea fizica este necesara in viata politica": a) Putem sa spunem ca aceasta constrangere este necesara insa nu suficienta. b) Putem spune ca violenta poate fi folosita in 2 situatii: pentru a dobandi puterea intr-un stat sau pentru a o mentine. Apoi, putem da exemple in care puterea a fost preluata fara constrangere fizica (ex: Revolutia de Catifea din Cehia sau decizia de unirea a RDG cu RFG cand a cedat Erich Honeker puterea reprezentantului ales de catre popor) si exemple in care puterea a fost mentinuta fara constrangere fizica (mandatul lui Obama, conducerea in Norvegia a lui King Harold al V-lea si prim-ministrului Jens Stoltenberg). Eventual putem compara cu cele in care stim ca puterea a fost obtinuta sau mentinuta prin violenta?! c) Alte idei sau cel putin o directie in care am putea merge? Acest subiect are 2 interpretari: 1) va cere intr-adevar sa argumentati non necesitatea constrangerii fizice in viata politica 2) va cere sa va prindeti ca e o capcana si ca, de fapt, constrangerea e absolut necesara la 1 merg interpretarile voastre. Mai merge insa si altceva ... sa aduceti aminte de cercetarea lui Clastres in privinta puterii necoercitive. Societatile alea au politic dar (asa sustine Clastres cel putin) au putere care nu e coercitiva (deci nici constrangere fizica) la 2 pur si simplu va dati seama ca daca e subiect din Weber atunci politica e definita drept putere iar puterea are ca ultim resort constrangerea fizica. Weber e preocupat de statul modern si aici e f clar ca argumentul lui este ca acesta nu se poate defini fara idee de constrangere fizica. O definitie este pur si simplu o asamblare de caracteristici necesare si suficiente pt a descrie obiectul de definit. In sensul asta constrangerea fizica poate fi gandita drept o caracteristica necesara dar nu suficienta (deci exista si alte caracteristici) pentru a defini statul. (asta e o interpretare pe care ati dat-o si voi mai sus). 2) Daca trebuie sa vorbim de ideal tipuri, putem sa dam ca exemple:

a) la autoritatea eternului "de alta data" - Queen Elizabeth, Printul Albert al 2-lea de Monaco b) autoritatea data de charisma unei persoane - Corneliu Vadim Tudor, Papa Ioan Paul al 2-lea c) dominatia in virtutea legalitatii - Barack Obama, Traian Basescu a) dominatie in virtutea legitimitatii traditionale: sfatul batranilor (mosilor) din comunitatile organizate devalmas (obstea devalmasa), autoritatea patriarhului care prin traditia bisericii crestine este intotdeauna un barbat (de unde si ideea de pater si arhe conducerea tatalui),

b) dominatie in virtutea legitimitatii carismatice: Papa Ioan Paul 2, Maica Teresa, Napoleon, Pericle c) dominatie in virtutea legitimitatii rational-legale: Tariceanu (cand era prim ministru), Mugur Isarescu, Ben S. Bernanke (presedintele Federal Reserve USA)
ideea este sa urmariti caracteristica principala. De obicei actorii au caracteristici amestecate. Ex : Basescu a fost considerat carismatic de f multa lume dar a dominat si in virtutea legalitatii.

BACHRACH SI BARATZ, MANN 1) Ce elite putem da ca exemplu? Teoretic stim ca cele din armata, politica etc. Dar practic? De exemplu stim de la dl. Craciun ca putem spune ca Adrian Nastase face parte dintr-o elita dar cum am putea sa numim elita mai exact? 2) Unde se vede a 2-a fata a puterii, pluralismul? Sa facem referire la cercetarea lui Dahl sau sa spunem ca de exemplu sindicatele care nu au putere decizionala externa insa pot influenta salariile? 1) Wright Mills vorbeste in The Power Elite de cele 3 cercuri elita politica, elita militara si elita economica. Ele ar fi intr-o conspiratie pt a mentine dominatia asupra celorlalti. Vedeti documentul ala de l-am atasat eu pe grup. E inca in files (elite, dahl, b&B) 2) discutabil daca B&B sunt pluralisti. E discutabil si daca sunt behavioralisti. Pluralismul vine din concluzia studiilor unor autori exista o pluralitate de actori si nici unul nu reuseste sa concentreze puterea. Behavioralismul vine de la o orientare fata de stiinta aceea ce numai comportamentele manifeste sunt masurabile si de aceea trebuie sa studiem doar ce observam. Dahl si Polsby sunt sigur pluralisti si behavoralisti. B&B nu-s sigur nici una nici alta. Daca va uitati in Isaac el zice ca si B& B sunt behavioralisti ... eu am dubii pt ca argumentele structuraliste de tip mobilization of bias .. sunt clar nebehavioraliste. Structurile nu se pot observa direct deci nu se pot manifesta deci nu se pot masura. Asta ar spune un behavioralist pur sange. Cat despre pluralismul lor ... daca apelezi la a doua fata a puterii spui de fapt ca e posibil sa fie concentrata puterea in comunitate ... din pacate B&B nu au prezentat niciodata o cercetare in genul celei facute de Dahl la New Haven ca sa pot spune clar daca sunt sau nu pluralisti. FUKUYAMA 1) Impotriva "S-a ajuns la sfarsitul istoriei" a) La inceputul lucrarii "The end of history", Fukuyama afirma ca "evolutia unei societati se va incheia atunci cand (...) nu va mai exista progres in dezvoltarea principiilor de baza si in a institutiilor deoarece toate problemele importante ale societatii au fost deja rezolvate". Nu putem sa spunem ca el nu defineste aceste probleme importante? b) Fukuyama spune ca liberalismul a castigat in planul ideologic si al constiintelor insa ca este incomplet in plan real si material. Acesta inseamna ca exista totusi posibilitatea ca el sa dea gres, dintr-un motiv sau altul (de exemplu din cauza aplicarii eronate a ideologiei cum a fost in cazul socialismului marxist sau din cauza unor esecuri ca in cazul fascismului), rezultand ca desi in plan ideatic acesta era cea mai buna alternativa, opinia publicului nespecializat sa ceara o noua alternativa sistematica. c) Sfarsitul lucrarii ne zice ca secolele de plictiseala in liberalism ar putea duce la reincepere a istoriei.

Fukuyama nu poate fi inteles fara contextul in care a scris. E vb de sfarsitul Razboiului Rece. Cortina de fier cazuse, democratia parea sa devina singura organizare politica acceptabila. Libertatea, bunastarea samd pareau sa se instaleze si de aceea parea ca istoria conflictul se incheiase. Trebuie sa intelegeti ca textul nu este stiintific ci ideologic. Asta inseamna ca nu e rezultatul unei cercetari ci rezultatul unei gandiri ideologice care ne spune ca democratia e cea mai buna, liberalismul rules si alte asemenea. Afirmatia ca istoria s-a sfarsit a fost, f clar, contrazisa f repede de realitate. Opinia mea e ca articolul trebuie citit pentru ca a starnit f mare valva atunci cand a aparut si ot ca istoric vb a reprezentat cumva discursul de victorie al lumii democratice asupra totalitarismului comunist (si nu numai). In afara de asta insa ... e un exemplu de cum sa nu faci daca esti cercetator. Cercetatorii nu sunt exaltati ci rationali si rezervati. ERNEST RENAN: Cum am putea sustine ca natiunea nu este un concept spiritual? A nation is a spiritual principle, the outcome of the profound complications of history; it is a spiritual family not a group determined by the shape of the earth. We have now seen what things are not adequate for the creation of such a spiritual principle, namely, race, language, material interest, religious affinities, geography, and military necessity. What more then is required? As a consequence of what was said previously, I will not have to detain you very much longer pagina 10. Nush ce e ala principiu spiritual. Nu cred in asa ceva. Pt mine natiunea nu poate fi nimic mai mult decat o suma de valori impartasite o ideologie comuna a unui numar de indivizi. Renaan e holist cand vb despre natiune ca spirit. Eu sunt intr-o perspectiva individualista. Natiunea e, in interpretarea asta, o multime de valori pe care indivizii dintr-un teritoriu le au in comun + o multime de caracteristici materiale gen limba, geografie samd. Ceea ce spun eu este ca natiunea, in interpretarea asta este legata de institutii sociale si formale care mentin o ideologie a comunitatii. Asta nu inseamna ca natiunea nu este perceputa ca fiind ceva spiritual de catre membrii ei .. inseamna doar ca perceptia lor e alterata de institutiile care o fac sa para astfel. Eu pot sa percep un scaun mai lat ca fiind o banca .. da rasta nu-l face banca. E cam dificil sa argumentezi impotriva ideii lui Renan fara appel la niste cunostinte pe care nu aveti de unde sa le aveti momentan. Textul este din punctul meu de vedere, de asemenea, ideologizat serios. Lasa de inteles ca suma partilor nu este egala cu natiunea deci indivizii nu conteaza deci so what if we kill some of them .. natiunea va supravietui.