Cursul de Tehnician Maseur contine elemente introductive dar si notiuni avansate despre ceea ce presupune aplicarea corecta a procedeelor

de masaj. Tehnicile in vatate pe toata perioada de desfasurare a cursului sunt ideale pentru a fi folos ite in efectuarea unui masaj in mod profesionist. Cursurile de masaj sunt acredi tate, diploma obtinuta fiind recunoscuta atat in tara cat si in strainatate. Meseria de Tehnician Maseur presupune o cunoastere completa a tehnicilor de masa j somatic, reflexoterapie si drenaj limfatic manual. De aceea, pentru a va insus i eficient cunostintele despre cele trei domenii mai sus mentionate, am structur at cursul in trei module, continand toate notiunile caracteristice fiecarui proc edeu. Modulul de masaj somatic prezinta miscarile necesare realizarii unui masaj gener al de relaxare, anticelulitic si antivergeturi. Procedeele de masaj se impart in procedee principale si secundare. PROCEDEE PRINCIPALE 1. Netezirea (effleurage-ul) - consta in alunecari usoare si ritmice aplicate cu fata palmara a mainilor pe suprafata de masat. Netezirile sunt considerate mane vre pregatitoare de sedare (calmare) a tesutului cutanat din zona de masat pentr u a obtine efectul scontat. Ele se fac cu o anumita presiune, intr-un sens bine determinat, cu un anumit ritm. Netezirea se face si cu fata dorsala a mainii cu degetele lipite sau departate intre ele, cu una sau ambele maini. Alunecarile (n etezirile) pot fi usoare si superficiale sau mai apasate, eventual cu mainile su prapuse (stanga peste dreapta) pentru tesuturile subcutanate; pentru a actiona a supra tesuturilor profunde se executa neteziri puternice cu radacina mainilor, c u marginea cubitala a palmelor sau cu pumnii stransi. Pe membre, netezirile se f ac cu mainile asezate in cerc la acelasi nivel; miscarile vor fi simultane si/sa u alternative. Miscarile se executa cu fata palmara a mainilor si degetelor si c u mainile stranse in pumn cu degetele intinse. Presiunea netezirilor poate fi uniforma sau crescanda si apoi descrescanda spre sfarsitul ei. Presiunea miscarilor va fi adaptata la zona de masat in functie de suportul plastic al pielii din zona respectiva. Pentru activarea circulatiei sanguine periferice se executa miscari de netezire cu presare redusa, lente, repetate iar pentru activarea circulatiei sanguine pro funde si limfatice se fac neteziri cu presiune crescuta si din ce in ce mai ritm ate. Sensul aplicarii acestor manevre urmareste circulatia sanguina venoasa. La nivelul membrelor se executa in sensul circulatiei venoase deci de la extremi tati spre radacina. La nivelul trunchiului se executa de la gat si ceafa spre um eri si omoplati iar in regiunea dorsala de sus in jos pana in dreptul inimii cu presiune mai maire si in continuare pana in regiunea sacrala cu presiune mica pr in alunecare. Netezirile se executa pe zone mai intinse sau mai mici (in masajul segmentar) de -a lungul membrelor, al grupelor musculare sau vaselor sanguine si transversal, in cerc sau serpuit ori in zig-zag, in functie de zona de masat. 2. Framantatul (petrissage-ul) - se executa prin prinderea tesutului superficial cutanat si muscular intre degete si palma, intre police si restul degetelor pri n formarea unei cute si rularea ei prin presiune pe planul profund prin impinger ea mainii inainte. Pe regiunile intinse (spate si piept) framantatul se executa transversal dinspre linia mediana spre lateral si invers si de-a lungul regiunii de masat, cu o man a sau cu amandoua succesiv si concomitent. Pe membre se executa cu ambele maini "in cerc".

Forta de aplicare a petrissage-ului se adapteaza in functie de zone si volumul m uscular zonal. Petrissage-ul se executa atat in sensul arterial cat si in cel ve nos al circulatiei sanguine. Pe abdomen framantatul se executa numai daca exista tesut adipos abundent. 3. Tapotamentul (baterea) - este o manevra ce consta in executarea de lovituri u soare si ritmice cu marginea cubitala a degetelor si palmelor, cu palma intinsa si stransa caus sau in pumn. Aceasta manevra se adapteaza ca intensitate zonei d e masat. 4. Frictiunile - constau in apasarea tesutului subcutanat ea lor in sens circular si liniar. Frictiunile se executa u fata palmara sau podul palmei, cu una sau ambele maini, ii, a degetelor stranse in pumn, cu o singura mana sau cu simultan, superficial, mediu, profund, circular, liniar). si profund se deplasar cu varful degetelor, c cu fata dorsala a main amandoua (simetric si

Frictiunile se aplica cu policele, indexul, degetul mijlociu sau combinatii intr e ele si cu marginile cubitale ale palmelor. Frictiunile se aplica de sus in jos si de-a lungul coloanei vertebrale, in spatiile intervertebrale (cu indexul sau medium-ul) prin miscari circulare, ondulate, in zig-zag, dinspre regiunea media na spre exterior. Pe brate, frictiunea se executa sprijinind bratul pe plan oriz ontal sau pe umarul maseurului. 5. Vibratiile - executate din antebrat cu varful degetelor lipite sau rasfirate, cu podul palmelor, cu degetele intinse sau stranse in pumn. Se executa in gener al pe traiectul nervilor periferice. PROCEDEE SECUNDARE Se intercaleaza intre procedeele principale. 1. Cernutul si rulatul - se executa pe membrele superioare si inferioare dupa fr amantare si tapotament. Se executa cu degetele intinse si cu palmele. Cernutul s e executa cu ambele maini aplicate de o parte si de alta a zonei (segmentului) m asate, asemanator cu cernutul cu o sita. Rulatul se executa cu degetele intinse si cu palmele. Se executa in toate sensurile. Se pot alterna miscari de cernut s i rulat. 2. Presiunile - se executa cu palmele si degetele intinse de o parte si de alta a coloanei vertebrale in decubit ventral. Se executa concomitent sau succesiv cu presiune variabila. 3. Scuturarile - se executa prinzand tesutul intre police si mijlocul palmelor, se aplica mainile pe marginile extremitatilor distale ale articulatiilor mainilo r sau picioarelor. Se executa pe tesuturile si spatiile interosoase de la articu latiile mainilor si picioarelor. De asemenea pe degetele de la maini si picioare , pe laba piciorului. 4. Tractiunile - se executa cu ambele maini privind articulatiile membrelor (dea supra si dedesubt) in sensul axei lungi a membrului masat (mana sau picior). Se executa la sfarsitul masajului. Modulul de masaj reflexogen contine notiuni despre aplicarea corecta de presiuni pe punctele de pe talpi si palme corespunzatoare reperelor anatomice ale omului . Executarea procedurilor reflexoterapiei are un efect benefic imediat si reprez inta partea complementara in tratamentul medicamentos si/sau chirurgical aplicat pentru vindecarea bolilor organismului. Masajul reflexogen nu se face la intamp lare ci pe anumite puncte, fiecare din ele fiind corespondent unei anumite sufer inte.

Procedeul de drenaj limfatic consta intr-un preso-masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de ganglioni limfatici. Este o terapie ce propune eliminarea tu turor toxinelor neasimilate de organism in timpul procesului de sinteza celulara . Lipsa de exercitiu determina ingreunarea circulatiei limfatice, slaba circulat ie a sangelui si in particular drenajul limfatic defectuos. Specialistii conside ra ca drenajul necorespunzator ce determina invadarea tesutului subcutanat de ce lule gresoase este cauzat si de inmultirea toxinelor. Reducerea drenajului limfa tic si a circulatiei sangelui determina acumulari de grasime, tesutul conjunctiv isi pierde elasticitatea, aparand astfel imperfectiuni si denivelari ale pielii . Pentru a optimiza drenajul limfatic este necesar ca muschii sa se contracte, t esutul conjuctiv sa fie ferm, oferind un grad ridicat de compresie. Importanta unui drenaj limfatic corespunzator merge mult peste rolul sau de elim inare a rezidurilor. Limfa actioneaza de asemeni ca un filtru al tesuturilor: di struge bacteriile si toxinele cu ajutorul globulelor albe localizate in ganglion ii limfatici. De aceea sistemul limfatic este considerat un fel de gardian al sa natatii corpului. Drenajul limfatic se practica din vremuri stravechi, fiind men tionat ca o metoda de tratament, inca de pe vremea scolii medicale a lui Hipocra t, in anul 400 d.H.