1.Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu); scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; calitatea opiniei exprimate: trebuie s fie motivata si responsabil, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent; examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate. 2. Ce este auditul financiar? Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.Aceasta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in general, cu deosebirea ca pecialistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar obiectul informatiei il constituie orice informative financiarcontabila. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune.

3. Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridical examinarea este exclusiv profesionala; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale. 4. Faze si etape in executarea unei misiuni de audit, de baza. Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel: Faze Etape Faza iniial - acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit - orientarea i planificarea auditului Faza executrii lucrrilor - aprecierea controlului intern - controlul conturilor - examenul situaiilor financiare Faza final - evenimente posterioare nchiderii exerciiului - utilizarea lucrrilor altor profesioniti - alte lucrri necesare nchiderii - raportul de audit - documentarea lucrrilor de audit

5. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti,

auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: cunoaterea global a intreprinderii auditorul cauta sa obtina elemente care sa ii permita aprecierea celor mai importante riscuri existente; examenul de independen i de absen a incompatibilitilor auditorul verifica lista clientilor sais au ai societatii de expertiza in care lucreaza, pentru a se asigura ca nu exista o activitate dj remunerate de intreprinderea repectiva; auditorul mai verifica situatia sa si a membrilor familiei in legatura cu eventualele interese din partea intreprinderi respective; examenul competenei auditorul trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale personalului sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii; contactul cu fostul auditor sau censor autitorul trebuie sa se informeze in legaturile cu motivele demisiei sau refuzului de reinoire a mandatului fostului auditor sau censor, si mai ales, daca nu cumva au fost dezacorduri in ceea ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea masurilor hotarate, stabilirea onorariilor etc.; decizia de acceptare a mandatului dupa analiza factorilor de risc auditorul poate lua urmatoarele decizii accepta un mandate fara riscuri aparente; accepta mandatul, insa va necesita o supraveghere si masuri particulare; refuza mandatul. fia de acceptare a mandatului o astfel de fisa poate servi ca act justifciativ al deciziei de acceptare. Fisa de acceptare contine informatii despre: intreprindere; natura misiunii; onrarii; decizia si procedura de acceptare; repartizarea dosarului; alte procedure. Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 6. Orientarea si planificarea auditului.

n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-I permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit. Principalele lucrri din aceast etap sunt: Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii discutii cu conducatorii si personalul intreprinderii, examinarea unor documente interne si externe, vizitarea localurilor intreprinderii si examenul anlitic, sunt aspect ce vizeaza natura activitatii desfasurate , particularitatile sectorului din care face parte, politicile comerciale, financiare si sociale etc; Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative se are in vedere identificarea zonelor de riscsi stabilirea elementelor sau sectiunilor asupra carora trebuie concentrate actiunea de audit; Redactarea Planului de misiune (planului de audit) dupa cunosterea particularitatilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea sa isi orienteze misiunea in functie de domeniile si sistemele semnificative. Elaborarea programului de munc obligatia auditorului de a elabora si documenta un program de munca in care sunt definite natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit. 7. Planul de misiune: continut si rol. Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune: alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al intreprinderii; repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate etc.); -utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau experi; coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam; solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.); calendarul edinelor AGA i CA; termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient.

IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor. PLANUL DE MISIUNE - Prezentarea intreprinderii: - Denumirea - Sediul social - Capital social i acionari - nregistrare - Scurt istoric - Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena - Informaii contabile: - Bugete i conturi previzionale - Particularitile sistemului contabil - Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale - Definirea misiunii: - Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc. - Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere - Sisteme i domenii semnificative: - Prag de semnificaie - Funcii i conturi semnificative - Zone de risc identificate - Controale semnificative pe care ne putem sprijini - Orientarea programului de lucru: - Aprecierea controlului intern - Lucrri deosebite - Confirmri de obinut (interne i externe) - Inventare fizice - Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.) - Documente de obinut - Echipa i bugetul; - Planificarea: - Repartizarea lucrrilor - Datele interveniilor pe etape - Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele limit).

8. Evaluarea controlului intern: continut si etape Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? aceste proceduri sunt aplicate? n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern. Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i interveniilor sale. Etapele aprecierii controlului intern: nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; evaluarea riscurilor de eroare; verificarea funcionrii controlului intern; evaluarea preliminar; teste de permanen; evaluarea final i incidena asupra misiunii. 9. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? Obiectivele controlului intern sunt - protejarea activelor intreprinderii : - definirea responsabilitatilor - separarea sarcinilor si functiilor - descrierea functiilor - procedura acordarii imputernicirilor - asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile - modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative - organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii - organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia - respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile - controalele de baza ale activitatii contabile - asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii - promovarea eficacitatii exploatarii

10. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati ? Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt : a) Existenta unui plan de organizare,cuprinzand : definirea cat mai precisa a sarcinilor ( fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca) definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate e indiscutabila ; circulatia informatiilor : circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. b) Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii ; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc c) Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la : producerea informatiilor : este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri ; arhivarea informatiilor : memoria unei intreprinderi este un element esential al controlului intern care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare. 11. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimonial intreprinderii. In acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca: - pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea; - asigurand specializarea acestor personae imputernicite; - asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului; - asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor masuri.

12. Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea. Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii).

Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Controlul intern un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Controlul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati; el poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila. 13. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare. Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. Dup cum s-a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;

 referin pentru foaia de lucru; probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.