Sunteți pe pagina 1din 5

Biserica adventist de ziua a saptea

Secolele 18 si 19 au constituit perioada marilor treziri religioase din Statele Unite ale Americii. ntr-o tara n care catolicii nu erau majoritari, cultele neoprotestante au intrat la un moment dat n criza de subiecte de predica si doctrinare. Nimeni nu mai era miscat de predicile critice la adresa celorlalti. S-a creat treptat nevoia de a veni n fata maselor cu noi idei care sa reanime si sa ntretina motivatia (neo)protestanta. Au nceput sa apara predicatori mai revolutionari dect primii predicatori neoprotestanti, nfierbntnd multimile cu predici apocaliptice despre pedepsele Iadului, fericirea care i asteapta pe cei credinciosi sau o asa-zisa rapire a celor fideli Domnului. Adventistii reprezint, asemenea baptistilor, o grupare mai mare de secte, toate preocupate de a doua venire a Domnului, de unde si numele lor, derivat din latinescul adventus (venire), si n special de stabilirea datei pe baza profetiilor. William Miller (1782-1849), un baptist, a nceput s studieze pe cont propriu Biblia si n special cartea profetului Daniel, trgnd de acolo concluzia c sfrsitul lumii e aproape si c Hristos se va rentoarce n anul 1843. El a publicat concluziile cercetrilor lui biblice ntr-o brosur, nvederare din Sfnta Scriptur a celei de-a doua veniri a lui Hristos n anul 1843. n respectiva scriere el anunta, pe lng data revenirii lui Hristos, si faptul c El va ntemeia pe pmnt o mprtie de o mie de ani mpreun cu cei drepti pe care i va nvia si c la sfrsitul mileniului vor nvia si cei pctosi pentru a fi judecati (aceasta este cunoscuta nvttur despre Mileniu, preluat ulterior de mai multe secte). Miller si-a fcut calculele pe baza profetiei din Daniel 8:14, unde se vorbeste de 2300 de zile care vor trece pn la curtirea locului sfnt si, sprijinindu-se pe Numeri 14:34, a socotit o zi drept un an. Punctul de plecare a fost luat anul 457 H, cnd a nceput robia babilonian. n anul 1831 el a nceput s predice n public noile idei. n asteptarea evenimentului anuntat multi dintre adeptii lui si-au vndut propriettile si si-au lichidat afacerile. ntruct anul 1843 a trecut fr ca profetia s se mplineasc, un adept al lui Miller, S. Snow, a calculat o nou dat, mai exact ca prima - 10 octombrie 1844. De data aceasta publicitatea a fost mult mai mare, data fiind preluat de ziare, reviste, n conferinte publice, provocnd un entuziasm care i-a fcut pe multi s-si prreasc locurile de munc, s-si vnd propriettile si s urmeze adventistilor. Noaptea de 9 spre 10 octombrie i-a aflat pe adventisti adunati ntr-o sal mare din Boston, asteptnd cu mari emotii trmbita ngerului ce avea s vesteasc a doua venire a Domnului. Noaptea a trecut fr s se ntmple nimic, spre marea dezamgire a multora care au prsit secta. Miller a recunoscut public c a gresit si i-a ndemnat pe adeptii si s treac la baptisti. Acestia nu i-au primit si astfel secta adventistilor s-a risipit n 1845. Cei care au rmas s-a rupt n patru grupuri principale, dintre care cel mai important a fost si este cel al "adventistilor de ziua a saptea". Trei dintre urmasii lui Miller, Joseph Bates si sotii James si Ellen G. White au pus bazele noii "Biserici Adventiste de Ziua a Saptea". Ellen G. White, n special dup moartea sotului, a devenit figura central a sectei, producnd multe scrieri cu valoare de profetii pentru adventisti: Tragedia veacurilor, Profeti si imprati, etc. Ea a reinterpretat profetiile lui Miller si Snow, sustinnd c ele nu se refereau la a doua venire a Domnului, ci la curtirea templului ceresc de pcatele fiilor lui Dumnezeu (Evrei 9:23). Previziunile si calculele de date au continuat, fiind propusi, pe rnd urmtorii ani: 1845, 1849 si 1851, acesta din urm fiind chiar certificat de o viziune a lui Ellen White. Tot printr-o "viziune cereasc" a profetesei, adventistii au preluat serbarea smbetei de la baptistii de ziua a saptea,

n 1860 secta schimbndu-si numele n "Adventistii de Ziua a Saptea". Secta s-a rspndit repede si n afara Americii si numr astzi aproximativ 5 milioane de membri. n Romnia, adventistii au ptruns la sfrsitul secolului 19, printr-un fost preot catolic, Mihail Czehovski, care a activat n regiunea Pitestiului. Secta apare n 1890 n Bucuresti, dar un oarecare succes al ei ncepe cu convertirea si mai apoi preluarea conducerii de ctre fostul student n medicin, Petre Paulini. Secta a cstigat teren printr-o nversunat campanie de denigrare a Bisericii Ortodoxe si a clerului acesteia, folosind n acest scop cele mai murdare mijloace. ntre rtcirile specifice acestei secte se numr: nvttura despre Mileniu, credinta c nu exist ias si nici suflet nemuritor, obligativitatea legilor Vechiului Testament privind tinerea smbetei si mncrurile necurate, credinta c mprtia de 1260 de zile a Antihristului (conf. Apoc. 12:16) reprezint perioada de 1260 de ani dintre 538 si 1798 (dominatia papalittii). Conform acestei secte, toate denominatiunile crestine sunt stpnite de diavol iar preotii sunt slujitorii acestuia. n consecint, toti crestinii trebuie s prseasc bisericile lor si s intre n singurul adpost adevrat - secta adventist. Dup credinta lor, smbta ar fi pecetea si semnul lui Dumnezeu, iar duminica, serbat de toti crestinii, ar fi pecetea Fiarei (a diavolului). De aceea, dup prerea lor, cel mai important lucru si semn c esti de partea lui Dumnezeu este s tii smbta. Dusmnia pe care o nutresc fat de ceilalti crestini este gritoare pentru fanatismul lor. Adventisii dau o important deosebit "zeciuielii", adic a datoriei sacre a fiecrui membru de a cotiza la secta cu 10% din venitul lunar, sub deviza "mai bine s ai 90% din salariul tu binecuvntat, dect 100% fr binecuvntare". Secta a implementat un program general pentru tineret. Diverse activitti aprobate de conducere pentru petrecerea timpului liber nlocuiesc distractiile cum ar fi dansul sau mersul la cinema. Adventistii administreaz peste 360 de spitale si clinici n lumea ntreag si desfsoar programe misionare, educationale si filantropice sustinute prin zeciuiala pltit de membri (a zecea parte din venit). Publicatiile sectei sunt tiprite n 197 de limbi si dialecte. Secta dispune de unul din cele mai mari sisteme de nvtmnt dintre cultele neoprotestante. n ceea ce priveste interpretarile profetiilor escatologice, adventistii detin un loc de frunte din punct de vedere al originalitatii ideilor de interpretare. Din secta principal s-au desprins n timp numeroase grupri si secte cu nume diferite. Cele mai cunoscute sunt: Adventistii de Ziua a Saptea - Miscarea de Reform, Societatea misionar international a adventistilor de ziua a saptea, Miscarea lui R. D. Brinsmead. Primii din aceast serie activeaz si n Romnia. "AZS - Miscarea de Reform" s-au separat de secta-mam dup moartea 'profetesei' Ellen G. White (1915), ca o consecint a luptei pentru succesiune, cstigat de Margaret Rowen din Los Angeles. Venit la putere, Rowen le-a propus membrilor cteva reforme, dintre care cea mai important fiind ideea de a nu pune mna pe arm pentru a ajuta statul n rzboaie. Cei care au fcut-o n timpul rzboiului ar fi prsit calea adevrului. n Romnia, secta aceasta a fost adus de un oarecare soldat Kremer cstorit cu o nemtoaic reformist, n 1917-1918. Din cauza atitudinii fat de stat, secta a fost interzis, dar si-a continuat propaganda prin foi gen Pzitorul adevrului si Solul misionar. nvttura reformist a fost prezentat n

brosura Scurt lmurire a principiilor adventistilor de ziua a saptea si o miscare de reform (Bucuresti, 1924), scriere combtut de conductorul sectei-mam, Petre Paulini, n Profeti falsi si profeti mincinosi. pagin sus

Sectologie
Duhul grieste lmurit c, n vremurile din urm, unii se vor deprta de credint, lund aminte la duhurile cele nseltoare si la nvtturile demonilor, prin ftrnicia unor mincinosi care sunt nfierati n cugetul lor.1 Tim. 4:1, 2 ntre voi vor fi nvttori mincinosi, care vor strecura eresuri pierztoare si, tgduind chiar pe Stpnul care i-a rscumprat, si vor aduce lor o grabnic pieire. Multi se vor lua dup nvtturile lor rtcite si, din pricina lor, calea adevrului va fi hulit. Din pofta de avere si cu cuvinte amgitoare v vor momi. Dar osnda lor, de mult pregtit, nu zboveste si pierzarea lor nu dormiteaz.2 Pet. 2:1-3 Ei vor face semne mari si chiar minuni, ca s amgeasc, de ar fi cu putint, si pe cei alesi.Mat. 24:24 Feriti-v de proorocii mincinosi, care vin la voi n haine de oi iar pe dinuntru sunt lupi rpitori.Mat. 8:15 *** Protestantismul apare la 1517, cnd germanul Martin Luther, fost clugar catolic, nemultumit de decderea din biserica romano-catolic, ncepe s propovduiasc mntuirea exclusiv prin credint. n teribilismul lui, el rupe din Scriptur Epistola Sfntului Iacob (credinta fr fapte este moart) si, numind-o epistol de paie, o arunc n rul Elba. Prin propovduirea lui si gseste repede adepti, att n rndul nobilimii germane care doreste s ias de sub tutela Papei, ct si n rndul trnimii care vede n aceasta o cale de emancipare. Cei care ader la nvtturile lui Luther primesc numele de luterani. n aceeasi perioad, idei similare cu ale lui Luther sunt propovduite de francezul Jean Calvin si elvetianul Huldrich Zwingli, fiecare avnd cte ceva de schimbat la religia romano-catolic. Fiecare si gseste adepti iar noile grupri religioase si iau numele dup initiatorii lor. Ruptura primului val de protestanti din biserica romano-catolic pune pe roate un duh de dezbinare continu. Reformele religioase sunt la mod. ncurajati de principiul individualismului lansat de primii protestanti ("relatie personal cu Dumnezeu", "roag-te si Duhul Sfnt te va cluzi"), tot mai multi oameni ncep s citeasc Scripturile si s le interpreteze dup inima si dup urechea lor. O rugciune si un sentiment cald n inim le confirm c sunt pe drumul cel bun. Acestea sunt considerate ca fiind insuflate de Duhul Sfnt. Astfel, se pare c Duhul Sfnt, n locuri si la momente diferite, d cluziri diferite n probleme teologice identice. Avnd acum ncredintarea Duhului Sfnt, revolutionarii religiosi ncep s-si dezvolte baza de aderenti. Cu ajutorul celor pe care i conving, ei si fac "biserici". Evident, totul este biblic, totul este de la Dumnezeu si adeverit de Duhul Sfnt. Nimic nu mai conteaz, n afar de Biblia - Cuvntul lui Dumnezeu interpretat ntr-o manier personal. Ceea ce Biserica nvat si propovduieste de peste 1500 de ani nu mai are valoare; Sfnta Traditie devine o sum de porunci omenesti inutile si nebiblice. Frmitarea protestant merge mai departe, odat cu nasterea de nvtturi din ce n ce mai departe de Adevr, iar n secolul 20, apar "biserici" pentru homosexuali, secte n care sunt cstoriti brbat cu brbat si femeie cu femeie. Aici Dumnezeu nu mai condamn pcatul sodomiei; Duhul Sfnt le descoper c, la Romani 1:18-28, Sf. Apostol Pavel vorbeste despre cu totul altceva, numai despre homosexuali nu.

Fiecare "biseric" nou creat ajunge s se vad contestat din interior de reformatori de meserie. Cu ntrebrile lor, cei nemultumiti creeaz tulburri n snul noii gruprii. O perioad lucrurile merg bine, deoarece cei nemultumiti sunt putini la numr si este usor s spui despre ei c nu au lumin, c sunt rtciti si c nu trebuie luati n serios. Diferentele firesti dintre oameni ies la iveal si fiecare se lupt pentru a ocupa o pozitie ct mai bun. n Biblie scrie despre ornduial, deci principalul obiectiv este acela de a organiza noua biseric dup model "biblic". Sunt alesi pastori, diaconi, un casier si diversi responsabili cu tinerii, cu femeile sau cu alte aspecte. Pozitiile de conducere sunt detinute de persoanele cele mai active, care care vorbesc bine, care au capacitti si renume, iar restul membrilor stau asezati frumos n bnci. O adevrat democratie - cei din bnci i-au ales pe cei de pe podium care, la rndul lor, trebuie s fie pe placul celor din bnci pentru a nu fi dati jos la urmtoarele alegeri. Noua biseric trebuie s aib si un nume, deci se alege o denumire "biblic", un nume pretentios. Se ntocmeste procesul verbal cu membrii si se porneste la drum. Principalul obiectiv este cresterea numeric - cu ct se adun mai multi, cu att creste puterea si renumele noii biserici. Totul se rezolv prin vot democratic, mai putin problema celor cu reforma n snge. Nereusind s-si impun punctul de vedere, minoritatea ncearc s forteze succesul prin felurite "descoperiri" de la Dumnezeu, contestate de majoritate. ns noul profetul ad-hoc, care se ridic n biseric spre nemultumirea conductorilor, reuseste s strng adepti. Conductorii alesi democratic ncearc s-l linisteasc, s rezolve conflictul incipient, ns mndria omului l face s mearg pn-n pnzele albe. n cele din urm nemultumitii prsesc gruparea si pun bazele unei alte biserici. Acum au propria lor biseric si, pentru ca lucrurile s mearg, modelul de organizare l iau de la secta din care tocmai au iesit. Urmeaz gsirea unui nume frumos si toat procedura democratic de vot si iat o nou biseric, dup modelul celei dinainte. Asa au aprut pe piata religioas, unii din altii, anabaptistii (numiti ulterior baptisti), menonitii, arminienii, prezbiterienii, episcopalienii, puritanii, quaker-ii, shaker-ii, metodistii, unitarienii, adventistii, martorii lui Iehova, mormonii, penticostalii si multi, multi altii. Divizarea este foarte mare, ajungndu-se astzi la culte cu 11 membri (shaker-ii organizati n SUA n 2 adunri rivale!). Exist mai multe culte de baptisti, un mnunchi de organizatii adventiste, vreo trei biserici mormone, trei federatii principale de penticostali, trei ramuri de martori ai lui Iehova, "bisericile" homosexualilor, etc. Iat o list cu principalele culte ce alctuiesc mostenirea lui Luther: :: Biserica adventist de ziua a saptea :: Biserica baptist :: Biserica crestin dup Evanghelie :: Biserica lui Dumnezeu apostolic - Cultul penticostal din Romnia :: Biserica lui Hristos ("Ucenicii") :: Biserica lui Iisus Hristos a sfintilor din ultimele zile ("Mormonii") :: Biserica nou-apostolic (Noii Apostoli) :: Biserica unificrii (Sun Myung Moon)

:: Biserica Universal :: Copiii lui Dumnezeu (Familia dragostei sau Martinelli) :: Martorii lui Iehova :: New Age :: Prtsia :: Sectele - calul troian al Americii n Europa