Nu ntmpltor Luparul a ales noaptea Sfntului Andrei pentru a-i face o demonstraie magistratului.

Ziua Sfntului Andrei se cheam i Ziua lupului sau Gadinetul chiop. Se credea i nc se mai crede i acum c n ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, i poate ndoi gtul eapn i nimic nu scap dinaintea lui. De aici si credina c " i vede lupul coada". Ziua se serbeaz prin nelucru n cas, ca s nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci i pentru oamenii care ndrznesc s plece la drum, n ziua cnd pornete i lupria. n noaptea de 30 noiembrie lupii se adun, iar Sf. Andrei mparte prada, pentru iarna care ncepe, fiecrui lup. Ca s-i apere gospodria de lupi, se obinuiete i astzi la ar s se ung ruii de la poart, ferestrele i pragul uilor cu usturoi. n unele pri se ung cu usturoi chiar i fntnile. Ali gospodari fac o cruce de cear i o lipesc la vite, ns numai la cele de parte brbteasc: boi, berbeci, armsari, api i anume pe cornul din dreapta. Tot din cauza lupilor nu se mtur toata ziua, nu se d gunoiul afar, nu se face poman i nu se d nimic cu mprumut. Dac stpnii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totui, cnd soarta scrie altfel, primejdia nu se poate ndeprta, cci peste cele hotrte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. n acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul nopii de Sf. Andrei se deschid cerurile. Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrji i farmece. Astfel se poate afirma ca timpul este oarecum de domeniul fantasticului, lund asemenea conotaii. Timpul i spaiul sunt determinate.