łăranul Român

Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Revistă a sindicatului
“Cultivatorii direcŃi din
România”
Martie / 2006

łăranul
Român
Dacă împărtăşiŃi convingerea
noastră că înfiinŃarea acestui
sindicat corespunde unei
necesităŃi vitale, vă rugăm să
completaŃi cererea de adeziune
de la sfârşitul revistei şi să o
trimiteŃi prin poştă Biroului
Central.

Numai împreună vom reuşi!

Sediul sindicatului

Sat: Priponeşti de Jos, nr.3

comuna: Priponeşti,
judeŃul: GalaŃi
telefon: 0724.38.98.37
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Vrem să trăim omeneşte în Ńara noastră, pe

pământul nostru, din munca noastră. De aceea am
înfiinŃat acest sindicat, ca sub umbrela lui protectoare,
să ne putem crea organismele şi structurile de care
avem nevoie pentru a ne putea apăra interesele noastre,
ale Ńăranilor.
„Vom muri şi vom fi liberi” strigau în decembrie
’89 acei copii-eroi de 16 ani şi se aruncau cu piepturile
goale în faŃa tancurilor!
Şi noi ne vom recâştiga dreptul la libertatea şi la
demnitatea răpite dar, nu murind, ci luptând uniŃi în
acest sindicat al agricultorilor. AŃi văzut şi
dumneavoastră că singuri suntem neputincioşi în faŃa
răilor! Ne-a ajuns cuŃitul la os şi nu avem cui ne
plânge!

Manole Benieamin
Eu,student la Universitatea Petre Andrei, secŃia FinanŃe - Contabilitate am ales
ca lucrare de licenŃă tema „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică”
M-am documentat asupra gospodăriei Ńărăneşti din România secolului al XIX-lea,
după 1922 până în 1962, din 1962 până în 1991 şi după adoptarea Legii 18/1991 a
fondului funciar. Dar când a trebuit să scriu despre viitorul care ne aşteaptă pe noi
Ńăranii români, mi-am dat seama că lucrarea de licenŃă poate să mai aştepte dar
sindicatul agricultorilor trebuie înfiinŃat repede dacă vrem să mai avem un viitor, noi
Ńăranii.

Manole Silviu
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Dosar nr.264/PJ/2006

HOTĂRÂRE

Camera de Consiliu din 27.01.2006

La ordine fiind soluŃionarea cererii formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna
Priponeşti, satul Priponeşti de Jos, nr.3, pentru înscrierea sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”.
(…)
În fapt, se arată în motivarea cererii, sindicatul agricultorilor intitulat „Cultivatorii direcŃi din
România” a luat fiinŃă în comuna Priponeşti în Adunarea Generală de constituire din 15.01.2006.
La dosar s-au depus: Procesul verbal încheiat la această adunare generală, precum şi statutul
sindicatului.
Din acest statut rezultă că denumirea sindicatului este „Cultivatorii direcŃi din România”, membri ai
sindicatului pot fi agricultorii şi persoanele care prestează servicii către agricultori, persoanele care
transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produsele agricole, iar scopul sindicatului este să
sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii.
FaŃă de actele dosarului instanŃa priveşte cererea ca inadmisibilă pentru următoarele motive:
Potrivit art.2 alin.1 teza 1 din Legea 54/2003 numai persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii
publici au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea.
Potrivit art.2 alin. 1 teza 2 din Legea 54/2003 agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie
sindicală ceea ce înseamnă că ea trebuie să fie deja constituită pentru a putea adera.
Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol aderarea trebuie să se facă la o organizaŃie sindicală din aceeaşi
ramură sau profesiune.
Cum în speŃa de faŃă cei care vor să constituie sindicatul „sunt agricultori” se apreciază că cererea lor
este inadmisibilă motivat de faptul că art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 menŃionează că au dreptul numai
să adere la o organizaŃie sindicală ceea ce presupune că ea trebuie să existe deja, să fie deja constituită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:

Respinge cererea formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna

Priponeşti, satul Priponeşti de Jos, nr.3, jud. GalaŃi, pentru înregistrarea Sindicatului „Cultivatorii direcŃi din
România”, ca inadmisibilă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare
PronunŃată azi, 27.01.2006

Preşedinte,
Judecător Niagu Mihaela
Grefier,
Pîslaru Veta
ex.4
NM/BT
06.02.2006
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

ConstituŃia României

ARTICOLUL 20
(1) DispoziŃiile constituŃionale privind drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanŃă cu DeclaraŃia Universală a Drepturilor
Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanŃe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au
prioritate reglementările internaŃionale, cu excepŃia cazului în care ConstituŃia
sau legile interne conŃin dispoziŃii mai favorabile.
ARTICOLUL 40
(1) CetăŃenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în
alte forme de asociere.
Noi ca Ńărani ne-am fi aşteptat ca judecătorul să sesizeze neconstituŃionalitatea Legii
54/2003. Cu atât mai mult cu cât Manole Benieamin în cuvântarea de deschidere a Adunării
Generale de constituire a sindicatului a sesizat acest lucru, iar cuvântarea de deschidere a fost
anexată la dosarul ajuns în instanŃă. Noi ca Ńărani nu ştim cum funcŃionează instanŃele de judecată.
Presupunem că aplică doar legea existentă, în cazul de faŃă Legea 54/2003. Dar se pare că noi nu
ştim nimic, legile sunt doar praf în ochii proştilor iar judecătorii au dreptul să le interpreteze şi să le
aplice după bunul plac. În hotărârea de respingere a înregistrării sindicatului agricultorilor „ca
inacceptabilă” doamna judecător a menŃionat că agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie
sindicală din aceeaşi ramură sau profesiune bazându-se pe alineatul 1 al articolului 2 a Legii
54/2003 deşi această menŃiune nu există în articol.

„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii publici au dreptul să

constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o
meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi
persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să
adere la o organizaŃie sindicală.”

Conform art. 15 alin.5 din Legea 54/2003 „Hotărârea judecătoriei se comunică

semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunŃare”.
Ce şi-a permis însă să facă doamna judecător Niagu Mihaela; deşi hotărârea a fost pronunŃată
„azi 27.01.2006”, înregistrarea hotărârii apare cu data de 06.02.2006 iar la Manole Benieamin a
ajuns pe data de 09.02.2006. Nu cunoştea prevederile acestui articol de lege? Sau ştie că poate
încălca legile fără a suferi vreo pedeapsă, spre deosebire de noi proştii?
Conform art. 16 alin.2 din Legea 54/2003 „Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de
la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunŃare.” Cu ce
drept legal doamna judecător Niagu Mihaela ne-a dat termen de recurs doar de 5 zile de la
comunicare?

Preşedintele Sindicatului
Manole Benieamin
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Domnule redactor

Sunt Manole Silviu, secretarul sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”.

Astăzi, 09.02.2006, am primit hotărârea de la Judecătoria Tecuci pentru Dosarul Civil

nr. 264 din 23.01.2006, prin care am fost anunŃaŃi că a fost respinsă înregistrarea sindicatului
ca inacceptabilă, conform art. 2 din Legea nr. 54/2003:

„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii publici

au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea.
Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod
independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în
curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare
prealabilă, să adere la o organizaŃie sindicală.”

încălcându-se dreptul de asociere prevăzut în ConstituŃia României:

ARTICOLUL 20
(1) DispoziŃiile constituŃionale privind drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor
vor fi interpretate şi aplicate în concordanŃă cu DeclaraŃia Universală a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este
parte.

(2) Dacă există neconcordanŃe între pactele şi tratatele privitoare la

drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile
interne, au prioritate reglementările internaŃionale, cu excepŃia cazului în
care ConstituŃia sau legile interne conŃin dispoziŃii mai favorabile.
ARTICOLUL 40
(1) CetăŃenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în
patronate şi în alte forme de asociere.

Vă rugăm să informaŃi, prin ziarul dumneavoastră, opinia publică despre soarta

rezervată nouă Ńăranilor de guvernanŃii noştri ca „cetăŃeni de categoria a III-a”, care nu avem
dreptul, „Doamne fereşte” să ne organizăm într-un sindicat necontrolat de Guvern. Asta ar
mai lipsi, ca guvernanŃii să dea socoteală şi în faŃa Ńăranilor când se ştie câte necazuri au cu
ziariştii.

Cu stimă,

Manole Silviu

Secretar al sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”

 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

AŞA ARĂTA PREŞEDINTELE SINDICATULUI AGRICULTORILOR

„CULTIVATORII DIRECłI DIN ROMÂNIA” CÂND A IEŞIT DIN
CLĂDIREA „JUDECĂRIEI” TECUCI UNDE I S-A COMUNICAT
HOTĂRÂREA DE RESPINGERE A CERERII DE ÎNREGISTRARE A
SINDICATULUI, CA INACCEPTABILĂ DEŞI CONSTITUłIA ROMÂNIEI
NE GARANTEAZĂ ACEST DREPT.
TOT NOI łĂRANII TREBUIE SĂ CUNOAŞTEM LEGILE łĂRII? NU E
DESTUL CĂ PRIN MUNCA NOASTRĂ HRĂNIM O łARĂ?

„ Şi eu nedumerit mă mir/ De ce să cânte-un marş funebru/ Şi ninge ca-

ntr-un cimitir.”
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

ŞI ACESTA ESTE SECRETARUL SINDICATULUI

AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA, NU ŞTIE
DACĂ SĂ SE ÎNROLEZE ÎN „LEGIUNEA
STRĂINĂ” SAU SĂ TERMINE CE A ÎNCEPUT ÎN
ROMÂNIA?

„Pădure, dragă pădure…”

łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
„Pământul este al plugarilor şi
numai al plugarilor”
ALEXANDRU CALOTĂ – deputat
După confiscarea moşiilor, făcută în primăvara
anului 1945, de plugari, ajutaŃi de muncitorii
aparŃinând Partidului Comunist Român, se impunea
votarea acestei legi.
Întârzierea ei ar fi adus următoarele:
1. Refacerea – într’o măsură oarecare a moşiilor
de odinioară;
2. FărămiŃarea excesivă a micii proprietăŃi rurale;
Vom examina amândouă aceste puncte, spre a
vedea, ce mântuitoare pentru plugărime este legea
nouă a circulaŃiei bunurilor agricole.
După exproprierea din 1921, cea mai mare
proprietate urma să fie de 250 ha, şi aceasta numai în
regiunile cu populaŃie rară şi complect îndestulată de
pământ.
Ceeace ar însemna doar câteva excepŃii.
În imensa majoritate a cazurilor, nu putea fi în
1945, moşie mai mare de 150 hectare.
Totuşi s’au găsit în primăvara acelui an, moşii
de 1.000, 2.000 – ba şi mai mult – de hectare.
De unde provenea această diferenŃă? Din
următoarele cauze:
1. Unii mari proprietari înşelaseră plugărimea în
1921, oprindu-şi o cotă mult mai mare decât
cea legală;
2. Casa Rurală, instituŃie în care erau oploşiŃi
brătieniştii şi maniştii, închidea ochii când o
moşie se vindea. Ea nu o cumpăra pentru
plugari – cum era obligată prin legea ei de
organizare – ci lăsa să o cumpere un alt
moşier.
3. dar mai mult decât aceste două cauze, a
contribuit la refacerea – în bună măsură – a
moşiilor ciocoieşti, legea lui Ion Mihalache
din 1929, care dădea frâu liber să cumpere,
dela plugarul sărac şi plin de datorii, orice
moşier sau chiabur , pământul cu care plugarul
fusese împroprietărit.
Şi astfel au început să se refacă moşiile.
Iar dacă Guvernul Dr. Petru Groza, nu lua repede
măsuri, procesul acesta al pierderii pământului de
plugari, ar fi mers mai departe.
Prin noua lege însă, nu vor putea cumpăra
pământ, decât numai plugarii adevăraŃi, muncitori
personal de pământ şi care au – ei şi familiile lor –
până la 15 hectare.
ToŃi acei exploatatori ai muncii pământului –
din sate şi oraşe – care trăiau comod din exploatarea
muncii plugarilor au fost înlăturaŃi .Organele de Stat,
instituite prin această lege, veghează, în întreaga Ńară la
respectarea ei. Dar, în afară de autorizarea de
dobândire, legea mai prevede şi dreptul de
preempŃiune al Statului, pentru terenurile de peste 5
hectare.
Numai după ce este întrebat Statul, dacă
doreşte să cumpere acel pământ, pentru a-l întrebuinŃa
înŃelept şi a satisface anumite nevoi şi numai dacă
Statul refuză, vânzătorul unui teren mai mare de 5
hectare, îl poate vinde, dar nici el oricui, ci tot numai
la plugari, muncitori de pământ.
Tot prin această lege s’a fixat suprafaŃa de 2
hectare, limită sub care pământul rural nu poate fi
împărŃit.
A fi continuat mai departe cu fărâmiŃirea, fără
nici o margine a terenurilor agricole, cu totul
nerentabile şi în care plugarul şi familia lui, oricât ar fi
muncit, ar fi fost osândit să rămână totdeauna tot sărac
lipit pământului. Ar fi însemnat ca peste 2-3 generaŃii,
făşiile de pământ să ajungă atât de înguste , încât,
atunci când ar fi arat omul, boul din dreapta să calce pe
un ogor străin şi boul din stânga, pe alt ogor străin!
O altă măsură înŃeleaptă şi democrată a legii
este anularea vânzărilor făcute, în regiunile bântuite de
secetă, din luna August 1946 şi până la depunerea
legii.
Mii de plugari chinuiŃi de foame, privind cu
durere la copiii care se stingeau din lipsă de hrană şi-
au vândut, în acele luni de pacoste, cu lacrămi în ochi,
pământul lor de muncă, pentru un coş de porumb,
pentru o baniŃă de grâu.
Acum aceşti plugari şi-au recăpătat
pământurile cotropite de exploatatori şi de chiaburii
satelor!
Iată, prieteni plugari, o lege atât de bună şi
folositoare pentru plugărime.
Când Guvernele maniste şi brătieniste din
trecut, urmăreau, prin legile lor, sărăcirea plugărimii şi
aducerea ei în stare de iobăgie, pentru a o putea
exploata şi domina mai uşor. Guvernul dr. Petru Groza
şi Parlamentul Ńării creiază prin această lege, dreptul
plugarului şi numai al plugarului, asupra pământului şi
roadelor lui, pentru ridicarea economică, culturală, şi
sanitară a satelor noastre!
Almanahul plugarului, 1948. Editura „Frontul
plugarilor”
Deci aşa zisa reformă agrară din 1945 a fost
un pretext pentru a dezbina lumea satelor transferând
şi în mediul rural lupta de clasă. După lichidarea
moşiilor, a început vânătoarea celor care deŃineau între
10 şi 15 ha, numiŃi chiaburi, după lichidarea acestora a
început vânătoarea mijlocaşilor, care deŃineau între 5
şi 10 ha. Aşa că în 1962 colectivizarea agriculturii s-a
încheiat. S-au refăcut latifundiile numite acum
Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), Cooperative
Agricole de ProducŃie (CAP), Complexe Unice
Agroindustriale de Stat şi Cooperatiste (CUASC) şi
parcele adică loturi în folosinŃă reduse doar la 0,1 ha
în anii ’80 condiŃionate şi acestea de munca prestată
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
gratuit. Până şi ogrăzile Ńăranilor erau considerate
proprietatea CAP şi loturi în folosinŃă.
Legea fondului funciar
Dacă în 1947, în România mai existau
exploataŃii agricole mari peste 50 hectare şi
mijlocii între 5-10 hectare, în 1962, la încheierea
„procesului de colectivizare a agriculturii” acestea
dispăruseră complet. ExploataŃiile mari au fost
declarate „moşiereşti” şi expropriate pe baza
principiului luptei de clasă. Aceste exploataŃii au
devenit nucleul gospodăriilor Agricole de Stat
(GAS) numita mai târziu Întreprinderi Agricole de
Stat (IAS). Acestor nuclee iniŃiale li s-au adăugat
succesiv alte terenuri, în anii ’50, pe măsură ce
dictatura (comunistă) „proletariatului” devenea tot
mai dură. Au fost confiscate şi trecute în
proprietatea statului pământurile bisericii care în
multe comune depăşeau 25 hectare. Tot mai mulŃi
proprietari de terenuri care deŃineau între 10 şi 50
ha au fost declaraŃi „chiaburi”, „exploatatori”,
„duşmani ai poporului”, au fost aruncaŃi în
închisori iar pământurile deŃinute de aceştia au
fost trecute în proprietatea statului la GAS-uri. O
altă metodă de a lua pământul de la aceşti Ńărani a
fost şantajul, exercitat asupra familiilor care aveau
copii la liceu sau facultate. Dacă nu semnau o
cerere prin care cedau „de bună voie şi nesiliŃi de
nimeni” statului, în totalitate sau cea mai mare
parte a pământului, copiii lor erau eliminaŃi din
şcoli şi facultăŃi. Astfel, pentru a-şi proteja copiii,
mulŃi Ńărani gospodari s-au lăsat expropriaŃi în
favoarea GAS-urilor ori acolo unde a fost posibil,
s-au înscris „de bunăvoie” în Gospodăriile
Agricole Colective (GAC) devenite mai târziu
Cooperative Agricole de ProducŃie (CAP). La
începutul anilor ’70 a avut loc o nouă ofensivă
împotriva proprietăŃii Ńărănimii unite acum în
mare majoritate în CAP-uri.
Adunările generale ale CAP-urilor au fost
obligate să cedeze „de bunăvoie” IAS-urilor, sute
de hectare de teren „din cauza lipsei de braŃe de
muncă în CAP-uri”. Tot în această perioadă s-a
înfiinŃat ITSAIA (Întreprinderea de Transport
pentru Agricultură şi Industrie Alimentară), CAP-
urile fiind obligate să cedeze acestei întreprinderi
de stat „de bună voie” toate camioanele cumpărate
cu banii membrilor cooperatori, care fuseseră deja
obligaŃi să-şi cedeze propriile tractoare SMA-
urilor care erau proprietate de stat. În anii
următori s-au înfiinŃat complexe de creştere a
animalelor de stat şi cooperatiste, CAP-urile fiind
obligate să predea acestora o parte din sectorul
zootehnic propriu (bovine şi ovine). Astfel, prin
exproprieri succesive şi prin foarfeca preŃurilor
impuse de stat, la sfârşitul anilor ’80 veniturile
Ńăranilor erau derizorii iar majoritatea CAP-urilor
înglodate în datorii uriaşe la Banca Agricolă,
bancă în proprietatea statului.
Fac excepŃie doar Ńăranii din zona de
munte care rămăseseră ne-colectivizaŃi din cauza
puŃinătăŃii terenurilor arabile existente în aceste
aşezări rurale. Dar şi acestora li s-au impus cote
obligatorii de lapte, carne, lână, miei, ş.a. atât de
mari încât bieŃii oameni ajunseseră să se bucure
când le omora ursul câte un animal. Unii săteni,
toamna, la coborârea vitelor din munte nu voiau
să-şi recunoască animalele şi să şi le ia acasă!
Animalele, în loc să fie sursă de venit şi
bunăstare, ajunseseră pentru Ńărani, povară şi
blestem. Şi astfel, tot mai mulŃi Ńărani, răzbiŃi de
sărăcie, au început să părăsească satele,
îndreptându-se către oraşe, unde se angajau ca
muncitori necalificaŃi pe şantiere de construcŃii, în
întreprinderi, ca paznici sau pur şi simplu mineri.
În decembrie 1989, prin jertfa a mii de
tineri, Nicolae Ceauşescu a fost răsturnat de la
putere, judecat sumar şi executat împreună cu
Elena Ceauşescu. Tot acum au fost arestaŃi şi unii
dintre colaboratorii lor direcŃi.
În mai 1990, alegerile generale din
România au fost câştigate de Frontul Salvării
NaŃionale (FSN) condus de Ion Iliescu, pe baza
unei platforme electorale de orientarea socialistă.
Dar, guvernul condus de Petre Roman ca Prim-
ministru, odată format, a început să aplice o
politică liberală. A dat posibilitatea chiriaşilor să
cumpere locuinŃele proprietate de stat la preŃul
nominal, prin legea societăŃilor comerciale a făcut
posibilă privatizarea comerŃului iar prin metoda
MEBO a deschis calea privatizării întreprinderilor
de stat în favoarea salariaŃilor. Trebuia făcut ceva
şi pentru privatizarea agriculturii pe întregul lanŃ:
producerea, depozitarea, prelucrarea şi
comercializarea produselor agricole.
Pentru aceasta ca prim pas trebuia
elaborată o Lege a fondului funciar, pornind de la
situaŃia terenurilor în 1948. Repunerea în posesie,
pe vechile amplasamente, a foştilor proprietari cu
compensarea acestora în bani, pământ echivalent
sau acŃiuni pentru terenurile pe care s-au realizat
lucrări de interes public, ar fi fost calea normală şi
logică. De asemenea, ar fi trebuit sprijinită
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
formarea unor exploataŃii agricole de dimensiuni
medii, orientate către piaŃă, după modelul Uniunii
Europene (CEE la acea vreme).
Dar, în Parlament, s-au întâlnit mai multe
curente de opinie, cu orientări foarte diverse, de
multe ori diametral opuse. Politicii liberale,
promovate de Primul ministru şi de miniştrii tineri
din Guvern, li s-a opus cu hotărâre aripa
conservatoare în frunte cu Preşedintele României,
Ion Iliescu, Preşedintele Senatului, Al. Bârlădeanu
şi alŃii care nu voiau să renunŃe la „cuceririle”
comunismului ci să facă doar o operaŃie de
cosmetizare numită de Ion Iliescu „socialism cu
faŃă umană”. În afara acestora, ajunseseră în
Parlament şi o serie de persoane care voiau doar
să profite de ocazie şi să se îmbogăŃească cu orice
preŃ.
Din această combinaŃie (persoane cu
nivele diferite de pregătire şi experienŃă, orientări
politice divergente şi interese personale imediate)
a rezultat cea mai nefericită Lege a fondului
funciar de după 1864, Lege care a pus sub semnul
întrebării nu doar prezentul ci şi viitorul
agriculturii în România.
Art.8(2) spune că „De prevederile legii
beneficiază membrii cooperatori care au adus
pământ în CAP sau cărora li s-a preluat în orice
mod teren de către acestea…” fără să dea foştilor
proprietari posibilitatea de a-şi recupera şi
pământul luat abuziv de IAS-uri.
Art.8(3) „Stabilirea dreptului de
proprietate se face… în limita unei suprafeŃe
minime de 0,5 hectare pentru fiecare persoană
îndreptăŃită… şi de maxim 10 hectare de familie
în echivalent arabil”. Astfel, prin acest alineat
persoanele care au deŃinut peste 10 hectare şi au
fost expropriate abuziv de regimul comunist,
rămân în continuare expropriate, anulând
posibilitatea de a se înfiinŃa imediat în România
ferme capabile să facă faŃă problemelor impuse de
economia de piaŃă.
Art. 14(3) prevede că în cazul în care între
suprafaŃa de teren iniŃială a cooperativei şi
suprafaŃa de teren actuală au intervenit modificări,
„stabilirea proprietăŃii cooperatorilor… se face
prin reducerea unei cote proporŃionale…”
„Modificările intervenite” sunt de fapt rezultatul
exproprierilor succesive a patrimoniului CAP-
urilor, în favoarea statului în perioada 1962-1989.
De exemplu comuna Priponeşti a pierdut în
această perioadă la IAS Tecuci, judeŃul GalaŃi,
peste 450 hectare din care Consiliul Local a reuşit
să recupereze în 1998 doar 197 hectare pentru
refacerea măcar în parte a islazului comunal.
Art.14(4) „SuprafeŃele ocupate de plantaŃii
pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări
piscicole, pepiniere, construcŃii administrative şi
agro-zootehnice, precum şi cele necesare bazei
furajere aferente capacităŃilor de producŃie
zootehnice existente în cooperativele agricole de
producŃie pot reprezenta, pe baza opŃiunii
proprietarilor, aport la constituirea unor forme de
asociere de tip privat, cu sau fără personalitate
juridică”.
Prin acest articol ambiguu şi incomplet s-a
deschis calea distrugerii agriculturii româneşti în
ramurile sale de vârf. Astfel, puŃini, puteau deveni
„proprietari” pe munca celor mulŃi iar prin „forme
de asociere de tip privat (…) fără personalitate
juridică” aceştia se retrăgeau controlului financiar
şi penal. Iar foştii membri cooperatori care nu se
înscriau în aceste asociaŃii formale, nu mai aveau
practic nici un drept material asupra acestor
bunuri!
Art.19(1) reia ideile legilor din anii ’40
adică împroprietărirea celor fără pământ din
dreptul la proprietate, drept nerecunoscut de
Legea 18/1991 celor care au deŃinut mai mult de
10 hectare sau rezultat din „reducerea unei cote
proporŃionale” (Art. 14(3) şi Art.20) fără să se
atingă proprietatea de stat „dobândită legal” (Art.
36 şi Art.37) între 1948 şi 1989 iar prin Art.29
alin. 7 şi alin.9 şi Art.34, Statul devine proprietar
de drept şi pe construcŃiile fostelor cooperative
agricole de producŃie rămase nevândute „în
termen de un an de la data desfiinŃării cooperativei
agricole de producŃie ca şi pe lucrările de
îmbunătăŃiri funciare şi zonele de protecŃie
aferente.
Art. 30 jefuieşte foştii membri cooperatori
şi de drepturile lor băneşti cuvenite la asociaŃiile
intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste,
favorizând prin ambiguitate seria de abuzuri şi
distrugeri care au urmat după 1991 şi continuă şi
astăzi.
Modificările ulterioare aduse Legii
18/1991 ca şi legile complementare nu au rezolvat
fondul problemei. În plus, această lege nu
prevedea sancŃiuni pentru cei implicaŃi în
aplicarea ei pentru folosirea în interes personal
sau de grup a prevederilor neclare ale legii. Astfel,
printr-o lege rea şi o aplicare defectuoasă,
agricultura românească a ajuns în 2006 să prezinte
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
toate caracteristicile agriculturii Ńărilor
subdezvoltate.
Manole Silviu
Din Lucrarea de LicenŃă de la
Universitatea Petre Andrei Iaşi
„Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică”
Organizarea administrativă a
mediului rural
Privind starea actuală a satelor din România,
concluzia că ceva nu este în regulă cu organizarea
administrativă se impune de la sine. Aici nu este
vorba atât de lipsa de continuitate în legislaŃie şi
măsurile administrative de după decembrie 1989,
cât de o neadaptare a politicii româneşti. Din
decembrie ’89, România a părăsit calea
socialismului şi comunismului şi a păşit pe calea
capitalismului şi a economiei de piaŃă. Din păcate,
oamenii politici cât şi partidele politice, dintr-o
„excesivă pudoare”, au evitat să prezinte clar şi la
obiect această realitate, poporului, cu avantajele şi
dezavantajele inerente. Societatea capitalistă nu
este perfectă dar din păcate alta mai bună nu
există în acest moment.
Suprapunerea la nivelul comunelor a
competenŃelor mai multor ministere s-a văzut că
nu dă rezultate bune.
De exemplu, accesul Primăriilor comunale la
fondurile PHARE, rambursabile şi
nerambursabile, pentru lucrări de infrastructură
(şosele, poduri, aprovizionare cu apă şi gaz, etc.),
trebuie să se facă prin şi cu acordul ministerului
Agriculturii, când primăriile sunt subordonate
ministerului AdministraŃiei Publice şi toate
împrumuturile contractate de Primării sunt
garantate cu veniturile comunei respective şi nu
cu bunurile Ministerului Agriculturii.
Motivul pentru care Ministerul Agriculturii a
devenit şi al Dezvoltării Rurale în ultimii ani noi
nu l-am înŃeles. Logic ar fi fost ca de dezvoltarea
rurală să se ocupe Primarul şi consiliile locale care
au fost aleşi prin vot direct de cetăŃeni, pe baza
unor platforme electorale concrete, bazate pe
situaŃia reală din comuna respectivă. Dar dacă,
după alegeri, de dezvoltarea comunei se ocupă
Ministerul Agriculturii, atunci ce rost mai au
alegerile locale? Sau poate se are în vedere pentru
viitor, ca la alegerile locale să poată participa doar
salariaŃii Ministerului Agriculturii, scoŃând în
felul acesta Primăriile de sub Ministerul
AdministraŃiei Publice!?
În situaŃia actuală, pentru efectuarea unor
lucrări cu fonduri PHARE rambursabile (de
exemplu)m Primăriile comunale, cu aprobarea
Consiliilor JudeŃene şi a prefecturilor, prin
intermediul şi cu acordul Ministerului Agriculturii
trebuie să ia legătura cu Ministerul Mediului
pentru aprobările de rigoare şi cu Ministerul
ConstrucŃiilor şi Transporturilor pentru avizarea
proiectelor şi aprobarea demarării propriu-zise a
lucrărilor. Şi ne mia mirăm că satul românesc şi
agricultura românească au ajuns la nivelul Ńărilor
celor mai puŃin dezvoltate? Ce-i de făcut?
Descentralizare, lărgirea autonomiei locale şi
acordarea unui sprijin maxim familiei rurale
privită ca unitate şi entitate economică, singura
capabilă să refacă agricultura românească şi să
scoată la lumină satul românesc.
Desigur, lăsată singură familia rurală nu va
putea face faŃă cerinŃelor integrării în Uniunea
Europeană, a economiei de piaŃă şi a globalizării.
De aceea, cultivatorii direcŃi, cei ce prestează
servicii pentru agricultură ca şi cei implicaŃi în
depozitarea, prelucrarea şi comercializarea
produselor agricole, trebuie să se organizeze în
asociaŃii şi cooperative. Dar aceste asociaŃii şi
cooperative agricole şi patronatele trebuie să fie
înfiinŃate organizate şi conduse de agricultorii şi
prelucrătorii înşişi, ca proprietari, fiind ştiut că
„statul a fost şi rămâne cel mai rău administrator.”
Dar, vrem nu vrem, va fi mereu nevoie de
aprobări pentru studii de fezabilitate, aprobări de
mediu, autorizaŃii de construcŃii, aprobări pentru
scoaterea unor terenuri din circuitul agricol în
vederea construirii de ferme, centre de depozitare,
centre de prelucrare, spaŃii comerciale ş.a.
Se ştie că pentru a obŃine toate aceste aprobări,
un agricultor gospodar şi cu spirit de iniŃiativă,
trebuie să piardă luni şi chiar ani alergând la
birourile respective aflate doar în oraşele reşedinŃă
de judeŃe, în oraşele unde sunt Centrele de
Dezvoltare Regională (Iaşi pentru două treimi din
Moldova, ConstanŃa pentru Dobrogea, sudul
Moldovei şi o treime din Muntenia, etc.) şi la
Bucureşti.
De aceea se impune ca o necesitate vitală
înfiinŃarea de Centre Zonale unde să fie
concentrate toate aceste servicii:
- consultanŃă juridică;
- garda de mediu;
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
- topometrie, topo-geodezie, proiectări drumuri şi
poduri, proiectări construcŃii civile şi industriale;
- specialişti în protecŃia plantelor;
- medicină sanitar-veterinară;
- specialişti pentru evidenŃele contabile primare
ale exploataŃiilor agricole şi IMM-urilor, dosare
de pensii, etc.
Prin înfiinŃarea acestor Centre Zonale se
va realiza un dialog permanent între Guvern şi
locuitorii satelor, transformând aparatul birocratic
actual supra-numerar şi ineficient într-o veritabilă
forŃă motrice, capabilă să contribuie la dezvoltarea
agriculturii şi modernizarea satelor româneşti, în
contextul globalizării şi aderării României la
Uniunea Europeană.
Manole Silviu
Din Lucrarea de LicenŃă de la
Universitatea Petre Andrei Iaşi
„Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică”
De pe sit-ul ministerului Agriculturii, AgenŃii şi
OrganizaŃii în subordine
AGENłIA DOMENIILOR STATULUI
AgenŃia Domeniilor Statului (ADS) este instituŃia
specializata care realizează privatizarea
societarilor comerciale agricole si concesionarea
terenurilor proprietate publica si privata a statului
cu destinaŃie agricola, administrate de aceste
societăŃi.
ADS a fost înfiinŃată prin Legea nr.268/2001, ca
instituŃie de interes public, cu caracter financiar si
comercial, în subordinea Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale
(MAPDR).
Principalele atribuŃii ale AgenŃiei sunt:
· exercita atribuŃiile de proprietar al terenurilor
agricole din domeniul privat al statului;
· administrează terenurile cu destinaŃie agricola
din domeniul public si privat al statului si asigura
exploatarea eficienta a acestora prin concesionare
sau arendare câtre persoane juridice specializate,
fermieri individuali sau asociaŃii agricole;
· privatizează societăŃile comerciale cu capital de
stat cu profil agricol prin vânzare de acŃiuni, prin
restructurare si vânzare de active sau prin
privatizarea managementului;
· concesionează sau închiriază bunuri, activitatea
si servicii publice aflate în subordinea MAPDR.
AgenŃia are reprezentante in toate judeŃele
tarii.
Sediul reprezentantelor se afla in sediul DirecŃiilor
Agricole si de Dezvoltare Rurala
DEPARTAMENTUL DE DEZVOLTARE
RURALĂ
Acest obiectiv va sta la baza Planului
NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 şi a
Documentului Unic de Programare, prin care vor
fi aplicate măsurile de dezvoltare rurală, finanŃate
din fondurile naŃionale şi cele europene (FEOGA
SecŃiunea Orientare şi Garantare şi Instrumentul
Financiar de Orientare pentru Pescuit - IFOP)
(!??)
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale a fost reorganizat, în aprilie
2004. Noua structura cuprinde, în mod distinct,
Departamentul de dezvoltare rurală, în
coordonarea unui Secretar de Stat (!??)
- pregătirea fişelor tehnice pentru acreditarea, într-
o primă etapă, a măsurilor 2.2 „Managementul
resurselor de apă”, 3.2 „Constituirea grupurilor de
producători” şi 3.5 „Silvicultura”, iar în trimestrul
IV, a măsurilor 3.3 „Măsuri de agromediu” şi 1.2
„ÎmbunătăŃirea structurilor în vederea realizării
controlului de calitate, veterinar şi fito-sanitar
pentru calitatea produselor alimentare şi pentru
protecŃia consumatorilor” (!??)
- continuarea implementării Programului
SAPARD (!??)
- implementarea Programului Fondul InternaŃional
de Dezvoltare Agricolă ce are în vedere
extinderea ariei de aplicabilitate cu încă nouă
judeŃe: Suceava, Bacău, Vrancea, NeamŃ, Buzău,
Covasna, Harghita, Sibiu şi Vâlcea, cât şi
prelungirea programului până la sfârşitul anului
2005. Programul prevede şi posibilitatea asigurării
co-finanŃării pentru Programul SAPARD (în
special pentru măsurile 3.1 „InvestiŃii în
exploataŃiile agricole” şi 3.4 „Dezvoltarea şi
diversificarea activităŃilor economice care să
genereze activităŃi multiple şi venituri
alternative”).
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
2. Autoritatea de Management pentru Programul
OperaŃional Sectorial pentru Agricultură,
Dezvoltare rurală şi Pescuit
Autoritatea de Management pentru Programul
OperaŃional Sectorial pentru Agricultură,
Dezvoltare rurală şi Pescuit asigură coordonarea,
implementarea şi gestionarea fondurilor
structurale destinate agriculturii, ce vor fi accesate
după aderare, precum şi a elaborării Programului
OperaŃional Sectorial pentru Agricultură,
Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
În ceea priveşte structura organizatorică a
AutorităŃii de Management la nivelul anului 2004,
cuprinde:
- DirecŃia Programare
- DirecŃia Management
- DirecŃia Monitorizare şi Evaluare, în cadrul
căreia se află şi Compartimentul de Management
Financiar şi Control
ActivităŃile principale desfăşurate de
Autoritatea de Management, în perioada 2004-
2006 :
- Managementul, gestionarea şi implementarea
fondurilor structurale
- Elaborarea Programului OperaŃional Sectorial
pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit
(POS-ADRP) şi manualele de implementare
- Dezvoltarea şi promovarea de parteneriate la
toate nivelele
- Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor
programului
- Corelarea măsurilor propuse cu alte programe
operaŃionale sectoriale
- Dezvoltarea de activităŃi de informare a mass-
media privind accesarea măsurilor programului
Autoritatea de Management va delega
atribuŃii privind verificarea tehnică şi financiară a
proiectelor, organismelor intermediare desemnate:
AgenŃiei Sapard, pentru măsurile finanŃate din
bugetul FEOGA SecŃiunea Orientare şi
Companiei NaŃionale de Administrare a Fondului
Piscicol, pentru măsurile finanŃate prin
Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă –
IFOP.
Beneficiarii finali ai programului pot fi .(!??)
organisme sau societăŃi comerciale cu capital
public/privat responsabil/responsabilă cu
execuŃia proiectelor sau a măsurilor finanŃate
Implicarea partenerilor economici şi sociali în
activitatea de programare, implementarea şi
promovarea Documentului Unic de Programare,
în principal pentru consultări referitore la:
- Oportunitatea accesării fondurilor structurale,
modalitate de accesare, de implementare,
asigurarea co-finanŃării;
- Analiza şi selecŃia criteriilor de eligibilitate şi de
performanŃă a programelor şi proiectelor care
urmează a fi finanŃate din fonduri comunitare, a
alocărilor financiare pe programe şi măsuri;
- Analiza sistemului de indicatori de evaluare a
programelor şi proiectelor. (!??)
AGENłIA NAłIONALĂ DE
CONSULTANłĂ AGRICOLĂ
ÎnfiinŃare
AgenŃia NaŃională de ConsultanŃă Agricolă a fost
înfiinŃată prin Hotărârea de Guvern nr.676/1998,
modificată cu nr.676/1999.
AgenŃia este o instituŃie publică, cu personalitate
juridică, finanŃată de la bugetul de stat si se află în
subordinea directă a Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale.
Specialiştii din întreaga reŃea de consultantă
agricolă la nivel de tară sunt implicaŃi în
promovarea si punerea în practică a programelor
si strategiei ministerului, a programelor
internaŃionale si sprijină producătorii agricoli în
accesarea fondurilor internaŃionale cum ar fi cele
prin Banca Mondială, Uniunea Europeană,
programe Phare sau SAPARD.
Organizare
La nivel central activitatea este coordonată de
AgenŃia NaŃională de Consultantă Agricolă,
condusă de un director general.(¡??)
La nivel de judeŃe AgenŃia coordonează tehnic
Centrele JudeŃene de Consultantă Agricolă
(CJCA), în număr de 42, conduse de câte un
director. Acestea sunt subordonate administrativ
Consiliilor JudeŃene.
CJCA îşi desfăşoară programele de activitate prin
Centrele Locale de Consultantă Agricolă, în
număr de cca.700, organizate la nivel de comune,
subordonate administrativ Primăriilor Locale.
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Institutul NaŃional de Cercetare-dezvoltare pentru
Pedologie, Agrochimie si ProtecŃia Mediului
(ICPA)
Institutul se afla in subordinea Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si in
coordonarea ştiinŃifica a Academiei de ŞtiinŃe
pentru Agricultura si Silvicultura « Gheorghe
Ionescu-Sisesti » prin Legea 290/2002 completata
cu OrdonanŃa de Urgenta 78/2003 aprobata prin
Legea 147/2004.
Proiectul "SPRIJINIREA SERVICIILOR ÎN
AGRICULTURĂ" (P.S.S.A.), implementat de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi
Mediului, gestionează o sumă totală de 17,82 de
milioane de dolari, pentru dezvoltarea domeniilor
prioritare în agricultură, prin cercetare aplicativă
şi extensie. Din aceste fonduri, 11.000.000 USD
provin dintr-un împrumut al Băncii Mondiale.
Deja au fost contractate 10,3 milioane de dolari,
printr-o Schemă Competitivă de Granturi (SCG),
pentru finanŃarea unui număr de 125 sub-proiecte
(aprobate în urma a 5 cereri de oferte). Acestea au
ca scop crearea de asociaŃii pentru valorificarea în
condiŃii favorabile a produselor agricole,
înfiinŃarea unor centre de colectare a produselor
agricole, pentru reducerea costurilor indirecte în
zonele cu acces dificil, organizarea de loturi
demonstrative pe terenuri aparŃinând fermierilor
privaŃi, pentru transferul direct de tehnologii noi.
De asemenea este asigurată consultanŃă gratuită
fermierilor privaŃi. FinanŃarea, acordată
beneficiarilor de sub-proiecte, prin credit
nerambursabil, a atras după sine o investiŃie totală
de 3,4 milioane de dolari din partea acestora. Sub-
proiectele implementate de companii private au
beneficiat de cea mai mare parte din totalul
fondurilor SCG, 58%, restul îndreptându-se către
instituŃiile publice. Sub-proiectele finanŃate prin
SCG prilejuiesc colaborarea între 172 firme
private şi 188 publice. Din punct de vedere al
domeniului ştiinŃific, structura portofoliului de
proiecte este următoarea:
Fonduri
Nr. % din
Domeniu ŞtiinŃific alocate
proiecte total
(USD)
Cultura mare 24 1.731.595 17%
Managementul
2 136.000 1%
Pădurilor
Horticultură 13 868.500 8%
Zootehnie 31 2.717.801 26%
Management,
Marketing, 40 3.696.945 36%
Agribusiness
Agricultură
11 965.516 9%
Ecologică
Viticultură 4 217.350 2%
Total on CGS 125 10.333.707
La 4 iunie 2004 a fost lansata ce-a de-a şasea
cerere de oferte de proiecte de servicii de
cercetare aplicativă şi extensie pentru producătorii
şi agroprocesatorii din următoarele domenii: (i)
creşterea producŃiei de lapte şi îmbunătăŃirea
calităŃii acestuia în concordanŃă cu normele UE şi
(ii) Producerea şi prelucrarea sfeclei de zahăr.
NoutăŃi: O nouă tranşă de finanŃare
Schema Competitivă de Granturi, componentă a
Proiectului "Sprijinirea Serviciilor din
Agricultură", finanŃat de către Guvernul României
cu asistenŃa Băncii Mondiale, anunŃă a şasea
cerere de oferte de proiecte de servicii de
cercetare aplicativă şi extensie pentru producătorii
şi agroprocesatorii din următoarele domenii: (i)
creşterea producŃiei de lapte şi îmbunătăŃirea
calităŃii acestuia în concordanŃă cu normele UE şi
(ii) Producerea şi prelucrarea sfeclei de zahăr.
Propunerile de proiecte, vor fi redactate în limba
română în conformitate cu formularele oficiale
(anexele 5, 5A, 5B, 5C, 5D, 5E) existente în
Manualul OperaŃional al Schemei Competitive de
Granturi, publicat în Monitorul Oficial nr. 801 din
15 noiembrie 2002, disponibil şi pe pagina de
internet www.worldbank.org.ro, precum şi la
sediul UMP. Pot candida instituŃii de cercetare
agricolă din sectorul public şi privat, universităŃi
de ştiinŃe agricole, furnizori de servicii de
consultanŃă agricolă din sectorul public şi privat,
agroprocesatori. Propunerile, în patru exemplare
depuse într-un singur plic sigilat, inscripŃionat cu
denumirea proiectului şi a instituŃiei solicitante,
adresele poştală şi e-mail, numerele de telefon /
fax, vor fi depuse sau trimise prin poştă la sediul
UnităŃii de Management al Proiectului, Bucureşti,
str. Negustori, nr. 1 B, sectorul 3, cod poştal
023951, până la data 28 iunie 2004, ora 16:00.
Manualul OperaŃional al Schemei Competitive de
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Granturi prevede că: (i) Proiectele propuse trebuie
finalizate în termen de minimum 6 luni şi
maximum 15 luni; (ii) Sumele care pot fi acordate
ca grant sunt cuprinse între 5.000 USD şi 250.000
USD; InstituŃiile solicitante trebuie să asigure o
cofinanŃare de cel puŃin 20% din costul total al
proiectelor. InformaŃii suplimentare pot fi obŃinute
la: telefon / fax 315.29.50, 315.29.55, 315.29.65 şi
e-mail office@pmu-assp.ro. Persoană de contact:
Cristian Nicolau - Specialist Monitorizare
Evaluare
REGIA NAłIONALĂ A PĂDURILOR -
ROMSILVA
Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva este
persoană juridică, cu sediul central în municipiul
Bucureşti, B-dul General Gheorghe Magheru, nr.
31, sectorul 1, şi funcŃionează pe bază de gestiune
economică şi autonomie financiară, exercitând şi
atribuŃii de serviciu PUBLIC cu specific silvic şi
de autoritate hipică naŃională, în conformitate cu
prevederile regulamentului de organizare şi
funcŃionare aprobat prin Hotărâre de Guvern.
Temeiul legal
Temeiul legal specific în baza căruia funcŃionează
şi este organizată Regia NaŃională a Pădurilor -
Romsilva sunt Legea nr. 26/1996 (Codul Silvic) şi
Hotărârea de Guvern nr. 1105/2003, cu
modificările şi completările ulterioare.
În structura Regiei NaŃionale a Pădurilor -
Romsilva funcŃionează unităŃi teritoriale fără
personalitate juridică (direcŃii silvice) şi o unitate
cu personalitate juridică (Institutul de Cercetări şi
Amenajări Silvice). Structurile organizatorice şi
funcŃionale ale unităŃilor teritoriale se aprobă de
Consiliul de administraŃie al Regiei NaŃionale a
Pădurilor - Romsilva.
Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva
funcŃionează sub coordonarea autorităŃii publice
centrale care răspunde de silvicultură, la DATA
actuala fiind Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale.
Scopul
a. Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva ARE ca
scop gospodărirea durabilă şi unitară, în
conformitate cu prevederile amenajamentelor
silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului
forestier proprietate publică a statului (!??), în
vederea creşterii contribuŃiei pădurilor la
îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu şi la asigurarea
economiei naŃionale cu lemn, cu alte produse ale
pădurii şi cu servicii specifice silvice,
b. precum şi coordonarea şi implementarea
programului naŃional de ameliorare genetică a
cabalinelor, promovarea pe plan naŃional şi
internaŃional, a exemplarelor de cabaline
valoroase din hergheliile Regiei NaŃionale a
Pădurilor - Romsilva, prin organizarea de
competiŃii sportive, târguri şi expoziŃii, precum şi
exercitarea atribuŃiilor de autoritate hipică
naŃională.
2. Produsele specifice fondului forestier,
precum şi celelalte bunuri care se recoltează, se
prelucrează şi se valorifică din fondul forestier
proprietate publică a statului sunt:
a. masa lemnoasă pe picior, provenită din
tăieri de produse principale, secundare,
accidentale şi de igienă ale pădurii şi sub forma de
sortimente, precum şi produsele rezultate prin
prelucrarea primară a lemnului; (!??)
b. alte produse lemnoase: arbori şi arbuşti
ornamentali, pomi de Crăciun, puieŃi forestieri,
răchită şi împletituri din răchită, mangal de bocşă
şi altele de această natură;
c. produsele nelemnoase din fondul forestier,
cum sunt: vânatul viu din crescătorii şi din
cuprinsul fondurilor de vânătoare, carnea de
vânat, trofeele de vânat şi coarnele căzute în mod
NATURAL, peştele din apele de munte şi din
păstrăvării, bălŃi şi iazuri din fondul forestier,
fructele de pădure, seminŃele forestiere, ciupercile
comestibile, plantele medicinale şi aromatice,
cultivate şi din flora spontană, răşina şi altele
similare.
INSTITUTUL DE BIORESURSE
ALIMENTARE
Institutul de Bioresurse Alimentare a fost înfiinŃat
ca unitate cu personalitate juridica IN anul 2000,
IN subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor
si Dezvoltării Rurale, ca instituŃie extrabugetara.
(!??)
Profilul institutului: cercetare, dezvoltare si
microproducŃie IN domeniul industriei alimentare.
Veniturile institutului sunt integral extrabugetare
si provin din:Proiecte IN programe naŃionale si
internaŃionale de cercetare - prin competiŃie;
Proiecte IN programe de cercetare prioritare - prin
licitaŃie;
Comenzi si contracte de prestări servicii IN
domeniul sau de activitate. (!??)
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
COMPANIA NAłIONALĂ DE
ADMINISTRARE A FONDULUI PISCICOL
(C.N.A.F.P.)
Compania NaŃionala de Administrare a Fondului
Piscicol este instituŃia specializata care
administrează resursele acvatice vii aparŃinând
domeniului public al statului, cu excepŃia zonei
administrate de AdministraŃia RezervaŃiei
Biosferei « Delta Dunării » si a celei administrate
de Regia NaŃionala a Pădurilor. A fost înfiinŃata
prin Legea nr. 192/ 2001 – republicata, ca
instituŃie publica cu personalitate juridica, cu
caracter financiar si comercial, cu finanŃare
extrabugetara, in subordinea Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.
Compania NaŃionala de Administrare a Fondului
Piscicol are următoarele atribuŃii principale:
 aplica strategia naŃională in ce priveşte
protejarea resurselor acvatice vii si exploatarea
durabila a acestora;
 răspunde de exploatarea durabila, prin
pescuit, a resurselor acvatice vii administrate, la
nivelul cotelor alocate prin captura totala
admisibila;
 privatizează societăŃile comerciale cu
profil piscicol si/sau amenajările piscicole pe care
le are in portofoliu;
 concesionează terenurile pe care sunt
amplasate amenajările piscicole din domeniul
public sau privat al statului;
 concesionează resursele acvatice vii din
bazinele piscicole naturale;
 elaborează caietele de sarcini in vederea
privatizării si/sau concesionarii;
 propune AgenŃiei NaŃionale pentru
Pescuit si Acvacultura preturile de pornire a
licitaŃiei pentru concesionarea resurselor acvatice
vii si a terenurilor pe care sunt amplasate
amenajările piscicole si le supune spre aprobare;
 îndeplineşte funcŃia de organism
intermediar pentru Programul operaŃional sectorial
pentru pescuit prin realizarea unor atribuŃii
delegate de câtre Ministerul Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, in baza unor
acorduri inter-instituŃionale;
 desfăşoară orice alte activităŃi stabilite
prin Regulamentul de organizare si
funcŃionare;
AGENłIA NAłIONALĂ PENTRU
AMELIORARE ŞI REPRODUCłIE ÎN
ZOOTEHNIE
AgenŃia NaŃională pentru Ameliorare şi
ReproducŃie în Zootehnie (ANARZ) este
unitate bugetară, cu personalitate juridică
reorganizată în baza HG nr.1223/1996,
subordonată Ministerului Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, fiind
mandatată ca autoritate naŃională a statului
în domeniul ameliorării şi reproducŃiei
animalelor.
Principalele atribuŃii ale ANARZ :
Coordonarea tehnică şi metodologică, la nivel
naŃional, a activităŃii de ameliorare
genetică a efectivelor de animale;
Identificarea, evaluarea, conservarea şi
protecŃia patrimoniului genetic naŃional;
Atestarea şi certificarea calităŃii materialului
de reproducŃie;
Coordonarea şi administrarea Băncii naŃionale
de DATE în vederea evaluării genetice a
reproducătorilor;
Promovarea şi punerea în practică a cadrului
legislativ şi instituŃional pentru
implementarea politicii strategice în
domeniul ameliorării şi reproducŃiei
animalelor;
Îndeplinirea altor atribuŃii ce rezultă din
reglementările legale în vigoare .
Organizare
DirecŃia generală pentru ameliorare genetică
în zootehnie;
InspecŃia de stat pentru controlul ameliorării şi
reproducŃiei în zootehnie - PoliŃia
zootehnică, care ARE în subordine
centrele zonale
DirecŃia economico-financiară, marketing şi
administrativă
Serviciul tehnic pentru controlul oficial al
performanŃelor în zootehnie;
Serviciul de reproducŃie;
Serviciul de protecŃia resurselor genetice.
ANARZ coordonează tehnic şi metodologic
activitatea a 41 UnităŃi pentru Ameliorare
şi ReproducŃie în Zootehnie (UARZ), care
au în subordine 168 de centre teritoriale,
3615 puncte de însămânŃări artificiale la
vaci si 582 puncte de însămânŃări
artificiale la scroafe.
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
SOCIETATEA NATIONALA A
PRODUSELOR AGRICOLE S.A.
(SNPA)
Societatea NaŃionala a Produselor Agricole
S.A. este înfiinŃata in baza H.G. nr.
830/1998, prin reorganizarea AgenŃiei
NaŃionale a Produselor Agricole R.A.,
acŃiunile sunt deŃinute in totalitate de câtre
stat, care îşi exercita drepturile si
obligaŃiile decurgând din calitatea de
acŃionar unic, prin Ministerul Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale.
Societatea NaŃionala a Produselor Agricole
S.A. funcŃionează pe baza de gestiune
economica si autonomie financiara in
conformitate cu dispoziŃiile legale in
vigoare si cu statutul propriu.
Societatea NaŃionala a Produselor Agricole
S.A. îşi desfăşoară activitatea in domeniul
pieŃei cerealelor, a leguminoaselor boabe
si a seminŃelor oleaginoase si are ca
principal obiect de activitate:
1.derularea unor acŃiuni specifice privind
stabilizarea pieŃei cerealelor, a
leguminoaselor boabe si a seminŃelor
oleaginoase, prin mandat încredinŃat de
Ministerul Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale, executând in acest
scop activităŃi comerciale in vederea
echilibrării cererii si ofertei;
derularea acŃiunilor de susŃinere a politicii
comerciale a Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale in
domeniul cerealelor, al leguminoaselor
boabe si al seminŃelor oleaginoase, in
scopul asigurării echilibrelor de piaŃa si al
protejării producătorilor agricoli, in
conformitate cu legislaŃia in vigoare in
acest sens;
elaborarea unui sistem informaŃional privind
stocurile de cereale, de leguminoase boabe
si de seminŃe oleaginoase, calitatea si
balanŃele acestor produse, in vederea
asigurării necesarului pentru consumurile
interne;
elaborarea periodica a unor studii privind piaŃa
interna si externa a produselor care
constituie obiectul sau de activitate;
1. mandatarea, conform legii, a anumitor
agenŃi economici pentru activităŃi
comerciale in domeniul cerealelor, al
leguminoaselor si al seminŃelor
oleaginoase, in funcŃie de nevoile pieŃei si
cu acordul Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale;
2. executarea de prestări de servicii si
asistenta tehnica de specialitate, in
domeniul comerŃului cu cereale, pentru
societăŃile comerciale din industria
alimentara;
3. executarea, pentru societăŃile comerciale
din industria alimentara si pentru
producătorii agricoli care solicita, a unor
activitatea comerciale cu produsele din
domeniu, utilizând surse financiare
proprii, credite bancare si alte surse;
4. achiziŃionarea si vânzarea cu comision si
alte prestaŃii de servicii la produsele din
domeniul sau de activitate;
5. alte activitatea legate de obiectul sau de
activitate, stabilite de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale;
SOCIETATEA NAłIONALĂ
"ÎMBUNĂTĂłIRI FUNCIARE” SA
Dacă
Dacă poŃi mintea să-Ńi păstrezi
Când toŃi în juru-Ńi pe-a lor şi-o pierd
Şi dau pe tine vina,
Dacă poŃi să crezi în tine
Când ceilalŃi se îndoiesc, şi-n sinea ta
De rânduiala lor să-Ńi dai totuşi seama
Dacă poŃi să aştepŃi cu calm,
Fără să te obosească aşteptarea
Şi să nu minŃi, minŃit fiind de toŃi,
Dacă poŃi, ştiindu-te urât de unii,
Să nu dai curs la ură
Să nu te arăŃi că eşti prea bun
Şi nici prea înŃelept
Şi dacă poŃi izbânda şi înfrângerea
Cu-acelaşi cuget senin să le suporŃi,
Dacă poŃi rece să asculŃi
Cum tot ce ai spus drept
De altul e răstălmăcit în chip viclean,
Spre a-nşela naivii care-l cred.
Şi dacă poŃi privi cum lucrul
Tău de-o viaŃă Ńi-e distrus
Iar apoi, cu uneltele stricate
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -
Să-ncepi a reclădi,
Dacă nu te zdrobesc duşmanii
Nici zişii prieteni
Şi dacă ai să poŃi să umpli
Minutul ce nu iartă
Cu şaizeci de clipe încărcate
De rol greu,
Al tău va fi Pământul, cu toate-ale lui bunuri,
Şi ce-i mai mult, vei fi
Un Om, copilul meu.
Rudyard Kipling
Despre noul idol
În anumite părŃi sunt încă popoare şi
turme, dar nu la noi fraŃilor: aici sunt numai State.
Statul? Şi ce este el? Ei bine, acum,
deschideŃi bine urechile, pentru că acum am să vă
spun povestea mea despre moartea popoarelor.
Statul înseamnă cel mai rece dintre
monştrii cei mai reci. Cu răceală chiar şi minte, şi
din gura sa se scurge această minciună: „Eu,
Statul, sunt poporul.”
Asta este minciună! Au fost creatori cei
care au creat popoare şi le-au ridicat deasupra unei
credinŃe şi a unei iubiri, aşa au servit viaŃa.
Sunt distrugători acei care aşează capcane
pentru cei mulŃi şi le numesc Stat, înalŃă deasupra
o spadă şi o sută de lăcomii neînfrânate de bani şi
plăceri materiale nemeritate.
Unde există încă popor, el nu înŃelege
Statul şi îl urăşte ca o rătăcire şi un păcat,
împotriva obiceiurilor şi a drepturilor.
Vă dau acest semn; orice popor îşi
vorbeşte propria limbă despre bine şi despre rău:
şi asta vecinul nu o înŃelege. El şi-a inventat
propriul limbaj în obiceiuri şi în drepturi. În
schimb Statul minte în toate limbile despre bine şi
despre rău; şi ori şi ce ar spune, minte – şi ori şi ce
ar avea, a furat-o.
Totul în el este fals; muşcă cu dinŃi furaŃi,
muşcăciosul! False îi sunt până şi maŃele.
Confuzie a limbilor binelui şi răului, acesta
este semnul pe care vi-l dau ca semn al Statului.
Într-adevăr, acest semn interpretează voinŃa de
moarte! Într-adevăr, el face semn predicatorilor
morŃii!
Se nasc prea mulŃi oameni; Statul a fost
inventat pentru ne-necesari!
PriviŃi puŃin cum el îi atrage la sine pe prea
mulŃii! Cum îi înghite şi-i mestecă şi-i remestecă!
„Pe pământ nu este nimic mai mare decât
mine; eu sunt degetul lui Dumnezeu – aşa rage
monstrul. Şi nu numai surzii şi miopii cad în
genunchi!
O… chiar şi în voi, mărinimoşii, el
murmură minciunile sale! O!..., el ştie să
descopere inimile generoase, care sunt gata să se
jertfească!
Da, ştie să vă descopere şi pe voi,
învingători ai vechiului zeu! Lupta vă obosi şi
acum oboseala voastră serveşte noul idol.
Eroi şi oameni de onoare ar vrea să-şi
adune în jur noul idol! Bucuros se încălzeşte la
soarele bunelor conştiinŃe – recele monstru!
Totul vrea să vă dea vouă, dacă voi îl
adoraŃi, noul idol: aşa se cumpără splendoarea
virtuŃilor voastre şi privirea ochilor voştri mândri.
Cu voi vrea să ademenească pe cei mulŃi!
(…) Da, a muri pentru cei mulŃi a fost aici
inventat, care se mândreşte a fi viaŃă: în adevăr un
mare serviciu adus tuturor predicatorilor morŃii!
Stat numesc eu locul în care toŃi beau
venin, buni şi răi: Statul, locul în care toŃi se iartă,
buni şi răi; Statul locul în care lenta sinucidere a
tuturor se numeşte „viaŃă”.
PriviŃi aceşti ne-necesari! Fură operele
inventatorilor şi comorile înŃelepŃilor: numesc
cultură furtul lor – şi totul devine pentru ei boală
şi plictiseală! (…)
PriviŃi aceşti ne-necesari! Acumulează
bogăŃii devenind cu acestea mai săraci. Vor
puterea şi mai întâi pârghia puterii, mulŃi bani,
aceşti impotenŃi!
PriviŃi cum se caŃără, aceste zvelte
maimuŃe! Se caŃără unii peste alŃii şi se târâie în
noroi şi în josnicie. ToŃi vor să ajungă la tron: este
nebunia lor – ca şi cum fericirea ar sta în tron!
Adesea pe tron este noroiul – şi adesea chiar
tronul stă pe noroi.
Pentru mine sunt toŃi demenŃi, maimuŃe
căŃărătoare şi spirite supra-excitate. Idolul lor,
pentru mine este rău-mirositor, recele monstru:
toŃi sunt pentru mine rău-mirositori, aceşti
idolatri.
FraŃilor, vreŃi deci să vă sufocaŃi în
„emanaŃiile” boturilor lor şi a lăcomiei lor? Mai
bine spargeŃi geamurile şi săriŃi afară în aer
deschis!
FugiŃi de mirosul rău! ÎndepărtaŃi-vă de
idolatria ne-necesarilor!
 łăranul Român
Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

FugiŃi de mirosul rău! ÎndepărtaŃi-vă de

„emanaŃiile” acestor sacrificii umane!
Pământul este încă liber pentru A qull’altra
mărinimoşi. Încă sunt goale multe locuri pentru
solitari şi pentru solitari în doi, în jurul cărora adie Ma perche non capisci nulla
parfumul marilor tăcuŃi. Tu quella buona di nulla!
O viaŃă liberă este încă deschisă
mărinimoşilor. Într-adevăr, cine posedă puŃin, cu Perche ti piace sfugire
atât mai puŃin este posedat: fie lăudată mica
sărăcie! Quando gia devi rivenire!
Numai unde sfârşeşte Statul începe omul Perche ti piace alontanarti
care nu este ne-necesar: acolo începe cântecul
necesităŃii, melodie unică şi de neînlocuit. Quando gia devi avvicinarti!
Acolo unde sfârşeşte Statul – priviŃi,
priviŃi fraŃilor! Oppure ti piace giocare?
Nu vedeŃi, curcubeul şi podurile Ma perche non amare?
supraomului?
Oppure hai paura
Aşa grăita Zarathustra.
Friederich Nietzsche Tu quella buona di nulla?
„Cosi parlò Zarathustra” Ma perche dev’aver’paura
Fabbri Editori
buona din nulla?
Traducere de Manole Benieamin
Lo sai che cos’e l’amore?
Cara del mio cuore!
Manole Benieamin
Să dispară tot ministerul
agriculturii! Să intre toŃi în
şomaj! Nu avem nevoie de ei! Bancul lunii
Sunt doar nişte paraziŃi
inutili! Să dispară! Şi cu cât
mai repede, atât mai bine!
“Aşa a grăit disperatul Ńăran
român.”
Reporterul: Bade, ai auzit de Noua RevoluŃie
Agrară iniŃiată de tov. Nicolae Ceauşescu? Ce zici
o faceŃi sau nu o faceŃi?
łăranul: Domnule, noi suntem Ńărani şi la
revoluŃii nu ne pricepem; dar o răscoală tot om
face.