Sunteți pe pagina 1din 13

Regim pentru constipatie

Regimul alimentar pentru prevenirea si tratarea constipatiei Aproape toti adultii s-au confruntat la un moment dat cu problema constipatiei. Factorii care contribuie la aparitia constipatiei sunt repausul la pat sau lipsa activitatii fizice, aportul insuficient de fibre si de lichide, alimentatia neregulata si stresul. Alti factori se refera la luarea unor medicamente (antacidele pe baza de hidroxid de aluminiu, medicamentele antihipertensive, etc.), narcoticele (codeina si morfina) si suplimentele de fier. In plus, unele boli (cancerul de colon, diabetul, hipotiroidismul, hemoiroizii si fisurile anale) prezinta printre simptome constipatia. Iata cateva sfaturi care va vor ajuta sa preveniti sau sa tratati constipatia: Consuma lichide din belsug intre 8 si 10 pahare pentru adulti. Aportul insuficient de lichide poate fi o cauza a constipatiei. Nota: Desi cafeaua si ceaiul pot actiona ca niste laxative, la unele persoane cafeina contribuie la aparitia constipatiei. Consuma alimente bogate in fibre: peste, fructe (prune) si legume, cereale integrale. Atat pentru copii cat si pentru adulti, primul pas al regimului pentru prevenirea si tratarea constipatiei consta in cresterea aportului alimentar de fibre si de lichide. Adultii trebuie sa consume in medie 35- 40 grame de fibre zilnic si sa bea 8 -10 pahare de apa. Aportul alimentar de fibre si de apa in cazul copiiilor trebuie indicat de un medic pediatru. Se recomanda alimentele bogate in fibre solubile si insolubile. Fibrele solubile, care contribuie la scaderea colesterolului din sange si la controlarea glicemiei se gasesc in mere, orz, fasole uscata, morcovi, portocale si secara. Fibrele insolubile se gasesc in: cereale integrale, fasole uscata, fructe si legume cu coaja, paste fainoase, seminte si tarate. Intrucat fiecare din aceste tipuri de fibre are efecte benefice asupra sanatatii tale, consuma alimente cat mai variate, bogate in fibre, chiar daca nu incerci sa previi sau sa combati constipatia. Nota: Cand consumi fibre provenind din cereale, ai grija sa cresti si consumul de apa, la cel putin 8 pahare pe zi. Fibrele din cerealele integrale au proprietatea de a absorbi apa din stomac si intestin. Fa zilnic sport. Lipsa indelungata a activitatii fizice sau repausul prelungit la pat pot duce la aparitia constipatiei. Mergi pe jos jumatate de ora dupa masa. Daca suferi de constipatie cronica, medicamentele prescrise de medic sunt cea mai buna solutie. Incearca sa mananci la ore fixe. Alimentatia neregulata poate contribui la aparitia constipatiei. Dimineata, bea cateva pahare de apa calda sau fierbinte - stomacul se va dilata, iar intestinul va fi stimulat. Redu aportul alimentar de zaharuri rafinate -acestea se gasesc in produsele de cofetarie si pateserie si in sucuri. O dieta bogata in zaharuri rafinate, dar saraca in vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, este o cauza a constipatiei. Inlocuieste alimentele bogate in zaharuri rafinate cu cerealele integrale. Limiteaza consumul de lapte sau de alte produse bogate in calciu -acestea pot contribui la aparitia constipatiei. Redu aportul de fier fie prin modificarea dietei, fie renuntand la suplimentele de fier. Fierul este o cauza frecventa a constipatiei. Adauga usturoi in dieta ta -usturoiul distruge bacteriile daunatoare din intestinul gros.

2. Constipaia
Generalitati
Majoritatea persoanelor considera ca sunt constipati atunci cand, de fapt, activitatea tubului digestiv este normala, impresia generala a oamenilor este aceea de a avea un scaun in fiecare zi. In mod obisnuit, numarul de scaune considerat a fi in limitele normalului variaza intre un scaun la una sau doua zile. Aproape fiecare individ poate avea scaune mai rare decat in mod obisnuit, in majoritatea cazurilor constipatia fiind temporara si nu este grava. Intelegand cauzele producerii ei, prevenirea si tratamentul vor ajuta pe multi sa gaseasca ameliorarea.

Cauze
Pentru a intelege ce inseamna constipatia, trebuie explicat mecanismul prin care functioneaza colonul (intestinul gros). Pe masura ce alimentele semilichide trec din intestinul subtire spre capatul terminal al colonului, se absoarbe foarte multa apa pana la formarea scaunului. Contractiile musculare din colon imping deseurile inspre rect. In momentul in care deseurile ajung la rect, ele sunt solide pentru ca majoritatea apei a fost absorbita. Scaunul tare si uscat, caracteristic constipatiei apare atunci cand colonul absoarbe prea multa apa sau cand contractiile musculare ale colonului sunt prea lente, facand ca fecalele sa stagneze prea mult timp in colon si astfel sa existe timp indelungat in care apa sa fie extrasa din materiile fecale. Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt: Insuficiente fibre alimentare in dieta - Fibrele alimentare se gasesc in mod obisnuit in legume, fructe si cereale sau derivate ale acestora. Fibrele - atat cele solubile cat si cele insolubile - reprezinta partea fructului, legumei sau a cerealelor pe care organismul nu o poate digera. Fibrele solubile se dizolva in apa cu usurinta si devin in intestine o textura moale, fina, asemanatoare cu un gel. Fibrele insolubile trec prin intestine aproape neschimbate. Cantitatea si textura fina a fibrei impiedica aparitia scaunelor tari si uscate care sunt dificil de eliminat. Persoanele care consuma multe alimente bogate in fibre sunt mai putin probabil sa ajunga constipati. Cea mai frecventa cauza de constipatie este dieta saraca in fibre alimentare si bogata in grasimi provenite din branza, oua si carne. Populatia consuma in medie o cantitate de 5-14 gr de fibre pe zi, insuficient in comparatie cu 20-35 gr, cantitatea recomandata. Atat copii cat si adultii consuma o cantitate prea mare de mancare rafinata si gata preparata din care fibrele naturale au fost indepartate. Dietele de slabire sunt, de obicei, foarte sarace in fibre alimentare. O dieta scazuta in fibre joaca, de asemenea, un rol cheie in aparitia constipatiei la adultii in varsta, care aleg din comoditate o hrana saraca in fibre. De asemenea, dificultatile cu mestecatul si inghititul mancarii pot forta oamenii mai in varsta sa consume mancare moale, gata preparata dar saraca in fibre. Alimentatie cu prea putine lichide - Lichidele de orice fel (apa, supele, ciorbele, sucurile, etc.) cresc fluiditatea continutului colonului si dau volum materiilor fecale, facandu-le mai fine si mai usor de eliminat. Oamenii care au tendinta spre constipatie, ar trebui sa bea suficienta lichide in fiecare zi - minimum 2l. Lichidele care contin cofeina, ca bauturile tip cola, cafeaua dar si alcoolul nu au rol de a accelera eliminarea materiilor fecale. Lipsa de exercitiu fizic "leneveste" activitatea colonului si poate duce la constipatie prin incetinirea activitatii intestinale. Constipatia apare adesea dupa un accident sau in timpul unei boli, cand persoana respectiva trebuie sa stea imobilizata la pat. Medicamentele care incetinesc miscarile colonului si pot genera sau accentua tendinta la constipatie si alte afectiuni care pot determina constipatie sunt: - medicamentele pentru durere (in special narcoticele) - medicamentele antiacide gastrice care contin aluminiu si calciu - medicamentele antihipertensive (blocante de calciului) - medicamente antiparkinsoniene - medicamente antispastice - medicamente antidepresive - suplimente cu fier

- medicamente diuretice - medicamente anticonvulsivante - schimbari in viata obisnuita cum este cazul calatoriilor - abuzul de laxative - stari fiziologice - graviditatea sau imbatranirea - amanarea repetata a nevoii de a merge la toaleta - bolile obisnuite cu repaus prelungit la pat - boli ale colonului sau rectului - inclusiv cancerele - constipatia cronica idiopatica (de cauza necunoscuta). Sindromul intestinului iritabil (SIB) - Unele persoane cu SIB au constipatie sau diaree, deseori alternate, crampe abdominale, balonari dupa mese. Cu toate ca SIB poate produce simptome care se pot intinde pe tot parcursul vietii, afectiunea nu este grava. Ea se accentueaza adesea datorita stresului. Schimbarile din viata de zi cu zi - Pe parcursul graviditatii, femeile pot fi constipate din cauza schimbarilor hormonale sau datorita compresiunii exercitate de uter asupra colonului. Inaintarea in varsta poate de asemenea sa afecteze activitatea colonului, pentru ca un metabolism mai lent conduce la o scadere a motilitatii intestinale. De asemenea, constipatia poate apare si in timpul calatoriilor datorita modificarilor dietei si rutinei zilnice. Abuzul de laxative - Miturile constipatiei au condus la folosirea abuziva a laxativelor. Acest obicei este mult mai comun printre oamenii care sunt preocupati sa aiba scaun zilnic. Laxativele nu sunt de obicei necesare, utilizarea lor putand deveni efectul unei obisnuinte. In timp, laxativele pot sa afecteze celulele nervoase din colon si sa altereze capacitatea naturala de contractie a colonului. Pentru acelasi motiv, folosirea regulata a clismelor poate de asemenea sa conduca la o pierdere a functionarii normale a intestinelor. Ignorarea nevoii de a merge la toaleta - Ignorarea pe moment a acestei necesitati poate conduce, in timp, la constipatie. Afectiuni si boli tipice Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si endocrine si afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot incetini miscarea materiilor fecale prin colon, rect sau anus. Printre bolile care pot cauza constipatie se numara: - Scleroza multipla - Boala Parkinson - Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica - Accidentele vasculare cerebrale - Traumatisme ale coloanei vertebrale - Diabetul zaharat - Bolile glandei tioride - hiper- si hipotiroidia - Hipercalcemia - Uremia - Sindromul Down. Bolile sistemice cu afectarea tubului digestiv care pot determina constipatie sunt: - Lupusul eritematos sistemic - Sclerodermia - Amiloidoza. Boli ale colonului si rectului care includ obstructii intestinale, aderentele, diverticuloza, tumorile, stricturile colorectale, boala Hirschprung sau cancerul care pot comprima, torsiona sau ingusta intestinul si determina constipatie. Disfunctiile intestinale (constipatia cronica idiopatica) Unele persoane sufera de constipatie cronica, care nu raspunde la tratamentele standard. Aceasta situatie rara, cunoscuta sub denumirea de constipatie idiopatica cronica (de origine necunoscuta), poate fi asociata cu tulburari functionale intestinale, cum ar fi cele determinate de alterarea controlului hormonal sau a

activitatii nervilor si musculaturii colonice, rectale sau anale. Constipatia functionala este intalnita atat la copii cat si la adulti si este mai frecventa la femei. Scaderea mobilitatii colonului si tranzitul intarziat sunt doua forme ale constipatiei cronice cauzate de scaderea activitatii musculaturii colonului.

Investigatii
Majoritatea persoanelor care sufera de constipatie nu au nevoie de teste deosebite pentru diagnostic si se pot trata prin schimbari ale dietei si modului de viata. De exemplu, la oamenii tineri cu simptome usoare, un examen medical poate fi suficient pentru diagnostic si prescrierea tratamentului. Explorari suplimentare pot fi necesare atunci cand se ridica suspiciunea de cancer de colon ca substrat al constipatiei (pierdere in greutate, scaune cu sange, etc). Studiul tranzitului colorectal - Acest test, rezervat celor cu constipatie cronica, arata timpul necesar alimentelor pentru a tranzita tubul digestiv. Pacientul inghite o substanta radio-opaca, al carei tranzit poate fi urmarit pe un monitor timp de 3 la 7 zile, dupa ce capsula este inghitita. Pacientul urmeaza o dieta bogata in fibre pe parcursul acestui test. Irigografia - Permite vizualizarea colonului, putand evidentia obstructiile intestinale sau modificari ale mucoasei acestuia. Sigmoidoscopia sau colonoscopia - Consta in examinarea rectului si a partii de jos a colonului (sigmoidul). Examenul intregului colon se numeste colonoscopie. Pentru aceste explorari se utilizeaza un tub lung si flexibil cu un bec si o mini-camera de luat vederi la capat numit colonoscop. Pacientului i se da un sedativ usor inainte de examinare. Daca se observa vreo anormalitate, medicul poate face biopsia formatiunii respective.

Tratament
Cu toate ca tratamentul depinde de cauza, severitate si durata, in cele mai multe cazuri dieta si schimbarile stilului de viata pot ajuta usurarea simptomelor de constipatie si prevenirea ei. Dieta - O dieta cu suficiente fibre (intre 20 si 35 gr pe zi) ajuta la formarea unui scaun moale. Hrana bogata in fibre include fasole, toate cerealele, fructe proaspete si legume ca sparanghelul, salata, varza si morcovii. Pentru oamenii predispusi la constipatie, se recomanda evitarea limitarii la mancarea care nu are fibre sau are un continut scazut de fibre, ca inghetata, branza, carnea si mancarea gata preparata. Schimbarile stilului de viata - Alte schimbari care pot ajuta la tratarea si prevenirea constipatiei includ consumul suficient de apa si de alte lichide ca sucurile de fructe si legume si supa limpede, exercitii fizice zilnice si rezervarea unui timp suficient pentru a merge la toaleta. Pe langa acestea, urgenta de a iesi la toaleta nu ar trebui ignorata. Laxativele - Majoritatea oamenilor cu constipatie usoara nu au nevoie de laxative. Oricum, pentru cei care au facut schimbari in dieta si in stilul de viata fara o ameliorare a constipatiei, medicul poate recomanda laxativele sau clisma dar pentru o perioada limitata de timp. Aceste tratamente pot ajuta intestinele "lenese". La copii, tratamentele cu laxative pe termen scurt, cu ajutorul restabilirii obiceiurilor normale ale colonului, previn constipatia. Medicul ar trebui sa stie cand pacientul are nevoie de laxative si care sunt cele potrivite. Laxativele luate pe cale orala se gasesc sub forma de lichid, tablete, guma, pudra si granule, modalitatea lor de actiune fiind diferita. Pacientii care sunt dependenti de laxative trebuie sa reduca treptat folosirea lor. Medicul trebuie sa supravegheze acest proces. La majoritatea oamenilor, eliminarea uzului de laxative readuce colonului abilitatea naturala de contractie. Alte tratamente - Tratamentul se poate adresa unei cauze specifice. De exemplu, medicul poate recomanda incetarea tratamentului sau internarea pentru efectuarea unei operatii care sa corecteze o problema anorectala, ca de exemplu, prolapsul rectal. Persoanele care sufera de constipatie cronica, cauzata de o disfunctie anorectala pot folosi reactii naturale pentru a reeduca muschii care controleaza contractiile intestinale. Biofeedback-ul implica folosirea unui senzor care sa monitorizeze activitatea musculara care in acelasi timp poate fi urmarita pe ecranul unui computer permitand evaluarea corecta a functiilor organismului.

Complicatii
Uneori, constipatia poate duce la complicatii: - hemoroizi - fisuri anale - hernii abdominale - prolaps rectal.

De retinut!
- constipatia poate afecta orice individ pentru perioade scurte - multi oameni cred ca sunt constipati, dar de fapt tranzitul lor intestinal este normal - cele mai comune cauze ale producerii constipatiei sunt reprezentate de o dieta anormala si lipsa activitatii fizice - cauzele suplimentare ale constipatiei includ medicatia, sindromul intestinului iritabil si abuzul de laxative - un examen medical poate fi singurul test medical inainte de stabilirea tratamentului - in cele mai multe cazuri, sfaturile simple ajuta la ameliorarea simptomelor si la prevenirea constipatiei: - consumul unei diete bogate in fibre care include fasole, tarate, toate cerealele, fructe proaspete si legume - consumul de lichide - activitate fizica regulata - pastrarea unui timp dupa micul dejun sau dupa cina pentru a merge la toaleta netulburat - neignorarea necesitatii de a merge la toaleta - de fiecare data cand apare o schimbare semnificativa sau de durata in obiceiurile intestinale, trebuie consultat un medic - majoritatea oamenilor cu o constipatie usoara nu au nevoie de laxative. Oricum, doctorul poate recomanda folosirea laxativelor pe o perioada limitata de timp persoanelor cu constipatie cronica.

3.Dieta n constipaie
Generalitati
Constipatia reprezinta o afectiune de care sufera aproximativ 2% din populatie si reprezinta de fapt, evacuarea neregulata si cu dificultate a unor materii fecale deshidratate, dure, care in unele cazuri grave pot determina chiar obstructie intestinala prin prezenta lor. Constipatia poate avea caracter tranzitor sau poate fi cronica. Cauzele constipatiei pot fi legate de dieta, de activitatea hormonala anormala (de exemplu, hipotiroidismul este o boala ce se insoteste frecvent de constipatie sau sarcina), administrarea de medicamente (compusi cu fier, bismut, beta-blocante, unele analgetice), sau existenta unei patologii de fond, gastro-intestinala, care sa se manifeste astfel. De asemenea, exista o variatie individuala in ceea ce priveste tranzitul intestinal al fiecarei persoane in parte, in cazul unora fiind in mod fiziologic mai lent. In cazul in care pacientul nu are o problema medicala care sa fie cauza constipatiei, unul dintre cele mai utile gesturi care poate sa-i amelioreze simptomatologia este modificarea obiceiurilor alimentare prin imbogatirea dietei cu fibre. Surse excelente de fibre sunt considerate a fi fructele, in special cele deshidratate, legumele si cerealele integrale. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale unui aport crescut de fibre in dieta, pacientii sunt sfatuiti sa consume si o cantitate corespunzatoare de lichide, in vederea facilitarii pasajului bolului fecal de-a lungul intestinului. Lichidele pot fi aduse in dieta prin sucuri, ceaiuri, supe, dar este de preferat ca majoritatea consumului sa fie bazat pe apa.

Dieta bebelusilor
Constipatia este foarte rara in cazul sugarilor alimentati la san (iar cand apare poate fi datorata unui aport insuficient de lapte), insa este relativ frecventa in randul celor hraniti artificial, pe baza de lapte praf sau formule de lapte. I n cazul sugarilor exista recomandari speciale in scopul evitarii constipatiei sau ameliorarii simptomatologiei, daca aceasta deja s-a produs: - hranirea copilului cu sucuri de fructe de mere, de portocale, de prune (se recomanda evitarea bananelor), folosind lingurita sau biberonul cu suc; se poate incerca si diluarea acestor sucuri cu apa, pentru obtinerea unui efect mai rapid - daca regimul copilului contine deja si alimente solide, este utila suplimentarea dietei cu legume, fructe sau produse realizate din faina sau cereale integrale; - sugarii pana in 6 luni ar trebui sa aiba o alimentatie in care majoritatea lichidelor sa fie asigurata fie prin alaptare, fie prin prepararea corecta a laptelui praf, conform indicatiilor medicului specialist.

Dieta copiilor cu varste intre 1-5 ani


Regimul alimentar al copiilor de varsta anteprescolara si prescolara ar trebui sa fie planificat astfel incat sa respecte recomandarile specialistilor referitoare la diversitatea principiilor alimentare. De la aceasta varsta copilul incepe sa fie mult mai selectiv in ceea ce priveste alimentele consumate si incepe sa adopte obiceiurile alimentare ale familiei. O dieta echilibrata ar trebui deja sa aiba in compozitia ei alimente din piramida nutritionala. Este recomandat ca, pe masura ce copilul poate tolera si asimila corespunzator nutrienti diversi, dieta sa contina cat mai multe produse pe baza de cereale si faina integrala: batoane, biscuiti, chifle. Parintii sunt sfatuiti sa fie foarte atenti la cantitatea de lichide ingerata de copil in fiecare zi, mai ales cand se face trecerea de la alimentatia bazata pe lapte la cea diversificata. Copiii trebuie sa fie hidratati corespunzator necesitatilor organismului, insa aportul de lichide nu trebuie sa fie bazat pe bauturi dulci sau carbogazoase, ci pe ceaiuri, sucuri de fructe facute in casa sau pur si simplu apa.

Dieta copiilor scolari si a adolescentilor


In vederea asigurarii copiilor unei diete echilibrate, cel mai bun ghid nutritonal este reprezentat de piramida alimentelor, care se bazeaza pe lactate, carne, legume, dar si cereale integrale, nuci si seminte, etc. Parintii trebuie sa insiste pe consumul bogat de fructe, legume si cereale integrale. De asemenea, prunele sau sucurile de prune au un dovedit efect benefic in aceste cazuri. Consumul de lichide in cantitate optima (1-1,5 litri/zi) ajuta in lupta impotriva constipatiei. Recomadarile medicilor in ceea ce priveste aportul de lichide includ: evitarea sucurilor carbonatate si a celor foarte dulci, deoarece au un continut caloric prea mare, evitarea apei plate care, desi poate contine oligoelemente si electroliti in cantitati adecvate nu aduce suficiente calorii unui organism in crestere, precum si orientarea spre sucuri de fructe proaspete sau ceaiuri, compoturi, chiar si supe. In cazul copiilor, necesarul de lichide variaza foare mult in functie de greutate, nivel de activitate precum si de conditiile mediului ambiental - temperatura, umiditatea aerului. Pentru a preveni starile de deshidratare si pentru a mentine nivelul de apa constant in organism, copii trebuie sa primeasca mai multa apa in timpul efectuarii unor activitati fizice intense precum si in timpul verii, cand temperaturile sunt crescute.

Dieta adultilor
Tratarea si prevenirea constipatiei in cazul adultilor poate fi realizata prin modificarea obiceiurilor alimentare. Acestia ar trebui sa acorde o mai mare importanta procesului de digestie si dietei, in general. Printr-o alimentatie adecvata se poate evita si combate constipatia fara a fi nevoie de utilizarea laxativelor. Specialistii recomanda ca adultii suferind de constipatie sa incerce sa aiba mese regulate, cu accentuarea

importantei micului dejun, care ar trebui sa fie cea mai consistenta masa a zilei, si sa consume, in exces chiar, fructe, legume si produse bazate pe cereale si faina integrala (aceasta ar trebui sa inlocuiasca, pe cat posibil, faina alba). De asemenea, de o importanta cruciala este hidratarea corecta, ceea ce presupune consumul a aproximativ 2 litri de apa/zi, incluzand cate un pahar inainte de fiecare masa, si exercitiul fizic (acesta imbunatateste tranzitul intestinal, favorizand miscarile peristaltice ale intestinului). In vedera obtinerii unor rezultate pe termen lung, aceste sfaturi practice trebuie aplicate simultan, deoarece simpla sporire a cantitatii de apa consumata, in prezenta unui regim excesiv carnat sau doar exercitiile fizice fara o dieta corespunzatoare nu vor avea efectele scontate. Specialistii insista ca in special populatia varstnica sa adopte acest regim de viata, constipatia fiind foarte frecventa la varsta a treia, unde constituie si un factor de risc pentru aparitia unor probleme digestive (in special cu localizare colonica) grave. Exista cazuri in care pacientul are nevoie de un consult de specialitate si de administrarea de laxative sau clisme pentru a favoriza pasajul scaunului, mai ales cand constipatia este cronica.

4. 5 erori n alimentaie
Sfaturi utile
De ani buni, nutritionistii ne amintesc ca o alimentatie echilibrata si variata favorizeaza o stare generala de sanatate si intareste sistemul imunitar. Iata mai jos cateva sfaturi de care e bine sa tii seama daca vrei sa mananci si sa fii sanatos. Sfatul 1: nu cumpara cantitati prea mari de fructe si legume O data culese, fructele si legumele incep sa piarda din vitamine si oligoelemente. Chiar daca le tinem in sertarul pentru legume din frigider, alimentele se degradeaza in continuare. Astfel ca, in momentul cand le consumi, aportul nutritional este foarte redus. De aceea este mai bine sa cumperi legume si fructe in cantitati mai mici, dar mai des. Poti alege sa congelezi legumele si fructele prin congelare, alimentele pastreaza o buna parte din elementele nutritive. Sfatul 2: evita mancare procesata Alimentele procesate sunt bogate in sare, in acizi grasi si sarace in fibre alimentare si substante nutritive. Trebuie sa acordam prioritate alimentelor proaspete. De asemenea, este bine sa consumam produse care contin cereale integrale si sa le evitam pe cele bogate in grasimi. Sfatul 3: rareste mesele in oras si comenzile la domiciliu Mesele la restaurant sau comenzile acasa nu iti permit sa controlezi ce mananci. Desi putem sa ne alegem meniul, ignoram adesea adevarata natura a ingredientelor. Localurile de tip fast food contribuie semnificativ la raspandirea obezitatii, prin produsele mult prea bogate in grasimi. Ca sa ne preparam rapid o masa sanatoasa, trebuie sa fim bine aprovizionati: un frigider umplut corespunzator ne va permite sa preparam rapid o masa echilibrata. Pizza, hamburgerii si sandvisurile preparate la domiciliu pot fi alternative mai dietetice. Sfatul 4: profita de aportul nutritiv al fiecarui aliment Anumite asocieri de alimente sau obiceiuri de consum anuleaza ori diminueaza efectele benefice ale alimentelor. De exemplu, coaja unui mar este cea mai bogata in antioxidanti. Iata de ce nu este recomandabil sa le curatam de coaja. Asemanator stau lucrurile si cu usturoiul: o data curatat e mai bine sa asteptam 15 minute inainte sa il punem la gatit. Astfel actiunea sa antioxidanta va fi optima. Sfatul 5: nu ocoli legumele bogate in grasimi Maslinele, avocado, nucile, alunele, migdalele sunt frecvent interzise in diete fiindca sunt prea bogate in calorii. Totusi, ele contin si cantitati mari de acizi grasi, benefici organismului si sunt sarace in grasimi

saturate. Este vorba mai degraba de moderatie: un pumn de nuci sau o jumatate de avocado din cand in cand nu are cum sa dauneze sanatatii, ci din contra.

5. Constipaia la aduli
Generalitati
Constipatia este o afectiune a tubului digestiv, relativ frecventa in populatia adulta, care insa ramane greu de definit, deoarece simptomatologia difera foarte mult de la individ la individ. Constipatia nu reprezinta o boala in sine, ci este un simptom ce apare in cadrul unor patologii diverse (digestive sau extradigestive). In general, specialistii inteleg prin constipatie scaderea frecventei de eliminare a materiilor fecale sau eliminarea lor cu efort, datorita consistentei crescute. Fecalele devin dure datorita stagnarii in canalul anal cu deshidratare secundara. Epiteliul colic este capabil sa absoarba o mare cantitate de apa din bolul fecal in cazul in care pasajul acestuia este lent, ceea ce va duce la deshidratarea finala a scaunului. In general, simptomatologia constipatiei este extrem de variata si prezinta particularitati individuale. Specialistii considera ca se poate pune diagnosticul clinic de tulburare de tranzit intestinala daca frecventa de aparitie a scaunelor este de pana la 3 saptamana. In mod normal, prin persistenta fecalelor in colon este favorizata intarirea acestora, modificarea formei lor si a consistentei. Pacientul trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru eliminarea scaunului. O idee preconceputa, dar gresita si fara un fundament stiintific, este aceea conform careia constipatia favorizeaza acumularea produsilor toxici in organism (datorita persistentei fecalelor) care duc la intoxicatia generala si poate scurta dramatic speranta de viata a individului. Exista persoane care considera ca pot fi otravite prin prezenta fecalelor in organism peste o anumita limita de timp. Studiile recente au demonstrat ca populatia varstnica prezinta un risc de a suferi de constipatie de 5 ori mai mare comparativ cu persoanele tinere, insa exista posibilitatea ca aceasta cifra sa fie supraestimata, mai ales daca se tine cont de fatul ca varstnicii sunt in general, foarte preocupati de regularitatea scaunului.

Cauze
Exista o serie de cauze care pot fi incriminate in aparitia constipatiei, cum ar fi: dieta alimentara nesanatoasa, tranzit intestinal lent si tulburari de evacuare a scaunului (fie ca sunt de natura fizica, functionala sau psihica). Cele mai frecvente cauze de constipatie: - regim dezechilibrat: alimente bogate in grasimi animale (produse lactate, carne, oua) zahar rafinat sau cu un procent redus de fibre pot favoriza instalarea constipatiei - masticatia necorespunzatoare - obiceiuri individuale: exista persoane care ignora in mod voit miscarile intestinale si evita din diverse considerente utilizarea toaletelor atunci cand situatia o impune; acest lucru are implicatii negative asupra tranzitului, deoarece dupa o perioada de timp, persoana va deveni refractara la senzatia de golire a intestinului; in acest fel se ajunge la constipatia cu instalare progresiva - medicamente exista o serie de medicamente ce pot produce ca efecte secundare constipatia datorita diminuarii peristaltismului; printre acestea se numara: antiacide, cum ar fi cele pe baza de hidroxid de aluminiu si carbonat de calciu, antispastice, antidepresive triciclice, suplimente cu fier, anticonvulsivante, antialgice (de la cele simple - AINS, pana la cele opiacee - codeina, morfina, loperamida), diuretice, antiparkinsoniene, blocante ale canalelor de calciu (utilizate in tratamentul HTA) - obiceiuri si stiluri de viata: un stil de viata activ, putin timp acordat meselor, consum inadecvat de lichide, consum excesiv de mancare de la fast-food - abuzul de laxative: exista riscul ca in urma consumului cronic si abuziv de laxative, organismul sa dezvolte rezistenta la actiunea lor; in aceste cazuri dozele vor fi marite progresiv pentru un efect terapeutic, insa chiar si in aceste situatii intestinul poate ramane neresponsiv Sarcina: exista o serie de factori ce pot determina aparitia constipatiei in sarcina. Oricare din urmatoarele mecanisme este capabil sa produca, prin modificarile de tranzit asociate, durere intensa la defecatie, ceea ce va induce un spasm reflex pe sfincterul anal (spasmul poate sa intarzie tranzitul intestinal si sa inhibe actul defecatiei ca o masura de evitarea a aparitiei durerii): - preasiunea mecanica exercitata de uterul gravid asupra colonului - modificarile hormonale aparute in cursul sarcinii

- modificari ale dietei - fisuri anale - hemoroizi - stenoza anala - obstructie intestinala. Compresia mecanica si interferenta cu functia normala a colonului poate sa apara in urmatoarele situatii: - bride aderente aparute postoperator sau postinflamator - tumori intestinale sau corpi straini (inclusiv paraziti) - litiaze biliare ce au fost eliminate si au ajuns in colon - volvulus intestinal - telescopare intestinala, situatie in care un segment de intestin este invaginat in altul (apare mai frecvent la copii) - hernie abdominala - leziuni neurologice cu afectarea secundara a intestinului (tumori de maduva, scleroza multiple, leziuni traumatice de maduva) - afectiuni care implica nervii responsabili de buna functionare a intestinului - boli ale testului conjunctiv (lupus eritematos sistemic, sclerodermie) - amiloidoza - hipotiroidie (afectiune a glandei tiroide caracterizata prin producere scazuta de tiroxina care determina o hipomotilitate intestinala marcata) - alte tulburari metabolice si endocrine: diabet, uremie, hipocalcemie - intoxicatie cu plumb Varsta: specialistii considera ca exista o relatie directa intre inaintarea in varsta si susceptibilitatea de a dezvolta constipatie din urmatoarele motive: - dieta insuficienta in fibre si lichide - lipsa de exercitiu fizic - administrarea de medicamente ce au drept efect secundar aparitia constipatiei - obiceiuri - repaus la pat excesiv ca urmare a unor accidente sau boli - utilizarea excesiva a laxativelor Alte cauze care pot determina aparitia constipatiei: - oprirea fumatului (nicotina are un efect laxativ) - interventii chirurgicale generale si in special pe abdomen.

Simptome
Simptomatologia difera in functie de dieta, obiceiuri, varsta si alte particularitati individuale. Printre cele mai frecvente simptome la pacientului constipat se numara: - dificultati de golire a intestinului, defecatii dureroase - dureri abdominale intense, modificarile permanente ale tranzitului (alternarea diareei cu constipatia), in special daca pacientul sufera de sindromul de colon iritabil - constipatia poate fi asociata greturilor, varsaturilor, meteorismului excesiv daca apare pe fondul obstructiei intestinale - inapetenta, cefalee, abdomen destins - limba saburala, halena, gust neplacut in gura. Cazurile severe pot prezenta diaree paradoxala: scaun moale, neformat care trece printre materiile fecale impactate in colon.

Consult de specialitate
Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze la medic atunci cand apar: - modificari ale tranzitului intestinal (constipatie alternand cu diareea) - durere la defecatie (alaturi de eliminarea cu efort intens a unui scaun dur) - constipatie de minim 2 saptamani cu dureri abdominale recurente (semne de posibila intoxicare cu plumb) - daca simptomatologia se intensifica sau se prelungeste peste 3 saptamani - daca exista semne si simptome ale altor boli care se pot asocia constipatiei (astenie, intoleranta la frig - pot

sugera hipotiroidie). Specialistii insista ca pacientii sa se prezinte de urgenta la medic in cazul in care simptomatologia este grava si asociaza: - rectoragie - durere cu localizarea anala, hemoroizi - fisuri anale sau alte defecte ale mucoasei care vor declansa durere intensa la defecatie - impactare fecala (continut intestinal imobil) - prolaps rectal (apare uneori cand defecatia se desfasoara cu efort foarte intens si reprezinta exteriorizarea prin alunecare a unei parti de mucoasa rectala prin canalul anal). O astfel de problema asociaza de obicei secretie de mucus ce va murdari lenjeria, varsaturi intense, recurente, pe fondul unor dureri abdominale intense si constipatie cronica (poate fi vorba in aceste cazuri de obstructie intestinala, ceea ce reprezinta o urgenta chirurgicala). De retinut! Desi constipatia este un simptom extrem de inconfortabil, este adesea tratata superficial de catre pacient. In multe cazuri nu are o etiologie grava, insa poate fi semn prevestitor al unui eventual cancer de colon sau rect. Din acest motive specialistii recomanda pacientilor consultul medical atunci cand simptomatologia apare.

Diagnostic
Anamneza pacientului este foarte importanta in diagnosticarea constipatiei si in orientarea catre examene paraclinice ulterioare. Anamneza trebuie centrata pe intrebari referitoare la: - tranzitul intestinal obisnuit al pacientului - debutul tulburarilor de tranzit (si daca exista tranzit prezent pentru gaze) - cand a fost ultimul scaun (precum si detalii referitoare la aspect, durere asociata defecatiei) - dureri abdominale sau rectale aparute in contextul tulburarilor de tranzit (caracter si localizare cat mai precisa) - febra - administrarea de laxative si efectul acestora (se va insista asupra tipului particular de laxative, dozei zilnice si raspunsului la aceasta doza) - existenta altor simptome (generale sau in afara sferei gastrointestinale) - modificari ale apetitului, scaderea in greutate - coexistenta varsaturilor - antecedente personale de constipatie - consumul de tutun, alcool, cafea, ceai - tratamentul de fond si boala pentru care se administreaza acesta, tipul medicamentelor si dozele - eventuale interventii chirurgicale in istoricul pacientului - probleme cu articulatiile, ochii, spatele, modificari ale tegumentelor - antecedente heredo-colaterale de constipatie sau cancer colonic. Dupa anamneza urmeaza examenul fizic amanuntit, medicul insistand pe investigarea palpatorie a abdomenului, anusului (cu efectuarea tuseului rectal) dar si a altor parti, cum ar fi regiunea cervicala anterioara (inspectia glandei tiroide), sistemul musculo-scheletal. Examenul fizic se desfasoara ghidat de raspunsurile pacientului in cadrul anamnezei. Simptomele, anamneza si examenul clinic sunt importante in stabilirea urmatoarelor etape ale investigatiilor. Testele paraclinice sunt cele care vor definitiva diagnosticul. Cele mai utilizate investigatii paraclinice sunt: - Examene de laborator: hemoleucograma, analiza microbiologica a scaunului, iar in cazul in care se suspecteaza disfunctie tiroidiana se va investiga suplimentar glanda. Se mai efectueaza determinarea calcemiei, glicemiei (pentru a exclude o eventuala patologie metabolica) - Examene imagistice: radiografie abdominala pe gol (se pot evidentia semne de perforatie intestinala sau obstructie), irigografie - Proceduri endoscopice. Acestea sunt rezervate in general cazurilor complicate ce nu pot fi diagnosticate

prin metode simple, pacientilor care au tulburari alternante de tranzit, cu debut brusc si obstructie totala. Aceste examinari sunt utile si pentru excluderea diagnosticului de cancer. Sigmoidoscopia reprezinta examinarea endoscopica a rectului si a colonului sigmoid (portiunea terminala a colonului). Pentru realizarea ei, pacientul este usor sedat inainte de realizarea manevrei. Anterior introducerii sigmoidoscopului medicul examineaza digital rectul, in cadrul tuseului rectal. Degetul explorator va fi lubrifiat anterior introducerii. Procedura se efectueaza doar cu manusi sterile de examinare. Sigmoidoscopia poate determina aparitia de crampe abdominale, iar prin cresterea presiunii poate determina senzatia de golire impetuoasa a colonului. Pentru o mai buna vizualizare a continutului si a mucoasei, se poate introduce aer prin sigmoidoscop (acesta poate intensifica de fapt, crampele). Colonoscopia consta in examinarea intregului colon. Colonoscopul este un tub flexibil dotat la un capat cu camera video, ce se introduce in colonul pacientului prin anus si rect in scopul vizualizarii continutului. Colonoscopul este mai lung decat sigmoidoscopul si poate fi utilizat si pentru recoltarea unor piese de biopsie in cazul in care mucoasa are un aspect neobisnuit, iar pacientul este pregatit corespunzator pentru aceasta interventie. Dupa realizarea acestei proceduri, pacientul se poate simti balonat. - Teste pentru explorarea functiei anorectale: sunt utile cand se suspecteaza un sindrom functional si sunt reprezentate in principal de manometrie anorectala care apreciaza functia sfincterului anal. Testul consta in introducerea unui cateter in anus ce apoi va fi extras lent, in timp ce se determina tonusul muscular, functia de contractie si presiunea de realizare a acesteia.

Tratament
In cazul in care etiologia constipatiei are rezolvare medicala, medicul poate stabili alaturi de pacient un tratament care sa amelioreze simptomatologia si sa permita reluarea tranzitului intestinal. Tratamentul are 2 componente foarte importante: partea igieno- dietetica si partea medicamentoasa. Tratament igieno-dietetic Cuprinde masuri ce au drept scop prevenirea aparitiei constipatiei si include: - Consumul crescut de fibre vegetale: sunt recomandate 20-35 de grame zilnic pentru a se forma un scaun de consistenta normala ce poate fi usor eliminat. Alimente ce nu trebuie sa lipseasca din dieta zilnica sunt: cereale si paine integrala, fasole, fructe proaspete si legume (mere, varza, morcovi). Persoanele predispuse la constipatie sunt sfatuite sa evite produsele sarace in fibre: branza, carnea, inghetata si in general, alimentele procesate. - Consumul unor cantitati importante de lichide: apa si in special sucuri naturale de fructe. Minimul recomandat este de 8 pahare zilnic. - Utilizarea de zahar nedigerabil (lactuloza) sau formule speciale disponibile in comert. Lactuloza este un zahar sintetic ce nu se absoarbe in organism si care mentine sodiul si apa in interiorul lumenului colonic. Poate fi utilizat timp de cateva luni, fara a avea efecte nedorite. Alte substante asemanatoare sunt: lactitiol, sorbitol - Adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos, care sa includa exercitii fizice regulate (influenteaza pozitiv peristaltismul intestinal). Specialistii recomanda o rutina zilnica bazata pe exercitii ce presupun ridicarea genunchilor la piept. Pacientul este sfatuit sa mentina aceasta pozitie 10-15 minute, in timp ce inspira si expira adanc. Miscarea activeaza tranzitul intestinal. - Evitarea utilizarii excesive de laxative ce nu au nevoie de prescriptie medicala pentru eliberare, in special cele al caror consum cronic poate afecta mucoasa intestinala si pot determina leziuni ale plexurilor nervoase intramurale - Incercarea de a avea obiceiuri de defecatie zilnica, in principiu dupa masa, respectand un anumit orar. Tratament medicamentos Tratamentul de electie utilizat in constipatie (in cazul in care masurile dietetice nu dau rezultate) este reprezentat de laxative si purgative. Scaunul eliminat prin utilizarea laxativelor este moale si format, iar cel prin purgative este semilichid sau lichid. Aceste medicamente se administreaza doar o perioada scurta de timp, pentru a nu crea dependenta si in final instalarea unei stari refractare la actiunea lor. Laxativele nu se administreaza in cazurile usoare de constipatie. Laxativele administrate oral sunt conditionate in mai multe forme: sirop, capsule, pulberi, granule. Mecanismul lor de actiune difera in functie de clasa. Laxativele de volum includ fibre vegetale nedigerabile care actioneaza prin cresterea continutului colonic si stimularea peristaltismului. Sunt considerate a avea efect rapid, insa pot influenta absorbtia unor medicamente. Datorita riscului de a determina obstructie intestinala, trebuie luate cu multa apa. Exista insa

pacienti care nu raspund la astfel de medicamente si chiar resimt o agravare a durerilor abdominale si a meteorismului. Cele mai intalnite astfel de laxative sunt metamucil, agar, metilceluloza, seminte de in. Laxativele prin inmuierea scaunului: docusat sodic, ulei de parafina. Sunt indicate la persoanele cu greutati in eliminarea scaunului, in afectiunile anale de tipul hemoroizilor, sau in situatii care contraindica realizarea unui efort intens de defecatie: pacientii cu infarct miocardic acut sau cu ateroscleroza sau boli cronice de inima, la cei cu tulburari de ritm si conducere, bradicardie, la pacientii cu operatii in antecedentele recente si la femeile insarcinate. Purgativele osmotice (saline) sunt utilizate cand trebuie evacuat rapid intestinul, ele actionand prin retinerea apei in intestin, ce va determina o crestere a continutului si o stimulare secundara a peristaltismului. Astfel de substante sunt fosfatul de sodiu, hidroxidul de magneziu. Sunt insa contraindicate in insuficienta renala (deoarece capacitatea rinichiului de metabolizarea si eliminare a toxinelor si metabolitilor este mult diminuata). Este important de precizat ca aceste purgative au efecte secundare importante daca sunt folosite pe termen lung si in special la pacientii ce asociaza o patologie cardiaca, renala. Polietilen glicolul este, de asemenea, un laxativ osmotic des utilizat, care nu se absoarbe din stomac si retine apa in lumenul colonic. Utilizarea lui este recomandata maxim 2 saptamani. Zaharide neabsorbabile de tipul lactuloza sau sorbitol au efecte laxative si pot fi utilizate in tratamentul cronic. Ele sunt asociate insa cu dureri abdominale colicative, crampe, diaree si dezechilibre electrolitice. Alte mijloace terapeutice Siropul de aloe poate fi utilizat pe post de laxativ, la fel si uleiul de ricin. Siropul de aloe nu trebuie confundat cu gelul de aloe vera utilizat pentru a trata ranile si plagile tegumentare sau arsurile solare. Un alt medicament ce a fost utilizat in tratamentul constipatiei este cisapridul (in special in cea determinata de hipomotilitatea intestinala). Trebuie subliniat faptul ca cisapridul are actual o utilizare limitata datorita efectelor secundare cardiace importante pe care le asociaza, in special aritmii extrem de greu de tratat (in unele tari utilizarea si comercializarea lui este chiar interzisa). Pe langa tratamentul de ameliorare a simptomatologiei, medicul va trata si cauza de baza a constipatiei: obstructia intestinala, fisura anala, hemoroizi sau cancer de colon (aceste patologii au rezolvare chirurgicala). Recomandari speciale: in cazul in care pacientul sufera de sindrom de intestin iritabil este sfatuit sa nu fumeze (sau sa se lase de fumat), sa evite consumul de cafea si de produse lactate. Poate sa tina un jurnal alimentar in care sa noteze ce a consumat in fiecare zi pentru a putea detecta eventualele alimente ce ii agraveaza starea. Daca pacientul are hipotiroidie diagnosticata clinic si paraclinic (patologie determinata de o glanda tiroida hipoactiva) medicul endocrinolog ii va prescrie pacientului un tratament adaptat reechilibrarii functiei glandulare. De retinut! In cazul in care pacientul decide sa apeleze la terapii alternative sau neconventionale pentru a trata constipatia (cum ar fi medicamente homeopate, naturiste, ceaiuri, suplimente nutritionale, aromaterapie, acupunctura sau alte metode complementare) trebuie sa fie constient de faptul ca specialistii nu recomanda utilizarea lor, deoarece nu si-au dovedit eficienta prin studii sau teste clinice medicale. Ele nu pot preveni, trata, vindeca sau diagnostica probleme medicale grave. Medicul curant trebuie informat in legatura cu administrarea unor astfel de terapii deoarece exista posibilitatea ca acestea sa interfere cu tratamentul medicamentos de baza, scazandu-i eficienta sau chiar favorizand aparitia unor reactii adverse.

Urmarirea de specialitate
In cazul in care pacientul sufera de hipotiroidism, sclerodermie, lupus eritematos sistemic, trebuie atent urmarit iar starea sa trebuie analizata periodic prin controale medicale si investigatii de specialitate Persoanele varstnice cu antecedente de impactare fecala sau incontinenta de materii fecale ar trebui tinute sub supraveghere pentru a evita reaparitia acestor probleme dupa ce au fost tratate. Persoanele tinere cu anorexie nervoasa trebuie investigate de o echipa multidisciplinara de specialisti care trebuie sa trateze boala si sa asigure pacientului o educatie adecvata privind situatia sa.

Prevenire
Pentru a preveni aparitia constipatiei, pacientii sunt sfatuiti: - sa aibe un program zilnic normal pentru a asigura un tranzit intestinal normal; se recomanda utilizarea

toaletei in fiecare dimineata dupa micul dejun - sa nu amane folosirea toaletei daca apare senzatia de defecatie - sa aibe un regim alimentar zilnic din care sa nu lipseasca fructele si legumele; desi studiile au demonstrat importanta fibrelor in dieta si rolul lor protector in evitarea aparitiei constipatiei, acest fapt nu este valabil la toti indivizii - sa consume cantitati crescute de lichide si de sucuri naturale - sa adopte un regim de viata cu multe exercitii fizice - sa evite administrarea de medicamente ce au drept reactii adverse constipatia - sa nu utilizeze laxative pe termen lung.

Prognostic
Majoritatea persoanelor care sufera de constipatie nu au o boala digestiva majora sau vreo patologie generala care sa favorizeze instalarea acesteia. De cele mai multe ori constipatia este legata de obiceiuri alimentare defectuoase, un regim de viata sedentar si o hidratare necorespunzatoare. In cazul in care exista o boala majora, recuperarea depinde de rezolvarea acesteia si de raspunsul la tratament. Cele mai bune prognosticuri le au constipatiile prin hemoroizi sau fisuri anale (datorita faptului ca este vorba de o patologie locala ce se rezolva usor chirurgical).