Sunteți pe pagina 1din 135

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

PROIECTE
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII Tema: FUNDATII DE SUPRAFATA NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev: BERBEC A. ANDREI EMIL Clasa: a XII a - 2008 _ 2009 -

FUNDAII DE SUPRAFATA
1. ARGUMENT
Fundatia unei locuinte este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmite acestuia toate incarcaturile constructiei. Ea reprezinta principala parte a structurii de rezistenta a cladirii, prin intermediul careia se realizeaza incastrarea in pamant. Capacitatea portanta a terenului se refera la presiunea maxima pe care o poate suporta terenul de fundare, fara a exista pericolul ruperii acesteia sau a unor tasari care sa puna in pericol constructia. Fundatia este acea parte a constructiei ce are rolul de a prelua ncrcrile date de structura de rezistent a cldirii, prin intermediul peretilor structurali si a stlpilor si s le transmit terenului de fundare astfel nct: - s nu depaseasc capacitatea portant a terenului de fundare - s nu se produc tasri pe care structura si functionalitatea constructiei s nu le admit, - iar tensiunile ce apar n fundatie s nu depseasc capacitatea de rezistent a materialului corpului de fundatie.

Functie de destinatia si importanta cldirilor, de mrimea si natura ncrcrilor, fundatiile se pot realiza fie pe pamnturi stabilizate, fie nestabilizate, dar compactate prin procedee specifice si cu ajutorul materialelor precum : piatr, crmid, beton simplu, beton slab armat sau beton armat. Sisteme de fundare: - fundatii rigide: o fundatii izolate rigide din bloc si cuzinet din beton armat o fundatii continue sub ziduri o fundatii sub ziduri cu descrcri pe reazeme -fundatii elastice: o fundatii izolate sub stlpi o fundatii continue sub ziduri o fundatii continue sub siruri de stlpi prin grinzi de fundare, retele de grinzi de fundare o fundatii pe retele de grinzi de fundare o fundatii de tip radier general Fundatiile rigide au un consum mare beton dar au un consum mic de otel-beton, comparativ cu cele elastice, la care proportia este invers.

Pentru alegerea sistemului potrivit de fundare trebuie s cunoastem: - natura terenului si propriettile fizico-mecanice ale acestuia cum ar fi: o stratificatia terenului pentru a identifica terenul bun de fundare si adncimea apei subterane, o presiunea maxim pe care o poate suporta terenul bun de fundare, o modul de comportare a pamntului la umiditate, o deformabilitatea terenului de fundare, etc. - adncimea de nghet a pmntului (aceasta variind functie de zon), doarece prin nghet-dezghet pot aprea forturi suplimetare n structura de rezistent a cldirii - tipul de structur si greutatea acesteia S detaliem putin fiecare tip de structur. Fundatiile izolate rigide din bloc si cuzinet - se aplic la structuri de tip cadre (stlpi si grinzi) fie c sunt din beton armat sau din metal. Cuzinetul, realizat din beton armat, are rolul de a prelua si repartiza ncrcrile din stlp ctre blocul de fundare, realizat din beton simplu, iar acesta la rndul su repartizeaz ncrcrile pe o suprafat mai mare : terenul de fundare. Fundatiile rigide continue sub ziduri - transmit ncrcrile provenite din peretii structurali si urmresc conturul acestora. Talpa fundatiei, realizat din beton simplu, este cea care asigur transmiterea ctre sol a ncrcrilor ce provin din constructie. Fundatiile rigide sub ziduri cu descrcri pe reazeme - preiau ncrcrile din zidrie prin intermediul unor grinzi si le transmit ctre sol n puncte izolate prin intermediul blocurilor de fundatie. Fundatiile izolat elastice sunt fundatii ce se utilizeaz n cazul n care nu poate fi adoptat solutia de fundatie bloc si cuzinet. Prezint un consum mai mic de beton, dar acesta trebuie s fie de calitate superioar consum otel beton n proportie mai mare dect fundatiile rigide. Fundatiile elastice continue sub ziduri se realizeaz atunci cnd portanta terenului este mai mic fat de ncrcrile provenite din constructie, sau la terenuri cu tasare neuniform. Fundatiile elastice continue sub stlpi se realizeaz atunci cnd portanta terenului este mai mic dact ncrcrile provenite din stlpi, iar fundatia izolat, fie ea elastic sau rigid, ar prezenta suprafete foarte mari, nefiind nici economic. Fundatiile de tip radier se adopt n cazul structurilor cu ncrcri foarte mari, cu multe niveluri, silozuri, buncre, subsoluri, iar portanta terenului de fundare este foarte slab. Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a unei cladiri, atat terenul pe care se construieste, cat si fundatia trebuie sa indeplineasca anumite conditii: terenul trebuie sa fie suficient de rezistent, astfel incat sa nu cedeze sub apasarea fundatiei deformatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasca limita admisibila pentru tipul de constructie fundatia trebuie sa fie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza uniform si in deplina siguranta, efortul la care este supusa de catre partea de suprastructura (constructia superioara)
4

adancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor, adica fundatia sa nu fie afectata de inghet, umflarea sau contractia solului, afanarea acestuia. Un alt element de care trebuie sa se tina seama o reprezinta dinamica pamantului: alunecari de teren, seisme etc. Probleme apar atunci cand solul in care se intentioneaza sa se execute fundarea este sensibil la umezire, este argilos, cu umflaturi si contractii mari, ori este foarte compresibil. Pentru constructiile usoare, o solutie recomandabila este aceea a realizarii unei fundatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune efectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de umflare. De obicei, materialele folosite la turnarea fundatiei sunt beton armat cu armatura, care pot fi de doua tipuri, pe componente, respectiv produse de balastiera si coment sau beton gata preparat de la statiile de betoane. Vom intalni insa, in diferite zone ale tarii, in functie de sol, si fundatii din piatra. Zidaria din piatra este folosita in zonele muntoase, unde acest material se gaseste din belsug, facandu-se economii insemnate la capitolul materie prima. Grosimea fundatiilor din piatra este in general de 60 de cm, pentru piatra bruta, si cel putin 50 de cm pentru piatra bruta cu doua fete paralele. Liantul pentru acest tip de zidarie este din var ciment. Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia consta in aplicarea unui set de masuri anterioare realizarii fundatiei: eliminarea sensibilitatii la umezire printr-o compactare suplimentara a solului cu ajutorul malului greu forma in plan a cladirii trebuie sa fie cat mai simpla, de preferinta dreptunghiulara stabilirea modalitatii de fundare care sa strapunga solul sensibil la umezire si sa se sprijine pe un strat de sol rezistent (piloti, coloane etc.) Fundatia unei case se construieste la o adancime cuprinsa intre 90 si 110 cm, deoarece aceasta este limita de inghet. In zonele montane, sapaturile merg mai adang, pana la 120 cm. De asemenea, inaltimea fundatiei la suprafata depinde de tipul de sol. Specialistii sustin ca nu exista restrictii, dar cel mai bine e ca fundatia sa fie mai inalta cu 40-50 cm peste nivelul solului. Fundatiile din beton se executa din beton ciclopian, beton simplu si beton armat. Betonul ciclopian se foloseste la fundarea unor case usoare, situate pe soluri dure, iar betonul armat pentru cladiri grele, cu zidarii groase si plansee din beton armat. Etapele principale in turnarea unei fundatii, dupa ce a fost sapata groapa pana la cota specificata in proiect, se refera la turnarea betonului simplu, care reprezinta "patul" pentru grinzile de fundatie, pentru armarea grinzilor de fundatie, din otel beton PC52 fasonat conform proiectului. Dupa ce s-au fixat grinzile de fundatie, urmeaza cofrarea, turnarea grinzilor de fundatie si turnarea radierului, adica beton armat cu otel beton, la cota 0 a casei. Grinzile, stalpii si planseele se executa din otel beton, de diferite dimensiuni. Turnarea betonului se va face continuu si se va uda la interval de 2-3 ore timp de 5-7 zile de la turnare, in functie de timp (insorit sau ploios), in asa fel incat sa fie umed in cea mai mare parte a timpului. Dupa 2-3 zile, se decofreaza partile exterioare, iar dupa cel putin 10 zile partile interioare. Betonul ajunge la maturitate dupa 21 de zile, timp in care au loc reactii exoterme, reactii chimice, contractii etc." Este foarte important ca betonul sa nu fie lasat direct in bataia razelor solare, chiar daca este udat. El trebuie sa fie acoperit, la cateva ore de la turnare, dupa care se mentine umed. Rabdarea in aceste momente devine astfel foarte importanta, avand in vedere ca turnarea fundatiei dureaza pana la trei saptamani. Este important insa sa se respecte aceste termene, avand in vedere ca zidurile au o greutate mare si vor induce tensiuni considerabile in placile de beton sau stalpi, care in timp vor conduce la crapaturi, extrudari sau chiar cedari ale elementelor de beton supuse presiunilor.

2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDAII


Fundaia este un subansamblu structural conceput sa preia ncrcrile care acioneaz asupra construciei si sa le transmit terenului de fundare. Prin proiectare (alegerea tipului de fundaie, alegerea materialelor, determinarea dimensiunilor) se urmrete ca fundaiile sa repartizeze aceste ncrcri, astfel incat sa nu se depeasc capacitatea de rezistenta a terenului de fundare si sa nu se ating starea limita de deformare a acestuia. Pentru alegerea sistemului de fundare sunt necesare determinri de laborator pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice, identificrii si clasificrii pmnturilor (granulozitate, compoziie mineralogica, plasticitate, permeabilitate etc . 2.1. ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE Conditiile climatice Conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului constructiei ; Adancimea la care se afla terenul bun de fundare, natura ,grosimile,caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor de pamant din zona amplasamentului ,stabilite prin studii geotehnice. Conditiile hidrologice ale terenului Conditiile de seismicitate ale zonei; Caracteristicile structuri de rezistenta ale consructiei, existenta subsolurilor, tipul elementelor portante verticale si numarul lor; Marimea si natura incarcarilor trnsmise de constructie, Particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producera de ape agresive, incalziri excesive ale fundatiilor, inghetarea artificiala a acestora. Costul lucrarilor de fundare care paote fi diminuat prin alegerea unui sistem de fundare care sa conduca la o manopera cat mai redusa prin industrializarea si mecanizarea lucrarilor, prin folosirea materialelor locale s.a. 2.2. STABILIREA ADNCIMII DE FUNDARE Stabilirea adncimii de fundare reprezint una din etapele cele mai importante in proiectarea fundaiilor, elementele de baza de la care se pornete sunt: adncimea de inghet, cota minima constructiva de fundare, cota fundaiilor vecine, caracteristicile geotehnice sa Adncimea de inghet (Hi) este o caracteristica climatica specifica zonei de amplasare a viitoarei construcii si se msoar de la cota terenului amenajat in jurul cldirii. In tara noasta adncimea de inghet are valori cuprinse intre 70.. 115 cm. Cota minima de fundare, cota fundaiilor exterioare (perimetrale) se stabilete cu 10. 20 cm sub adncimea de inghet. Cota minima constructiva de fundare, H. se stabilete astfel: - pentru pereii exteriori (sau interiori rec) intre Hi si Hi +20 cm si nu mai puin de 80. 90 cm pentru construciile definitive si 60.. 7 0 cm pentru construciile provizorii; - pentru pereii interiori in spatii calde si la construciile fara subsol H = 40. .50 cm; la construciile cu subsol cota de fundare se stabilete in raport su nivelul pardoselii subsolului la cel puin 40 cm sub nivelul acesteia; - fundaiile trebuie sa ptrund cel puin 20 cm in terenul bun de fundare; - in cazul terenurilor macroporice, sensibile la umezire si a celor din categoria argilelor contractile, adncimea minima de fundare va fi cuprinsa intre 120... 150 cm, msurata de la cota trotuarului: - tinand cont de elementele funcionale ale cldirii cum ar fi numrul de subsoluri si in al ti mea lor de nivel, existenta canalelor tehnice pentru instalaii. Cota fundaiilor vecine (daca acestea exista) impune corelarea cu cotele noilor fundaii Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, oferite de sondaje si studii geotehnice determina soluiile constructive si implicit si cota de fundare.
6

2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUIA FUNDAIILOR La executarea fundaiilor se folosesc urmtoarele materiale: zidria din piatra naturala bruta, beton ciclopian, beton simplu, beton armat (monolit sau prefabricat). Zidria din piatra naturala bruta se folosete in zonele in care piatra se gsete in cantiti suficiente si se poate procura cu uurina, fara cheltuieli de transport mari. Fundatiile din piatra se ntlnesc la cldiri cu regim de inaltime pana la P+2E (parter si doua etaje). Piatra folosita trebuie sa fie puin poroasa, negeliva si sa fie rezistenta la compresiune. Zidria din piatra naturala se executa cu mortar de ciment sau var hidraulic. Pot fi executate si din zidrie de piatra uscata (fara mortar) in cazul construciilor provizorii. Betonul simplu se folosete la realizarea fundaiilor rigide. Clasele de beton variaz de la Bc 3,5 pana la Bc 10 in funcie de regimul de inaltime al construciei, de poziia fundaiei in raport cu nivelul apelor freatice si agresivitatea acestora. Betonul ciciopian este un material obinut prin nglobarea in betonul simplu a bolovanilor de rau, a piatrei brute sau a sparturilor de beton din elementele demolate, in cantiti ce pot reprezenta intre 30-50% din volumul fundaiei In betonul ciclopian elementele incluse nu trebuie sa vina in contact direct, vor fi separate de betonul turnat in spatiile dintre ele. Folosirea betonului ciclopian conduce la reducerea consumului de ciment si a costului Betonul armat este intalnit in special la fundaiile construciilor cu structura de rezistenta din beton armat sau otel, precum si la fundaii situate in terenuri cu pericol mare de tasare Se folosesc betoane Bc 15 pentru tlpi de fundaii izolate sau continue, fundaii pahar tumate monolit, radiere, reele de grinzi, cuzinei si Bc 20 pentru fundaiile prefabricate sau cele cu solicitri importante. Armaturile folosite sunt confecionate din otel beton OB 37, PC 52 sau din plase sudate STNB 2.4. CLASIFICAREA FUNDATIILOR In functie de adancimea de fundare : fundatii de suprafata fundarii de adancime Dupa modul de transmitere a incarcarilor de la fundatie la terenul sunt : fundatii directe fundatii indirecte Dupa pozitia in raport cu nivelul apei freatice se impart in : fundatii deasupra apei freatice fundatii sub nivelul apei freatice Dupa materialele folosite la realizarea lor pot fi : din piatra naturala, beton simplu sau ciclopian denumite fundatii rigide din beton armat, denumite fundatii elastice Dupa forma in plan se deosebesc: fundatii izolate sub stalpi; fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi care se prezinta sub forma de talpi fundatii sub forma de talpi incrucisate fundatii de tip radier general sub forma de placa simpla sau placa cu grinzi Dupa tehnologia de executie pot fi : fundatii executate la fata locului in santurile sau gropile de fundatie fundatii prefabricate, realizate in fabrici sau poligoane de prefabricate,transportate pe santier si apoi montate la pozitie.
7

3. FUNDAII DE SUPRAFAA
Fundaiile de suprafaa se ntlnesc in cazul in care terenul bune de fundare se afla la adncime mica fata de nivelul terenului natural Ele pot fi: fundaii rigide, solicitate la compresiune, continue sau izolate, executate din piatra naturala,beton simplu sau beton ciclopian; fundaii elastice, contimte sau izolate, executate din beton armat. 3.1. FUNDAII SUB PEREI In cazul structurilor de rezistenta alctuite din perei portani din zidrie sau beton (diafragme), pentru transmiterea ncrcrilor de la construcie la teren se realizeaz fundaii continue directe Acestea au aceeai axa de simetrie cu pereii care le transmit incarcarile; fundaii dezaxate se ntlnesc mai rar.

3.1.1. Fundaii continue rigide sub pereti


Fundaii continue rigide se executa din beton simplu sau beton ciclopian si in seciune transversala ele pot avea forma dreptunghiulara, cu evazari sau in trepte

1 - perete din zidrie; 2 - fundaie; 3 - hidroizolatie orizontala; 4 - placa suport a pardoselii; 5 - strat de rupere a capilaritatii; 6 - teren natural; 7 soclu din beton simplu; 8 -umplutura de pamant

Fundaii continui din beton simplu sub perei interiori din zidarie,la construcii fara subsol: a-cu seciune dreptunghiulara; b -cu evazari; c-fundatie in trepte;

Fundaiile cu seciune dreptunghiulara sunt cele mai des ntlnite, pentru ca sunt economice (daca limea tlpii fundaiei B<100cm); au avantajul unui volum mic de sptura, nu necesita cofraje, betonul turnandu-se direct in santul sau gropile de fundaie Fundaiile sub pereii de beton armat (diafragme) au la partea superioara un cuzinet (o talpa ) din beton armat in care se nglobeaz mustile de armatura care fac legtura cu armatura diafragmelor. Fundatiile cu evazari se recomanda in cazul in care latimea talpii fundatiei depaseste latimea peretelui de fiecare parte cu cel mult 25 35 cm. Acest tip de fundatii ofera ca avantaj un volum de sapatura mai redus si conduc la economie de material.
9

Fundatiile in trepte sunt recomandate cand talpa fundatiei este mai lata de fiecare parte a peretelui cu 35.. 40cm .Fundatiile in trepte conduc la economii importante de beton , dar necesita cofraje pentru realizarea lor si lucrari de umplutura cu pamant bine compactat .

10

3.1.2. Fundaii continue elastice sub ziduri


Aceste fundaii se recomanda in cazul ncrcrilor mari transmise unui teren cu rezistente la compresiune mici sau care are o compoziie neuniforma existnd posibilitatea apariiei unor tasari difereniate. Se recomanda totodat atunci cnd din cauza nivelului ridicat al apelor freatice se impun adncimi mici de fundare; fundaiile elastice au in general nlimi mai mici dect cele rigide si prin alegerea lor ca soluie de fundare, pot fi evitate lucrrile de construcii sub nivelul pnzei de apa Fundaiile continue elastice lucreaz la ncovoiere transversala, deoarece talpa lor are o latime mare. Aceste fundaii pot fi realizate cu seciune dreptunghiulara in cazul ncrcrilor verticale mai reduse si cu seciune de inaltime variabila (cu teituri) sau sub forma de grinda in cazul incarcarilor mari Fundaiile de acest tip se realizeaz din beton de clasa Bc10 cel puin si sunt prevzute la partea inferioara cu armaturi de rezistana alctuite din bare longitudinale si transversale La baza fundaiei se toarn un strat de beton de egalizare Bc5 cu grosime de 5...10cm.

Fundaii continue elastice: a -fundaie elastica de forma prismatica: b -fundaie elastica cu muchii teite: c -fundaie elastica sub forma de obelisc; 1 -fundaie prismatica; 2-fundaia teita ; 3 obelisc; 4 - perete; 5- strat de rupere capilaritate; 6 - beton de egalizare; 7 - placa suport pardoseala.

3.1.3. Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate


Aceste fundaii se utilizeaz in vederea reducerii volumului de sptura si pentru economie de beton. Se recomanda atunci cnd zidurile transmit la fundaii ncrcri mici, iar adncimea ta care se gsete terenul bun de fundare depete 2 m. Nu se recomanda a se folosi in cazul terenurilor cu tasari inegale si in zone cu seismicitate ridicata. Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate sunt alctuite din blocuri de fundaie (reazeme izolate) si elemente de descrcare (grinzi, grinzi cu vute, arce). Reazemele izolate se prevd la intersecia zidurilor, in punctele cu incarcari importante, in dreptul plinurilor de zidrie Distanta optima dintre reazeme se stabilete in funcie de natura terenului si de mrimea ncrcrilor. Sub elementele de descrcare executate din beton armat (monolit sau prefabricat), se toarna un strat de beton de egalizare, aezat pe un strat de pietri de 8... 10 cm grosime cu funciune de rupere a capilaritatii.

11

12

13

3. 2. FUNDATII SUB STALPI


Sub stalpi se pot realiza : o fundatii izolate ; o fundatii continui .

3.2.1. Fundatii izolate sub stalpi


Fundatiile izolate se utilizeaza ca reazeme pentru stalpi din beton armat sau metalici. Fundatiile izolate sub stalpi sunt de doua tipuri: - fundatii cu bloc din beton simplu si cuzinet de beton armat - fundatii cu talpa din beton armat ( fundatii elastice). Fundatiile cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat , sunt alcatuite dintr-un bloc din beton Bc 5, ( daca cuzinetul se ancoreaza in bloc se utilizeaza Bc 7,5) . Inaltimea minima a blocului este de 40 60 cm.Pentru inaltimi mai mari blocul se executa in trepte ( maxim 3 trepte) , fiecare treapta avand inaltimea minima de 40cm. Cuzinetii din beton armat Bc 10 au forma prismatica sau de obelisc . Cuzinetul se armeaza la partea la partea inferioara cu bare drepte dispuse pe cele doua directii paralele cu laturile sale , diametrul minim al barelor de armatura este de 10 mm iar distanta intre ele este de 10....25 cm. In cazul stlpilor din lemn rezemarea lor pe fundaie se face prin intermediul unor tlpi simple sau in cruce realizate din lemn de esena tare . Stlpii metalici vor avea la baza placi metalice de 10 . . 2 0 mm grosime, ancorate cu praznuri in cuzinet .

14

Fundaii izolate cu tlpi din beton armat (fundaii elastice). Aceste fundaii se executa din beton de clasa cel puin Bc10, pot avea forme variate , dar cele mai des intlnite sunt de forma prismatica in cazul in care suprafaa bazei lor nu depete 1m2 sau sub forma de prisme cu fetele superioare teite (fundaii obelisc) cnd se trece peste aceasta valoare Se recomanda a fi respectate urmtoarele dimensiuni constructive: H 30 cm, H /B = 0,25.. 0,35, H' 20 cm. La partea inferioara fundaiile se armeaza cu bare de otel beton cu diametru minim de 10 mm aezate la distante de maximum 25 cm pe doua direcii paralele cu laturile.

15

Fundaii prefabricate. Prefabricarea fundaiilor nu este o soluie utilizata pe scara larga deoarece din punct de vedere economic sunt mai puin avantajoase dect cele turnate pe antier si nu asigura o buna legtura cu elementele structurale verticale necesara construciilor amplasate in zone seismice . Fundaiile prefabricate se realizeaz sub diverse forme constructive, cum ar fi: blocuri mari si mici din beton greu preturnate pe antier si montate apoi in sptura pe un strat de nisip; tlpi prefabricate de forme diverse din beton simplu sau din beton armat pline sau cu goluri; fundaii pahar folosite in cazul stlpilor prefabricai . Fundatiile pahar se pot realiza prin prefabricare dar se pot turna si la pozitie .Incastrarea stalpilor prefabricati in fundatiile pahar se realizeaza cu ajutorul betonului de monolitizare , dupa ce in prealabil a fost impanat cu pene din lemn de esenta tare.Penele se extrag dupa ce betonul de monolitizare s-a intarit .

16

3.2.2. Fundatiile continue sub stlpi Aceste fundatii se intalnesc in cazul unor incarcari mari transmise la nivelul talpii fundatiilor si a unui teren de fundatie slab. In general ele se prezinta sub trei forme : fundatii pe grinzi (talpi) continui cu vute sau fara vute in dreptul stalpilor ; fundatii pe grinzii (talpi) incrucisate dispuse intr-o retea rectangulara; radier general . Radierul este o placa continua din beton armat , care se executa sub constructie , depasind perimetrul acesteia cu 50 .100 cm pe fiecare latura . Radierele se pot realiza in diverse variante constructive : placi drepte , care se folosesc si sub stalpi dar mai ales la constructiile cu pereti portanti, la care distanta dintre pereti nu depaseste 3,00 4,00m. Grosimea minima a placii este de 20 cm. cu grinzi care se folosesc la constructiile cu structura realizata din cadre; radier ciuperca ( o dala groasa cu ingrosari sub forma de capiteluri la baza stalpilor ), se intalnesc la silozuri , depozite , rezervoare subterane.

17

18

4. BIBLIOGRAFIE -Constuctii elemente generale pentru cadastru.


Autor:GABRIELA ECATERINA PROCA Editura :Matrix Rom Bucuresti 2002 -Constructii Subansambluri constructive Autor:MIREL FLORIN DELIA Editura :Matrix Rom Bucuresti 2002 -Ghid penru autorizarea ,executia si receptia locuintelor propietate personala. Asociatia pemina 2000 Piatra-Neamt 2004 - Constructii Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor:MIHAI MANOLE Editura :Matrix Rom 2001

CUPRINS
1. ARGUMENT ..3 2. NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDAII..6 2.1. ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE 6 2.2. STABILIREA ADNCIMII DE FUNDARE.6 2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUIA FUNDAIILOR..7 2.4. CLASIFICAREA FUNDATIILOR.7 3. FUNDAII DE SUPRAFAA.9 3.1. FUNDAII SUB PEREI....9 3.1.1. Fundaii continue rigide sub pereti9 3.1.2. Fundaii continue elastice sub ziduri11 3.1.3. Fundaii cu descrcri pe reazeme izolate11 3. 2. FUNDATII SUB STALPI .14 3.2.1. Fundatii izolate sub stalpi 14 3.2.2. Fundatiile continue sub stlpi17 4. BIBLIOGRAFIE 19 5. ANEXA IMAGINI FUNDATII .20

19

5. ANEXA IMAGINI FUNDATII


Fundatii sub pereti

20

Fundatii izolate sub stalpi

Fundatii pahar

21

22

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: CONSTRUCTII DIN METAL

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: CIOPLEA T. GEORGIANA ALEXANDRA Clasa: a XII a I - 2008 _ 2009 -

CUPRINS

Argumentul . Introducere.. Istoria construciilor din metal... Caracteristici generale ale construciilor metalice. Proprietile metalelor Elemente metalice folosite n construcii Produse laminate folosite n construcii.. Tevi pentru construcii i instalaii Produse din materiale neferoase folosite n construcii.. mbinarea construciilor metalice. Coroziunea i protecia metalelor Avantajele i dezavantajele elementelor si construciilor metalice. Elemente de construcii din metal Grinzile Stlpii Planee metalice Scri metalice. Perei din tabl Buiandrugi metalici. Acoperiuri... Tmplria metalic. Structuri metalice Bibliografie. Anexe...

ARGUMENTUL
Metalul a fost folosit n construcii mult mai trziu dect lemnul, piatra natural, blocuri de argil. Metalul se foloseste pentru realizarea mbinrilor la piesele din lemn sau la rigidizrile zidriilor din blocuri de piatr natural. Incepnd cu secolul XIX constructiile de cldiri cu o structur metalic au avut o evoluuie lent. In Romnia, printre primele construcii metalice se numr conductele metalice pentru aduciunea apei la Iasi, primul pod metalic fabricat la Reia, linia de cale ferat Bucureti-Giurgiu. Caracteristicile generale ale construciilor metalice Materialele folosite pentru execuia construciilor metalice sunt: oelul obinuit, oelurile aliate cu rezistene mecanice superioare, aliajele de cupru i aluminiu. Mijloacele tehnice actuale permit realizarea unor mbinri de forme variate. In general, din metal se execut construciile supuse unor condiii grele de lucru n exploatare sau care au dimensiuni mari. Adaptarea costruciilor la cerine pe parcursul exploatrii este o calitate care d mult elasticitate n folosirea construciilor metalice. Astfel, modificrile structurale cerute de schimbare a procesului tehnologic i chiar consolidrile se pot executa uor, fr ntreruperea procesului de producie. Dintre elementele strucutrale ale construciilor metalice se pot fixa uor instalaii, ci de acces pentru mijloacele de ridicare. Dezavantajele construciilor metalice sunt: rezistena redus la coroziunea chimic i la foc, necesitnd mijloace de protecie adecvat. Metalele au fost folosite pentru realizarea stlpilor, grinzilor, planeelor, tmplriei, poduri pentru cile de comunicaie.

Construciile metalice sunt rezistente i sigure datorit strucuturii, au modul de elasticitate ridicat i rezistene mecanice mari i relativ constante chiar dac ncrcrile nu se comport la fel la solicitrile de ntindere sau de compresiune. Elementele metalice au un grad nalt de prefabricare n uzine i se monteaz rapid pe santiere. Din construciile metalice se pot realiza elemente i structuri uoare compartiv cu zidria, iar datorit calitilor tehnice ale metalelor ce permit utilizare integral a materialului se pot obine seciuni mici care permit o larg tipizare i pot lucra la ncrcrile din exploatare imediat dup montaj. Elementele metalice au o comportare necorespunztoare sub aciunea focului fiind necesare masuri suplimentare pentru execuie proteciei antifoc i nu sunt ntotdeauna estetice. Metalele au anumite proprieti tehnice cum ar fi: structura materialelor metalice, densitatea, duritatea Brinell, rezistene mecanice, deformaii sub sarcin, conductivitatea termic. Materialele de construcii, din metal sunt utilizarte n construcii inginereti i industriale cum ar fi: planee metalice, scri, acoperiuri, perei din tabl, ui i ferestre metalice, structuri metalice, tevi, nituri, buloane, grinzi, stlpi i buiandrugi metalici. Planeele sunt utilizare pentru construcii cu un numr mare de etaje, cldiri cu deschideri i ncrcri mari. Scrile se folosesc la construcii industriale cu/sau fr structur metalic. Pereii din tabl se folosesc la construcii tip sala avnd deschideri mari. Buiandrugii metalici se execut din profile laminate I sau U solidarizare prin buloane sau etrieri i nglobate n zidrile sau beton. Tmplrie metalic (ui, ferestre) poate fi realizat n diferite variante constructive i se utilizeaz pentru spaii comerciale, industriale i la construcii social culturale. Structurile metalice se utilizeaz la construciile industriale i agrozootehnice de tip industrial acolo unde procesele tehnologice o impun cu precdere. Tevile sunt folosite n construcii i n instalaii (conducte, aparate, recipiente, tuburi i piese de legtur). 5

Niturile i buloanele servesc la realizarea mbinrilor. Grinzile se utilizeaz pentru construcia planeelor cu ncrcri mari. Stlpii sune elemente de construcie verticale sau nclinate care intr n alctuirea structurilor metalice i care susin diferite pri ale construciei: ferme, planee, buncre i instalaii. Stlpii preiau ncrcrile din greutatea proprie i cele transmise de alte elemente transmindu-le fundaiilor de care sunt solidarizai la baza. Construciile metalice se realiezaz din elemente dispuse dup anumite scheme constructive variate ntre ele prin foma geometric, deschidere, schema, destinaie i static.

INTRODUCERE
Metalele sunt folosite n construcii pentru realizarea: stlpilor, grinzilor, planseelor sau platformelor industriale, arpantelor, tmplriei, poduri pentru cile de comunicaie. Construciile metalice utilizeaz metale feroase (font) i neferoase (cupru, nichel, zinc, plumb) sau aliaje (alam, bronz, duraluminiu) cu proprieti mbuntite fa de cele ale materialelor prime aliate.

ISTORIA CONSTRUCIILOR DIN METAL


Metalul a fost utilizat n construcii mult mai trziu dect lemnul, piatra natural i blocurile de argil. Acesta se folosete pentru realizarea mbinrilor la pisele din lemn sau la rigidizrile zidriilor din blocuri de piatr natural. Primele elemente metalice mai importante s-au utilizat n secolul XVII la acoperiurile construciilor civile i la poduri. Obinerea oelului prin pudlare n jurul anului 1784 a deschis noi ci pentru folosirea metalului n construcii. Dup 1821 cnd s-au pus bazele calculului tehnic al construciilor metalice, au fost indicate modaliti tehnice de mbinare a elementelor metalice n structuri, s-a putut constata cu adevrat progresul i extensia utilizrii metalului n construcii. In Romnia, printre primele construcii metalice se numr: conductele metalice pentru aduciunea apei la Iai (1843); primul pod metalic fabricat la Reia i asamblat la Lugoj; gazometre de 9000 mc la Bucureti; linia de cale ferat BucuretiGiurgiu (1969).

CARACTERISTICI GENERALE ALE CONSTRUCIILOR METALICE


Materialele folosite pentru executia construiilor metalie sunt: oelul obinuit, oelurile aliate cu rezistene meanice superioare, aliajele de cupru i aluminiu. Mai mereu din metal se execut construciile supuse unor condiii grele de lucru n exploatare sau care au dimensiuni mari. Adaptarea construciilor la cerine pe pracursul exploatrii este o calitate care d mult elasticitate n folosirea construciilor metalice. Astfel, modificrile structurale cerute de schimbarea procesului tehnologic i chiar consolidrile se pot executa uor, fr ntreruperea procesului de producie. Adaptarea la teren Datorit sensibilitii mai reduse la tasrile difereniate ale terenului, o construcie metalic este cea mai indicat pentru un amplasament pe teren slab, tasabil i sensibil la umezeal. Dezavantajele construciilor metalice sunt rezistena redus la coroziunea chimic i la foc, necesitnd mijloace de protecie adecvate.

PROPRIETILE METALELOR
Structura materialelor metalice este omogen, policristalin, grunoas, fiind bune conductoare de cldur i electricitate. In tehnica construciilor, pentru materiale, intereseaz urmtoarele caracteristici: a) densitatea materialele sunt compacte, lipsite de pori; b) duritatea Brinell ; c) rezistenele mecanice;

d) deformaiile sub sarcin sunt mari, metalele deformndu-se pn la rupere, ntruct sunt materiale maleabile i ductile, fapt ce permite o varietate mare a produselor de prelucrare; e) conductivitatea termic.

ELEMENTE METALICE FOLOSITE N CONSTRUCII


Dintre cele mai utilizate materiale amintim oelurile nealiate i speciale. Mrcile curente de fabricaie ale oelurilor pentru construcii sunt: OL 32, OL 37, OL 42, OL 50, OL 70, unde OL este simbolul oelului iar cifra care urmeaz este rezistena minim la traciune. Sortiment OL 32 OL 34 OL 37 OL 42, 44 OL 52 OL 50, 60, 70 OLT OT OLC Oeluri aliate Domeniu de utilizare Tabl subire pentru profile laminate la rece, dense Benzi, tabl subire, nituri Alctuirea elementelor de construcie (bare laminate de armtur) Construcii din tabl, rezervoare, conducte Alctuirea construciilor puternic solicitate n special n regim dinamic Sine pentru ci de rulare, aparate de reazem Tevi Oel carbon turnat n piese Oel carbon de calitate turnat n piese Buloane de nalt rezisten pentru mbinri supuse coroziunii chimice

PRODUSE LAMINATE FOLOSITE N CONSTRUCII


Construciile metalice sunt alctuite n mare parte din produse laminate sub form de table i profile. Tabla se obine prin laminarea la cald a oelului carbon sau a oelului aliat. Prin tierea tablelor se obin platbande cu limea de 160...600 m i grosimea de 6...40 mm. Profilele laminate se deosebesc dup forma seciunii transversale i au caracteristici transversale. Seciune Sortiment Subire Mijlocie Groasa Dreptunghiular Forma 1 x b(mm) 1000 x 2000 Grosime (mm) 1; 2 >4

1000, 3000 x...max 12 m 3; 4

10

Fig. nr.1 Profile laminate din oel

TEVI PENTRU CONSTRUCII SI INSTALATII


Tipurile utilizate n construcii sunt realizate din mai multe variante: din oel fr sudur laminate la cald, din oel sudate longitudinal, din oel sudate elicoidal (pentru conducte, tuburi i pese de legtur). Nuturile i buloanele servesc la realizarea mbinrilor. In construcii se utilizeaz nituri din OL 34 sau OL 38 i nituri din materiale neferoase, confecionate din cupru, aluminiu i alam.

PRODUSE DIN MATERIALE NEFEROASE

11

Produsele cele mai frecvent utilizate sunt cele din aluminiu, zinc, plumb cupru i aliajele acestora. n tabel se poste observa pentru ce sunt utilizarte aceste produse. Produs Forma de utilizare Domeniul de utilizare Lucrri de instalaii, elemente de nchidere i finisaj Invelitori, conducte i instalaii

Aluminiu i aliajele Srme, table, profile sale Zinc Tabla, srm, conducte Plumb Cupru Alama (cupru+zinc) Bronz (cu+sn) Duraluminiu (al+mg)

Conducte, elemente de Instalaii reazem Tabl, srm, conducte Conductori electrici, nvelitori, elemente anexe acoperiurilor, tevi pentru cazane Produse finite Lucrri de feronerie, instalaii Produse finite Produse finite Lucrri de feronerie, instalaii Elemente de rezisten

MBINAREA CONSTRUCIILOR METALICE


Elementele de construcii metalice pot fi asamblate cu nituri, buloane, sudur, denumite geneic mijloace de mbinare. Din punct de vedere al modului de realizare, mbinrile pot fi : demontabile (cu buloane), demontarea fcndu-se fr degradarea mbinrii (piese i mijloace de mbinare) i nedemontabile (sudate). La alctuirea unei mbinri se au n vedere urmtoarele principii: o asamblate. o Piesele care se mbin trebuie s aib aproximativ acelai coeficient de siguran la rupere. mbinarea trebuie s asigure continuitatea structural a pieselor

12

n mbinare, transmiterea eforturilor trebuie s se fac ct mai uniform,

fr concentrri locale i fr dezaxri, pentru a nu duce la apariia de eforturi suplimentare n mbinare.

COROZIUNEA SI PROTECIA METALELOR


Coroziunea este procesul de distrugere lent a metalelor sub aciunea chimic sau electrochimic a mediului. n prezena mediului i a O2, CO2 , a prafului i a agenilor biologici se desfoar procesul de coroziune chimic. Coroziunea electrochimic este datorat electroliilor i este consecina formrii unor pile electrice locale ntre zonele metalului. Ruginirea oelului aflat n teren este cauzat de prezenta curenilor electrici vagabonzi. In proiectarea construciilor metalice se au n vedere: realizarea barelor cu perimetru minim, suprafee laterale deschise uor accesibile, evitarea crearii de rosturi n zonele cu puternic coroziune, izolarea contactului dintre piesele de oel i cele din alte materiale (cupru, aluminiu). Protecia anticoroziv poate fi realizat dup execuie, prin vopsire n trei straturi sau metalizare. Alegerea metodei depinde de gradul de coroziune al mediului ct i de cerinele estetice i de durabilitate impuse.

AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE ELEMENTELOR SI CONSTRUCIILOR METALICE


Avantaje: o Sunt rezistente i sigure datorit structurii omogene i izotrope a oelului; au modul de elastricitate ridicat i rezistene mecanice mari i relativ constante indiferent de ncrcri comportndu-se la fel la solicitrile de ntindere i comprsiune. o Se pot realiza elemente i structuri uoare comparativ cu zidria sau betonul armat, iar datorit calitilor tehnice ale oelului ce permit utilizarea integral a materialului se pot obine seciuni mici, economice. 13

o antiere. o o o

Prezint un grad nalt de prefabricare n uzine i se monteaz rapid pe Permit o larg tipizare. Pot lucra la ncrcrile din exploatare imediat dup montaj; Calitatea materialului i execuia conduc la abordarea n calcule a unor Lucrrile de montaj pot fi executate n orice perioad a anului, fr

coeficieni de siguran mai mici dect la alte materiale. o masuri speciale pe timp friguros. Dezavantaje: o o o Oelul este un material scump, energointensiv. Prelucrarea i punerea n oper necesit for de munc calificat. Au o comportare necorespunztoare sub aciunea focului fiind necesare Nu sunt totdeauna estetice.

masuri suplimentare pentru execuia proteciei antifoc. o

ELEMENTE DE CONSTRUCIE DIN METAL


Construciile metalice se realizeaz din elemente dispuse dupa anumite scheme constructive variate ntre ele prin forma geometric, deschidere, schema, static i destinaie. Structurile se realizeaz din profile laminate sau bare cu seciuni compuse. Solidarizarea barelor se face prn intermediul mbinrilor de tipul celor cu buloane, nituri i elemente auxiliare precum guee, eclise, fururi.

GRINZILE
14

Grinzile cu inim plin se utilizeaz pentru construcia planeelor cu ncrcri mari, poduri pentru ci de comunicaie. Se execut din profile laminate pentru deschideri i ncrcri relativ reduse sau din bare din seciuni compuse, nituite sau sudate.

Fig. nr.2 Grind cu inim plin Prin tiere i sudare se obin seciuni n care materialul este utilizat raional n special la nconvoiere. Tierea se execut dup o linie trapezoidal, trasat pe inima profilului; sudarea pieselor metalice obinute prin tiere se face dup distanare i eventuala introducere a unor plcue ntre ele. Grinzile obinute lucreaza aproximativ la fel cu cele tip Vierendell. Golurile permit trecerea cablurilor aferente instalaiilor.

Fig.nr.3 Grind cu inim plin avnd seciunea 1 cu goluri obinute prin tiere

Seciunea inimii se detemina tinnd cont de necesitatea satisfacerii simultane a urmtoarelor condiii: 15

o o o

Repartizarea optim a materialului ntre tlpi i inimi. Asigurarea condiiei de rigiditate a grinzii. Asigurarea inimii impotriva pierderii stabilitii locale.

Grinzile cu zbrele (fermele) sunt elemente de construcie cu rigiditate mare i mare economicitate din punct de vedere al consumului de metal, raportat la grinzile cu inim plin. Sistemele cu zbrele pot fi plane sau spaiale dup cum elementele componente sunt sau nu n acelai plan. Forma geometric a grinzii plane se alege n funcie de destinaia acesteia, de natura ncrcrilor i deschidere, de legtura grinzii cu alte elemente de construcie. Tipurile cele mai importante de grinzi metalice cu zbrele sunt: cu tlpi paralele, cu tlpi poligonale, trapezoidale i curbe.

Fig. nr. 4 Sisteme de zbrele folosite la ferme metalice Sistemele spatiale cu zbrele sunt structuri de mare rigiditate spaial. Se utilizeaz acoperirea deschiderilor foarte mari: paviloane expoziionale, aeroporturi, hangare. Pot fi realizate sub form de plci, grinzi i arce cu zbrele.

16

Fig. nr.5 Sectiuni de bare pentru grinzile cu zbrele

STLPII
Stlpii sunt elemente de construcie verticale sau nclinate care intr n alctuirea structurilor metalice i care susin diferite pri ale construciei: ferme, ci de rulare, palnsee, platforme, buncre i instalaii. Preiau ncrcrile din greutatea proprie i cele transmise de alte elemente transmitndu-le fundaiilor de care sunt solidarizai la baza. La un stlp se disting: capul superior, corpul i baza.

17

Fig.nr.6 Stlp cu seciunea plin Pentru solicitrile mari seciunea se suplimenteaz cu platbande metalice, sudate de profilul de baz. La solicitri importante, seciunea se alctuiete prin sudarea tablelor groase, profilurile U i I.

Fig. nr.7 Seciuni compuse pentru stlpi metalici

PLANEE METALICE
Planeele metalice sunt utilizate pentru construciile cu un numr mare de etaje, cldiri cu deschideri i ncrcri mari, la cldiri cu structuri metalice. Avantajele planeelor metalice sunt: o o o o Comportare buna ca diafragme orizontale. Permit alctuiri constructive variate cu nlime de construcie mic. Asigur un grad nalt de prefabricare i posibiliti de rentabilizare. Sunt mai uoare dect planeele din beton armat.

Principalele variante de realizare a planeelor metalice sunt prezentate n figurile nr.8, 9 i 10.

18

Fig.nr.8 Planee din grinzi metalice cu elemente de umplutur rezemate pe perei portani sau pe riglele scheletului metalic

Fig.nr.9 Planee din grinzi metalice i plci din beton armat

Fig.nr.10 Planeu din profile de tabl pentru platforme n hale industriale

19

SCRI METALICE
Scrile metalice sunt utilizate cu precdere le construciile industriale cu sau fr structur metalic. Au o utilizare limitat pentru construciile civile i social-culturale.

Fig.nr.11 Scri metalice

PEREII DIN TABL


Pereii din tabl se folosesc la construcii tip sala, avnd deschideri mari, la construcii industriale cu structur din beton armat sau metalic (cadre). Se realizeaz din tabl de oel, aluminiu cutat, ondulat, plan cu grosimea de 0,5...1,5 mm, galvanizat, electrozincat sau acoperit cu lacuri protectoare. Pereii pot fi simplii (la depozite, ateliere) sau tip sandvi incluznd o termoizolaie i bariere de vapori. Fixarea de elementele structurale se face prin prindere cu suruburi de o reea din pane realizate din oel sau lemn, dupa caz.

20

Fig.nr.12 Perete din tabl de oel

BUIANDRUGII METALICI
Buiandrugii metalici se execut din profile laminate I sau U solidarizate prin buloane sau etrieri i nglobate n zidrie sau beton. Se folosesc la bordarea superioar a golurilor din pereii portani. Pentru evitarea coroziunii, profilele metalice se vopsesc cu vopsea pe baza de minium de plumb. La nglobarea n zidrie se tencuiesc dup aplicarea unei plase de rabi sudat n puncte de profile metalice.

ACOPERIUL
Sarpantele din metal se realizeaz din grinzi cu zbrele (ferme) spaiale contravntuite i sunt indicate la cldiri cu deschideri mari (Sali de sport, pavilioane expoziionale) i la hale industriale. n condiiile actuale, acoperirea deschiderilor mari se face economic cu sisteme suspendate la care indicii tehnico-economici sunt favorabili. Reducerea important a greutii proprii a elementelor de acoperi face acoperiul, n ansamblul su, sensibil 21

la aciunea dinamic a vntului. O structur deosebit, cu acoperi autoportant cu elemente de nvelitoare, din panouri sandvi de tabl de oel galvanizat i miez termoizolant din spum rigid poliuretanic s-a realizat la o construcie din Hanovra (fig.nr.13).

a - sectiune transversal; b - elemente metalice sandvi, c-detaliu de element sandvi; d-detaliu de mbinare a elementelor sandvi; 1-tabl din oel inoxidabil ; 2-rigl din lemn; 3-spum din mase plastice, Fig.nr.13 Acoperi autoportant cu elemente tip sandvi

TMPLRIA METALIC
Tmplria metalic (ferestre, ui, vitrine, luminatoare), poate fi realizat n diferite variante constructive i se utilizeaz pentru spaii industriale, comerciale i la construcii social-culturale. Pot fi utilizate profile obiniute laminate din oel, profiluri din tabl ndoit la rece tip TN, din tabl ambutisat sau din profile plane, cutate sau ondulate din aluminiu. Figurile alturate arat cteva variante constructive de tmplrie metalic. 22

Fig.nr.14 Fereastr dubl din profile de aluminiu

Fig.nr.15 Fereastr dubl din profil laminate obinuite

Rostrile din tmplrie i spaiul n care se poziioneaz aceasta se trateaza cu spun poliuretanic rigid, asigurndu-se o fixare bun i o etanare perfomant la aciunea factorilor din mediul ambiant. Pentru spaii comerciale, n locul tmplriei de lemn, se poate utiliza i tmpria din PVC care confer ansamblului construit condiii de confort sporite i estetic deosebite.

23

a, b, c - cu o singura foaie; d - cu dou foi ; f - cu dou foi i termoizolatie ignifugat g - u metalic pentru cldiri de locuit ; h - idem g, pe toc metalic i foaie din lemn i - ua cu toc i ram metalica cu tblii din lemn Fig.nr.17 Ui metalice

STRUCTURI METALICE
Tipuri i domenii de utilizare Structurile metalice se utilizeaz la construciile industriale i agrozootehnice de tip industrial acolo unde procesele tehnologice o impun. O larg ntrebuinare o au i la realizarea construciilor inginereti: rezervoare, turnuri de telecomunicaii, silozuri, poduri pentru ci de comunicaie, estacade pentru instalaii. Avnd n vedere proprietile menionate, alegerea soluiilor constructive ce folosesc drept material principal de construcie metalul, depinde att de natura 24

condiiilor de exploatare ct i de rezultatele analizei comparative prin calculul de eficien economic cu alte materiale de construcie.

Structuri metalice cu ferme i stlpi cu mai multe deschideri

Structuri metalice cu ferme i stlpi a) deschidere i legturi rigide ntre ferme i stlpi. b) legtura articulat ferm stlp ; c) legtur articulat fundaie stlp

Fig.nr.17 Structuri metalice

25

BIBLIOGRAFIE

Construcii. Elemente generale pentru cadastru. Gabriela Ecaterina Proca. Construcii. Subansambluri constructive. Mirel Florin Delia. Editura Matrix Rom. Construcii. Alctuiri constructive ale principalelor subansambluri. Mihai Cum concepem construciile civile. Alexandru Ciornei. Editura Junimea. Ghid pentru autorizare, execuie i recepia locuinelor proprietate personal. w.w.w.icase.ro w.w.w.construcii.ro w.w.w.amvig.ro w.w.w.mobinstal.ro w.w.w.sporulcasei.ro

Editura Matrix Rom Bucureti. 2002. o Bucureti. 2004. o Manole. Editura Matrix Rom Bucureti. 2001. o o

Asociaia Femina 2000. Piatra Neam. Martie 2004. o o o o o

26

ANEXE
scari

27

Balustrade din inox

PERETI DIN ELEMENTE METALICE

28

ACOPERISURI DIN TABLA

29

acoperis din tigla metalica

30

Materiale metalice pentru instalatii eav de cupru rezistent la coroziune pentru toate tipurile de instalaii

31

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP-TERASA

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

CUPRINS

1. ARGUMENT 2 . ACORERISURI 2.1. Notiuni generale 2.2. Clasificarea acoperisurilor 3. ACOPERISURI TIP-TERASA 3.1. Clasificarea acoperisurilor terasa 3.2. Elemente componente ale acoperisurilor terasa 3.3 Materiale pentru realizarea elemetelor componente ale acoperisurilor terasa 3.4. Rezolvari la nivelul teraselor 3.5. Rezolvari ale structurii teraselor 3.6. Tehnologie de executie 3.7. Terase cu destinatii speciale 3.8.Accesorii necesare pentru functionarea corecta a terasei 4. BIBLIOGRAFIE 5. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI TERASA

1. ARGUMENT
Orice cldire este alctuit din elemente structurale (de rezistent ) si nestructurale. Elementele structurale au roluri bine definite, iar mpreun formeaz structura de rezistent a cldirii. Elementele structurale asigur rezistenta, rigiditatea si stabilitatea cldirii . Acestea sunt: - elemente de rezistent verticale, - elemente de rezistent orizontale, - elemente de contravintuire. Elementele de rezistent verticale preiau actiunile verticale gravitationale sau orizontale (seism, vnt) si le transmit ctre fundatii. Aceste elemente pot fi stlpi, diafragme, pereti structurali. Elementele de rezistent orizontale preiau actiunile verticale gravitationale si le transmit elementelor de rezistent verticale. Aceste elemente pot fi planseele, grinzile. Elementele de contravintuire preiau actiunile orizontale si le transmit pn la fundatii, asigur rigiditatea si stabilitatea cldirii. Elementele nestructurale (desprtitoare) sunt cele de nchidere, de compartimentare, care nu fac parte din structura de rezistent a cldirii. n constructiile civile sunt multe tipuri de structuri dar cele mai des utilizate sunt urmtoarele: structuri tip cadre si structuri tip pereti structurali. Alegerea tipului de structur se realizeaz dup urmtoarele criterii: - materialele utilizate (beton, crmid, metal, lemn); - planul de arhitectur, (forma casei, deschiderile, mrimea golurilor, regimul de nltime etc.) - costuri. Acoperisuri - elemente de constructii ce acopera cladirile izolandu-le de mediul extern. Acoperisuri cu forme diferte, adaptate cerintelor, compuse din structura de rezistenta si invelitoare. Materiale utilizate la alcatuirea structurilor de rezistenta pentru acoperisuri: panouri si plansee din beton armat, schelet din lemn sau metalic: astereala, capriori, cosoroaba, grinzi, popi. Materiale impermeabile utilizate la invelitori, ce permit scurgerea cu usurinta a apei de pe acoperis si izolarea cladirii de factorii externi: folii anticondens, elemente de termoizolatie, membrane hidroizolatoare, membrane bituminoase, vata de sticla, tigla ceramica, sindrila, sindrila bituminoasa, invelitori din diferite tipuri de tabla, placi azbociment, jgheaburi, burlane, coame, sisteme de drenaj, sisteme pluviale. Echipamente accesorii pentru acoperisuri: suruburi pentru montaj tigla si tabla. Acoperisurile se pot clasifica astfel: - acoperisuri reci ventilate - acoperisuri calde neventilate - acoperisuri calde ventilate. Acoperisurile reci ventilate sunt cele care se folosesc la nchiderea podurilor. Se realizeaz astfel un spatiu ce comunic cu exteriorul fie prin spatii deschise sau prin permeabilitatea nvelitorii la aer. De obicei aceste acoperisuri sunt cu pant mare, au nvelitori din tigl sau tabl si sunt utilizate n scopuri gospodresti.

Rolul acestor acoperisuri este de a ventila aerul din interiorul podului si de a mentine acoperisul uscat. Pe timp de var, datorit radiatiilor solare, invelitorile devin mai calde dect aerul nconjurtor. De aceea, prin intermediul acestui pod aerul cald este mereu ventilat si efectul de supranclzile dispare. Iarna, la nvelitorile normale, datorit temperaturii ridicate de la ultimul nivel, apare o topire prematur a zpezii de pe constructie, apa n contact cu aerul rece ngheat si poate provoca pagube. n cazul podului ventilat aceste fenomene dispar. Acoperisurile calde neventilate se caracterizeaz prin faptul c sunt fr pod sau alt spatiu prin care ar putea circula aerul sub nvelitoare. Aceste tipuri de nvelitori se reazem direct pe elementul portant al cldirii (planseu) si sunt prevzute cu izolatii continue hidrofuge. Pe timp de var, sub influenta razelor solare, aceste tipuri de acoperisuri se nclzesc mai puternic. Deoarece aceste tipuri de acoperisuri nu respir, sunt mai expuse la condens. Pe timp de iarn, apa infiltrat ngheat si astfel apar fisuri, ducnd la distrugerea elementelor componente ale acoperisului si, cel mai grav, poate duce la distrugerea elementelor structurale pe care st acoperisul. Pentru a ndeprta apa de pe acese acoperisuri se realizeaz o pant din materiale usoare. Stratul de pant se dispune sub izolatia termic unde nu este supus la variatii mari de temperatur. Se dispune si o barier de vapori, cum ar fi carton bituminat, sau fibr de sticl n dou straturi de carton bituminat. Izolatia termica are un rol important n aceste tipuri de acoperisuri: - limiteaz pierderile de caldur - reduce variatiile de temperatur ale structurii de rezistent - se evit astfel fenomenul de condens Termoizolatia trebuie s ndeplineasc unele conditii: - s fie rigid pentru a nu se tasa la greutatea straturilor superioare - s nu si modifice propriettile la temperaturi relativ ridicate sau sczute - s nu prezinte spatii libere la mbinri - s nu permit acumularea apei La aceste tipuri de acoperisuri nvelitoarea trebuie s asigure urmtoarele cerinte: - s fie hidrofug si s fie continu pentru a nu permite infiltratiile de ap - s reziste la temperaturi foarte ridicate sau sczute - s reziste la actiuni mecanice sau la presiuni locale accidentale. In cazul teraselor circulabile protectia hidroizolatiei se realizeaz prin plci sau dale de beton sau mozaicate ce permit ptrunderea apei prin rosturile dalelor dar aceasta se elimin n mod controlat prin guri de scurgere. Acoperisurile calde ventilate sunt asemntoare cu acoperisurile calde neventilate si se diferentiaz prin prezenta unor spatii deschise care prin ventilarea aerului antreneaz vaporii de ap, conducndu-i spre exterior, eliminindu-se astfel fenomenul de condens.Din punct de vedere termic, canalele de circulatie a aerului influenteaz foarte putin.

2 . ACORERISURI

2.1. Notiuni generale Acoperisul este subansamblul constructive care,,inchidecladirea sau parti din cladire,la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de temperatura, umiditate,vant,ploaie,etc. 2.2. Clasificarea acoperisurilor Rezolvarea acoperisului poate fi: -distincta in cadrul constructiei -nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole,structuri hiperbolice,retele reticulare,structuri gonflabile). Din punct de vedere structural,acoperisul poate fi: -rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig. a),pe cabluri(fig.b),reticulara(fig.c) -sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig. d),grinzi(fig.e),profile de tip stalpi (fig.f)

In functie de forma arhitecturala,acoperisurile pot fi: -cu suprafete plane si inclinate ; -curbe; Forme de acoperisuri a)cu suprafete plane b)bolti c)cupole d)conoizi e)paraboloizi hiperbolici

Acoperisuri speciale: a)copertine tip consola b)structura tip peron c)cupola cu placa cutata d)acoperis suspendat e)tip sa cu stalpi ancorati f)panza precomprimata din beton g)tip cort

Functie de valoarea pantelor , acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi : inclinate , cu panta mare ( 21 .. 150% ); medie ( 8.. 20 % ); plate , cu pante mici , terase ( 1,5 ...7 % ).

Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi: -duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer ,de dimensiune mare,mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda -multistrat,cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva,unul peste celalalt,a straturilor necesare;adesea mai sunt denumite si terase. Din punct de vedere higrotermic,acoperisurile pot fi: -ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse,existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens);catre exterior acoperisul mai este denumit si ,,rece,desi adesea ofera cel mai bun confort;sunt associate acoperisurilor duble -neventilate,fata de solutia anterioara,valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici;mai sunt denumite si calde

3. ACOPERISURI TIP-TERASA 3.1. Clasificarea acoperisurilor terasa Acoperisurile cu pante reduse terase isi gasesc in arhitectura contemporana largi domenii de aplicare atat la cladiri de locuit social-culturale,cat si la cele industriale . Acoperis cald neventilat -cu scugerea apei in exteriorul cladirii -cu scurgerea apei prin interiorul cladirii Acoperis cald ventilat -acoperis cald ventilat cu deflectoare Acoperis rece cu strat de aer ventilat -acoperis rece cu strat de aer ventilat pe inaltimea structurii de rezistenta

Acoperisurile-terasa pot fi:circulabile sau necirculabile : Acoperis terasa circulabila Acoperis terasa necirculabila

10

Acoperisurile in general,peste incaperile incalzite se pot grupa in: -acoperisuri care nu cuprind straturi de aer ventilat(acoperisuri-terasa compacte si aerate de straturile de dufuzie ale vaporilor -acoperisuri care cuprind un strat de aer ventilat (acoperisuri-terasa cu canale sau acoperisuri cu pod tehnic ori pod folosibil. Acoperisurile terasa trebuie astfel alcatuite incat sa asigure evitarea deformarii,fisurarii planseului si elementelor verticale portante sub actiunea diferentelor mari de temperature (necesara limitarea acestora la 30grade C).

11

Solicitarile asupra acoperisurilor-terasa pot fi din exteriorul sau interiorul cladirii si anume: -apa din precipitatii -actiunea razelor solare -variatiile de temperature -actiunea vantului si a zapezii -actiunea incendiilor -circulatia ocazionala(in timpul reparatiilor)sau permanenta a oamenilor -din interior,actioneaza umiditatea ridicata a aerului

3.2. Elemente componente ale acoperisurilor terasa Acoperisuri calde tip-terasa Aceste acoperisuri au o alcatuire complexa,reazama direct pe planseul de rezistenta si se prevad cu izolatii hidrofuge continue. La acest tip de acoperis hidroizolatia se amplaseaza peste stratul de termoizolatie,constituind o puternica bariera contra vaporilor care au tendinta de a condensa in interiorul termoizolatiei. Elemente componente ale acoperisului-terasa sunt: -planseul,elementul de rezistenta -beton de panta(in cazul planseului orizontal) -stratul de egalizare,in special la straturile prefabricate -bariera de vapori -termoizolatia -protectia termoizolatiei -suportul hidroizolatiei -hidroizolatia -protectia hidroizolatiei -suportul pardoselii(acoperisuri circuilabile) -stratul de uzura

12

13

3.3 Materiale pentru realizarea elemetelor componente ale acoperisurilor terasa

Acoperisul-terasa este alcatuit din materiale cu caracteristici fizico-mecanice diferite. *Planseul:este elementul de rezistenta al acoperisului-terasa,preia incarcarile permanente,climatice si utile;este alcatuit din beton armat monolit sau prefabricat. *Stratul de egalizare:niveleaza suprafata planseului,se realizeaza din mortar de ciment,din ciment sau din nisip grauntos bine nivelat. *Bariera de vapori:se exuta din pelicule din vopsele pe baza de ulei in,bitum taiat aplicat in 2 straturi etc *Stratul de echilibrare a presiunii(strat de dufuzie):se realizeaza din carton bituminat perforat blindat cu nisip grosier ssau impaslitura di fibre de sticla bituminata perforata. *Stratul termoizolant:sporeste rezistenta termica a acoperisului terasa pentru a satisface necesitatile cerute de climatul interior si economia de energie in exploatare. *Protectia stratului de termoizolatie contra umiditatii provenite din betonul de panta se realizeaza din carton bituminat cu marginile lipitesau bitum aplicat prin vopsire. *Betonul de panta,incarcare moarta suplimentara,este recondabil sa se execute din beton usor,din zgura sau granulit pentru a contribui si la izolarea termica a acoperisului. *Suportul hidroizolatiei:se realizeaza dintr-un strat de mortar de ciment de 2-3cm grosime. *Hidroizolatia:se exuta din carton bituminat,panza bituminata,impaslitura de fibre de sticle bituminata(support imputrescibil)lipite cu bitum. *La terasele circuilabile suportul pardoselii poate fi realizat in functie de intensitatea circulatiei,dintr-un strat de nisip de rau sau in cazul unei circulatii foarte intense dintr-o sapa de mortar armata.

14

3.4. Rezolvari la nivelul teraselor In general acoprisul tip-terasa,este o solutie preferabila pentru cladirile cu regim mare de inaltime ori pentru in care se urmareste desfasurarea unor activitati cu destinatii speciale(dicoteci,restaurante,cofetarii,vizionare panoramica etc). Acoperisul terasa se poate realiza cu pante directionate catre: -exterior(catre fatadele si frontoanele cladirii) -interior(dinspre fatadele si frontoanele cladirii) 15

Situatia in care acoperisul terasa este rezolvat cu pante exterioare este mai rar intalnit datorita problemelor specifice pe care le implica,si anume: -de cele mai multe ori coloanele colectoare sunt mascate de elemente proiectoare speciale;interventia la o coloana colectoare este o operatie extrem de pretentioasa deoarece implica lucrari care se desfasoara la inaltime: -demontarea elementelor de mascare -efectuarea lucrarilor de reparatii ale coloanei de colectare -montarea elementelor de mascare -refacerea finisajului cladirii pe intreaga fatada -coloanele colectoare sunt,,recisi din acestpunct de vedere necesita operatii de interventie mai numeroase decat coloanele,,calde(situate la interior) Acest pe terasa poate fi unul de tip:-ocazional -normal Accesul ocazional pe terasa se poate realiza prin: -elemente de tip chepeng -scari amplasate la exteriorul cladirii Accesul normal pe terasa se poate realiza prin: -scari cu pante normale,sistem de elevatoare -in mod direct(atunci cand terasele sunt amplasate la acelasi nivel impreuna cu alte functiuni interioare) Dupa frecventa si intensitatea circulatiei de la nivelul terasei,acestea pot fi de tip: -circulabile -necirculabile Terasele circulabile au pante de proiectare cuprinse intre 2-7%(valoarea maxima rezultand din conditia de a oferi siguranta la circulatie pet imp de iarna,in conditii de polei) Terasele necirculabile au pante de proiectare cuprine intre 2-5%(valoarea maxima fiind impusa de conditia de stabilitate al lucrarilor existente la nivelul terasei sub regim hidrologic) Satisfacerea functiunilor associate acoperisului impune realizarea la nivelul teraseia unor lucrari de tip: *goluri: -de tip intranduri:gurile coloanelor de colectare a apelor meteorice -de tip iesinduri:canale de ventilare,cosuri de fum,caciuli de ventilare a coloanelor de colectare a apei menajere,chepenguri,deflectoare etc *lucrari specifice de tip:atic,casoaie,rosturi etc

16

*Etanseitatea suprafetei terasei Calitatea acestei lucrari depinde de multi factori:de materialele utilizate,de tehnologia adoptata,de gradul de calificare al muncitorilor etc.Sistemul ridica multe probleme sub aspectul gradului de etanseitate obtinut,al duratei relativ scazute privind stabilizarea lucrarii in timp ceea ce implica necesitatea efectuarii de lucrari suplimentare pentru etanseitatea legaturii cu tubul collector. In functie de destinatia terasei aceasta protectie se poate realiza in doua variante: -tip caciula(parafrunzar):pentru terase necirculabile -tip gratare:pentru terase circulabile 1.Aticul:este elementul de constructie executat in planul fatadei,la nivelul acoperisului. Aticul poate lipsi sau poate exista(in aceasta situatie trebuie rezolvat astfel incat sa confere siguranta persoanelor ce desfasoara diverse activitati la nivelul terasei).Din punct de vedere al tehnologiei folosite la executie,aticul poate fi: -de tip prefabricat:se realizeaza din beton armat de grosime minim 10cm -monolit:se realizeaza din beton armat -din zidarie;datorita actiunilor specifice ce apar in cazul actiunii seismice la nivelul terasei se va folosi numai o zidarie portanta realizata din caramida plina presata si avand grosimea de minim 25cm;aceasta zidarie este prevazuta cu stalpisori si centura din beton armat,amplasata la partea superioara de minim 25x25cm.Inaltimea minima a aticului este de 30cm in cazul teraselor necirculabile si de 90cm la terasele circulabile,valoare masurata de la ultimul strat al terasei.

2.Rosturile sunt existente la nivelul terasei si pot indeplini diferite roluri: -antiseismic -de preluare a efectelor de dilatare\contragere In cazul terasei circulabile rostul existent intre suprafata de circulatie si atic se prefera sa fie acoperit cu un material realizat din aluminiu. 3.Deflectoare(aeratoare):au rolul de,,guri de evacuarea umiditatii din structura terasei amplasate in campul acoperisului . Sunt necesare daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10cm ori daca suprafata de colectare depaseste 100mp.

17

3.5. Rezolvari ale structurii teraselor In functie de pozitia termoizolatiei in raport cu hidroizolatia,terasele se clasifica in: -clasice,termoizolatia este protejata de hidroizolatie -inverse,termoizolatia vine in contact direct cu mediul exterior In functie de materialul termoizolator folosit,terasa clasica poate fi: -cu termoizolatie de grosime constanta:b.a.,vata minerala,polistiren celular, spuma poliuretanica rigida -cu termoizolatie de grosime variabila(materiale in vrac):granulit,zgura de termocentrala,perlite de granulit etc.

18

Structura suport a terasei Structura suport a terasei poate fi planseul de la ultimul nivel realizat din beton armat, metal etc,dar poate fi si o structura speciala pentru acoperis.Natura materialului de baza din care se realizeaza structura suport a terasei,sistemul constructive si tehnologic introduc particularitati ce impun alcatuiri specifice ale structurilor terasei datorate comportarii: -higrotermice -structurale:o deformata a structurii support a terasei peste valorile admisibile duce la aparitia fenomenului de baltire ce favorizeaza rupera hidroizolatiei. Vaporii de apa existenti in structura terasei pot proveni: -de la elementele de constructie puse in opera prin tehnologii umede(planseul din beton armat,betonul de panta,sapa etc)si care au o umiditate in exces ca urmare a reducerii timpului de realizare al terasei -datorita conditiilor meteorologice -din mediul interior cladirii,datorita explatarii -datorita neetanseitatii hidroizolatiei -din umiditatea axcesiva a termoizolatiei ce urmeaza sa fie pusa in opera In cadrul teraselor inverse,vaporii de apa existenti sub hidroizilatie pot fi eliminati: -in interiorul cladirii -in solutie mixta:in interiorul cladirii pe la atic,prin deflector Interventiile efectuate la terasele inverse aflate in exploatare au aratat ca existenta unei umiditati sub hidroizolatie nu ridica probleme in sensul deprecierii performantelor terasei(cantitatea vaporilor de apa acumulata in interiorul terasei este foarte mica ea 19

putandu-se elimina fara probleme in timpul sezonului cald cand sensul difuziei vaporilor de apa este de la exterior catre interiorul cladirii);masuratori experimentale au aratat ca aceata eliminare a vaporilor de apa de la terasa spre interiorul cladirii se realizeaza chiar si in timpul sezonului rece;datorita diferentei de temperatura se formeaza un circuit:vapori de apa(planseu,beton de panta),in sens ascendant-picatura de apa(fata inferioara a hidroizolatiei)-vapori de apa(planseu,beton de panta)in sens descendent. In cazul adoptarii de tip terasa inversa singurul material termoizolant ce se poate folosi este polistirenul celular ecruisat,acesta fiind practic impermeabil la picatura de apa. *Polistirenul:utilizarea acestui material este conditionata de principalele dezavantaje pe care le prezinta,astfel: -nu rezista la solventi organici(uleiuri minerale etc) -este un material atacat de flacara,necesita masuri speciale de protectie in cazul utilizarii de tehnologii calde la nivelul terasei -este atacat de rozatoare *Hidroizolatia Bitumul de tip APP poate fi folosit si in conditiile climatice specifice ale tarii noastre,alegerea lui insa trebuie efectuata cu mult discernamant spre exemplu se poate folosi:la terasele inverse,la terasele gradina,ca bariera contra vaporilor etc.Armatura hidroizolatiei poate fi constituita si din folie de Aluminiu sau Cupru de 0,08mm grosime.Armatura metalica este recomandata de producatori,a se utiliza in special pentru: -terase vegetale,gradina,circulabile rutier -aplicarea pea tic si in special in lungul aticului,reducand astfel numarul de zone de lipituri In functie de destinatie terasa poate fi; -necirculabila:implica desfasurarea unor activitati de tip reparatii ori montarea unor obiecte mici -circulabila,de tip: *pietonal:implica desfasurarea unor activitati comune(restaurante,baruri,discoteci,cofetarii etc)ori particulare rezultate ale cladirii in special in zonele de retragere ale cladirii pe inaltime *rutier:intalnite in special in zona garajelor,parcarilor etc -de tip special:vegetala,gradina,piscine,cu functiuni multiple etc In cazul teraselor necirculabile,materialele cel mai des folosite sunt: -materiale pe baza de piatra:nisip,strat de pietris,paiete de ardezie colorate,paiete de basalt etc -materiale metalice:foaie de Aluminiu ori Cupru,adesea caserata,folosita cu rol reflectorizant;solutia este des recomandata pentru protectia aticului,a casoaiei,chepengului etc -vopsea reflectorizanta,vopsea acrilica,emulsie bituminoasa aluminizata aplicata prin pensulare Solutiile cele mai utilizate in rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt dalele prefabricate tip pavele: -realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicata pe un strat de baza (sapa,pietris etc)

20

-realizat din beton vibrat,lemn sau dale ceramice,pe support continuu-firma SOPREMA si aplicate pe un sistem de platouri reglbile de 15-20cm inaltime -pavele din cauciucuri expandate In procedeul de exploatere al terasei circulabile sunt interzise activitati generatoare de foc sau a acelor activitati care pot duce contactul invelitorii cu lichide(in special lichide tip solventi ce ataca chimic hidroizolatia) Pentru terasele circulabile este fundamental ca stratul de circulatie sa fie,,opritin apropierea ,,marginilor-stratul ultimo trebuie sa fie,,separatde,,marginiprintr-un strat elastoplastic(pietris,masticuri bituminoare etc)care sa poata prelua eforturile de dilatare contractie care apar la nivelul acestor straturi. In solutia clasica a unei terase circulabile rutier,stratul de uzura se poate realiza din beton slab armat sau covor asfaltic si poate avea grosimi de 15-40cm functie de intensitatea si ,,greutateaturismelor participante la traffic Terasa inversa Dintre avantajele pe care le confera terasa inversa comparativ cu terasa clasica,se pot enumera urmatoarele: -simplitatea executiei -simplificarea structurii terasei -durata redusa de executie 3.6. Tehnologie de executie
Conditii de executie. Stratul suport al planseului trebuie sa aiba o planeitate suficienta. Acest lucru este necesar pentru ca, ulterior, sa nu se incarce inutil cu straturi de egalizare. In cazul denivelarilor, se executa o sapa de egalizare. Straturile de termoizolatie, realizate din beton usor turnat, sunt intrerupte din loc in loc de rosturi, umplute ulterior cu mastic bitumat. Termoizolatia executata din materiale in vrac se face in straturi de 10 cm, fiind indesate cu maiuri usoare. Placile semirigide de vata minerala -termoizolatie estetica - se aseaza fara rosturi, iar pentru evitarea unei tasari excesive a termoizolatiei si a umezirii, stratul de protectie (mortar de ciment) se asterne odata cu aplicarea termoizolatiei. Pentru evitarea umezirii termoizolatiei, cauzata de precipitatiile atmosferice, este necesar ca: acest strat sa se aplice in fasii transversale pe latimea cladirii; suprafata fasiilor sa fie astfel aleasa, incat sa existe conditiile de acoperire a termoizolatiei cu o hidroizolatie;

21

in timpul executiei, suprafata acestui strat se va acoperi provizoriu cu cartoane bitumate sau folii de polietilena. Pe stratul termoizolator rigid sau elastic circulatia este interzisa. In cazul planseelor cu pod, termoizolatia (granulit, saltele de vata minerala, placi b.c.a. sau polistiren celular) se va acoperi cu un carton simplu, pentru a se evita umezirea la podurile necirculabile si cu o sapa de beton slab armat la podurile circulabile. Termoizolatia din placi de b.c.a. se aseaza cu rosturi stranse pe un pat de nisip sau mortar, pentru a nu deteriora bariera de vapori. Termoizolatia din placi de polistiren celular se aplica pe bariera contra vaporilor, prin lipire continua cu un strat de bitum cald . Avand in vedere rezistenta mica a polistirenului celular la temperaturi inalte, hidroizolatia se aplica prin intermediul unui strat de difuzie a vaporilor, dupa ce placile de polister au fost acoperite, inaintea montarii pe acoperis, cu o pelicula din mortar de ciment cu aracet. Alta solutie ar fi ca placa de polistiren celular sa fie acoperita prin lipire in prealabil cu un strat al hidroizolatiei. Deflectoarele, care realizeaza comunicarea stratului de aer ventilat cu exteriorul, se distribuie uniform, pentru a ventila o suprafata de 10x10 m. Deflectoarele realizeaza legatura straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara.
Racordarea invelitorii.

Invelitoarea acoperisurilor-terasa se va racorda: cu elementele verticale ale acoperisului la gurile de scurgere; la rosturile de deformatii. In cazul racordarii si etansarii hidroizolatiei cu elementele verticale, trebuie sa se aiba in vedere, in primul rand fixarea si protejarea hidroizolatiei verticale, si, in al doilea rand, inchiderea rostului la marginea izolatiei . Peste hidroizolatia aticului, care parcurge suprafata verticala si orizontala a acestuia, se prevede o plinta si o copertina din beton armat, care, la terasele necirculabile, se acopera cu o pazie de tabla zincata. Plinta se realizeaza din mortar armat cu plasa de rabit si o retea de fier beton. La partea superioara a parapetului, hidroizolatia se fixeaza prin introducerea in rostul zidariei. Plinta de protectie a hidroizolatiei verticale se poate ancora in copertina. Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere , care reprezinta legatura intre invelitoarea terasei si burlanele interioare, se realizeaza cu deosebita atentie, deoarece in acest loc al terasei se trece de la curgerea libera la curgerea etansa. Etanseitatea perfecta in jurul conductei se obtine cu: tabla subtire de plumb, panza impregnata, bitum sau mastic bituminos, care fac legatura intre conducta interioara de scurgere si hidroizolatia curenta a terasei. Aceste materiale se muleaza in forma de palnie si sunt presate, cu ajutorul unui inel, in gura de scurgere. Ultimul strat al hidroizolatiei se aplica peste flansa orizontala. In cazul terasei necirculabile, la nivelul ultimului strat de izolatie hidrofuga se monteaza in stut un guler de tabla zincata cu sectiunea de cornier, de care este fixat un gratar de sarma zincata. Racordarea hidroizolatiei la rosturile de deformatii trebuie astfel rezolvata, incat sa permita deplasarea relativa a celor doua tronsoane de cladire, dar totodata sa nu introduca tensiuni in stratul de hidroizolatie. La terasele necirculabile, rostul se rezolva prin executarea unor reborduri pe care se ridica hidroizolatia. Acest strat se executa cu o bucla si se aplica pe un strat de mortar de ciment, obtinut cu scafe rotunjite. Acoperirea rostului se realizeaza cu piese prefabricate sau cu tabla galvanizata, asigurand scurgerea apelor direct pe terasa.

22

Rostul de deformatii, la terasele circulabile, trebuie sa fie de nivel, iar continuitatea hidroizolatiei se asigura prin foi metalice care au, in dreptul rostului, prevazuta o bucla. Aceasta bucla, asigura un spor de lungime in cazul dilatarii rostului, astfel incat sa nu se produca solicitari in hidroizolatie.

23

3.7. Terase cu destinatii speciale *Terasa vegetala si terasa gradina sunt utilizate tot mai mult in ultimul timp datorita avantajelor pe care le ofera: -sunt ecologice -ofera un aspect estetic deosebit -necesita intretinere simpla -au inertie termica mare -sunt bune izolatoare fonic Stratul vegetal se realizeaza in general din humus sau turba si este rezolvat sub forma de casoleta sau paletizat pentru a putea fi usor de inlocuit sau indepartat.Stratul vegetal poate fi de 20-30cm la terasa vegetala si de 120-150cm la terasa gradina. Terasa gradina poate contine inclusiv arbusti.Sunt prevazuti in sistem casoleta armata cu plasa si ancorata in stratul vegetal.Se impune ca straturile 10,9 si 8 sa fie rezolvate in conformitate stricta cu documentatia tehnica,in caz contrar straturile vegetale retin o cantitate mare de apa si conduc la supraincarcari necontrolate ale placii de planseu.

24

*Terase cu functiuni multiple: Suprafete diverse din cadrul terasei sunt proiectate sa satisfaca functiuni diferite(circulabilabila,gradina etc)pe toata durata de exploatare sau pe durate extreme de mari. 3.8.Accesorii necesare pentru functionarea corecta a terasei -Profil prefabricat de record,echer de intarire sunt utilizate la atic,pereti,chepeng pentru a evita aparitia unghiurilor periculoase ce favorizeaza dezvoltarea liniilor de rupere

-Garguie,barbacane,racorduri,pieptene,canale cu gratar au rolul de a asigura o cat mai buna functionare a sistemului de colectare si dirijare a apelor meteorice

-Dispozitive de evacuare a fumului si a caldurii;sunt folosite in special la cladirile tip hala si sunt actionate electric,iar capacul este realizat din policarbonat.

25

-Cupole Sunt folosite pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare;sunt realizate din structura metalica si metracrilat sau policarbonat si are inaltimi de la 1,40pana la 3,40m si diametre 3,40-10,0m.

4. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea 26

5. ANEXA IMAGINI - ACOPERISURI TERASA

27

28

29

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema:

CONSTRUCTII DIN ZIDARIE

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: COSTEA M. FLORENTINA LARISA Clasa: a XII a I

- 2008 _ 2009 1

CUPRINS

I - Constructii din zidarie 1-Argument...4 2-Zidaria...7 3-Elemente componente...7 A.Mortare...............................................................................9 B.Blocuri pentru zidarie........................................................10 4-Proprietati tehnice.......................................................................14 5-Elemente de constructie realizate din zidarie.............................15 A.Fundatii.............................................................................15 B.Pereti.................................................................................16 C.Stalpi.................................................................................22 D.Boltile si arcele.....23 E.Scarile...24 6-Alte elemente de constructie din zidarie....................................25 7-Bibliografia.................................................................................27 8 ANEXE _ Imagini constructii din zidarie27

1.ARGUMENT

Zidaria, ca material de constructie, a fost folosita din cele mai vechi timpuri fiind, alaturi de lemn, componenta de baza pentru realizarea locuintelor. Evolutia produselor de zidarie, utilizate la realizarea structurilor de rezistenta, a cunoscut o evolutie sinuoasa, dar n acelasi timp constanta pe piata materialelor de constructie. Este cunoscut faptul ca, nca de la nceputurile industriei constructiilor, zidariile au avut un rol nsemnat n balanta solutiilor constructive. Daca n perioadele de nceput, solutiile au constat preponderent n realizarea constructiilor n sisteme constructive utiliznd zidaria de piatra, la ora actuala se constata o diversificare si o specializare a materialelor pentru zidarie. Unul dintre materialele de baza este liantul de legatura - mortarul. Evolutia mortarelor pentru zidarie a cunoscut practic etape clare de dezvoltare, care pot fi clasificate astfel: mortare pe baze de argila cu adaosuri de calcare; mortare pe baza de var hidraulic utilizate n special n perioada de nflorire a Imperiului Roman; ultima categorie importanta este cea a mortarelor pe baza de ciment cu sau fara adaosuri. Aceasta categorie se perfectioneaza continuu aparnd diverse forme de mortar ce se adreseaza unei anumite categorii de bloc de zidarie. n ceea ce priveste corpurile de zidarie, evolutia este putin diferita, formele cele mai primitive de realizare a blocurilor de zidarie au constat n realizarea de caramizi de argila arse la soare. Pentru a se limita fisurarea prin contractie a argilei, s-a introdus un material de armare, constituit din paie de gru sau orz. Acest mod de realizare a blocurilor de zidarie se mai ntlneste si astazi n zone rurale, pentru constructii de importanta redusa sau n zone cu traditie n domeniu (spre exemplu Delta si zona dobrogeana). La nceputul anilor 90, din dorinta de a construi ct mai mult, desi n faza initiala nu existau suficiente mijloace de finantare, s-au utilizat caramizi presate, numite generic terrablocuri. Studiile ntreprinse n acea perioada au aratat ca, utiliznd o argila corespunzatoare si respectnd procesul tehnologic, se pot obtine materiale si, implicit, case cu caracteristici similare celor realizate cu produse ceramice. Pe masura ce societatea s-a mai maturizat si problema cutremurelor a nceput sa se constientizeze n rndul populatiei, notiunea de ieftin a nceput sa fie asociata notiunii de nesiguranta. Alternativa pe piata a fost cea a blocurilor ceramice ce aveau o traditie si o pondere nsemnata pe piata materialelor de constructii, dar erau mai scumpe. Populatia percepea zidaria realizata din produse ceramice prin prisma comportarii corespunzatoare att la cutremure, ct si n timp, si o asociase notiunii de trainic. Dupa o perioada de declin, n care piata a fost acaparata de produse ce permiteau o productivitate mare, n conditii industriale, se constata o noua reorientare a utilizatorilor catre structurile de zidarie. Acest lucru se datoreaza si faptului ca se doreste o personalizare a locuintei, un segment foarte important pe piata fiind ocupat de locuintele unifamiliale de tip vila. Programele de locuinte ce prevedeau realizarea de locuinte ntr-un ritm alert au impus pe piata utilizarea proiectelor tip si a prefabricatelor de beton, concomitent cu zidaria de BCA.

Acest ultim material este folosit la realizarea zidariilor de nchidere si compartimentare, peretii interiori fiind realizati din fsii de BCA. Chiar daca materialul are caracteristici termotehnice incontestabile, rezistentele mecanice sunt limitate (de cele mai multe ori sub marca 50 minim necesara pentru ca materialul sa poata fi utilizat la constructii cu zidarie structurala, n zone seismice). Folosirea materialului n constructii se limiteaza la zidarii de umplutura si la zidarie structurala pentru constructii P+1 conform normelor n vigoare, functie de zona seismica de calcul. n aceste conditii segmentul de piata rezervat constructiilor cu structura de rezistenta realizata din zidarie structurala s-a redus practic la produsele ceramice si la produsele din beton, utilizate cu anumite precautii. Produsele ceramice utilizate pe piata romneasca se realizeaza ntr-o gama sortimentala impusa de cele doua standarde, respectiv, STAS 457-86 pentru caramida presata plina si STAS 5185/1,2-86 ce face referinta la caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Utilizarea tehnologiilor nvechite, folosite la realizarea produselor ceramice, a condus la deficiente clare n ceea ce priveste aspectul (abateri dimensionale mari, fete si muchii curbe), dar ceea ce este foarte important se refera la realizarea de produse cu rezistente mecanice destul de reduse. Majoritatea producatorilor cobornd marca spre valoarea minim acceptata C 50 (marca C100 se obtine numai la cerere n anumite fabrici si numai printr-o supraveghere a procesului tehnologic). Cresterea permanenta a costurilor energetice a condus la scumpirea foarte mult a produselor ceramice n conditiile scaderii permanente a calitatii. n conditiile de mai sus, consumatorii privati s-au orientat catre produse mai ieftine, intrnd pe piata n competitie, blocurile mici din beton cu agregatele grele. Aceste produse au fost repede asimilate att de micii ntreprinzatori, ct si de firmele de constructii, datorita faptului ca nu necesita investitii costisitoare si nici conditii deosebite de fabricatie. La nceput, aceste produse au fost folosite fara o limitare a domeniului, att la constructii de importanta redusa, ct si la constructiile de locuinte. Lipsa asigurarii conditiilor de confort termic a condus n mod firesc la renuntarea utilizarii la constructiile de locuinte. Pe masura ce piata materialelor de constructii s-a maturizat, la nivel guvernamental elaborndu-se o legislatie specifica ce pune accentul pe asigurarea calitatii produselor si protejarea consumatorului final (proprietarul de constructii) aliniata la legislatia europeana, s-au produs mutatii majore. Acceptarea pe piata numai a produselor certificate sau agrementate a scos din competitie producatorii de materiale de zidarie ce aveau productii neconforme, nivelul calitativ al produselor crescnd constant. Aplicarea legislatiei n teritoriu, prin intermediul inspectoratelor de stat, a fortat n mod pozitiv producatorii de materiale pentru zidarie sa-si asigure un sistem propriu de calitate astfel nct materialul sa aiba constanta sub aspectul proprietatilor fizico-mecanice. Masurile legislative au fost dublate de o reorientare a consumatorului care a constientizat ca pe lnga aspectul financiar conteaza foarte mult luarea n calcul si aspectul calitativ. n acest moment apar pe piata materialelor de constructii pentru zidarie doua materiale ce au acaparat si si disputa acest segment de piata. Este vorba de produsele de BCA pe de o parte si produsele ceramice POROTHERM pe de alta parte. Dorinta producatorilor de acaparare a unui sector de piata ct mai mare a condus la o competitie, cu efecte benefice pentru calitatea produselor si, implicit, a constructiilor realizate cu cele doua produse. Desi produsele au domenii de utilizare relativ distincte ele se intersecteaza n special pe segmentul zidariilor de umplutura si al peretilor despartitori, unde principalul competitor este rigipsul.

Pe fundalul dezvoltarii productiei si comercializarii celor doua produse, majoritatea producatorilor interni de blocuri ceramice au nregistrat scaderi constante ale productiei de la an la an. Au nceput sa apara noi producatori utiliznd procedee moderne, dar a caror productie este situata n limite cantitative reduse. Nu trebuie uitat ca pe piata materialelor de zidarie si-a facut aparitia timid un nou material si anume betonul celular usor (BCU). Fara a supara pe nimeni, la ora actuala competitia pe piata materialelor pentru zidarie se da ntre produsele din tip BCA si principalul competitor caramizile, Porotherm. Este mbucurator faptul ca producatorii de blocuri ceramice din Romnia au nceput sa-si modernizeze fabricile de productie ncercnd sa recstige segmentele de piata pierdute intrnd direct n competitie. Disputa dintre competitorii puternici ne bucura si va conduce n final la aparitia pe piata a produselor calitativ superioare, raspunznd exigentelor crescnde ale utilizatorilor.

CONSTRUCTII DIN ZIDARIE


2. ZIDARIA
Zidaria este unul dintre cele mai vechi materiale de constructie reprezentand pana in secolul XX principalul material de constructie pentru fundatii,pereti,plansee, acoperisuri,ziduri de sprijin,poduri,tuneluri. Zidaria din blocuri de pamant crude, uscate natural sau arse, cunoscuta inca din mileniul III i.e.n. precum si zidaria din piatra au ramas de-a lungul secolelor materialele de baza pentru constructii.Datoria pietrei au dainuit numeroase monumente ridicate u mult timp inainte. Astfel au fost realizate mari lucrari arhitecturale :palate,temole, lucrari ingineresti, tuneluri,drumuri, lucrari militarefortarete, ziduri de sprijin si aparare. Zidaria este alcatuita din blocuri de pitra naturala sau artificiala de diferite forme si marimi, asezate dupa anumite reguli,legate intre ele cu mortar eventual legaturi metalice. Piatra naturala reprezinta o asociatie de minerale,ea este utlizata pentru realizarea structurilor ,finisajelor interioare si exterioare, pardoselilor si in multe cazuri chiar si a acoperisurilor.

3. ELEMENTE COMPONENTE ALE ZIDARIEI


Elementele componente ale zidariei sunt : -blocuri din : piatra naturala ,piatra artificiala arsa(caramida),piatra naturala artificiala nearsa (beton,pamant argilos stabilizat.) -materiale de legatura :-mortar cu diferite compozitii, agregate metalice,armaturi metalice longitudinale,adezivi. PIATRA NATURALA Piatra naturala _ fiind o roca ea reprezinta o asociatie de minerale. Piatra a fost utilizata pentru realizarea structurilor ,finisajelor interioare si exterioare,pardoselilor si in multe cazuri chiar a acoperisurilor.Afost utilizata si pentru zidari de aparare,drumuri,poduri,viaducte,sclupturi,statui etc. PIATRA ARTIFICIALA ARSA CARAMIDA. Fabricarea caramizilor-agila extrasa din cariera este depozitata in aer,pentru realizarea macerari faramitarea particolelor argilei dupa care se omogenizeaza.Din argila macerata ,amestecata cu nisip si alte materiale,care imbunatatesc caracteristicile argilei ,impreuna cu apa necesara se obtine un amestec .Din acest amestec ,intodus in dozare automate,iar apoi in instalatii de maloxare,va rezulta o pasta argiloasa.Fasonarea caramizilor se realizeaza din partea argiloasa comprimata de un mecanism elicoidal si trecuta printr-o filiera avand forma caramizilor. Caramizile au structura neomogenata dupa cele doua directii,marca se determina functie de directia de incarcare cu golurile verticale, incarcarea la rupere se realizeaza paralel cu golurile. Caramizile pot vea greutate de la 6,5kg pana la 50kg.

PIATRA ARTIFICIALA NEARSA- BETONUL. Betonul _ Principalul material de constructie . Betoanele sunt produse artificiale , materiale composite , formate din amestecuri ,bine omogenizate de : -agregate -ciment -apa -adezivi. Cimentul cu apa-constitue partea activa a sistemului,formeaza piatra de ciment,care consolideaza granulele de agregat intr-un monolid realizat sidurabil. Agregatele-materiale de umplutura,inert fata de ciment,reprezinta partea rigida a betonului nu influenteaza intarirea si durabilitatea. Aditivi - modifica procesul de intarire al cimentului -structura produsului -proprietatile betonului proaspat si intarit. Caracteristicile betonului depinde de : -proprietatile pietrei de ciment -compozitia,structura,textura agregatelor.

MATERIALE DE LEGATURA : -mortar cu diferite compozitii -agrafe metalice -armaturi metalice longitudinale -adezivi. Zidaria in anumite cazuri poate fi realizata si fara materiale de legatura obtinandu-se zidaria uscata . Din zidarie pot fi realizate elemente structurale ca pereti,stalpi,bolti,arce,scari,ziduri de sprijin,diguri,baraje. Dintre dezavantaje amintim : greutatea proprie mare,consumul mare de manopera la executie,durabilitate mai mica comparativ cu alte constructii realizate din beton.

A. MORTARE MATERIALE PENTRU ZIDARIE Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liant,agregat,apa si aditivi cu rolul de legare a blocurilor de zudarie prin intermediul adeziunii si fiecareii realizand zidaria ca material compus,monolit. Prin intermediul mortarului se transmit si se repartizeaza mai uniform,de la un bloc la altu,eforturile in zidararie.Umplera completa s rosturilor dintre blocuri asigura o etansietate buna la ploaie, vant.

MATERIALELE UTILIZATE PENTU PREPARAREA MORTARELOR. LIANTII-sunt substante minerale anorganice,in forma de pulberi,bulgari sau solutii,care,prin amestecarea cu apa formeaza o pasta care acopera,inglobeaza si leaga intre ele granulele de agregat(nisip) si care,prin inarire transforma amestecul intr-o masa piertoasa. Liantii curent utilizati sunt:ipsosul pentru constructii,varul gras,.cimentul,trasul,argilele. AGREGATELE utilizate sunt nisipurile de rau sau cariera,cu o granulozitate de maxim3,15 mm. APA utilizata la mortare,prin amestecare cu liantul,inlesneste procesele chimice care insotesc intarirea matricii mortarului.Adaosul de apa este influentat de natura suportului,agregat,liant,aditivii din masa mortarelor,lucrabilitate precum si de unele cerinte de performanta a zidariilor. ADITIVII introdusi in mortare modifica particularitatile mortarelor proaspete si apoi a celor intarite, dupa necesitati tehnologice sau de dutabilitate a zidariilor.Astfel pot fi utilizati :adezivi plastificati(var,argila)care modifica lucrabilitatea,adezivi accceleratori de intarire (clorura de calciu),adezivi intarzietori de priza (var in amestec cu clei de oase),adezivi hidrofobizanti (tensioactivi),pigmenti. Liantii, agregatele,apa, si adezivii trebuie sa indeplineasca pentru aputea fi utilizati in mortare conditiole de calitate inscrise in normative speciale. PROPRIETATILE MORTARELOR PROPRIETATILE FIZICE ale mortarelor proaspete influenteaza punerea in opera(realizarea zidariilor),iar cele mecanice si fizice ale mortarelor intarite influenteaza proprietatile fizicomecanice ale produsului final. MARCA MORTARELOR (rezistenta la compresiune)este de 4.150 in functie de compozitia acestora. ADERENTA mortarelor la suportul creat de blocuri este apreciata prin rezistenta la smulgere de suport si depinde de : natura si porozitatea blocului,conditile tehnologice de realizare,punerea

in opera si intarirea a mortarelor precum si de compatibilitatea fizico-chimica cu suportul. Aderenta la suport este un proces complex ce poate fi explicat mecanic, fizic si chimic. DEFORMABILITATEA mortarelor depind de compozitia acestora ,fiind maxime in cazul mortarelor de var. Poate fi apreciata urmarind curba caracteristica eforturi-deformatii. ARMATURI SI BETOANE Pentru cresterea rezistentelor mecanice la intindere si forfecare ale zidariei,in unele cazuri de elemente solicitate in acest sens,se dispun in rosturiorizontale,dupa anumite reguli,armaturi din OL37 sau din STNB sub forma de bare independente,plase sau carcase. Betonul simplu impreuna cu zidaria formeaza elemente avand rezistente la rupere la compresiune apropiate de cele ale blocului:B.52, B.10

B. BLOCURI PENTRU ZIDARIE

Blocurile pentru zidarie au in general forma paralepipedica,cu exceptia celor din piatra naturala ,bruta sau cioplita. Forma blocurilor permite o astfel de asezare incat blocurile sa lucreze dupa punerea in opera la solicitari avantajoase, de compresiune. DIMENSIUNILE blocurilor fabricate sunt modulare pe baza sistemului modular decimetric sau ocotrometic si sunt determinate din conditii de satiafacere a exigentelor :de confort termic,tehnologice(manipulare usoara) si evitarea unor contractii excesive. Pentru placaje realizate la pereti exteriori pot fi utilizate elemente ceramice avand dimensiuni curente ale fetei vazute de 115|190x88mm. Placile ceramice pentru pardoseli si pereti se fabrica din argila de calitate superioara avand o fata neteda si una nervulrata pentru a putea fi fixate in mortar.Sunt utilizate pentru executia finisajelor lavabile din bai,bucatarii,holuri,Sali de operatii,pereti exteriori.

10

11

12

Pentru zidarii pot fi folosite si blocuri nearse din care vom aminti cele din piatra naturala,beton argila nearsa. Blocurile din piatra naturala se obtin din roci de cariera sau din balastiere si sunt prelucrate inainte de punerea in opera. Blocurile au forma neregulata,dar inainte de punera in opera se prelucreaza usor cu ciocanul pentru indepartarea pamantului,partilor moi si a colturilor ascutite.Zidariile din piatra poligonala (opus incertum)sunt utilizate pentru socluri,paramente,ziduri de sprijin.

13

Piatra artificiala nearsa, sub forma blocurilor din beton greu sau usor se fabrica la dimensiuni de 290x240x188mm. 4. PROPRIETATILE TEHNICE ALE ZIDARIILOR A. Densitatea variaza in functie de tipul blocului si materialul din care este alcatuit.Se deosebesc : a.zidarii din piatra naturala. b.zidarii din caramizi pline. c.zidarii din blocuri ceramice. d.zidarii din blocuri de BCA. B. Conductivitatea termica variaza in aceleasi conditii cu densitatea. C. Volumul de goluri,in cazul blocurilor ceramice GVP ajunge maxim 30% din volumul blocului.Porozitatea este de 6..15% in functie de materialul si gradul sau de compactitate. D. Absortia de apa influenteaza sensibil proprietatile mecanice.Astfel, rezistentele mecanice mari si deformatiile limita mari caracterizeaza blocurile cu capacitate redusa de absortie. E. Propietatile mecanice sunt caracterizate in principal de rezistenta la intindere sub starea monoaxiala sau triaxiala,si de caracteristicile de deformare :modulul de elasticitate longitudinal si el trnzversa,coeficientul lui Poisson. Rezistenta de calcul la compresiune a zidariei depind de tipul blocului,inaltimea blocului si marca mortarului utilizat inte 2,75N/mm2 si 0,7N/mm2 pentru bloc de marca 200 si mortar de marca 100,respectiv barca bloc 50 si marca mortar50.

Rezistenta la rupere la compresiune din incovoiere este de 10...30%din marca pentru blocuri ceramice si de 20...35% pentru blocuri din beton usor.

14

5. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE REALIZATE DIN ZIDARIE Zidaria se foloseste la executarea elementelor structurale si nestructurale ale constructiilor la structuri din zidarie avand un regim limitat de inaltime. Variantele de executie ale zudariei sunt :-zidaria simpla -zidaria armata -zidaria mixta A. FUNDATII DIN ZIDARIE Constructiile cu regim de inaltime redus de maxim P+2E, avand un amplansament favorabil aprovizionarii cu materie prima de tipul pietrei naturale pot fi prevazute cu fundatii din piatra naturala.Piatra care este utilizata ca matreial de constructie are porozitate redusa,rezistenta mecanice de ordinalul a 40 N/MM2, comportare buna la inghet-dezghet. Zidaria poate fi realizata cu mortar de ciment,ciment-var sau var hidraulic de marca minima.Pentru fundatii in amplasament cu ape agresive de suprafata,mortarul are adaos de tras.

Fundatiile se pot executa uscat, fara mortar pentru penrtu constructii provizorii sau constructii usoare,din lemn.Pot fi executate simple sau in trepte. Legatura zidariei se asigura prin asezarea blocurilor dupa sisteme de legatura la fiecare rand, astfel incat fiecarui rost vertical dintr-un rand ii corespunde un plin din randurile invecinate aflate deasupra sau dedesubt.

15

B. PERETI A. Pereti din zidariei simpla Peretii se alcatuiesc din caramizi sau blocuri asezate in randuri legate intre ele cu mortar.Rosturile orizontale au grosime de 12mm,iar cele verticale de 10mm. Grosimea peretilor se alege diferentiat in functie de destinatie,pozitie in structura si incarcarile preluate astfel :-pentru pereti de umplutura sau compartimentarea se alege o grosime de si 1/2c -penrtu pereti portanti interiori de 1 c,iar exteriori de1 1/2c Peretii interiori portanti se dimensioneaza din conditii de rezistenta si stabilitate, iar cei exteriori si din conditii de izolare termica.

Alcatuirea zidariei simple tine cont de grosimea peretului.Astfel pentru pereti avand grosimea de 1c si 1 1/2c

16

Peretii din zidarie se intalnesc intre ei formand :colturi, ramnificatii sau incrucisari.La intersectii,ramnificatii,colturi,legaturile zidariei se fac prin teserea rosturilor ,ce consta in intreruperea alternativa a celor doua randuri si executia legaturii la fiecare rand.

17

Utilizand elemente ceramice de inaltimi diferite,legaturile dintre pereti se fac prin intercalarea unui sambure din beton armat si cu agrafe metalice.

18

B.Pereti din zidarie de blocuri mici din beton celurar autoclavizat Din zidarie de blocuri mici din beton usor se pot executa :pereti portanti interiori si exteriori la cladiri cu regim de inaltime P+2E,avand inaltimea etajului de maxim 3m si distante interax dintre peretii portanti de maxim 6m.Grosimea se ia de 25cm,putand satisface conditiile de confort termic necesare peretilor exteriori.

Daca pereti despartitori se realizeaza din blocuri de alta natura(caramida plina,blocuri cu goluri verticale)cu inaltimi de asiza diferita,legaturile dintre pereti se fac cu piese metalice,sgrfe,mustati de armatura.

19

C. Peretii din zidarie mixta Se alcatuiesc de regula din doua tipuri de blocuri sau din blocuri de zidarie si beton monolit,asociate in vederea obtineri avantajelor tehnico-economice.

D.Pereti din zidarie armata Pot fi realizati in variantele :armare trnsversala sau longitudinala.In primul caz barele de armatura se dispun in rosturi orizontale ale zidariei, iar in al doilea caz pot fi amplasate in golurile din masa blocurilor sau in miezul turnat dintre doi pereti alcatuiti formand zidaria cu inima armata.

20

E.Pereti din zidarie complexa

Zidaria complexa se obtine prin asocierea zidariei cu elemente din beton armat :verticale(stalpisori,samburi)si orizontale(centuri,buiandrugi)adaugand efecte benefice asupra rigiditatii,capacitatii portante si ductilitatii structurilor la incarcari orizontale din vant sau seism.

21

C. STALPII DIN ZIDARIE Sunt elemente de constructie portante,verticale,putand prelua incarcarile elementelor ce reazama pe acestea :grinzi,plansee,transmitandu-le fundatiilor. Stalpi pot fi realizati in variantele :-independenti,cu sectiuni patrate sau dreptunghiulare ; -inglobati in zidarie (pilastri,samburi)

22

D. BOLTILE SI ARCELE

Sunt elemente de constructie utilizate pentru acoperirea unor desghideri,pentru plansee,poduri,viaducte,tuneluri. Boltile din zidarie de caramida pot fi alcatuite in sistemele :-caramida obijnuita si caramida speciala. Boltile din zidarie de piatra naturala se executa similar celor din caramida.Fata vazuta a boltii se numeste apareiaj.

23

E. SCARILE Scarile din zidarie pot fi executate la interiorul sau si la exteriorul constructiilor. Materialele folosite sunt piatra naturala sau caramida,legate cu mortar de marca minim M 25z. a.scari cu trepte din piatra naturala se executa numai la scarile exterioare, la intrarile in cladiri. b.scari din zidarie de caramida se executa in special la interiorul cladirilor.

24

6. ALTE ELEMENTE DE CONSTRUCTIE DIN ZIDARIE In sfera constructiilor civile sunt utilizate frecvent si alte elemente de constructie din zidarie cum ar fi : - cornise - aticuri -cosuri _ pentru fum , ventilatie , instalatii .

25

7. BIBLIOGRAFIE

I-Constructii.Elemente generale pentru cadastru. Autor:Gabriela Ecaterina Proca-Editura Matrix Rom,Bucuresti 2002. II-Constructii.Sudansamblului Constructive. Autor:Mirel Florin Delia-Editura Matrix Rom, Bucuresti 2004. III-Constructii.Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri. Autor:Mihai Manole-Editura Matrix Rom Bucuresti 2001. IV-Cum concepem constructiile civile. Autor:Alexandru Ciornei-Editura Junimea. -W.W.W.icase.ro -W.W.W.constructii.ro -W.W.W.amvig.ro -W.W.W. mobinstal.ro -W.W.W. sporul case.ro

Ghid pentru autorizarea,executia si receptia locuintelor proprietate personala. ASOCIATIA FEMINA 200-PIATRA NEAMT-2004

26

8. ANEXE IMAGINI CONSTRUCTII DIN ZIDARIE

27

28

29

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII


Tema: MONITORIZAREA SI INTRETINEREA SCARILOR NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: DIACONU C. ELENA SAVIANA Clasa: a XII a

- 2008 _ 2009 -

1. ARGUMENT
Intretinerea cladirilor este impartita in trei componente principale: intretinerea curenta, imprevizibila, sarcini (actiuni) urgente de intretinere (reparatii) sarcini regulate si periodice avand ca scop mentinerea standardelor cladirii (intretinerea preventiva - IP) inlocuirile (la sfarsitul duratei de viata) . Intretinerea preventiva, periodica, este conceptul central din grupul celor trei, deoarece intretinerea regulata reduce aparitia urgentelor si amana necesitatea de inlocuire a diferitelor componente, deci creste durata de viata. Se poate afirma ca durata de viata este determinata de cinci factori: materiale (proprietati) proiectare (proiectare detaliata) executie ( executia fizica a lucrarilor pe care constructia le implica) mediu (efecte) intretinere (scop preventiv) In vederea cresterii duratei de viata a cladirii, materialele sale si proiectarea detaliata trebuie sa fie selectate pe baza cunostintelor actuale privind efectele probabile asupra mediului, in timp ce lucrarile de constructie trebuie executate pe baza instructiunilor iar utilizatorul trebuie sa arate cum si cat de des ar trebui facuta intretinerea preventiva. Cand constructia este noua, primii trei factori sunt deja cunoscuti. Materialele (si componentele cladirii) sunt supuse actiunilor mediului, iar procesul de deteriorare se poate considera ca demarat. Acesta este de regula un proces ascuns (in materiale),dar dupa o vreme va incepe sa se observe si la exterior, prin consecintele sale. La inceput, consecintele sunt in general de natura estetica (fisuri, exfolieri, pete etc.). Daca nu se iau masuri, urmatoarele consecinte ar putea sa se incadreze in categoria lucrari de intretinere dificile (respectiv reparatii) sau, in cele din urma, avarii(respectiv cele care reclama inlocuire). Strategia si criteriile ar trebui incluse in premizele Managementului Intretinerii Cladirilor (prescurtat in continuare MIC), chiar de la inceputul fazei de conceptie. Acest document cuprinde: orientarea (conditii locale, strategii, definitii); organizarea lucrarilor de MIC in procesul de proiectare (responsabilitate, calendar) (documentatie, instruire, contracte de service); evaluarea costurilor anuale (instruirea pentru efectuarea calculelor pe durata fiecarei faze); cerinte de mediu pentru proiect (interne si externe).

Cerintele functionale sunt un rezultat al obiectivelor (politice, financiare) si mijloacelor (legi, reguli, norme) in timp ce sistemele tehnice sunt rezultatul efectelor sau sistemelor (mediu, utilizator, organizatii) care sunt concepute sa rezolve problema cerintelor functionale. Daca ne imaginam cladirea reprezentata de-a lungul axei timpului, vor aparea noi obiective, mijloace si modificari ale efectelor. Pentru a mentine calitatea cladirii, la un nivel optim, trebuie sa adapteze cladirea la conditiile modificate, fara sa afecteze procesul care se desfasoara in interiorul acesteia. Sunt putine domeniile de activitate in care potentialul unor pierderi substantiale in defavoarea beneficiarilor poate fi atat de ridicat ca in domeniul monitorizarii / supravegherii deteriorarilor structurale. De aceea, aceasta activitate reclama o atentie deosebita din partea ocupantilor (proprietari sau chiriasi),executantilor, arhitectilor, inginerilor de intretinere si, in cele din urma, din partea oricarui membru implicat in activitatea de constructii. Un diagnostic corect al deteriorarii cladirilor asociat cu solutii corecte pentru reparatii constituie premiza economica majora pentru o activitate de intretinere eficienta. In acest scop, specialistul in monitorizare (inginerul de intretinere) sau orice persoana angajata in acest scop, trebuie sa efectueze observatii pertinente si sa stabileasca diagnosticul corect pentru orice avarie care pune in pericol structura unei cladiri. Inainte de implicarea in activitatea de monitorizare a cladirilor, trebuie ca persoanele implicate sa fie calificate atat din punct de vedere academic cat si prin experienta practica. Specialistul/inginerul calificat in inspectia si intretinerea cladirilor trebuie sa aiba abilitati de comunicare foarte bune, capacitatea de a se exprima corect si convingator in rapoarte si, evident, de a intelege bine procesele de executie si modul in care serviciile trebuie sa functioneze. El trebuie sa-si actualizeze in permanenta cunostintele si sa se documenteze cu privire la solutiile si ideile noi din domeniul activitatii de constructii. Este de asemenea foarte util sa fi coordonat/condus el insusi lucrari simple, deoarece in multe situatii, cunostintele in meserii ca zidaria, dulgheria, turnarea betonului, instalatii electrice si sanitare etc., pot avea o valoare inestimabila. Profesia de monitorizare si intretinere de cladiri isi asuma un dublu rol in ceea ce priveste monitorizarea structurala: aceea de a consilia beneficiarul si respectiv de a-l preveni. Multe cheltuieli si probleme neplacute pot fi evitate daca beneficiarul obtine un raport asupra unei cladiri care ascunde defecte importante, care nu sunt vizibile unui ochi neantrenat, dar evidente pentru specialistul in aceasta profesie, de monitorizare si intretinere. Un alt rol asumat este acela de specialist din prima linie care vine zilnic in contact cu fondul construit al unei tari/natiuni, contribuind la o mai buna intretinere a acestuia, in beneficiul comunitatii

2. SCOPUL MONITARIZARII CLADIRILOR


Sunt putine domeniile de activitate in care potentialul unor pierderi substantiale in defavoarea beneficiarilor poate fi atat de ridicat ca in domeniul monitorizarii/supravegherii deteriorarilor structurale. De aceea, aceasta activitate reclama o atentie deosebita din partea ocupantilor (proprietari sau chiriasi), executantilor, arhitectilor, inginerilor de intretinere si, in cele din urma, din partea oricarui membru implicat in activitatea de constructii. Un diagnostic corect al deteriorarii cladirilor asociat cu solutii corecte pentru reparatii constituie premiza economica majora pentru o activitate de intretinere eficienta. In acest scop, specialistul in monitorizare sau orice persoana angajata in acest scop, trebuie sa efectueze observatii pertinente si sa stabileasca diagnosticul corect pentru orice avarie care pune in pericol structura unei cladiri. Vor fi stabilite anumite principii, acordandu-se o atentie speciala recomandarilor standardelor in vigoare, in scopul de a asigura activitatii de monitorizare un cod de procedura unitar si o calitate cat mai buna rapoartelor de care este insotita. Specialistul calificat in inspectia si intretinerea cladirilor trebuie sa aiba abilitati de comunicare foarte bune, capacitatea de a se exprima corect si convingator in rapoarte si, evident, de a intelege bine procesele de executie si modul in care serviciile trebuie sa functioneze. El trebuie sa-si actualizeze in permanenta cunostintele si sa se documenteze cu privire la solutiile si ideile noi din domeniul activitatii de constructii. Este de asemenea foarte util sa fi coordonat/condus el insusi lucrari simple, deoarece in multe situatii, cunostintele in meserii ca zidaria, dulgheria, turnarea betonului, instalatii electrice si sanitare etc., pot avea o valoare inestimabila. Profesia de monitorizare si intretinere de cladiri isi asuma un dublu rol in ceea ce priveste monitorizarea structurala: aceea de a consilia beneficiarul si respectiv de a-l preveni. Multe cheltuieli si probleme neplacute pot fi evitate daca beneficiarul obtine un raport asupra unei cladiri care ascunde defecte importante, care nu sunt vizibile unui ochi neantrenat, dar evidente pentru specialistul in aceasta profesie, de monitorizare si intretinere. Un alt rol asumat este acela de specialist din prima linie care vine zilnic in contact cu fondul construit al unei tari/natiuni, contribuind la o mai buna intretinere a acestuia, in beneficiul comunitatii. ECHIPAMENTUL MINIM Anumite instrumente si obiecte formeaza echipamentul minim de care trebuie sa dispuna TMI: 1. - Iluminarea este necesara pentru inspectarea spatiilor intunecoase . Se recomandao LAMPA PORTABILA PROTEJATA, cu un cablu prelungitor si un adaptor pentru priza. Acolo unde nu exista o sursa de electricitate in apropiere, se va folosi o LANTERNA puternica, avand si baterii de rezerva.

2. - RULETA sau un APARAT ELECTRONIC pentru masurare. Un METRU DE LEMN (de dulgher) este util in masurarea grosimii grinzilor planseelor din lemn, deoarece poate fi introdus in spatiile inguste dintre scanduri. 3. - SCARA este e sentiala pentru accesul la tavane, poduri si exteriorul acoperisurilor.Se recomanda o scara usoara din aluminiu, de preferinta una extensibila, formata din 2-3 tronsoane. 4. - Cel putin un HIGROMETRU performant, cu care sa se masoare umiditatea elementelor din lemn si a altor zone. Aparatul trebuie calibrat inainte de utilizare, pentru a-i asigura functionarea corecta. 5. Diferite ALTE INSTRUMENTE, cum sunt: - o pereche de cizme de cauciuc - o spatula pentru recoltarea unor probe din sol - un set de dopuri de scurgere - cheie pentru ridicarea capacelor caminelor de vizitare - ciocan si dalta pentru deschiderea capacelor stranse - o oglinda cu maner, pentru inspectarea canalelor subterane dintre caminele de vizitare si pentru a cerceta eventualele patrunderi ale radacinilor, ruperi de conducte si alte defectiuni; oglinda este de asemenea foarte utila in zonele greu accesibile; - nivel i fir cu plumb pentru verificarea peretilor si planseelor - un binoclu, pentru o mai buna observare de la sol a detaliilor aflate la inaltime. Evident, orice alt instrument sau aparat de masurare performant este binevenit in inventarul TMI , pentru a-i da posibilitatea de a inregistra cat mai exact dimensiunea/gravitatea deteriorarilor sau defectiunilor.

3. DIAGNOSTICUL
Diagnosticarea defectiunilor este calea rationala de a proceda, pornind de la efecte (dovezi) si ajungand la cauzele oricarei deteriorari, care este urmata de recomandarea lucrarilor de remediere necesare pentru reabilitare. Este foarte important sa se verifice cu atentie orice posibilitate in acest sens si sa nu existe idei preconcepute in privinta cauzelor. Diagnosticul se bazeaza atat pe o buna cunoastere a tehnologiilor de constructie cat si pe simtul tehnic, reclamand de asemenea abilitatea IMI de a recunoaste defectele simple, dar si problemele care necesita interventii ale expertilor si o actiune in consecinta.

Primul pas este acela de a aduna informatii, pe baza observatiilor proprii sau/si a celor relatate de ocupanti. In acest stadiu, este important sa se puna anumite intrebari, si sa se afle cat mai mult posibil despre cauzele care au determinat aparitia acelor defectiuni. Al doilea pas, este acela de a relationa aceste informatii cu datele existente (istoricul lucrarilor de intretinere, planuri si detalii de proiect etc.), urmand ca toate acestea sa se transmita persoanelor responsabile cu rezolvarea defectiunilor respective.

4. CAUZELE DEFECTIUNILOR
4.1. -Cauze generale Defectiunile apar datorita unor cauze cum sunt: - proiect de slaba calitate, - executie de slaba calitate, - nerespectarea de catre executant a detaliilor din proiect, - actiunea asupra cladirii a unor factori care nu au fost prevazuti in proiect, - imbatranirea. Factorii de mai sus pot actiona separat sau in combinatie, avand ca rezultat deteriorari semnalate prin: - modificari ale compozitiei materialelor, - modificari ale constructiei insi, - modificari ale dimensiunilor, formei sau greutatii materialelor sau a partilor unei cladiri etc. Principalii factori care determina asemenea schimbari sunt: - uzura, - incarcarile aplicate constructiei si elementelor de constructie, - deformatiile impuse, - umiditatea, - instalatiile si imbinarile/fitingurile defecte, - agresiunea chimica, - agentii biologici, - agentii climatici (temperatura si variatiile ei), - incendiul, - cutremurul, inundatiile, impactul cu autovehicolele si alte incarcari accidentale.

Defectiunea este manifestarea atat a factorilor cat si a cauzei si poate fi ilustrata prin cazurile expuse mai jos: a. Proiectarea defectuoasa a fundatiilor poate duce la tasari ale terenului de fundatie, indicate prin fisuri/crapaturi in pereti, acoperis curbat in forma de a, modificari ale formei. b. Executia de slaba calitate poate permite patrunderea umiditatii si are ca rezultat aparitia petelor specifice umezelii, putrezirea lemnului, modificari in compozitia materialelor. c. Proasta intretinere (solutii defectuoase si/sau lipsa de calificare corespunzatoare a lucratorilor care efectueaza reparatiile, calitatea slaba a materialelor sau utilizarea unor materiale nepotrivite, intarzieri in luarea deciziilor privind lucrarile de reparatii etc.) pot de asemenea sa dea nastere unei serii ample de deteriorari, dintre care multe pot sa fie grave. 4. 2. - Umiditatea Inlaturarea umiditatii este una dintre btliile majore in intretinerea cladirilor. Odata ce s-a observat o pata specifica umezelii, intrebarea care se pune este de unde provine apa, iar primul pas care trebuie facut este de a trata acea posibilitate care pare cea mai evidenta. Exista patru cauze generale ale umezirii: a. condensul, b. instalatiile care au scurgeri, c. inundarea (planseelor si peretilor), d. patrunderea umiditatii din exterior. a. Condensul, este cauzat de regula de o incalzire, izolare termica si/sau ventilare insuficiente, asociate cu umezeala excesiva produsa de activitatile casnice cum sunt imbaierea si gatitul, dar si fiziologice (respiratia) si altele. Este important sa se cunoasca modul de utilizare a incaperilor, tipul si regimul de incalzire (intermitent sau continuu). Tratamentul in cazul condensului poate fi o combinatie dintre o termoizolatie imbunatatita si ventilare, dar si educarea utilizatorilor (schimbarea comportamentului, respectiv a obiceiurilor acestora). b. Scurgerile din instalatiile defecte se refera la dispozitive si aparate, rezervoare, conducte, dintre care unele pot fi locate in spatiul podului. Executarea instalatiilor deasupra nivelului petelor de umezeala trebuie intotdeauna sa fie verificata in prealabil. Tratarea acestei probleme consta in repararea instalatiilor (eliminarea scurgerilor), uscarea si repararea deteriorarilor produse prin umezire. c. Inundatii _n cazul in care cantitati mari de apa se arunca pe podea, accidental sau folosite pentru curatenie, o parte poate sa-si croiasca drumul prin planseu spre nivelul inferior, umezind tavane si pereti si dand nastere la pete. In cazul in care deasupra suprafetei deteriorate prin umezire exista un

planseu, trebuie sa se verifice daca sa aruncat apa pe suprafata acestuia, sau daca s-a folosit o cantitate insemnata pentru curatenie. Tratamentul consta in uscarea suprafetei, refacerea finisajului si consilierea utilizatorilor despre modul cum astfel de accidente pot fi evitate.

d. Patrunderea apei din exterior este mai putin probabila si, se pare, cel mai dificil de diagnosticat. In casele mai vechi fenomenul se poate datora invelitorii defecte, respectiv defectiunilor din sistemul de evacuare al apelor pluviale (jgheaburi, burlane), ploii care patrunde prin neetaneitatile peretilor sau igrasiei (umiditatea din teren care se propaga, initial prin elementele de constructie in contact cu solul, prin ascensiune capilara). Tratarea problemei se face in functie de natura sursei de umiditate, corect identificata. Ca o concluzie generala, trebuie subliniat faptul ca defecte relativ nesemnificative in elemente nestructurale ale unei cladiri pot indica defectiuni structurale majore un adevarat pericol pentru functionarea normala si integritatea constructiei. De aceea, prezentul modul de curs se va referi atat la elementele structurale cat si la unele elemente nestructurale afectate de avarii diverse, analizand forma/aparena acestor avarii legata de cauzele care le-au produs, precum si gradul de periculozitate pentru structura. 4.3. - Incarcarile aplicate si modificarile dimensionale O alta categorie de defectiuni frecvent intalnite se evidentiaza prin crapaturi/fisuri in tencuiala tavanelor si peretilor, sau prin elemente din lemn necorespunzatoare (nepotrivite dimensional), cum este tamplaria pentru usi si ferestre. Aceste defectiuni sunt cauzate fie de umflarea si contractia diferitelor materiale pe masura umezirii sau uscarii lor, fie prin avarii structurale de natura tasarilor diferentiate, care constituie o problema cu mult mai grava. In general, fisurile/crapaturile care nu se agraveaza (prin prelungire si/sau deschidere in evolutie), se remediaza prin umplere si re-finisare, iar tamplaria pentru usi si ferestre care nu mai corespunde se psuiete. Crapaturile si nepotrivirile dimensionale care evolueaza brusc, sunt semnul unor probleme mai grave si trebuie tratate ca atare. 4.4.- Defectiuni ale instalatiilor si fitingurilor O cauza frecvent intalnita este generata de robinete defecte, uzate sau conducte sparte, pornind de la elemente simple, care pot fi reparate usor si ajungand pana la situatii complexe in care trebuie sa se apeleze la specialisti.

5. SCARI
Scrile sunt elemente de construcie care asigur legtura pe vertical ntre diferite niveluri (etaje) ale unei cldiri, precum i ntre trotuar i interiorul construciei, prin planuri orizontale denumite trepte, aezate denivelat unele n raport cu altele, de regul echidistant. Casa scarii este spatial special amenajat pentru amplasarea scarilor interiore. Trebuie sa fie vizibil accesibil direct de la intrare . Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosime minima de 25 cm la zidarie si de minimum 20 cm la beton. 5.1. CLASIFICAREA SCARILOR 1. Dup destinaie, scrile pot fi: - monumentale, executate n holurile unor cldiri mai importante (sli de spectacole, muzee, hoteluri) atunci cnd, pe lng rolul funcional, se urmrete i realizarea unui efect arhitectural deosebit; - principale, executate n cldiri obinuite cu mai multe niveluri; - secundare, care asigur circulaia ntre ncperile mai puin folosite dintr-o cldire (ncperi de serviciu, poduri, pivnie); - de incendiu, folosite pentru evacuarea n caz de pericol, sunt realizate de obicei din metal i prevzute cu elemente de protecie pentru sigurana exploatrii, fiind amplasate n exteriorul cldirii; - industriale, sau de atelier destinate ntreinerii sau exploatrii instalaiilor i utilajelor industriale. 2. Dup poziia fa de cldire, se deosebesc: - scri interioare; - scri exterioare. 3. Dup modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execut) sunt: - rezistente la foc (piatr, beton armat); - semirezistente la foc (metalice); - semicombustibile (din lemn ignifugat); - combustibile (din lemn, n piese cu seciuni mari); - inflamabile (din lemn, n piese cu seciuni mici).

10

4. Dup nlimea h, a treptelor, scrile se mpart n: - scri cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scrile principale care deservesc cldiri cu mai mult de patru etaje, la scri pentru grdinie, coli spitale; - scri cu trepte de nlime mijlocie, avnd 16,6 < h < 17,5cm, sunt cele mai comode la urcat; se folosesc la scri principale n cldiri cu cel mult patru etaje, sau la scri secundare n cldiri cu mai mult de patru etaje; - scri cu trepte nalte, avnd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate la scri secundare n cldiri cu mai puin de patru etaje sau la scri de pivni, pod. 5. Dup forma lor n plan, scrile se clasific n: - scri cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste; treptele acestor scri au form dreptunghiular . - scri cu rampe curbe sau n spiral, continue sau cu podeste; treptele acestor scri au n plan form trapezoidal . - scri balansate, la care ntoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor . 6. Dup materialul din care se execut scrile pot fi din: - lemn; - zidrie; - piatr; - metal; - beton simplu; - beton armat monolit; - elemente prefabricate din beton armat. 5.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SCARILOR

ncperea n care se amplaseaz scara poart denumirea de casa scrii .Ea trebuie s asigure desfurarea normal a scrii n plan i pe vertical i o ieire comod spre exterior. Se recomand ventilarea i iluminarea natural a casei scrii. Elementele unei scri sunt: -Treapta, este elementul de baz al scrii, format dintr-o suprafa orizontal pe care se calc i care formeaz treapta propriu-zis, i o suprafa vertical care leag dou trepte consecutive ntre ele, numit contratreapt; - Rampa, este o succesiune nentrerupt de minim 3 trepte, i cel mult 16 trepte (se admit mai puin de 3 trepte numai n faa uilor de intrare n cldire). Rampele cu mai mult de 16 trepte trebuie ntrerupte prin poriuni orizontale numite podeste, paliere sau odihne, care pot fi intermediare sau de nivel. nlimea liber ntre 2 rampe suprapuse sau ntre o ramp i elementele de planeu (grind, plac) trebuie s fie minim 2m, la scrile principale i 1, 90m la scrile care urc n pod, sau coboar n pivni;

11

- Linia pasului, este linia pe care calc omul cnd urc pe scar inndu-se de balustrad. Aceast linie se afl la 50 - 60cm, distan de vangul interior; - Vangurile, sunt elemente de rezisten de tip grind, pe care reazem treptele. n funcie de poziia lor vangurile pot fi: interioare (amplasate pe linia balustradei) exterioare (amplasate ctre peretele casei scrii) sau centrale (amplasate pe mijlocul lungimii treptelor); - Balustrada, este elementul vertical de protecie prevzut ctre partea liber a rampei sau podestului, n scopul asigurrii siguranei la circulaie. nlimea liber de siguran trebuie s fie 0,80 m. Balustrad se calculeaz la aciunea ncrcrilor orizontale provenite din mpingerea oamenilor, n funcie de destinaia construciei prin standarde; - Mna curent, este elementul de construcie care se monteaz pe balustrad, la partea superioar a acesteia, ajutnd la sprijinirea n timpul circulaiei pe scar. Aceasta se fixeaz pe balustrad sau pe peretele casei scrii pe o singur parte (la rampele cu 1-3 fluxuri de circulaie) i pe ambele pri (la rampele mai late).

12

Elementele unei scri: 1 vang exterior; 2 vang interior; 3 linia pasului; 4 ramp; 5 distana ntre vanguri; A B desfurare; a podest de placare; b podest de sosire Seciune schematic prin casa scrii i scar: 1 podest de plecare; 2 podest de sosire; 3 podest intermediar; 4 ramp; 5 intrados; 6 balustrad; 7 mn curent; I nlimea de urcat (nlimea etajului); H nlimea liber ntre rampe; Elementele unei scri: a seciune prin scar; b mn curent de lemn; c - mn curent din PVC 1 treapt; 2 contratreapt; 3 ciubuc; 4 rampa scrii; 5 balustrad; 6 mn curent

13

5.3. PRINCIPALELE CARACTERISTICI, CONDIII TEHNICE Partile componente ale scarilor se desfasoara atat in plan inclinat cat si in plan orizontal, dar similitudinea cu planseele este semnificativa . Pozitia relative a scarii in planul constructiei este importanta, mai ales cele care leaga nivelurile intre care exista diferente intre valorile unor parametric fizici (temperature, umiditate etc.), cum sunt, de exemplu, scarile de acces la spatii neincalzite, ca subsolul sau podul. Intre principalele exigente impuse scarilor , o importanta deosebita se acorda conditiilor mecanice, care se refera la capacitatea portanta si deformatii, pe de o parte si la integritatea suprafetei de uzura, pe de alta parte (fara amprente, sparturi sau despicari ) , in vederea asigurarii unei circulatii in conditiide siguranta. Conditiile capitale se refera, in cazul scarilor, la durabilitate si sunt egale ca nivel de importanta cu cele impuse oricaruia dintre elementele structurale de categoria 1 ale cladirii. Rezistenta la uzura a suprafetei circulabile trebuie sa fie asigurata de finisaje rezistente, antiderapante. Conditiile de confort depend de o serie de factori fizici care se refera la : iluminare (naturala sau artificiala), temperature si viteza aerului in incaperi, izolatia acustica, ventilarea etc. Confortul termic este asigurat prin incalzire si prin alcatuirea eficienta a peretilor exteriori. 5.4. DEFECTIUNI CARACTERISTICE SCARILOR Deteriorarea mecanica a scarilor este o consecinta directa a circulatiei , iar uzura este deosebit de importanta intrucat pune in pericol siguranta circulatiei. Riscul de accidente creste in cazul deteriorarii si/sau corodarii unor materiale (fisurarea pietrei naturale sau artificiale din care sunt realizate treptele , putrezirea lemnului, ruginirea profilelor metalice etc.) si atunci cand au loc deteriorari mecanice (ciobirea profilului treptei, bree etc.). In fine, mai poate fi mentionata deformarea suprafetei circulabile adancirea (in forma de covat) a suprafetei treptei sau deformatii similare datorate Perforarii tablei din care sunt executate treptelor metalice , sfaramarea sau rupereaprofilului treptelor din lemn etc. Trebuie examinate un numar cat mai mare de astfel de elemente la fiecare imbinare si trebuie verificate amanuntit deteriorarile din imbinari si din zonele invecinate, pentru a inregistra orice deformatie , crapatura , rugina a stratului de protectie, o posibila subtiere care progreseaza etc.

14

5.5. EXAMINARE, APARENTE SI DIAGNOSTIC Trebuie elaborate planse (relevee) din care sa rezulte pozitiile si dimensiunile exacte ale tuturor defectiunilor, deoarece la examinarea elementelor structurale ale scarilor nu este permisa nici decopertarea si nici vreun alt tip de investigatie cu caracter distructiv. - Orice degradare a lemnului , otelului sau a betonului prefabricat , in cazul elementelor structurale , poate sa puna in pericol stabilitatea structurala , de aceea in aceste situatii se recomanda expertiza tehnica. - Slabirea sau deplasarea / oscilatia treptelor reclama o verificare foarte amanuntita a reazemelor: o defectiune la un capat de element structural incastrat al scarii este mai periculoasa decat o defectiune constatata la unul simplu rezemat. Pe langa aceasta, trebuie evaluat si gradul de mobilitate si starea reazemelor pe care descarca elementul, observand daca suprafata de rezemare s-a diminuat cu mai mult de 5 %. - Examinarea pentru a evalua modificarile de forma ale elementelor portante ale scarilor, se refera la: deformatii ireversibile, torsiune, rasturnare sau orice alta distorsiune care nu este admisibila pentru un element structural.

Scari din lemn detalii constructive

15

Scari metalice detalii constructive (a)

16

17

Scari metalice detalii constructive (b) Operatiile prin care se constata prezenta ruginei sau a altor degradari , depind de materialul din care este executata scara: a) In cazul scarilor din lemn intai se examineaza daca lemnul a fost atacat de ciuperci (culoare alba sau maronie) sau putregai. Daca exista semne alarmante, atunci zonele de reazem trebuie dezvelite si verificate cu grija . Din punct de vedere al aparitiei ruginei, se verifica piesele/elementele metalice de imbinare, acolo unde acestea exista. b) In cazul scarilor metalice , inainte de examinarea prezentei ruginei trebuie sa se verifice integritatea stratului de protectie. Semnele de deteriorare constatate in stratul de protectie pot sa fie : bicarea , desprinderea sau caderea mortarului de protectie, exfolierea etc. Trebuie sa fie stabilit gradul de deteriorare prin ruginire si, in cazul scaderii suprafetei de reazem cu 5 % sau mai mult, este necesara expertiza tehnica. Scari din beton armat detalii constructive In cazul scarilor din beton armat , ruginirea armaturii din otel va atrage atentia examinatorului prin intermediul unor pete pe suprafetele exterioare, bare neacoperite, ruginite, fisuri generalizate, stratul de beton de protectie se desprinde la o batere usoara cu ciocanul, rezistenta betonului, verificata prin dltuire,se diminueaza, apar suprafete sfaramicioase.

18

19

Scari cu structura mixta detalii constructive Scarile cu trepte din piatra naturala se verifica prin observarea semnelor de deteriorare cum sunt: fisuri superficiale, crapaturi, ruperi, desprinderi , exfolieri, striviri, material sfaramicios etc. Tot aici, trebuie efectuata verificarea rezistentei prin dltuire, la fel ca si in cazul elementelor din beton armat.

20

6. BIBLIOGRAFIE
Modul de curs : Controlul structural al cladirilor Autor: Prof.dr.ing.MARIANA BRUMARU
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ, 2005

Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea

21

CUPRINS

3. ARGUMENT 4. SCOPUL MONITARIZARII CLADIRILOR 3. DIAGNOSTICUL 4. CAUZELE DEFECTIUNILOR 4.1. -Cauze generale 4. 2. - Umiditatea 4.3. -Incarcarile aplicate si modificarile dimensionale 4.4.- Defectiuni ale instalatiilor si fitingurilor 5. SCARI 5.1. CLASIFICAREA SCARILOR 5.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SCARILOR 5.3. PRINCIPALELE CARACTERISTICI, CONDIII TEHNICE 5.4. DEFECTIUNI CARACTERISTICE SCARILOR 5.5. EXAMINARE, APARENTE SI DIAGNOSTIC 6. BIBLIOGRAFIE

22

GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: PERETI DIN BETON ARMAT

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: DINU G. FLORIN ALEXANDRU Clasa: a XII a I

- 2008 _ 2009 -