Sunteți pe pagina 1din 6

Principii etice in relatiile cu angajatii

firmei,
cu partenerii de afaceri si cu
institutiile publice

• Responsabilitatea sociala a firmei


Aceasta presupune ca deciziile sa fie luate in conformitate cu anumite standarde si sa duca la
efecte favorabile asupra celor interesati in activitatea firmei.
• Sensibilitatea sociala a firmei
Acest concept se defineste prin dezvoltarea produselor decizionale care orienteaza practicile
firmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de vedere social ( prin deontologia
managerilor si a colaboratorilor lor)
Ingloband si sintetizand etica profesionala, responsabilitatea si sensibilitatea sociala, se
ajunge la politica sociala a firmei care defineste comportamentul firmei de afacetri exprimat prin:
• Relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern, autohton
si international, care include: actionarii, angajatii, clientii, furnizorii, organele de stat,
concurentii;
• Problemele care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sau
ambient, social. Aceste probleme variaza, in timp si spatiu, sub aspectul valorilor si relatiilor
organizatorice, fapt ce implica solutionarea lor pe termen lung;
• Abilitatea firmei de a diagnostica o problema, a stabili alternativele de solutionare a
acesteia si de a o rezolva inainte ca ea sa devina presanta;
• Normele si valorile( criteriile) pentru evaluarea actiunilor firmei- sunt folosite pentru a
aprecia , judeca si evalua comportamentul firmei vs fiind:etic, responsabil, sensibil, bun
correct, legal, armonios, care nu dauneaza etc;
• Scopurile stabilite in contextu problemei date- au in vedere, pe de o parte, impactul
actiunilor asupra firmei, iar pe de alta parte, impactul actiunilor asupra mediului social;
• Adoptarea deciziilor- include informarea si stabilirea obiectivelor si a cailor de actiune care
sa conduca la realizarea obiectivelor in conformitate cu criteriile de politica sociala a firmei.

In concluzie, actionand in cadrul unui sistem coerent si modern de gandire, firma de


afaceri moderna, contemporana, poate si trebuie sa-si asigure o politica sociala eficace, care sa-i
permita sa fie integrate si agreeata de mediul social in care actioneaza sis a transforme
avantajele politici sale sociale in efecte de economie durabile. Aceasta este alternativa care se
dovedeste viabila, in comparative cu optiunile unor firme care vor sa castige enrom in timp scurt
si care, prin aceasta, nu pot sa-si consolideze o piata pe termen lung.
Practica a dovedit ca afacerile cu caracter speculative nu sunt viabile pe termen lung.
Ele dau nastere la tensiuni in relatiile cu mediul social, duc la pierderea clienetelei si chiar la
lichidarea afacerilor: “Un client satisfacut este expresia unui producator puternic” ( etica in
afaceri).
Managaerii acorda o atentie deosebita semnificatiei morale a actiunilor firmei si
consecintelor acestor actiuni aspra societatii.
Etica profesionala are ca element central reflectarea morala , si ca termen de referinta
pentru comportamentul unei firme sau al persoanelor din cadrul firmei.

•David Murray, in lucrarea sa “Cele 7 valori esentiale.IMM-urile si


beneficiarii lor”, identifica 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in
vedere, prin managerii si angajatii sai, pentu o desfasurare cat mai etica a activitatii
sale, si anume:
• Consideratie -fata de semenii nostri;
• Atentie – in pastrarea standardelor etice;
• Creativitate – in economisirea resurselor si in protectia mediului;
• Servirea – clientilor cat mai bine;
• Corectitudine – fata de furnizori, beneficiari , personalul angajat, asociati,
comunitate;
• Transparenta – eliminarea minciunii in comunicare cu partenerii, clientii, furnizorii,
personalul angajat, organelle statului;
• Interdependenta – fata de comunitatea in care traim si ne desfasuram activitatea.

• Murray a mai elaborat 12 provocari morale in viata de afaceri:

• Aprecierea demnitatii muncii


• Bunele relatii in afaceri
• Servirea impecabila a clientilor
• Moralitate in achizitionare
• Moralitate in desfasurarea competitiei
• Tratarea personalului cu demnitate si respect
• Remunerarea corecta a personalului
• Respectarea legilor
• Protejarea mediului inconjurator
• Incheierea de afaceri fara mituire
• Mentinerea onestitatii in afaceri
• Supravietuirea in caz de schimbari majore

•Obligatiile etice ale unui manager se refera la:


• Obligatiile fata de actionari: gestiune corecta, loialitate, informare, transparenta,
confidentialitate
• Obligatiile fata de angajati: remunerarea echitabila, dezvoltarea profesionala, respectful
vietii personale etc.
• Obligatiile fata de clienti: produse/servicii de calitate, graduarea sigurantei in utilizare,
informare
• Obligatiile fata de comunitate: protejarea mediului, contributie la solutionarea problemelor
sociale, respectarea diversitatii culturale

•În activitatea lor de afaceri, întreprinzătorii sunt invitaţi să


acţioneze pentru:
• realizarea afacerilor în deplină transparenţă, asigurându-se în condiţiile legii,
accesul la informaţii privind produsele şi serviciile oferite de firmă. Este
contrară principiilor eticii utilizarea afacerilor pentru desfăşurarea de activităţi
clandestine sau având ca unic scop obţinerea de beneficii, facilitaţi, preferinţe,
subvenţii sau alocaţii de la bugetul statului;
• prevenirea oricărei situaţii în care administratorii afacerii şi angajaţii acesteia
oferă sau cer mită pentru indiferent ce serviciu sau contract. Plăţile firmei să
reprezinte suma convenită şi cuvenită pentru serviciul furnizat;
• evitarea intrării în conflict de interese cu propria firmă, prin alte afaceri,
realizarea sponsorizărilor în condiţii de transparenţă şi în strictă conformitate cu
legea;
• înregistrarea corectă a operaţiunilor financiare ale firmei în documentele
contabile, în condiţii de transparentă stabilite de reglementările legale în
vigoare;
• neangajarea în activităţi comerciale sau financiare de orice fel având ca
finalitate acte teroriste, traficul de arme sau droguri, spălarea de bani, alte
forme de crima organizată.

ETICA

•Etica in relatia cu furnizorii


Relaţia de afaceri cu furnizorii trebuie să se bazeze pe respect reciproc, în acest
sens, întreprinzătorii au următoarele responsabilităţi:
• să caute corectitudinea şi încrederea în toate relaţiile cu furnizorii, inclusiv în
ceea ce priveşte preţurile, licenţele şi alte drepturi;
• să asigure furnizorii de implicarea firmei, fără lobby. presiuni şi litigii inutile;
• să creeze relaţii de afaceri corecte, de lungă durată, cu furnizorii ce respectă
principiile şi etica întreprinzătorului;
• să schimbe informaţii cu furnizorii şi să-i antreneze în procesul de planificare al
firmei;
• să-şi achite obligaţiile către furnizori la timp şi în concordanţă cu raporturile
contractuale;
• să caute, să încurajeze şi să prefere furnizorii a căror practici, în relaţia cu
personalul angajat, respectă demnitatea umană.

•Etica în relaţia cu competiţia


Prosperitatea şi progresul unei naţiuni se bazează pe o competiţie dreaptă.
Responsabilitatea întreprinzătorului în relaţia cu competitorii vizează
respectarea următoarelor principii:
• să promoveze un comportament competitiv benefic din punct de vedere social
şi al protecţiei mediului;
• să dovedească respect faţa de competitori;
• să nu facă afirmaţii false sau să întreprindă acţiuni care ar putea să afecteze
imaginea sau prestigiul competitorilor;
• să nu caute favoruri care să garanteze "securitatea" competiţiei;
• să respecte atât proprietatea tangibilă, cât şi pe cea intelectuală;
• să refuze procurarea informaţiilor comerciale prin mijloace neoneste şi non-
etice.

•Etica în relaţiile cu angajaţii


• promovarea unei culturi în care fiecare angajat să ştie că este respectat şi
apreciat corect;
• încurajarea comunicării şi opiniilor libere şi deschise;
• menţinerea în cadrul firmei a unui mediu corespunzător, orientat spre
performanţă;
• utilizarea tehnologiilor de lucru (hardware, software, metode, proceduri) optime
in funcţie de raportul efort-efect;
• să stimuleze orientarea angajaţilor spre protejarea proprietăţii bunurilor şi
informaţiilor;
• recompensarea performanţelor prin elaborarea unui sistem de politici salariale
şi de stimulente materiale care să ofere un grad de satisfacţie profesională,
proporţional cu efortul depus în cadrul firmei;
• neacceptarea nici unei forme de discriminare;
• receptivitate la opiniile celorlalţi;
• evidenţierea spiritului de echipă şi a obiectivelor comune;
• accentuarea importanţei unei atitudini corespunzătoare specificului.
•Etica în relaţiile cu autorităţile statului
Fiecare întreprinzător are dreptul la un tratament corect, echitabil, fără
abuzuri din partea autorităţilor statului, întreprinzătorul, în relaţia cu autorităţile
statului va avea o atitudine cooperantă, demnă şi corectă, întreprinzătorul are dreptul
la asistenţă din partea instituţiilor statului în vederea aplicării corecte a noilor cerinţe
legislative.
Întreprinzătorul se va conforma legislaţiei specifice domeniilor activităţii
sale cum ar fi:
• activitatea comercială;
• fiscalitate;
• asigurări sociale;
• siguranţa şi sănătatea angajaţilor;
• securitatea şi condiţiile de muncă;
• siguranţa mediului, controlul poluării;
• managementul ineficient, managementul riscului;
• evitarea conflictelor de interese;

•Relaţiile cu partenerii de afaceri


În îndeplinirea acestei exigenţe, este eficient ca întreprinzătorii să
acţioneze în următoarele direcţii:
• eforturi constante pentru câştigarea reputaţiei de partener de afaceri de încredere,
integru şi competent;
• desfăşurarea activităţii la cele mai înalte standarde de profesionalism şi
moralitate, în vederea atingerii unui nivel de performanţă şi satisfacerii
intereselor şi exigenţelor partenerilor de afaceri;
• cultivarea respectului faţă de toţi partenerii de afaceri, neutilizarea metodelor
neloiale şi incorecte in raporturile cu aceştia, indiferent de dimensiunea afacerii,
de profilul activităţii, de natura proprietăţii;
• promovarea concurenţei loiale în raporturile de afaceri, neîncurajarea formelor
de concurenţă monopolistă sau neloială în afacerile proprii sau ale altor operatori
economici;
• abţinerea de la promovarea în contracte a unor clauze abuzive în relaţia cu
consumatorii sau clienţii care nu au furnizori alternativi;
• căutarea unor soluţii amiabile, prin negocieri, mediere şi compromisuri, în cazul
diferendelor apărute pe parcursul realizării raporturilor de afaceri;
• respectarea deciziilor definitive şi irevocabile, date în litigiile contractuale, de
instanţele judecătoreşti, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă
CCIRB, comisiile de arbitraj de la camerele de comerţ şi industrie teritoriale, alte
organisme jurisdicţionale interne şi internaţionale;
• utilizarea formelor corecte de reclamă şi publicitate şi abţinerea de la acţiuni
care ar putea prejudicia imaginea, interesele sau produsele altor întreprinzători;
respectarea drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală ale tuturor
partenerilor de afaceri şi luarea de măsuri pentru protecţia drepturilor proprii.

•Relaţiile cu asociaţii /acţionarii firmei


În relaţiile cu asociaţii sau acţionarii firmei, întreprinzătorii sunt invitaţi să
asigure:
• înscrierea în actul constitutiv al firmei, în condiţii de transparenţă, a unor
prevederi clare privind rolul, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile asociaţilor
sau acţionarilor, administratorului, ale Consiliului de Administraţie, ale
conducerii executive, în condiţiile legii.
• respectarea întocmai a drepturilor asociaţilor sau acţionarilor, inclusiv ale
acţionarilor minoritari;
• apărarea intereselor asociaţilor sau acţionarilor firmei în concordanţă cu legea;
• informarea asociaţilor sau acţionarilor firmei despre evoluţia economică şi
operaţiunile acesteia, prin punerea la dispoziţie, în mod sistematic şi la cerere,
de informaţii privind firma, de rapoarte contabile şi financiare verificate şi
validate potrivit reglementarilor în vigoare;
• respectarea regulilor de cvorum şi a drepturilor de vot în adunarea generală
pentru toate categoriile de asociaţi sau acţionari;
• crearea unui cadru de comunicare între asociaţii sau acţionarii firmei, pentru
rezolvarea pe cale amiabilă a oricăror eventuale diferende.

•Relaţiile cu angajaţii firmei


În raporturile dintre întreprinzător şi angajaţii săi, acesta va acţiona pentru:
• evitarea practicilor discriminatorii în recrutarea, selecţionarea, angajarea,
aprecierea, promovarea şi plata drepturilor angajaţilor;
• asigurarea unui climat propice de muncă prin evitarea oricărui tip de
discriminare;
• asigurarea cadrului necesar unor servicii de calitate şi consultarea angajaţilor
asupra condiţiilor de muncă şi a problemelor lor specifice, concomitent cu
aplicarea strictă a normelor de protecţie şi securitatea muncii;
• susţinerea salariaţilor în vederea perfecţionării profesionale continue;
• reflectarea în mod clar şi transparent, în contractele colective de muncă, a
politicii firmei privind condiţiile generale de salarizare şi de muncă;
• acceptarea participării la negocieri cu reprezentanţii sindicatului sau ai
salariaţilor;
• elaborarea regulamentelor şi a modalităţilor specifice de acţiune destinate
soluţionării conflictelor de muncă şi informarea salariaţilor asupra acestora;
• popularizarea recompenselor acordate celor merituoşi şi a măsurilor adoptate în
cazurile de comportament inadecvat;
• realizarea, împreună cu sindicatele, reprezentanţii salariaţilor, agenţiile de
angajare a forţei de muncă şi autorităţile, de acţiuni menite să diminueze
gradul de neocupare a forţei de muncă.

•Relaţiile cu partenerii comerciali


Întreprinzătorii sunt îndrumaţi să acţioneze pentru:
• protejarea drepturilor partenerilor comerciali prin produse şi servicii
corespunzătoare exigenţelor calitative;
• implementarea unui sistem de control al calităţii produselor sau serviciilor oferite;
• respectarea normelor de fabricaţie, a standardelor internaţionale, pentru ca
produsele şi serviciile oferite de firmă să nu dăuneze sănătăţii şi mediului;
• asigurarea unor produse şi servicii competitive pe un fond concurenţial onest;
• prezentarea corectă şi completă a indicaţiilor de utilizare a produselor şi
serviciilor;
• crearea unui sistem de asigurare a garanţiei calităţii bunurilor şi serviciilor
oferite pe piaţă,

•Relaţiile cu comunitatea locală


• protejarea drepturilor consumatorilor prin produse şi servicii corespunzătoare
calitativ, la nivelul exigenţelor pieţei
• evitarea propagării informaţiilor exagerate, inexacte sau neconforme cu
realitatea în ceea ce priveşte calitatea produselor şi serviciilor oferite;
• aplicarea legilor şi reglementarilor în vigoare privind conservarea şi protecţia
mediului, prevenirea creării de surse de poluare prin activitatea proprie;
• promovarea comerţului liber;
• prioritate în realizarea obiectivelor politicii naţionale;
• acceptarea nediscriminatorie, faţă de comunitate, a diversităţii sale religioase,
etnice, culturale, etc;
• realizarea şi încurajarea de acţiuni, proiecte şi programe în sprijinul comunităţii
locale, inclusiv prin sponsorizări, donaţii, mecenat, în domeniul educaţional,
cultural, de mediu;
• încurajarea sistemului de parteneriat public-privat;

•Relaţiile cu autorităţile şi alte instituţii ale statului


În relaţiile cu autorităţile şi instituţiile statului, întreprinzătorii vor asigura
condiţiile de:
• menţinerea reputaţiei de bun contribuabil a firmei, prin respectarea termenelor
şi nivelurilor obligaţiilor fiscale, realizarea raportărilor în condiţiile legii;
• asigurarea transparenţei necesare la licitaţiile organizate pentru diverse
contracte, cu furnizarea tuturor informaţiilor despre firmă, cerute de lege'
• promovarea colaborării cu instituţiile statului pentru definirea, elaborarea şi
aplicarea de strategii şi politici vizând sectorul de activitate în care se
încadrează firma, pentru utilizarea unor programe sau fonduri destinate României
de organisme ale Uniunii Europene;
• realizarea colaborările necesare pentru un parcurs optim al .firmei prin
îndeplinirea formalităţilor de obţinere a autorizaţiilor, licenţelor, avizelor şi
aprobărilor cerute de lege.

• Relaţiile cu ONG-urile sau alte entităţi neeconomice


În relaţiile cu ONG-urile sau alte entităţi ne-economice, întreprinzătorii
trebuie să aibă în vedere:
• respectarea şi promovarea drepturilor omului şi a instituţiilor democratice;
• recunoaşterea obligaţiei legitime a guvernului faţă de societate şi sprijinirea
practicilor şi a politicilor care promovează dezvoltarea umană prin relaţii
armonioase între domeniile de afaceri şi celelalte segmente ale societăţii;
• colaborarea cu acele forţe din comunitate, dedicate creşterii standardului de
viaţă, îmbunătăţirii învăţământului şi educaţiei, sporirii siguranţei locurilor de
muncă şi a bunăstării;
• promovarea şi stimularea dezvoltării susţinute şi militarea activă pentru
protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale;
• sprijinirea păcii, a securităţii şi a integrării sociale;
• susţinerea şi încurajarea donaţiilor caritabile, prin contribuţii personale în
domeniul cultural şi educaţional;
• participarea activă la activităţile comunităţii de afaceri.

•Relaţiile cu organizaţia patronală afiliată


În activităţile pe care le desfăşoară, întreprinzătorii sunt invitaţi să:
• îşi intensifice participarea în cadrul organizaţiei patronale căreia este afiliat
pentru ca organizaţia patronală să devină şi să se menţină ca un partener de
dialog real în societatea naţională şi cea europeană;
• participarea la structurilor organizaţiei patronale; pentru interesul acesteia, al
comunităţii de afaceri pe care o reprezintă:
• participarea la formularea de propuneri de îmbunătăţire sau de promovare a
unor acte normative în interesul comunităţii de afaceri apelându-se la sprijinul
CNIPMMR;
• participarea la activităţile organizate de CNIPMMR în conformitate cu statutul
acestuia, în interesul dezvoltării activităţii de afaceri.
• abţinerea de la acţiuni care ar putea compromite sau zădărnici eforturile
desfăşurate de către CNIPMMR în interesul comunităţii de afaceri.
• folosirea serviciilor oferite de CNIPMMR, fără tentative de intervenţie ilicite, sau
de corupţie a angajaţilor acestuia;